Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Delirul erotic

16,847 views

Published on

Delirul erotic, tiberiu rudică

Published in: Education
  • Dating direct: ❤❤❤ http://bit.ly/2u6xbL5 ❤❤❤
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Dating for everyone is here: ❶❶❶ http://bit.ly/2u6xbL5 ❶❶❶
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Delirul erotic

  1. 1. Delirul Erotic După Tiberiu Rudică, phD.
  2. 2. Ideile Delirante   Ideea delirantă pune stăpânire deplină pe conştiinţa persoanei, devenind impenetrabilă criticii, adică refractară la orice argument lucid sau valid din realitate. Drept urmare ea modifică în sens patologic comportamentul persoanei, deoarece, cel în cauză are convingerea veridicităţii opiniilor sale. În cazul delirului, spune Mihai Şelaru, conţinutul gândirii devine straniu, bizar, ilogic şi iraţional pentru anturaj, dar real pentru bolnav, atestând pierderea spiritului critic al acestuia, a capacităţii de a judeca, de a raţiona corect şi de a oferi realităţii subiective şi obiective, sensuri, semnificaţii şi înţelesuri normale în raport cu lumea.
  3. 3. Atenţie!  În cazul instalării unui delir, caracteristică este tulburarea de conţinut a gândirii, şi nu tulburarea aspectului formal al gândirii. Persoana care manifestă delirul se exprimă coerent, utilizează în mod adecvat părţile de vorbire şi acordul subiectului cu predicatul, ea poate induce în eroare pe cei din jur, mai ales atunci când aceştia nu cunosc datele realităţii şi nu pot remarca alterarea lor în gândirea delirantului. Datorită acestui fapt, mulţi deliranţi pot deveni inductori de idei delirante în cadrul aturajului, putând fi adesea, foarte convingători. Efectele pot fi şi acestea, devastatoare.
  4. 4. Tipuri de idei delirante  Delirul megalomaniac (de grandoare) – unde individul în cauză are o părere atât de bună despre sine încât toate eforturile sale se îndreaptă către convingerea celorlalţi cu privire la superioritatea sa absolută iar orice indiferenţă sau ironie este resimţită în mod disproporţionat, se ajunge la manifestări de agresivitate, depresie şi chiar suicid, dacă respingerea este semnificativă. 1. Delirul de filiaţie (sau genealogic) – este o formă a delirului de grandoare şi are drept caracteristică credinţa persoanei respective că este urmaşă a unor personalităţi sau familii renumite, distinse prin statutul lor economic sau sociocultural, fapt care determină obsesia şi încercarea de a-i convinge pe cei din jur în legătură cu nobila sa genealogie. 2. Delirul de reformă şi de invenţie – este tot o formă a delirului de grandoare şi se caracterizează prin dorinţa obsesivă a persoanei respective de a reforma anumite domenii ale vieţii sociale sau culturale. Ca şi în celelalte cazuri, le lipseşte capacitatea de a îndura critica sau respingerea, resimţind stări de frustraţie vecine cu depresia şi în care autocontrolul lipseşte cu desăvârşire.
  5. 5. Alte tipuri de idei delirante     Delirul mistic – religios – are drept caracteristică tendinţa persoanei de a se crede un trimis al lui Dumnezeu pe pământ, care promovează legea lui Dumnezeu şi justiţia divină. El poate fi euforic şi grandoman sau dimpotrivă, poate fi depresiv şi marcat de complexe de inferioritate în raport cu cerinţele divinităţii. Delirul de persecuţie sau de revendicare – se caracterizează prin credinţa obsesivă a persoanei că este persecutată şi trăieşte într-o lume ostilă, care îi vrea răul. Astfel, devine ea însăşi abuzivă la adresa altora, printr-un comportament revendicativ, prin violenţe verbale sau chiar fizice. Vezi procesomanii şi anumite trusturi de presă. Delirul de gelozie – se caracterizează prin credinţa obsesivă a persoanei în lipsa de fidelitate a partenerului, comportamentul acestuia focalizându-se pe descoperirea aşaziselor dovezi ale infidelităţii. Delirul de auto-acuzare sau vinovăţie – se caracterizeză prin credinţa obsesivă a persoanei că nu este capabilă de nimic şi că poartă vinovăţia pentru nenorocirile apărute în viaţa sa ori a celor din jur, a familiei. Stările de frustrare pe care le determină acest tip de delir sunt dintre cele mai intense. Se solicită pedeapsa din partea celor din jur sau se recurge adesea la suicid.
  6. 6. Delirul Erotic    Alte denumiri: erotomania, delirul pasional, monomania erotică Delirul pasional (erotomania) – se caracterizează prin credinţa obsesivă a persoanei respective că este iubită de către cineva. Adesea persoana aleasă este celebră însă aceasta fie nu ştie nimic despre pasiunea respectivă fie o resimte ca fiind deranjantă şi neavenită.
  7. 7. Caracteristicile Erotomaniei  Iluzia de a fi iubit de cineva – componenta imaginativă patologică  Tendinţele confabulatorii – o privire, o inflexiune a vocii, un gest, vor fi interpretate ca fiind semne ale iubirii persoanei respective, chiar şi dacă le vede la televizor, într-o telenovelă, sau le observă pe internet  Actele deplasate – scrisori de dragoste, intersectarea cu drumurile persoanei iubite (apare la gară, la aeroport sau la distribuirea ajutoarelor U.E.), supravegherea acesteia, telefoane nedorite, urmărirea gesturilor sale în realitate sau în plan virtual, pe internet. To stalk, stalking, stakler – lb. engleză.  Actele agresive – Adesea se pun în scenă scandaluri publice şi chiar răzbunări, dacă persoana “iubită” nu răspunde iubirii sale. În alte cazuri, se încearcă înlăturarea cu forţa a presupusului rival, căruia i se aplică corecţii simbolice sau factuale. Dacă persoana delirantă are influenţă suficient de mare, poate determina acţiuni de pedepsire a celui “iubit” care nu răspunde adecvat, prin intermediul altora, inclusiv prin intermediul mijloacelor mass-media, care pun în scenă acţiuni defăimătoare, penibile.  Preponderenţa la femei, mai ales la cele nesatisfăcute în plan afectiv, sexual sau material.
  8. 8. Procesualitatea Erotomaniei  Procesualitate specifică (Guy de Cleramboult)     Stadiul de speranţă (stările afective vor fi pozitive, de încredere exaltare şi orgoliu, în acord cu iluziile autogenerate) Stadiul de revoltă (stările afective sunt dominate de resentimente, depresie şi furie atunci când erotomanul este respins de „iubitul său”) Stadiul de răzbunare (sunt puse în scenă tot felul de acte de răzbunare cum ar fi blocarea unor conturi sau ID-uri pe internet sau chiar, aşa cum spuneam mai sus, campanii defăimătoare în massmedia) Tot aici apare şi credinţa delirantului că persoana iubită este persecutoare, incapabilă să aprecieze meritele şi iubirea sinceră a unui semen. Etapele pot alterna şi pot forma cicluri care se repetă.
  9. 9.  Vă mulţumesc!
  10. 10.  Vă mulţumesc!

×