Newsletter MFE - Mai 2013

252 views

Published on

Newsletterul oficial al Ministerului Fondurilor Europene (MFE)

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
252
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Newsletter MFE - Mai 2013

  1. 1. Anul  2013  reprezintã  unan  crucial  pentruRomânia,  iar  una  dintreprioritãþile  strategice  aleGuvernului României esteutilizarea a 6,5 miliarde deeuro  din  fondurileeuropene  alocateRomâniei  în  actualaperioadã  de  programarepentru  a  evita  riscul  dedezangajare  automatã  aacestor fonduri.Beneficiarii de finanþãri UE vorcontinua sã­ºi încaseze banii pefacturile depuse, ca urmare aaprobãrii de cãtre GuvernulRomâniei a unui nouîmprumut de la TrezoreriaStatului.“Guvernul  României  a  aprobatastãzi  un  nou  împrumut  învaloare de peste 1,4 miliarde delei, care va permite efectuarea deplãþi  cãtre  beneficiari,demonstrând  încã  o  datãangajamentul nostru de a ajungela  zi  cu  plata  facturilor.  Noulîmprumut  faciliteazã  în  acelaºitimp  accelerarea  absorbþieideoarece sumele eligibile plãtitebeneficiarilor  urmeazã  sã  fierambursate  de  ComisiaEuropeanã dupã transmiterea, încel  mai  scurt  timp,  adocumentelor  necesare”, adeclarat  Ministrul  FondurilorEuropene, Eugen Teodorovici.Împrumutul  aprobat  de  Guvernva  fi  utilizat  pentru  achitareafacturilor restante, dar ºi pentruefectuarea de plãþi în termeneleprevãzute  în  contractele  definanþare.  Suma  alocatã  va  fifolositã pentru efectuare de plãþicãtre  beneficiarii  fondurilorcontractate  prin  intermediul  acinci  programe:  ProgramulOperaþional  Sectorial  Mediu,Programul Operaþional SectorialCreºterea  CompetitivitãþiiEconomice,  ProgramulOperaþional  SectorialDezvoltarea  Resurselor  Umane,Programul Operaþional Regional,respectiv Programul OperaþionalDezvoltarea  CapacitãþiiAdministrative.2013, an crucialpentru RomâniaSumele  menþionate  urmeazã  sãfie  achitate  beneficiarilor  defonduri  pânã  la  data  de  7  iunie2013.  Actul  normativ  aprobatastãzi  în  sedinþa  de  Guvernimpune  termene  mai  redusepentru  efectuarea  plãþilor  cãtrebeneficiari,  dar  ºi  pentrutransmiterea  documentelornecesare  pentru  rambursareafondurilor  de  cãtre  ComisiaBeneficiarii de fondurieuropene vor încasa peste 1,4miliarde de lei pânã pe 7 iunie8 mai 2013
  2. 2. Cu prilejul Zilei Europei și a 63 de ani de la rostirea Declarației Schuman,piatra de temelie a constituirii UE, Ministerul Fondurilor Europene (MFE)lansează o broșură informativă dedicată zilei de 9 mai și simbolisticiiacesteia. Scopul său este acela de a educa cetățenii României în spiritulcomunitar, promovând principiile și valorile europene.În paginile digitale ale broșurii – parte a campaniei de informare publică”9 zile europene”, derulatã de cãtre MFE în perioada 1­9 mai 2013 –puteți citi despre însemnătatea acestei zilei, despre principalele instituțiieuropene  și  atribuțiile  lor,  dar  și  despre  acțiunile  tradiționale  dejaderulate  de  cãtre  organismele  comunitare  pentru  marcareamomentului.Tot în cadrul campaniei informative a Ministerului Fondurilor Europeneau fost lansate pe parcursul ultimelor zile, mai multe afișe cu rol educativ.Sub  sloganul  ”Este  vorba  despre  Europa,  este  vorba  despre  tine!”,festivitățile din acest an se desfășoară sub semnul unității, prin păstrareaînsã a valorilor individuale ale fiecãrui stat membru în parte.La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”EstevorbadespreEuropa,estevorbadespre9 mai 2013
  3. 3. Cerința de a trimite "Rapoarte Strategice Naționale" referitoare la implementarea Politicii de Coeziune (PC) a fost introdusă în perioada deprogramare 2007‐2013. Scopul acestor rapoarte este de a crește transparența și responsabilitatea privind progresele naționale de aplicare ale PC.Rapoartele sunt, prin urmare, un instrument important pentru a monitoriza realizarea obiectivelor convenite.Raportul  Strategic  Naþional  2012  (RSN  2012)  prezintã  într­o  manierã  succintã  stadiul  implementãrii  programelor  operaþionale  ºi  contribuþiaacestora la realizarea priorităţilor stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință 2007‐2013 (CSNR). RSN 2012 prezintă rezultatele aşteptate,plecând de la indicatorii asumaþi prin proiectele contractate la 30 iunie 2012.Programul Operațional Regional (POR) 2007‐2013 are un buget total de 4,38 miliarde euro, din care 3,72 miliarde Euro fonduri UE. Programul estefinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin intermediul a 6 Axe Prioritare cu 15 Domenii Majore de Intervenție (DMI).Valorile estimate ale indicatorilor CSNR au avut ca bazã o þintã de absorbþie de cel puþin 90% (în 2015). Evoluþiile înregistrate în perioada2007­2012 oferã premisele unei rate a absorbþiei apropiatã de þinta stabilitã pentru POR.La 30 iunie 2012, în cadrul POR, erau depuse 8.131 proiecte cu valoare solicitatã de 12,5 mld. euro, din care contribuþia UE 7,6 mld. euro (204%din alocare). Au fost aprobate 3.432 proiecte, în valoare de 5,8 mld. euro, contribuþia UE fiind de 3,7 mld. euro (99,4% din fondurile alocate).Numãrul contractelor de finanþare semnate era de 2.996, în valoare de 5,2 mld. euro, din care contribuþia FEDR era 3,2 mld euro (86,5% dinalocare).Existau linii de finanțare avansate din punct de vedere al implementării ‐ DMI 2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străziurbane și șosele de centură, cu o valoare a contractelor peste nivelul alocării (118,6%) şi cel mai mare procent privind plățile către beneficiari (cca.65%). La polul opus se afla DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbanã unde, deºi s­a contractat 74,3% din valoarea alocãrii, plãþile cãtrebeneficiari erau sub media programului (10%) din cauza întârzierilor înregistrate în lansarea operaţiunii. Dificultăți s‐au înregistrat și în cazul DMI4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate unde, din cauza numãrului redus al proiectelor, AM POR a propus ºi CE a aprobat realocarea sumei de178,35 mil. euro cãtre alte DMI.În cazul DMI 5.3 Promovarea potenþialului turistic, plãþile cãtre beneficiari erau de doar 4,5% din suma contractatã din cauza volumului foartemare de proiecte (peste 300) și al numărului mic de persoane care verificau cererilor de rambursare (3 echipe). Pentru a lărgi aria de finanţarespre  eficienþa  energeticã  a  fost  introdus  un  nou  domeniu,  respectiv  DMI  1.2.  „Sprijin  pentru  mãsuri  privind  eficienþa  energetic  a  clãdirilorrezidenþiale”.Totodată POR a contribuit la diminuarea efectelor crizei economice prin creșterea numărului locurilor de muncă create în cadrul proiectelorimplementate.  Astfel,  dacă  prin  proiectele  finalizate  s‐au  creat  1.647  locuri  de  muncă  (11%  din  ținta  propusă  pentru  2007‐2013),  princontractatele de finanțare încheiate vor fi create minimum 15.000 locuri de muncă (conform proiectelor contractate până la 30 iunie 2012, se vorrealiza 17.694).Lecții învățateDin  perspectiva  autorităților  de  management  principalele  ”lecții  învățate”  se  referă  la  necesitatea  simplificării  procedurilor  de  sistem  și  laexternalizarea unor activități, respectiv la existența unei strategii de asistenţă tehnică realiste și flexibile. Autoritățile publice locale au reprezentatși vor reprezenta o importantă categorie de beneficiari. Existența la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementare a proiectelor cuo expertiză corespunzătoare este esențială.În categoria lecţiilor învăţate se mai poate include necesitatea dezvoltării și operaționalizării unui sistem de monitorizare bine definit care săpermită realizarea de prognoze financiare privind utilizarea fondurilor și atingerea indicatorilor programați, precum și coordonarea între diferiteleinvestiții susținute din fonduri publice în scopul concentrării resurselor și maximizării impactului.În martie 2011 a fost finalizată și Evaluarea implementării priorităților și proiectelor POR 2007‐2013, adresate mediului de afaceri. În urmaacesteia, au fost evidențiați următorii factori care au influenþat absorbþia fondurilor alocate mediului de afaceri:• Criza economică a dus și la rezilieri de contracte, retrageri de proiecte, prelungiri de termene, etc.• Condiþiile specifice regionale au determinat diferenþe semnificative în ceea ce priveºte depunerea proiectelor destinate mediului de afaceri. Celemai multe proiecte au fost depuse în regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare.•  Lipsa  experienþei  beneficiarilor  i­a  determinat  sã  apeleze  la  consultanþi,  în  special  în  faza  de  scriere  a  proiectului  ºi  mai  puþin  în  faza  deimplementare, fapt ce a condus la o serie de dificultãþi ºi întârzieri.• Asigurarea cu dificultate a cofinanþãrii proiectelor ºi a fluxului de numerar a rezultat în rezilieri de contracte sau prelungiri de termene. Accesulla credite pentru cofinanþare ºi asigurarea fluxului de numerar a fost îmbunãtãþit prin HG 606/2010, care oferã posibilitatea gajãrii/ipotecãriiactivelor care fac obiectul proiectului.• Durata relativ lungã a procesului de evaluare ºi selecþie, în special pentru primele apeluri de proiecte, a determinat întârzieri în implementare.• Cele mai multe proiecte depuse au fost în domeniul serviciilor (cu precãdere medicale). Un interes scãzut s­a înregistrat în sectorul de producþie,care ar fi putut avea un impact regional semnificativ în comparaþie cu cel de servicii.Dintre recomandãrile pentru perioada actualã se remarcã:• realizarea unei analize pentru identificarea nevoilor reale în ceea ce priveºte pregãtirea de proiecte destinate susþinerii mediului de afaceriregional;• reformarea sistemului de evaluare a proiectelor prin asigurarea accesului rapid la evaluatori independenþi;• responsabilizarea suplimentarã a Organismelor Intermediare cu privire la întocmirea contractului de finanþare ºi o mai bunã comunicare întreAM și OI;• limitarea posibilitãþii de prelungire a contractelor de finanþare.Pentru perioada urmãtoare de programare,se recomandã:• corelarea necesitãþilor de investiþii în structurile de sprijin pentru afaceri cu nevoile regionale,• intensificarea eforturilor de informare a autoritãþilor publice locale cu privire la oportunitãþile de cooperare cu mediul de afaceri ºi cu celacademic:• menþinerea schemei de ajutor de stat pentru reabilitarea siturilor industriale degradate, dar cu realizarea unei liste de potenþiale proiecteprecum ºi utilizarea asistenþei tehnice pentru pregãtirea proiectelor;• înlocuirea schemelor clasice de grant cu scheme de finanţare combinate (credit și grant);• implicarea mai activã a sistemului bancar în selectarea ºi finanþarea proiectelor adresate mediului de afaceri;• proiectele destinate dezvoltãrii turismului ar trebui diferenþiate pentru cele douã sectoare, public ºi privat. Cele depuse de autoritãþi publicelocale ar trebui orientate spre investiþii de interes public în infrastructurã, în timp ce resursele private ar trebui orientate spre proiecte cu valoareadãugatã mare în zone de acþiune prioritarã;•  proiectee  depuse  de  microîntreprinderi  ­  înlocuirea  analizei  cost­beneficiu  cu  analiza  cost­eficacitate,  îmbunãtãþirea  Grilei  de  selecþie  aproiectelor ºi eficientizarea procedurilor de comunicare.În final, se propune ca Planurile de Dezvoltare Regionalã sã fie utilizate ca „filtru” în promovarea cu prioritate a unor proiecte de interes regional,care sã aibã consensul Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã prin aprobarea unor liste regionale de proiecte. Aceste liste de proiecte potcontribui la o mai bunã fundamentare a alocãrilor regionale ºi la eliminarea acelor proiecte fãrã impact local.
  4. 4. ”Pentru  finalizarea  Acordului  de  Parteneriat  pentruurmãtoarea  perioadã  de  programare  vom  analiza  modelulimplementat  cu  succes  de  Polonia,  în  ceea  ce  priveștedescentralizarea ca modalitate de asigurare a unui grad deabsorbție ridicat. Vom studia însă cu atenție și alte modeledin statele membre, precum este cel austriac, de unde vomprelua  mecanismele  de  simplificare  a  procedurilor  deachiziție  publică.  Îmi  doresc  ca  în  cel  mai  scurt  timp  săajungem la zi cu plățile restante, chiar dacă asta înseamnăacoperirea lor temporarã din bani de la stat. Sunt convins cãmăsurile  deja  implementate,  cât  și  cele  pe  care  le  vomadopta, vor conduce la îndeplinirea obiectivelor propuse”, adeclarat ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, încadrul  întâlnirii  avute  vineri,  10  mai,  cu  E.  S.  AmbasadorulExtraordinar  ºi  Plenipotenþiar  al  Republicii  Polone  înRomânia,  domnul  Marek  Szczygieł,  și  cu  domnul  MarcinKubiak,  Viceministru  în  cadrul  ministerului  DezvoltariiRegionale din Polonia.La rândul său, ambasadorul polonez și‐aarătat deschiderea pentru noi întâlniri șidiscuții  consultative,  menite  a  sprijinițara noastră în procesul de alcătuire anoilor  programe  operaționale.  ”Avândîn  vedere  buna  colaborare  dintreRomânia  și  Polonia  la  nivelguvernamental,  am  convingerea  că  șide  această  dată  vom  obține  cele  maibune rezultate”, a spus domnul MarekSzczygie³.În  cazul  Poloniei,  procesul  dedescentralizare a contribuit substanțialla  creșterea  gradului  de  absorbție.”Regiunile sunt vitale în acest demers”,susține viceministrul Kubiak. În prezent,pe  lângă  programele  operaționalesectoriale  naționale,  Polonia  mai  arealte 16 programe regionale gestionatela  nivel  local.  Asta  face  ca  pentru  aniiurmători  să  fie  nevoie  și  de  o  nouăconfigurare  administrativã.  ”Dorim  sãvã  asigurãm  de  tot  sprijinul  nostru,pentru  finalizarea  Acordului  deParteneriat  pentru  perioada  deprogramare 2014­2020. Vã încurajez sãvă  gândiți  la  descentralizare  ca  la  ounealtă  extrem  de  utilă  de  creștere  agradului  de  absorbție,  chiar  dacăprocesul  de  regionalizare  este  unuldestul de anevoios”, a continuat MarcinKubiak.În cadrul întâlnirii, ministrul Teodorovicia  mai  spus  că  restricțiile  pentruurmãtoarea  perioadã  de  programaresunt mai mari decât în intervalul 2007­2013. ”Cheia succesului nostru este sãfacem în așa fel încât toate programeleoperaționale  sectoriale  să  fiecomplementare  și  să  contribuie  lacreșterea  competitivității  României  înrândul statelor comunitare. Trebuie sãconstruim  un  sistem  fiabil  pe  termenlung pentru țară și pentru cei care vorduce la bun sfârșit proiectele ale cărorbaze  le  punem  noi  astãzi”,  aconcluzionat  ministrul  fonduriloreuropene.Eugen Teodorovici:”Trebuie  sãconstruim  unsistem fiabil petermen  lungpentru România!”10 mai 2013
  5. 5. Ministrul  Fondurilor  Europene,  Eugen  Teodorovici,  este  laBruxelles, unde se va întâlni mâine, 14 mai a.c., cu JohannesHahn,  comisarul  european  pentru  politicã  regionalã,  ºi  cuMichel Barnier, comisarul european pentru piaþa internã ºiservicii.Discuþiile Ministrului Fondurilor Europene cu oficialii ComisieiEuropene vor viza gestionarea fondurilor europene în actualaperioadã  de  programare,  cu  accent  pe  mãsurileimplementate în scopul reluãrii plãþilor de cãtre Comisie pecele  douã  programe  care  în  prezent  sunt  presuspendate:Programul  Operaþional  Sectorial  Transporturi  ºi  ProgramulOperaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice.De asemenea, discuþiile vor viza modificarea sistemului deachiziþii  publice  ºi  aspecte  legate  de  pregãtirile  pentruperioada de programare 2014­2020. Michel BarnierComisar european pentru piaþa internãºi serviciiJohannes HahnComisar european pentru politicã regionalãMinistrul  FondurilorEuropene,  EugenTeodorovici,  seîntâlneºte, la Bruxelles,cu  reprezentanþiiComisiei Europene13 mai 2013
  6. 6. Sistemul  de  achiziții  publice  va  fireadus în discuție marți, 14 mai, laBruxelles,  acolo  unde  ministrulfondurilor  europene  areprogramate  întâlniri  cu  comisarulpentru  politicã  regionalã  JohannesHahn  și  cu  comisarul  pentru  piațainternă  și  servicii  Michel  Barnier.”Vom prezenta comisarilor un noumecanism, care sperãm ca pânã lafinalul anului sã fie aplicat”, a maisus Eugen Teodorovici la Antena 3.Cât  privește  următoarea  perioadăde programare 2014­2020, pânã lafinalul  lunii  în  curs,  țara  noastrătrebuie  sã  trimitã  ComisieiEuropene  un  proiect  în  care  sãprecizeze  care  sunt  viitoareleprograme  operaționale  sectorialepe care dorește să le implementeze,care  vor  fi  alocãrile  financiarepentru  acele  priorități  pe  carefiecare minister în parte le­a inclusîn  programele  operaționale,  dar  șicare  vor  fi  mecanismele  deimplementare  și  finanțare.  Potrivitministrului Teodorovici, pe lista depriorități  pentru  următorul  ciclufinanciar se aflã transportul, mediul,proiectele  regionale,  dar  și  mediulprivat.Simplificarea  sistemului  de  plăți,modificarea  procedurilor  deachiziție  publică  și  viitorul  ciclufinanciar sunt doar câteva dintresubiectele  dezbãtute  de  cãtreministrul  fondurilor  europeneEugen  Teodorovici,  în  cadrulemisiunii Income Magazine, de laAntena 3, din data de 11 mai a.c..În  ceea  ce  privește  proiecteledeja depuse și aflate în derulare,ministrul  Teodorovici  a  declarat:”Vreau sã se vadã foarte bine înpiață  faptul  că  toți  beneficiariisunt plătiți la zi. Pentru mine estecel  mai  important  lucru.  Și  înparalel,  desigur,  sã  începem  sãsimplificãm,  sã  reducem,  sãfacem un sistem mai bun”.Conștient  de  necesitatea  creăriiunui  traseu  financiar  eficient,care  sã  asigure  plata  la  zi  aproiectelor  și  care  să  arate  cumcirculã  de  fapt  banii  înadministrație, Eugen Teodorovicia  afirmat: ”Vom  externalizafoarte  clar  acest  lucru  cãtre  obancã sau un grup de bãnci, princare efectiv toți banii europeni săfie  virați  către  beneficiarii  finali,odatã ce lucrurile sunt verificateși toate sunt în regulă”.Dacã pentru programele existente nuse  mai  poate  schimba  decâtprocedura de implementare, în cazulcelor  viitoare  dezideratul  este  unulclar:”Este foarteimportant sã gãsimacea legătură șicomplementaritateîntre proiecteleoperaționalesectoriale. Sã nufinanțăm disparat șiindependent de cese finanțează într‐unalt programoperațional pentrucã în momentulacela impactul estealtul decât cel dorit”.13 mai 2013Deziderateleministrului fonduriloreuropene: plăți la zi șiprogrameoperaționale eficiente
  7. 7. Ministrul FondurilorEuropene, EugenTeodorovici, s­a întâlnit, laBruxelles, cu reprezentanþiiComisiei EuropeneAstãzi,  14  mai,  Ministrul  Fondurilor  Europene,Eugen Teodorovici, s­a întâlnit cu Johannes Hahn,comisarul  european  pentru  politicã  regionalã,respectiv  cu  Michel  Barnier,  comisarul  europeanpentru piaþa internã ºi servicii.Ministrul Eugen Teodorovici a discutat cu JohannesHahn,  comisarul  european  pentru  politicãregionalã,  mãsurile  strategice  implementate  deRomânia pentru deblocarea programelor care suntîncã  presuspendate  ­  Programul  OperaþionalSectorial  Transporturi  ºi  Programul  OperaþionalSectorial  Creºterea  Competitivitãþii  Economice,aratând  cã,  în  momentul  de  faþã,  din  punctul  devedere  al  autoritãþilor  române,  sunt  îndeplinitecondiþiile necesare pentru ca în perioada urmãtoareComisia Europeanã sã reia plãþile ºi pe aceste douãprograme.Alte subiecte importante discutate au vizat masurilepentru evitarea riscului de dezangajare automatã înacest  an,  respectiv  pregãtirile  României  pentruutilizarea  fondurilor  alocate  în  perioada  deprogramare 2014­2020.Tot  astãzi,  ministrul  Eugen  Teodorovici  ºi  DanVlãdescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentruReglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice,au discutat cu Michel Barnier, comisarul europeanpentru piaþa internã ºi servicii, o serie de modificãriale sistemului românesc de achiziþii publice.“Intenþionãm sã transpunem în legislatie pânã celtârziu  în  luna  septembrie  prevederile  viitoareiDirective Europene în materie de achiziþii publice,urmând  ca  în  paralel  sã  dezvoltãm  un  sisteminstituþional  mai  eficient  ºi  performant,  dupãmodelul  ºi  cu  sprijinul  altor  state  membre,  astfelîncât sã reducem riscurile de corecþii financiare, sãfim mai bine organizaþi în pregãtirea, derularea ºiverificarea  procedurilor,  cu  rezultate  concrete  îngradul de absorbþie a banilor europeni“, a declaratMinistrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
  8. 8. Noi  mãsuri  pentrucreºterea gradului deabsorbþie a fonduriloreuropeneNivelul  prefinanþãriloracordate  într­o  singurã  tranºãde  care  beneficiazã  cele  optAgenþii  de  DezvoltareRegionalã care au calitatea debeneficiari  de  fondurieuropene  a  fost  majorat  la35%,  în  urma  unor  modificãrilegislative adoptate în ºedinþade Guvern de miercuri, 15 mai2013. Pânã acum Agenþiile deDezvoltare  Regionalã  puteauprimi prefinanþãri de maximum10%  din  valoarea  proiectelorimplementate.Majorarea  prefinanþãriloracordate  acestui  tip  debeneficiari  urmãreºtecreºterea gradului de absorbþiea instrumentelor structurale ºievitarea dezangajãrii automateîn  acest  an.  Datoritã  acestormodificãri,  care  faciliteazãutilizarea  fondurilor  UE  decãtre  Agenþiile  de  DezvoltareRegionalã,  aceste  organismeintermediare  îºi  vor  puteadesfãºura activitatea în condiþiioptime.  Agenþiile  deDezvoltare  Regionalã  îºi  potfinanþa  cheltuielile  deorganizare  ºi  funcþionare  înurma  contractãrii  de  fondurieuropene  din  axele  prioritarede  Asistenþã  Tehnicã  aleprogramelor operaþionale.Pentru  majorarea  cotei  deprefinanþare  a  acestorOrganisme  Intermediare  aufost  modificate  în  ºedinþa  deGuvern  de  astãzi  prevederileNormelor  metodologice  deaplicare  a  prevederilorOrdonanþei  de  urgenþã  aGuvernului nr. 64/2009 privindgestionarea  financiarã  ainstrumentelor  structurale  ºiutilizarea  acestora  pentruobiectivul  convergenþãaprobate  prin  HotãrâreaGuvernului  nr.  218/2012.Modificãrile  au  fost  efectuatedeoarece  au  fost  înregistrateblocaje  la  nivelul  fluxurilorfinanciare  generate  de  nivelulredus al cotei de prefinanþare. 15 mai 2013
  9. 9. CONTEXTMăsura inițială de „suplimentare”, adoptată în 2011, aînregistrat  o  creștere  temporară  a  cofinanțării  UE  depână la 10 puncte procentuale până la sfârșitul anului2013, realizată la cerere pentru țările afectate cel maiputernic  de  crizã,  cum  ar  fi  Irlanda,  Ungaria,  Letonia,Grecia, Portugalia și România.Măsura  nu  reprezintă  o  nouă  finanțare,  ci  permite  outilizare mai ușoară a fondurilor deja alocate în cadrulpoliticii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește pânăla o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința decofinanțare  națională  la  doar  5  %.  În  mod  concret,aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane deeuro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de europentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia și20 de milioane EUR pentru Cipru (se așteaptă ca acestetrei țări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrulunui program de ajustare macroeconomicã în 2014).A doua mãsurã în cadrul acestei propuneri rãspunde lasolicitarea privind viitorul buget al UE pe care ConsiliulEuropean  din  februarie  a  adresat­o  Comisiei,  de  aexplora modalitățile în care România și Slovacia ar puteautiliza mai ușor fondurile UE.Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii decoeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuiteîn decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Aceastăregulã este cunoscutã sub numele de regula „N+2 sauN+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricareparte din suma anualã care nu este solicitatã de cãtrestatul membru în aceastã perioadã, se deduce automatdin suma totală alocată și se întoarce la bugetul total alUE.Propunerea  Comisiei  extinde  regula  N+3  pentruRomânia și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Eaoferă acestora o mai mare libertate de a cheltui și de asolicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere afondurilor.Persoane de contact:Shirin Wheeler (+32 2 296 65 65) (Mob +32 4607 66565)Annemarie Huber (+32 2 299 33 10)Jonathan Todd (+32 2 299 41 07) (Mob +32 4989 94107)Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)Sursa: Comisia EuropeanãComisia Europeanã a propus mãsuri pentrua ajuta țările afectate de criză să utilizezefondurile UE atât de necesare. Mãsurile arajuta  aceste  state  membre  sã  gãseascãsoluții  la  problema  șomajului  în  rândultinerilor,  să  sprijine  întreprinderile  mici  șimijlocii și să plătească proiecte majore deinfrastructură. În absența măsurii propuse,investițiile  din  cadrul  politicii  de  coeziunepentru  creștere  ar  putea  fi  pierdute  dincauza  lipsei  de  timp  pentru  cheltuireabanilor  sau  din  cauza  dificultății  de  a  găsicofinanțatori la nivel național și în sectorulprivat  în  climatul  economic  actual.Propunerea,  determinatã  de  cererileprimite  din  partea  guvernelor  naționale  șidin partea Consiliului European, va fi trimisãParlamentului  European  și  Consiliului  deMiniștri  al  UE  în  vederea  adoptării.  Primamãsurã  ar  contribui  la  mobilizarea  aaproximativ  500  de  milioane  de  euro  deinvestiții  pentru  încurajarea  creșterii  mairapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceastaar  majora  contribuția  UE  de  investiții  înfavoarea politicii de coeziune și ar permite ocontribuție  națională  mai  redusă.  Acestlucru ar putea prelungi cu încã doi ani unacord  privind  cofinanțarea  din  decembrie2011, ceea ce ar ușura și presiunea asuprabugetelor  naționale  fără  a  implica  fondurinoi de la UE.Cea  de­a  doua  mãsurã  propusã  ar  oferiRomâniei și Slovaciei mai mult timp pentrua  cheltui  banii  politicii  de  coeziune.  Ea  arpermite  o  mai  bună  selecție  șiimplementare a proiectelor strategice ­ deexemplu, pentru a stimula competitivitateaIMM‐urilor  și  crearea  de  locuri  de  muncăpentru tineri.Comentând pe marginea propunerii, comisarul pentru politica regionalã, Johannes Hahn,a declarat:„Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de ceiafectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice.Politica  de  coeziune  este  unul  dintre  principalele  instrumente  ale  Uniunii  Europenepentru a realiza acest lucru. Mãsurile specifice pe care le­am adoptat astãzi vor ajutaaceste  țări  să  utilizeze  atât  de  necesarele  investiții:  pentru  a  crea  locuri  de  muncăsustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându‐le să obțină finanțare,pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea șicercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europaîn ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu demanevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce priveșteutilizarea fondurilor.”László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, aadãugat:„Circumstanțele excepționale care ne‐au determinat să mărim proporția de cheltuieli aUE aferente politicii de coeziune în așa‐numitele țări care fac parte din program sunt, dinpăcate,  încă  de  actualitate.  Măsura  a  avut  succes  în  ceea  ce  privește  direcționareafondurilor UE către investițiile care promovează creșterea economică și avem motiveîntemeiate să o prelungim. În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilorConsiliului European, prezenta propunere le oferã posibilitatea de a folosi fondurile UEacolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere aceastămăsură drept un stimulent pentru a‐și consolida eforturile de reformare și de investiție.” 21 mai 2013
  10. 10. România poate sã fie mult mai sus în ceea ce priveºte utilizarea fondurilor europene, a afirmat, vineri, ministrul FondurilorEuropene, Eugen Teodorovici, exprimându­ºi speranþa ca pânã la finele anului þara noastrã sã fie un model în acest senspentru Europa."Consider ºi cred cu tãrie cã România poate sã fie mult mai sus decât este astãzi, din pãcate încã pe ultimul loc la ceînseamnã utilizarea acestor fonduri europene. Cred cu tãrie cã pânã la final de an putem sã avem chiar ºi la jumãtateasumei alocate pentru România cheltuitã, deci acel procent de 50% pe care din pãcate astãzi foarte puþinã lume îl crederealizabil. (...) Sper ca la final de an România sã­ºi merite locul, acolo unde poate sã ajungã, ºi anume sã fie un model pentruEuropa" a declarat Teodorovici, la conferinþa de presã organizatã, vineri, la Palatul Parlamentului dupã dezbaterea "Stadiulabsorbþiei fondurilor europene ºi importanþa reformei regionale".El a susþinut cã problemele României sunt legate de pragmatism, percepþia pe care o are Europa ºi lipsa de optimism."Trebuie sã accept ºi aceastã idee, sã mã inspir sau sã mã uit ºi în grãdina altora, dar continuu sã cred ºi sã insist pe faptulcã România poate mult mai bine decât celelalte state, chiar Polonia" a spus Teodorovici.Ministrul a arãtat cã în iunie, cel târziu în iulie, toate apelurile privind proiectele europene vor fi relansate. "Mai mult, totce este în casã, proiecte depuse din 2010 ºi neverificate pânã astãzi vor fi finalizate ºi lansate în finanþare. (...) Cel târziu îniulie statul trebuie sã termine cu orice fel de restanþã faþã de beneficiar ­ plãþi, proiecte, lansãri de proiecte"  a mai declaratEugen Teodorovici.24 mai 2013
  11. 11. ”Rezultatele  înregistrate  în  cadrulProgramului  Operațional  Regionaldemonstreazã  în  mod  evident  cãRomânia  poate  sã  aibã  succes  înabsorbția  fondurilor  europene.Discutãm în cadrul acestui programde  aproape  3.800  de  proiecteaprobate, de 1.150 de contracte dejafinalizate și de o rată de absorbție deaproximativ 30%, practic dublu fațăde  mai  2012.  La  toate  acestea,trebuie  să  subliniez  reușitaînregistratã  în  urma  deblocãriiacestui  program  de  cãtre  ComisiaEuropeana, la finalul lunii aprilie. Cucertitudine,  eficiența  și  bunelepractici  utilizate  în  implementareaProgramului  Operațional  Regionaltrebuie  extinse  la  nivelul  tuturorcelorlalte  programe,  astfel  încât  sãsurmontam  blocajele  actuale  înimplementarea  proiectelor  și  săacceleram  ritmul  de  cheltuire  afondurilor  europene”, a  declaratministrul  Fondurilor  Europene,Eugen Teodorovici.Prezentarea, analiza și aprobarea raportului anual al POR pentru anul2012, modul de implementare al axelor prioritare, dar și stadiul activitățiide programare pentru perioada 2014­2020 au fost doar câteva dintreprincipalele  subiecte  puse  în  discuție  la  Comitetul  de  Monitorizare  alProgramului Operațional Regional (POR), ce se desfășoară în zilele de 28și 29 mai la București.Ședința a fost prezidată de viceprim‐ministrul Liviu Dragnea, ministruldezvoltării  regionale  și  administrației  publice.  Cu  acest  prilej,viceprimierul  Dragnea  a  prezentat  evoluția  Programului  OperaționalRegional și a subliniat câteva aspecte deosebit de importante referitoarela evoluția pozitivă a acestuia:"POR  este  cel  mai  performant  program  operaþional  cu  finanþareeuropeanã din România, asta este concluzia sinteticã a raportului anualde  implementare.  Este  un  rezultat  bun  pentru  Ministerul  DezvoltãriiRegionale, aceasta este o veste bunã, dar vestea proastã este cã reiesecã celelalte programe operaþionale au rata de absorbþie mai micã de 30la  sutã,  cât  are  programul  nostru.  ªi,  din  punctul  meu  de  vedere,aceastã ratã de absorbþie de 30 la sutã, care pune Ministerul Dezvoltãriipe  primul  loc,  reprezintã  un  succes  pentru  POR,  dar  ne  face  sã  negândim foarte serios ce alte mãsuri în afarã de cele pe care le­am luatdin ianuarie pânã astãzi mai trebuie sã luãm ca rata de absorbþie petoate programele operaþionale sã se mãreascã." (sursã: Agerpres)Ministerul Fondurilor Europene a fost reprezentat la dezbateri de cãtreministrul  Eugen  Teodorovici  și  de  secretarul  de  stat  Alin  Mitrică.  Dinpartea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a mailuat parte și doamna secretar de stat Sevil Shhaideh, iar din partea DGRegio domnul Keon Delanghe. La reuniunea Comitetului de monitorizarea  Programului  Operaţional  Regional  2007  –  2013  au  participat  șireprezentanți  ai  celor  opt  regiuni  din  cadrul  Agenției  de  DezvoltareRegională,  reprezentanți  ai  ministerelor  care  au  autoritate  demanagement în subordine, dar și reprezentanți ai tuturor Consiliilor deDezvoltare Regionalã.Rata de absorbție pe Programul OperaționalRegional s­a dublat în ultimul an28 mai 2013
  12. 12. El a afimat cã o altã ordonanþã adoptatã deGuvern  prevede  ca  beneficiarii  de  fondurieuropene  faþã  de  care  statul  nu  a  fãcutanumite  plãþi,  dar  cãrora  la  percepeapenalitãþi  sau  dobânzi  la  anumite  obligaþiifiscale, sã beneficieze de amânãri sau chiar deanulãri ale penalitãþilor."O altã ordonanþã a vizat urmãtoarea situaþie.Ministerul  Fondurilor  Europene  a  solicitatfoarte clar de ceva timp ºi în final s­a aprobatastãzi,  urmãtorul  tratament:  pentru  aceibeneficiari de fonduri europene faþã de carestatul  nu  a  fãcut  plãþile  respective,  cã  eravorba de TVA aferent acelor cheltuieli, cã eravorba de finanþare europeanã sau contribuþianaþionalã, dar în acelaºi timp statul venea ºi lepercepea  penalitãþi,  dobânzi  la  obligaþiilefiscale pe care le aveau de achitat faþã de stat,noi  sã  anulãm  aceste  penalitãþi  pentru  aceibeneficiari la care statul are datorii sau putemsã  ºi  amânãm  plata  principalului.  Untratament  de  normalitate  între  noi  ºibeneficiarii finali. Mulþi dintre vizaþi sunt ceide  la  POSDRU  ºi  POSCCE.  Deci  sunt  firmeleprivate  ºi  beneficiarii  pe  POSDRU,  dar  nunumai", a precizat ministrul.Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, laînceputul ºedinþei de Guvern cã pe ordinea dezi  figureazã  o  modificare  legislativã  care  dãdreptul  supracontractãrii,  modificare  multsolicitatã de cei care au performanþe ridicateîn absorbþia fondurilor europene.Sursa: AGERPRES30 mai 2013Realocarea sumelor între diferiteaxe  prioritare  ale  aceluiaºiprogram operaþional va fi posibilã,conform  unor  modificãriaprobate, miercuri, în ºedinþa deGuvern,  a  declarat  pentruAGERPRES  ministrul  FondurilorEuropene, Eugen Teodorovici."Astãzi (n.r. 29.05.2013) în ºedinþade Guvern s­a aprobat ca la nivelde program operaþional sã se facãaceastã supracontractare. Pânã înprezent, ea era aprobatã la nivelde  axã  prioritarã,  în  cadrul  unuiprogram operaþional. Ceea ce mãlimita  foarte  mult,  pentru  cãputeam sã am axe prioritare undeimplementarea  mergea  mai  greuºi  alte  axe  prioritare  undeproiectele  mergeau  mai  bine.Tocmai  din  acest  motiv,  ca  sãputem  miºca  banii  între  axeprioritare,  am  aprobat  azi  înGuvern  o  realocare  între  axe  lanivel  de  program  operaþional.Ideea este cã eu pot sã am pe oaxã 30% utilizare ºi pot sã am pealta 130%. Dar ideea este ca pertotal program sã rãmân pe aceeaºialocare  financiarã",  a  precizatmiercuri ministrul.El a adãugat cã o altã modificare vizeazã faptul cã autoritãþile demanagement pot sã dezangajeze în mod automat economiile pecare beneficiarii le au deja pe proiecte."Acesta este un lucru foarte important, la fel, pentru cã multe astfelde sume, ca ºi economii, zãceau pur ºi simplu în contracte. Adicã unbeneficiar,  dupã  ce  ºi­a  încheiat  contractul  de  achiziþie  publicã,primeºte economii. Statul în mod normal trebuie sã le ia de acolo sãle ducã spre alte proiecte, ca sã nu stea banii degeaba. Acest lucrueste  vizat  de  aceastã  ordonanþã  de  astãzi",  a  declarat  Eugen
  13. 13. 30 mai 2013Ca  urmare  a  deficienþelorapãrute  în  utilizareafondurilor  europene  înperioada 2009­2011, ComisiaEuropeanã  a  presuspendatpatru programe operaþionale:Programul  OperaþionalSectorial  DezvoltareaResurselor Umane (POS DRU),Programul  OperaþionalRegional  (POR),  ProgramulOperaþional  SectorialTransport  ºi  ProgramulOperaþional  SectorialCreºterea  CompetitivitãþiiEconomice.  Datoritãmãsurilor  implementate  deGuvernul României, Comisia areluat  în  acest  an  plãþile  pedouã programe operaþionale:POS  DRU  ºi  POR,  iarautoritãþile  române  au  luattoate  mãsurile  necesarepentru  deblocarea  celorlaltedouã  programe  în  perioadaimediat urmãtoare.Beneficiarii  de  fonduri  UE  vor  fi  scutiþi  de  la  plata  penalitãþilor,dobânzilor  penalizatoare  ºi  accesoriilor  percepute  de  stat  pentruobligaþiile fiscale neachitate la timp dacã autoritãþile cu competenþe îngestionarea  fondurilor  europene  le­au  plãtit  sumele  pe  care  aveaudreptul  sã  le  încaseze  dupã  expirarea  termenelor  prevãzute  încontractele  de  finanþare.  Aceastã  prevedere  este  reglementatã  deOrdonanþa  de  urgenþã  privind  reglementarea  unor  mãsuri  fiscale,iniþiatã de Ministerul Fondurilor Europene ºi elaboratã în colaborare cuMinisterul Finanþelor Publice, care a fost aprobatã în ºedinþa de Guvernde ieri, 29 mai.Noi mãsuri în sprijinulbeneficiarilor de fonduri europeneMãsura  menþionatã  a  fost  adoptatã  deoarece  beneficiarii  s­auconfruntat cu blocaje financiare pentru cã în trecut nu au încasat latimp  sumele  cuvenite  de  la  Autoritãþile  de  Management,  iar  dinaceast motiv au de achitat ºi penalitãþi ºi dobânzi penalizatoare cãtrebugetul de stat. Ca urmare a acestor blocaje financiare, ANAF a inițiatdeja procedurile de executare silitã împotriva unui numãr mare debeneficiari aflaþi în aceastã situaþie.“Decizia Guvernului României este extrem de importantã,va avea efecte mai mult decât pozitive pentru beneficiari,pentru partenerii lor de afaceri ºi pentru economie, ºi, înacelaºi timp, demonstreazã angajamentul nostru ferm dea  lua  decizii  exclusiv  în  favoarea  beneficiarilor.  Aceastãmãsurã  este  una  dintre  cele  mai  importante  pentru  acontrabalansa efectele negative ale gestionãrii defectuasea fondurilor europene în perioada 2009­2011, care au dusla presuspendarea plãtilor de cãtre Comisia Europeanã pepatru  programe  operaþionale  ºi  au  generat  blocaje  înfluxurile  financiare  ale  beneficiarilor  de  fondurieuropene”,  a  declarat  Ministrul  Fondurilor  Europene,  EugenTeodorovici.
  14. 14. După ce a contribuit la dublarea gradului de absorție în decursul ultimului an, Eugen Teodorovici și‐a mai propus, încalitate de ministru, încă o țintă ambițioasă: creșterea până la 100% a nivelului de contractare. Prezent în emisiunea”Prim plan”, de la TVR, ministrul fondurilor europene a explicat cum va face aceste lucruri.În primul rând, va reduce perioada dintre momentul de lansare a cererii de proiect și cel în care beneficiarul semneazăcontractul de finanțare cu statul. ”Până pe 1 iunie, vreau să fie pe site‐ul ministerului de resort, Ministerul Muncii, șipe site‐ul ministerului nostru de asemenea, toate ghidurile pentru beneficiari. În felul acesta, toți cei interesați vorputea vedea unde se încadrează pentru a depune proiectele. Va fi un termen foarte scurt de depunere, dar și deevaluare, astfel încât în luna iulie să încheiem tot ce înseamnă depunere și semnare de contracte de finanțare.Programul  de  resurse  umane  (n.r.  POSDRU)  va  fi  lansat  cu  toatã  suma  rãmasã  încã  neangajatã,  aproximativ  1,3miliarde euro, în iunie. Deci toți doritorii vor putea depune proiecte. Asta înseamnă că până la final de an, putem aducedin suma pe care noi o semnăm (de 1,3 miliarde euro) și o sumă către plăți. În felul acesta beneficiarii pot aveadocumente deja trimise la plată și chiar achitate”.Acesta este un element ce contribuie la creșterea absorției, ajunsă în acest moment la aproape 15%. Chiar dacă,pentru moment, procentul nu este unul foarte mare, sunt axe prioritare și domenii care au performat în ultimii ani.”Foarte  bine  stăm  pe  sectorul  de  apă,  axa  1  de  la  POS  Mediu,  pe  axa  2  de  la  POR,  adică  drumuri  județene  șiinfrastructură regională. La fiecare program operațional există zone unde interesul a fost mai scăzut pentru beneficiari.De acolo se vor lua banii și se vor realoca unde s‐a constatat un interesul mult mai mare”.Pentru realizarea acestui obiectiv, Executivul a aprobat deja tranferul de bani europeni de pe o axă pe alta, în funcțiede numãrul proiectelor depuse.”Vom  permite  supracontractarea  la  nivel  de  program  operațional  sectorial”,  a  concluzionat  ministrul  fonduriloreuropene, în cadrul dezbaterii din data de 30 mai, de la postul public de televiziune.31 mai 2013
  15. 15. Bd. Mircea Voda, nr. 44,Intrarea C, Sector 3,Bucureșticontact.minister@fonduri­ue.ro021.302.53.00021.302.53.37www.fonduri­ue.roCOORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ‐MIHĂILĂConsilier Cabinet ministru pe probleme de New Media

×