„Vocea ta contează, fa-o auzită!”
Str. Murgeni nr. 7, sector 3, București
Tel: +4031.421.24.48/0721.664.293 Fax: +40372.87...
Europa Creativă
|2
În noiembrie 2011, Comisia Europeană a făcut publică inițiativa „Europa
Creativă”, un program comunitar...


cel puțin 2.500 de cinematografe europene să beneficieze de finanțare care să le
permită să se asigure că cel puțin 50%...
România Creativă?
|4
Pornind de la această realitate în permanentă dinamică, Asociația Operatorilor
Culturali din România ...
 O scurtă incursiune în tipul proiectelor finanțate în domeniul culturii în
perspectiva financiară 2007 – 2013, prin inte...
Finanțarea culturii în noua
perspectivă financiară 20142020

În perioada septembrie 2012-februarie 2013, Asociația Operato...
2. Organizația dvs. a derulat proiecte cu finanțare nerambursabilă până în
prezent? Dacă da, care sunt tipurile de finanța...
 în cazul parteneriatelor europene și internaționale nevoia de sprijin pentru
girarea de către Consiliile Județene și Con...
Localitatea
Prahova
Timiș
Alba
Satu Mare
Mureș
Giurgiu
Diaspora
Covasna
Gorj
Dolj
Brașov
Vaslui
Oradea
Galați
Arad
Sibiu
A...
 Luându-le separat pe cele mai reprezentative, constatăm că, în ceea ce privește
instituțiile publice de cultură, domenii...
La întrebarea privind tipurile de proiecte derulate cu finanțare nerambursabilă,
respondenții au menționat:

| 11

Dintre ...
O treime dintre respondenți declară că au derulat proiecte în parteneriat (intern
și/sau extern):
Respondenții și munca în...
În același timp, se constată că 70,09% dintre respondenți au participat la sesiuni de
informare privind oportunitățile de ...
Concluziile proiectului „Finanțarea
culturii în noua perspectivă
financiară 2014-2020”
| 14
În decursul celor șase luni de...
Anexa nr. 1:
Surse de finanțare în a proiectelor domeniul culturii în perspectiva 2014 -2020:
| 15
Finanțări europene - Eu...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania

519 views

Published on

Studiul privind nevoile de finantare a operatorilor culturali din Romania in perspectiva 2014-2020 a fost realizat in cadrul proiectului si a fost elaborat pornind de la cele 151 de chestionare completate de organizatii culturale, precum si de la feed-back-ul primit pe parcursul celor 3 dezbateri organizate in Bucuresti, Cluj, Timisoara, pe parcursul implementarii proiectului.

Proiectul „Finantarea culturii in noua perspectiva financiara 2014-2020” a fost realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si s-a derulat in parteneriat cu Universitatea Nationala de Arte Bucuresti (UNAB), Institutul Intercultural din Timisoara si Institutul de Cercetari Europene din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
www.operatoriculturali.ro

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
519
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
15
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania

  1. 1. „Vocea ta contează, fa-o auzită!” Str. Murgeni nr. 7, sector 3, București Tel: +4031.421.24.48/0721.664.293 Fax: +40372.87.68.92 e-mail: contact@operatoriculturali.ro www.operatoriculturali.ro Studiu privind nevoile de finanțare a operatorilor culturali în perspectiva 2014 - 2020 Studiu coordonat de Institutul de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș Bolyai, Cluj-Napoca Autori: Prof. doctor Vasile PUȘCAȘ Prof. Mihai ALEXANDRESCU Doctor Andreea Raluca GRECU Economist Gabriela Elena BACIU Acest Studiu reprezintă evaluarea finală a unei cercetări realizate de către AOCR în cadrul proiectului “Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară”. O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile Susținut de: Sponsorizat de: Proiectul Finanţarea culturii în noua perspectivă financiară este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
  2. 2. Europa Creativă |2 În noiembrie 2011, Comisia Europeană a făcut publică inițiativa „Europa Creativă”, un program comunitar de sprijinire a culturii pentru perioada 2014-2020. La fundamentul acestui program se află un studiu realizat de Comisia Europeană („Entrepreneurial Dimension of the Cultural and Creative Industries”1), publicat în ianuarie 2011. Acesta arăta că majoritatea organizațiilor culturale care au participat la studiu nu aveau planuri financiare de dezvoltare. Potrivit rezultatelor de evaluare a unui chestionar on-line inițiat de executivul comunitar, 22% dintre aceste organizații nu aveau un plan economic sau financiar, 53% prezentau previziuni economice doar pentru un an, în vreme ce doar 4% dintre respondenți declaraseră că aveau proiecții financiare pentru următorii 5 ani. Acest studiu al Comisiei relevă și faptul că 75% dintre organizațiile culturale care au participat la chestionarul on-line și-au realizat singure previziunile financiare, fără a apela la o consultanță specializată. În ceea ce privește finanțarea acestora, cercetarea arată că cea mai importantă sursă este autofinanțarea, urmată de împrumuturile bancare, accesarea de granturi nerambursabile ocupând ultimul loc. Răspunsurile furnizate sugerează faptul că inițiativele publice de finanțare par incapabile să răspundă nevoilor acestora, procedurile sunt complicate și greu de înțeles, și nu reprezintă neapărat un sprijin pe termen lung. În același timp, organizațiile culturale au anumite caracteristici care le diferențiază de întreprinderile clasice: produc bunuri culturale, lucrează cu artiști care sunt orientați pe conținut și mai puțin pe parte comercială. Pe de altă parte clișeul artistului care nu poate conduce o afacere și nu are aptitudini financiare este încă larg răspândit în rândul decidenților politici, fapt care contribuie la menținerea rupturii între politicile antreprenoriale și cele culturale. În această logică, programul „Europa Creativă”, inițiat de Comisia Europeană are ca obiective2:  300.000 de artiști și profesioniști din domeniul cultural și activitatea lor să primească finanțare pentru a ajunge la noi categorii de public în afara propriilor țări;  peste 1.000 de filme europene să primească sprijin pentru distribuție, care să le permită să fie vizionate de public în întreaga Europă și în lume; “Entrepreneurial Dimension of the Cultural and Creative Industries”, Prepared by Utrecht School of the Arts (HKU), with K2M Ltd and Eurokleis S.r.l., for the Education & Culture DG of the Europpean Commission, 13 January 2011, http://ec.europa.eu/culture/keydocuments/doc/studies/entrepreneurial/EDCCI_report.pdf 2 Comisia Europeană, Comunicat de presă, „Europa creativă: Comisia prezintă un plan de stimulare a sectoarelor culturale și creative”, IP/11/1399, 23/11/2011 1
  3. 3.  cel puțin 2.500 de cinematografe europene să beneficieze de finanțare care să le permită să se asigure că cel puțin 50% dintre filmele pe care le difuzează sunt europene;  peste 5.500 de cărți și alte opere literare să beneficieze de sprijin pentru traducere, permițând cititorilor să se bucure de ele în limba lor maternă;  mii de organizații culturale și profesioniști să beneficieze de formare pentru acumularea de noi competențe și pentru consolidarea capacității lor de a lucra pe plan internațional;  să se poată ajunge la cel puțin 100 de milioane de persoane prin proiectele finanțate prin program. Pentru aceste obiective, Comisia a propus un buget de 1,8 miliarde de euro, dintre care 900 de milioane de euro sunt destinate să susțină sectorul cinematografic și al audiovizualului și aproape 500 de milioane de euro ar fie alocate culturii. Doamna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, declara la acel moment că: „Această investiție va ajuta zeci de mii de profesioniști din domeniul culturii și audiovizualului să profite la maximum de piața unică și să ajungă la noi categorii de public în Europa și în afara acesteia; fără acest sprijin, ar fi dificil sau imposibil pentru ei să pătrundă pe noi piețe. De asemenea, Europa creativă promovează diversitatea culturală și lingvistică și contribuie, în același timp, la atingerea obiectivelor noastre din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru locuri de muncă și creștere durabilă”3 3 Ibidem. |3
  4. 4. România Creativă? |4 Pornind de la această realitate în permanentă dinamică, Asociația Operatorilor Culturali din România (AOCR) a inițiat o analiză a finanțării politicilor culturale în România pentru a identifica nevoile reale ale operatorilor culturali și modul în care aceștia sunt pregătiți să acceseze fonduri nerambursabile din varii surse. Rezultatele cercetării AOCR au determinat următoarele concluzii generale:  România se află în pragul celui de-al doilea exercițiu bugetar (2014-2020) în calitate de stat membru al UE. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a conturat o direcție clară în ceea ce privește finanțarea culturii. Conservarea și protejarea patrimoniului cultural, stimularea creativității sunt priorități ale UE, precum și ale altor donori internaționali. Studiul de impact asupra creativității realizat în anul 2009 la nivelul Direcției Generale Educație și Cultură a Comisiei Europene evidenția: “Creativitatea bazată pe cultură este direct legată de abilitatea artiștilor de a gândi imaginativ, metaforic, de a trece barierele convenționalului. Aceasta are capacitatea de a sparge convențiile și modul de gândire comun și de a permite dezvoltarea unei noi viziuni, idei sau produs. Cultura este legată de înțeles, cunoștințe, talente, industrii, civilizație și valori ”.  Acest motiv ar fi suficient pentru ca în România să se fi realizat o acțiune concertată de culegere de informații cu privire la nevoile operatorilor culturali. Conform anunțului postat pe pagina web a Ministerului Culturii, în anul 2012, numărul organizațiilor românești care au primit co-finanțare pentru implementarea unor proiecte finanțate prin programul comunitar Cultura 2007 – 2012 este de 9. Acest lucru demonstrează încă o data faptul că organizațiile culturale din România au o capacitate foarte redusă de implementare proiecte de dimensiuni mai mari ca valoare si ca durată în timp.  În unele țări europene (Grecia, Portugalia) sunt în derulare Programe Operaționale pentru Cultură. Din cauza lipsei unui asemenea cadru, în România majoritatea operatorilor culturali nu au exercițiul accesării fondurilor structurale și al bugetării multi-anuale. Sumele disponibile în diverse programe operaționale din perioada de programare bugetară 2017-2013 precum Programul Operațional Regional (POR, axa 5.1), programele de cooperare trans-frontalieră sau Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) au constituit exerciții de pregătire a organizațiilor culturale pentru implementarea de proiecte multianuale, de anvergură, însă prea puține organizații au avut acces la un astfel de exercițiu.
  5. 5.  O scurtă incursiune în tipul proiectelor finanțate în domeniul culturii în perspectiva financiară 2007 – 2013, prin intermediul programelor operaționale în România, relevă faptul că acestea au fost axate preponderent pe dezvoltarea infrastructurii culturale (POR, PNDR), infrastructură deținută de regulă de autorități publice sau de instituții de cult.  Aspecte care țin de stimularea creativității și a creației contemporane în domenii cum sunt artele spectacolului (teatru, muzică, dans), arte vizuale, arhitectură, design, patrimoniu imaterial, educație culturală, intervenție culturală, nu au făcut obiectul acestor finanțări. Principalele surse de finanțare pe care operatorii culturali din România le pot accesa pentru aceste domenii sunt reprezentate de programele de finanțare naționale, care nu sunt de natură să stimuleze o viziune pe termen mediu sau lung a organizației. Durata proiectelor în acest caz este limitată la câteva luni, maxim 1 an (spre exemplu, în sesiunea I de finanțare pe anul 2013 a Administrației Fondului Cultural Național, proiectele pot avea o durată de până la 6 luni), fapt care necesită an de an eforturi susținute din partea operatorilor culturali de a realiza aplicații, fără certitudinea că vor câștiga o nouă finanțare pentru continuarea proiectelor. Situația este similară și în cazul proiectelor finanțate de Institutul Cultural Român sau Ministerul Culturii.  Pe de altă parte, în lipsa unui mecanism de dialog formalizat și constant, există o dificultate a ONG-urilor culturale din România de a se mobiliza și de a transmite nevoile și problemele acestora către forurile finanțatoare și decizionale. Autoritățile publice cu atribuții în domeniu au lansat exerciții de consultare a societății civile cu privire la domeniile și prioritățile de finanțare ale României, inclusiv în domeniul culturii. Faptul că nu sunt prevăzute fonduri pentru aceste acțiuni are ca efecte o slabă participare la lucrări a operatorilor culturali, din motive precum: costuri de deplasare/cazare implicate în cazul celor care nu locuiesc în București, implicarea în activități generatoare de venituri, ș.a.m.d. De asemenea, formularea unor puncte de vedere/propuneri viabile din partea operatorilor culturali presupune utilizarea unor resurse umane, informaționale, materiale și de timp, a căror accesare necesită costuri. Familiarizarea acestora cu politicile europene în domeniu, cu prioritățile de finanțare, cu mecanismele de finanțare din fonduri necesită alocarea unui interval mare de timp pentru documentare/cercetare în diferite domenii, fapt care conduce la menținerea și chiar întărirea clișeului birocrației excesive și a complexității procesului de accesare a fondurilor nerambursabile. Decizia cu privire la oportunitatea realizării unui program operațional pentru cultură depinde foarte mult de informațiile și evaluările pe care autoritățile responsabile le vor primi în special de la operatorii culturali. În lipsa unor consultări care să cuprindă un număr semnificativ și reprezentativ de operatori culturali, acest demers riscă să nu își atingă scopul. |5
  6. 6. Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară 20142020 În perioada septembrie 2012-februarie 2013, Asociația Operatorilor Culturali din România a derulat proiectul „Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară 2014-2020”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică. Partenerii acestui proiect au fost: Universitatea Națională de Arte București, Institutul Intercultural din Timișoara, Institutul de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyali Cluj-Napoca. AOCR și-a propus să faciliteze dialogul între ONG-urile culturale și decidenții politici și finanțatori, pentru o reflectare cât mai aproape de realitate a nevoilor și posibilităților culturale actuale în documentele programatice ale României pentru perioada 2014-2020. Din punct de vedere metodologic, este vorba despre o abordare din două perspective: (a) din perspectiva decidenților pe baza strategiilor si a politicilor naționale care trebuie cunoscute și respectate, și (b) din perspectiva operatorilor culturali care au propriile nevoi de dezvoltare. Prin materialul relevant selectat (din politicile și strategiile europene și naționale) și transpunerea acestuia într-un limbaj accesibil grupului țintă, am dorit să reducem falia existentă între cele două dimensiuni amintite. Având ca obiectiv identificarea necesităților de dezvoltare și de finanțare a operatorilor culturali: artiști, organizații neguvernamentale, instituții publice de cultură, grupuri de inițiativă, societăți comerciale cu activitate culturală, am realizat un chestionar de culegere a nevoilor de finanțare, care a avut care țintă obținerea răspunsurilor din partea a 150 de operatori culturali. Chestionarul a însumat 10 întrebări specifice prin care am dorit să obținem puncte de vedere cât mai obiective și precise cu privire la nevoile cu care se confruntă operatorii culturali din România. Tematica celor 10 întrebări poate fi urmărită mai jos: 1. Date de identificare: a.) denumire organizaţie/ numele artistului, b.) adresa, telefon, e-mail, c.) an înființare / anul începerii activităţii, d.) nr. angajați sau colaboratori (în medie în ultimii 3 ani), e.) nr. voluntari (în medie în ultimii 3 ani), f.) precizați domeniul de activitate în care activați (patrimoniu cultural, arte vizuale, artele spectacolului, activități muzeale, arhitectură și design, educație culturală, management cultural, altele); |6
  7. 7. 2. Organizația dvs. a derulat proiecte cu finanțare nerambursabilă până în prezent? Dacă da, care sunt tipurile de finanțare nerambursabilă accesate? 3. Care sunt cele mai frecvente granturi / finanţări nerambursabile pe care le-aţi obţinut până acum ? 4. Aţi implementat proiecte în parteneriat (interni şi/ sau extern) cu finanţare nerambursabilă? 5. Din experienţa organizaţiei dumneavoastră, care sunt dificultăţile în pregătirea şi implementarea de proiecte finanţate din surse nerambursabile? 6. Care sunt domeniile în care ați fi interesați să accesați proiecte? 7. Care sunt domeniile în care considerați că organizația dvs. are nevoie de sprijin pentru dezvoltare? 8. Aţi participat la sesiuni de informare privind oportunitățile de finanțare în acest domeniu? 9. Ați fi interesați să participați la sesiuni de formare? Dacă da, care sunt domeniile în care ați dori să fiți formați? 10. Care considerați ca este impactul activităţii dumneavoastră asupra beneficiarilor activităţilor pe care le derulaţi şi asupra societăţii (din punct de vedere social, economic, educaţional, comunitar)? Vă rugăm să detaliați. Alături de acest chestionar, inițiativa AOCR a inclus și trei dezbateri publice realizate la București (17 octombrie 2012), Timișoara (7 noiembrie 2012) și ClujNapoca (21 noiembrie 2012). La aceste întâlniri au participat reprezentanți din partea organizațiilor neguvernamentale culturale, a instituțiilor publice, precum și artiști individuali. Membrii echipei de proiect au prezentat strategiile europene din cadrul culturii, noutățile legislative referitoare programul „Europa Creativă”, grupurile de lucru destinate planificării de fonduri structurale pentru cultură în perioada 20142020, Strategia UE privind regiunile Dunării, Mecanismul Financiar Norvegian care implică 23 de domenii de activitate, două dintre acestea referindu-se la cultură (a. patrimoniul cultural și b. dialogul cultural). Intervențiile în cadrul acestor dezbateri publice au relevat:  dificultăți legate de modul de asigurare a contribuției proprii pentru proiectele europene și de modul de asigurare a cash-flow-ului, inclusiv în instituțiile publice (birocrație excesivă legată de aprobările interne, imposibilitatea asigurării co-finanțării); |7
  8. 8.  în cazul parteneriatelor europene și internaționale nevoia de sprijin pentru girarea de către Consiliile Județene și Consiliile Locale în aceste parteneriate;  cooptarea operatorilor culturali în parteneriatele și în vizitele bilaterale în orașe înfrățite/state pentru prezentarea și discutarea de proiecte concrete cu operatorii culturali;  necesitatea unui sprijin oferit de autorități pentru infrastructură culturală (spații adecvate pentru spectacole, creație, promovare);  necesitatea realizării unor incubatoare culturale la care ONG-urile pot avea acces gratuit, cu spații de creație și realizare proiecte;  perioada scurtă de implementare a proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat, (ex Administrația Fondului Cultural Național, 3 – 8 luni /an) restricționează accesul anumitor operatori culturali și a proiectelor (festivaluri, concursuri) care se desfășoară în prima parte a anului și nu pot fi finanțate, întrucât nu se încadrează în termenele AFCN. De asemenea, calendarul acestor finanțări nu este adecvat domeniului artelor spectacolului pentru proiectele care vizează punerea în scena a unor creații, întrucât 15 noiembrie – termenul de finalizare a proiectelor la AFCN reprezintă încă perioada de început a stagiunii.  dificultăți legate de întocmirea aplicațiilor de finanțare;  încredere scăzută în organismele publice care gestionează fondurile la care au acces operatorii culturali;  dificultăți datorate birocrației excesive și chiar imposibilitatea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene (ex. POS DRU) din cauza întârzierilor înregistrate la decontare;  pentru cei familiarizați deja cu finanțările, necesitatea realizării unor evenimente mai aplicate (dezvoltarea de idei de proiecte, discuții aplicate pe tipuri de finanțări). Analiza chestionarelor on-line a evidențiat, la rândul ei, o stare de fapt generală, pe care o vom descrie pe baza unor grafice și tabele relevante. O primă analiză privește numărul respondenților și distribuirea pe județe și municipiul București: Localitatea București Cluj Iași Hunedoara Suceava Numărul de respondenți 43 33 4 3 5 procent din total: 28,48% 21,85% 2,65% 1,99% 3,31% |8
  9. 9. Localitatea Prahova Timiș Alba Satu Mare Mureș Giurgiu Diaspora Covasna Gorj Dolj Brașov Vaslui Oradea Galați Arad Sibiu Argeș Baia Mare Ialomița Teleorman Constanta Numărul de respondenți 2 26 3 1 4 1 1 1 3 1 3 1 1 2 2 2 3 1 2 2 1 151 procent din total: 1,32% 17,22% 1,99% 0,66% 2,65% 0,66% 0,66% 0,66% 1,99% 0,66% 1,99% 0,66% 0,66% 1,32% 1,32% 1,32% 1,99% 0,66% 1,32% 1,32% 0,66% 100,00% În ceea ce privește participanții, cei 151 de respondenți sunt repartizați în următoarele categorii:     Organizații neguvernamentale – 70,00% Instituții publice – 23,64% Artiști individuali – 3,64% Societăți comerciale – 2,73% |9
  10. 10.  Luându-le separat pe cele mai reprezentative, constatăm că, în ceea ce privește instituțiile publice de cultură, domeniile acestora de activitate privesc: | 10 Cât privește reprezentativitatea organizațiilor neguvernamentale, domeniile principale de activitate ale acestora cuprind:
  11. 11. La întrebarea privind tipurile de proiecte derulate cu finanțare nerambursabilă, respondenții au menționat: | 11 Dintre acestea, noi diferențieri apar în ceea ce privește valoarea granturilor obținute:
  12. 12. O treime dintre respondenți declară că au derulat proiecte în parteneriat (intern și/sau extern): Respondenții și munca în parteneriat % Da Nu, dar aș fi interesat Nu și nici nu sunt interesat Alte situații 64,03 34,53 0,00 1,44 Dificultățile pe care le-au reclamat respondenții, în procesul de pregătire și implementare a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile au fost: Tipuri de dificultăți Procedurile birocratice Asigurarea co-finanțării Asigurarea cash-flow-ului Lipsa de informații Lipsa de parteneri Lipsa de resurse umane specializate Altele % 71,81 57,05 41,61 24,83 14,09 37,58 5,37 Domeniile de interes pentru operatorii culturali în accesarea fondurilor cu finanțare nerambursabilă sunt: Domeniile de interes Investiții Antreprenoriat cultural Resurse culturale, proprietate intelectuală Crearea de valoare adăugată Realizarea de evenimente culturale Resurse umane: dezvoltarea de abilități specifice Altele % 49,17 45,00 64,17 41,67 95,00 43,33 12,50 Pe baza acestui chestionar, respondenții au menționat domeniile în care consideră că au nevoie de asistență pentru dezvoltare: Domenii de suport Scriere de proiecte Implementarea de proiecte Creșterea capacității organizaționale Dotări (ex. IT&C) Formare specifică, training, mobilitate Marketing și promovare Altele % 57,94 46,83 70,63 56,35 46,83 57,94 3,97 | 12
  13. 13. În același timp, se constată că 70,09% dintre respondenți au participat la sesiuni de informare privind oportunitățile de finanțare în domeniul culturii, pe când 29,31 % nu au luat parte la astfel de informări. Există un interes crescut în ceea ce privește participarea la cursuri de formare vizând: | 13 Domenii de suport Scriere de proiecte Implementarea de proiecte Formare specifică, training, mobilitate Organizare de evenimente Marketing și promovare Altele (fundraising, muzeografie, dezvoltarea aptitudinilor de scriere de proiecte, oportunități de finanțare în domeniul cultură și educație, management cultural) % 69,60 60,00 53,60 64,00 62,20 4,80 La întrebarea “Care considerați că este impactul activității dumneavoastră asupra beneficiarilor activităților pe care le derulați și asupra societății (din punct de vedere social, economic, educațional, comunitar)? Vă rugăm să detaliați”, răspunsurile au relevat interesul operatorilor culturali de a valorifica patrimoniul material și imaterial național. Preocuparea generală a respondenților este aceea de a realiza o eficiență a informării publicului asupra evenimentelor culturale și, în același timp, de a forma noi beneficiari ai culturii, prin educație culturală. În acest sens, se dezvoltă un interes real pentru câștigarea unor noi categorii de public în țară și străinătate, precum și promovarea tinerilor artiști în domeniul artelor tradiționale și contemporane /neconvenționale. Publicul țintă a operatorilor culturali se află mai ales în rândul tinerilor, cei care vor putea perpetua, valorifica și dezvolta potențialul cultural național.
  14. 14. Concluziile proiectului „Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară 2014-2020” | 14 În decursul celor șase luni de derulare a cercetării realizare de AOCR și partenerii săi, am putut constata că România are nevoie de un Program Operațional pentru Cultură, care să coordoneze modul de selectare, implementare și evaluare a proiectelor destinate culturii, cinematografiei și audiovizualului pentru perioada 2014-2020. Problemele pe care le-au semnalat operatorii de cultură consultați prin acest proiect se referă la deficiențe de funcționare a sistemului de finanțare a culturii. În lipsa unui cadru financiar formal și funcțional, operatorii culturali se vor afla, în continuare, în imposibilitatea de a formula proiecții financiare și de activitate pe o perioadă de 3 sau 5 ani. În același timp, urmând exemplul oferit de Comisia Europeană, autoritățile locale, dar și cele naționale ar trebui să creeze mecanismele de sprijin financiar (co-finanțare) care să permită operatorilor culturali din România să elaboreze și să implementeze proiecte mari din perspectiva timpului, activităților și mai ales a costurilor. În același timp, vor trebui realizate investiții în sesiuni de formare pentru operatorii culturali care doresc să aplice pentru fonduri cu finanțare nerambursabilă. Aceștia vor trebui să deprindă astfel cunoștințele și aptitudinile necesare elaborării și implementării unor asemenea proiecte. Autoritățile locale vor trebui să identifice mijloacele de încurajare a operatorilor culturali pentru a participa la acțiuni de cooperare culturală cu orașele/țările înfrățite și de a promova manifestări culturale care să valorifice, promoveze și dezvolte patrimoniul cultural local și național. Din perspectivă legală, autoritățile naționale vor trebui să genereze un cadru care să descurajeze birocratizarea excesivă și să promoveze un mediu financiar care să încurajeze acordarea de co-finanțări pentru proiectele culturale cu finanțare din fonduri nerambursabile europene sau naționale și bugetarea multianuală. Se remarcă totodată faptul că 68% dintre respondenți sunt organizații care au implementat proiecte cu o valoare de până în 10.000 euro. Acest lucru indică o slabă capacitate de gestionare și implementare de proiecte mari. Ca atare, vor trebui identificate și implementate acele soluții care sunt potrivite pentru acest tip de organizații (scheme de granturi mici, stimularea dezvoltării de proiecte în parteneriat, sprijin și consiliere pentru implementare, sprijin pentru co-finanțare, etc.). În acest context, considerăm că se impune analiza de către factorii politici a opțiunii externalizării gestionării fondurilor nerambursabile de către organisme intermediare private care sunt mai flexibile, orientate pe rezultat si care nu sunt supuse presiunii factorului politic.
  15. 15. Anexa nr. 1: Surse de finanțare în a proiectelor domeniul culturii în perspectiva 2014 -2020: | 15 Finanțări europene - Europa creativă • www.eurocult.ro • www.media-romania.eu Programe operaționale naționale • www.maeur.ro • www.cultura.ro Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian • http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/ Strategia U.E. privind regiunile Dunării • http://www.mae.ro/strategia-dunarii • http://www.danube-region.eu/ Finanțări naționale • Ministerul Culturii - www.cultura.ro • Administraţia Fondului Cultural Naţional - www.afcn.ro • Centrul Naţional al Dansului Bucureşti - www.cndb.ro • Centrul Naţional al Cinematografiei - www.cncinema.abt.ro • Institutul Cultural Român - www.icr.ro • Departamentul Românii de Pretutindeni www.dprp.gov.ro • Consilii județene • Consilii locale

×