SlideShare a Scribd company logo

Gradinita familie

M
MANEA ANA

relatia gradinita familie

1 of 10
Download to read offline
PARTENERIATE EDUCAŢIONALE
GRĂDINIŢĂ-FAMILIE
GRĂDINIŢĂ-ŞCOALĂ
Într-o lume tot mai izolată, mai puţin dispusă pentru socializare,
cooperarea între factorii educaţionali – grădiniţă, şcoală, familie – devine
necesară şi se impune şi ca obligaţie morală din partea acestora pentru a
favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza, prin exemple şi modele,
cu adevărate valori ale spiritualităţii umane.
Educaţia şi-a multiplicat necontenit formele de organizare, odată cu
evoluţia societăţii, în care rolul său a devenit din ce în ce mai important.
Factorilor educativi tradiţionali, familia şi şcoala, li s-au adăugat alţii noi,
precum biserica, instituţiile de cultură, mass-media, diferite centre de
agrement, adică toţi aceia care asigură educaţia non-formală . Nu este
posibilă în zilele noastre o existenţă izolată, în afara comunităţii, cu binele şi
relele acesteia, deci o educaţie concepută şi derulată exclusiv în cadrul
familiei, fără aportul calificat calificat al şcolii. Acţiunea concentrată a
factorilor educativi este un deziderat important, pe care şcoala şi grădiniţa
trebuie să-l conştientizeze şi să-l concretizeze.
Personalul specializat al grădiniţei şi al şcolii ar trebui să orienteze
familia pentru ca aceasta să-şi sporească rolul în formarea personalităţii
copilului. Are drept atu interesul celor mai multe familii pentru confortul
material şi spiritual în care creşte copilul, nivelul cultural la care se prezintă
astăzi cele mai multe familii din ţara noastră.
Până la vârsta preşcolarităţii familia s-a îngrijit de nutriţia copilului,
de condiţiile sale de trai, a imprimat copilului un program zilnic, s-a ocupat
de sănătatea sa fizică şi morală, atribuţii pe care şi le îndeplineşte şi în
continuare. În familie s-au pus bazele comunicării prin limbaj, ale
interrelaţionării cu semenii, s-au creat atitudini faţă de realitatea
înconjurătoare. Drept factor care frânează relaţia este de luat în seamă
neimplicarea multor părinţi în actul educaţiei din cauza programului de
muncă prea complicat sau întreruperea pentru perioade mai mari sau mai
mici, a contactului părinţilor cu copiii lor, adesea lăsaţi în grija bunicilor sau
a unor persoane străine de familie .
Este datoria oricărui cadru didactic să monitorizeze întregul sistem de
factori care influenţează formarea copilului, să-i orienteze astfel încât
acţiunea lor să fie pedagogică, mai aproape de şcoală .
Acţiunea adulţilor ar trebui să fie orientată nu doar spre copilul de
care sunt legaţi, ci către toţi copiii. În fond, îi pregătim pe copii pentru o
1
societate mai bună, mai democratică şi nu trebuie să ne fie indiferent cum se
vor comporta copiii noştri peste 15-20 de ani .
Grădiniţa tradiţională a folosit convorbirea zilnică a educatoarei cu
părinţii care însoţesc copiii dimineaţa sau îi iau acasă la sfârşitul
programului, serbarea şcolară, lecţia deschisă cu participarea părinţilor,
lectoratul pentru părinţi, care şi-au dovedit eficienţa în timp. Putem găsi şi
forme noi de colaborare, reciproc avantajoase .
Relaţia părinte-şcoală/grădiniţă trebuie să se bazeze pe încredere.
Încrederea înseamnă cunoaştere şi preţuire reciprocă, respect şi dorinţa de
comunicare. Ascultarea părinţilor care povestesc mici întâmplări din familie
în care e implicat copilul poate conduce la evaluarea mediului familial, pe
baza căreia se ia decizii. Educatoarea trebuie să fie prietenoasă, să
încurajeze, să aprecieze contribuţia familiei la educaţia copilului. La rândul
său, educatoarea prezintă întâmplări din grădiniţă, dovedind familiei
interesul faţă de evoluţia copilului, faptul că nu-i este indiferent cum se
prezintă acesta. Educatoarei i se cere să fie relaxată, calmă şi atentă, să
comunice expresiv, înţelegând prin aceasta nu numai limbajul adevărat, ci şi
contactul vizual, expresia feţei, zâmbetul, gesturile.
Misiunea învăţământului preşcolar, ca învăţământ public nu poate fi
realizată decât în interiorul spaţiului comunitar, ca rezultat al interacţiunii
grădiniţiei cu mediul social, cultural şi economic. Se impune, deci, realizarea
unei comunicări eficiente cu exteriorul, realizarea de partneriate autentice.
Proiectul de parteneriat le foloseşte părinţilor pentru a cunoaşte şi respecta
obligaţiile legale privind creşterea şi educarea copiilor, cadrelor didactice
pentru perfecţionarea muncii în echipă, cunoaşterea copiilor ce vor fi
preluaţi în clasa I, cunoaşterea cerinţelor şcolii.
I. Oportunitatea parteneriatului educaţional Grădiniţă-Familie
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii
individului, de aceea educaţia trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor
individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi dezvoltarea socială.
Când copilul este mic influenţele sunt organizate şi structurate de
adulţii ce îl înconjoară: mai întâi părinţii şi ceilalţi adulţi din familie, apoi
educatoarea şi ceilalţi copii cu care relaţionează. Responsabilitatea
dezvoltării copilului, în primele etape ale vieţii sale, revine familiei şi nu
întotdeaune influenţele sunt pozitive. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă
programe bune şi eficiente, experienţele negative acumulate de copil, uneori,
în familie, nu pot fi contracarate. Mai mult, ceea ce asimilează copilul de la
grădiniţă se poate pierde dacă familia nu întăreşte şi nu valorifică suficient
2
aceste achiziţii. Prin urmare, pentru ca activitatea desfăşurată în cadrul unui
program de educaţie preşcolară să fie, realmente, pe termen lung, eficientă,
este necesar ca specificul şi obiectivele acesteia să fie prezentate familiei,
pentru ca, ulterior, să se iniţieze o colaborare strânsă între aceasta şi
grădiniţă.
Relaţia dintre familie şi grădiniţă ar trebui să fie o prioritate pe lista
parteneriatelor educaţionale. Dacă familia va fi implicată de la început în
programul educativ, ea va percepe corect importanţa colaborării cu grădiniţa,
beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în activitatea grădiniţei va fi
conştientă, interesată şi reciproc avantajoasă.
Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia
preşcolară, ce are autoritatea socială şi legală de a se ocupa de educarea
copiilor, având, în acelaşi timp, şi calitatea -dată de pregătirea psiho-
pedagogică a personalului didactic- de a aprecia care sunt nevoile,
posibilităţile copilului, raportate la cerinţele societăţii.
Termenul de „parteneriat” se bazează pe premisa că partenerii au un
fundament comun de acţiune şi un principiu al reciprocităţii, ceea ce le
permite să-şi unească eforturile spre atingerea unui ţel comun. Colaborarea
părinţi-educatoare presupune construirea unei relaţii clădite pe unificarea
unui sistem de valori şi cerinţe adresate copilului. O astfel de relaţie impune
respectarea unor condiţii:
• comunicare între cei doi parteneri (educatoare-părinte);
• respect reciproc;
• implicarea partenerilor în identificarea şi promovarea intereselor
copilului.
Părinţii vor fi implicaţi permanent în activitatea grădiniţei, nu doar
atunci când se ivesc probleme. Ei vor fi informaţi asupra politicilor
educaţionale ale grădiniţei, vor cunoaşte scopul şi obiectivele programului
educativ la care participă copilul lor. Pentru ca parteneriatul să fie eficient,
nu doar formal, este esenţial să fie implicaţi în adoptarea deciziilor, să
devină participanţi activi în derularea acţiunilor, să identifice, în tematica
acţiunilor, valorificarea informaţiilor pe care ei le-au oferit despre copiii lor.
Părinţi şi educatori, cu toţii au, în egală măsură, răspunderea contribuţiei şi
eforturilor comune pentru a construi o relaţie de bună colaborare în
beneficiul copilului.
I.1. Modalităţi de aplicare în practică a parteneriatului grădiniţă-familie
3
Cele mai eficiente şi mai la îndemână modalităţi de concretizare a
colaborării cu familia s-au dovedit a fi următoarele:
 şedinţele cu părinţii-oferă ocazia de interacţiona, de a discuta şi a se
pune de acord asupra programului, asupra progreselor copiilor, de a
iniţia schimbări în derularea unor programe;
 lectoratele-pe teme propuse de educatoare sau sugerate de părinţi, cu
scopul unei mai bune informări asupra problemelor ce vizează
evoluţia cognitivă şi psiho-emoţională a copiilor;
 consultaţiile individuale-oferă posibilitatea informării individuale
asupra unor probleme comportamentale ale copilului, a analizei
cauzelor ce au generat aceste manifestări, a iniţierii unor măsuri
educative a căror eficienţă este dată de consecvenţa aplicării acestora;
 participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă-oferă părinţilor
posibilitatea de a cunoaşte nivelul de pregătire al copilului,
deprinderile însuşite, capacitatea sa de relaţionare cu copiii grupei,
metodele şi procedeele specifice activităţii preşcolare;
 vizite, plimbări, excursii, drumeţii-părinţii se implică în organizarea
acestor activităţi, participă la sponsorizarea acestora, după caz, se
implică în asigurarea siguranţei copiilor şi trăiesc, alături de ei, emoţii
pozitive;
 expoziţia cu lucrările copiilor-asigură accesul părinţilor la traiectoria
evoluţiei deprinderilor artistico-plastice, practice, cognitive;
 sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor-bun prilej de exersare a
unor deprinderi de comportare civilizată, dar şi de a genera puternice
trăiri emoţionale legate de prezenţa invitaţilor sărbătoritului (membrii
familiei) la manifestările specifice evenimentului;
 ziua tăticilor, ziua bunicilor-manifestări interactive în cadrul cărora
cuplul „tată-copil”, respectiv „bunic(bunică)-copil” vor desfăşura, la
concurenţă cu celelalte cupluri, acţiuni practice şi/sau amuzante( de
exemplu, salate de fructe, tarte decorate, aranjamente florale, concurs
de cântece, minidramatizări etc.);
 serbările-dedicate unor evenimente cu semnificaţie afectivă pentru
copii, reprezintă o modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii
pot să împărtăşească cu copiii lor, emoţiile unei manifestări cu
puternică încărcătură afectivă;
 afişierul grupei-oferă părinţilor informaţii despre orar, tema
săptămânii, cântece, poezii învăţate, anunţuri despre spectacole,
concursuri etc.
4
 jurnalul/revista grupei-la realizarea cărora părinţii înşişi pot avea
contribuţii (aranjarea fotografiilor, elaborarea unor descrieri, impresii
legate de manifestări ale grupei etc.).
II. Parteneriatul educaţional grădiniţă-şcoală
Al doilea, pe o listă a priorităţii parteneriatelor educaţionale, este
parteneriatul dintre grădiniţă şi şcoală. Noi am iniţiat astfel de parteneriate
între fiecare nouă generaţie de preşcolari şi foştii preşcolari, în noua lor
postură de şcolari. Ne-am permis acest lucru având în vedere că şcoala de
cartier preia marea majoritate a preşcolarilor noştri. Practic, aceleaşi
învăţătoare au preluat şi continuă să preia generaţii de preşcolari ai aceloraşi
educatoare. Acesta este un avantaj nu numai sub aspectul unei bune
cunoaşteri a viitorilor şcolari de către învăţătoare şi al apropierii
preşcolarilor de viitoarele lor dăscăliţe, ci şi o modalitate convenabilă,
pentru educatoare, de a urmări evoluţia foştilor preşcolari.
Interacţiunea şcolarilor clasei I cu preşcolarii grupei mici, într-un
mediu familiar şi pentru unii şi pentru ceilalţi, a condus spre dezvoltarea
abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu rol motivant în procesul
instructiv-educativ.
Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează,
colaborează, acceptă ajutorul celuilalt pentru rezolvarea unei sarcini, pentru
explorarea unei teme noi sau, pur şi simplu, motivaţi de lejeritatea actului de
comunicare şi relaţionare.
Vom enumera, în continuare, câteva exemple de activităţi de genul
celor pe care le-am derulat noi în cadrul parteneriatului cu Şcoala Generală
Nr. 2:
• Implicarea şcolarilor în acţiuni cu impact emoţional asupra
preşcolarilor- Ziua mamei, Ziua copilului, Moş Nicolae;
• Activităţi demonstrative, în general cu caracter practic sau artistico-
plastic( la grupa mică şi mijlocie), a căror desfăşurare impune
colaborarea şcolar-preşcolar;
• Implicarea preşcolarilor în derularea unor manifestări festive (1
Decembrie, 24 Ianuarie) ce se desfăşoară în şcoală;
• Antrenarea şcolarilor şi a preşcolarilor în acţiuni de protejare a
mediului;
• Activităţi demonstrative interactive de evaluare a nivelului cognitiv şi
psiho-motor al preşcolarilor grupei mari pregătitoare, cu participarea
şcolarilor în calitate de membrii ai juriului;
5
• Marcarea Zilei Europei prin acţiuni în parteneriat, ceea ce implică
constituirea unor echipe mixte şi distribuirea sarcinilor corespunzător
vârstei şi colaborarea eficientă pentru rezolvarea acestora.
MODELE DE PROIECTE DE PARTENERIAT
Clubul Copiilor Hunedoara Grădiniţa Dumbrava minunată
Adresă, nr. de tel. Adresă. Nr.de tel.
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
PARTENERI –CLUBUL COPIILOR HUNEDOARA
Cercul de teatru- conducător cerc....................
-GRĂDINIŢA Dumbrava minunată Hunedoara
Grupa mijlocie- instit.......................................
ARGUMENT:
Începând cu vârsta de patru ani se desfăşoară procesul formării a noi şi
numeroase însuşiri psihice, dintre care cele mai semnificative sunt cele
legate de creşterea capacităţii simbolistice a funcţiilor mentale imaginative şi
a celor de comunicare. Caracteristică este şi creşterea gustului şi a capacităţii
de fabulaţie. Copilul foloseşte, acum, o vorbire mai bogată, are unele
tendinţe de a atrage atenţia asupra lui fabulând, bravând. Aceasta este vârsta
unei mari sensibilităţi faţă de influenţele pozitive şi negative ce se exercită
asupra copilului, motiv pentru care această vârstă poate fi considerată ca o
vârstă de cristalizare a viitoarei lui personalităţi.
Prin mobilizarea specială a activităţii psihice, dramatizarea devine o
modalitate optimă şi complexă de influenţare formativă.
SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea structurilor intelectual-
creative, influenţarea caracteristicilor comportamentale de bază, îmbogăţirea
reacţiilor afectiv-voliţionale ale copilului.
OBIECTIVE :
6
Ad

Recommended

0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilieNico Risnoveanu
 
Adaptarea curriculara si consilierea copiilor cu ces
Adaptarea curriculara si consilierea copiilor cu cesAdaptarea curriculara si consilierea copiilor cu ces
Adaptarea curriculara si consilierea copiilor cu cesCorina Stamatin
 
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu cameliaRezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu cameliaIrina Cebuc
 
24790124 curs-master-diagnoza-interventie-deficient-a-intelect-tobolcea
24790124 curs-master-diagnoza-interventie-deficient-a-intelect-tobolcea24790124 curs-master-diagnoza-interventie-deficient-a-intelect-tobolcea
24790124 curs-master-diagnoza-interventie-deficient-a-intelect-tobolceaElena Alexandra
 

More Related Content

What's hot

Fişa cadru de autoevaluare
Fişa cadru de autoevaluareFişa cadru de autoevaluare
Fişa cadru de autoevaluareCimpeanemese
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana LunguDaniela Munca-Aftenev
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticchiricescu
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familieeconsiliere
 
Educatia Incluziva Ppoint
Educatia Incluziva  PpointEducatia Incluziva  Ppoint
Educatia Incluziva PpointAITC
 
Psihologia copilului
Psihologia copiluluiPsihologia copilului
Psihologia copiluluimimimon2
 
Dezvoltarea TEMA2.pptx
Dezvoltarea TEMA2.pptxDezvoltarea TEMA2.pptx
Dezvoltarea TEMA2.pptxAndreiGhidion
 
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)Iuliana Lia
 
Apa echilibru pentru sanatate
Apa  echilibru pentru sanatateApa  echilibru pentru sanatate
Apa echilibru pentru sanatateAurelian Stroie
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptxNadyaRacila
 
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdfElenaSandu11
 

What's hot (20)

Stima de sine
Stima de sineStima de sine
Stima de sine
 
Fişa cadru de autoevaluare
Fişa cadru de autoevaluareFişa cadru de autoevaluare
Fişa cadru de autoevaluare
 
Preadolescenta
PreadolescentaPreadolescenta
Preadolescenta
 
Rolul familiei
Rolul familieiRolul familiei
Rolul familiei
 
Ecomapa
EcomapaEcomapa
Ecomapa
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familie
 
Educatia Incluziva Ppoint
Educatia Incluziva  PpointEducatia Incluziva  Ppoint
Educatia Incluziva Ppoint
 
Parinte copil
Parinte copilParinte copil
Parinte copil
 
Psihologia copilului
Psihologia copiluluiPsihologia copilului
Psihologia copilului
 
Dezvoltarea TEMA2.pptx
Dezvoltarea TEMA2.pptxDezvoltarea TEMA2.pptx
Dezvoltarea TEMA2.pptx
 
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
 
Apa echilibru pentru sanatate
Apa  echilibru pentru sanatateApa  echilibru pentru sanatate
Apa echilibru pentru sanatate
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
Cum arata toleranta
Cum arata tolerantaCum arata toleranta
Cum arata toleranta
 
Lectorat pentru parinti
  Lectorat pentru parinti  Lectorat pentru parinti
Lectorat pentru parinti
 
Jocuri copii
Jocuri copiiJocuri copii
Jocuri copii
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
 
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf
342387917-99de-Activitati-de-Dezvoltare-Personala.pdf
 

Similar to Gradinita familie

cerc pedagogic.pptx
cerc pedagogic.pptxcerc pedagogic.pptx
cerc pedagogic.pptxIuliaDobre11
 
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăLegătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăElena Luminita Sandu
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileanaeconsiliere
 
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...Rolulproiectelorsiparteneriatelor...
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...Sardariu Adriana
 
Prezentare siret
Prezentare siretPrezentare siret
Prezentare siretrrapl
 
De la grădiniţă la şcoală
De la grădiniţă la şcoalăDe la grădiniţă la şcoală
De la grădiniţă la şcoalăNico Risnoveanu
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aElena Glulenco
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aSavu Lavinia
 
Consilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareConsilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareOlga Morozan
 
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdf
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdfGhid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdf
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdfssuser73110b
 
Principii -Educaţie timpurie.pptx
Principii -Educaţie timpurie.pptxPrincipii -Educaţie timpurie.pptx
Principii -Educaţie timpurie.pptxAlinaCristinaFurdui
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfGeorgianaIlie11
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesScoala 10
 
Ghid educatie-timpurie-copii-educatori
Ghid educatie-timpurie-copii-educatoriGhid educatie-timpurie-copii-educatori
Ghid educatie-timpurie-copii-educatoriClaudiu Buza
 
Ghid educatia-si-consilierea-parintilor
Ghid educatia-si-consilierea-parintilorGhid educatia-si-consilierea-parintilor
Ghid educatia-si-consilierea-parintilorDianaStefanet
 

Similar to Gradinita familie (20)

16 referat
16 referat16 referat
16 referat
 
cerc pedagogic.pptx
cerc pedagogic.pptxcerc pedagogic.pptx
cerc pedagogic.pptx
 
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăLegătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
 
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...Rolulproiectelorsiparteneriatelor...
Rolulproiectelorsiparteneriatelor...
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 
Prezentare siret
Prezentare siretPrezentare siret
Prezentare siret
 
De la grădiniţă la şcoală
De la grădiniţă la şcoalăDe la grădiniţă la şcoală
De la grădiniţă la şcoală
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
 
Consilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareConsilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrare
 
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdf
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdfGhid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdf
Ghid_pentru_educatia_timpurie_nastere_3.pdf
 
Principii -Educaţie timpurie.pptx
Principii -Educaţie timpurie.pptxPrincipii -Educaţie timpurie.pptx
Principii -Educaţie timpurie.pptx
 
Brosura
BrosuraBrosura
Brosura
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
 
PpP-Nr.4-53
PpP-Nr.4-53PpP-Nr.4-53
PpP-Nr.4-53
 
Ghid educatie-timpurie-copii-educatori
Ghid educatie-timpurie-copii-educatoriGhid educatie-timpurie-copii-educatori
Ghid educatie-timpurie-copii-educatori
 
Ghid educatia-si-consilierea-parintilor
Ghid educatia-si-consilierea-parintilorGhid educatia-si-consilierea-parintilor
Ghid educatia-si-consilierea-parintilor
 

Gradinita familie

  • 1. PARTENERIATE EDUCAŢIONALE GRĂDINIŢĂ-FAMILIE GRĂDINIŢĂ-ŞCOALĂ Într-o lume tot mai izolată, mai puţin dispusă pentru socializare, cooperarea între factorii educaţionali – grădiniţă, şcoală, familie – devine necesară şi se impune şi ca obligaţie morală din partea acestora pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza, prin exemple şi modele, cu adevărate valori ale spiritualităţii umane. Educaţia şi-a multiplicat necontenit formele de organizare, odată cu evoluţia societăţii, în care rolul său a devenit din ce în ce mai important. Factorilor educativi tradiţionali, familia şi şcoala, li s-au adăugat alţii noi, precum biserica, instituţiile de cultură, mass-media, diferite centre de agrement, adică toţi aceia care asigură educaţia non-formală . Nu este posibilă în zilele noastre o existenţă izolată, în afara comunităţii, cu binele şi relele acesteia, deci o educaţie concepută şi derulată exclusiv în cadrul familiei, fără aportul calificat calificat al şcolii. Acţiunea concentrată a factorilor educativi este un deziderat important, pe care şcoala şi grădiniţa trebuie să-l conştientizeze şi să-l concretizeze. Personalul specializat al grădiniţei şi al şcolii ar trebui să orienteze familia pentru ca aceasta să-şi sporească rolul în formarea personalităţii copilului. Are drept atu interesul celor mai multe familii pentru confortul material şi spiritual în care creşte copilul, nivelul cultural la care se prezintă astăzi cele mai multe familii din ţara noastră. Până la vârsta preşcolarităţii familia s-a îngrijit de nutriţia copilului, de condiţiile sale de trai, a imprimat copilului un program zilnic, s-a ocupat de sănătatea sa fizică şi morală, atribuţii pe care şi le îndeplineşte şi în continuare. În familie s-au pus bazele comunicării prin limbaj, ale interrelaţionării cu semenii, s-au creat atitudini faţă de realitatea înconjurătoare. Drept factor care frânează relaţia este de luat în seamă neimplicarea multor părinţi în actul educaţiei din cauza programului de muncă prea complicat sau întreruperea pentru perioade mai mari sau mai mici, a contactului părinţilor cu copiii lor, adesea lăsaţi în grija bunicilor sau a unor persoane străine de familie . Este datoria oricărui cadru didactic să monitorizeze întregul sistem de factori care influenţează formarea copilului, să-i orienteze astfel încât acţiunea lor să fie pedagogică, mai aproape de şcoală . Acţiunea adulţilor ar trebui să fie orientată nu doar spre copilul de care sunt legaţi, ci către toţi copiii. În fond, îi pregătim pe copii pentru o 1
  • 2. societate mai bună, mai democratică şi nu trebuie să ne fie indiferent cum se vor comporta copiii noştri peste 15-20 de ani . Grădiniţa tradiţională a folosit convorbirea zilnică a educatoarei cu părinţii care însoţesc copiii dimineaţa sau îi iau acasă la sfârşitul programului, serbarea şcolară, lecţia deschisă cu participarea părinţilor, lectoratul pentru părinţi, care şi-au dovedit eficienţa în timp. Putem găsi şi forme noi de colaborare, reciproc avantajoase . Relaţia părinte-şcoală/grădiniţă trebuie să se bazeze pe încredere. Încrederea înseamnă cunoaştere şi preţuire reciprocă, respect şi dorinţa de comunicare. Ascultarea părinţilor care povestesc mici întâmplări din familie în care e implicat copilul poate conduce la evaluarea mediului familial, pe baza căreia se ia decizii. Educatoarea trebuie să fie prietenoasă, să încurajeze, să aprecieze contribuţia familiei la educaţia copilului. La rândul său, educatoarea prezintă întâmplări din grădiniţă, dovedind familiei interesul faţă de evoluţia copilului, faptul că nu-i este indiferent cum se prezintă acesta. Educatoarei i se cere să fie relaxată, calmă şi atentă, să comunice expresiv, înţelegând prin aceasta nu numai limbajul adevărat, ci şi contactul vizual, expresia feţei, zâmbetul, gesturile. Misiunea învăţământului preşcolar, ca învăţământ public nu poate fi realizată decât în interiorul spaţiului comunitar, ca rezultat al interacţiunii grădiniţiei cu mediul social, cultural şi economic. Se impune, deci, realizarea unei comunicări eficiente cu exteriorul, realizarea de partneriate autentice. Proiectul de parteneriat le foloseşte părinţilor pentru a cunoaşte şi respecta obligaţiile legale privind creşterea şi educarea copiilor, cadrelor didactice pentru perfecţionarea muncii în echipă, cunoaşterea copiilor ce vor fi preluaţi în clasa I, cunoaşterea cerinţelor şcolii. I. Oportunitatea parteneriatului educaţional Grădiniţă-Familie Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii individului, de aceea educaţia trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi dezvoltarea socială. Când copilul este mic influenţele sunt organizate şi structurate de adulţii ce îl înconjoară: mai întâi părinţii şi ceilalţi adulţi din familie, apoi educatoarea şi ceilalţi copii cu care relaţionează. Responsabilitatea dezvoltării copilului, în primele etape ale vieţii sale, revine familiei şi nu întotdeaune influenţele sunt pozitive. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă programe bune şi eficiente, experienţele negative acumulate de copil, uneori, în familie, nu pot fi contracarate. Mai mult, ceea ce asimilează copilul de la grădiniţă se poate pierde dacă familia nu întăreşte şi nu valorifică suficient 2
  • 3. aceste achiziţii. Prin urmare, pentru ca activitatea desfăşurată în cadrul unui program de educaţie preşcolară să fie, realmente, pe termen lung, eficientă, este necesar ca specificul şi obiectivele acesteia să fie prezentate familiei, pentru ca, ulterior, să se iniţieze o colaborare strânsă între aceasta şi grădiniţă. Relaţia dintre familie şi grădiniţă ar trebui să fie o prioritate pe lista parteneriatelor educaţionale. Dacă familia va fi implicată de la început în programul educativ, ea va percepe corect importanţa colaborării cu grădiniţa, beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în activitatea grădiniţei va fi conştientă, interesată şi reciproc avantajoasă. Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia preşcolară, ce are autoritatea socială şi legală de a se ocupa de educarea copiilor, având, în acelaşi timp, şi calitatea -dată de pregătirea psiho- pedagogică a personalului didactic- de a aprecia care sunt nevoile, posibilităţile copilului, raportate la cerinţele societăţii. Termenul de „parteneriat” se bazează pe premisa că partenerii au un fundament comun de acţiune şi un principiu al reciprocităţii, ceea ce le permite să-şi unească eforturile spre atingerea unui ţel comun. Colaborarea părinţi-educatoare presupune construirea unei relaţii clădite pe unificarea unui sistem de valori şi cerinţe adresate copilului. O astfel de relaţie impune respectarea unor condiţii: • comunicare între cei doi parteneri (educatoare-părinte); • respect reciproc; • implicarea partenerilor în identificarea şi promovarea intereselor copilului. Părinţii vor fi implicaţi permanent în activitatea grădiniţei, nu doar atunci când se ivesc probleme. Ei vor fi informaţi asupra politicilor educaţionale ale grădiniţei, vor cunoaşte scopul şi obiectivele programului educativ la care participă copilul lor. Pentru ca parteneriatul să fie eficient, nu doar formal, este esenţial să fie implicaţi în adoptarea deciziilor, să devină participanţi activi în derularea acţiunilor, să identifice, în tematica acţiunilor, valorificarea informaţiilor pe care ei le-au oferit despre copiii lor. Părinţi şi educatori, cu toţii au, în egală măsură, răspunderea contribuţiei şi eforturilor comune pentru a construi o relaţie de bună colaborare în beneficiul copilului. I.1. Modalităţi de aplicare în practică a parteneriatului grădiniţă-familie 3
  • 4. Cele mai eficiente şi mai la îndemână modalităţi de concretizare a colaborării cu familia s-au dovedit a fi următoarele:  şedinţele cu părinţii-oferă ocazia de interacţiona, de a discuta şi a se pune de acord asupra programului, asupra progreselor copiilor, de a iniţia schimbări în derularea unor programe;  lectoratele-pe teme propuse de educatoare sau sugerate de părinţi, cu scopul unei mai bune informări asupra problemelor ce vizează evoluţia cognitivă şi psiho-emoţională a copiilor;  consultaţiile individuale-oferă posibilitatea informării individuale asupra unor probleme comportamentale ale copilului, a analizei cauzelor ce au generat aceste manifestări, a iniţierii unor măsuri educative a căror eficienţă este dată de consecvenţa aplicării acestora;  participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă-oferă părinţilor posibilitatea de a cunoaşte nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, capacitatea sa de relaţionare cu copiii grupei, metodele şi procedeele specifice activităţii preşcolare;  vizite, plimbări, excursii, drumeţii-părinţii se implică în organizarea acestor activităţi, participă la sponsorizarea acestora, după caz, se implică în asigurarea siguranţei copiilor şi trăiesc, alături de ei, emoţii pozitive;  expoziţia cu lucrările copiilor-asigură accesul părinţilor la traiectoria evoluţiei deprinderilor artistico-plastice, practice, cognitive;  sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor-bun prilej de exersare a unor deprinderi de comportare civilizată, dar şi de a genera puternice trăiri emoţionale legate de prezenţa invitaţilor sărbătoritului (membrii familiei) la manifestările specifice evenimentului;  ziua tăticilor, ziua bunicilor-manifestări interactive în cadrul cărora cuplul „tată-copil”, respectiv „bunic(bunică)-copil” vor desfăşura, la concurenţă cu celelalte cupluri, acţiuni practice şi/sau amuzante( de exemplu, salate de fructe, tarte decorate, aranjamente florale, concurs de cântece, minidramatizări etc.);  serbările-dedicate unor evenimente cu semnificaţie afectivă pentru copii, reprezintă o modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii pot să împărtăşească cu copiii lor, emoţiile unei manifestări cu puternică încărcătură afectivă;  afişierul grupei-oferă părinţilor informaţii despre orar, tema săptămânii, cântece, poezii învăţate, anunţuri despre spectacole, concursuri etc. 4
  • 5.  jurnalul/revista grupei-la realizarea cărora părinţii înşişi pot avea contribuţii (aranjarea fotografiilor, elaborarea unor descrieri, impresii legate de manifestări ale grupei etc.). II. Parteneriatul educaţional grădiniţă-şcoală Al doilea, pe o listă a priorităţii parteneriatelor educaţionale, este parteneriatul dintre grădiniţă şi şcoală. Noi am iniţiat astfel de parteneriate între fiecare nouă generaţie de preşcolari şi foştii preşcolari, în noua lor postură de şcolari. Ne-am permis acest lucru având în vedere că şcoala de cartier preia marea majoritate a preşcolarilor noştri. Practic, aceleaşi învăţătoare au preluat şi continuă să preia generaţii de preşcolari ai aceloraşi educatoare. Acesta este un avantaj nu numai sub aspectul unei bune cunoaşteri a viitorilor şcolari de către învăţătoare şi al apropierii preşcolarilor de viitoarele lor dăscăliţe, ci şi o modalitate convenabilă, pentru educatoare, de a urmări evoluţia foştilor preşcolari. Interacţiunea şcolarilor clasei I cu preşcolarii grupei mici, într-un mediu familiar şi pentru unii şi pentru ceilalţi, a condus spre dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu rol motivant în procesul instructiv-educativ. Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează, colaborează, acceptă ajutorul celuilalt pentru rezolvarea unei sarcini, pentru explorarea unei teme noi sau, pur şi simplu, motivaţi de lejeritatea actului de comunicare şi relaţionare. Vom enumera, în continuare, câteva exemple de activităţi de genul celor pe care le-am derulat noi în cadrul parteneriatului cu Şcoala Generală Nr. 2: • Implicarea şcolarilor în acţiuni cu impact emoţional asupra preşcolarilor- Ziua mamei, Ziua copilului, Moş Nicolae; • Activităţi demonstrative, în general cu caracter practic sau artistico- plastic( la grupa mică şi mijlocie), a căror desfăşurare impune colaborarea şcolar-preşcolar; • Implicarea preşcolarilor în derularea unor manifestări festive (1 Decembrie, 24 Ianuarie) ce se desfăşoară în şcoală; • Antrenarea şcolarilor şi a preşcolarilor în acţiuni de protejare a mediului; • Activităţi demonstrative interactive de evaluare a nivelului cognitiv şi psiho-motor al preşcolarilor grupei mari pregătitoare, cu participarea şcolarilor în calitate de membrii ai juriului; 5
  • 6. • Marcarea Zilei Europei prin acţiuni în parteneriat, ceea ce implică constituirea unor echipe mixte şi distribuirea sarcinilor corespunzător vârstei şi colaborarea eficientă pentru rezolvarea acestora. MODELE DE PROIECTE DE PARTENERIAT Clubul Copiilor Hunedoara Grădiniţa Dumbrava minunată Adresă, nr. de tel. Adresă. Nr.de tel. PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL PARTENERI –CLUBUL COPIILOR HUNEDOARA Cercul de teatru- conducător cerc.................... -GRĂDINIŢA Dumbrava minunată Hunedoara Grupa mijlocie- instit....................................... ARGUMENT: Începând cu vârsta de patru ani se desfăşoară procesul formării a noi şi numeroase însuşiri psihice, dintre care cele mai semnificative sunt cele legate de creşterea capacităţii simbolistice a funcţiilor mentale imaginative şi a celor de comunicare. Caracteristică este şi creşterea gustului şi a capacităţii de fabulaţie. Copilul foloseşte, acum, o vorbire mai bogată, are unele tendinţe de a atrage atenţia asupra lui fabulând, bravând. Aceasta este vârsta unei mari sensibilităţi faţă de influenţele pozitive şi negative ce se exercită asupra copilului, motiv pentru care această vârstă poate fi considerată ca o vârstă de cristalizare a viitoarei lui personalităţi. Prin mobilizarea specială a activităţii psihice, dramatizarea devine o modalitate optimă şi complexă de influenţare formativă. SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea structurilor intelectual- creative, influenţarea caracteristicilor comportamentale de bază, îmbogăţirea reacţiilor afectiv-voliţionale ale copilului. OBIECTIVE : 6
  • 7. • Să interacţioneze cu membrii grupului conform cu normele impuse de specificul activităţii; • Să-şi îmbogăţească reprezentările morale referitoare la trăsături pozitive şi negative de caracter; • să evalueze corectitudinea atitudinilor comportamentale ale personajelor şi din viaţa reală, consecinţele acestor comportamente; • să creeze poveşti, să emită judecăţi morale simple; • să-şi manifeste sensibilitatea şi reacţia emoţională faţă de evenimente cu semnificaţie pozitivă sau negativă prin dramatizări. PERIOADA DE DERULARE: OCT. 2006-IUNIE 2009(perioada de preşcolaritate a acestei promoţii de copii) RESURSE: • Umane :preşcolari, şcolari, cadre didactice, părinţi • Materiale: -hârtie colorată, adeziv, carioca, materiale textile etc. - jucării, păpuşi de mânuit, siluete reprezentând personaje din poveşti, accesorii pt. dramatizări LOCUL DE DESFĂŞURARE :-Sala cercului de teatru, respectiv sala de grupă (conform graficului activităţilor) RESPONSABILITĂŢILE COORDONATORILOR: -stabilirea tematicii, a formei de realizare, a orarului şi a locului de desfăşurare a activităţilor ; -pregătirea materialelor şi a mijloacelor didactice; -organizarea şi desfăşurarea activităţilor conform graficului; -evaluarea rezultatelor prin mijloace şi manifestări specifice: expoziţii, portofolii, spectacole, concursuri. CLUBUL COPIILOR HUNEDOARA Director: ................................. GRĂD. DUMBRAVA MINUNATĂ Director: .................................... 7
  • 8. Grădiniţa Dumbrava minunată Biblioteca Municipală HUNEDOARA HUNEDOARA PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL Secretul cărţii PARTENERI: Grădiniţa Dumbrava minunată Hunedoara -instit. Grupa mijlocie........................................... Biblioteca Municipală Hunedoara -prof........................................... ARGUMENT: Respectul pentru carte şi gustul pentru lectură par a-şi fi diminuat importanţa şi semnificaţia pentru tânăra generaţie. Din păcate, accesul informatizat la cunoaştere- prin maniera facilă în care se realizează-, îndepărtează copilul de actul complex al cunoaşterii prin lectură. Acest aspect, dar şi convingerea că gustul pentru lectură poate fi educat începând chiar de la vârsta preşcolarităţii, ne-au determinat să iniţiem acest parteneriat. SCOPUL PROIECTULUI: Educarea disponibilităţilor de receptare a creaţiei literare, stimularea interesului pentru creaţia literară specifică vârstei, formarea deprinderilor de exprimare corectă, expresivă. OBIECTIVE: • Să înţeleagă importanţa mesajului scris; • să manipuleze cu grijă cartea; 8
  • 9. • să cunoască elemente importante, distinctive, ale unei cărţi (coperţi, foi, pagini, titlu, autor, text scris, imagine, numerotarea paginilor); • să comunice impresii despre cărţi lecturate-audiate; • să cunoască reguli de respectat în împrumutarea, lecturarea, returnarea cărţilor împrumutate de la bibliotecă; • să selecteze în cărţi ilustrate, reviste, dicţionare informaţii pe o temă dată; • să organizeze informaţia (imagini, text decupate) sub forma unor albume. PERIOADA DE DERULARE: OCT. 2006- IUNIE 2009 RESURSE: • Umane: preşcolari, şcolari, părinţi; • Materiale: publicaţii existente în inventarul Bibliotecii Municipale, cărţi, reviste pentru copii, pliante, carioca, markere, planşe ce ilustrează poveşti, papuşi de mânuit etc. LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sediul filialei şi sediul central al bibliotecii, sala de grupă RESPONSABILITĂŢILE COORDONATORILOR: -stabilirea tematicii, a formei de realizare, a orarului şi a locului de desfăşurare; -pregatirea materialelor si mijloacelor didactice; -organizarea si desfasurarea activitatilor conform graficului; -evaluarea rezultatelor prin mijloace si manifestari specifice: expozitii, portofolii, spectacole, concursuri, albume. GRĂDINIŢA DUMBRAVA MINUNATĂ DIRECTOR Instit…………………………. BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DIRECTOR Prof………………………… 9
  • 10. • să cunoască elemente importante, distinctive, ale unei cărţi (coperţi, foi, pagini, titlu, autor, text scris, imagine, numerotarea paginilor); • să comunice impresii despre cărţi lecturate-audiate; • să cunoască reguli de respectat în împrumutarea, lecturarea, returnarea cărţilor împrumutate de la bibliotecă; • să selecteze în cărţi ilustrate, reviste, dicţionare informaţii pe o temă dată; • să organizeze informaţia (imagini, text decupate) sub forma unor albume. PERIOADA DE DERULARE: OCT. 2006- IUNIE 2009 RESURSE: • Umane: preşcolari, şcolari, părinţi; • Materiale: publicaţii existente în inventarul Bibliotecii Municipale, cărţi, reviste pentru copii, pliante, carioca, markere, planşe ce ilustrează poveşti, papuşi de mânuit etc. LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sediul filialei şi sediul central al bibliotecii, sala de grupă RESPONSABILITĂŢILE COORDONATORILOR: -stabilirea tematicii, a formei de realizare, a orarului şi a locului de desfăşurare; -pregatirea materialelor si mijloacelor didactice; -organizarea si desfasurarea activitatilor conform graficului; -evaluarea rezultatelor prin mijloace si manifestari specifice: expozitii, portofolii, spectacole, concursuri, albume. GRĂDINIŢA DUMBRAVA MINUNATĂ DIRECTOR Instit…………………………. BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DIRECTOR Prof………………………… 9