Relatia cauza –efect dintre stress, tutun si infertilitate
STRESUL este determinat de mobilizarea resurselor fizice si psi...
• conflict - o situatie creata de interferemta a 2 sau mai multe solicitari

cu motivatii opuse, realizand o adevarata com...
• epuizare nervoasa sau supraadǎugarea unor simptome predominant
psihice, neliniste, iritabilitate, astenii fizice si inte...
5. Situatii de viatǎ speciale: aniversǎri, casatorie, examene, interviuri, etc.
6. Ritmul de viata solicitant: profesii cu...
Permanentizarea si agravarea unui simptom reprezinta marturia unui stres cronic a
carei persistenta poate conduce la o pat...
favorizeaza prezenta microorganismelor patogene. Cand un microorganism patogen
patrunde in corp se produc atat dereglari l...
dar avand drept consecinte pe termen lung cresterea in greutate, obezitatea
abdominala, diabetul zaharat tip 2, bolile car...
fost temporar sterili dupa ce au fost diagnosticati cu azoospermie (incapacitatea de a
produce sperma) sau femei care temp...
barbati apǎrând: lipsa erectiei, ejaculare precoce, lipsa orgasmului, scǎderea
interesului pentru actul sexual, impotenta,...
• Efectele infertilitǎţii asupra sexualitǎtii
Multe cupluri au sesizat o schimbare în viata lor sexualǎ in timpul luptei c...
2. Asigurarea "din timp" a celor trei nevoi psihologice fundamentale
postulate de Ralph Linton:
- nevoia de afiliere - pri...
Percepţiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul şi locul, de la
spiritual - la păcat, de la sofisticat - l...
Sansele unei femei fumatoare de a ramane insarcinata se reduc cu o treime!
Diverse substante nocive care intra in componen...
femei in tarile dezvoltate si 9% din femei in tarile in curs de dezvoltare sunt
fumatoare. In tari precum Australia, Canad...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

relatia-cauza-efect-dintre-stres-tutun-si-infertilitate

1,198 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,198
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
145
Actions
Shares
0
Downloads
22
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

relatia-cauza-efect-dintre-stres-tutun-si-infertilitate

  1. 1. Relatia cauza –efect dintre stress, tutun si infertilitate STRESUL este determinat de mobilizarea resurselor fizice si psihice ale organismului pentru a face faţǎ amenintarii sau pericolului, situatie insotita de o stare de tensiune deosebita. Intensitatea tensiunii afective resimtite depinde nu atat de forta de actiune a obstacolului, cat mai ales de semnificatia pe care individul o atribuie obstacolului. H. Selye, afirma ca pentru a fi fericit orice om are nevoie de stres. Toate fiintele vii sunt intr-o stare mai mare sau mai mica de stres pentru ca viata impune o adaptare permanentǎ. Existenţa presupune solicitǎri multiple si adesea neprevǎzute care plaseaza individul în contexte conflictuale, in situatii de criza si uneori chiar in situatii extreme. Stresul exprimǎ starea unui organism care face un efort intens, uneori extrem pentru a se adapta unor situatii mai putin obisnuite sau complet noi. Stresul psihic reprezinta o stare de tensiune, încordare si discomfort, cauzate de afecte negative, de frustrare, de reprimarea unor trebuinte sau aspiratii, de imposibilitatea rezolvarii unor probleme. SEMNIFICATII STRESANTE • amenintare – de anticipare a umui pericol • frustrare – ia nastere cand un obstacol se interpune in realizarea unui scop Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 1
  2. 2. • conflict - o situatie creata de interferemta a 2 sau mai multe solicitari cu motivatii opuse, realizand o adevarata competitie • anticiparea esecului - dezechilibrul dintre cerere si capacitatea de a raspunde adecvat provoaca stresul psihic, daca urmarile esecului prezinta importanta pentru subiect, in cazul in care nu-si da seama de consecinta inadaptarii, nu traieste sentimentul amenintarii si nu este stresant psihic. TIPURI DE STRES PSIHIC • de suprasolicitare • de subsolicitare Stresul psihic de suprasolicitare Acesta apare în activitǎti intelectuale sau fizice, in activitati complexe ce implicǎ suprasolicitarea cognitiva, afectiva, volitionala, si motivationalǎ. Stresul psihic de suprasolicitare apare rar prin forţa ritmului si duratei efectuǎrii unei activitati, cel mai adesea este cauzat de conditii perturbante de tipul: a) factori externi - ex. intreruperi frecvente ale activitatii sau interferente cu activitati sau cu actiunea unor excitanti nedoriti: zgomote, temperatura necorespunzatoare, microclimat viciat. b) factori interni- de natura motivationala, afectiva, volitica. Enachescu C., analizând suprasolicitarea, ierarhizeazǎ urmǎtoarele etape ale adaptǎrii: • surmenajul - manifestat prin: scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, a interesului pentru lucru, randament scazut. • oboseala - manifestatǎ in plan psiho-biologic, cu constientizarea biologica si fiziologica a unei stǎri de indispozitie, epuizare fizica si nervoasa, scǎderea manifesta a atentiei, greseli frecvente in activitate. Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 2
  3. 3. • epuizare nervoasa sau supraadǎugarea unor simptome predominant psihice, neliniste, iritabilitate, astenii fizice si intelectuale, cefalee, ameteli ce pot conduce daca suprasolicitarea continuǎ, la instalarea nervrozei de suprasolicitare. Stresul psihic de subsolicitare Subsolicitarea este stresantǎ. Fiecare simte o nevoie inǎscutǎ si potentiala social, de afirmare a unei largi game de posibilitati, care sǎ-i evidentieze capacitatea. Acesta apare în conditiile vietii moderne in activitati de "deprivare senzorialǎ" realizata în unele situatii de izolare profesionala, cu scǎderea stimulǎrii obisnuite a cortexului cerebral datorita unei activitati nespecific corticale insuficiente, prin intermediul sistemului reticulat activator ascendent. O forma mai subtila dar mai nociva o constituie situatia de subsolicitare emotionala prin insatisfacerea unor trebuinte sociale - diferite de cele biologice si care implica procese de comunicare interumanǎ, implicit nevoia de autoafirmare. Clasificarea factorilor de stres: Stresul psihic poate fi produs de orice factori care sunt interpretati ca o amenintare, care determina o frustrare, un conflict, o suprasolicitare. Nota comuna a acestora este aceea ca ei sunt inclusi prin interpretare in ceea ce se numeste "situatie stresantǎ" care determina o stare afectiva deosebita (furie, tristete, frustrare, bucurie). Includem in situatiile stresante: 1. Solicitarile vietii cotidiene: pierderi reale de orice fel (bani, fiinte apropiate, bunuri materiale), pierderi simbolice (sperante, proiecte), boala, schimbarile majore(somaj, pensionare, despartiri, divort), aglomeratia 2. Confruntarea cu desfasurarea obisnuita a unor fenomene : sancţiuni, abuzuri, amenzi, discriminǎri, vesti proaste, impolitete, intarzâieri. 3. Relatiile tensionate cu altii 4. Singuratatea si absenta relatiilor Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 3
  4. 4. 5. Situatii de viatǎ speciale: aniversǎri, casatorie, examene, interviuri, etc. 6. Ritmul de viata solicitant: profesii cu risc crescut (militar, medic, pompier, etc) 7. Mediu ostil: zgomot, caldura, frig, dezastre, calamitati, razboi, etc. SIMPTOMELE STRESULUI Simptomele, ca si raspunsul la factorii de stres, sunt si ele la fel de diverse, deopotriva somatice, psihice si comportamentale. Simptome somatice: 1 - pe termen scurt - stare generala proasta exprimata prin: tulburari digestive, febra, absenta apetitului, inflamarea amigdalelor, eruptii cutanate, cefalee, rezistenta redusa la efort, etc. 2 - pe termen mediu si lung: tulburari de ritm si de tensiune arteriala, ulcere, pancreatita, boli hepatice, reumatism, impotenta, astm, etc. Semnele psihice indica declansarea unor mecanisme de aparare si protectie a structurilor neuronale si ale eul-ui prin raspunsur nu atat in termeni de performanta, cat de supravietuire în ciuda agresiunilor exterioare. Sub aspect cognitiv, cele imediate sunt in legatura cu fenomenul de atentie si de memorie mergand pe termen lung, pana la starile confuzionale generalizate. Emotional se inregistreazǎ: iritabilitate, insatisfactie, tristete, anxietate, "explozii" emotionale, pana la fobii, apatie si depresie suicidara. Sub asaltul "stresurilor neconsumate", atitudinea fata de sine se modifica semnificativ. Persoana devine cinica, pesimista si negativa, treptat, ca o consecinta a negativismului sau, se retrage in propria "cochilie", isi pierde prietenii, devine solitara, incapatanata si rigida. Nu de putine ori face abuz de alcool, de tutun, de droguri si de medicamente. La limite, starile depresive conduc la ganduri suicidare. Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 4
  5. 5. Permanentizarea si agravarea unui simptom reprezinta marturia unui stres cronic a carei persistenta poate conduce la o patologie caracteristica: ulcer stomacal, hipertensiune arteriala, depresie, etc. CLASIFICAREA STRESULUI Clasificarea stresului poate fi facute dupa mai multe criterii. Astfel, la nivel individual, dupa natura agentilor de stres, stresul poate fi: - fizic - atunci cand actiunea agentilor stresori este de natura fizica, exterioara organismului. - psihic - atunci cand agentii stresori se adreseaza in primul rand sferei emotionale a psihicului si produce modificari la acest nivel. - psihosocial - cand sursa de stres apare in urma interactiunii umane, a convietuirii de grup si a tipului de relatii ce se stabilesc intre oamenii. - organizational - cand sursa isi are originea in conflictele de rol, in ambiguitatea rolurilor, rigiditatea structurilor formale din centrul diferitelor tipuri de organizatii sociale. - cultural - determinat de confruntarea cu o cultura "straina", cu obiceiuri, norme si reguli, altele decat cele care ii sunt obisnuite. Dupa criteriul numarului de persoane asupra caruia actioneaza agentii stresori, stresul poate fi: - individual - cand o singura persoana este supusa actiunii agentilor stresori. - grupal - cand este afectat un grup de persoane. - populational sau de masa - cand mase mari de oameni traiesc situatii deosebite, razboi, catastrofe, dezastre, etc. Dereglarile hormonale pot aparea datorita infectiilor, stresului sau unor socuri psihice suferite de catre unul dintre parteneri. Terapiile mediciniei traditionale reechilibreaza functiile organelor ale caror dezechilibre au dus la aparitia sterilitatii. In cazul unor infectii se anuleaza mediul ce Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 5
  6. 6. favorizeaza prezenta microorganismelor patogene. Cand un microorganism patogen patrunde in corp se produc atat dereglari la nivel functional cat si energetic. Prin acupuncturǎ se indeparteaza dezechilibrele energetice produse de prezenta microorganismelor si apoi se actioneaza direct asupra efectelor produse de acestea in organism. In celelalte cazuri, dereglǎrile apar datoritǎ stresului sau unor socuri psihice suferite de catre unul dintre parteneri. În organismul feminin exista o legatura foarte puternica intre starea de sanatate a aparatului genital si starea psihica iar in conditii de stres puternic imunitatea sistemului reproducator este prima care cedeaza. Acupunctura si fitoterapia sunt recunoscute la nivel mondial pentru actiunea benefica asupra psihicului, pentru relaxarea si reechilibrarea afectiva a pacientilor. Eliminand cauzele tensiunii nervoase, la nivelul creierului se intensifica secretia de serotonina, denumita si “hormonul fericirii”. Prin acest proces se elimina dezechilibrele neuro-endocrine ce au dus la aparitia sterilitatii. În acelasi timp se intensifica si oxigenarea la nivel celular, redusa initial de prezenta tensiunii nervoase. Se elimina astfel hipooxigenarea organismului, se regleaza functiile metabolice si se elimina mediul propice dezvoltarii microorganismelor patogene. In zona genitala, in functie de afectiunile fiecarei paciente, se amelioreaza activitatea ovariana si se echilibreaza secretiile hormonale specifice. • Hormonii stresului afecteaza greutatea In stresul acut, glandele suprarenale (doua glande de mici dimensiuni situate deasupra fiecarui rinichi) elibereaza adrenalina si noradrenalina care au rolul de a mentine starea de alerta. Ele cresc ritmul cardiac si tensiunea arteriala, directioneaza sangele de la nivelul tubului digestiv (cu oprirea digestiei!) catre sistemul muscular gata sa intre in actiune. In stresul cronic, prin mentinerea organismului intr-o alerta continua se produce in timp suprasolicitarea cordului, cu aparitia insuficientei cardiace, aritmiilor, infarctului miocardiac. Un alt hormon esential in situatii de stres este cortizolul. Produs din colesterol in glanda suprarenala, cortizolul creste aportul alimentar si in special consumul unor alimente “de confort” (dulciuri sau grasimi) care ne dau pe moment o stare de bine, Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 6
  7. 7. dar avand drept consecinte pe termen lung cresterea in greutate, obezitatea abdominala, diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare. Stresul este implicat in reglarea apetitului si prin influentarea centrului satietatii de la nivel cerebral. Stresul poate actiona ca un puternic inhibitor sau stimulator al apetitului, in functie de circumstante. Neuropeptidul Y produs de hipotalamus si de terminatiile nervoase simpatice ca reactie la stres stimuleaza apetitul. S-a demonstrat chiar ca administrarea prelungita a acestei substante in structuri ale sistemului nervos central poate duce la aparitia obezitatii fara a creste ingestia alimentara.1 Cercetarile recente au aratat ca lipsa apetitului la persoanele anorexice se datoreaza blocarii neuropeptidului Y. Un alt hormon important ce regleaza satietatea este leptina.2 Ea este produsa de tesutul adipos si are mai multe roluri: scade apetitul, creste consumul de energie al organismului si inhiba secretia de neuropeptid Y. In conditii de supraalimentatie insa, exista o rezistenta la actiunea ei, astfel incat semnalele nu mai ajung la creier pentru a stopa ingestia de alimente. Stresul creste nivelul glicemiei La persoanele stresate, hiperglicemia este frecventa. In mod normal, glucidele in exces sunt depozitate sub forma de glicogen in ficat si muschi. In conditii de stress, hormonii produsi (adrenalina, noradrenalina, cortizol, hormon de crestere) determinǎ eliberarea de glucoza din aceste depozite, dar si scaderea utilizarii glucozei de catre tesuturi, rezultatul fiind valori crescute ale glicemiei sangvine. Stresul metabolic ce apare in urma traumatismelor, interventiilor chirurgicale, arsurilor, infectiilor, fracturilor determina cresterea ratei metabolismului, degradarea proteinelor cu pierdere de masa musculara si scadere in greutate. • Legatura dintre stres si infertilitate Stresul poate avea un impact dramatic in viata reproductiva a cuiva. Cei mai multi medici si psihologi care lucreaza in acest domeniu au intalnit barbati care au 1 2 http://www.slabsaugras.ro/stresul-si-tulburarile-metabolice-art-3050.html http://www.csid.ro/dieta/leptina Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 7
  8. 8. fost temporar sterili dupa ce au fost diagnosticati cu azoospermie (incapacitatea de a produce sperma) sau femei care temporar au pierdut interesul in intimitate sexuala dupa ce au fost diagnosticate cu factor de sterilitate feminina. Stresul psihic crescut, duce la infertilitate si la apartitia tulburarilor de dinamicǎ sexuala Stresul psihic determina lipsa de coordonare intre creier (hipotalamus, glanda hipofiza) si gonade: ovare la femei sau testicule la bǎrbati. Studiile au dovedit ca in timpul stresului, hipotalamusul inhiba secretia hormonului luteinizant (LH) si foliculino-stimulant (FSH) hipofizar si concomitent inhiba productia hormonilor gonadali: estrogeni, progesteron si testosteron3. Acest lucru are impact negativ atat asupra maturǎrii ovulelor cat si asupra fecundarii si capacitatii lor de implantare- la femei, cat si asupra calitatii spermei la barbati (scade productia de sperma, creste procentul spermatozoizilor indemni, scade mobilitatea lor si capacitatea de a fecunda ovulul). De asemenea sistemul nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) este si el supus influentei hipotalamice si dupa cum stim sistemul nervos simpatic si parasimpatic inerveaza si fibrele netede musculare ce se gasesc de-a lungul trompelor si uterului la femei. In cazul femeilor supuse permanent stresului s-a observat ca fibrele musculare fine ce inconjoara trompele uterine se contracta ducand la spasmul trompelor uterine, care face dificila si chiar imposibila inaintarea ovului si fecundarea lui. De asemenea musculatura uterina se contracta sub influenta acelorasi hormoni de stres si face dificila implantarea ovulului chiar daca acesta a fost fecundat.4 Sistemul vegetativ simpatic si parasimpatic, au un rol covarsitor in raspunsul sexual atat la femei cat si la barbati. Studiile au dovedit ca in cadrul actului sexual, faza de excitatie si faza de orgasm sunt sub influenta sistemului nervos simpatic, respectiv parasimpatic ai caror mediatori chimici sunt adrenalina si noradrenalina. Ca urmare a descǎrcǎrii crescute de mediatori chimici care are loc in stresul prelungit, aceste rezerve de mediatori se diminueazǎ, iar acest fapt are drept consecinta un raspuns sexual slab asociat cu tulburari de dinamica sexuala, la 3 4 http://www.armonianaturii.ro/Tratamentul-infertilitatii-si-a-tulburarilor-de-dinamica-sexuala. http://www.terapieholistica.ro Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 8
  9. 9. barbati apǎrând: lipsa erectiei, ejaculare precoce, lipsa orgasmului, scǎderea interesului pentru actul sexual, impotenta, infertilitate, iar la femei: scǎderea libidoului, frigiditate, lipsa orgasmului, infertilitate. Asadar reducerea stresului are o importanta covarsitoare atat la barbati, cat mai ales la femei - studiile au dovedit ca impactul negativ al stresului asupra organismului femeilor este mult mai intens decat la barbati.5 Aceste femei vor spune ca se simt straine cand discutia se intoarce inevitabil spre subiecte legate de copii. Barbatii simt deseori ca o sperma normala este legata de virilitatea lor, cand de fapt impotenta (disfunctie sexuala masculina) si sterilitatea masculina nu sunt acelasi lucru. • Impactul sterilitatii asupra stimei de sine Sterilitatea pune o greutate mare asupra stimei de sine si tensiunea apare din aceasta imagine de sine negativa. Multi barbati si multe femei afirma ca se simt mai putin barbati, respectiv femei dupa ce li s-a spus ca sunt sterili. Deseori femei si barbati spun ca isi simt corpurile incomplete. Sterilitatea da o lovitura puternica respectului nostru de sine, pentru ca nimic in viata nu ne poate pregati pentru o astfel de lovitura emotionala. Sterilitatea ne jefuieste controlul si posibilitatea de a alege, lǎsându-ne vulnerabile in faţa depresiei și a sentimentelor de disperare. Pentru partenerul steril dintr-un cuplu pot apǎrea sentimente de invinovatire si de responsabilitate. Nu este neobisnuit sǎ auzi un partener steril oferindu-se sǎ divorteze (doar pe jumatate in gluma), pentru cǎ partenerul sau/partenera sǎ poata avea un copil cu altcineva. Cuplurile isi amânǎ vacanţele daca ea ramane insarcinata. Femeile vor renunta la a mai cumpara haine cu speranta ca vor ramane insarcinate si ca nu vor mai avea nevoie de ele. Alte femei vor renunta la cafea, alcool si exercitii grele. Cuplurile sterile trǎiesc într-o lume imaginarǎ neștiind ce le aduce viitorul. De asemenea trǎiesc….. pentru ca nu intotdeauna stiu cand trebuie sa mearga la medic. 5 http://www.terapieholistica.ro Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 9
  10. 10. • Efectele infertilitǎţii asupra sexualitǎtii Multe cupluri au sesizat o schimbare în viata lor sexualǎ in timpul luptei cu sterilitatea. Intimitatea sexualǎ poate fi inlocuitǎ cu sexul programat. Unii bǎrbati spun cǎ se simt “donatori de spermǎ” în timpul actului sexual. Cuplurile pot sa simta ca sexul si sarcina nu mai sunt legate. Acesta poate fi cazul cuplurilor care recurg la înseminare sau la tehnici de reproducere asistate. Tratamentul sterilitatii necesitǎ timp. Întâlnirile, cercertarea, donarea de sânge, examinǎrile cu ultrasunete, tratamentele si emoţiile, toate i-au timp. Pentru cei ce muncesc, intalnirile cu medicii, telefoanele la si de la biroul medicului, procedurile le pot afecta productivitatea. Tensiunea apare din incercarea de a echilibra viata privata, activitatea, solicitarile datorate tratamentului zilnic si obligatiile profesionale. • Impactul medicaţiei Medicamentele pe care cele mai multe femei le iau in timpul tratamentului sterilitatii pot avea efecte. Aceste efecte includ dureri de cap, oboseala, simptome pre-menstruale cum ar fi iritabilitatea, tristetea sau proasta dispozitie. Pentru acele femei care trebuie sa faca injectii, amestecul injectiilor si a celorlalte tipuri de medicamente poate duce la aparitia stresului. Unele cupluri considerǎ cǎ împǎrtirea responsabilitǎtii pentru luarea injectiilor si a pastilelor poate sǎ previnǎ tot acest stres și pot reduce sentimentele femeii ca urmeaza acest tratament de una singura. • Principii de conduita antistres - realism in aprecierea critica a scopului propus si a sanselor ca acesta sa fie realizat. - evaluarea lucida a posibilitatilor si a contextului social in care se va desfasura actiunea ce vizeaza scopul propus, inclusiv a "corectitudinii jocului". Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 10
  11. 11. 2. Asigurarea "din timp" a celor trei nevoi psihologice fundamentale postulate de Ralph Linton: - nevoia de afiliere - prin elementele de suport social capabile sa absoarba stresurile interne oricarui indi - nevoia de securitate pe termen lung - realizata in principal prin: ierarhizarea judicioasa a obiectivelor, alegerea profesiei, alegerea partenerului de viata, evaluarea perioadei a propriei sanatati. - noutatea experientei - posibilitatea evadarii din prezent si din rutina. 3. Realizarea si folosirea sistematica a celor "4 R": - relaxarea - insusirea si utilizarea zilnica a unei tehnici de relaxare. - raspunderea personala - constientizarea rolului stilului de viata si al atitudinii fata de evenimente in declansarea si ecoul reactiei de stres; renuntarea la dorinta de a place tuturor, optimism si acceptarea sarcinilor ca "provocǎri". - resursele naturale - tot ceea ce ne apropie de natura, aer, hrana, miscare, etc. 4. Insusirea unor strategii de rationalizare a cauzelor stresului - recunoasterea de catre individ in confruntarea respectiva a prezentei unei emotii. - starea nu trebuie ignorata, iar individul sa-si raspunda la intrebarea "de ce?". - reformularea elementelor situatiei in fiecare din cele doua perspective posibile: ca nocivitate sau ca utilitate pentru subiect. - impartǎsirea gândurilor si frǎmântǎrilor unei persoane apropiate. • Fumatul si infertilitatea Tutunul are consecinte grave asupra sanatatii noastre: boli respiratorii grave, cancer pulmonar, probleme cardiace si circulatorii, infertilitate, etc. Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 11
  12. 12. Percepţiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul şi locul, de la spiritual - la păcat, de la sofisticat - la vulgar, de la plagă socială - la pericol mortal asupra sănătăţii. Doar de curând, şi numai în societăţile vestice, fumatul a început să fie privit într-o lumină negativă. Dovezile clare aduse asupra pericolelor aduse sănătăţii au condus la luarea unor măsuri impunere a unor taxare mari asupra produselor dintutun, şi la iniţierea de campanii anti-fumat, în încercarea de a opri consumul acestor substanţe. Oricare ar fi cantitatea de tutun consumata si durata consumului, nu e niciodata prea tarziu sa ne oprim. Riscul de a dezvolta o boala grava se micsoreaza dupa abandonarea fumatului.Cercetarile recente arata ca obiceiul fumatului lasa in moleculele organismului o urma de nesters, chiar daca s-a renuntat la tigari cu mult timp in urma. Rezultatele acestor studii ar putea oferi explicatii in ceea ce priveste continua crestere a riscului aparitiei cancerului de plamani si a altor afectiuni pulmonare, printre cei care odata au fost fumatori convinsi. S-a observat ca schimbarile pe care fumatul le produce la nivel genetic pot persista chiar si dupa zeci de ani dupa ce acest obicei a fost abandonat. Astfel, s-a constatat ca, atunci cand cineva se lasa de fumat, organismul lui incepe gradat sa se refaca, dar, contrar parerii general acceptate pana acum, nu toata lumea se reface complet. Desi riscul aparitiei, spre exemplu, a unei afectiuni cardiace este aproximativ acelasi ca in cazul unui nefumator, riscul aparitiei cancerului de plamani, a enfizemului si a altor afectiuni pulmonare progrgresive care creeaza probleme de respiratie ramane crescut, chiar daca persoana in cauza n-a mai fumat o tigara de cativa zeci de ani. Desi toata lumea e la curent cu influenta nociva a obiceiurilor proaste asupra organismului, doar sporadic si numai in situatii concrete acestea ne preocupa cu adevarat. In cazul sterilitatii se impune o revizuire a modului de viata, astfel incat sa fie create conditii favorabile conceperii copilului. Toti stim ca fumatul dauneaza atat sanatatii mamei, cat si fetusului in dezvoltare, sporind riscul avorturilor si al nasterilor premature. Dar nu toti sunt informati despre influenta negativa a fumatului asupra fertilitatii. Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 12
  13. 13. Sansele unei femei fumatoare de a ramane insarcinata se reduc cu o treime! Diverse substante nocive care intra in componenta gudronului se infiltreaza in mucoasa colului uterin, ingreunand accederea spermatozoizilor spre uter. Cercetatorii au constatat ca in mucoasa cervixului, concentratia de nicotina este de 10-20 mai mare decat in sange. Pe de o parte, aceasta are o influenta toxica asupra embrionului. La femeile fumatoare, componente ale nicotinei, pericliteaza maturizarea foliculilor. Fumatul nu este mai putin daunator nici pentru barbati. Componentii toxici ai nicotinei afecteaza atat formarea spermatozoizilor, cat si mobilitatea lor. La fumat trebuie sa renunte si cuplurile nevoite sa recurga la fertilizarea artificiala. In cazul acestora, riscul avortului este mai mare cu 30% decat in cazul cuplurilor de nefumatori. • Renuntarea la fumat Fumatul a fost prezentat de catre producatorii de tutun drept un obicei carepoate aduce numeroase avantaje: succes, incredere, putere, atractivitate, accceptare din partea celorlalti. In realitate insa, fumatul duce la boala, moarte prematura si probleme sexuale. Conform OMS, consumul de tutun a atins proportiile unei epidemii globale. Companiile de tutun produc cateva miliarde de miliarde de tigari pe an – ceeace inseamna aproape 1000 tigari pentru fiecare barbat, femeie si copil de pe planeta.6 Tigarile ucid 50 % din persoanele care fumeaza toata viata. Jumatate dinacestea mor prematur, intre 35 si 69 ani. Nici un alt produs nu este maipericulos sau duce la decesul mai multor persoane. Consumul de tutun face maimulte victime decat SIDA, drogurile, accidentele rutiere, crimele si tentativelede suicid la un loc. Aproape un miliard de barbati din intreaga lume fumeaza – cca 35% din barbati in tarile dezvoltate si 50% din barbati in tarile in curs de dezvoltare. Tendinta este de usoara scadere a numarului de fumatori din intreaga lume. Totusi, aceasta tendinta este foarte putin marcata de-a lungul ultimelor decenii, iar intre timp milioane de decese se produc anual din cauza bolilor asociate cutabagismul. Cat despre femei, cca 250 milioane de femei din intreaga lume fumeaza zilnic. Aproximativ 22% din 6 http://www.scribd.com/doc/55569494/Dependenta-de-nicotina Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 13
  14. 14. femei in tarile dezvoltate si 9% din femei in tarile in curs de dezvoltare sunt fumatoare. In tari precum Australia, Canada, Marea Britanie si Statele Unite, se inregistreaza o scadere a numarului de fumatoare. Dar aceasta tendinta nu se regaseste in toate tarile dezvoltate. • Alcoolul si infertilitatea Se stie ca alcoolul contribuie nu doar la alterarea procesului de formare a spermatozoizilor, ci și la cresterea cantitatii spermatozoizilor nedezvoltati, respectiv la diminuarea capacitatii lor de fertilizare. Este un lucru bine stiut ca alcoolul se face vinovat de disfunctiile sexuale ale barbatului. La femei, consumul excesiv si sistematic de alcool duce la dereglǎri ale maturizǎrii foliculului si ale ciclului menstrual. Invinge Infertilitatea – Relaţia cauză efect dintre stres, tutun si infertilitate 14

×