Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Mystagogia angelorum

1,539 views

Published on

Published in: Spiritual
  • Get access to 16,000 woodworking plans. ✤✤✤ https://t.cn/A62Ye5eM
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

Mystagogia angelorum

  1. 1. RADU TODERESCU MYSTAGOGIA ANGELORUM Studii despre anghelism 1
  2. 2. INTRODUCERE O lucrare despre îngeri este o lucrare pe care o scriem cu mare bucurie.1 Lucrarea de faţă este rezultatul a mai multor ani de cercetare şi de studiu referitoare la îngeri. Timp de mai mulţi ani m-am preocupat cât se poate de mult de problema îngerilor. Aş putea spune că odată ce am auzit despre existenţa lor am început să caut să aflu cât mai multe lucruri. În general am putea sune că despre îngeri se ştiu primele lucruri din familie. Prin urmare, timp de mai mulţi ani avut ocazia să mă familiarizez cu tematica îngerilor şi să aprofundez taina existenţei lor. În sens propriu este destul de nenatural să ne referim la îngeri ca şi la un fel de făpturi complete. Îngerii sunt numai o parte din existenţa lor ierarhică. Încă de la început trebuie să precizez că problematica teologică a îngerilor m-a frământat de mai multe vreme. În special în ultimii ani putut vedea din partea a mai multor persoane un interes referitor la existenţele angelice.2 Vom încerca în rândurile de mai jos să prezentăm o raportare ortodoxă la existenţa îngerilor şi a rolului lor în creaţie.3 În vremurile contemporane îngerii au devenit subiectul chiar şi al desenelor animate pentru cei mici.4 Acest interes a dus în mai multe domenii la un aport larg la literatura religioasă. Mulţi dintre tinerii zilelor noastre îşi ridică mari semne de întrebare referitor la îngeri şi la lucrarea lor. Mulţi dintre adulţi au mari semne de întrebare dacă cu adevărat există îngeri? În fiecare existenţă care prinde viaţă trebuie să reafirmăm din nou şi din nou necesitatea studiului legat de îngeri. Pentru mulţi ar fi destul de surprinzător să afle de exemplu că îngerii sunt fiinţe intelectuale sau existenţe care au fost înzestrate cu o mare capacitate intelectuală. În aceste sens am putea spune despre îngeri că sunt realităţi ale unei existenţe care depăşeşte categoriile lumii noastre. Trebuie să spunem astfel că este foarte greu să facem pe cei din jurul nostru conştienţi de existenţa şi de modalitatea de a fi a îngerilor. În acest sens se obişnuieşte să se spună că “îngerii sunt păzitorii omului.”5 În aceste sens trebuie să spunem că în sens real, „aripile” îngerilor cu care sunt reprezentaţi îngerii sunt doar un fel de simboluri, în sensul că îngerii ca şi fiinţe imateriale pot străbate distanţe imense numai în câteva facţiuni de secundă fiindcă nu sunt supuşi spaţiului şi timpului ca şi oamenii.6 Prin urmare, trebuie spus încă de a început că îngerii nu trebuie trataţi superficial. Se cuvine să avem o preocupare cât se poate de intensă şi de bine pusă la punct referitor la îngeri. În acest sens, am putea spune că asta este misiunea Bisericii de a face pe mai mulţi oameni conştienţi de existenţa îngerilor, a ierarhiilor lor şi a modului lor de existenţă.7 În acest sens, trebuie să ştim că conceptul de îngeri pentru prima dată a primit noţiunile cele mai de bază în Talmud.8 Încă de la început trebuie să precizăm că titlul acestei cărţi este unul sugestiv şi intenţionat de a fi simbolic. A scrie despre îngeri este un subiect cât se poate de dificil. Nu este uşor a da definiţii veridice îngerilor şi a formelor existenţelor lor. Forma de existenţă a „îngerilor” transcede existenţa omenească.9 Lucrarea este rezultatul a mai multor ani de studiu şi de aprofundare a unei dintre celei mai interesante subiecte ale teologiei: angheologia. Prezentul volum se vrea o dezbatere a unei teme care a frământat de multă vreme mai toate doctrinele religioase ale planetei. În mai toate doctrinele religioase ale planetei întâlnim referinţe la îngeri şi la lucrările lor.10 În acest sens îngerii trebuie să precizăm că au fost asimilaţi cu o „sferă” separată sau o „regiune” diferită a umanului.11 Sentimentele pe care omul le-a avut referitoare la îngeri au fost dintre 1 Douglas K. Connelly, Angels: 8 Studiess for Individuals or Groups (InterVarsity Press; Revised edition, 2004). 2 http://avatare-messenger.blogspot.com/2007/04/avatare-cu-ingeri.html. 3 Serafim Rose din “Sufletul după moarte” Editura Tehnopress 2003 trad.: Prof. Gratia Lungu Constantineanu. 4 A se vedea în acest sens Galaxia îngerilor, producţie de desene animate hentai janopeză. 5 A se vedea în acest sens rugăciunea „înger îngerelul” meu care este rostită în special de cei mai mici dintre noi. 6 Douglas K. Connelly, Angels: 8 Studiess for Individuals or Groups (InterVarsity Press; Revised edition, 2004). 7 http://www.escortsofangels.com/angel-in-jewish-culture.html. 8 http://www.sacred-texts.com/jud/talmud.htm. 9 http://neurohack.com/transcendence. 10 http://www.myjewishlearning.com/ideas_belief/god/Overview_About_God/Angels.htm. 11 „Heruvimii cei cu ochi mulţi sunt pe locul doi după serafimi în ierarhia îngerilor, stând înaintea Dumnezeului a-toate-ştiutor în lumina inefabilă. Ei sunt întotdeauna strălucitori de lumina cunoaşterii lui Dumnezeu şi a Înţelepciunii Sale şi a cunoaşterii tainelor lui Dumnezeu. Numele de 'heruvim' înseamnă 'înţelegere deplină' sau 'emanarea înţelepciunii' în ebraică, ei sunt iluminaţi şi astfel, prin heruvimi, înţelepciunea este trimisă în jos şi altora şi iluminarea ochilor spirituali este dată pentru vederea lui Dumnezeu şi pentru a primi înţelepciunea 2
  3. 3. cele mai diverse. Aceste sentimente au variat între cinstire, adorare, teamă, inspiraţie, delir etc. Tema îngerilor a fost o temă care a frământat de multe vreme omul. Pe internet se găsesc la ora actuală peste 178.000.000 articole despre îngeri. Gama acestor articole este cât se poate de diversă. Pe internet numele de înger este asimilat cu diferite lucruri dintre care unele se leagă de formaţii muzicale, companii de produse cosmetice, industrie uşoară etc. În ansamblu am putea vedea pe sursele de informare virtuală de pe internet un fel de „relativizare a îngerilor,” o reducere a îngerilor la contingentul imediat. Am putea să ne întrebăm dacă toate aceste studii abundente informaţional în lumea contemporană sunt şi în conformitate cu cerinţele reale ale omului. Am putea spune aici că una dintre cele mai mari metropole a umanităţii este numită îngerii.12 Este vorba de localitatea Los Angeles din Statele Unite ale Americii.13 În acest sens am, putea spune că există o anumită învăţătură cât se poate de „populară” despre îngeri despre prezenţa lor la fel ca şi despre rolul în umanitate.14 S-au scris chiar piese de teatru care au ca şi protagonişti îngeri.15 Se poate înregistra astfel un cumul de studii fără precedent în istoria umanităţii a studiilor şi a preocupărilor omului despre îngeri. Pentru omul contemporan poate părea lipsit de noimă apariţia unui nou volum de iniţiere în taina existenţei lumii angelice. În general s-a obişnuit de mai mulţi teologi să se scrie despre îngeri. Scrierea despre îngeri poate fi considerată o participare la taina îngerilor sau o „încercare” a pătrunde în profunzimea lor. În acest sens, un studiu disponibil pentru cei interesaţi despre îngeri nu este un lucru detrimental studiilor de teologie modernă. Prin urmare cititorul acestor rânduri trebuie să ştie că volumul de faţă este un volum simbolic.16 În acest sens, în Ortodoxie s-a obişnuit de mai mulţi autori elaborarea unor termeni simbolici. Am putea spune că putem vorbii de o simbolică a îngerilor. În acest sens, în stadiile de vieţuire avansată a Bisericii putem vorbii de îngeri ca şi existenţe sau prezenţe „simbolice.”17 Prin urmare, percepţia existenţei îngerilor poate fi una simbolică. În general în Biserica Ortodoxă se vorbeşte de o „simbolică a îngerilor.” Simbolismul îngerilor nu înseamnă negarea realităţii lor sau a existenţei lor. În primul rând volumul se vrea un fel de prinos adus îngerilor, un fel de şi mulţumire omenească în faţa lor. Mulţumirea în faţa îngerilor este un sentiment pe care omul îl are cât se poate de natural şi de firesc. În acest sens Ortodoxia propovăduieşte sau promovează o „cinstire” adusă îngerilor sau chiar un „cult al îngerilor.” Acest lucru l-a făcut în Vechiul Testament Avraam când un înger trimis din cer a oprit sacrificarea sau jertfirea fiului său Isaac. Realizând existenţa lor şi raportarea îngerilor la existenţa noastră nu putem decât să nu fim mulţumitori existenţei lor. Astfel de scrieri au fost elaborate de mai puţine ori. În general, caracterul ştiinţific şi teologic al studierii îngerilor uită şi de rolul euharistic al abordării îngerilor.18 De fapt orice afirmaţie teologică nu poate să nu aibă în sine un conţinut simbolic. Termenul de “angelorum” are de face în special cu vechiile denumiri latine ale îngerilor. În limba latină termenul folosit pentru îngerii a fost “angelus.” În limba română termenul folosit pentru îngeri este “înger.”19 În limbile europene, în general cuvântul rădăcină provine din latinescul angelus.20 Termenul de înger este un termen care provine din denumirea latină. Uitându-ne în jurul nostru ne putem da seama că pentru mulţi din zilele de astăzi tema îngerilor este o temă care merită din nou şi din nou a fi analizată. Simpla analiză a îngerilor şi a însuşirilor lor este un exerciţiu al profunzimilor. În general misticii au fost cei Lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu stă între heruvimi (2 Samuel 6:2). Reprezentând tainele de deasupra, în Vechiul Testament, figurile heruvimilor decorau sanctuarul. O pereche de heruvimi din aur erau aşezaţi pe scaunul milei şi Domnul vorbea poporului său dintre ei (Ieşirea 25:17-22). Figuri de heruvimi erau ţesute pe perdelele tabernacolului. În timpul Sfintei Liturghii a credincioşilor, se cântă cântecul heruvimilor ceea ce reprezintă că Domnul stă între heruvimi.” http://ro.orthodoxwiki.org/Heruvim. 12 http://www.articolecrestine.ro/article.php?id=157. 13 http://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeles,_California. 14 http://en.wikipedia.org/wiki/Urbanism. 15 A se vedea în aceste sens Valetin Nicolau, Taina îngerilor [piesă în două acte]. 16 http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism. salut 17 http://www.revistateologica.ro/blog.php?id=145. 18 http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism. 19 Termenul ebraic pentru înger este malak. 20 http://en.wikipedia.org/wiki/Angelus. 3
  4. 4. care au înţeles cel mai bine rolul şi menirea îngerilor. Ei au fost cei care au fost capabili să elaboreze o prezentare a lor cât mai profundă şi mai elaborată. Începem aici un volum despre îngeri menţionând că denumirea îngerilor este una care în general are de a face cu raportarea omului la îngeri.21 După cum vom vedea pe parcursul studiului problema realităţii îngerilor este mult mai profundă şi mai nuanţată decât pare la prima vedere. Tema îngerilor este una dintre cele mai preferate de teologi dar nu numai şi de alte persoane din domenii neteologice.22 Am putea spune astfel că de mai multe ori au existat un fel de curente culturale sau ştiinţifice care au scris sau analizat îngerii. A existat astfel chiar o modă literară de a scrie despre îngeri. În diferite epoci ale existenţei umanităţii a fost la modă să se scrie despre îngeri. Cele mai profunde scrieri referitoare la îngeri au fost făcute însă de Părinţii Bisericii care au şi ajuns probabil la o stare asemănătoare îngerilor în partea lăuntrică a existenţei lor. Analiza vieţuirii îngerilor este o temă care apare recurent în mai toate curentele religioase ale umanităţii. Omul încă de la începutul existenţei sale în intervalul pământesc a simţit un fel de atracţie în spre viaţa îngerilor. În general am putea spune că omul la un anumit nivel se simte atras de îngeri şi prin urmare el vrea să îi imite. În acest sens putem vorbii de o „imitatio angelorum.”23 Trebuie să menţionăm că el nu este unicul astfel de imitator. În vremurile contemporane s-au scris din fericire enorm de multe lucruri despre îngeri din diferite puncte de vedere: cultural, social, spiritual, religios etc. Despre îngeri s-a scris mult în ultimele decade. Acesta este un lucru bun dar trebuie să ne dăm seama că nu s-a scris tot ceea ce se putea scrie despre îngeri. În vremurile contemporane putem spune că s-a încercat un fel de „umanizare” a îngerilor. Totuşi trebuie să ne dăm seama că tema îngerilor este o temă pe care nu poate să o analizele oricine şi în orice stadiu. Este nevoie de multă curăţie şi de o viaţă duhovnicească profundă pentru a ajunge să pătrundem tainele existenţei îngerilor. Una dintre cele mai analizate teme teologice din toate timpurile este problema îngerilor. Îngerii sunt prezenţi în mai toate religiile de pe planetă. Am putea spune că odată ce omul a simţit că există o lume nevăzută a început să apară astfel o categorie aparte în disciplina sa. În limba greacă această disciplină a fost denumită angheologie. Este vorba de disciplina legată de îngeri. În primul rând prezenţa îngerilor o putem simţii prin intermediul slujbelor sau a rugăciunilor în care este invocată cel mai mult prezenţa lor. Îngerii sunt însă mult mai mult decât atât. Îngerii sunt „modele ale transcendentului.” În momente în care nu ştim în spre ce direcţie ne putem îndrepta întotdeauna putem să ne sprijinim pe existenţa îngerilor. Îngerii sunt astfel puncte de reper ori de câte ori avem nevoie în viaţa noastră duhovnicească sau mai mult în toate deprinderile pe care le realizăm. În acest sens, trebuie să spunem că îngerii transced lumea noastră. Îngerii sunt existenţe care vin dintr-o existenţă care este antecedentă nouă.24 Prin urmare ei ne sunt anteriori din punct de vedere al existenţei. Înţelegem prin aceasta că îngerii ne sunt o taină pe care nu putem să o abordăm din punct de vedere discursiv cu facultăţile noastre raţionale. Nu este însă nimic eronat a scrie mai multe despre îngeri.25 În general, terminologia biblică folosită referitoare la îngeri este una cât se poate simbolică, prin care de multe ori îngerii sunt asociaţi cu caracteristici omeneşti cum ar fi: auzul, vorbitul, mâini, picioare etc. De fapt şi în iconografia ortodoxă s-a obişnuit ca îngerii să fie asimilaţi cu un fel de chip „antropomorfic.”26 În acest sens, tendinţa antropomorfică referitoare la angheologie poate fi într-un anume sens destul 21 http://www.opusangelorum.org/english.html. 22 http://www.esotericarchives.com/dee/invocat.htm. 23 A se vedea în acest sens Toma de Kempis, Imitation Christi, (Timişoara, 1993). 24 Despre îngerii păgânismului, cf. F. Cumont, Les anges du paganisme, în RHR, 72, 1915, p. 159.182; despre semnificaţia iniţială de .vestitor. a termenului αγγελός (αγγελοι), cf. A. Goţia, Vestitorul homeric, în Echinox, Cluj, 7-8-9, 1996, p. 23; despre îngeri în mazdeismul persan, cf. A. Piras, I progenitori degli angeli. Gli angeli nella religione zoroastriana, în Le Ali di Dio. Messagerri e guerrieri alati tra Oriente e Occidente, a cura di M. Bussagli e M. D.Onofrio, Bari, 2000, p. 13-16; despre îngeri în cultul lui Sabazius, cf. A. Ferrua, La Catacomba di Vibia, în RAC, 47, 1971, p. 7-62; despre sanctus Sabazius, cf. R. Turcan, Cultele orientale în lumea romană, traducere de M. Popescu, Bucureşti, 1998, p. 361-371; despre îngeri în cultele siriene şi despre inscripţia de la Ostia . I(ovi) o(ptimo) m(aximo) angelo Heliopolitano, cf. S. Sanie, Cultele orientale în Dacia romană, I, Cultele siriene şi palmiriene, Bucureşti, 1981, p. 149-150, 182; despre dedicaţiile către Θείος Άγγέλος Νέος, Θείος Άγγελικος, άγαθος άγγέλος şi Άγγέλος Όσίος ∆ικαίος descoperite la Stratoniceea în Caria, cf. L. Robert, Reliefs votifs et cultes d.Anatolie, în Anatolia, 3, 1956, p. 108-122. 25 http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article84. 26 “Antropomorfismul constă în atribuirea de însuşiri şi calităţi umane unor fiinţe non-umane, obiecte sau fenomene naturale ori supernaturale. O formă de personificare (atribuirea calităţilor umane sau animale unor obiecte statice). Antropomorfismul este similar prozopopeei sau 4
  5. 5. de problematică dacă se merge în sensul umanizări depline a îngerilor. În general putem atribui îngerilor însuşiri antropomorfice. Acest lucru a fost făcut de mai multe ori în literatura europeană.27 „Prezenţa Sfinţilor Îngeri în Scriptură este una comună. La fel, în Vieţile Sfinţilor, Sfinţii din cer şi Îngerii sunt prezenţe familiare şi nu sunt considerate nişte imixtiuni nedorite în viaţa personală. Dimpotrivă, comuniunea de credinţă şi de dragoste dintre membrii Bisericii de pe pământ şi a celei din cer, cere apropierea şi nu depărtarea unora de alţii. Unitatea şi armonia dintre Puterile cereşti se înfăptuieşte şi între noi în Biserică. Cei care caută să îşi sfinţească viaţa se unesc între ei cu cei de dinaintea lor şi cu Puterile cereşti. Imaginea de pe Sfântul Disc, unde Puterile cereşti sunt împreună cu Sfinţii înaintea Domnului arată că cele cereşti nu sunt separate de cele pământeşti, că Îngerii nu sunt separaţi de oameni, ci sunt împreună vieţuitori cu ei.”28 Trebuie să spunem astfel că îngerii au fost un fel de subiect care a primit conotaţii chiar mitologice.29 S-a creat astfel chiar o mitologie despre vieţuirea lor. Această mitologie în general a fost una degenerescentă.30 „ În toate religiile antichităţii, alături de mai multele sau mai puţinele divinităţi sau eroi divinizaţi care populau panteonul fiecărui popor, apare un stol de fiinţe intermediare între om şi Dumnezeu, unele cu funcţie de bine, altele cu funcţie de rău. Biserica, în planul lui Dumnezeu, are mai multe trepte şi două părţi distincte: Biserica desăvârşită, ideală sau triumfătoare, alcătuită din sfinţi şi îngeri, şi Biserica luptătoare, suferitoare, care suntem noi, slujitori şi credincioşi laolaltă. Legătura între biserica triumfătoare şi cea luptătoare, cea spre desăvârşire, o formează îngerii, ca fiinţe slujitoare, create de Dumnezeu în scopul preamăriri Sale.”31 Prin urmare am putea vorbii încă de la început de o filosofie a îngerilor.32 Probabil că filosofia legată de îngeri este una dintre cele mai superioare dintre curentele filosofice existente.33 În general nu s-a elaborat o filosofie legată de îngeri care să cuprindă un sens filosofic deplin.34 În acest sens putem spune despre îngeri că sunt fiinţe extrem de apropiate nouă.35 În acest sens, au fost puţine curentele filosofice sau mai bine spus intelectuale care au privit fiinţele angelice ca şi realităţi care au depăşit limitele noastre de înţelegere. Înţelegerea noastră a îngerilor presupune o aprofundare din ce în mai amplă a realităţilor cereşti. Lumea cerească este o lume care este cât se poate de diferită de a noastră. Lumea îngerilor este o lume care de obicei a fost asimilată cu o lume a imaginarului. Prin urmare trebuie să înţelegem că îngerii nu sunt făpturi umane. În acest sens ei nu se căsătoresc şi nici nu se reproduc ca şi oamenii. Numărul îngerilor este nelimitat.36 În acest sens în Vechiul Testament îngerii sunt menţionaţi de peste 108 ori şi de 165 de ori în Noul Testament. În acest sens, îngerii sunt menţionaţi în 34 din cărţile Bibliei. În acest sens am putea spune că Scripturile sunt o bază destul de profundă pentru a înţelege fiinţele angelice. În acest sens trebuie să afirmăm o anumită creaţie a îngerilor. Din câte se pare am putea spune că diferit de om îngerii au fost creaţi dintr-o dată. Într-o descriere mai profundă am putea spune că îngerii sunt mai mult duhuri fiindcă ei nu au trupuri.37 Autorul de faţă consideră că una dintre cele mai profunde orientări ale îngerilor este cea care este conferită de tradiţia iudeo-creştină prin care îngerii au o funcţie ritualică şi cultică. În acest sens îngerii sunt fiinţe slujitoare care Îl slujesc pe Dumnezeu şi Îi ascultă poruncile. Din această misiune cultică am putea spune că s-a ajuns la o misiune socială a lor.38 În acest sens, trebuie să personificării, atribuirea calităţilor umane sau animale unor obiecte statice. Animalele, forţele naturii şi personaje invizibile sau neidentificate reprezintă adeseori subiecte ale antropomorfozei.” http://wapedia.mobi/ro/Antropomorfism. 27 Angelus Silesius, Călătorul heruvimic, (Editura Humanitas, Bucureşti, 1999). 28 http://bastrix.wordpress.com/2007/06/24/ostirea-lui-dumnezeu-sau-despre-ingeri-in-viata-noastra. 29 Fred C. Dickason, Angels: Elect and Evil (Chicago: Moody, 1975). 30 http://frf.cncsis.ro/documente/483nemeti_sorin_Raport_de_Cercetare.doc. 31 http://vestitorul.egco.ro/articol_804.php#titlu. 32 http://www.angelfocus.com. 33 http://www.angelsthatcare.org. 34 http://www.geocities.com/~enchantedlakes/angels. 35 http://www.angelsplace.org. 36 Daniel 7:10; Matthew 26:53; Hebrews 12. 37 http://www.christiananswers.net/q-acb/acb-t005.html. 38 http://www.angelhouse.org. 5
  6. 6. menţionăm că Biserica nu crede că lumea îngerilor este o lume virtuală sau o lumea a potenţei ci este o lume a realului, nu este o lume a imaginarului. Îngerii sunt menţionaţi de la Facere. Îngerii sunt astfel subiectul unor mari creaţii literare.39 Am putea spune că prima creaţie literară care se referă la îngeri care a fost luată în considerare în istoria umanităţii este Biblia.40 Astfel, trebuie să spunem că numai Dumnezeu poate să ne ofere o înţelegere reală a îngerilor fiindcă Dumnezeu este Cel care i-a şi creat.41 Am putea spune că pe parcursul existenţei umanităţii precum oamenii au devenit din ce în ce mai conştienţi de natura existenţei lor şi-au dat seama şi de existenţa îngerilor.42 Omul este o fiinţă care este cât se poate de profundă şi care poate ajunge spre deosebire de animale la o înţelegere a sensului existenţei îngerilor.43 În mare suntem siguri că animalele nu sunt conştiente de existenţa îngerilor.44 În acest sens, pentru prima dată Adam după ce a fost izgonit din Rai, unul dintre heruvimii cu sabie de foc [a cărui nume nu se cunoaşte exact] a fost pus să păzească porţile Edenului. Prin urmare în Biserica Ortodoxă spunem că noi „credem într-un singur Dumnezeu făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute...” Prin facerea celor nevăzute ne 39 An Angel Came; Schultz, Richard; Paperback; 1993. Angel Medicine: How to Heal the Body and Mind With the Help of the Angels; Doreen Virtue; Hardcover; 2004. Angel on My Shoulder; Martin, Timothy L. ; Hardcover; 1999. Angel Visions II: More True Stories of People Who Have Seen Angels, and How You Can See Angels, Too; Virtue, Doreen, ; Paperback; 2001. Angel Visions: True Stories of People Who Have Seen Angels, and How You Can See Angels, Too!; Virtue, Doreen ; Paperback; 2000; $13.95 Angel Watch - Goosebumps, Signs, Dreams and Other Divine Nudges; Lanigan, Catherine ; Paperback; 2001. Angels; Steiner, Rudolf; Paperback; 1996. Angels Among Us; Fearheiley, Don; Mass Market Paperback; 1996; 4.40 Angels Around the World; Steiger, Brad Sherry Steiger; Paperback. Angels: Celestial Spirits in Legend and Art; Carey, Jacqueline ; Hardcover; 2001. Angels & Dreams; Martinez, Susan Erling; Paperback; 1995; 7.95 Angels in the Army of God (Spirit Guides); Kalina, Norma; Mass Market Paperback; 1997; 4.79 The Angels' Message to Humanity; Schueler, Gerald; Paperback; 1996; 15.96 The Angels Speak : Secrets from the Other Side; Martin, Jennifer; 1995; (Out of Print) Angels : What You Need to Know Quick Reference Guide; Rhodes, Ron; Paperback; 1997; 1.59 Approaching the Millennium : Essays on Angels in America; Geis, Deborah R.; Paperback; 1997; 17.95 Approaching the Millennium : Essays on Angels in America; Geis, Deborah R.; Hardcover; 1997; 42.50 Archangels & Ascended Masters: A Guide to Working and Healing With Divinities and Deities; Doreen Virtue; Paperback; 2004 ; Archangel Michael; Schroff, L.; Paperback; 1993; 12.00 The Archangel Michael: His Mission and Ours : Selected Lectures and Writing; Steiner, Rudolf ; Paperback; 1996; Are You Ready for a Miracle?... With Angels: A Practical Guide to Understanding Angels in Everyday Life; Wagner, Angelica Eberle ; Paperback; 2000 Blessed Angels; Hall, Manly P. ; Paperback; 1996; The Blessed Angels; Hall, Manly P. ; Paperback; 1999; Boo Book; Cunningham, Sunny Anne ; Paperback; 2000; The Book of Angels; Melville, Francis ; Hardcover; 2001; The Book of Angels: All Your Questions Answered; Trickey-Bapty, Carolyn ; Paperback; 1994; Brotherhood of Angels and Men, Quest ed.; Hodson, Geoffrey; Paperback; 1982; 7.20 The Call of an Angel; Chilkes, Jayne ; Paperback; 2001; A Company of Angels; Lawson, David ; Paperback; 1998; The Complete Enochian Dictionary; Laycock, Donald C.; Paperback; 1994; 13.56 Confessions of a Closed Male: A Story of Spiritual Awakening; Chance, Kenneth Byrd ; Paperback; 2000; Connecting Heaven and Earth; Sulick, Deanna I. ; Paperback; 2000; Conversations with My Guardian Angel; Smith, Arthur Thomas ; Paperback; 1999; Divine Encounters: A Guide to Visions, Angels and Other Emissaries; Sitchin, Zecharia; Mass Market Paperback; 1995; Do Angels Really Exist? : Separating Fact from Fantasy; Dykes, David O.; Paperback; 1996; 8.79 The Encyclopedia of Angels; Briggs, Constance Victoria ; Paperback; 1997; The Everything Angels Book; Abadie, M.J. ; Paperback; 2001; The Everything Angels Mini Book; Abadie, M.J. ; Paperback; 2000; Finding Your Guardian Angel : Through Incense and Candle Burning; Howard, Michael; Paperback; 1996; 7.20 The Four Seasons and the Archangels; Steiner, Rudolf P. Vehrle (Translator) ; Paperback; 1996; A Handbook of Angels; Moolenburgh, H.C.; Paperback; 1989; 11.16 Hot Chocolate for the Mystical Soul: 101 True Stories of Angels, Miracles, and Healings; Ford, Arielle Mark Victor Hansen ; Paperback; 1998; In the Presence of Angels: Stories from New Research on Angelic Influences; Smith, Robert C. ; Paperback; 1993; Ladder of Lights: A Step by Step Guide to the Tree of Life and the Four Worlds of the Qabalists Including the Angelic and Archangelic Realms; Gray, William G.; Paperback; 1994; (Out of Print) A Little Light on Angels; Cooper, Diana; Paperback; 1997; 8.76 Love Ever After: How My Husband Became My Spirit Guide; Mitchell, Joy ; Paperback; 2000; $13.95 Meetings with Angels; A Hundred and One Real-Life Encounters; Moolenburgh, H. C.; Paperback; 1993; 15.96 Messengers of Light : The Angels' Guide to Spiritual Growth; Taylor, Terry Lynn; Paperback; 1993; 7.96 More Hot Chocolate for the Mystical Soul: 101 True Stories of Angels, Miracles, and Healings; Ford, Arielle ; Paperback; 1999; Omens of Millennium: The Gnosis of Angels, Dreams, and Resurrection; Bloom, Harold; Paperback; 1997; 10.40 On the Wings of Heaven: A True Story from a Messenger of Love; Hardin, G. W. ; Paperback; 1999; Return of the Angels; Gonzalez-Wippler, Migene ; Paperback; 1999; Shalom my Love - The story of a true love that bridges heaven and earth; Ariel, Sunny Gadi Danzig ; Paperback; 1999; Then an Angel Came; Gino, Carol; Hardcover; 1997; 22.00 To Fly With The Angels; Byrd, Charles W. ; Paperback; 2000; Touched by Angels; Freeman, Eileen Elias; Paperback; 1994; 7.99 Touched by Angels: How Angels Influence Our Daily Lives; Sechler, Flower Arlene Newhouse, Stephen Isaac ; Paperback; 1998; UFO Contact from Angels in Starships; Dibitonto, Giorgio; Hardcover; 1990; Where Angels Walk: True Stories of Heavenly Visitors; Anderson, Joan Wester; Paperback; 1993; Wings of Light: The Art of Angelic Healing; Prevost, Ninon; Paperback; 1998; A Word from the Angels; Chapman, Carmen ; Paperback; 1999. 40 http://www.angel-guide.com/angel-links.html. 6
  7. 7. referim şi la îngeri.45 Prin urmare îngerii au avut un anume rol în relaţia omului cu Dumnezeu.46 În acest sens, la nivel de umanitate s-a simţit în vremurile recente o căutare de înţelegere a tainei existenţei îngerilor, a rolului lor profund în raportul lor cu mediul înconjurător.47 Astfel, am putea detecta un anumit rol cosmologic al îngerilor, mai precis prezenţa lor în faţa omului şi rolul lor în crearea lumii văzute.48 Conform referatelor biblice îngerii sunt cei care au dat girul creaţiei materiale.49 După cartea lui Iov prin ei Dumnezeu s-a orientat în creaţia lumii văzute şi tot prin ei a realizat cosmosul în toată complexitatea lui. Astfel trebuie să spunem că Biserica Ortodoxă a rânduit sărbători de cinstire a îngerilor.50 Îngerii sunt şi fiinţe cosmologice care au avut un puternic cuvânt se pus la crearea omului. În acest sens am putea spune despre îngeri că sunt „antropologi,” adică au fost înzestraţi cu o profundă cunoaştere a fiinţei umane.51 41 http://ourguardianangels.com/angel_articles.htm. 42 http://www.collegeofangelicstudies.co.uk/angel_readings.html. 43 http://www.cuplari.ro/referate/referat_seminar-de-dogmatica-1062.html. 44 “Nu toţi îngerii sunt egali. Începând de la vârful ierarhiei celeste aceasta include serafimi, heruvimi, tronuri; stăpâniri, domnii, puteri; începători, arhangheli, îngeri. Îngerii au diferite funcţii. Unii nu fac decât să îl venereze pe Dumnezeu. Alţii sunt trimişi să ducă mesaje creaturilor de pe pământ. Unii sunt trimişi să fie protectori, iar alţii sunt trimişi să se lupte cu diavolii, care sunt consideraţi a fi iniţiatorii tentaţiilor negative. Deşi îngerii sunt spirite lipsite de natură fizică, cei care cred în îngeri nu au probleme să şi-i imagineze şi să îi descrie. Îngerii, spun suporterii acestora, sunt invizibili dar pot lua forme vizibile. Ei sunt de obicei portretizaţi cu aripi şi arătând ca oameni adulţi sau copii. Aripile au fără îndoială legătură cu statutul lor de mesageri ai Domnului care se găseşte în cer. Antromorfizarea este de înţeles. Portretizarea întăreşte credinţa. Dar o fiinţă fără corp nu poate fi descrisă. Ilustrarea unei creaturi ca având o statură inferioară celei umane ar fi lipsită de demnitate şi nepotrivită pentru fiinţele celeste. Totuşi este enigmatic modul în care gândeşte şi simte o fiinţă fără corp. A vorbi despre un spirit ca fiind o fiinţă fără corp este ca şi cum ai vorbi despre pătrat rotund. Încercând să ne imaginăm gândirea sau simţirea ca având loc independent de un corp este asemănător cu imaginarea formei sferice a unei mingi dar fără minge. Deoarece îngerii sunt invizibili dar capabili să ia forme vizibile este de înţeles că au avut loc multe apariţii. Teoretic orice poate fi un înger şi orice experienţă poate fi angelică. Existenţa îngerilor nu poate fi negată. Partea proastă este însă că nici nu se poate demonstra că îngeri există cu adevărat. Orice ar putea fi un înger poate fi în acelaşi timp altceva. Orice experienţă care poate fi cauzată de un înger poate a avea la bază o altă cauză. Credinţa în îngeri, apariţii şi experienţe implicând îngeri sunt în totalitate o chestiune de credinţă. Chiar dacă ei există doar în imaginaţia noastră îngerii pot fi folositori. Aceştia pot servi la monitorizarea comportamentului şi protejarea copiilor. Un părinte poate încerca să controleze comportamentul copilului convingându-l că există un înger care îl supraveghează încontinuu. Îngerul este prezentat ca fiind un fel de paznic, dar copilul trebuie să realizeze că îngerul de asemenea ţine cont de faptele sale bune sau rele atunci când părinţii nu sunt prin preajmă. Conceptul de înger păzitor este reconfortant şi versatil constituind baza multor mituri. Multe cărţi, filme şi programe de televiziune folosesc conceptul de înger păzitor adesea transformându-l într-un supraom cu puteri oculte. Credincioşii tradiţionali nu sunt singurii care iubesc îngerii. Creatorii de mituri New Age au pus bazele unei întregi industrii bazate pe îngeri. Zeci de cărţi care leagă îngerii de orice pornind de la călăuzirea în viaţa zilnică şi până la convorbirea cu cei morţi şi vindecarea psihică sunt publicate în fiecare an, iar vânzările de figurine reprezentând îngeri şi alte produse materiale au luat amploare.” http://www.intrebare.ro/Ingerii.html. 45 Orthodox Life, Vol. 27, Nr. 6 (Nov.-Dec., 1977). 46 http://www.misiune.ro/resurse-crestine/predici/04-mai-ingerii-buni-agentii-lui-dumnezeu.html. 47 „În afara funcţiei principale de mesageri divini, îngerii joacă diferite roluri. Există îngeri păzitori ai fiinţelor umane, dar există şi îngeri gardieni ai unor planete sau stele, sau ai unor naţiuni sau grupuri mari de oameni. Există îngeri ai iubirii, ai armoniei, ai creaţiei, ai înţelepciunii, ai dreptăţii, ai purităţii, îngeri care veghează împlinirea legilor divine, etc. Practic, există nenumărate entităţi angelice şi ele există pretutindeni în întreaga Creaţie a lui Dumnezeu, în toate planurile manifestări. Prin „lumea tainică a îngerilor” ne referim la o dimensiune subtilă astrală paradisiacă elevată foarte pură, în care există predilect astfel de entităţi angelice, deşi ele se manifestă pretutindeni şi pot acţiona oricând şi oriunde. Lumea tainică, minunată, sublimă a îngerilor este caracterizată de iubire, înălţare, pace, bucurie, lumină, frumuseţe, exaltare sufletească. Vom avea firesc tendinţa, intrând în comuniune cu lumea îngerilor, de a ne orienta spre Dumnezeu cu dragoste şi reverenţă, intuind misterele copleşitoare şi tainele de nepătruns ale fiinţei supreme care este Dumnezeu Tatăl.” http://misa-yoga.blogspot.com/2008/08/lumea- ngerilor.html. 48 „Îngerii au fost făcuţi înainte de om, astfel încât la crearea vieţii pe Terra ei au izbucnit în cântece de bucurie şi slavă la adresa lui Dumnezeu că o altă planetă fusese adusă la existenţă. (Iov 38,4-7) În neantul veşniciei, care nu are început şi nici sfârşit (potrivit bibliei, nu ştiinţei) Dumnezeu, Creatorul perfect a tot şi a toate s-a înconjurat de fiinţe inteligente, libere, raţionale şi complexe, cărora le-a rezervat nenumărate misiuni în dinamica Universului. Dumnezeu a creat o armonie completă în vastul circuit al galaxiilor, unde toate fiinţele create îi aduceau slavă pentru fericirea, pacea şi înţelegerea în care trăiau. Înainte de apariţia păcatului în mintea lui Lucifer, despre care vom vorbi altă dată, toţi 7
  8. 8. „We are not to think that man is the highest form of created being. As the distance between man and the lower forms of life is filled with beings of various grades, so it is possible that between man and God there exist creatures of higher than human intelligence and power. Indeed, the existence of lesser deities in all heathen mythologies presumes the existence of a higher order of beings between God and man, superior to man and inferior to God. This possibility is turned into certainty by the express and explicit teaching of the Scriptures. It would be sad indeed if we should allow ourselves to be such victims of sense perception and so materialistic that we should refuse to believe in an order of spiritual beings simply because they were beyond our sight and touch.”52 În acest sens, este cât se poate de important să ştim că îngerii pot fi studiaţi şi pot fi cât se poate de mult înţeleşi în mai toate funcţiile şi în însuşirile lor.53 Astfel, este cât se poate de bine să ne dăm seama de semnificaţia îngerilor şi a atributele lor de a Îl slujii pe Dumnezeu şi creaţia Sa. Am putea să ne întrebăm astfel de ce este necesar să studiem îngerii sau la ce bun ne-ar folosii studierea lor într-o lume în care problemele economice, cele militare sau cele sociale îngerii şi toate creaturile lui Dumnezeu se bucurau de o linişte şi o fericire care nu cunoştea margini. De exemplu, descrierea biblică a lui Lucifer înainte de căderea sa în păcat este impresionantă în Ezechiel 28,13-15. Şi tot în cartea lui Ezechiel, îngerii serafimi şi heruvimi, acoperitorii şi susţinătorii tronului sfânt al lui Dumnezeu sunt descrişi într-un limbaj care denotă o slavă şi măreţie pe care nu ne-o putem nici măcar imagina. (Ezechiel cap 1) Îngerii apar în biblie de nenumărate ori în diferite contexte, de-a lungul istoriei agitate a omenirii. Îngeri care blochează intrarea în Paradis după căderea omului (Geneza 3,24), îngeri care vizitează Sodoma şi Gomora, îngeri care îl vizitează pe Avraam, pe Ghedeon, pe părinţii lui Samson, etc. Îngerii,servitori ai lui Dumnezeu par angajaţi într-un permanent du-te vino între cer şi pământ pentru a împlini fel de fel de misiuni pentru oameni. În cartea lui Iov, în capitolul 1,6 există o scenă deosebit de interesantă în care Dumnezeu se întâlneşte cu nişte fii ai Lui. Cine erau aceştia? Nu pot fi oameni deoarece după păcătuire, omul nu mai poate avea acces în prezenţa lui Dumnezeu nici măcar pe pământ (Exodul 19,12-23), darămite în ceruri, acolo unde nu există păcat. Aceştia sunt exact acei fii de Dumnezeu despre care vorbeam la început din Iov 38,7. Adică locuitori ai altor planete locuite care vin regulat înaintea Domnului pentru un raport oarecare. Ca să înţelegem mai bine, dacă citim în Geneza 1.28, Adam a fost desemnat de Creator ca stăpân absolut al pământului, peste orice animal, plantă şi pasăre. Dar datorită răzvrătirii sale, lui Adam i-a fost furat acest drept chiar de Lucifer, pe care îl vedem acum furişându-se cu tupeu înaintea acestei adunări sfinte de pe "muntele dumnezeilor" şi punând în discuţie caracterul lui Iov(Iov 1,7-12). Faptul că acest fel de întruniri au un caracter regulat reiese clar din capitolul 2, unde după ce Satana îl ispitise pe Iov fără să reuşească de a-l face să păcătuiască, observăm pe fiii lui Dumnezeu strânşi din nou înaintea lui Dumnezeu şi din nou Satana apare în mijlocul lor. Deci iată câteva rapoarte biblice din care reiese că nu suntem chiar singuri într-un univers imens, ba dimpotrivă că suntem teatrul de luptă dintre bine şi rău, dintre Creator şi Lucifer, spre care stau aţintite privirile a miliarde de fiinţe cereşti. Citirea întregului context din Iov 1 şi 2 este de dorit pentru o înţelegere mai clară. Dar apropo, câţi îngeri există în cer? Câte civilizaţii inteligente? Puţine sunt locurile unde putem găsi amănunte, dar există câteva pasaje care ne pot oferi o imagine vagă, ce-i drept, a exploziei demografice cereşti. Cea mai cunoscută dintre toate este cea din cartea profetului Daniel 7,10. Aici este relatată scena unei judecăţi prezidată de Dumnezeu.” http://www.diligenta.com/bibliaraspunde/page16.html. 49 http://www.perspectivechicago.com/article.php?id=43. 50 “În calendarul (Sinaxarul) ortodox se afla cinci zile liturgice închinate pomenirii si cinstirii Sfinţilor îngeri in cursul anului bisericesc, dintre care una singura este sărbătoare cu tinere. a) Aceasta este Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil si a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri, care se sărbătoreşte la 8 noiembrie. La origine a fost simpla aniversare anuala a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicata la termele lui Arcadius din Costantinopol ; de aceea, in cele mai vechi sinaxare apare ca o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu şi- a lărgit obiectul la cele doua căpetenii îngereşti (Mihail si Gavriil) si apoi a devenit o sărbătoare comuna a tuturor Sfinţilor îngeri. In afara de aceasta sărbătoare principala a Sfinţilor îngeri, in Mineiele ortodoxe mai găsim încă patru zile liturgice (sărbători fără tinere) consacrate pomenirii sfinţilor arhangheli sau unor minuni făcute prin puterea lor, si anume : b) La 6 septembrie, se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, in Colose din Frigia, unde exista încă din vechime o vestita biserica a Sfântului Arhanghel Mihail, devenita centru de pelerinaj. Sărbătoare locala la început, ea a fost generalizata in toata Ortodoxia in timpul împăratului Manuel Cornnenul, in sec. XI. c) La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil, cel de al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri. Sărbătoarea pare a fi destul de veche, fiind preluata de Bizanţ din tipicul Ierusalimului si al mănăstirii Sf. Sava. Ea exista probabil încă din sec. V, deoarece o găsim si la sirienii monofiziţi, la aceeaşi data ca la ortodocşi. d) La 13 iulie, prăznuim iarăşi Soborul (al doilea) al marelui arhanghel Gavriil, care este, probabil, la origine ziua sfinţirii vreunei biserici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil sau ziua arătării lui in vreo astfel de biserica. e) La aceasta, am mai putea adaugă o alta serbare a arhanghelului Gavriil din Adin, in ziua de 11 iunie (fără slujba), când se comemorează apariţia acestui sfânt arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi invitat pe un călugăr sa cânte pentru prima oara partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare : Axion eşti, adică : Cuvine-se cu adevărat... ; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas pana azi limitata la mănăstirile atonite.” http://www.crestinortodox.ro/Sarbatorile_Sfintilor_ingeri_7300.html. 8
  9. 9. sunt mult mai grave? Este cât se poate de clar că studierea îngerilor nu ar putea aduce cu sine o rezolvare implicită a acestor probleme cu care se confruntă omul contemporan. În sine studiul angheologiei nu este un studiu empiric. Angheologia nu a oferit nici un răspuns la marile probleme cu care s-au confruntat marile imperii sau marile organizaţii politice ale umanităţii încă din cele mai primare timpuri. Ce ştim în acest sens sigur despre îngeri este că ei se bucură de întoarcerea omului la pocăinţă. În acest sens, am putea spune că îngerii sunt interesaţi în şi de existenţa noastră. Îngerii au fost antecedenţi creaţiei omului. Ei posedă liberul arbitru, voinţă şi sentimente.54 În acest sens, există în plan lăuntric o asemănare între om şi îngeri. Această asemănare a lăuntrului omului trebuie cultivată din ce în ce mai mult.55 Aşadar trebuie să spunem că Hristos este centrul lumii angelice. O altă caracteristică a îngerilor este că ei sunt prezenţi pe tot parcursul istoriei mântuirii omului. Arhanghelul Gabriel a fost cel care a anunţat naşterea lui Ioan Botezătorul.56 Prin urmare ne putem da seama că îngerii sunt cei care au un anumit rol în diferite evenimente importante din viaţa omului.57 Ca şi consecinţă, îngerii sunt fiinţe care am putea spune că văd în mintea lui Dumnezeu sau cunosc gândurile şi intenţiile lui Dumnezeu mai bine decât omul. Ei sunt cei care pot într-un anume sens să le vestească acestea prin faptul apropierii lor imediate de Dumnezeu.58 Trebuie să spunem că o deplină angelizare a omului nu se v-a putea realiza niciodată. Procesul de angelizare al omului poate fi numai realizat într-o măsură mai mică.59 O angelizare deplină a omului în intervalul existenţei pământeşti ar însemna o deplină „schimbare a substanţei” omului.60 Trebuie să înţelegem că oricât s-ar apropia omul de îngeri el nu poate să îşi schimbe deplin umanitatea lui. Prin urmare umanitatea poate fi angelizată dar nu poate în nici un caz să fie schimbată radical. Fondul actualizării studiului despre îngeri este însă mult mai pregnant în zilele noastre. Enorm de multe persoane din contemporaneitate investesc sume enorme în dezvoltarea unor reţele de exploatarea a vieţii sexuale prin 51 Lewis Sperry Chafer, Lewis Sperry Chafer Systematic Theology, Vol. 1, Abridged Edition, John F. Walvoord, Editor, Donald K. Campbell, Roy B. Zuck, Consulting Editors, Victor Books, Wheaton, Ill., 1988. 52 http://www.bible.org/page.php?page_id=712#P86_3405. 53 Edward P. Meyers, A Study of Angels, (Howard Books; Revised edition, 1978). 54 J.Hampton Keathley, Angelology The Doctrine of Angels, www.bible.org.com. 55 Doreen Virtute, Angels 101: An Introduction to Connecting, Working, and Healing with the Angels (Hay House; 1 edition, 2006). 56 http://www.christusrex.org/www1/CDHN/creator.html#ANGELS. 57 http://www.shc.edu/theolibrary/saints3.htm. 58 Andia, Ysabel de. HENOSIS: L'union à Dieu chez Denys l'Aréopagite, from the Pholosophia Antiqua series. Leiden: E.J. Brill, 1996. Louth, Andrew. Denys the Areopagite. London: Geoffrey Chapman, 1989. Rorem, Paul. Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence. Oxford: Oxford University Press, 1993. 59 http://www.lumeaingerilor.ro. 60 „Îngerii îi iubesc pe toţi oamenii în mod necondiţionat. Ei privesc dincolo de suprafaţă, de aparenţe, şi văd scânteia dumnezeiască aflată în fiecare dintre noi. Se concentrează numai asupra divinităţii şi potenţialului nostru şi nu asupra defectelor, lipsurilor sau greşelilor noastre. Deci îngerii nu ne judecă, ci doar ne aduc iubire în viaţă. Cu îngerii, sunteţi în siguranţă şi puteţi avea deplină încredere în ei. Nu contează dacă sunteţi credincioşi sau sceptici, deoarece îngerii cred în voi. Ei văd lumina voastră lăuntrică, vă cunosc adevăratele talente şi înţeleg faptul că aveţi o misiune importantă în viaţă. Ei vor să vă ajute în toate privinţele. Cercetările sociologice ne arată că majoritatea americanilor adulţi (între 72 şi 85%, în funcţie de conţinutul chestionarului) cred în îngeri, iar 32% spun că au întâlnit un înger. Deci putem ajunge la concluzia că este normal să credem în îngeri. Nu trebuie să aveţi o pregătire specială, să fiţi asemenea sfinţilor ori să luaţi parte la diferite activităţi religioase pentru a intra în legătură şi a vorbi cu îngerii. Ei ajută pe oricine îi cheamă, indiferent de problemă. Ajutorul îngerilor este fără preţ, e oricând disponibil şi nu implică vicleşuguri, stratageme sau şmecherii. Iubirea îngerilor faţă de noi este pură. Ei ne ajută să-l auzim, să-l simţim, să-l vedem şi să-l înţelegem pe Dumnezeu în viaţa noastră de zi cu zi. Prin urmare, dacă aveţi nevoie de ajutor privind sănătatea, cariera, dragostea, familia sau orice alt domeniu, îngerii pot să vă ajute. Nimic nu este prea „mic” sau prea „mare” pentru ei. Ei lucrează cu bucurie în numele dumneavoastră, chiar din clipa în care le cereţi ajutorul.” Doreen Virtue, Îngeri 101: Introducere în stabilirea legăturii, lucrarea şi vindecarea cu îngeri (Bucureşti, 2008). 9
  10. 10. pornografie sau erotism. Vedem însă că sensul angelismului sau a vieţii angelice raportat la aceste investiţii este mult mai mic. Omul contemporan preferă mult mai mult alternativa plăcerilor hedoniste ale sexualităţii decât pe cele ale angelizării.61 Este cât se poate de clar că angheologia este o alternativă a vieţii pornografice de exemplu care este atât de exploatată de mai toată lumea şi în special în faţa tinerilor. În orice caz, trebuie să precizăm că pentru a aborda un studiu despre îngeri trebuie să fim extrem de preocupaţi de voinţa îngerilor de a ni se descoperii. În acest sens, trebuie să fim conştienţi că mai pe tot parcursul istoriei religiilor şi a umanităţii au existat crezuri în existenţa unor fiinţe spirituale care au condus umanitatea la realizare. Am putea spune că aceste fiinţe au fost asimilate cu sfera de existenţă a „sacrului” sau a „sfinţeniei.”62 „The literal meaning of the word angel thus points more toward the function or status of such beings in a cosmic hierarchy rather than toward connotations of essence or nature, which have been prominent in popular piety, especially in Western religions. Thus, angels have their significance primarily in what they do rather than in what they are. Whatever essence or inherent nature they possess is in terms of their relationship to their source (God, or the ultimate being). Because of the Western iconography (the system of image symbols) of angels, however, they have been granted essential identities that often surpass their functional relationships to the sacred or holy and their performative relationships to the profane world. In other words, popular piety, feeding on graphic and symbolic representations of angels, has to some extent posited semidivine or even divine status to angelic figures. Though such occurrences are not usually sanctioned doctrinally or theologically, some angelic figures, such as Mithra (a Persian god who in Zoroastrianism became an angelic mediator between heaven and earth and judge and preserver of the created world), have heaven and earth and judge and preserver of the created world), have achieved semidivine or divine status with their own cults. In Zoroastrianism there was a belief in the amesha spentas, or the holy or bounteous immortals, who were functional aspects or entities of Ahura Mazdā, the Wise Lord. One of the amesha spentas, Vohu Manah (Good Mind), revealed to the Iranian prophet Zoroaster (6th century bc) the true God, his nature, and a kind of ethical covenant, which man may accept and obey or reject and disobey. In a similar manner, about 1,200 years later, the angel Gabriel (Man of God) revealed to the Arabian prophet Muḥammad (5th–6th century ad) the Qur ān (theʾ Islāmic scriptures) and the true God (Allāh), his oneness, and the ethical and cultic requirements of Islām. The epithets used to describe Gabriel, the messenger of God—“the spirit of holiness” and “the faithful spirit”—are similar to those applied to the amesha spentas of Zoroastrianism and the third Person of the Trinity (Father, Son, and Holy Spirit) in Christianity. In these monotheistic religions (though Zoroastrianism later became dualistic) as also in Judaism, the functional characteristics of angels are more clearly enunciated than their ontological (or nature of Being) characteristics—except in the many instances in which popular piety and legend have glossed over the functional aspects.”63 61 http://www.yuppy.ro/comentarii/articol/2049/Termenul-de-pronografie.html. 62 A se vedea în acest sens enciclopedia britanică. www.britanica.com. 63 C. Jouco Bleeker and Geo Widengren (eds.), Historia Religionum: Handbook for the History of Religions, vol. 1, Religions of the Past (1969), and vol. 2, Religions of the Present (1971), contains helpful sections on the role of angels and demons in chapters on the various religions, as well as a very usable bibliography. J.B. Noss, Man’s Religions, 4th ed. (1969), contains useful sections on angels and demons. Gustav Davidson, A Dictionary of Angels, Including the Fallen Angels (1967); and Rossell H. Robbins, The Encyclopedia of Witchcraft and Demonology (1959), are Western-oriented. R.C. Zaehner, The Dawn and Twilight of Zoroastrianism (1961), has excellent sections on the role of angels and demons in Zoroastrianism and their relationship to Hindu spiritual beings. Robert M. Grant, Gnosticism and Early Christianity, 2nd ed. (1966), contains useful sections relating angelic and demonic figures of Judaism, Christianity, and Zoroastrianism to Gnostic speculation. See also Jeffrey B. Russell, Satan: the Early Christian Tradition (1981). 10
  11. 11. CREAŢIA ŞI IERARHIA ÎNGERILOR Este cât se poate de greu să scriem despre o ierarhie formală a îngerilor sau să adresăm acest subiect destul de greu abordabil de contemporaneitate. În primul rând trebuie să spunem că îngerii sunt fiinţe care există. Ei sunt fiinţe create. Prin urmare, îngerii au fost fiinţe create de Dumnezeu. Dumnezeu este autorul creaţiei îngerilor. Trebuie să precizăm că dacă Dumnezeu nu ar fi voit nu am fi ştiu despre existenţa îngerilor.64 Prin voinţa lui Dumnezeu şi prin dorinţa Lui de a cunoaşte am putea spune că ştim câte ceva despre îngeri. Prin urmare ce sunt îngerii? Sunt simboluri sau realităţi? Andre Malraux spunea la un moment că „lumea modernă v-a înceta când nu se v-a mai crede îngeri.” Este cât se poate de evident că nu putem să îi cunoaştem pe îngeri pe cale raţională sau după cum s-a încercat în anumite epoci din istoria umanităţii să îi căutăm pe îngeri pe cale raţionalistă. Cunoaşterea omului raportată la existenţa îngerului este însă numai parţială. Fiinţa sau esenţa ultimă a îngerului nu poate fi cunoscută. Esenţa îngerilor, la fel ca şi fiinţa lui ultimă transced capacitatea noastră de înţelegere. Cea ce putem cunoaşte despre îngeri este mai mult despre funcţiile lor sau despre modalitatea lor de existenţă.65 În sensul ultim, îngerii sunt folosiţi pentru mântuirea omului, sau în orice caz, ei au un mare rol în mântuirea omului. Se crede că îngerii sunt un fel de protectori ai omului sau că printre 64 Jean Danielou, Les anges et leur mission (chap. VII : L'ange gardien), coll. "Irenikon", Chevetogne, 1951. 65 http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/eglise2.html. 11
  12. 12. atribuţiile lor este şi cea de a îl proteja pe om sau de a îl ocrotii. Dar trebuie să precizăm că în lumea scepticilor, îngerii sunt fiinţe contestate. În cele mai multe cazuri percepţia existenţei lor ne vine din credinţă. Biblia este cea care atestă pentru tradiţia iudeo-creştină existenţa lor. Am putea spune că Biblia este un depozitar de angheologie. Am putea spune că îngerii sunt fiinţe create. Numai Dumnezeu este necreat. Prin urmare, prin natura lor, îngerii nu sunt fiinţe eterne. Am putea spune că îngerii sunt fiinţe spirituale sau duhovniceşti. În acest sens, am putea spune despre îngeri că sunt înţelepţi dar nu sunt omniştienţi. Sunt multe lucruri care pot fi spuse despre caracteristicile îngerilor. Îngerii sunt capabili să ajungă la viteze de deplasare enorme dar ei nu sunt omniprezenţi. Îngerii au putere dar nu sunt omnipotenţi. Numai Dumnezeu este omnipotent.66 În acest sens îngerii sunt îngerii creaţi în timp. Ei ne sunt superiori nouă fiindcă nu au un sfârşit temporal cum avem noi.67 În mare, mai toţi oamenii caută modele. Căutarea modelelor este în special resimţită în studiile de sociologie. Din nefericire nu toţi oamenii caută modele veridice. Modelele legate de vieţuirea îngerilor sunt cât se poate de multe.68 Adevărul este că puţini caută să spunem „desăvârşirea evanghelică” în angheologie. Modelele pe care le caută omul sunt în general de natură strict omenească. În mare parte am putea spune că omul se lasă de foarte multe ori dus de înţelegerea eronată a modelelor unor oameni robotizaţi sau a unor existenţe ale tehnicii. În acest sens, de foarte multe ori putem vedea cum modelul unui om al tehnicii este mult mai căutat decât un model angelic. De mai multe ori în istorie s-a putut vedea cum omul a văzut un model al perfecţiunii sale mai mult în tehnologie decât în angheologie. Omul contemporan este prins de foarte multe ori de sensul avansării în material şi nu de avansarea în sens duhovnicesc.69 În aceste sens, trebuie să afirmăm că îngerii sunt un subiect fascinant. Am putea spune că este destul de greşit că omul modern se reduce pe sine la a îşi lua informaţii despre îngeri din mas media. Termenul pe care îl foloseşte Agheu în Vechiul Testament pentru înger este malawk.70 În acest sens, am putea spune că dacă omul în general s-ar afunda din ce în ce mai mult în spre o direcţie nesigură din punct de vedere duhovnicesc dacă nu s-ar dedica studiului angheologiei. În general, în operele de început ale creştinismului există enorm de multe resurse teologice care ne fac să aprofundăm taina îngerilor sau a realităţii existenţei lor. Aşadar trebuie să spunem că îngerii nu sunt proprii lor autori. Ei au fost creaţi de Dumnezeu. Îngerii nu au principiul subzistenţei lor în sine ci în Dumnezeu. Dumnezeu este cel care a creat şi care a voit aducerea îngerilor în existenţă.71 Una dintre disciplinele iudaice care au fost profund preocupate de angeologie a fost calaba. În cabala iudaică s-a studiat foarte mult problema îngerilor. În acest sens, trebuie să spunem 66 http://www.newtestamentchurch.org/OPA/Articles/1998/01/the%20nature%20of%20angels.htm. 67 http://biblio.domuni.org/articlestheo/anges/htframe.htm. 68 http://www.sacredheart.com/The_Mystical_City_of_God_Book_01_Chapter_03.htm. 69 Fields, Weston W. (1976), Unformed and Unfilled (Grand Rapids, MI: Baker). Girdlestone, Robert (1973), Synonyms of the Old Testament (Grand Rapids, MI: Eerdmans). Gray, Gorman (2000), The Age of the Universe: What Are the Biblical Limits? (Washougal, WA: Morningstar Publications). Jackson, Wayne (1993), “The Origin, Nature, and Role of Angels,” Whatever Happened to Heaven and Hell?, ed. Terry M. Hightower (San Antonio, TX: Shenandoah Church of Christ), pp. 207-210. Kaiser, Walter C., Jr. (1992), More Hard Sayings of the Old Testament (Downers Grove, IL: InterVarsity Press). Kelly, Douglas F. (1997), Creation and Change (Geanies House, Fearn, UK: Christian Focus Publications). Leupold, H.C. (1942 reprint), Exposition of Genesis (Grand Rapids, MI: Baker). Lockyer, Herbert W. (1995), All the Angels in the Bible (Peabody, MA: Hendrickson). Woods, Guy N. (1986), Questions and Answers: Volume Two (Nashville, TN: Gospel Advocate). 70 http://www.apologeticspress.org/articles/468. 71 Dictionnaire des Anges, Gustav Davidson, Le Jardin des Livres 2005, Paris, Dictionnaire pratique des anges, les invoquer pour obtenir leurs bienfaits, leurs prières, leurs fonctions, Emmanuelle Morgane, Ed. Exclusif 2004. Encyclopédie des anges, véritable histoire et origines des anges, Émilie Bonvin, Ed. Exclusif 2005. Enquête sur l'existence des Anges Gardiens, Pierre Jovanovic, Ed. jardin des Livres paris, 2005, j'ai lu 1994 Hans-Werner Schroeder, L'homme et les Anges, Ed. Iona, Paris 1986 Edouard Brasey, Enquête sur l'existence des anges rebelles, Ed. J'ai Lu, 1997 Burnham Sophy, Le livre des Anges, Marabout, 1994 Gitta Mallasz, Dialogues avec l'ange, Aubier, Paris, 1990 Rudolf Steiner, De la Nature des anges, Ed. Anthroposophiques Romandes, Genève 2004 Henry Corbin, L'homme et son ange, Ed. Fayard, 1983 Anne Bernet, Enquête sur les anges, Ed. Perrin, 1997. 12
  13. 13. că în cabala iudaică există un anumit cult al îngerilor sau mai bine spus o mistică a îngerilor. Învăţăturile iudaice despre îngeri sunt cât se poate de elaborate. Baza elaborări acestor învăţături este o puternică „critică biblică.” Astfel, trebuie să spunem că la un anumit nivel cabala nu este partea ortodoxă a iudaismului.72 Iudaismul ca şi curent religios a avut una dintre cele mai profunde percepţii doctrinare ale îngerilor. Cele mai elaborate doctrine referitoare la îngeri le găsim în iudaism.73 Am putea enumera aici mai multe grupuri de îngeri după cum sunt ei aşezaţi ierarhic: în cadrul serafimilor am putea enunţa pe arhanghelul Metatron şi pe îngerii Vehuiah, Jeliel(Yeliel), Sitael, Elemiah, Mahasiah, Lelahel, Achaiah, Cahetel. În cadrul Heruvimilor am putea enunţa pe arhanghelul Jofiel( Raziel ) şi pe îngerii Haziel, Aladiah, Lauviah, Hahaiah, Yezalel, Mebahel, Hariel, Hekamiah. În cadrul tronurilor am putea să enumerăm pe arhanghelul Ţadchiel şi pe îngerii Lauviah, Caliel, Pahaliah, Nelchael, Yeiaiel, Melahel, Haheuiah. În cadrul ierarhiei domniilor am putea să denumim pe arhanghelul Kamael şi pe îngerii Nith-Haiah(Nithaiah), Haaiah, Ieratel, Seheiah, Reiiel, Omael, Lecabel, Vasariah. În cadrul virtuţiilor am putea să îl enumerăm pe arhanghelul Mihail şi pe îngerii Hahahel, Michael, Veuliah(Veualiah), Ielaiah, Sealiah, Ariel, Asaliah, Mihael. In cadrul Arhangelilor am putea să îl numim pe Rafael şi pe îngerii Nemahiah, Yeialel (Yeyalel), Harael, Mitzrael, Umabel, Iahel, Anauel, Mehiel. În cadrul ierarhiei îngerilor am putea să îl numim pe Gabriel şi mai jos pe îngerii Damabiah, Manakel, Ayael (Eiael), Habuhiah, Rochel (Rahael), Jamabiah (Yabamiah), Haiaiel, Mumiah.74 În acest sens există o listă mult mai mare de îngeri. Dar este imposibil să îi 72 http://en.wikipedia.org/wiki/Judaism. 73 http://www.sacred-texts.com/jud. 74 http://fr.wikipedia.org/wiki/Ang%C3%A9ologie. « Les Séraphins ARCHANGE : Metatron NOMS : Ehyiah, Jeliel, Sitael, Elemiah, Mahasiah, Lalahel, Achaiah et Cahetel Issu de l'hébreu seraphim qui signifie littéralement " les brûlants ", définition qui renvoie à la vision du prophète Isaïe, que l'une de ces créatures purifia en prélevant une braise de l'autel divin. Placés au sommet de la hiérarchie, ils entourent le trône de Dieu et chantent ses louanges, ils représentent le mouvement perpétuel tout autour des secrets divins et possèdent le pouvoir d'élever leurs inférieurs à leur ressemblance, on les appelle les " brûleurs de péché et chaque séraphin est en relation avec l'un des sept péchés capitaux qu'il peut nous aider à consumer. Dotés d'ailes (trois paires selon Isaïe : une pour se voiler la face, une pour voler et une qu'ils étendent sur leurs pieds), ils sont dévolus à la louange de Dieu. Leur couleur est le rouge, couleur de feu, élément qui constitue leur attribut, et leur pierre est la sardoine, qui reflète les influences cosmiques et fait fuir les démons. Les Chérubin ARCHANGE : Raziel NOMS : Haziel, Aladiah, Lauviah, Hahaiah, Iezael, Mebahel, Hariel et Hakamiah Ces entités célestes rattachées au corps innombrable des Anges tirent leur nom de kâribu puis keroubim en hébreu, terme qui désignait les premiers génies ressemblant à des taureaux ailés à tête humaine protégeant l'entrée des palais assyro-babyloniens. La Bible les a repris à son compte, notamment à travers les visions du prophète Ezéchiel dans lesquelles ils apparaissent comme les serviteurs les plus proches de Dieu. Hôtes et gardiens de son Sanctuaire, ils semblent aussi soutenir son Trône : on retrouve d'ailleurs cette même fonction et cette même image dans l'Apocalypse de Jean. Vifs, les chérubins constituent la métaphore de l'omniprésence de Dieu, symbolisant la sagesse divine, ils possèdent l'ineffable aptitude à connaître et à contempler Dieu, à recevoir les plus hauts dons de sa Lumière et à accueillir la plénitude des dons qui rendent Ange. Dieu les plaça à l'est d'Eden pour empêcher les humains d'entrer dans le Jardin et d'accéder à l'Arbre de Vie(Genèse, III,24). Dans l'Islam, les chérubins louent perpétuellement Allah. Ils sont couleur soleil, composés d'éther et de feu, ils aiment la blonde topaze, douée d'une occulte puissance et symbole de justice. Ils sont représentés en bleu et or, jouant parfois d'un instrument de musique mais dans l'art chrétien, on les retrouve plus souvent comme des Anges sans corps réduits à une tête ailée. Dans l'Islam, les chérubins louent perpétuellement Allah. Les Trônes ARCHANGE : Binael NOMS : Lauviah, Caliel, Leuviah, Pahaliah, Nelkhael, Yeiayel, Melehel, Hayviah Représentant la justice divine, ils ont pour particularité de ne pouvoir faire aucune concession aux biens inférieurs et d'être incapables d'aucune bassesse, ce qui leur confère le privilège de soutenir le Trône de Dieu . Ils dérivent des chérubins, leur pierre est le jaspe rouge et vert, dissolvant universel des venins psychiques et spirituels. On les retrouve généralement représentés avec une robe et un bâton de commandement. Les Dominations ARCHANGE : Hesediel NOMS : Nith-Haiah, Ahayah, Yerathel, Seheiah, Reuel, Omael, Yecebel, Vasariah Ils sont responsables des éléments naturels et des corps célestes et représentent la pure élévation spirituelle détachée de toute compromission terrestre. Ils sont représentés portant une couronne et un sceptre. Les Puissances ARCHANGE : Camael NOMS : Yehuiah, Lehahiah, Chavakhiah, Menadel, Aniel, Haamiah, Rehael, Yeiazel Ils ont la même fonction que les dominations, à savoir la responsabilité des éléments naturels et des corps célestes. Ils agissent avec une volonté farouche conformément aux desseins de Dieu, elles combattent les démons, leur pierre est l'onyx blanc et noir, lumières et ténèbres, symbole du Bien et du Mal. Elles sont, tout comme les dominations, représentées avec une couronne et un sceptre. Les Vertus ARCHANGE : Raphaël NOMS : Hahahel, Mikael, Yoliah, Yelehiah, Sehaliah, Ariel, Asaliah, Mihael Liées à la passion du Christ, elles se singularisent par un pouvoir d'ordre intellectuel qui leur est propre et dont l'homme ne peut aucunement avoir connaissance. Elles représentent la synthèse de quatre éléments, leur pierre est le saphir, symbole de sagesse, clarté divine, couleur d'espérance et puissant talisman contre le mauvais œil ; dans la Bible, il est dit que le Trône de Yahvé est fait de pierres de saphir. Elles sont souvent représentées portant des fleurs. Les Principautés ARCHANGE : Haniel Noms : Vehuel, Daniel, Hahasiah, Imamiah, Nanael, Nithael, Mebahiah, Poyel Elles protègent les nations et se définissent comme des puissances de commandement de la plus haute convenance, elles n'ont 13
  14. 14. enumerăm pe toţi din moment ce numărul lor este de miliarde şi miliarde. Am putea spune că numai Dumnezeu cunoaşte numărul exact al îngerilor. Tradiţia iudaică denumeşte 72 de îngeri majori.75 Astfe că trebuie să spunem că mai recent s-a cerut un înger patron al televiziunii şi al comunicaţiilor.76 Trebuie să spunem că îngerii sunt dintre cele mai profunde creaţii ale lui Dumnezeu.77 „Dans cette perspective, les anges continuent d'accomplir auprès des hommes les tâches que l'Acienne Testament leur attribuait déjà. Quand une communication surnaturelle parvient du ciel à la terre, ils en demeurent les mystérieux messagers Gabriel transmet la double Annonciation (Lc 1,19.26) ; une armée céleste intervient dans la nuit de la Nativité (Lc 2,9-14) ; des anges encore annoncent la Résurrection (Mt 28,5ss p) et font connaître aux Apôtres le sens de l'Ascension (Ac 1,10s). Auxiliaires du Christ dans l'œuvre du salut (He 1,14), ils assurent la garde des hommes (Mt 18, 10 ; Ac 12,15), présentent à Dieu les prières des saints (Ap 5, 8 ; 8,3), conduisent l'âme des justes en paradis (Lc 16,22). Pour protéger l'Eglise, ils poursuivent autour de Michel, leur chef, le combat contre Satan qui dure depuis les origines (Ap 12,1-9). Un lien intime rattache ainsi le monde terrestre au monde céleste ; là-haut les anges célèbrent une perpétuelle liturgie (Ap 4,8-11) à laquelle s'unit ici-bas la liturgie de l'Eglise (cf. Gloria, Préface, Sanctus). Des présences surnaturelles nous entourent, que le voyant de l'Apocalypse concrétise dans le langage de convention consacré par l'usage. Cela exige de notre part une révérence (cf. Jos 5, 13-55 ; Dn 10,9 ; Tb 12,16) qui n'est pas à confondre avec l'adoration (Ap 22,8s). Il est donc nécessaire de proscrire un culte exagéré des anges qui nuirait à celui de Jésus-Christ (Col 2,18). Au- delà de ces affirmations explicites de la Bible, le critique peut se demander quel sens ont des représentations qui sont ni de couleurs, ni d'attributs particuliers. Les Archanges ARCHANGE : Michel NOMS : Nemamiah, Yeiaiel, Harahel, Mitzrael, Umabel, Iah- Hel, Anauel, Mehiel Ils sont les messagers de Dieu, leur chef est le " prince d'Israël ", Michel. Dans la Bible, les archanges Raphaël, Michel et Gabriel, puis plus tard Uriel, sont rarement désignés sous ce nom-là, ils apparaissent plutôt comme faisant partie d'un corps de 7 Anges qui, selon l'Apocalypse de Jean, se tiennent toujours prêts à entrer devant la gloire de Dieu ; selon Enoch, le nom des trois autres seraient Raguel, Saraqiel et Remeieil, mais selon une fresque de l'église St-Ange à Palerme, il s'agirait de Jehudiel, Barachiel et Seatiel. Organiquement reliés aux Anges, ils s'en distinguent cependant par leur fonction d'intermédiaire entre les principautés avec qui ils sont en communion et l'ensemble des Anges auxquels ils confèrent l'unité. Dans L'Islam, les archanges portent le trône d'Allah . Leur pierre est le rubis, symbole de l'ardeur guerrière, du pouvoir et de la victoire. Ils sont presque toujours représentés en militaire, portant en général une arme(lance ou épée) et un bouclier, ils portent aussi une balance(pour peser le Bien et le Mal) ou des fleurs blanches (généralement des lys) ou bien encore un instrument de musique (trompette). Les Anges ARCHANGE : Gabriel NOMS : Damabiah, Manakel, Eyael, Habubiah, Rochel, Jamabiah, Haiaiel, Mumiah Dans la Bible, le corps des Anges, constitué d'un nombre innombrables d'entités célestes, ne distingue guère de catégories claires en dehors des sept anges admis à contempler la face de Dieu (parmi lesquels on retrouve Michel, Gabriel et Raphaël), des chérubins et des séraphins. Leur fonction est de protéger tous les hommes, on retrouve parmi eux les Anges gardiens, dévolus à la protection de chaque homme. En effet, ils constituent le plus bas degré de la qualité angélique, c'est à dire celui par lequel l'homme est amené à prendre conscience de la hiérarchie angélique et celui grâce auquel il peut commencer à s'élever vers Dieu. Les Anges ont pour pierre l'émeraude, à double nature, faste et néfaste dédiée à Vénus, déesse de l'Amour, mais aussi gemme de la connaissance du Bien et du Mal (Mal choisi par Lucifer, le plus beau des Anges.).” http://forum.aceboard.net/40490-1384-11191-0-Hierarchie-anges-Seraphins-Cherubins-Trones-Archanges.htm. 75 http://anges.free.fr/anges2.htm. Sérafimii : Vehu Iah (Vehuiah), Ieli El (Jeliel), Sita El (Sitael), Elem Iah (Elémiah), Mahas Iah (Mahasiah), Lelah El(Lelahel), Acha Iah (Achaiah), Cahet El (Cahétel). heruvimii : Hazi El (Haziel), Alad Iah (Aladiah), Lauv Iah (Lauviah), Haha Iah (Hahaiah), Ieza El (Lezalel), Mebah El (Mébahel), Hari El (Hariel), Hakam Iah (Hékamiah). Tronurile : Lauv Iah (Lauvhiah), Cali El (Caliel), Leuv Iah (Leuviah), Pahal Iah (Pahaliah), Nelcha El (Nelchael), Ieiai El (Yéiayel), Melah El (Mélahel), Hahiu Iah (Haheuiah). Domniile : Nith- ha (Nithaiah), Iah Haa Iah (Haaiah), Ierath El (Yératel), Sehe Iah (Séhéiah), Reii El (Reiyel), Oma El (Omaël), Lecab El (Lecabel), Vasar Iah (Vasariah). Puterile : Iehu Iah (Yéhuiah), Lehah Iah (Léhahiah), Chavak Iah (Chavaquiah), Menad El (Ménadel), Ani El (Aniel), Haam Iah (Haamiah), Reha El (Réhael), Ieiaz El (Léiazel). Stapâniile : Hahah El (Hahahel), Mika El (Mikaël), Veual Iah (Véuliah), Iela Iah (Yélaiah), Seal Iah (Séhaliah), Ari El (Ariel), Asal Iah (Asaliah), Miha El (Mihaël). Începătoriile : Vehu El (Véhuel), Dani El (Daniel), Hahas Iah (Hahasiah), Imam Iah (Imamiah), Nana El (Nanael), Nitha El (Nithael), Meba Iah (Mébahiah), Poi El (Poyel). Arhanghelii : Nemam Iah (Némamiah), Ieial El (Yéialel), Harah El (Harael), Mitzra El (Mitzrael), Umab El (Umabel), Iah H El (Lahhel), Anau El (Anauel), Mehi El (Méhiel). Îngerii : Damah Iah (Damabiah), Manak El (Manakel), Eia El (Eyael), Habuh Iah (Habuhiah), Roch El (Rochel), Jabam Iah (Jabamiah), Haiai El (Haiaiel), Mum Iah (Mumiah). 76 http://anges.free.fr/anges11.htm. 77 Pierre-Marie Galopin et Pierre Grelot in Vocabulaire de Théologie Biblique, publié sous la direction de Xavier Léon-Dufour s.j., Paris , Editions du Cerf, 1970. 14
  15. 15. largement empruntées au monde païen ambiant et qui traduisent des éléments périphériques du message biblique. Le problème n'est pas facile à résoudre. Un point est sûr. Quelles que soient la nature et la structure de l'univers spirituel qui entoure Dieu et exécute ses desseins, c'est par soumission au Christ, maître du monde et Sauveur, qu'il est incorporé dans le plan divin de la création et de la rédemption. C'est par-là qu'il entre dans le domaine de la foi chrétienne.”78 Trebuie să spunem că ei scăpând din percepţiile noastre obişnuite constitue o lume tainică. În acest sens, s-a vorbit de o taină a îngerilor. În Biblie nu s-a pus niciodată la îndoială existenţa îngerilor.79 Îngerii au fost de mai multe ori contestaţi dimpreună cu existenţa lor.80 Am putea spune ceva mai multe lucruri despre ierarhia îngerilor. Tema ierarhiei îngerilor este una dintre cele mai dificile subicte ale angheologiei. Evagrie Ponticul spune despre îngeri că ei îngerii umplu aerul luptându-se pentru noi.81 Trebuie să ştim că Dumnezeu este cel care are autoritate ultimă asupra îngerilor.82 Iată ce citim de exemplu într-o rugăciune a lui Adelbert83 : “încă ridic glasul şi cererile mele către îngerii Uriel, Tubuel, Michel, Inias, Tubuas, Sabaoc, Simiel..."84 Aşadar fondul ierarhic al mistagogiei angelice sau al angheologiei este una dintre cele mai grele de realizat îndatoriri ale teologului este de a face un fel de învăţătură sau cale de acces în lumea îngerilor. Dionisie Areopagitul a realizat aceasta scriind ierarhia cerească. Lucrarea lui Dionisie este totuşi o lucrare care nu epuizează ceea ce poate fi scris despre îngeri. Trebuie să spunem că subiectele referitoare la angheologie nu sunt epuizate. Mai pot fi scrise multe lucruri referitoare la îngeri şi la lucrarea lor. Vom lua în acest sens ca şi subiect de analiză trei arhangheli pe care tradiţia îi numeşte Barachiel, Jehudiel şi Zeadkiel.85 În acest sens am 78 http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/definit5.html. 79 La Mystique divine distinguée des contrefaçons diaboliques et des analogies humaines, par M. J. Ribet, Paris, Poussielgue Frères, 1879, tome second : Les phénomènes mystiques distincts de la contemplation - Phénomènes intellectuels : les visions, Chap. VIII : Les objets de la vision surnaturelle - Les Anges. 80 "Les anges, nos puissants médiateurs, et leurs inestimables missions pour le monde", Heinrich Kreuzer, Oeuvres Mariales, CH-4632 Trimbach, Suisse (3° édition, 1989). 81 Antirr. Praef., Tristesse, 27. 82 Françoise Bouchard, "Les grands miracles de la dévotion", Ed. Résiac, 1996. 83 Un mare mistic oriental: http://www.scottowen.org/topic/adelbert. http://en.wikipedia.org/wiki/Adalbert_of_Prague. 84 Th. Laval "Le Monde invisible ou Traité dogmatique et ascétique des Anges" (Bruxelles, 1909). 85 „Barachiel Saint Barachiel Archange, "la bénédiction de Dieu", combat l'esprit de la paresse, de l'indifférence et de la tiédeur religieuses. C'est par notre zèle pour le bien, et en nous attachant le plus possible à réaliser notre sanctification personnelle, que nous pouvons écarter ce vice. Le zèle pour le bien est nécessaire pour la béatitude, car le "Royaume des Cieux est l'objet de violence, et ce sont les violents qui s'en emparent" (Matth.11,12). Ailleurs, Jésus dit encore : "Ce ne sont pas ceux qui me diront : Seigneur, Seigneur ! qui entreront dans le Royaume des Cieux, mais celui qui fera la volonté de mon Père qui est dans les Cieux" (Matth.7,21). Les âmes tièdes sont, aux yeux du Seigneur, pires que les âmes froides. Il dit encore : "Ainsi, puisque tu es tiède, et ni chaud ni froid, je vais te vomir de ma bouche" (Apoc.3,16). On doit l'invoquer pour les prêtres, afin qu'il y ait beaucoup de saints prêtres, "car tout est attaché à la bénédiction de Dieu" (Ps.127,1). Il tient dans sa main droite le rituel, symbole de la bénédiction du Seigneur, car "c'est la bénédiction du Seigneur qui procure la richesse" (Prov.10,22). St Barachiel archange, viens avec tes anges nous tirer de notre torpeur ! Aide-nous à faire le bien et à croître dans l'amour de Dieu et de Marie. Amen. Jehudiel Saint Jehudiel Archange, "La louange de Dieu", combat l'esprit de jalousie et de l'envie qui, en sucombant à la jalousie, se révolta de voir la préférence que Dieu accordait à Marie, sur toute autre créature, puisque c'est par Elle que devait se produire l'Incarnation de la deuxième Personne Divine. Sa jalousie l'entraîna jusqu'à la haine des décrets de Dieu. Dans plusieurs exorcismes, le démon s'est fait connaître comme étant l'adversaire privilégié de Jehudiel. Le vice de la jalousie nous fait envier le bien du voisin. Jadis, dans l'Ancien Testament, les frères de Joseph, poussés par la jalousie, ont voulu l'assassiner parce qu'il était le fils préféré de Jacob. C'est la jalousie qui aveugla et empêcha les Pharisiens de reconnaître la sainteté et la puissance surnaturelle du Fils de Dieu. Leur jalousie se transforma en haine du Seigneur et les amena à Le livrer à mort. Avec l'amour de Dieu, de ses commandements, et notre bienveillance envers notre prochain, en l'acceptant et en le reconnaissant comme tel, nous triomphons de la jalousie, de la haine et du fanatisme. L'archange Jehudiel est notre meilleur guide et notre plus grand bienfaiteur. Son acceptation inconditionnelle des décrets divins et son zèle à exécuter les ordres du Très-Haut scellèrent son alliance éternelle avec Dieu. Ainsi glorifie-t-il Dieu depuis toute éternité et personnifie-t-il, dans la charité, la vivante louange de Dieu. Le peuple élu a brisé et rejeté l'ancienne alliance. Dans le Nouveau Testament, nous sommes tous appelés à recevoir la couronne, celle que Jehudiel tient dans sa main droite, symbole de la récompense de ceux qui auront été fidèles à Dieu et de ceux qui auront adoré Dieu. Comme St Paul l'écrit à Timothée : "Désormais m'est réservée la couronne de justice. Le Seigneur me la remettra en ce jour-là, Lui le Juste Juge, et non seulement à moi, mais à tous ceux qui auront attendu sa venue avec amour" (2 Tim.4,8). St Jehudiel Archange, toi, l'ange puissant et le redoutable adversaire de Belzébuth, viens à notre aide avec toutes tes légions d'anges ! Accompagne-nous dans le combat contre les terribles attaques de l'Enfer, qui menacent d'anéantir l'Eglise. Eloigne toute jalousie de nos coeurs et fais en sorte que chacun de nous, par 15
  16. 16. putea spune că se fac referinţă în scripturi în Biblie la îngeri. În Geneză 3, 24: se vorbeşte de heruvimi, Isaia 6, 2 se vorbeşte de serafimi, în Iezechil 10, 3 se vorbeşte de heruvimi, tronuri, în Daniel se vorbeşte de miriadele îngereşti, de Gabriel şi de Mihail, în cartea lui Tobie se vorbeşte de Rafael, în 2 Macabei se vorbeşte de oştirile cereşti, în 1 Tesaloniceni se vorbeşte de un arhanghel, în Romani 8, 38 se vorbeşte de îngeri principalităţi şi de puteri, în 1 Corinteni 15, 24 se vorbeşte de începătorii puteri, stăpânii. În Efeseni 1, 21 se vorbeşte de începătoreii, puteri, domnii şi domnii, în Efeseni 3, 10 se vorbeşte de domnii şi puteri cereşti, în Efeseni 6, 12 se vorbeşte de puteri şi de începătorii, în 1 Petru 3, 22 se vorbeşte de îngeri, puteri domnii, în Iuda 9 se vorbeşte de arhanghelul Mihail, în 2 Petru 10, 11 se vorbeşte de îngeri, în Evrei 12, 22 se vorbeşte de o nenumărată oştire de îngeri şi în cele din urmă am mai putea enunţa că în Apocalispsă se vorbeşte de şapte îngeri. Pe continentul european Toma de Aquino a fost cel care a oferit însă o clasificare ierarhică proprie a îngerilor. Această ierarhie graduală şi ierarhică este modalitatea prin care lumina dumnezeiască se comunică îngerilor. În acest sens ştim clasificarea pe care a oferit-o Dionisie.86 Clasificarea pe care a oferit-o Grigorie cel Mare este însă puţin mai diferită: serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, începătorii, tării, virtuţi, arhangheli şi îngeri. Clasificarea lui Ambrozie episcopul Milanului în secolul al IV-lea este aceasta: serafimi, heruvimi, tronuri, începătorii, puteri, virtuţi, arhangheli şi îngeri. Literaturile iudaice apocrife prezintă mai multe alte clasificări ierarhice care nu au fost acceptate ca şi canonice în creştinism. Am putea spune că au fost atribuite anumite reprezentări ale ierarhiilor. Prima ierarhie a fost cea a serafimilor, a heruvimilor şi a tronurilor. Ea Îl reprezintă pe Dumnezeu în perfecţiunile Lui intime: iubire vie, lumină vie, sfinţenie nealterată. A doua ierarhie de domnii, stăpânii şi începătorii Îl reprezintă pe Dumnezeu în suveranitatea Lui faţă de făpturile Lui: putere fără limite, forţă irezistibilă, dreptate imuabilă. A treia ierarhie Îl prezintă pe Dumnezeu prin acţiunile Lui: conducere cu înţelepciune, descoperiri sublime şi ca şi o constantă mărturie a binelui.87 Trebuie să menţionăm că angheologia orientală diferă foarte mult de cea occidentală. În acest sens, putem vedea cum în orient persoana autoritară în probleme de angheologie a fost considerat Dionisie Areopagitul în timp ce în occident a fost considerat Toma de Aquino.88 În occident se obişnuia ca anumitor teologi să le fie acordat titlul de doctor angelicus. Toma de Aquino a fost considerat de exemplu în Biserica Romană un doctor angelicus.89 Această tradiţie nu este prezentă în orient.90 l'accomplissement de la volonté divine, devienne une vivante louange à la gloire de Dieu. Zeadkiel (ou Sealtiel). Saint Sealtiel Archange, "La prière de Dieu", combat l'esprit de l'intempérance et de l'ivrognerie. L'intempérance conduit à tous les vices et à tous les crimes. Le Sauveur nous adresse cette exhortation avec ces paroles de l'Ecriture : "Tenez-vous sur vos gardes : que vos coeurs ne s'alourdissent pas dans la débauche, l'ivrognerie, et les soucis matériels, et que ce jour-là ne tombe pas sur vous à l'improviste" (Luc21,34). Les vertus de tempérance et d'abstinence nous permettent de combattre ce vice. Elles éclairent notre intelligence, affermissent notre volonté, nous procurent d'autres vertus, ainsi que le pardon des offenses, la réalisation de nos prières, des grâces extraordinaires et pour finir la récompense éternelle. Dans les pays de mission, des régions entières ont été libérées de ce vice de l'ivrognerie, grâce à son intercession. Un missionnaire est parvenu à ce résultat dans les régions où il a fait connaître ce grand archange et imploré son aide. En tant que porteur et distributeur des grâces divines, il tient dans sa main droite une corbeille de fleurs, symbole de la joie, de la vie en Dieu. Jésus a dit à Soeur Josepha Menendez : "La joie en Dieu est la clef de toutes les grâces" (d'après le livre "Un appel à l'Amour"). 86 Serafimi, heruvimi, tronuri, domni, stăpânii, puteri, începătorii, arhangheli, îngeri. În general această clasificare a îngerilor a fost cea acceptată tradiţional de toată Ortodoxia. 87 http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/hierar01.html. 88 http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Aquinas. 89 http://historymedren.about.com/od/aentries/a/11_aquinas.htm. 90 Newman, John Henry, trans. Catena Aurea: Commentary on the Four Gospels Collected out of the Works of the Fathers by S. Thomas Aquinas. 4 vols. Oxford: Parker, 1841–45; reprinted in 7 vols., Albany, NY: Preserving Christian Publications, 1993–96 (also available through Leaflet Missal Online and Sophia Institute); reprinted in 4 vols., London: St. Austin Press, 1997 (also available through Leaflet Missal Online); reprinted in 8 vols., Wipf and Stock, 2005. E-text of the parts on Matthew and Mark at www.ccel.org/ccel/aquinas/catena1.html (Mt) and www.ccel.org/ccel/aquinas/catena2.html (Mk); the same parts may be downloaded as PDF files at www.stjamescatholic.org/ebooks/aquinas_catena_matthew.pdf and www.stjamescatholic.org/ebooks/aquinas_catena_mark.pdf. E-text of all parts la www.diafrica.org/kenny/CDtexts/CAMatthew.htm, www.diafrica.org/kenny/CDtexts/CAMark.htm, 16
  17. 17. Prin urmare, dincolo de spaţiu şi timp, dincolo de planete, de materie şi de univers a existat numai Dumnezeu.91 Am putea spune că Dumnezeu a fost cumva suficent lui Înşuşi în această izolare care nu poate fi cuprinsă de imaginaţia noastră. Aşadar Dumnezeu a voit să producă o operă exterioară. Scripturile ne spun că El a creat cerul şi pământul. Mai întâi a fost creat cerul. El a voit să creeze duhuri curate ca şi El, având ca şi El iubire şi inteligenţă, şi care să Îl poată şi să Îl cunoască după cum El se cunoaşte pe Sine Însuşi. Aceştia au fost îngerii. Ei sunt într-un număr ce nu poate fi numit. Am putea spune despre îngeri că ei au primit un fel de inteligenţă şi suveranitate ca şi prerogative ale sublimităţii.92 „L'ange entre en contact avec le monde sensible par une présence d'"action" ; non la présence de l'âme liée au corps et formant avec lui un seul être, mais la présence du pur esprit d'autant plus habile à manier un instrument qu'il en est plus indépendant et plus libre. Déjà l'exemple de l'homme montre ce que peut l'esprit sur la matière. La science a discipliné les forces naturelles ; notre propre volonté se fait obéir de nos membres ; et parfois des individus fortement trempés pétrissent leur organisme au point de se refaire un tempérament nouveau. L'ange possède une connaissance encore plus parfaite des lois de l'univers ; il sait mettre en contact et faire réagir corps et éléments, de là pour lui la possibilité d'obtenir des résultats extraordinaires et en apparence miraculeux. Dieu seul peut agir directement sur notre intelligence (Som. Th., I, 105, 3-4; C.G., III, 8-92) ; l'ange agira sur elle par l'intermédiaire de la partie sensible de notre être. Il peut, par exemple, revêtir un corps d'emprunt comme Raphaël (Tob., 12.19). Il peut influer sur nos sens et créer une sorte d'hallucination. Il peut surtout intervenir dans notre imagination, dans ce creuset où d'une façon si étrange se fondent, se forment et se coordonnent les images. Ordinairement cette dernière action nous échappe parce qu'elle se moule sur notre activité naturelle ; nous appelons cela, suivant les moments, rêve prophétique, intuition ou pressentiment, illumination ou inspiration, bonne pensée, idée pieuse.”93 În acest sens, referitor la ierarhia îngerilor, trebuie să spunem că există o anumită literatură despre îngeri care îi prezintă într-o imagine cât se poate de eronată. Aceste curente sunt în special curentele religiilor orientale care au o percepţie cât se poate de distorsionată referitoare la îngeri. Religiile orientului îndepărtat sunt cât se poate de negative referitoare la percepţia reală a îngerilor. În acest sens, îngerii nu sunt mai deloc prezenţi în cultul religios.94 Rolul îngerilor în religiile orientului îndepărtat este cât se poate de lipsit de semnificaţie. Aşadar trebuie să menţionăm că unele ierarhii angelice au fost create asemenea unor ierarhii sociale. Deşi am putea vorbii de o „sociologie angelică” ea nu este asemănătoare cu cea omenească.95 Ierarhia îngerilor este o ordine în care am putea să îi aranjăm pe îngeri, duhuri curate, mai mult sau mai puţin superioare, în sensul apropierii de Dumnezeu.96 Am putea spune că îngerii după unii teologi se clasifică în funcţie de împărtăşirea de lumina lui Dumnezeu. Astfel, trebuie să spunem că ierarhia îngerilor este cumva simbolică în sensul omului dar cât se poate de reală în sensul existenţei lui Dumnezeu.97 www.diafrica.org/kenny/CDtexts/CALuke.htm and /www.diafrica.org/kenny/CDtexts/CAJohn.htm. (Also on CD-ROM from Harmony Media.) Toal, M. F., trans. Catena Aurea. In his Patristic Homilies on the Gospels. Mercier Press, 1955; reprinted in 4 vols. as The Sunday Sermons of the Great Fathers, Chicago: Regnery, 1957–63; Swedesboro, NJ: Preservation Press, 1996; and San Francisco: Ignatius Press, 2000. 91 Dictionnaire de Spiritualité Ascétique et Mystique Doctrine et Histoire publié sous la direction de Marcel Villers s.j. Tome I Paris, Beauchesne, 1936 Article de Joseph Duhr. 92 http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/ref-10.html. 93 http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/eglise2.html. 94 Jean-Marie Paffenhoff, ABC de l'Angéologie : Comment parler aux anges de votre vie (Editions Jacques Grancher, 2005). 95 http://www.chez.com/jec2/archange.htm. 96 http://www.outre-vie.com/croyancereligion/anges/anges.htm. 97 http://fr.wikikto.eu/index.php/Hi%C3%A9rarchie_ang%C3%A9lique. 17
  18. 18. În cazul primei ierarhii, cea a serafimilor cel mai mare în ierarhie este recunoscut de tradiţie ca fiind Metatron. După Metatron urmează cum am spus restul de Ehiah, Jeliel, Sitael, Elemiah, Mahasiah, Lalahel, Achaiah şi Cahetel. Cuvântul serafim înseamnă în ebraică “cel arzând.” Numele a fost dat lor de proorocul Isaia care a voit astfel să arate că aceste făpturi îngereşti se curăţă şi se împărtăşesc de Dumnezeu. Serafimii sunt în capul ierarhiei şi am putea spune că ei sunt cei care înconjoară tronul lui Dumnezeu. Ei se mişcă continuu în jurul tainelor dumnezeieşti şi au puterea de a îi ridica pe inferiorii lor la asemănarea cu ei. După Isaia ei au trei perechi de aripi. Aripile lor sunt date de Isaia simbolic. O pereche de aripi este pentru a îşi acoperii faţa, una pentru a zbura şi alta pentru a se îndrepta în spre Dumnezeu. În sens simbolic am putea spune că culoarea simbolică este roşul, fiindcă este culoarea focului element care le este cumva atributul lor. Piatra lor simbolică este sardoinul în care se reflectă influenţele cosmice şi prin care fac demonii să fugă. În cazul celei de a doua ierarhii, cea a serafimilor, cel care a fost recunoscut de tradiţia Bisericii ca fiind primul în ierarhie este Raziel. Mai apoi urmează după cum am arătat mai sus: Haziel, Aladiah, Lauviah, Hahaiah, Iezael, Mebahel, Hariel şi Hakamiah. Numele lor provine din limba ebraică de la termenul de kâribu şi înseamnă similarul unor tauri cu cap uman care protejau intrarea în templul asirobabilionian. Iezechil este cel care vorbeşte cel mai mult despre ei numindu-I slujitorii cei mai apropiaţi de tronul lui Dumnezeu. Ei sunt apărători şi gardieni ai Sanctuarului ceresc şi se pare că ei sunt cei care susţin tronul lui Dumnezeu. Această imagine o găsim şi la Ioan Evanghelistul. Heruvimii constituie metafora omniprezenţei lui Dumnezeu, simbolizând înţelepciunea lui Dumnezeu. Ei posedă o aptitudine inefabilă de a Îl cunoşate şi de a Îl contempla pe Dumnezeu şi de a primii cele mai înalte daruri din lumina Sa şi de a primii toată această plenitudine pe care o dau îngerii. În cazul celei de a patra ierarhii, cea a tronurilor, cel care a fost recunoscut de tradiţie ca fiind primul în ierarhie este Binael după care urmează Lauviah, Caliel, Leuviah, Pahaliah, Nelkhael, Ieiaiel, Melehel şi Haiviah. Ei reprezintă cumva dreptatea lui Dumnezeu. Ei nu sunt capabili de nici un fel de înjosire lucru care îi face capabili să poarte simbolic tronul lui Dumnezeu. În ei tradiţia spune că se dizolvă veninuri fizice şi duhovniceşti. Îi vedem în general reprezentaţi cu o robă şi un baston ca şi semn al înţelepciunii. În cazul celei de a cincea ierarhii, cea a domniilor, primul care a fost denumit de tradiţie ca fiind în ierarhie este Hesediel după care urmează Nith-Haiah, Ahaiah, Ierathel, Seheiah, Reuel, Omael, Iecebel, Vasariah. Ei sunt responsabili de elementele naturale şi de cele cereşti şi reprezintă ridicarea duhovnicească pură eliberată de orice fel de compromise pământeşti. În general ei sunt reprezentaţi ca purtând un sceptru şi o coroană. În cazul celei de a şasea ierarhii de îngeri, cea a puterilor, a fost recunoscut de tradiţie ca fiind primul în ierarhie Camel, după care urmează Iehuiah, Lehahiah, Chavakhiah, Menadel, Aniel, Haamiah, Rehael, Ieiazel. Ei au aceleaşi responsabilităţi ca şi domniile. Ei sunt luptători împotriva demonilor. Piatra lor de simbol este onixul negru. Ei sunt reprezentaţi în general ca şi o coroană şi un sceptru. A şaptea ierarhie a îngerilor a fost cea a stăpâniilor unde a fost recunsocut de tradiţie ca şi primul în ierarhie Rafael, după care urmează: Hahahel, Mikael, Ioliah, Ielehiah, Sehaliah, Ariel, Asaliah, Mihael. Ei au o putere intelectuală uimitoare care le este a lor proprie despre care omul nu are nici un fel de cunoaştere. Ei reprezintă sinteza a patru elemente. Piatra lor simbolică este safirul, simbol al înţelepciunii, a străvederii dumnezeieşti, culoare a nădejdii. În general ei sunt reprezenaţi ca purtând flori. A opta ierarhie a îngerilor este cea a începătoriilor, fiind recunoscut de tradiţie primul în ierarhie ca fiind Haniel, după care urmează Vehuel, Daniel, Hahasiah, Imamiah, Nanael, Nithael, Mebahiah, Poiel. Ei sunt îngeri care păzesc popoarele şi care s-au definit ca şi puteri ale conducerii cu cea mai mare convingere. Ei nu au nici un fel de culoare simbol şi nici un fel de reprezentare. 18
  19. 19. A noua ierarhie este cea a arhanghelilor şi a îngerilor care îi au ca şi conducători pe Mihail şi Gavriil. După ei urmează: Damabiah, Manakel, Eyael, Habubiah, Rochel, Jamabiah, Haiaiel, Mumiah. Ei sunt îngeri care contemplă faţa lui Dumnezeu. Funcţia lor este de a îi ocrotii pe oameni. Tradiţia spune că prin ei omul poate ajunge la cunoştinţa ierarhiilor îngereşti. Tot prin ei omul poate să se ridice la Dumnezeu. Piatra lor de simbol lor a fost luată smaraldul.98 În acest sens, trebuie să spunem că Biserica nu consideră canonică împărţirea ierarhică a cabalei iudaice.99 La fel nici în iudaismul ortodox nu se consideră cabala o carte canonică.100 Prin urmare, trebuie să ştim că şi în cabala există o anumită ierarhizare a îngerilor.101 În acest sens, cabala este o tradiţie apocrifă.102 Trebuie să spunem că există mai multe tradiţii apocrife referitoare la rolul îngerilor şi a ierarhiei lor.103 Aşadar trebuie să ne dăm seama că şi în 98 http://strangeangel.ifrance.com/texte/anges.html. 99 http://www.kabbalah.info/romkab/Rom_What-is-Kabbalah.htm. 100 Bodoff, Lippman; Jewish Mysticism: Medieval Roots, Contemporary Dangers and Prospective Challenges; The Edah Journal 2003 3.1. Dan, Joseph; The Early Jewish Mysticism, Tel Aviv: MOD Books, 1993. Dan, Joseph; The Heart and the Fountain: An Anthology of Jewish Mystical Experiences, New York: Oxford University Press, 2002. Dan, Joseph; Samael, Lilith, and the Concept of Evil in Early Kabbalah, AJS Review, vol. 5, 1980. Dan, Joseph; The ‘Unique Cherub’ Circle, Tübingen: J.C.B. Mohr, 1999. Dan, J. and Kiener, R.; The Early Kabbalah, Mahwah, N.J.: Paulist Press, 1986. Dennis, G.; The Encyclopedia of Jewish Myth, Magic, and Mysticism, St. Paul: Llewellyn Wordwide, 2007. Fine, Lawrence, ed. Essential Papers in Kabbalah, New York: NYU Press, 1995. Fine, Lawrence; Physician of the Soul, Healer of the Cosmos: Isaac Luria and his Kabbalistic Fellowship, Stanford: Stanford University Press, 2003. Fine, Lawrence; Safed Spirituality, Mahwah, N.J.: Paulist Press, 1989. Fine, Lawrence, ed., Judaism in Practice, Princeton N.J.: Princeton University Press, 2001. Green, Arthur; EHYEH: A Kabbalah for Tomorrow. Woodstock: Jewish Lights Publishing, 2003. Hecker, Joel; Mystical Bodies, Mystical Meals: Eating and Embodiment in Medieval Kabbalah. Detroit: Wayne State University Press, 2005. Idel, Moshe; Kabbalah: New Perspectives. New Haven and London: Yale University Press, 1988. Idel, Moshe; The Golem: Jewish Magical and Mystical Traditions on the Artificial Anthropoid, New York: SUNY Press, 1990. Idel, Moshe; Hasidism: Between Ecstasy and Magic, New York: SUNY Press, 1995. Idel, Moshe; Kabbalistic Prayer and Color, Approaches to Judaism in Medieval Times, D. Blumenthal, ed., Chicago: Scholar’s Press, 1985. Idel, Moshe; The Mystica Experience in Abraham Abulafia, New York, SUNY Press, 1988. Idel, Moshe; Kabbalah: New Perspectives, New Haven, Yale Press, 1988. Idel, Moshe; Magic and Kabbalah in the ‘Book of the Responding Entity’; The Solomon Goldman Lectures VI, Chicago: Spertus College of Judaica Press, 1993. Idel, Moshe; The Story of Rabbi Joseph della Reina; Behayahu, M. Studies and Texts on the History of the Jewish Community in Safed. Kaplan, Aryeh; Inner Space: Introduction to Kabbalah, Meditation and Prophecy. Moznaim Publishing Corp 1990. John W. McGinley; 'The Written' as the Vocation of Conceiving Jewishly; Scholem, Gershom; Kabbalah, Jewish Publication Society. Wineberg, Yosef; Lessons in Tanya: The Tanya of R. Shneur Zalman of Liadi (5 volume set). Merkos L'Inyonei Chinuch, 1998. ISBN 0-8266-0546-X Wolfson, Elliot; Through a Speculum That Shines: Vision and Imagination in Medieval Jewish Mysticism, Princeton: Princeton University Press, 1994. Wolfson, Elliot; Language, Eros Being: Kabbalistic Hermeneutics and Poetic Imagination, New York: Fordham University Press, 2005. Wolfson, Elliot; Venturing Beyond: Law and Morality in Kabbalistic Mysticism, Oxford: Oxford * University Press, 2006. Wolfson, Elliot; Alef, Mem, Tau: Kabbalistic Musings on Time, Truth, and Death, Berkeley: University of California Press, 2006. Wolfson, Elliot; Luminal Darkness: Imaginal Gleanings From Zoharic Literature, London: Onworld Publications, 2007. The Wisdom of The Zohar: An Anthology of Texts, 3 volume set, Ed. Isaiah Tishby, translated from the Hebrew by David Goldstein, The Littman Library. 101 Perush 'Eser Sefirot, Berlin, 1850, in Meïr ibn Gabbai. Derek Emunah; Eleazar of Worms, commentary on the Sefer Yeẓirah, Przemysl, 1889; Keter Shem-Ṭob (anonymous), in Jellinek, Auswahl Kabbalistischer Mystik, Leipsic, 1853; Abraham Abulafia, Sheba' Netibot ha- Torah, in Jellinek, Philosophie und Kabbala, ib. 1854; Isaac ibn Latif, Ginze ha-Melek, in Kokbe Yiẓḥaḳ, xxviii.; Ẓurat ha-'Olam, Vienna, 1862; Rab Pe'alim, Lemberg, 1885; Ma'areket ha-Elahut (alleged author, Pharez), Ferrara, 1557; Joseph b. Abraham Gikatilla, Sha'are Orah, Mantua, 1561; Moses b. Shem-Ṭob de Leon, Sefer Nefesh ha-Ḥakamah, Basel, 1608; Zohar, alleged author, Simon b. Yoḥai, Mantua, 1558- 60; Cremona,1558; Shem-Ṭob ben Shem-Ṭob, Sefer ha-Emunot, Ferrara, 1556; Meïr ben Ezekiel ibn Gabbai, Derek Emunah, Padua, 1562; Moses b. Jacob Cordovero, Pardes Rimmonim, Cracow and Novydvor, 1591, the best and most profound treatise upon the Cabala by a cabalist. in Ḥayyim Vital, Eẓ Ḥayyim, Korez, 1784; Abraham Herrera, Sha'ar ha-Shamayim, Amsterdam, 1665; în latină, Porta Cœlorum, Sulzbach, 1678; Isaiah b. Abraham Horwitz, Shene Luḥot ha-Berit, Amsterdam, 1649; Joseph Ergas, Shomer Emunim, Amsterdam, 1736, Moses Ḥayyim Luzzatto, Ḥoker u-Meḳabbel, Shklov, 1785; German transl. by Freystadt, Königsberg, 1840; Sefer Pitḥe Ḥokmah, Korez, 1785, the last and best introduction to the Cabala by a cabalist; Jonathan Eybeschütz, Shem'Olam, Vienna, 1891, A. Adler, in Nowack, Jahrbücher der Philosophie, 1846-47; Bernfeld, Da'at Elohim, pp. 335-399; Sam. A. Binion, The Kabbalah, in Library of the World's Best Literature, ed. C. D. Warner, pp. 8425-8442; Bloch, Die jüdische Mystik und Kabbala, in Winter and Wünsche, Jüdische Literatur, iii., also separately; Buddeus, Introductio ad Historiam Philosophiœ Hebrœorum, Halle, 1702, 1721; Ehrenpreis, Entwickelung der Emanationslehre, Frankfort- 19

×