Newsletterul oficial al Ministerului Fondurilor Europene (MFE)

2. Anul 2013 reprezintã un
an crucial pentru
România, iar una dintre
prioritãþile strategice ale
Guvernului României este
utilizarea a 6,5 miliarde de
euro din fondurile
europene alocate
României în actuala
perioadã de programare
pentru a evita riscul de
dezangajare automatã a
acestor fonduri.
Beneficiarii de finanþãri UE vor
continua sã­ºi încaseze banii pe
facturile depuse, ca urmare a
aprobãrii de cãtre Guvernul
României a unui nou
împrumut de la Trezoreria
Statului.
“Guvernul României a aprobat
astãzi un nou împrumut în
valoare de peste 1,4 miliarde de
lei, care va permite efectuarea de
plãþi cãtre beneficiari,
demonstrând încã o datã
angajamentul nostru de a ajunge
la zi cu plata facturilor. Noul
împrumut faciliteazã în acelaºi
timp accelerarea absorbþiei
deoarece sumele eligibile plãtite
beneficiarilor urmeazã sã fie
rambursate de Comisia
Europeanã dupã transmiterea, în
cel mai scurt timp, a
documentelor necesare”, a
declarat Ministrul Fondurilor
Europene, Eugen Teodorovici.
Împrumutul aprobat de Guvern
va fi utilizat pentru achitarea
facturilor restante, dar ºi pentru
efectuarea de plãþi în termenele
prevãzute în contractele de
finanþare. Suma alocatã va fi
folositã pentru efectuare de plãþi
cãtre beneficiarii fondurilor
contractate prin intermediul a
cinci programe: Programul
Operaþional Sectorial Mediu,
Programul Operaþional Sectorial
Creºterea Competitivitãþii
Economice, Programul
Operaþional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane,
Programul Operaþional Regional,
respectiv Programul Operaþional
Dezvoltarea Capacitãþii
Administrative.
2013, an crucial
pentru România
Sumele menþionate urmeazã sã
fie achitate beneficiarilor de
fonduri pânã la data de 7 iunie
2013. Actul normativ aprobat
astãzi în sedinþa de Guvern
impune termene mai reduse
pentru efectuarea plãþilor cãtre
beneficiari, dar ºi pentru
transmiterea documentelor
necesare pentru rambursarea
fondurilor de cãtre Comisia
Beneficiarii de fonduri
europene vor încasa peste 1,4
miliarde de lei pânã pe 7 iunie
8 mai 2013

3. Cu prilejul Zilei Europei și a 63 de ani de la rostirea Declarației Schuman,
piatra de temelie a constituirii UE, Ministerul Fondurilor Europene (MFE)
lansează o broșură informativă dedicată zilei de 9 mai și simbolisticii
acesteia. Scopul său este acela de a educa cetățenii României în spiritul
comunitar, promovând principiile și valorile europene.
În paginile digitale ale broșurii – parte a campaniei de informare publică
”9 zile europene”, derulatã de cãtre MFE în perioada 1­9 mai 2013 –
puteți citi despre însemnătatea acestei zilei, despre principalele instituții
europene și atribuțiile lor, dar și despre acțiunile tradiționale deja
derulate de cãtre organismele comunitare pentru marcarea
momentului.
Tot în cadrul campaniei informative a Ministerului Fondurilor Europene
au fost lansate pe parcursul ultimelor zile, mai multe afișe cu rol educativ.
Sub sloganul ”Este vorba despre Europa, este vorba despre tine!”,
festivitățile din acest an se desfășoară sub semnul unității, prin păstrarea
însã a valorilor individuale ale fiecãrui stat membru în parte.
La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!
”Este
vorba
despre
Europa,
este
vorba
despre
9 mai 2013

4. Cerința de a trimite "Rapoarte Strategice Naționale" referitoare la implementarea Politicii de Coeziune (PC) a fost introdusă în perioada de
programare 2007‐2013. Scopul acestor rapoarte este de a crește transparența și responsabilitatea privind progresele naționale de aplicare ale PC.
Rapoartele sunt, prin urmare, un instrument important pentru a monitoriza realizarea obiectivelor convenite.
Raportul Strategic Naþional 2012 (RSN 2012) prezintã într­o manierã succintã stadiul implementãrii programelor operaþionale ºi contribuþia
acestora la realizarea priorităţilor stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință 2007‐2013 (CSNR). RSN 2012 prezintă rezultatele aşteptate,
plecând de la indicatorii asumaþi prin proiectele contractate la 30 iunie 2012.
Programul Operațional Regional (POR) 2007‐2013 are un buget total de 4,38 miliarde euro, din care 3,72 miliarde Euro fonduri UE. Programul este
finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin intermediul a 6 Axe Prioritare cu 15 Domenii Majore de Intervenție (DMI).
Valorile estimate ale indicatorilor CSNR au avut ca bazã o þintã de absorbþie de cel puþin 90% (în 2015). Evoluþiile înregistrate în perioada
2007­2012 oferã premisele unei rate a absorbþiei apropiatã de þinta stabilitã pentru POR.
La 30 iunie 2012, în cadrul POR, erau depuse 8.131 proiecte cu valoare solicitatã de 12,5 mld. euro, din care contribuþia UE 7,6 mld. euro (204%
din alocare). Au fost aprobate 3.432 proiecte, în valoare de 5,8 mld. euro, contribuþia UE fiind de 3,7 mld. euro (99,4% din fondurile alocate).
Numãrul contractelor de finanþare semnate era de 2.996, în valoare de 5,2 mld. euro, din care contribuþia FEDR era 3,2 mld euro (86,5% din
alocare).
Existau linii de finanțare avansate din punct de vedere al implementării ‐ DMI 2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi
urbane și șosele de centură, cu o valoare a contractelor peste nivelul alocării (118,6%) şi cel mai mare procent privind plățile către beneficiari (cca.
65%). La polul opus se afla DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbanã unde, deºi s­a contractat 74,3% din valoarea alocãrii, plãþile cãtre
beneficiari erau sub media programului (10%) din cauza întârzierilor înregistrate în lansarea operaţiunii. Dificultăți s‐au înregistrat și în cazul DMI
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate unde, din cauza numãrului redus al proiectelor, AM POR a propus ºi CE a aprobat realocarea sumei de
178,35 mil. euro cãtre alte DMI.
În cazul DMI 5.3 Promovarea potenþialului turistic, plãþile cãtre beneficiari erau de doar 4,5% din suma contractatã din cauza volumului foarte
mare de proiecte (peste 300) și al numărului mic de persoane care verificau cererilor de rambursare (3 echipe). Pentru a lărgi aria de finanţare
spre eficienþa energeticã a fost introdus un nou domeniu, respectiv DMI 1.2. „Sprijin pentru mãsuri privind eficienþa energetic a clãdirilor
rezidenþiale”.
Totodată POR a contribuit la diminuarea efectelor crizei economice prin creșterea numărului locurilor de muncă create în cadrul proiectelor
implementate. Astfel, dacă prin proiectele finalizate s‐au creat 1.647 locuri de muncă (11% din ținta propusă pentru 2007‐2013), prin
contractatele de finanțare încheiate vor fi create minimum 15.000 locuri de muncă (conform proiectelor contractate până la 30 iunie 2012, se vor
realiza 17.694).
Lecții învățate
Din perspectiva autorităților de management principalele ”lecții învățate” se referă la necesitatea simplificării procedurilor de sistem și la
externalizarea unor activități, respectiv la existența unei strategii de asistenţă tehnică realiste și flexibile. Autoritățile publice locale au reprezentat
și vor reprezenta o importantă categorie de beneficiari. Existența la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementare a proiectelor cu
o expertiză corespunzătoare este esențială.
În categoria lecţiilor învăţate se mai poate include necesitatea dezvoltării și operaționalizării unui sistem de monitorizare bine definit care să
permită realizarea de prognoze financiare privind utilizarea fondurilor și atingerea indicatorilor programați, precum și coordonarea între diferitele
investiții susținute din fonduri publice în scopul concentrării resurselor și maximizării impactului.
În martie 2011 a fost finalizată și Evaluarea implementării priorităților și proiectelor POR 2007‐2013, adresate mediului de afaceri. În urma
acesteia, au fost evidențiați următorii factori care au influenþat absorbþia fondurilor alocate mediului de afaceri:
• Criza economică a dus și la rezilieri de contracte, retrageri de proiecte, prelungiri de termene, etc.
• Condiþiile specifice regionale au determinat diferenþe semnificative în ceea ce priveºte depunerea proiectelor destinate mediului de afaceri. Cele
mai multe proiecte au fost depuse în regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare.
• Lipsa experienþei beneficiarilor i­a determinat sã apeleze la consultanþi, în special în faza de scriere a proiectului ºi mai puþin în faza de
implementare, fapt ce a condus la o serie de dificultãþi ºi întârzieri.
• Asigurarea cu dificultate a cofinanþãrii proiectelor ºi a fluxului de numerar a rezultat în rezilieri de contracte sau prelungiri de termene. Accesul
la credite pentru cofinanþare ºi asigurarea fluxului de numerar a fost îmbunãtãþit prin HG 606/2010, care oferã posibilitatea gajãrii/ipotecãrii
activelor care fac obiectul proiectului.
• Durata relativ lungã a procesului de evaluare ºi selecþie, în special pentru primele apeluri de proiecte, a determinat întârzieri în implementare.
• Cele mai multe proiecte depuse au fost în domeniul serviciilor (cu precãdere medicale). Un interes scãzut s­a înregistrat în sectorul de producþie,
care ar fi putut avea un impact regional semnificativ în comparaþie cu cel de servicii.
Dintre recomandãrile pentru perioada actualã se remarcã:
• realizarea unei analize pentru identificarea nevoilor reale în ceea ce priveºte pregãtirea de proiecte destinate susþinerii mediului de afaceri
regional;
• reformarea sistemului de evaluare a proiectelor prin asigurarea accesului rapid la evaluatori independenþi;
• responsabilizarea suplimentarã a Organismelor Intermediare cu privire la întocmirea contractului de finanþare ºi o mai bunã comunicare între
AM și OI;
• limitarea posibilitãþii de prelungire a contractelor de finanþare.
Pentru perioada urmãtoare de programare,se recomandã:
• corelarea necesitãþilor de investiþii în structurile de sprijin pentru afaceri cu nevoile regionale,
• intensificarea eforturilor de informare a autoritãþilor publice locale cu privire la oportunitãþile de cooperare cu mediul de afaceri ºi cu cel
academic:
• menþinerea schemei de ajutor de stat pentru reabilitarea siturilor industriale degradate, dar cu realizarea unei liste de potenþiale proiecte
precum ºi utilizarea asistenþei tehnice pentru pregãtirea proiectelor;
• înlocuirea schemelor clasice de grant cu scheme de finanţare combinate (credit și grant);
• implicarea mai activã a sistemului bancar în selectarea ºi finanþarea proiectelor adresate mediului de afaceri;
• proiectele destinate dezvoltãrii turismului ar trebui diferenþiate pentru cele douã sectoare, public ºi privat. Cele depuse de autoritãþi publice
locale ar trebui orientate spre investiþii de interes public în infrastructurã, în timp ce resursele private ar trebui orientate spre proiecte cu valoare
adãugatã mare în zone de acþiune prioritarã;
• proiectee depuse de microîntreprinderi ­ înlocuirea analizei cost­beneficiu cu analiza cost­eficacitate, îmbunãtãþirea Grilei de selecþie a
proiectelor ºi eficientizarea procedurilor de comunicare.
În final, se propune ca Planurile de Dezvoltare Regionalã sã fie utilizate ca „filtru” în promovarea cu prioritate a unor proiecte de interes regional,
care sã aibã consensul Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã prin aprobarea unor liste regionale de proiecte. Aceste liste de proiecte pot
contribui la o mai bunã fundamentare a alocãrilor regionale ºi la eliminarea acelor proiecte fãrã impact local.

5. ”Pentru finalizarea Acordului de Parteneriat pentru
urmãtoarea perioadã de programare vom analiza modelul
implementat cu succes de Polonia, în ceea ce privește
descentralizarea ca modalitate de asigurare a unui grad de
absorbție ridicat. Vom studia însă cu atenție și alte modele
din statele membre, precum este cel austriac, de unde vom
prelua mecanismele de simplificare a procedurilor de
achiziție publică. Îmi doresc ca în cel mai scurt timp să
ajungem la zi cu plățile restante, chiar dacă asta înseamnă
acoperirea lor temporarã din bani de la stat. Sunt convins cã
măsurile deja implementate, cât și cele pe care le vom
adopta, vor conduce la îndeplinirea obiectivelor propuse”, a
declarat ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, în
cadrul întâlnirii avute vineri, 10 mai, cu E. S. Ambasadorul
Extraordinar ºi Plenipotenþiar al Republicii Polone în
România, domnul Marek Szczygieł, și cu domnul Marcin
Kubiak, Viceministru în cadrul ministerului Dezvoltarii
Regionale din Polonia.
La rândul său, ambasadorul polonez și‐a
arătat deschiderea pentru noi întâlniri și
discuții consultative, menite a sprijini
țara noastră în procesul de alcătuire a
noilor programe operaționale. ”Având
în vedere buna colaborare dintre
România și Polonia la nivel
guvernamental, am convingerea că și
de această dată vom obține cele mai
bune rezultate”, a spus domnul Marek
Szczygie³.
În cazul Poloniei, procesul de
descentralizare a contribuit substanțial
la creșterea gradului de absorbție.
”Regiunile sunt vitale în acest demers”,
susține viceministrul Kubiak. În prezent,
pe lângă programele operaționale
sectoriale naționale, Polonia mai are
alte 16 programe regionale gestionate
la nivel local. Asta face ca pentru anii
următori să fie nevoie și de o nouă
configurare administrativã. ”Dorim sã
vã asigurãm de tot sprijinul nostru,
pentru finalizarea Acordului de
Parteneriat pentru perioada de
programare 2014­2020. Vã încurajez sã
vă gândiți la descentralizare ca la o
unealtă extrem de utilă de creștere a
gradului de absorbție, chiar dacă
procesul de regionalizare este unul
destul de anevoios”, a continuat Marcin
Kubiak.
În cadrul întâlnirii, ministrul Teodorovici
a mai spus că restricțiile pentru
urmãtoarea perioadã de programare
sunt mai mari decât în intervalul 2007­
2013. ”Cheia succesului nostru este sã
facem în așa fel încât toate programele
operaționale sectoriale să fie
complementare și să contribuie la
creșterea competitivității României în
rândul statelor comunitare. Trebuie sã
construim un sistem fiabil pe termen
lung pentru țară și pentru cei care vor
duce la bun sfârșit proiectele ale căror
baze le punem noi astãzi”, a
concluzionat ministrul fondurilor
europene.
Eugen Teodorovici:
”Trebuie sã
construim un
sistem fiabil pe
termen lung
pentru România!”
10 mai 2013

6. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, este la
Bruxelles, unde se va întâlni mâine, 14 mai a.c., cu Johannes
Hahn, comisarul european pentru politicã regionalã, ºi cu
Michel Barnier, comisarul european pentru piaþa internã ºi
servicii.
Discuþiile Ministrului Fondurilor Europene cu oficialii Comisiei
Europene vor viza gestionarea fondurilor europene în actuala
perioadã de programare, cu accent pe mãsurile
implementate în scopul reluãrii plãþilor de cãtre Comisie pe
cele douã programe care în prezent sunt presuspendate:
Programul Operaþional Sectorial Transporturi ºi Programul
Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice.
De asemenea, discuþiile vor viza modificarea sistemului de
achiziþii publice ºi aspecte legate de pregãtirile pentru
perioada de programare 2014­2020.
Michel Barnier
Comisar european pentru piaþa internã
ºi servicii
Johannes Hahn
Comisar european pentru politicã regionalã
Ministrul Fondurilor
Europene, Eugen
Teodorovici, se
întâlneºte, la Bruxelles,
cu reprezentanþii
Comisiei Europene
13 mai 2013

7. Sistemul de achiziții publice va fi
readus în discuție marți, 14 mai, la
Bruxelles, acolo unde ministrul
fondurilor europene are
programate întâlniri cu comisarul
pentru politicã regionalã Johannes
Hahn și cu comisarul pentru piața
internă și servicii Michel Barnier.
”Vom prezenta comisarilor un nou
mecanism, care sperãm ca pânã la
finalul anului sã fie aplicat”, a mai
sus Eugen Teodorovici la Antena 3.
Cât privește următoarea perioadă
de programare 2014­2020, pânã la
finalul lunii în curs, țara noastră
trebuie sã trimitã Comisiei
Europene un proiect în care sã
precizeze care sunt viitoarele
programe operaționale sectoriale
pe care dorește să le implementeze,
care vor fi alocãrile financiare
pentru acele priorități pe care
fiecare minister în parte le­a inclus
în programele operaționale, dar și
care vor fi mecanismele de
implementare și finanțare. Potrivit
ministrului Teodorovici, pe lista de
priorități pentru următorul ciclu
financiar se aflã transportul, mediul,
proiectele regionale, dar și mediul
privat.
Simplificarea sistemului de plăți,
modificarea procedurilor de
achiziție publică și viitorul ciclu
financiar sunt doar câteva dintre
subiectele dezbãtute de cãtre
ministrul fondurilor europene
Eugen Teodorovici, în cadrul
emisiunii Income Magazine, de la
Antena 3, din data de 11 mai a.c..
În ceea ce privește proiectele
deja depuse și aflate în derulare,
ministrul Teodorovici a declarat:
”Vreau sã se vadã foarte bine în
piață faptul că toți beneficiarii
sunt plătiți la zi. Pentru mine este
cel mai important lucru. Și în
paralel, desigur, sã începem sã
simplificãm, sã reducem, sã
facem un sistem mai bun”.
Conștient de necesitatea creării
unui traseu financiar eficient,
care sã asigure plata la zi a
proiectelor și care să arate cum
circulã de fapt banii în
administrație, Eugen Teodorovici
a afirmat: ”Vom externaliza
foarte clar acest lucru cãtre o
bancã sau un grup de bãnci, prin
care efectiv toți banii europeni să
fie virați către beneficiarii finali,
odatã ce lucrurile sunt verificate
și toate sunt în regulă”.
Dacã pentru programele existente nu
se mai poate schimba decât
procedura de implementare, în cazul
celor viitoare dezideratul este unul
clar:
”Este foarte
important sã gãsim
acea legătură și
complementaritate
între proiectele
operaționale
sectoriale. Sã nu
finanțăm disparat și
independent de ce
se finanțează într‐un
alt program
operațional pentru
cã în momentul
acela impactul este
altul decât cel dorit”.
13 mai 2013
Dezideratele
ministrului fondurilor
europene: plăți la zi și
programe
operaționale eficiente

8. Ministrul Fondurilor
Europene, Eugen
Teodorovici, s­a întâlnit, la
Bruxelles, cu reprezentanþii
Comisiei Europene
Astãzi, 14 mai, Ministrul Fondurilor Europene,
Eugen Teodorovici, s­a întâlnit cu Johannes Hahn,
comisarul european pentru politicã regionalã,
respectiv cu Michel Barnier, comisarul european
pentru piaþa internã ºi servicii.
Ministrul Eugen Teodorovici a discutat cu Johannes
Hahn, comisarul european pentru politicã
regionalã, mãsurile strategice implementate de
România pentru deblocarea programelor care sunt
încã presuspendate ­ Programul Operaþional
Sectorial Transporturi ºi Programul Operaþional
Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice,
aratând cã, în momentul de faþã, din punctul de
vedere al autoritãþilor române, sunt îndeplinite
condiþiile necesare pentru ca în perioada urmãtoare
Comisia Europeanã sã reia plãþile ºi pe aceste douã
programe.
Alte subiecte importante discutate au vizat masurile
pentru evitarea riscului de dezangajare automatã în
acest an, respectiv pregãtirile României pentru
utilizarea fondurilor alocate în perioada de
programare 2014­2020.
Tot astãzi, ministrul Eugen Teodorovici ºi Dan
Vlãdescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru
Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice,
au discutat cu Michel Barnier, comisarul european
pentru piaþa internã ºi servicii, o serie de modificãri
ale sistemului românesc de achiziþii publice.
“Intenþionãm sã transpunem în legislatie pânã cel
târziu în luna septembrie prevederile viitoarei
Directive Europene în materie de achiziþii publice,
urmând ca în paralel sã dezvoltãm un sistem
instituþional mai eficient ºi performant, dupã
modelul ºi cu sprijinul altor state membre, astfel
încât sã reducem riscurile de corecþii financiare, sã
fim mai bine organizaþi în pregãtirea, derularea ºi
verificarea procedurilor, cu rezultate concrete în
gradul de absorbþie a banilor europeni“, a declarat
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

9. Noi mãsuri pentru
creºterea gradului de
absorbþie a fondurilor
europene
Nivelul prefinanþãrilor
acordate într­o singurã tranºã
de care beneficiazã cele opt
Agenþii de Dezvoltare
Regionalã care au calitatea de
beneficiari de fonduri
europene a fost majorat la
35%, în urma unor modificãri
legislative adoptate în ºedinþa
de Guvern de miercuri, 15 mai
2013. Pânã acum Agenþiile de
Dezvoltare Regionalã puteau
primi prefinanþãri de maximum
10% din valoarea proiectelor
implementate.
Majorarea prefinanþãrilor
acordate acestui tip de
beneficiari urmãreºte
creºterea gradului de absorbþie
a instrumentelor structurale ºi
evitarea dezangajãrii automate
în acest an. Datoritã acestor
modificãri, care faciliteazã
utilizarea fondurilor UE de
cãtre Agenþiile de Dezvoltare
Regionalã, aceste organisme
intermediare îºi vor putea
desfãºura activitatea în condiþii
optime. Agenþiile de
Dezvoltare Regionalã îºi pot
finanþa cheltuielile de
organizare ºi funcþionare în
urma contractãrii de fonduri
europene din axele prioritare
de Asistenþã Tehnicã ale
programelor operaþionale.
Pentru majorarea cotei de
prefinanþare a acestor
Organisme Intermediare au
fost modificate în ºedinþa de
Guvern de astãzi prevederile
Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor
Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 64/2009 privind
gestionarea financiarã a
instrumentelor structurale ºi
utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenþã
aprobate prin Hotãrârea
Guvernului nr. 218/2012.
Modificãrile au fost efectuate
deoarece au fost înregistrate
blocaje la nivelul fluxurilor
financiare generate de nivelul
redus al cotei de prefinanþare. 15 mai 2013

10. CONTEXT
Măsura inițială de „suplimentare”, adoptată în 2011, a
înregistrat o creștere temporară a cofinanțării UE de
până la 10 puncte procentuale până la sfârșitul anului
2013, realizată la cerere pentru țările afectate cel mai
puternic de crizã, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia,
Grecia, Portugalia și România.
Măsura nu reprezintă o nouă finanțare, ci permite o
utilizare mai ușoară a fondurilor deja alocate în cadrul
politicii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește până
la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința de
cofinanțare națională la doar 5 %. În mod concret,
aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de
euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro
pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia și
20 de milioane EUR pentru Cipru (se așteaptă ca aceste
trei țări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul
unui program de ajustare macroeconomicã în 2014).
A doua mãsurã în cadrul acestei propuneri rãspunde la
solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul
European din februarie a adresat­o Comisiei, de a
explora modalitățile în care România și Slovacia ar putea
utiliza mai ușor fondurile UE.
Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de
coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite
în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această
regulã este cunoscutã sub numele de regula „N+2 sau
N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare
parte din suma anualã care nu este solicitatã de cãtre
statul membru în aceastã perioadã, se deduce automat
din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al
UE.
Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru
România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea
oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui și de a
solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a
fondurilor.
Persoane de contact:
Shirin Wheeler (+32 2 296 65 65) (Mob +32 4607 66565)
Annemarie Huber (+32 2 299 33 10)
Jonathan Todd (+32 2 299 41 07) (Mob +32 4989 94107)
Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)
Sursa: Comisia Europeanã
Comisia Europeanã a propus mãsuri pentru
a ajuta țările afectate de criză să utilizeze
fondurile UE atât de necesare. Mãsurile ar
ajuta aceste state membre sã gãseascã
soluții la problema șomajului în rândul
tinerilor, să sprijine întreprinderile mici și
mijlocii și să plătească proiecte majore de
infrastructură. În absența măsurii propuse,
investițiile din cadrul politicii de coeziune
pentru creștere ar putea fi pierdute din
cauza lipsei de timp pentru cheltuirea
banilor sau din cauza dificultății de a găsi
cofinanțatori la nivel național și în sectorul
privat în climatul economic actual.
Propunerea, determinatã de cererile
primite din partea guvernelor naționale și
din partea Consiliului European, va fi trimisã
Parlamentului European și Consiliului de
Miniștri al UE în vederea adoptării. Prima
mãsurã ar contribui la mobilizarea a
aproximativ 500 de milioane de euro de
investiții pentru încurajarea creșterii mai
rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceasta
ar majora contribuția UE de investiții în
favoarea politicii de coeziune și ar permite o
contribuție națională mai redusă. Acest
lucru ar putea prelungi cu încã doi ani un
acord privind cofinanțarea din decembrie
2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra
bugetelor naționale fără a implica fonduri
noi de la UE.
Cea de­a doua mãsurã propusã ar oferi
României și Slovaciei mai mult timp pentru
a cheltui banii politicii de coeziune. Ea ar
permite o mai bună selecție și
implementare a proiectelor strategice ­ de
exemplu, pentru a stimula competitivitatea
IMM‐urilor și crearea de locuri de muncă
pentru tineri.
Comentând pe marginea propunerii, comisarul pentru politica regionalã, Johannes Hahn,
a declarat:
„Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de cei
afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice.
Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene
pentru a realiza acest lucru. Mãsurile specifice pe care le­am adoptat astãzi vor ajuta
aceste țări să utilizeze atât de necesarele investiții: pentru a crea locuri de muncă
sustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându‐le să obțină finanțare,
pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și
cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa
în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu de
manevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce privește
utilizarea fondurilor.”
László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a
adãugat:
„Circumstanțele excepționale care ne‐au determinat să mărim proporția de cheltuieli a
UE aferente politicii de coeziune în așa‐numitele țări care fac parte din program sunt, din
păcate, încă de actualitate. Măsura a avut succes în ceea ce privește direcționarea
fondurilor UE către investițiile care promovează creșterea economică și avem motive
întemeiate să o prelungim. În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilor
Consiliului European, prezenta propunere le oferã posibilitatea de a folosi fondurile UE
acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere această
măsură drept un stimulent pentru a‐și consolida eforturile de reformare și de investiție.” 21 mai 2013

11. România poate sã fie mult mai sus în ceea ce priveºte utilizarea fondurilor europene, a afirmat, vineri, ministrul Fondurilor
Europene, Eugen Teodorovici, exprimându­ºi speranþa ca pânã la finele anului þara noastrã sã fie un model în acest sens
pentru Europa.
"Consider ºi cred cu tãrie cã România poate sã fie mult mai sus decât este astãzi, din pãcate încã pe ultimul loc la ce
înseamnã utilizarea acestor fonduri europene. Cred cu tãrie cã pânã la final de an putem sã avem chiar ºi la jumãtatea
sumei alocate pentru România cheltuitã, deci acel procent de 50% pe care din pãcate astãzi foarte puþinã lume îl crede
realizabil. (...) Sper ca la final de an România sã­ºi merite locul, acolo unde poate sã ajungã, ºi anume sã fie un model pentru
Europa" a declarat Teodorovici, la conferinþa de presã organizatã, vineri, la Palatul Parlamentului dupã dezbaterea "Stadiul
absorbþiei fondurilor europene ºi importanþa reformei regionale".
El a susþinut cã problemele României sunt legate de pragmatism, percepþia pe care o are Europa ºi lipsa de optimism.
"Trebuie sã accept ºi aceastã idee, sã mã inspir sau sã mã uit ºi în grãdina altora, dar continuu sã cred ºi sã insist pe faptul
cã România poate mult mai bine decât celelalte state, chiar Polonia" a spus Teodorovici.
Ministrul a arãtat cã în iunie, cel târziu în iulie, toate apelurile privind proiectele europene vor fi relansate. "Mai mult, tot
ce este în casã, proiecte depuse din 2010 ºi neverificate pânã astãzi vor fi finalizate ºi lansate în finanþare. (...) Cel târziu în
iulie statul trebuie sã termine cu orice fel de restanþã faþã de beneficiar ­ plãþi, proiecte, lansãri de proiecte" a mai declarat
Eugen Teodorovici.
24 mai 2013

12. ”Rezultatele înregistrate în cadrul
Programului Operațional Regional
demonstreazã în mod evident cã
România poate sã aibã succes în
absorbția fondurilor europene.
Discutãm în cadrul acestui program
de aproape 3.800 de proiecte
aprobate, de 1.150 de contracte deja
finalizate și de o rată de absorbție de
aproximativ 30%, practic dublu față
de mai 2012. La toate acestea,
trebuie să subliniez reușita
înregistratã în urma deblocãrii
acestui program de cãtre Comisia
Europeana, la finalul lunii aprilie. Cu
certitudine, eficiența și bunele
practici utilizate în implementarea
Programului Operațional Regional
trebuie extinse la nivelul tuturor
celorlalte programe, astfel încât sã
surmontam blocajele actuale în
implementarea proiectelor și să
acceleram ritmul de cheltuire a
fondurilor europene”, a declarat
ministrul Fondurilor Europene,
Eugen Teodorovici.
Prezentarea, analiza și aprobarea raportului anual al POR pentru anul
2012, modul de implementare al axelor prioritare, dar și stadiul activității
de programare pentru perioada 2014­2020 au fost doar câteva dintre
principalele subiecte puse în discuție la Comitetul de Monitorizare al
Programului Operațional Regional (POR), ce se desfășoară în zilele de 28
și 29 mai la București.
Ședința a fost prezidată de viceprim‐ministrul Liviu Dragnea, ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice. Cu acest prilej,
viceprimierul Dragnea a prezentat evoluția Programului Operațional
Regional și a subliniat câteva aspecte deosebit de importante referitoare
la evoluția pozitivă a acestuia:
"POR este cel mai performant program operaþional cu finanþare
europeanã din România, asta este concluzia sinteticã a raportului anual
de implementare. Este un rezultat bun pentru Ministerul Dezvoltãrii
Regionale, aceasta este o veste bunã, dar vestea proastã este cã reiese
cã celelalte programe operaþionale au rata de absorbþie mai micã de 30
la sutã, cât are programul nostru. ªi, din punctul meu de vedere,
aceastã ratã de absorbþie de 30 la sutã, care pune Ministerul Dezvoltãrii
pe primul loc, reprezintã un succes pentru POR, dar ne face sã ne
gândim foarte serios ce alte mãsuri în afarã de cele pe care le­am luat
din ianuarie pânã astãzi mai trebuie sã luãm ca rata de absorbþie pe
toate programele operaþionale sã se mãreascã." (sursã: Agerpres)
Ministerul Fondurilor Europene a fost reprezentat la dezbateri de cãtre
ministrul Eugen Teodorovici și de secretarul de stat Alin Mitrică. Din
partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a mai
luat parte și doamna secretar de stat Sevil Shhaideh, iar din partea DG
Regio domnul Keon Delanghe. La reuniunea Comitetului de monitorizare
a Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 au participat și
reprezentanți ai celor opt regiuni din cadrul Agenției de Dezvoltare
Regională, reprezentanți ai ministerelor care au autoritate de
management în subordine, dar și reprezentanți ai tuturor Consiliilor de
Dezvoltare Regionalã.
Rata de absorbție pe Programul Operațional
Regional s­a dublat în ultimul an
28 mai 2013

13. El a afimat cã o altã ordonanþã adoptatã de
Guvern prevede ca beneficiarii de fonduri
europene faþã de care statul nu a fãcut
anumite plãþi, dar cãrora la percepea
penalitãþi sau dobânzi la anumite obligaþii
fiscale, sã beneficieze de amânãri sau chiar de
anulãri ale penalitãþilor.
"O altã ordonanþã a vizat urmãtoarea situaþie.
Ministerul Fondurilor Europene a solicitat
foarte clar de ceva timp ºi în final s­a aprobat
astãzi, urmãtorul tratament: pentru acei
beneficiari de fonduri europene faþã de care
statul nu a fãcut plãþile respective, cã era
vorba de TVA aferent acelor cheltuieli, cã era
vorba de finanþare europeanã sau contribuþia
naþionalã, dar în acelaºi timp statul venea ºi le
percepea penalitãþi, dobânzi la obligaþiile
fiscale pe care le aveau de achitat faþã de stat,
noi sã anulãm aceste penalitãþi pentru acei
beneficiari la care statul are datorii sau putem
sã ºi amânãm plata principalului. Un
tratament de normalitate între noi ºi
beneficiarii finali. Mulþi dintre vizaþi sunt cei
de la POSDRU ºi POSCCE. Deci sunt firmele
private ºi beneficiarii pe POSDRU, dar nu
numai", a precizat ministrul.
Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, la
începutul ºedinþei de Guvern cã pe ordinea de
zi figureazã o modificare legislativã care dã
dreptul supracontractãrii, modificare mult
solicitatã de cei care au performanþe ridicate
în absorbþia fondurilor europene.
Sursa: AGERPRES
30 mai 2013
Realocarea sumelor între diferite
axe prioritare ale aceluiaºi
program operaþional va fi posibilã,
conform unor modificãri
aprobate, miercuri, în ºedinþa de
Guvern, a declarat pentru
AGERPRES ministrul Fondurilor
Europene, Eugen Teodorovici.
"Astãzi (n.r. 29.05.2013) în ºedinþa
de Guvern s­a aprobat ca la nivel
de program operaþional sã se facã
aceastã supracontractare. Pânã în
prezent, ea era aprobatã la nivel
de axã prioritarã, în cadrul unui
program operaþional. Ceea ce mã
limita foarte mult, pentru cã
puteam sã am axe prioritare unde
implementarea mergea mai greu
ºi alte axe prioritare unde
proiectele mergeau mai bine.
Tocmai din acest motiv, ca sã
putem miºca banii între axe
prioritare, am aprobat azi în
Guvern o realocare între axe la
nivel de program operaþional.
Ideea este cã eu pot sã am pe o
axã 30% utilizare ºi pot sã am pe
alta 130%. Dar ideea este ca per
total program sã rãmân pe aceeaºi
alocare financiarã", a precizat
miercuri ministrul.
El a adãugat cã o altã modificare vizeazã faptul cã autoritãþile de
management pot sã dezangajeze în mod automat economiile pe
care beneficiarii le au deja pe proiecte.
"Acesta este un lucru foarte important, la fel, pentru cã multe astfel
de sume, ca ºi economii, zãceau pur ºi simplu în contracte. Adicã un
beneficiar, dupã ce ºi­a încheiat contractul de achiziþie publicã,
primeºte economii. Statul în mod normal trebuie sã le ia de acolo sã
le ducã spre alte proiecte, ca sã nu stea banii degeaba. Acest lucru
este vizat de aceastã ordonanþã de astãzi", a declarat Eugen

14. 30 mai 2013
Ca urmare a deficienþelor
apãrute în utilizarea
fondurilor europene în
perioada 2009­2011, Comisia
Europeanã a presuspendat
patru programe operaþionale:
Programul Operaþional
Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POS DRU),
Programul Operaþional
Regional (POR), Programul
Operaþional Sectorial
Transport ºi Programul
Operaþional Sectorial
Creºterea Competitivitãþii
Economice. Datoritã
mãsurilor implementate de
Guvernul României, Comisia a
reluat în acest an plãþile pe
douã programe operaþionale:
POS DRU ºi POR, iar
autoritãþile române au luat
toate mãsurile necesare
pentru deblocarea celorlalte
douã programe în perioada
imediat urmãtoare.
Beneficiarii de fonduri UE vor fi scutiþi de la plata penalitãþilor,
dobânzilor penalizatoare ºi accesoriilor percepute de stat pentru
obligaþiile fiscale neachitate la timp dacã autoritãþile cu competenþe în
gestionarea fondurilor europene le­au plãtit sumele pe care aveau
dreptul sã le încaseze dupã expirarea termenelor prevãzute în
contractele de finanþare. Aceastã prevedere este reglementatã de
Ordonanþa de urgenþã privind reglementarea unor mãsuri fiscale,
iniþiatã de Ministerul Fondurilor Europene ºi elaboratã în colaborare cu
Ministerul Finanþelor Publice, care a fost aprobatã în ºedinþa de Guvern
de ieri, 29 mai.
Noi mãsuri în sprijinul
beneficiarilor de fonduri europene
Mãsura menþionatã a fost adoptatã deoarece beneficiarii s­au
confruntat cu blocaje financiare pentru cã în trecut nu au încasat la
timp sumele cuvenite de la Autoritãþile de Management, iar din
aceast motiv au de achitat ºi penalitãþi ºi dobânzi penalizatoare cãtre
bugetul de stat. Ca urmare a acestor blocaje financiare, ANAF a inițiat
deja procedurile de executare silitã împotriva unui numãr mare de
beneficiari aflaþi în aceastã situaþie.
“Decizia Guvernului României este extrem de importantã,
va avea efecte mai mult decât pozitive pentru beneficiari,
pentru partenerii lor de afaceri ºi pentru economie, ºi, în
acelaºi timp, demonstreazã angajamentul nostru ferm de
a lua decizii exclusiv în favoarea beneficiarilor. Aceastã
mãsurã este una dintre cele mai importante pentru a
contrabalansa efectele negative ale gestionãrii defectuase
a fondurilor europene în perioada 2009­2011, care au dus
la presuspendarea plãtilor de cãtre Comisia Europeanã pe
patru programe operaþionale ºi au generat blocaje în
fluxurile financiare ale beneficiarilor de fonduri
europene”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen
Teodorovici.

15. După ce a contribuit la dublarea gradului de absorție în decursul ultimului an, Eugen Teodorovici și‐a mai propus, în
calitate de ministru, încă o țintă ambițioasă: creșterea până la 100% a nivelului de contractare. Prezent în emisiunea
”Prim plan”, de la TVR, ministrul fondurilor europene a explicat cum va face aceste lucruri.
În primul rând, va reduce perioada dintre momentul de lansare a cererii de proiect și cel în care beneficiarul semnează
contractul de finanțare cu statul. ”Până pe 1 iunie, vreau să fie pe site‐ul ministerului de resort, Ministerul Muncii, și
pe site‐ul ministerului nostru de asemenea, toate ghidurile pentru beneficiari. În felul acesta, toți cei interesați vor
putea vedea unde se încadrează pentru a depune proiectele. Va fi un termen foarte scurt de depunere, dar și de
evaluare, astfel încât în luna iulie să încheiem tot ce înseamnă depunere și semnare de contracte de finanțare.
Programul de resurse umane (n.r. POSDRU) va fi lansat cu toatã suma rãmasã încã neangajatã, aproximativ 1,3
miliarde euro, în iunie. Deci toți doritorii vor putea depune proiecte. Asta înseamnă că până la final de an, putem aduce
din suma pe care noi o semnăm (de 1,3 miliarde euro) și o sumă către plăți. În felul acesta beneficiarii pot avea
documente deja trimise la plată și chiar achitate”.
Acesta este un element ce contribuie la creșterea absorției, ajunsă în acest moment la aproape 15%. Chiar dacă,
pentru moment, procentul nu este unul foarte mare, sunt axe prioritare și domenii care au performat în ultimii ani.
”Foarte bine stăm pe sectorul de apă, axa 1 de la POS Mediu, pe axa 2 de la POR, adică drumuri județene și
infrastructură regională. La fiecare program operațional există zone unde interesul a fost mai scăzut pentru beneficiari.
De acolo se vor lua banii și se vor realoca unde s‐a constatat un interesul mult mai mare”.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Executivul a aprobat deja tranferul de bani europeni de pe o axă pe alta, în funcție
de numãrul proiectelor depuse.
”Vom permite supracontractarea la nivel de program operațional sectorial”, a concluzionat ministrul fondurilor
europene, în cadrul dezbaterii din data de 30 mai, de la postul public de televiziune.
31 mai 2013

16. Bd. Mircea Voda, nr. 44,
Intrarea C, Sector 3,
București
contact.minister@fonduri­ue.ro
021.302.53.00
021.302.53.37
www.fonduri­ue.ro
COORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ‐MIHĂILĂ
Consilier Cabinet ministru pe probleme de New Media