Colectia SAS

1. '
■
•

2. Capitolul I
( — Happy Birthday, Dear Henry! Happy Birthday to you!
Un ropot de aplauze furtunoase izbucni imediat, întărind
tradiționala urare. Mulțimea îi făcu loc lui Henry Eagleton ca să
se poată apropia de tortul așezat pe masă, în care erau înfipte
patru lumânări roșii și șase albe. Primul secretar al Ambasadei
i SUA trase aer în piept, își umflă obrajii și stinse cele zece
lumânări dintr-o suflare. Alt'topot de aplauze se auzi din nou, în
vreme ce americanul se ridica râzând.
Cu.mustața stufoasă și neagră, cu chelia lucioasă și cu
ochii puțin bulbucați, Eagleton semăna perfect cu o focă uriașă,
în salonul de primire al ambasadei se găseau vreo sută de
persoane. într-un vacarm de nedescris, veniseră cu toții, de la
' ambasador până la salariații greci, ca să sărbătorească cei
ț patruzeci și șase de ani împliniți de Henry Eagleton.
i Unul dintre invitați, cu o mustăcioară subțire, cu privirea
veselă, chel, trecut ușor de cincizeci de ani, luă două cupe cu
/șampanie și îi oferi una primului secretar, apoi o ridică pe a lui
J în aer și spuse în grecește:
— Să bem pentru șederea ta la Atena! Sper că vei sărbători
aici și împlinirea vârstei de cincizeci de ani.
Henry Eagleton ciocni cupa cu el.
— Mattiaki, credeam că ești pe mare! Ce cauți aici?
— M-a adus Meltanul' la țărm!
Generalul Mattiaki Agathiou, șeful KYP 2, Serviciile Speciale
grecești, locuia practic pe velierul său încă din luna mai. îl
cunoscuse pe Henry Eagleton în urmă cu cinci ani, cu ocazia
1. Vânt care bate în Marea Egee (n a.)
'2. Kentrikei Yperitia Plerofiorou (n.a.)
Asasinat la Atena 5

188. fața în vânt și se lăsă posedată. La început cu blândețe, apoi din
ce în ce mai brutal. Malko nu o vedea pe Nafsika mușcându-și
buzele ca să nu urle de durere, fiindcă rănile nu se vindecaseră
încă. în ciuda durerii, ea gemu ușurată, când Malko se goli în ea.
Rămaseră lipiți unul de celălalt, fără să scoată o vorbă, izolați
de zgomot și de viteză. Acum marea era o întindere pustie. în
dreapta lor, se zăreau în depărtare coastele Peloponezului
învăluite într-o negură călduță.
— Sunt fericită, murmura Nafsika la urechea lui Malko. Foarte
fericită.
— Mai avem aproximativ zece minute, îl anunță căpitanul.
Nafsika îi traduse lui Malko care se uita pe o hartă. Navigau de
două ore direct spre sud, cu viteza maximă de treizeci și opt de
noduri.
Lăsaseră în urma lor Egina, Poros și Hydra, iar acum se aflau
între insula Milos și vârful Peloponezului, la mai mult de o sută de
kilometri de Atena, în mijlocul mării.
— Aveți un binoclu? îl întrebă Malko.
Grecul clătină din cap nemulțumit.
— Mai bine m-ați lăsa să transmit un mesaj ca să nu ne prindă.
Poate că ar fi mai bine pentru aventura dumneavoastră...
El îi dădu binoclul, iar Malko îl puse la ochi și cercetă zarea
înspre sud, în direcția insulei Creta. în mai puțin de un minut,
cercetase tot ce se vedea în zare.
Brusc, bătăile inimii se accelerară. în binoclu, apăru un punct
cenușiu, la câteva mile depărtare. îl urmări în timp ce se apropia și
distinse o vedetă gri, o navă de război; dar nu reușea să vadă sub
ce pavilion naviga. După cinci minute, care parcă nu mai treceau,
putu să identifice pavilionul. Luă binoclul de la ochi.
— Opriți motoarele și trageți o rachetă roșie.
Distrugătorul Marinei americane, comandat de CIA pentru a-l
recupera, se afla la punctul de întâlnire.
Tiparul executat sub comanda nr. 28
Compania Națională a Imprimeriilor
„COREST* S.A. București
ROMÂNIA

189. U/ , f , '/ . W, Vi -
Malko îi văzu prin parbriz trăsăturile încordate.; Fjâtul
iovi aripa din spate a Chrysler-ului cu un zgomot înfiorător4.
Hafsika urlă de durere lovindu-și degetul rănit în parbriz:
Fără să se sinchisească de Fiat, Octay încercă să termine
de executat virajul. Lui Malko îi veni brusc o idee.
- Hassan, Fevzi, veniți cu mine!
q
Cei doi turci săriră jos apărând cu mitralierele în mâini
în fața trecătorilor năuciți. Șoferul Fiatului care venea spre
ei urlând se liniști imediat. Chiar și fără armă, Fevzi Sungur