Successfully reported this slideshow.

1936 bogdan-damian-henri-stahl-manual-de-paleografie-slavo-romana

4

Share

Upcoming SlideShare
Alf chirilic p.8-10
Alf chirilic p.8-10
Loading in …3
×
1 of 188
1 of 188

More Related Content

Related Books

Free with a 14 day trial from Scribd

See all

Related Audiobooks

Free with a 14 day trial from Scribd

See all

1936 bogdan-damian-henri-stahl-manual-de-paleografie-slavo-romana

  1. 1. 1 1 i . B I B LI OTECA HENRI ay lityz41,,i: A d. FUNDATIA SI r",* ' , - ....' 1 T . ...) . 1 ..-"_.'7," raiii. ARTA STARA. Ur Vs3111 1 4 , si DAMIAN ilti. 7 INFORMATIVA PVT . Sr aim iilL 4 1 . ,.-.-- , . , i'-: I P BOGDAN 1 ici ... 4 i r , ow; grip) I II- . CI P . b " . . i ..- P1 l 1 . 4 . - . ii , :; - ° - - . 3 ". 11.'1. _.:,,,,iim., ir". .1- c.-: I .. . 1 .1 ):'ile ' .7 .,cari V ..!..A W. 4s! _ , '... ,sr: h .. -4 " i. ., iit -4 .:-T: . ,., .4,4;j . " ' " '' e- '1:-: -0 : ' [...-At...; -, l'' LITERATURA CAROL . ,i ': ,,130 .I. ' i: lat,2s, PENTRU IR ..13.3. , ''. EGELE - 10 www.dacoromanica.ro
  2. 2. NICOLAE BALCESCU" www.dacoromanica.ro
  3. 3. FUNDATIA PENTRU LITERATURA ARTA REGELE CAROL II" CPT.-COMANDOR P. C. Libertatea marilorgiprizele maritime epuizatFUNDATEANU Au BIBLIOTECA ENERGIA"apArut M. CONSTANTIN-WEYER Cavelier de la Salle, traducere din limba franceze de Paul I. PRODAN L. F. ROUQUETTE In cautarea fericirei, traducere din limba franceztt de E. FLAMANDA ALAIN GERBAULT Singur, strabatand Atlanticul, tradu- eere din limba franeeza de A. VIANU COLONEL T. E. LAWRENCE Revolta in defert, traducere din limba englezA de Mircea ELIADE, cu o hart Pustnicul din Sahara. Vista pArinteluf Charles de Foueauld, traducere din limba francezA de Aiexandru BODO* Viata lui ,pe fan cel Mare Domnul Tudor Descoperirea Tibetului traducere din lirnba francezit de Apriliana MEDIANU Odiseia, traducere In prozA din limbe elinA de E. LOVINESCU Viata lui Stanley traducere din limbo germanA de Radu CIOCULESCIJ In China traducere din Ihnba francezA de Natalia BALUTA Autobiogra fie traducere din limba en- gleza de Mary M. POLIHRONIADE Bengali, traducere din limba englezA de Radu GEORGESCU Christo for Columb traducere din limba germanli de I. SAN-GIORGIU RENE BAZIN MIHAI SADOVEANU C. ARDELEANU R. P. HUC HOMER JAKOB WASSERMANN R. P. RUC H. M. STANLEY F. YEATS-BROWN JAKOB WASSERMANN A apArut lug. I. ORBONAS H. STAHL si DAMIAN P. BOGDAN BIBLIOTECA INFORMATIVA" Au apArut O. HAN Al. BUSUIOCEANU Au apArut MIRCEA DAMIAN TUDOR $01MARU Au apArut Manual de atelier mecanic Manual de paleogra fie slavo-romdna BIBLIOTECA ARTISTICA Sculptorul D. Paciurea cu 24 de planse Andreescu cu 66 de pianse BIBLIOTECA ORA*E " Bucuregi cu 48 de planse Constanfa ctt numeroase ilustratii in text BIBLIOTECA DOCUMENTARA" A mintirile Colonelului Lacusteanu publicate de Radu CRUTZESCU Din viata fi corespondenta lui Carol Davila ELENA G-RAL PERTICARI- DAVILA Au apArut BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA" CONST. C. GIURESCU Dr. G. BANU Istoria Romanilor, I editia a II-a, cu numeroase ilustratii In text Sanátatea poporului roman Lei 40 Lei 40 Lel 20 2 vol. Lei 60 Lei 30 Lei 30 Lei 30 Lei 30 Lei 60 Lei 90 Lei 40 Lel 60 Lei 90 Lei 40 Lei 80 Lei 140 Lei Lei 120 Lei 120 Lei 80 Lei 70 Lei 200 Lei 200 Lel 200 I a U www.dacoromanica.ro
  4. 4. MANUAL DE PALEOGRAFIE S LAVO-R 0 M ANA www.dacoromanica.ro
  5. 5. S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI SI CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 25. www.dacoromanica.ro
  6. 6. HENRI STAHL $1 DAMIAN P. BOGDAN MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA BUCURE$ TI FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II" 39, Bulevardul Lascar Catargi, 39 1 9 3 6 www.dacoromanica.ro
  7. 7. Inchintim aceast lucrare memoriei lui IOAN BOGDAN www.dacoromanica.ro
  8. 8. PREFATA Precum latina era limba cdrtilor sfinte pentru toti catolicii, indiferent de originea Mr etnicii: Francezi, Germani, Irlandezi, Celii, Poloni etc., tot asemenea limba cdrtilor sfinte, pentru majoritatea ortodoxilor, era sloveneasca, indiferent de originea etnicti a credinciofilor: Muntenegreni, Sdrbi, Bulgari, Munteni, Moldoveni, Ucrainieni, Ruteni, Rufi1). Slujitorii bisericii, din cauza limbii, deosebitä de a vulgului, pe care o vorbiau, din cauza uniformei ce purtau, formau o lume cosmopolitcl, puteau alleitori in toate teirile religiei Mr, gdsind gdzduire in mice mdnd- stire ; se puteau intelege, cu cei din tagma kr, in orifice tart", prin acel # esperanto » al veacurilor trecute: latina sau sloveneasca. Astfel, un strdin de natia noastrii, un Nicodim de pildii, a putut exercita o influentd culturald tot atiit de intensd ca a celui mai bun din neamul romdnesc ; un cdlugtir neamt, Hildebrand, a putut ajunge papti, stiipcin atotputernic peste lumea catolicci, la Roma. Deoarece singurii ftiutori de carte au fost, multd vreme, numai cei din tagma bisericeascd, aceftia au trebuit sd fie fi primii scriitori de acte civile, fi, pentrudi foloseau toti aceeafi Umbel a culturii - latina la catolici, sloveneasca la ortodocfi - aceste doud limbi au devenit, dd.- turi de cea greacd vorbitä in imperiul bizantin, fi limba actelor diplo- matice. Aceastä predominare a limbii latine sau slovenefti a ddinuit pdnd and, sub influen(a lzusitismului fi a reformei, limba nationald a fiecdrui popor a fost admisd in slujba bisericii. Atunci, ftiutorii de latinefte s'au imputinat, documentele s'au scris intr'o latineasal tot mai barbarizatd, mai impestritatd cu elemente nationale, pdnd ce latina a incetat sii mai fie limba documentelor. A fost piistrat doar pentru unele acte de un caracter international, pdnd ce limba francezd a luat locul lati- nei, ca limbd a diplomatiei. 1) In imperiul bizantin limba greaci era limba cultului §i a diplomaticei. www.dacoromanica.ro
  9. 9. 8 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA La noi, limba sfântd a bisericii ortodoxe, sloveneasca, fi-a avut toatd extensiunea in epoca and Domnii noftri se incuscreau cu familiile domnitoare din sudul Dundrii, pentrucd erau de aceeafi religie cu noi; iar limba de intelegere intre familiile domnitoare românefti fi domnitele bulgärefti, arbefti, era sloveneasca, afa cum astzi franceza a Jost limba de intelegere intre domnitele noastre fi suveranii balcanici cu cari s'au cdatorit. Relatiunile de rudenie implicau ajutorul nostru impo- triva Turcilor, a cdror putere creftea amenintätor. De aci un schimb necontenit de scrisori, documente, ce trebuiau scrise in singura limbd inteleasd de toti: sloveneasca. C'ând micile tarate fi principate creftine dela sudul Dundrii au Jost rdnd pe and desfiintate de Turci, in drumul lor sigur de-a-lungul ailor de nego(, spre Belgrad-Timifoara-Arad- Buda, atunci nenumdrati alugdri, moftenitori ai culturii bizantine, au gäsit addpost in (rile noastre. Astfel numdrul cunosatorilor de slo- venie a tot sporit, trecând fi in Moldova mai la addpost de cucerirea turceasa deat Muntenia, crutatd fi ea la inceput, deoarece Turcii aveau interes sit o aibd prietend, spre a nu fi atacati de flanc sau pe la spate, in drumul interesului lor spre apus. Dela o vreme ina, din sudul azut in deplind stdpdnire turceascd, n'au mai venit la noi ftiutori de slovenie fi, dat fiind vitregia vremu- rilor cum fi din cauza deosebirii addnci dintre limba noastrd fi cea slavd, ftiutorii de slovenefte s'au tot imputinat. S'au mai pdstrat cdtdva vreme, in documentele de Stat, cdteva formule in slovenefte pentru preambule ori fraze de inclzeiere, stereotip repetate in decurs de secole fi de aceea ufor retinute de diaci, grämätici, pisari; dar restul actului, partea esentiald a documentului, s'a scris in românefte. Chiar cdnd, pe la junatatea veacului al XVII-lea, sloveneasca a dispdrut din docu- mentele noastre1), alfabetul cirilic s'a pdstrat pdnd in secolul al XIX-lea. Deoarece actele cele mai vechi, cele de mai covdrfitoare importantd pentru reconstituirea trecutului tdrii noastre, sunt scrise in limba slo- veneasa, cunoafterea acestei limbi fi a paleografiei cirilice este indispen- sabild istoricilor, filologilor, teologilor, tutulor iubitorilor trecutului acestei tdri. Astdzi, and am avut teribila lectie a pericolului pierderii la Moscova a celor mai importante documente istorice, in timpul rdzboiului, se impune ca documentele noastre slave sd fie cdt mai neintdrziat culese, fotogra- fiate, traduse, interpretate, adunate intr'un mare Codex Diplomaticus 1) In mod exceptional, mai gásim acte in slavoneste de pildá pe vremea lui C. Brfincoveanu; dar sunt numai acte externe (trirnise in Rusia si Polonia). www.dacoromanica.ro
  10. 10. PRE FATA 9 de oameni cunosaitori ai sloveniei. Aceftia inset sunt tot mai rari fi avem datoria a-i crea, a-i inmulti ait mai mult. Lucrarea de fatd este o cantributie spre implinirea acestui tel. Dacd, pentru cei din Vechiul Regat, invdtarea unei limbi moarte, ca sloveneasca, este grea, adâncirea limbii slovenefti fi a paleografiei cirilice ar fi foarte ufoard pentru tinerimea basarabeand fi macedo- niand, doritoare de named fi foarte stdruitoare. Ea ar trebui deci atrasit in primul rând spre studiile istorice, pe kingd atâtea alte elemente tinere care au datoria set urmeze calea trasii cu abnegare de istorici de searnd ai noftri sau simpli pasionati ai trecutului acestei tdri. Pentru aceasta ar ajunge sci se creeze câteva locuri de arhiv4ti-paleografi, retribuiti omenqte, pe liingd Arhivele Statului, Funda(iile Regale, Ministerul de Externe, de Interne. La noi s'a infiintat, din initiativa profesorului N. Iorga, prin lege, la 28 Noemvrie 1924, de ministrul instructiunii de atunci, Prof. Dr. C. Angelescu, « Scoala Superioarä de Arhivistic5. i Paleografie », dar aceastel fcoald, singura institutiune de Malta- culturd menitd sti studi( ze istiintific scrisul, evolutia lui, sigilografia, heraldica, numismatica, des- cifrarea documentelor, clasarea Thr, interpretarea kr din punct de vedere istoric fi filologic, procedeele de dovedire a falsurilor, aceastd Koala- fi-a vcrzut tdiatd modesta subventie ce i se atribuise. Dacd totufi mai functioneazd, este prin jertfa profesorilor institutiunii cari de 8 ani predau cursurile gratuit1). In Franta, faimoasa Koala- similard: «École des Chartes », este fi astdzi inconjuratd de toatd iubirea fi pretuirea guvernelor, defi, in Franta, mai toate documentele vechi au fost traduse, tipirite, interpre- tate ; s'au publicat minunate albume paleografice, fi de aceea, in curând, « Pcole des Chartes », nu va mai putea face opera- creatoare ci numai una de asimilare a muncii predecesorilor. Dacei in Franta am putea admite, la rigoare, disparitia institutiunii « École des Chartes », nu se poate concepe, de orice iubitor al trecutului, disparitia « Scoalei Supe- rioare de Arhivisticd fi Paleografie *, pentruat, dacd in Franta alfa- betul a fost cel latin, din cele mai vechi timpuri pad asteizi, in Wile românefti, atunci and vechea limbd sloveneasai a fost inlocuitd, in documente, cu cea româneascd, noi n'am schimbat alfabetul slavon ci am continuat a scrie in româneste dar cu drilice, p Aril la 1863. Deci, 1) Nu s'a putut obtine macar o surná ridicolä pentru un laborator fotografic In care toate actele importante, ce trec pe la Arhivele Statului pentru transcriere, sfi fie fotografiate, sl se pástreze macar in 3 copii fotografice incredintate biblio- tecilor noastre de seaml. www.dacoromanica.ro
  11. 11. so MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÁ pe când in Franta trebue s. 1 scirim mai multe secole pentru a ajunge la paleografie, in Romdnia, paleografia se continue( kind' in zilele noastre, trecutul se unefte cu prezentul, fi nu numai istoricii, filologii, teologii, dar orice iubitor al trecutului, orice jurist, inginer hotarnic, expert, trebue sci o cunoascd. Apoi, pe and in Franta, dela 1337 (inceperea rdzboiului de roo ani) fi kind la x866, n'au fost decdt 24 succesiuni la tron, in Princi- patele românefti - pentru a nu vorbi fi de Ardeal - au fost, cam in aceeafi perioadd, dela infiintarea Principatului muntean fi pând la suirea pe tron a dinastiei Hohenzollern, 239 succesiuni la tron (112 in Muntenia fi 127 in Moldova). Deoarece fiecare voevod numea alti demnitari, feicea donatiuni mândstirilor, boierilor, incheia tratate de comert, acte de inchinare etc., se va in(elege importanta deosebitä a diplomaticei pentru Romdni. In sfdrfit, dupci zoo de ani de rzboiu victorios dus de Romdni impotriva Turcilor, pdmântul românesc n'a incetat de a fi teatru de rdz- boaie fi prâchiciuni1). Se intelege atunci cdt de mare trebue sci fie numärul actelor pierdute, furate, ascunse, distruse, refâcute, falsificate, fi cu cdt sgdrcenie Wand pcistreazd fi ascund, ca n4te talismane, titlurile de proprietate, « cartea » care inseam:a' « partea #. Se intelege deci cdt de imensä este munca ce revine diplomatiftilor, arhiv4tilor, paleografilor, istoricilor, expertilor, cari au datoria cdt mai curând sit adune, sit copieze, scr claseze, sit traducd, sä verzfice, sä identifice, sd scape de pieire, epavele unei civilizatii de care nu ne nuindrim in deajuns, civilizatie care, in domeniul grafic, a dat, din veacul al XIV-lea pcin in al XVII-lea, opere paleografice tot atcit de frumoase ca cele din apus. Tara care a putut da, la mai putin de 70 de ani dela intemeierea principatului, o capod'oper graficd, cu miniaturi de o perfec(iune desci- vcirfitcl, ca Evanghelia slavo-greacä a lui Gavriil monahul dela nand- stirea Neamtului ; tara care a putut da picturile splendide din necropola in care, in odoare de pret de un gust rafinat, odihnefte, la Curtea de Argef, Basarabul, mort la 1352, tara aceea face dovada unei strävechi civilizatii care nu putea fi creatd de azi pe mdine fi care, mai puternic decdt oricare teorie roesleriand, face dovada continuitdtii poporului românesc pe aceste meleaguri. 1) *i räzboiul nostru de Ioo de ani 11 puem oputne cu mândrie celuilalt ráz- boiu de joo de ani din apus, pentruca acela era dus, pentru ambitii personale, de o clasá de nobili ail ocupatie; pe and noi duceam o cruciatd; stävileam nävala págânä » prin jertfa noastrá, soldati de tramee, dAdeam putintá apusului sa acumuleze in lini»te tezaure de civilizatie. www.dacoromanica.ro
  12. 12. SCOPUL URMARIT Prin lucrarea de fall urmärim un dublu scop : r. A da un manual practic pentru inveitarea limbei slave, 2. Un tratat simplu de paleografie cirilicd. Dad limba vechilor noastre documente este relativ usoará de invälat pentru un Bulgar, Sârb, Rus, Ceh, Polon, etc., invätarea acestei limbi moarte este grea pentru cei ce nu vorbesc o limbä slavä, dar mai ales pare grea din cauza alfabetului cirilic. Pentru Români, invätarea paleoslavei este mai usoarä decât s'ar crede, pentrud avem in limba noastrá foarte multe cuvinte slave 1) si pentrud Românii au .pästrat alfabetul cirilic pânä la 1863 si, probabil, a limas, ca o rnostenire subconstientä, atavid, oarecare predispozitie pentru invätarea alfabetului cirilic, cu care veacuri de-a- rândul au scris strämosii. Apoi, acest alfabet, pe lângä foarte multe defecte, este totusi simpatic, pentrud are un semn pentru fiecare sunet din limbá si deci, fiind fonetic, scuteste pe student sä illy* o serie de reguli anacronice de ortografie. Sä ne gândim de pildá la greutätile pe care le intânipinäm ca sä scrim corect englezeste sau frantuzeste ! Englezul scrie «mistress » si citeste « missis >>, sau scrie « half penny » si pronuntá « lzepni » ! Francezul pronuntä « uazo » dar scrie « oiseaux», desi in pronuntarea acestui cuvânt nu intl. nici « i», nici « s», nici « e», nici « u», nici « oc»! Nu mai 1) Vezi lista lor In O. Densusianu: # Histoire dela langue roumaine #, t. I, p. 255 si urm. www.dacoromanica.ro
  13. 13. 12 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA amintim de pomelnicul sistemelor ortografice etimologice românesti de pe vremea lui Massim si Eliade si pânä la ultimele reguli ortografice ale Academiei pe care nici aca- demicienii nu le respectä ! Limba documentelor noastre vechi este in deosebi usoará pentrucä vocabularul strict necesar intelegerii unor inscriptii, unor documente in slavoneste, este foarte redus. Greutatea este ca din infinitatea de cuvinte risipite in miile de documente pdstrate, RI extragem pe cele mai uzuale, sä le grupärn inteo serie de exercitii graduate, si printr'o me- todä de predare mai modernk fárá abuz de gramatick de reguli de sintaxá si fárá a pomeni de sanscritk de variante arhaice, etc., sä usurárn memorizarea vocabularului necesar. Dorim sá am o lucrare practick cu ajutorul cAreia stu- dentul sd ajungd ciit mai repede in stare a descifra o in- scriptie, un document ; iar nu o lucrare in care sá etaläm o eruditie la care nu pretindem. Am pornit dela urmátoarea idee : un bun dictionar al unei limbi moderne are peste roo.000 cuvinte. Nu e nevoie insä ca sä stii toate cuvintele din dictionar spre a vorbi frantuzeste de pildá. Numärul de cuvinte strict necesar pentru a vorbi o limbá variazá enorm dupá gradul de culturk dupá meserii. Un copilas, cu un numár extrem de redus de cuvinte - si acestea stâlcite -e perfect in- teles de cei ce-1 ingrijesc; un chelner, o vânzätoare inteun magazin, nu are nevoie decât de un nurnär foarte redus de cuvinte pentru a putea servi multumitor un client stain; un orn din popor nu utilizeazä in medie cleat 500 cuvinte de intrebuintare generalk curentá ; un orásan intre 3.000 si 5.000 cuvinte si cel mai cult om nu utilizeazá curent cleat un maximum 15.000 cuvinte. Prin urmare, 500 cuvinte, bine alese, inteligent grupate, pe idei, ar fi suficiente, la rigoare, pentru a vorbi o limbá si mai ales pentru a inte- lege un text scris in acea limbk www.dacoromanica.ro
  14. 14. SCOPUL URMARIT 13 Apoi, toate cuvintele n'au aceeasi importantä: sunt unele pe care mereu le intálnesti, sunt altele pe care le intâlnim rar, altele extrem de rar sau de loc o viatá in- treagá. Sunt deci cuvinte care formeazá, asa zicând, mo- neta divizionard a limbajului, moneta de 1 leu, z, 5, io, zo lei, de o imensä circulatie; pe când altele, s'ar putea compara cu biletele de 500 si 1 000 lei, care evident sunt foarte pretuite dar mult mai rare. Cuvintele formând moneta divizionará a limbajului sunt deci cele pe care intâi trebue sä le memorAm. Fiecare meserie, pe lângä un vocabular comun tuturor, are terminologia sa proprie, indispensabilá celui care exer- citá o anume meserie, dar aproape inutilä altei profesiuni. Altul este vocabularul plugarului, altul al chelnerului, al diferitelor bresle. Poti fi membru al Academiei - Sectiu- nea literarä - färá sä stii de pildd cä 0 alcaloidul peruvian » este « chinina » si « piridoltetrahidrometilpirolul * este « ni- cotina». Limba documentelor in special necesitä un vocabular relativ foarte redus, pentruck mai intâi, fiind o limbd moartd, nu s'a mai putut imbogáti si a rämas anchilozatá asa cum era in secolul al XVI-lea; apoi, pentrucá, spre deosebire de conceptiile stilistice moderne, când valoarea unui scris stä in noutatea expresiunii si a gândirii, când pânä si stilul comercial se ernancipeazá de vechile formule stereotipe, in documentele noastre vechi dimpotrivá tipicul primeazd si exacta reproducere a vechilor formule fäcea dovada dibAciei gramaticului. Precum, astázi incá, ministrii iscälesc cu stereotipa formulá : « Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, al Majestätii Voastre prea plecat si prea supus serv », tot asa, in documentele noastre vechi, o mul- time de formule se repetá neschimbat din document in document -dovada existen lei in cancelariile domnesti a unui formular-concept -sau: numele tatálui unui Domnitor, www.dacoromanica.ro
  15. 15. 14 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÄ este totdeauna insotit de epitetul « Bun » sau # Mare >>, chiar dacd era ceartá intre tatá si fiu; titulatura se repetá stereotip, chiar când nu mai corespundea unei realiati ; Domnitorii se adreseazá de pildá : « Prea cinstitilor si prea iubitilor si dragilor si bunilor mei prieteni», desi, din chiar textul documentului, rezultá tocmai contrariul. In consecintá : descifrarea documentelor noastre vechi este mult inlesnitA tocmai din cauza repetirei acelorasi formule, in total contrast cu miezul documentului, mai totdeauna original ca putere de expresiune, si emotionant de atâtea ori prin tragedia ce desváluie. Cáláuziti de aceste constatAri, am extras dintr'o lungä serie de documente muntenesti si moldovenesti: r. Cuvintele foarte uzuale - moneta divizionará a limbajului - cuvintele servind de ciment imbinárii fra- zelor. 2. Toate formulele stereotipe, epitetele mai frecuente, termenii mai des intâlniti in documente. Cu acest material am alcátuit seria lectiilor noastre. Indreptárn toatá multumita noastrá atre d-1 prof. C. Moisil, director general al Arhivelor Statului, care, cu amabilitate ne-a pus la indemâná documentele de cur ând sosite dela Moscova, cátre d-1 prof. P. P. Panaitescu, care ne-a pus la dispozitie o serie de fotografii dupd do- cumente originale, a binevoit a ceti manuscrisul acestei lucrári si a ne fi de folos prin observatiunile d-sale competente, si cátre Fundatia pentru Literaturá si Artá « Regele Carol II », fárá sprijinul cáreia lucrarea de fatá ar mai fi stat multá vreme in rnanuscris. www.dacoromanica.ro
  16. 16. PLANUL LECTIILOR Fiecare lectie cuprinde: 1. Un text in cirilice. 2. Ace Iasi text in alfabetul latin cu traducerea juxta- liniara. 3. 0 traducere curenta. 4. Note si sfaturi. a) Textul in cirilice al fiecarei lectii reproduce cat mai exact forma literelor adecuatä cuprinsului. Se stie ca forma literelor, dimensiunile, distantierea, grosimea lor, variaza dupä cuprins, secol, importanta actului, gradul de cultura al scriptorului, dui:a materialul de scris utilizat (piatra, pergament, hartie). De pildä: altfel de litere se vor gasi pe o inscriptie funerarä, pe o pisanie, pecete, moue* altfel de caractere inteun document domnesc, altfel inteo simpla scrisoare sau grafit, etc. Pentru ca lucrarea de fatal sa fie si un tratat rezurnat si graduat de paleografie, ne-am silit a tine searna de cele mai sus expuse. Avand in vedere insä ca, pe de o parte, cele mai usoare texte in slavoneste - ca vocabular - sunt epitafele si pisa- niile, dar ca, pe de aka parte, din punct de vedere paleo- grafic, tocmai acestea sunt cele mai grele de descifrat, din cauza imbinarilor de litere si abrevierilor numeroase utilizate, am graduat dificultatile. Astfel nu am reprodus dela inceput fotografii dupa . monumente epigrafice sau paleografice, ci am creat modele graduate. www.dacoromanica.ro
  17. 17. 16 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMANA Greutatea cetirei slovelor vechi nu o formeaza alfa- betul ci faptul Ca' : 1. Avem o limba. sträina. 2. Cuvintele se insirä fail intrerupere pe toatä lungimea randului, fará semne de punctuatie. 3. Nu se pune majuscula la numele proprii. 4. Multe litere sunt imbinate, contopindu-se doua-trei caractere inteo singura form.a, aceasta mai ales in monu- mentele epigrafice. 5. Abrevierile sunt numeroase. Textul unui document s'ar prezenta, in scrisul nostru de astazi, cam astfel: « dsaledluidirectrgralcfrvdrogsdbvoitialiberaunaboncfrclII ». Evident ca' acest rand s'ar ceti fara dificultate daca 1-am fi scris: t(D-sale D-lui Director General C .F .R. V d rog sd binevoiti a libera un abonament de C.F .R. Cl. II-a ». Pentru a nu descuraja pe incepatori, am dat primele exercitii paleografice fail nicio abreviere, fárá litere im- binate si am lasat loc alb intre cuvinte; in exercitiile urma- toare am introdus, treptat, cateva ligaturi, cateva abrevieri si numai la urma am reprodus, prin fotografie, un do- cument original. b) Traducerea juxtaliniard, urmareste un intreit scop : i . Descifrarea textului paleografic. 2. Invatarea limbii slave. 3. Invatarea gramaticei si a sintaxei fail casna, fa/1 multiple reguli descurajatoare. Prin faptul cä dam, pe doua coloane, fatä in fata, textul slay si traducerea cuvant din cuvant in romaneste, ne putem da seama de constructia frazei slavor_e, de sintaxa limbei slave, daca cutare cuvant slay este de cutare gen, www.dacoromanica.ro
  18. 18. PLANUL LECTIILOR 17 dacá e in cutare caz, sau la cutare timp, etc.; deci regulile de gramaticá, sintax5, devin astfel aproape inutile. c) Traducerea curentei are urmátoarele foloase: permite ca studentul 1), dupá ce s'a deprins a ceti fárá ezitare textul paleografic, a-1 traduce exact in româneste, sá caute, dupâ traducerea româneascä curentâ, A. reconstitue textul slay si mai ales sá se sileascá a reproduce din memorie si textul paleografic al fiecárei lectii. Numai imitad grafic literile cirilice, copiindu-le exact; numai cetind mereu cu glas tare textul slavonesc, ajungem a ne familiariza cu limba si scrisul documentelor noastre vechi. d) In Note si sfaturi, &Am o serie de lámuriri de paleo- grafie si diplomatia, precum si alte precizári ce le soco- tim de folos studentilor. Am tinut seama apoi câ altele sunt formulele si uneori chiar si vocabularul, in documentele muntenesti Eta' de cele moldovenesti, si de aceea am dat, dupá o serie de documente muntenesti al-CA serie de documente moldo- venesti; documente externe alternánd cu cele interne, do- cumente de Stat alternând cu cele particulare. Din loc in loc am introclus un exercitiu pregâtitor pentru descifrarea usoarä a documentelor. El constitue de fapt un formular pentru redactarea actelor, formular care trebue sá fi existat - asa cum existâ astâzi de pildd in Cancelaria Consiliului de Ministri, a Ministerului de Ex- terne - dar care nu ni s'a pástrat. Acest exercitiu pre- gätitor cuprinde : o serie de formule de inceput de act, formule de jurámânt, formule pentru datare etc., etc. Combinând intre ele toate aceste formule, suntem in rra- surá a ticlui un numár infinit de mare, caleidoscopic, de 1) Prin 4 studenti », nu intelegem nurnai candidatii la o diplorra universitara, ci pe toti iubitorii de studii. 2 www.dacoromanica.ro
  19. 19. 18 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÄNÄ acte dupà tipicul cancelariilor domnesti din veacul al XIV-lea p âná in al XVII-lea. D'Arn patru asemenea exercitii : un formular munte- nesc, altul moldovenesc, un al treilea cu termeni juridici, si ultimul cuprinzând fapte istorice, dând in rezumat o imagine cinematograficd a sbuciumatei vieti a strámosilor nostri. www.dacoromanica.ro
  20. 20. I NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 2* www.dacoromanica.ro
  21. 21. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE Atka timp cât cirilica era scrisul nostru national si, din copildrie p ânä la bätrânete, o vieatä intreagä, foloseam numai acest alfabet, descifrarea unui manuscris in cirilice se putea face de oHce orn cu putiná carte, asa cum astäzi oricine a fácut câteva clase poate ceti un manuscris in caractere latine, clack evident, nu e scris prea repede si prea simplificat. Pentru generatia actualä insä, descifrarea docu- mentelor in cirilice constitue o dificultate, de multe ori foarte mare, pentrucä cirilicele le invätäin foarte tärziu, foarte scurtä vreme si nemetodic. Nu avem niciun tratat practic de paleografie slavo-româná, ci doar câteva albume cu reproduceri de documente, foarte folosi- toare, evident, pentru istorici si filologi, dar total improprii pentru invätarea paleografiei pentrucä, in afará de faptul cä aceste albume sunt extrem de scumpe si rare, dar documentele nu sunt reproduse in vederea invátdrii paleografiei, nu sunt graduate ca dificultäti paleografice, nu dau nicio deslusire, nicio lista de variante, de imbi- näri de litere, de abrevieri si nici mkar nu sunt traduse. Astfel fiind, te miri cä mai sunt entusiasti cari sä-si consacre timpul cu desci- frarea documentelor. Am cAutat, in mäsura puterilor noastre si ca un indemn ca altii sä facá mai bine, sä implinim aceastä lacunä in lucrarea de Ltd. R GINEA Atät alfabetul latin cât si cel cirilic derivá din OIALFABETULUI majuscula greack dar la douá epoce foarte dis- tantiate. Alfabetul cirilic a fost intocmit in secolul al IX-lea, când limba greacl era limba bisericii si a Statului in Imperiul Bizantin, deci dupä ce unitatea imperiului roman fusese distrusä, dupä ce masse compacte de Slavi s'au interpus ca un tampon impenetrabil intre cele douá párti ale Imperiului Roman, dupä ce imperiul de räsárit, devenit « Imperiul Bizantin » inlocuise limba latinä prin cea greceascá, pentrucä era limba majoritätii populatiunii. www.dacoromanica.ro
  22. 22. 22 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNA Nu trebue sä pierdem din vedere, spre a intelege multe chestiuni referitoare la paleografie, cá, dupel ce, la 476, imperiul de apus dispare, cel de rdsrit mai dclinuefte o mie de ani. Toatá civilizaia s'a con- centrat deci in Bizant si astfel, pe vremea când, de pildá, Justinian w litirilyt'Ant- mitivAimfl(A44 fi'f1114-KA171(77[11A ritIVIpA grATO Otiyow ± K[upth* ietv Bans' 6úntaai lie Ka Oct plum + KCI1 ÉKTEiVaS TiV Xe7po' fpliaro a67-60 6 i[ncrouls Micov) Fig. 1. - Evanghelie în greceate, serial in (Vatican). 949 d. Cr. impärätea la Constantinopole, in Franta aveam barbaria totald a fii- lor lui Clovis. BARBARIZAREA Din cauza barbarizärii apusului, frurnosul scris CR L latin al inscriptiilor romane - scris pe care astäzi il pästrám in titlul cärtifor serioase - un scris mare, simplu, precis, cites, ponderat, disciplinat, maiestos, va degenera tot mai mult, pânä ce vom avea, in epoca merovingianä, acel oribil grafism cu litere ingustate, stângace, tremurátoare, incal- cite, imb Acsite, disproportionate, cu imense svarlituri de condeiu, ca niste sulii aruncate spre cer, alternfind cu violente, brutale täieturi de condeiu, ca niste lovituri de sabie. Acest scris merovingian redä perfect toatá nesiguranta, toatä exu- beranta copiläroasä, toatä imaginatiunea sväpäiatá, toatä mobilitatea, violenta nedisciplinatä, toatä brutalitatea i sensualitatea barbarului. X y rr ti V OWM rWt1 si www.dacoromanica.ro
  23. 23. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 23 Si trebue sä notäm c cei cari, pe acea vreme, stiau sä scrie, erau dintre aleii intelectualitätii acelei epoce, i atunci ne putem inchi- pui barbaria masselor in Franta, pe vremea and Justinian, la Con- stantinopole, ne dädea « Institutiunile », baza legiuirilor moderne ! Numai foarte incet, cu revenirea treptatä a civilizatiei, dela Carol cel Mare inainte, care a atras la curtea sa pe cei mai instruiti oameni din toatä lumea crestinä Italieni, Irlandezi, Bretoni, scrisul docu- mentelor va reveni la forme mai armonioase, mai disciplinate. Fig. 2. - Scris din epoca merovingiand. t In X rinomene T heuder icus r e x sci (subscripsi) (In Christi nomine Theudericus rex subscripsi. 677) Dar, cu nouile näväliri barbare, scrisul din nou regreseazä, desi influenta disciplinii carolingiene stampärä exuberanta loviturilor de condeiu ce sgâriiau pergamentul diplomelor postcarolingiene. EVOLU A Scrisul reflecteazä perfect starea sufleteascä a TI R ULU diferitelor epoce ale istoriei: capätä energie, sigu- rantd in epocile de luptä impotriva nobilimii; scrisul e masiv, colturos, are amploare, preciziune, condeiul nu mai ezitä, nurnärul stiutorilor de carte sporeste, scrisul capätä tot mai multà personalitate, se iuteste, pentrucd timpul incepe sä fie pretuit, abrevierile sbor acum deasupra cuvintelor, cu fantezie i origina- litate, cu apäsäri sensuale. Mai târziu, grafismul se complace in rásuciri de condeiu, in inzorzonári, capätä gratie, vibreazd, are vieatá, artá. Inzorzonärile sunt incä copiläresti, literele sunt impodobite cu C.s,....-- 111l'a ,, 0 si www.dacoromanica.ro
  24. 24. 24 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNA desemne de animale apocaliptice, scrisul corespunde arhitecturii mentalitätii timpului. Foarte incet, scrisul leapda inzorzonärile, i masivele, sensualele apásdri de condeiu, se iuteste, se simplified, pâtiä ce avem frumosul scris al Renasterii din care va reesi scrisul modern al alfabetului latin. Evident cá trebue sá avem totdeauna in vedere, studiind evolutia scrisului, i personalitatea scriitorului. Vom avea deci diferente importante dela manuscris la manuscris, dupä cum el emand dela /1 Fig. 3. - Scrisul i semncitura regelui Frantei Ludovic al XI-lea (1461-1483). E un grafism de o rará energie, impetuolitate i violentä; semniitura e un pachet de spini, fiecare träsäturl de condeiu este o sgfirieturä aceratä sau o apäsare brutalä, manifestare a unei indfirjiri ce nu cunoaate mill ai nu admite opunele la hotáririle regelui. Semnatura e bizará, imensá fatä de text al foarte suitoare: orgoliu i ambitie ce nu cunoaate descurajarea. Scrisul e clar, tocat, de un extra- ordinar relief, parcl säpat adânc in 'Artie: inteligentl vie ai intuitivl. Miacári mari de condeiu, exuberant svârlite spre cer, denotá o imaginatie vagabondá. Scrisul e vertical, aerpuitor, gladiolat, deci: putintá de retinere, de calcul, aire- tenie. Nu putea fi altfel scrisul fäuritorului Frantei moderne, contemporanul lui Vlad Tepe §i Stefan cel Mare. un om al bisericii, dela un orn de arme ori dela un scrib, meserias al scrisului; vom avea deosebiri dupd cum e vorba de un act solemn, desemnat incet, cu grild; sau de un grafism scris fárd gaud de cali- grafiere. Nu existä prin urmare un scris tip, invariabil, acelas pentru tosi inteo anurnitá epocd; ci grafismul variazd necontenit dupd gra- dul de culturä, dupl temperamentul, aptitudinile fiecdrui scriptor. Doar scrisul rnecanic, tiparul, poate da ceva stereotip i mort; si 4 A' 4g,..... vi o www.dacoromanica.ro
  25. 25. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 25 dar scrisul cu care ne insemnám in grabä gändurile, färä preocupäri de caligrafie, acela variazä dela orn la orn. Numai lipsa de manu- scrise suficiente pentru o anumitä epocä a putut da nastere greselii de a crede in posibilitatea impärtirii scrisului dupä influenta modei. Dad avem multe documente pentru o anumitä epocä si le cercetärn cronologiceste, atunci evolutiunea scrisului este imperceptibilá; dar dacá compardm douä documente foarte distantiate in timp, deosebirile apar radicale i datarea unui document pe cale paleo- grafid este posibilä pe secole. Pänä nu s'au descoperit manuscrisele pe papirus dela Herculanum i Pompei si mai ales irnensa multime de papirusuri lu mormintele ultimilor faraoni, bine pästrate datoritä climei Egiptului, nici nu se bänuia cä Romanii au avut pe lâng1 scrisul solemn, clasic, si un scris cursiv, extrem de variat i plin de viatä. SCRISUL LEMN. Explicatia psihologicd pe care am SO SCRISUL DE TOATE ZILELE dat-o evolutiunii scrisului isi are toatä valoarea dud e vorba mai ales de scrisul necaligrafiat, de scrisul de toate zilele. Sä nu pier- dem deci din vedere c51 avem doual mari categorii de grafisme: scri- sul solemn, un scris färá personalitate, caligrafia propriu zisá, intre- buintat in drtile bisericesti, in documentele de Stat; si avem scrisul de toate zilele, variabil dela om la orn, dela document la document, singurul care inregistreazd toate pulsatiunile sufletului. Oricare din noi poate scri in douä feluri: in scrisul lui intim si in scris incet, caligrafiat, asa cum ar fi o carte de vizitá litografiatá. Astfel fiind, in apus, chiar i in epoca barbariei merovingiene, gäsim documente aproape tot atât de frumos caligrafiate ca pe vre- mea lui Virgiliu. In special cartile liturgice pástread, pânä tärziu in evul-mediu, toatá armonia scrisului inscriptiilor romane. In ceea ce priveste documentele noastre în slavonege, ele sunt numai in scrisul solenm ; sunt nurnai opere de caligrafiere purl, mai frumoase sau mai unite, dupä gradul de culturä si gust al pisa- rului. Documente in scrisul de toate zilele, nu avern, din nenorocire, decal extrem de putine. Cel mai interesant este grafitul de pe ten- cuiala bisericii domnesti din Curtea de Arges, unde, in artistice trädturi, probabil pictorul sau arhitectul clädirii, a insemnat, pe tencuiala proaspätä, data mortii «Marelui Basarab ». Dar si in cele mai solemne documente putern gäsi urme din scrisul natural al gramaticului: desi actul e scris dupá toate regulele www.dacoromanica.ro
  26. 26. i... ' _4,.441 4.7 .-............,.. -, ---- ,-.7 1:La.1Z.......-.. .7.."2".. _t5.--._ ''----wo-. ....- .... ............ i.... ... - - . ' t`r - . . . r e , ...... 4 ` i ' 41 , ...",4 _ --4,-21 , ---,..7.-t - ,f AI tan ' - -.--. 1°714 . ' Ittql'S4 CP r44-d*4- 4 _ . _ Fig. 4. - Grafitul cu stirea moriii lui Basarab. S'a scris, pe tencuiala Ina nezugráviti a bisericii Curtea Domneasca din Arges, cu un corp ascutit, cu foarte artistice imbineri de litere, probabil de atre pictorul bisericii, urmkoarele: V lto n/al Dllgopuli prestavisia veliki Basaraba voivoda (In anul 686o (=1352), la Câmpulung, a räposat marele Basarab voevod). Ct s.,,E.eir.:11-6, Zq:Iri sw4 www.dacoromanica.ro
  27. 27. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 27 caligrafice ale cancelariei domnesti, totusi, diacul, cind pune data, sau and scrie « amin » ori and îi inseamna numele, dä drurnul condeiului, agatá o lungá coadá de vreo literä, sau niste dimensiuni exagerat läbártate, ori creazä o formä de literd cu totul idiomaticä, imprimänd astfel personalitatea sa documen- tului, in total contrast cu impersonaIitatea scrisului din restul ace- luiasi act, Aceste scApäräri de condeiu sunt de cea mai ID I OTISME GRAFICE mare importantl. Dacä studiem cu atentie orice document, si conform regulelor grafologice, pu- tem, panä si in scrisul cel mai caligrafic executat, recunoaste per- sonalitatea scriptorului i, studiind ceea ce in expertiza grafici nurnim «idiotisme grafice», adica acele particularitäti grafice pe care färä voie le reproducem in scrisul nostru, particularitäti care nu se intâlnesc in scrisul altei persoane, putem atribui fárá greseald cutare scris cutärui diac, chiar and el nu si-a rnentionat numele, si putem preciza astfel sub ce domnie s'a scris cutare act nedatat. Documentele scrise in slavoneste, fiind, in imensa INFLUENTA lor majoritate, acte oficiale, perfect caligrafiate, vor TIPARULUI fi deci usor de descifrat. Numai dupä ce tiparul se va fi introdus, dupä ce artile bisericesti nu vor mai fi manuscrise ci tipärite, aducând deprecierea caligrafilor, dupá ce stiutorii de carte se vor înmuli, scrisul va pierde din frumusetea lui rece i va deveni un scris in care vieata pulseazä cu intensitate. Din cauza legii mini- mului de efort, scrisul va deveni tot mai cursiv, ridicArile de condeiu vor fi tot mai rare, literile se vor inlántui, prescurtärile se vor In aceastá perioadä, desi documentele vor fi scrise in româneste, totusi descifrarea lor va fi din ce in ce mai grea, pentrucä, in locul scrisului uniform, vom avea un scris variind dela orn la om, dupá gradul de culturá, dupä exuberanta sau calrnul temperamentului säu, asa cum infinit de variat, si uneori extrem de greu de descifrat, este scrisul din zilele noastre. De aceastä parte a paleografiei ne vorn ocupa in al doilea volurn al luerärii de fatä : « Cirilica romdneascd ALFABETUL Alfabetul « cirilic », cu care am scris panä in RILI 1863, este un amestec de litere comune alfa- betelor latin i grecesc, la care s'a adaos un numär de litere de forme inedite, reminiscente din alfabete orien- tale, pentru a reda sunetele proprii limbii slave. Aceste din urmä. îi dá inmulti. e. www.dacoromanica.ro
  28. 28. 28 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÄNÄ litere sunt in contrast cu primele, fiind complicate; ele necesitä numeroase ridicári de mând §i deci pierdere de timp, sunt u§or de- formabile si se pot lesne confunda unele cu altele dacá nu sunt scrise cu deosebitä incetinealii si atentie 1). Alfabetul cirilic este deci o armä defectuoasä de culturä, dar are marele avantaj de a avea un semn special pentru fiecare sunet al limbii, ceea ce nu avem in alfabetul latin, prea särac pentru o limbä bogatá in sunete, cum e cea slavá, cum e cea româneascä 2). Avern deci in alfabetul cirilic: 1. Litere identice cu cele din alfabetul latin: MITOKEN 2. Litere din alfabetul latin, dar cu altä valoare: PYCBHX rus vih 3. Litere identice cu cele din alfabetul grecesc: HAWA* r tir plodfgps 4. Litere speciale alfabetului cirilic: Ill III ill I) II, t t ge 6Hitt$S31Xl% Ic /A 4 X M 10 abjudzzi á ie la î â ia iu x Iatá acurn in*area literelor in ordinea alfabeticá cu numele lor: 6K l'AEHIS3H1,*(1 A1H0110 Ot? " '7: : N et: et: O N o e N g CD C1) 0 F -t- cm? cro 0 CT gal CD 0 '15 2.CD O * g h 7h1 -k 10 M 11 AN X tir V' 0 -C/) (-)< 'E.. 5" rb -I DO CD -A °¡"5 E+C SID( t T, (.1.). ') Alfabetul glagolitic, cu care s'au scris numeroase texte slavonesti, dar nu la noi, este si mai complicat: fiecare literá este inzorzonatá cu rotogoale märunte ca niste cercei i inele agá%ate de obrazul unui sfilbatec. 2) Notäm: 13 litere majuscule grecesti sunt identice i in alfabetul latin: A, B, E, H, I, K, M, N, 0, P, T, X, Z deci i alfabetul latin i cel slay derivä din cel grecesc. a A c or,8 AD 0" < Q.. ro $7 AD 0 AD 0 -a. rp 0 fo. II, III k (/) EV Al' >1. .-cr ,. DI Ill 2, www.dacoromanica.ro
  29. 29. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 29 VA RI ANTE Din aceste litere capitale, s'au format cele cursive GRAFICE si s'au obtinut diferite variante grafice, datoritä : 1. Materialului utilizat: piatra, metal, stofä, pergament, hârtie. 2. Uneltei utilizate: dalta, pensuld, pax* etc. 3. Colorantului intrebuintat: cernealä, vapsele. 4. &oalei, mediului, in care s'a format scribul. 5. Gradului de culturd al pisarului. 6. Naturii documentului: inscriptie funerara, pisanie, manuscris. 7. Importantei actului: hrisov, scrisoare particularä. 8. Formatului materialului de scris. 9. Grabei sau incetinelii cu care s'a scris. io. Temperamentului scriptorului. 1 1. Spiritului de imitare. 12. Modei. Pentru un ochiu atent, existä tot atâtea variante de litere cati scriptori sunt. Nu exista doua frunze la fel, nu existä doua grafisme absolut identice. Totusi, ca forma generald, avem litere care nu se gisese deck pe anumit gen de documente. De pilda, epitafele, pisaniile si tot ce se atinge de cult, va fi scris cu litere lunguete si ingustate, in armo- nie cu ascetismul chipurilor de sfinti din biserici; initialele sau lite- rele din monograma Domnului vor avea dimensiuni imense, pre- cum imensä era distanta dintre suveranul absolut si supusii sai ple- cati; si aceste litere vor mai fi scrise cu rosu, ca purpura mantiei domnesti, vor fi impodobite, aurite, incununate cu flori si embleme, in armonie cu vestmintele suveranului. Dar chiar si literele din cuprinsul unui document vor ajunge sa capete o formá generald radical deosebitä de modelul primitiv, clasic; aceasta datoritä in primul rand legii minimului de efort. Mâna, având sa execute mereu aceleasi miscäri muschiulare pentru formarea ace- leiasi litere, ajunge, prin deprindere graficä, sä execute desemnul literei cu tot mai multä sigurantä si usurintd; apoi, mana, pentru a evita necontenitele opriri la fiecare ridicare a condeiului, va suprima miscarile inutile, va inlántui traseul grafic, si va obtine variante ale aceleiasi litere care sä favorizeze iuteala. Apoi la iuteald, unghiu- rile ascutite se rotunjesc; linia verticala se incovoaie, linia curbä tinde spre verticalä, si astfel scrisul ajunge sä aibâ o serie de litere mult deosebite, ca prima' impresie, de modelul dela care a pornit simplificarea. In sfârsit, aceastä formä mai simplificata si mai www.dacoromanica.ro
  30. 30. 30 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA originalä, se imiti de alti scriptori i noua literá devine pe incetul o variantä de intrebuintare curentk 1). PUNCTUA TI U NEA In documentele noastre vechi, - care, pre- rrr.f4 1- 4(4 AI, JI H . 44g7;i1 Fig. 5. - Ori ce docu- ment incepea cu o cruce, mai simplä la inceput, din ce in ce mai impo- dobitii in succesiunea a- nilor, hi cerneali rosie impletitä uneori cu aur, in actele de o deosebitä im- portantl. Prima Uteri a textului e la fel enorm de mare si impodobitä. In cuprinsul textului, de ase- menea, gäsim litere mult impodobite, in- locuind alineatele de as- tfizi i precizfind un nou pasagiu al documentului. obiectul unei donatiuni, jurámtIntul, martorii etc. cum am vAzut, se scriau färä intervale intre cuvinte, färi aliniate, fárá despártirea in silabe a cuvântului prea lung dela finele unui ränd - nu se intrebuinta nici punct, nici virgulá, apostrof, liniutd cu valoarea din scrisul de astázi. Existä insä puncte, pe care le-am putea numipuncte de respiratie pentrucá se pun spre a indica pauzele pe care vocea trebue sá le facd pentru ca cetitul sä aibä mai mult inteles. De pildá, in Lectia I-a, -o paginá din Evan- ghelia lui Matei, - punctuatia s'a fäcut astfel : «Cartea nasterei lui Cristos. fiul lui David. fiul lui Avraam. Avraam a miscut pe Isac. Isaac a ndscut pe lacov. lacov a ndscut. pe luda ti pe fratii lui. iar Iuda a ndscut pe Fares §i pe Zara din Tamara». Sunt i uncle puncte färä nicio explicatie ortograficd sau fonetia. Credem ci ele provin din incetineala cu care a scris copistul, a cárui mini s'a läsat, din loc in loc pe hartie- , insem- nand astfel un punct involuntar fäcut. Alteori un punct precede si urmeazá o cifrä, un mileniu. Este aci, evident, o punere in relief a unei date. In loc de aliniate gäsim, de multe ori, o literä fAcutä in dimensiuni mai mari cleat literile ce urmeazá. Aceastä initialä este uneori infloritä, scrisä cu cernealá rosie, de aur, si mai ingrijit desemnatá. Unele vocale au accente, in special I si A initial. Nu este insä indicarea accentului tonic al fiecárui cuvânt, ci, probabil, o influentä din alfabetul grecesc. 1) 0 listá de variante, date conform liimuririlor grafologice de mai sus, se gáseste la finele märite 'A (4 CO; Jun 311 , rtifyrbi cfirtii. www.dacoromanica.ro
  31. 31. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 3 ' Orice act incepea cu semnul crucii, fäcut foarte mare, lunguet si impodobit. 0 aka' cruce, märuntd, bizantinä, incheia majoritatea documentelor. FRELECI Documentele noastre vechi nu folosesc nici cifrele romane nici pe cele arabe 1), ci, ca si documentele grecesti, literile alfabetului au fi valoare de cifre. Nu e nicio cleosebire intre cifrele intrebuintate in documentele grecesti si cele din documentele noastre cirilice. 0 exceptie ar fi pentru goo, redat in cirilice prin sunetul lui « t »; iar $ grecesc = 6o a cpätat o formä inversatá in cirilicä: a 6o. a = 1 j 1 = 1 0 riS P = 100 13 = 2 g K = 20 . c = 200 y = 3 /1 X = 30 I; T = 300 ö = 4 M = 40 5-; u = 400 E ---= 5 ri v = 50 4) q) = 500 5 ----- 6 3- E = 60 g , -_,_ 600 Z = 7 r6 o = 70 T- 'I' = 700 n = 8 ii T r = 80 co w - 800 0 = 9 r-i q = 90 14 Z = 900. Fig. 6. Pentru a reda pe II, 12, 13, 14 etc., paná la 20, contrar cu ceea ce se intamplä cu cifrele arabe, unde scrim intâi zecimea si apoi uni- mea; in cirilice, mult mai logic, scrim obisnuit invers: hit& unimea ,si apoi zecimea, pentrucd asa se si pronuntá : «unu spre zece, doi spre zece, trei spre zece etc., iar nu # zece unu, zece doi; zece trei, etc. 2). Spre a nu confunda o literl cu o cifrá, se pune, deasupra literei alfabetului având valoare de ciffá, o acoladä. , ') Doar in cateva documente slavonesti ale lui Matei Basarab gäsim anul redat in cifre arabe. 2) Vezi tabloul cu cifre la finele volumului. = g r .-. ,.t.- il .-O www.dacoromanica.ro
  32. 32. 32 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA. Cand e vorba de mii, atunci se mai pune, precedand litera cu valoare de cifra, o liniuä oblica tdiatä obisnuit de una sau doua secante: tlY II Í AT 12 13 xS x3 xi 6000 7000 8000 10000 ABREV ERII Spre deosebire de zilele noastre, and utili- zarea abrevierilor inteo scrisoare ar fi soco- tita ca o nepolitetä si se tolereaza doar, din ce in ce mai rar, in stilul comercial; dimpotrivá, in documentele in cirilice, abrevierile se intalnesc la fiece rand. Ca logicä, o abreviere ar trebui sa aiba drept explicatie: dorinta de a castiga timp, de a scrie mai repede ; alta este insä explicatia intre- buintärii abrevierilor in vechile noastre documente. Evident ea', dacä pe o piatra de mormant, pe o pisanie, pe o bro- derie (procovát, aer, omofor), pe un clopot, o monetä sau o pecete, gäsim prescurtate multe cuvinte, aceste prescurfäri nu s'au fäcut in vederea iutelii. Tot asemenea, dacä gasim foarte numeroase abre- vieri pe o Evanghelie, cu majuscule impodobite, colorate, aurite, cu complicate arabescuri sau miniaturi deo extrernd finete, care au cerut luni de muncd rabdätoare, nu graba poate fi explicatia abrevierilor. Intrebuintarea prescurtärilor ar putea avea urmatoarele r. Nevoia de a economisi spatiul. De pilda, pe o moneta, pecete, icoana, pe o piaträ de mormant cu desemne i arabescuri, sau pe un procovat reproducând un chip domnesc, locul rämas disponibil pentru inscriptie este foarte redus i atunci se abreviaza cuvintele care se repeta stereotip in acest gen de documente; sau, se mai eco- nomiseste spatiul imbinand douä-trei litere inteun singur desemn, cautându-se a se obtine prin acest procedeu i o realizare artistica 1). 2. Nevoia de a economisi materialul de scris. Pergamentul (pielea de oaie, de vitel, sau, cea si mai fina, de miel nou näscut; piele rasä, subtiata, netezitä, lustruitá, albita.), costa foarte scump, fiind uneori extrem de greu de procurat, in vremuri de invazii, rázboaie. Perga- mentul - pe care nu se putea scri deck pe o singura fata 2) - trebuia 1) Abrevieri de acest gen sunt foarte frecuente astäzi, de pildä pe automo- bile citim: Ct în loc de Constanta; PI in loc de Ploesti; By pentru Bra§ov, sau pe Nagoane: Cl. I; Cl. III, in loc de Clasa intâia, Clasa treia, etc. 2) Aceasta numai in ceia-ce prive§te docurnentele cáci manuscrisele se scriau re amândouä fetele. 14 - lämuriri: i ti www.dacoromanica.ro
  33. 33. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 3 3 deci economisif. Atunci, el nu se täia dupä un anume format determinat, asa cum se taie azi hartia, ci avea cele mai variate dimensiuni neregulate; se scria pe toatá suprafata lui, nu se fäceau aliniate, se scria extrem de märunt i indesat, färä intervale intre cuvinte, pentru ca sä incapá cat mai mult text, si mai ales se recurgea la abrevieri si litere aruncate deasupra cuvintelor, litere sburdtoare. Evident cä nu se obtinea astfel un spor de iutealä, care nici nu se cäuta, dar se realiza o notabilä economie a pergamentului. Dupa ce s'a ndscocit hartia din carpe, scumpä si ea, si care se räspandeste cam in vremea descoperirii tiparului, nevoia economi- sirii materialului de scris devenise obiceiu, iar scrierea cu litere sburátoare, modä. S'a continuat deci utilizarea de abrevieri, de litere suprapuse. Apoi, and, dupä rasp ândirea tiparului, scrisul caligrafiat a devenit tot mai rar, scribii au dat drumul condeiului, abuzand de litere sburätoare. S'a ajuns astfel la indescifrabilul scris cu caturi al cirilicelor romanesti din epoca fanariotá 1). 3. Lenea este o principald cauzá a utilizärii abrevierilor. Lenea este uneori cauzä de progres, pentrucá sileste creerul sä náscoceased mijlocul de a cruta muschilor obosealä. Scribii, väzand cä se repetá mereu stereotip aceleasi imbindri de cuvinte ori nume proprii, s'au plictisit sä le scrie integral si au inceput sä le tot abrevieze, pand s'a ajuns la o abreviere-schelet ca de pildá, la Romani 4s S.P.Q.R in loc de « Senatus populusque Romanus »;d-ori «I.N.R.I» in loc de « Isus Navi Rex Judeorum » sau, in documentele noastre: GNI in loc de Gospodin; IO in loc de Joan, HS in loc de Hristos, MTA in loc de Meseta etc. 2). 4. Spiritul de imitatie. Deoarece abrevieri, in genul celor de mai sus, s'au gdsit practice, s'au imitat, i astfel unele abrevieri, cu totul personale la origine, au devenit, prin imitatie, de uz comun. Pentru acelasi motiv al economisirii spatiului i apoi din spirit de imitatie modá, avem astäzi, in firmele de moda amerianeasca atarnate de block- houseurile marilor orase, litere puse unele deasupra celorlalte, in loc de a fi aliniate orizontal, de pildá: A in loc de C.A.M. (Casa Autonornä a Monopolurilor). ') Este deci acelasi procedeu - pentrucá neschimbatá a ramas psihologia omeneasca - pe care-I intfilnim astázi la fiecare pas. Scrim: I. I. C. Brcitianu in loc de Ion Ion Constantin BrátianuI.P.S.S. in loc de Inalt Prea Sfintia Sa o, etc.; ori: un grefier, având sl scrie zilnic, de sute de ori, Tribunalul Ilfov Sectia de Notariat, Dosarul nurnärul 17334 din anul 1936 s, se plictiseste abreviazá, azi putin maine mai mult, Ora ce ajunge sá sctie: T. I. S. N. Ds. 17354136. 3 si ; s www.dacoromanica.ro
  34. 34. 34 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÄ 5. Influen(a apusului. Documentele latine simt mult mai bogate in abrevieri cleat cele grecesti si mai ales decât cele sla- vone 1). In lupta pentru predominarea limbii latine si a catolicismului, in opozitie cu limba greacä i ortodoxia, documente in limba latinä, cu abrevieri numeroase precum am spus, circulau curent in Bizantul cucerit de Latini in a patra cruciatä, in taratele bulgáresti, sarbesti, in voevodatele românesti, i astfel, au putut fi influentati si scrip- torii de greceste sau slavoneste de abrevierile documentelor latine si le-au imitat. Mai tárziu, influenta diplomaticii i paleografiei latine s'a exer- citat prin contactul cu apusul, prin Ungaria si Po Ionia. Voevozii nostri primiau i trimeteau hrisoave in limba latinä, dovadä cd, in afará de pisarii de slavoneste, erau i pisari de latineascä in cance- lariile domnesti, iar dovada cä i limba greacä era bine cunoscutá in mânástirile noastre, ne-o dá splendida Evanghelie slavo-greceascä de care am vorbit 2). 6. Note le tironiene. In epoca de apogeu a civilizatiei romane, nu numai scrisul obisnuit era extrem de rásp Andit in toate stra- turile sociale, dar i stenografia; asa zisele « note tironiene » erau de utilizare curentä 3). Stenografia aceasta a fost foarte fa's') Anditä printre primii crestini si mai era Incá cunoscutd in Franta Ora in secolul al IX-lea 4). Cu timpul, regulele metodei stenografice näscocitä de Tirone, s'au pierdut, dar abrevierile tironiene, pentru cuvinte foarte uzuale, s'au pästrat. S'a abuzat de asemenea prescurtäri in asa mäsurá incât descifrarea documentelor medievale latine este mult ingreuiatä toc- mai din aceastä. priciná. Prin imitaie, abrevieri conventionale din manuscrisele latine, s'au introdus i in cele grecesti, desi in másurá mult mai redusä, i apoi i in documentele slavonesti. 1) M. Prou, in al ski (( Manuel de Paléographie », Paris 1892, reproduce 4898 abreviatiuni intrebuiate in documentele latine din evul-rnediu; V. Gardt- hausen in lucrarea sa Griechische Palaeographie, Leipzig, dä o listá de gog abrevieri intrebuintate in documentele grece»ti. Vezi §i Leqia I-a. 8) Notele tironiene sunt nurnite astfel dupi Tir one, sclavul liberat al lui Cicerone. Tirone (näscut la 203 a. C. + 4 a. C.), náscocise un sistem de scriere foarte rapidk o adeväratä stenografie, cu care ne-a pastrat cuvântärile marelui orator. 4) Vezi Henri Stahl:, Stenografia Stahl ; lucrare premiatá de Academia Ro- mâná. Ed. II-a, 1926, pp. 33 §i urm. 2) www.dacoromanica.ro
  35. 35. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 35 In special am mostenit liniuta sau acolada, aruncatä sburátor deasupra unui cuvant pentru a indica abrevierea lui. Sistemul arun- cdrii deasupra cuvântului a unor litere, in vederea abrevierii lui, este iarási o mostenire din notele tironiene i). In tot cazul abrevierile, in documentele noastre sunt relativ puine si nu constitue o dificultate prea mare pentru descifrarea lor. Därn, la sfArsitul volumului, o listä de imbinäri de litere si de prescurtári mai frecuente ce întâlnim in documentele noastre vechi. MONOGRAMA 0 abreviere complicatá dar usoará de descifrat si de cea mai mare importantà pentru datarea unui document, o constitue monograma. Monograma, care nu se utiliza decât in documentele munte- nesti, este si ea un imprumut apusean. Se cunoaste o monogramd din anul 65o a regelui merovingian Clodoric. Monograma devine de uz curent dela Carol cel Mare inainte. Monograma, la noi, este o grupare a literelor numelui de botez al Domnului, in jurul initialei, i formând un desemn bizar, migálos complicat, acut cu cernealä rosie sau aurie, cu duct subtire, propor- tionat, armonios la inceput; cu ductul mai mânjit, mai apásat, mai nesigur, mai inflorit, mai lipsit de gust, pentru actele mai putin importante, cum si in perioadele de decadentä, dovedind astfel un scriptor de inferioarà culturà i sims artistic. Monograma nu este scrisà de Domn, nu este un autograf, dupà cum ne-a dovedit o serie de expertize grafice, pentrucá aceeasi mono- gramä, a aceluias domnitor, diferá dela document la document, ca ele- gantá a ductului, ca dimensiune, ca presiune, ca proportiune i armonie. Monograma, care era uneori foarte complicatá, cu imbinäri de aur i culori, cu desemne i flori, nu putea de aceea fi fäcutil decât de un specialist. De cele mai multe ori monograma era desemnatä, pe pergament sau h Artie, inainte de a se scrie textul, ceea ce se dove- deste prin inghesuirea rândurilor precedând monograma sau prin faptul cá textul ultimului rand incalecl cerneala monogramei 2). 1) Din notele tironiene a rämas, in scrisul nostru de astäzi, abrevierea cuvân- tului et o & » (vi) atAt de frecuentá in corespondenta comercialá; din abrevierea tironianá pentru subscripsi, s'a ajuns tä se hick pierzându-se intelesul primitiv al stenogramei, parafa, Care insote§te foarte multe iscálituri, parafá ce ia uneori o complicatie fantasticá. 2) Vezi H. Stahl : Despre autografe, conferintd timid la Scoala Superioará de Arhivisticá §i Paleografie la 1929, apárutá in bro§urfi dupfi note stenografice hi 1936. 3. . www.dacoromanica.ro
  36. 36. MANUALDEPALEOGRAFIESLAVO-ROMANA. ' NI Tuts A - , Am um t4 tits - dy rtrild Aigt?;'61-4,0"-ti ` r"7 ° -1'' 4( h-f . r _ (--,------ 63 (....,-,-- _ vr, Inm 0) riiireor o ii4 rout ri 0 C.;(1 rf 2.rti r ¡IN -.-41.11 - . ,-------, 4 - rit4 - :C.:1 ' 0 rth i ..., ,Iy 6f,Ari ertt eN. Lis -a 71: f , . k.---...*=- - -Z, ' i'li"i" 444,0,04.- ' .1 -,-. . - ,--- .... &kit c+igai_f4 port tift41 Fig. 7. - Monograma hrisovului din 1476 Oct. 7, al lui Vlad 'repel). In documentele muntenesti, dovada autenticintii o acea, pe Mite{ pecete i monograms. Se citeste: t Io Vlad voevoda milcstiia bojieia gospodini*. Vlad voevod din mila lui Dumnezeu domn). Se vád snururile bicolore, impletite In forma de cruce, de care atfirna pecetea cea male. . . . (Eu .., IA /% . t - .711-4-.4 ;, ,c--e- - Î. '' il.' 1. i i% 11 . ',='. r 1 - . z E tit - ? - ' ,r, /- a ,,, - : tre f) www.dacoromanica.ro
  37. 37. RIAVHOOTIVciHaIti:ITIONI -.-. - j i 4! I t .--(c-..-7,(` ' i -, , ...., 1 tl Ctr 4 47 -EV L rt -..,9-- ri o ri-r;1 fi 1 t4 f{ r-IT 0 . C fti0 '1 f'0 ,Cts4 ,t''. ri?? 4L('"/ n , .,--,1/4 ,,b' '/A e e- r-f-C7 (ti1(4110(r,v-H-6 ril1 c, u H i lilit r-t ti - (V 4 / tr ,,--1.' -: .0 o (.rii r(114 ---»1 s. ----7-- C. Fig. 8. - Monograma scrisorii din 3 Iulie a lui Vlad Dracul, adresatii Bra§ovenilor, flanciind pecetea mici, aplicatil peste ceara fierbinte, pe un romb de }Artie protectoare. . z.r 0 (CH tC1.5;341:ife,:ai...). _Zzag c)(-N ri , - www.dacoromanica.ro
  38. 38. 38 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA Dupä acelasi procedeu ca al monogramei suveranului, se abre- viazA cuvintele ce insotesc numele Domnului in monogramá: IN/ KOEISIVAil AINAOCTY/it EMILE pm °Amu% . t Io voevoda milostila bojieia gospodini. PECETEA Consfintirea de cAtre Domn a cuprinsului actului, se acea prin aplicarea pecetei domnesti; iar pentru actele de mare importantd, prin adäugirea, aláturi de pecetea ro§ie a suve- Fig. 9. - Pecetea lui .Ftefan cel Mare. 4 t Paean Io Stefan'i voevoda gospodar zemli Moldavskoi s. (t Pecetea lui Io stefan voevod domn al ;Aril Moldovei). Pecetea mare domneasci se punea doar pe actele solemne. Ea singuri consfintia cuprinsul actului. Foarte grea, aplicatä pe un bulgär de ceará rosie, pecetea era atftrnatä de pergament prin snururi de mätase rosie si albastrá, îmbinate in form/ de cruce. ranului §i a pecetilor pe ceará verde ale boierilor. Aceasta insä, obis- nuit, numai in Moldova. Pecetea era sau aplicatä direct pe document sau atärnatä. Când se aplica direct pecetea micá domneascl, atunci, pentru ca ceara i SE4i`h -.., -. . . i -I rlf,"., V I, (1,(7, - r 1 .e . .1 r si ...e,, ,,, , , ' y_ ,. . t.) .+ .', -4-.0 _, r ° g,"." "2", www.dacoromanica.ro
  39. 39. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 3 9 sä nu se deslipeascä de pe pielea unsuroasá, pergamentul se intepa pe verso cu zeci de intepáturi care fáceau ca locul pe care se punea ceara sä devinä grduntos. Alteori se fácea in pergament, sau pe hârtia documentului, o serie de incizii in unghiu ascutit. Aceste colturi triunghiulare se impingeau spre fata pergamentului sau hâr- tiei, pátrundeau in corpul cerii §i astfel pecetea adera bine de document. Fig. Do.- Bula de aur dela Alexandru II al Tárii Rominesti. Se citeste: Silu zlato peat Io Alexandru voevod gospodini (Aceasti pecete de aur a lui Io Alexandru voevod domn românesc). La aplicarea pecetei, se punea, dela o vreme, peste ceara fierbinte un päträtel de hârtie i peste aceastä foaie protectoare, se presa matricea de metal pe care era gravatä pecetea domneascá. Pentru o si mai bund pazä a pecetei, hârtia protectoare era cusutá de document cu un §nur subtire de mätase, albá sau coloratä, iar colturile rombului de hartie protectoarä se päturau peste pecete. Alteori se aplica peste ceará un strat de vatä. vlaski * , - www.dacoromanica.ro
  40. 40. 40 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÄ Pecetea domneascl s imprima peste un strat subtire de cearä rosieaplicatä peste un bulgär de ceará obisnuitä. Se lega de capätul de jos al documentului prin snururi de mätase rosie i albastrá mai rar de alte colori : verde, galben, alb. Cele douá snururi erau imbinate, petrecute in formä de cruce prin gäurile fäcute in per- gament ; iar capetele snururilor erau prinse in massa topitá a semi sferii de ceará. Pecetea mare domneasa era, in Moldova, atarna- ti, une ori, de do- cument prin fasii de pergament. Fig. ix - Pecete ob- tinutä prin aplicare, di- rect pe cearA, a matri- cei de metal. De pe la sfârsitul secolului al XVI-lea, avem i peceti imprimate cu tus : incälzea inelul sau metalul pe care era gravatä pecetea la flacära unei lumänäri Fig. 13. - Pecetea_dui Mihai Viteazul, pe- cete in tus dura inelul Domnului. Cele cateva litere apárute in cli§eu sunt scrise de insási mfina lui Mihai. noi sub doug infátisäri : unele sunt Fig. 12. - Pecetea mijlocie, de pe un act din 1505, Martie 26, al lui Radu cel Mare. In cele mai vechi documente se aplica direct pe ceará (fig. it); mai tfirziu, matricea de metal se presa pe un romb de }Artie protectoare, pus peste ceara fierbinte (fig. 8 §i ping se innegrea bine de funingine, i apoi, udându- se hârtia, se aplica pecetea. Foarte rar la noi, pe documente de o exceptio- nalä importantä, pecetea era de metal. Pecetile de acest fel - ne spune d-1 Prof. C. Moisil - se prezintä la simple capsule de metal - mai mult sau mai putin impodobite - destinate sá protejeze pecetea 1- T - I st « ). c;f? - :, t. t I. 4,141 %i ;11h -7;z1 z2). - ai www.dacoromanica.ro
  41. 41. 31.3V110031VdaCIInumLON n-mtv.77,,T ^or., ga.e - e 014 1 rip rt..,..141,.:Xt, .-1CT t14.. 11. - rv. 4 --fV. r, r ° .'151 1 .1' '4 53:Ps 611 Fig. 14.- La mijloc pecetea mare domneascil, pe ceará roie, flancatli de pecetile mici, pe cearit verde, ale boierilor Divanului Moldovei (de pe tin act din x5xo al lui Bogdan cel Orb). www.dacoromanica.ro
  42. 42. - _ - A, Fig. is. - Peceti ale boierilor lui Ilias-Vodi (Fragment). - Pe fiecare ffI§ie de pergament era scris nurnele fiediruia din boierii martori ai hotiirfirii domneyti. Z C >r 0tri Po > rm 0 0 m m cr, t>C o o X >. 7. >, www.dacoromanica.ro
  43. 43. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 43 de cearä ce se aflä in interiorul lor ; altele sunt adevärate bule de aur, ce au pe fafd. §i pe revers reprezentäri si inscriptii sigilare ». Bule masive de aur nu s'au gäsit pänä acum la noi ci numai unele lamelare, adicl alckuite din douä pláci de argint aurit, rotunde si bombate, care sunt lipite la margine una de cealaltá prin sudarea metalului. In aceastä margine sunt pätrunse de douä sau trei gäuri prin care se petrecea snurul » 1). Inscriptiile, tipurile si ornamentele sunt in relief. Pecetea fäcea singurä dovada autenticitätii unui act, chiar dacd Domnul stia sä scrie. Nu ne-a râmas de pildä dela Stefan cel Mare niciun ränd scris de mana lui, si totusi este cu neputintä ca omul care a läsat atätea urme de cea mai curatä si mai proportio- natá artä in tot cuprinsul pämäntului moldovenesc, sä nu fi stiut scrie si ceti; O. nu fi cunoscut, marele ctitor evlavios, limba cártilor sfinte, limba diplomatiei : limba slavonä. ISCALITURI Stiutorii de carte, foarte multä vreme, au fost numai preotii, dar chiar si in tagma bisericeascä au fost episcopi cari nu stiau nici mäcar iscáli 2). Nu e de mirare deci ca numärul suveranilor cu stiintá de carte sä fi fost foarte putin numeros, in apus ca si la noi. Pecetea servea deci drept iscäliturá. De aci impor- tanta functionarului domnesc in paza cäruia se incredinta pecetea domneascá 3). Iscälitura isi are originea in semnul crucii cu care incepea si sfarsia orice document de Stat, si care a inceput O. se aplice si in locul pe- cetei. Scriitorul actului, in epoca postmerovingianä, desemna o cruce, mai simplä sau mai impodobitä, in mijlocul creia läsa un cerculet 1) Const. Moisil: Bule de aur sigilare dela Domnii Tdrii Romdnefti fi ai Mol- dovei. Bucuresti, 1925, p. 7-8. 2) In loc de semnátura cutärui episcop, gfisim numai crucea, si aláturi men- tiunea scribului: quia literas nest-10 sau: propter ignorantiarn literarum (Leist: Urkundenlehre, Lipsca i882, p. 242). 3) Astazi, un analfabet, care are de pildá un carnet la Casa de Econornii, vine cu pecetea lui, bine invelitá inteo basins, pusá in chimir, sau atfirnatl de gât. Analfabetul, astázi, and face o vanzare etc., in lipsa pecetii, trage cu dege- tul peste crucea fácutd cu cernealk de avocat sau grefier. Evident cl este aci mai mult un fel de legAmfint pe cruce iar nu notiunea impresiunii digitale, atat de eficace pentru identificarea unui delicuent, pentrucä se trage cu degetul nu se apasá astfel ca sa se imprime papilele vdrfului degetului. In multe din documentele noastre vechi, avem asemenea quasi-impresiuni digitale ale martorilor nestiutori de carte. www.dacoromanica.ro
  44. 44. 44 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÁNA alb si suveranul, nestiutor de carte, trägea o linie peste acest loc alb, complectând crucea, intärind actul 1). Din aceastä cruce, s'a format monograma. Suveranii merovingieni stiau mai toti s scrie, cu exceptia vreunui nevârstnic, ajuns rege. Aceasta se datora faptului cä ei se aflau sub tutela preotilor. Uzurpatorii tronului merovingian insä, majordomul Pepin cel scurt, un simplu soldat norocos, i urmasii lui, nu stiau nici iscAli. Insusi Carol cel Mare n'a invä- tat sä scrie cleat la bátrânete. El a adop- tat, cel dintâiu, in loc de semnäturk insi- ruirea literelor numelui säu in jurul crucii, obtinând cunoscuta lui monogramk imitatá apoi de tosi suveranii, monogramä care a inlocuit pentru multä vreme iscálitura, chiar si atunci când este cert cä suveranul ar fi putut mácar iscáli. Semnäturile domnesti reincep, in apus, abia la finele veacului al XIV-lea, in mod cu totul sporadic, pe scrisori particulare intâi, i apoi si pe acte de Stat, pentrucä e mai usor sä dai o semnäturá decât sä astepti sd se aplice pecetea legatä complicat de document. Apoi semnätura, era o dovadä de culturk Obligativitatea semnäturii regale pentru a garanta autenticitatea unui act nu devine regull cleat in secolul al XVI-lea 2). La noi, cele mai vechi semnäturi dom.: nesti cunoscute pânä acum sunt din secolul al XVI-lea: semnátura lui Vlad al VI-lea, din 1534, i cea a lui Mihnea, din 1591; in Muntenia-3). In Moldova, cea mai veche semnáturá llomneasck pe un act slavon, cunoscutá nouä este de pe timpul lui Ion Vodá cel Cumplit (1572-74). Fig. 16.- Cunoscuta mono- grami a lui Carol cel Mare, din 794, imitatá apoi pe toate documentele succeso- rilor impáratului. Monograma nu e ficutá de impárat, pentru a el n'a invätat sá scrie cleat la bitanete; iar ductul grafic e sigur si trideazi, prin eleganta literei K in spe- cial, o mini* dibace. S'ar putea insä ca micul apen- dice de sub litera 41A » din rombul crucei, si fie fäcut de mina imparatului, pen- tru eS i predecesorii lui Carol, nestiutori de carte, complectau cu mina lor, punfind un punct sau o liniuti, ui3 mic loc alb läsat in crucea inlocuind semnä- tura, cruce ficutä de scrii- torul actului. 1) 13âni i astäzi preotii catolici pun o cruce la inceputul unei scrisori, chiar particulark i altä cruce inaintea senmäturii lor. 2) A. Giry: Manuel de diplomatique. Paris 1925, P. 771. 3) I. Bogdan: Documente privitoare la relafiile Tdrii Rorndnefti cu Brafovul fi Tara Ungureascd, in sec. XV fi XVI. Bucuresti 1905, 1, p. XLIX. si www.dacoromanica.ro
  45. 45. amvuocialvaauINIMLON (1( 6 CfAii,fiCalUrlib e.04-A 'eí 'JP ta " *4- 741 royi( fs'Aso 4i A kviv&.*Hssrsnetast Tit issfesit#01111 . Fig. 57.- Fragment din mono- grama unui hrisov al lui Matei Basarab. Literele monograrnei, salt de artistic executate, sunt aurite. Peste Inceputul mono- Tf-, gramei, isalitura autografit a lui Matei Basarab. E un scris de bátran: tremurat, tocat, sacadat; dar un scris foarte limpede, cu mult relief, suitor, format din Intretiieri de lovi- turi de penitä, ca niqte Incru- cisári de sfibii. (Prima liter& I inzorzonatfi copiliiros, nu este evident a batrilnului Domn ostas qi orn de gust, ci a scriitorului actului). -AT io i tt A4 6:y. 111 s'47 t r A " t tk.g*.ir 4111, t Aviv; I , t ,f , (1' www.dacoromanica.ro
  46. 46. 46 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÄ Avem insá o semnáturä cu litere latine a lui Despot Vodá (1561-63), pe un act latin din L5.6.Q, in care se intitula : « Heraclides Basi- licus Jacobus Dei Gratia Despota Sarni Princeps Moldaviae Doridos Pari et caeterarum Insularum Dominus et Haeres terrarum Vala- chiae etc. 1). Acelas domn semneazg in latineste mai toate actele sale scrise in slavoneste. Dela Mihai Viteazul inainte, dela care avem i isalituri i olo- grafe, majoritatea documentelor sunt semnate de Darnnii nostri. Aceastä isaliturá se punea la stânga documentului, inalecând primele litere ale monogramei. PLASTOGRAFI In Franta, ina de pe vremea lui Ludovic al OFI ALICI XI-lea dela care avem mai multe semnáturi . chrar olografe, suveranii aveau functionari speciali, dibaci in a imita scrisul suveranului, asa numitii Secré- taires de la main si cari îi scuteau de plictiseala semnärii actelor fär5. importantà 2). Asemenea functionari, autorizati a semna pe Domn am avut i noi, deoarece gásim deosebiri radicale, din punct de vedere grafologic, intre diferitele semnkuri ale aceluiasi Voevod 9. FALSURI Falsurile, in scrieri, atât de nurneroase si de variate astAzi, and mai toatä lumea stie sä scrie, au existat in toate timpurile, in toate çárile si deci i la noi. Falsurile sunt parliale sau totale. Falsul e partial, când numai o parte a unui document s'a falsi- ficat pentru a se inlocui o cifrä, o elan, pentru a intercala, sau schimba, o clauzà mai favorabilá inteun act de donatie, pentru a face sä dispard o clauzá neplácutä, etc. Falsul e total, când intreg actul este pläsmuit. Dovedirea falsurilor de toate spetele se face prin ramura diplo- maticei denumitá Expertiza graficd si care astázi, gratie aportului fotografiei, chimiei, microscopului, Colorimetrului, razelor ultraviolete 1) Cf. H. Stahl: Despre autografe. 2) Astäzi, o simplä stampilá, reproducând semnatura suveranulu i, Inlocue§te pe acel important functionar « secrétaire de la main #, i se aplicá pe decretele de decoratii, avansare in armatá etc. Asemenea stampile au astâzi i mini§trii, magistratii, etc. 3) Vezi H. Stahl: Despre autografe unde am reprodus mai multe semná- turi domne§ti falsificate. Vezi §i « Grafologia i expertizele graf ice », scrisul lui Mihai Viteazul §i al plastografului ski oficial. e *, www.dacoromanica.ro
  47. 47. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 47 si infrarosii, grafologiei, a ajuns la o preciziune absolutä in imensa majoritate a cazurilor. SE RETULC Neexistând plicuri in care un document sä SCRISORILOR poatä fi inchis i sigilat, cum avem astAzi, spre a se garanta secretul continutului, si, pentru ca violarea scrisului sä nu fie posibilä, documentul se päturea astfel ca, mai intâi, pecetea sä fie feritâ, acoperitä de marginile hârtiei indoitá in trei. Pentru ca cuprinsul actului scris pe hârtie sá nu poatä fi cetit nici mkar partial, se petrecea o fâsie ingustä de hârtie, prin niste inciziuni fäcute in act, dupâ pfturirea lui. Fâii1e retineau strâns lipite documentul, jar vârfurile lor se prindeau in ceara sigiliului cu care se incheia documentul. REINV EREAI Multe documente vechi se citesc foarte greu R SUL din cauzä cä pergamentul este pdtat, ingäl- benit, innegrit, in special pe muchea de pä- turire a documentului, la mijloc i pe margini; din cauza tune- zelii, oxidárii, frecdrii,contactului cu corpuri grase, cu ceara pecetii, etc.; ori din cauza cernelii ingálbenitá cu vremea, fie pentr45ä era insuficientä cantitatea de fier din cernealá, fie cá agenti fizici au provocat innálbirea cernelii. Palimpseste, adicä raderea totalä a scrisului de pe un pergament pentrn -a-1 putea utiliza din nou ca material de scris, nu am intâlnit in documentele noastre pânä astázi cleat intr'un singur caz, pe un act al lui *tefan cel Mare din 17 Martie i490 '). Originalul, pâstrat la Arhivele Statului din Bucuresti, Sectia istoricä, ne aratä insä cd nu e vorba propriu zis de un palimpsest, ci de un pergament al cdrui text initial s'a sters; iar partea nescrisä a aceluiasi pergament s'a uti- lizat pentru redactarea actului mai sus citat. E foarte probabil insä ca, mai ales particularii, inteo vrerne când pergamentul era atât de scump, sä fi cdutat a utiliza a doua oard acelasi pergament, pdtat din gresealä sau gresit inceput 1) Publicat de I. Bogdan in Documentele lui ,,tefan cel Mare, I, Bucuresti 1913, sub Nr. CCXX. 2) Evident insá Ca' importanta palimpsestelor, daca se vor gási, la noi, nu poate fi asemuitä de pildá cu cel descoperit de Niebuhr la 1816 In catedrala din Verona, si care tAinuia, in urmele vechei cerneli, intratá in porii pergamentului reinviatá, Institutele lui Gaius. 2). *si s www.dacoromanica.ro
  48. 48. 48 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA Reinvierea unui scris, devenit greu de cetit, ilizibil, sau aproape complect dispärut, se poate face pe douä pe cale chimicá prin procedee fizice. La procedeul chimic nu trebue .5.4 se recurg decdt atunci cdnd orke alt mijloc s'a dovedit ineficace, deoarece documentul iese pátat si este expus distrugerii in mâna unei persoane neexperimentate. PROCEDEE Procedeul chimic constä in recolorarea tanatului CHIMICE de fier din cernealä. Cerneala, utilizatá inch' din secolul al VII-lea i p And in zilele noastre pentru scrierea documentelor, se face din acid tank (extras din nuca galicá de Alep, 5% la litru), din sulfat de fier (45 gr.) si din gumet arabicä (zo gr.). Guma retine in suspensiune in lichid tanatul de fier insolubil si care constitue partea colorantd a cernelii. Chinezii, Egiptenii, Grecii i Romanii au utilizat tuful (encre de Chine), cernealä fácutá din funingine disolvatä in as-Vp continând putinä gumä arabicä. E o cernealä care nu se descompune sub actiu- nea reactivilor, dar se cojeste si se deslipeste usor de pe materialul pe care s'a intins; pe câtd vreme cerneala cu bazA de tanat de fier, pätrunde adânc in porii pergamentului i poate deci fi reinviatá chiar dacä ea s'a decolorat complect. Spre a constata dacd avem o cernealä cu bazä de cärbune sau cu bazá de tanat de fier, si deci vechimea unui document, e sufi- cient a atinge un fragment de literä cu un reactiv (de pildd acid clorhidric, acid oxalic). Dacá cerneala se descompune, avem o cer- nealá cu bazá de fier; dacä nu, o cernealá cu baza de cärbune. Tot prin acest simplu procedeu putem determina dacä un auto- graf este un original sau o copie litograficd. In acest din urmd caz, cerneala fiind grasä, nu se atacá de acizi 1). Ca procedee chimice de reinvierea scrisului, s. Spálarea documentului inteo solutiune de io gr. acid galic si 300 gr. apä distilatá, dupä o prealabilä inmuiere a documentului in apä distilatä i apoi inteo solutiune de acid oxalic. (Metoda Canne- parius (166o). 2. Spälarea cu o solutiune foarte slabä de acid clorhidric, apoi cu o solutiune saturatá de prusiat galben de potasä. Scrisul reapare in albastru, formându-se, in contact cu urmele de fier, albastru de Prusia. (Metoda Blagden (1787). 1) H. Stahl: Grafologia i expertizele in scrieri, Falfuri, Fraude i Raze ultra- violete. Bucure§ti 1933. di: si citäm: www.dacoromanica.ro
  49. 49. NOTIUNI DE PALEOGRA FIE 49 3. Spälarea repede cu o solutiune diluatä de hidrosulfit de arno- niu. Cerneala reapare in negru. (Metoda Lehner) 1). 4. M. Prou: Manuel de Paléographie, p. 186, afirmá, cl dacl späräm usor un scris dispärut cu sulfhidrat de amoniac concentrat, scrisul reapare ark' ca manuscrisul sä fie deteriorat. Toate aceste procedee chimice sunt extrem de delicate; cele mai multe päteaz1 pentru totdeauna un document si sunt in tot cazul arme periculoase in maini nedibace. Multe documente pe pergament (si deci cu pecetea atirnatä) sunt State tocmai la mijloc, fácand extrem de greu cetitul. Am constatat cl in majoritatea cazurilor aceastä patá provine din contactul pecetei de cearä, infäsuratá in mijlocul pergamentului, la páturirea actului. In aceste cazuri pata poate fi inläturatä, fard ca scrisul sá fie alterat, disolvând grásimea impregnatä de ceara pecetei, cu eter, benzinä purl, sau in unele cazuri, procedand cu multä precautiune, cu amoniac sau terebentinl. Evident cI se va incerca int Ai. reusita procedeului pe un coltisor nescris al pergamentului, imbibändu-1 usor cu o vatä muiatá in solutia indicatá. PROCEDEE In marea majoritate a cazurilor, scrisul, devenit ili- FIZ EIC zibil, poate fi reinviat pe cale fotograficá. Fotografiem documentul, bine presat sub sticlâ groasä., la luminä puternicá, oblicä, cu diafragma cea mai mick cu placä pancromaticd, utilizând si un filtru galben. Placa pancromatia este astfel chimiceste preparatä inat inregistreazä cele mai fine nuante de intensitate a cernelii, nuante pe care o placd obisnuitá nu le poate reda. Filtrul galben retine coloarea galbenä a fondului pergamentului sau hârtiei si astfel documentul apare pe fotografie, mult mai curat si deci mult mai lizibil. Dacä insä cerneala este ingälbenitä, atunci, evident, nu vom utiliza filtrul galben, pentrucä cerneala ar dispare complect. Vom fotografia, in acest caz, pe o placä obisnuitä pentrucd e stiut cä galbenul apare in negru pe placa fotograficl si deci scrisul ingäl- benit, devenind negru, va putea fi usor recetit. Culoarea rosie apare in fotografie in negru intens. 1) C. Ainsworth Mitchell: Documents and their scientific examination, Lon- don 1922. Ed. Charles Griffin. 4 www.dacoromanica.ro
  50. 50. 50 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA Vom utiliza si alte filtre pentru a elimina anumite colori care ar päta documentul. Rezultate extrem de frumoase am obtinut in unele cazuri utili- zând pläci pentru infrarosu si fotografiind cu filtru rosu; scrisuri, complect sterse, au reapärut pe fotografie. Evident insä el atunci, ori ce ar fi fost scris cu cerneald rosie va dispare in fotografia obtinutä. Copiile fotografice vor fi trase pe hârtie contrast. Un rezultat bun se mai obtine fäcând dupl acelasi document dou'd negative : unul puternic, celdlalt slab. Primul cliseu va 'film- gistra scrisul abia vizibil, pe când al doilea numai fragmentele de scris bine citete. Cu acest al doilea negativ facem un diapozitiv si-1 suprapunem, milimetric exact, peste primul cliseu. Astfel scrisul primitiv palid se imbinä cu scrisul clar vizibil dacä examinäm cli- seele prin transparentä si, vom putea reconstitui färä casnä scrisul decolorat pe original. Un alt procedeu constä in facerea unui negativ foarte intens; il intárim in sublimat; dupá el facem un diapozitiv, apoi iar un nega- tiv, din nou intárit, si iardsi un diapozitiv. Cu chipul acesta, repe- tând operatia, se suge din document ultimele pigmente de cernealä. Am obtinut astfel, in numeroase cazuri de falsuri moderne, rein- vierea unui text scris cu creionul complect sters cu guma 1). De multe ori un document poate fi mai bine cetit dacä il repro- ducem in alb pe fond negru, direct pe hârtia sensibilä. Folosim aparatul numit Luminofor sau alte aparate cari printr'o oglindá inverseazä scrisul si-1 reproduc direct pe hârtia sensibilá ca pe un negativ, asa cum am scrie cu creta pe o tablä neagrä 2). E totdeauna bine, in aceste cazuri, ca fotografiile sä fie märite, pentrucá urmele de cernealä, fiind mai mari, sunt mai citete si apoi putern mai usor mäsura distanta intre litere si ghici, la nevoie, dupä numárul de litere lipsä, cuvântul ilizibil pe originalul docu- mentului. Lampa de cuart cu mercur, prevázut cu fil- R A ZELE trul lui Wood pentru selectionarea razelor ULTRAVIOLETE ultraviolete, permite, in aproape totalitatea ca- zurilor, reinvierea perfectd a unui scris devenit ilizibil din cauza vicisi- tudinilor la care a fost expus in decursul secolelor un document, sou 1) Procedeul e indicat de R. A. Reiss: La Photographie judiciaire, Paris x9o3. 2) Un asemenea aparat existS §i la Academ ia Romfinä. www.dacoromanica.ro
  51. 51. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 51 din cauza spälärii lui in scop de fraudä. La razele ultraviolete pergamen- tul ia o splendidä culoare violetä fluorescentä si cea mai ingälbenitä cer- nealä, apare de un negru intens. Lampa de cuart permite iarási, citirea unui text in cernealä simpatick ingOdue recitirea palimpsestelor färä nicio dificultate si fárä a ne atinge de document. Cu aceastä lampà, inteadevär fermecatä, de foarte recentá näscocire, se pot obtine chiar si fotografii excelente ale scrisului dispárut. Timpul de pozá insä va fi foarte lung (in medie 20 minute cu douá lämpi de cuart) si va fi nevoie sä." utilizäm un filtru galben spre a obtine, din imbi- narea violetului cu galbenul filtrului, culoarea verde ce poate fi inre- gistratá de placa fotograficä, prea putin sensibilä la culoarea albasträ si derivatele ei 1). REPRODUCEREA Reproducerea exactá a inscriptiilor lapidare INSCRIPTIILOR se obtine in cele mai bune conditiuni tot LAPIDARE prin fotografie. Cu progresele realizate astäzi in fotografie, gratie obiectivelor rapide, pläcilor ultrasensibile, lämpilor cu magneziu, lämpilor nitra- fot, timpul de expunere este redus la un minim. Apoi, cu automobilul te poti apropia asnzi p ânä la poarta unei biserici sau mânástiri, si cu farurile masinii, cu câtiva metri de sârmä pentru a lua curentul electric dela acumulatori, poti obtine o luminä orbitoare in cea mai intunecoasä bisericá. Fotografierea trebue fäcutá la luminä oblick pentru ca relieful literelor sculptate sä arunce umbre scurte si inscriptia sä devinä astfel clar citeatd, si infloririle de piaträ, braul unei pisanii etc., sä apará in relief puternic, cu toate detaliile. Se va utiliza, evident, un aparat cu mare deschidere unghiulark pentru ca fotografia sO nu iasá deformatä pe margini; in lipsá, se va scoate o insiruire de cloud sau trei vederi dupä aceeasi inscriptie; fotografiile partiale vor fi apoi imbinate, asa cum se obtine o foto- grafiere panoramicá a unui peisagiu. In lipsä de aparat fotografic, sau de posibilitatea de a avea luming suficientä, se poate recurge la procedeul pe care-I utilizeazä tipo- grafii când dau la corecturk o perie: se intinde peste inscriptia lapi- darä o hârtie albä, usor udatá - hârtie sugätoare de preferintà - si cu o perie muiatä in praf de grafit, se bate de repetite ori peste fie- care literä, peste fiecare ornament de piatrá. Se obtine astfel o copie 1) Henri Stahl: Falfuri, Fraude fi Raze ultraviolete, Bucure§ti, 1933. 4* www.dacoromanica.ro
  52. 52. 52 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA foarte exactä a inscriptiei, in care insä pärtile in relief vor iesi in negru, fundul rämanand alb. E deci ca un fel de negativ al unei fotografii. Dupä acest procedeu a obtinut Kozak cliseele foarte citete din pretioasa lui lucrare: Die Inschrzften aus der Bukovina, Viena 1903 1). Actele nu se pot reproduce exact cleat pe cale mecanicá, prin fotografie, utilizand diferite pläci si ecrane, precum am indicat. Pentru reproducerea in mai multe exemplare a unui original, vom recurge iaräsi numai la procedee mecanice: zincografie, autotipie, fototipie, fotogravurä. Numai fotogravura (heliogravura) poate reda toate amänuntele unui document, cu cele mai fine nuante. Acest procedeu este insä foarte costisitor. Originalul sä nu fie prins de o plansetä cu tinte, ci bine intins orizontal, sub sticlä groasä de cristal. Numai astfel se evitä defor- marea scrisului pe linia de indoiturl a pergamentului sau formarea de umbre care ingreue descifrarea. De asemenea se va fotografia cu aparate verticale, fixate in perfect paralelism cu documentul asezat orizontal. Se evitä astfel deformarea documentului. Sfatuim iaräsi ca in josul documentului ce fotografiem sä asezänt un dublu decirnetru, pentru a ne da searna exact de formatul unui document. In tot cazul formatul sä se indice clar in Albumele paleo- grafice ce se vor mai scoate, cat mai numeroase, precum e de dorit. Reproducerea unui document prin decalc, trebue absolut evi- tatä pentrucä, oricat de indemanatic ar fi desemnatorul ce copiazá un document, ii va fi cu neputintä a reproduce exact un manuscris prin calchiere si, färá voia lui, va imprima propria lui personalitate decalcului säu si va comite, cu cele mai oneste intentiuni, un fals. CRONOLOGIE Mat in actele care emanau din cancelariile voevozilor munteni si moldoveni cat si in artile ce se scriau in manästirile din Tara Romaneascá si Moldova, datarea se preciza dela facerea lumii. Incepand cu secolul al XVII-lea se indica, concomitent cu anul dela facerea lumii si anul clela naste- rea lui Cristos. In uncle documente dela Matei Basarab, renovatorul cancelariei domnesti si reintroducätorul limbii slavone ca limbä - a diplomatiei, anul dela Cristos e precedat de cuvintele latinesti « Anno Domini ». 1) Si se compare cliseele din Lectia VI-a din lucrarea de fati. Primul e obtinut prin procedeul periei; al doilea prin fotografii juxtapuse ale aceleasi pietre de mormint. Se va constata astfel foloasele si desavantagiile celor cloud procedee mai sus indicate. www.dacoromanica.ro
  53. 53. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 53 Atat in documente cat i in pisanii i inscriptii funerare, se in- seamnä nu numai anul, dar i luna i ziva; panä la jumätatea secolulu al XVI-lea, in actele muntene mai ales, se preciza i indictionul 1). Uneori, dar aceasta mai rar, la pomenitele elemente cronologice se adaoga i sarbatoarea zilei in care se scria actul, iar alteori i crugul soarelui, al lunii 2) si temelia 3). In manuscrise 4), si mai rar in documente data e pusä in legIturä si cu anumite evenimente politice sau istorice. De pilda se mentio neaza cá actul a fost scris in ziva and voevodul s'a intors victorios dintr'o luptä, etc. Inceputul anului se socotea, in documentele moldovenesti, sau dela i Ianuarie, sau dela i Septemvrie 5). Deoarece, in biserica, ince- putul anului se socotea a fi la i Septemvrie, e firesc ca in pisanii, inscriptii funerare, manuscrise sa se fi socotit aproape exclusiv ince- putul anului la i Septemvrie. In monumentele muntene, nu se folosea cleat data de i Septemvrie pentru inceputul anului. 1) Indictionul este o perioadá cronologia de 15 ani, utilizatá incl dela 313 d. Cr., 9i care permitea precizarea sau verificarea unei date, fie cl mileniul era indicat, fie cl se putea determina cu ajutorul altor elemente ca de pildä: anii de domnie, sincronisme, etc. Indictionul 3 spre pildá, ar aráta numärul anilor in cuprinsul celor 15 ani ai indictionului, iar nu ci ar fi trecut 3 indictiuni dela anul 313. Calcularea indictionului : anul dela facerea lumii se imparte cu 25, ráml9ita aratá indictionul respectiv. Cfind nu e rämä9itá, atunci indictionul este 25. 0 bung tabelfi cronologick clând In paralel anii dela Cristos, indictionul, crugul soarelui, al lunii etc., gäsim in A. Giry: Manuel de diplomatique, Paris 1925, pp. 177-210 iar pentru anii dela facerea lumii, crugul soarelui 9i al lunii, in V. Gardthausen: Griechische Palaeographie , Leipzig 1879, PP. 450-459. Vezi, in chestiunea calculärii indictionului 9i Damian P. Bogdan: Diplomatica slavo-romlind din secolele X I V -XV in Reo. Ist . Rom., V, 1935 9i N. Docan: Des pre elementele cronologice fn documentele romiinef ti din Analele Academiei Romeine, Memoriile Sec(iunii Istorice. Seria II. Tom. XXXII, 1910, pag. 369_ 2) Crugul soarelui, sau ciclul solar, este o perioadä cronologic5. de 28 ani; iar crugul lunii sau ciclul lunii, o perioadi cronologici de 19 ani. ') Temelia (epacta din cronologia apusean0 este cifra care exprimä virsta lunii in ziva de Martie al unui anumit an (adica: primul patrar, al doilea pa- trar, etc.). Manuscris, ar trebui sl insemne tot ce e scris cu mfina. In disciplina paleo- grafiei se face insA o distinctiune i prin i manuscris se intelege transcrierea de carti biserice9ti, letopisete etc.; adica tot ceea ce ar fi astázi carte tipárita; iar prin document s, actele publice i private. Ca intindere, manuscrisul cuprin- de mai multe pagini; documentul una. 5) Cf. pentru stilurile documentelor moldovenesti: Damian P. Bogdan: Con- tributiuni la studiul diplomatic ei vechi moldovenelti, Bucure9ti 1935, pp. 35-6. i 4) www.dacoromanica.ro
  54. 54. 54 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA PRECIZAREA MILENIULUI Pânä in veacul al XVII-lea, anii se calculau, precum am zis, dela facerea lumii, i Septem- vrie. Pentru transformarea anilor mentio- nati dela creare in anii dela nasterea lui Cristos, se scade din mileniul dat 5508; iar pentru lunile Septernvrie-Decemvrie, 5509. Majoritatea documentelor noastre slavonesti se intind pe o perioadd de 3 secole: 6900, 7000 i 7100. Pentru o mai usoarä transformare a datei dela facerea lumii in cea dela nasterea lui Cristos, satuim: 1. A memora ca >,; = 6000 i >3 = roo 2. A observa c51: 6900 = 13 dela Cristos 6908 = 14.. » 7000 = 14.. 7008 = 15 .. 7100 = 15 .. 7108 = 16.. 3. Pentru aflarea ultimelor doul cifre ale mileniului, scädem 8 din ultimele dou'l cifre ale mileniului. De ex.: 6900 = 1392 pentrucI 7000 = 1492 7100 = 1592 69 = 13 si 70 = 14 » 71 = 15 » sazand 8 din 8 8 oo rämâne 92 oo » 92 oo » 92 deci oo = 92. Alte exemple : 6908 = 1400 pentrucg 69 = 14 si sclzAnd 8 din o8 rämâne oo 7008 = 1500 » 70 = 15 » » 8 » o8 » oo 7108 = 1600 » 71 = 16 » » 8 » o8 » oo 6926 = 1418 » 69 ---- 14 » 8 » 26 » i8 7029 = 1521 » 70 ---- 15. » » 8 » 29 » 21 7109 = 1601 » 71 = 16 » » 8 » 09 » oI ACTE SI MANUSCRISE FARA DATA ce mentiona Cele mai vechi acte muntenesti - cel al lui Vladislav I si unele ale lui Mircea - n'au nicio datä. Multe manuscrise, de asemeni, sunt Rea' dati-, fie cá n'a existat, fie c'ä s'a rupt fila mileniul. Pentru datarea, in asemenea cazuri, ne conducem dupá caracte- rele externe i dupà cele interne ale documentului. » » » » » » * * * * www.dacoromanica.ro
  55. 55. NOTIUNI DE PALEOGRAF1E Caractere externe: 55 Hdrtia: un document pe hartie nu poate fi anterior secolului al XV-lea. Filigrana: un document pe härtie cu filigrana fabricii din Bra- sov, de pildä, nu putea fi anterior anului 1539 and s'a infiintat fabrica 1). Formatul: s'a scris intai numai pe foi volante; iar pe foi duble de hartie numai din secolul al. XVI-lea. Calitatea hdrtiei, care a variat in decursul secolelor si dä fluo- rescente deosebite la razele ultraviolete. Cerneala, a cArei compozitie poate fi diferitä, ar putea iaräsi da indicatiuni folositoare. Un studiu al cernelurilor documentelor noa- stre lipseste insä pânä azi si e greu de fäcut pentrucá s'ar altera, desi foarte slab, cele câteva litere atinse cu reactivi pe diferite docu- mente; iar un examen al cernelurilor numai la microscop, colori- metru si raze ultraviolete, n'ar fi destul de concludent. Pecefile, dupä forma lor, ovalä sau rotunda, mare, mijlocie, micA, inelark dup_I felul cum sunt aplicate, pe cearä, cu tus etc., dupl cum sunt sau nu acoperite de o hartie protectoare, sau cu vatä si mai ales dupá inscriptia lor, ar putea da criterii de datare de o mare valoare. Un asemenea studiu complect lipseste insä. Scrisul, care urmeazá evolutia pe care am descris-o, ar permite iaräsi datarea documentelor scrise la intervale mai mari de timp. Abrevierile: sunt putin numeroase in actele mai vechi si se inmul- tesc dupä descoperirea tiparului si in másura in care stiutorii de carte devin mai numerosi. Ornamentalia: lipsä sau rudimentarä in vechile documente, devine din ce in ce mai artisticä si mai complicatá cu cât ne apropiem de secolul al XVII-lea. Trebue sä tinem insä seama totdeauna 0 de natura actului, de starea de civilizatie a unei anume epoci; Domnii ctitori de cládiri frumoase, vor avea si ornamentatia graficá in armonie cu stilul ctitoriilor lor. Dominantelegrafice si. mai ales idiotismele grafice (adicä acele particularitäti specifice unui scriptor si care nu se mai afla in scrisul altuia) ingádue, prin facerea unei expertize grafice, a identifica scrisul cutärui pisar dela care avem si documente datate. 1) I. Bogdan: Documente privitoare la relagile Tdrii Romiinefti cu Brafovu fi cu Tara Ungureascd in sec. XV fi XVI, Bucuread 1905, p. XX. www.dacoromanica.ro
  56. 56. 56 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA Caracterele interne: Numele fi Titulatura Domnului: mai complectä in vechile docu- mente si mult mai scurtá in documentele mai noi. Salutatiunea, mai simplä in documentele vechi i mai incärcatä de epitete mäguhtoare in documentele mai noi. Monograma: mai simplä in documentele vechi, mai complicatä in vremuri mai noi, desemnatä mai subtire sau mai groasä, etc. Natura actului: in secolul al XVIrlea, denumirea de « hrisov » se inlocuqte prin aceea de, « poruncik, Datarea in sfai*t se mai face dupä limbit. §i mai ales dupä cuprin- sul actului: mentionarea unui fapt istoric, politic sau juridic bine cunoscut; dupá martori, numele boierilor, avansarea lor in slujbl, etc. LIMBA Din punctul de vedere al limbii, monumentele slavo- române prezintä diferentieri cu totul deosebite. A§a, limba monumentelor slavo-muntene este medio-bulgarä 1) care, 1) Iatä cfiteva date asupra medio-bulgare din actele slavo-romfine. Caracte- ristica in fonetia o formeazi disparitia sunetelor nasale a iusurilor N. si to; x. devenind romfinescul d (MHAOCTHA = din mila), i (TNatria) si i'm (Axsosau,a); iar ia capätfi valoarea lui e, sau ia. In morfologie se observá o disparitie progresivä si rapidl a flexiei nominale si inlocuirea ei, mai ales la singularul formelor flexionare paleoslave a temelor in a prin cazul general (exemplu Evumaro somoAd = a marelui voevod). La plural, generalizarea terminatiunilor in osi, OM si Nipa (exemple: AAKOKI -= arcuri, el-11-mi = steaguri, Tin.rosa -= tfirguri, rpamoila = grädisti, CIAHIPS --= säli»ti) si terminatiunea a, la nominativ si acuzativ si apoi si la celelalte cazuri (de exemplu: 341(01114 = legile). In gradele de comparatie: comparativul format cu no (no shltill = mai sus) iar superlativul cu aaii (IIIIH BMW = cel mai sus). La verbe prezenta indicativului prezent (care la shrra = a fi, se intfilneste in acte sub aceastfi forml: singular ma, cn §i CT iar plural cato, CTI »i my), aorist sigmatic (care in acte se intfilneste de obiceiu sub forma persoanei I singular: 10,1,9; = am dat, npraimx =-- am venit §i a persoanei a III-a plural (Ammo', npnaAoun), perfect compus, format cu indicativul prezent al lui arm (singularul mat Assn-RC/MA = am dobandit, CMM A ilA = am dat si pluralul CTI OCTHrHSAH = ati dobandit, c-re MAN = ati dat) dar si ffirfi. (singularul Am" = a venit, a sosit si pluralul minas) si viitor, format cu indicativul prezent al verbului X<YrkTH = a voi, a dori (intilnit in acte sub forma prescurtatä gm. ((JUT MTH -= va fi, Smirk IIIIT = va muri, WIT 11MATH = va primi) dar si forma veche rrfl . si pm. (xosrr MUTH -= va avea, ci KTIT Haspara --= se va alege) si a verbului HMOTI1 = a avea (saw!' llpHorra = va primi). Prezenta apoi a conjunctivului prezent, format cu conjunctia 4,4 --= sfi (Aa Jim 111.3AUT = sfi ia lor, Aa Nx sporran% = sfi-i iert, Aa nineeiAlt = sit vie), a conditiona- lului (awl nOmosar = dacá va dori, auto n-kcT $mpta = dacli n'a murit), a parti- cipiului prezent (ptsaSt = rfivnind, wssamaullS-aw = oblfiduind, kvsp-kTaam ce = www.dacoromanica.ro
  57. 57. NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 57 incep And din a doua jumätate a secolului al XV-lea, suportä o puter- nicá influentä sarbeasca 1). monumentele slavo-moldovene, limba este ruso-apuseanä 2) insä bogatä in elemente medio-bulgare când e vorba de acte desti- nate mânIstirilor i Bra§ovenilor 3). Cand e vorba de epitafe, pisanii si mai ales manuscrise, limba adeseori este curat medio-bulgarä. aflatori), a participiului trecut (AdAni, o, a = dat, data, noAosia = asemanfitor, IIMOMMORIHNO = neclintit) si a infinitivului (mum = a da, SHATH = a sti, 1104H- (lATS = a incepe, 1136paHliTH = a alege) si a imperativului (64cAs = fie, imam/dawn luati, crow' = faceti). In sintaxa: inlocuirea genetivului cu acuzativul and avea un sens partitiv (obiectivare incomplecta) sau cand era dupá o negatie si a genitivului posesiv, prin dativul cu acelasi sens (de exemplu ApucTp5 rpaAS sd44,44tii, = al cetatii Durostor stapfinitor), fapt care a contribuit mult la disparitia declinarii paleoslave. 1) Care se manifesta in fonetica: prin inlocuirea lui ta prin 6 (de exemplu eST = aunt, Ssa = funie), in morfologie: prin terminatiunea tent in loc de la instrumentalul singular (de exemplu MHAOCTHWM GOSURVM = din mila lui Dumne- zeu, Cl loy4,odt = cu Juda), terrninatiunea genetivului singular masculin in ra in loc de ro (de exemplu Mo(ra = al meu, Ad rd sairrStT = sa-1 bfintue), pronumele CI; CCH (toti), terminatiunea dto la prezentul indicativ persoana I plural (rosoliemo vorbim) si la aorist (A4oxmo = am dat), adverbul csSAS = pretutindeni in loc de irsexAS, prepozitiile ca de pildá soA, Kos (lângä), wÀ (dela, din) si apoi i o serie intreagá de cuvinte dintre care semnalám pe trei foarte des intrebuintate: coder plural slam = semn, SAACTMHH = dregator i romma = an. 2) Caracterizata in fonetica prin prezenta lui at si 4 in loc de i wT (de exem- plu apioiSmei = silit, arkace = mai inainte, PONIECTI10 = nastere, prams = voind); e deseori id (de exemplu Mau); devin o (asa no44Toics = inceput, SANTOS% = Vineri, Aodronovk = Câmpulung, Aeis = zi); dr, devine S, oy (asa e edyrk =aunt). La verbe semnallin cam aceleasi timpuri i moduri care apar in medio-bul- gará (asa e indicativul prezent care la GUTH are aceeasi forma ca in paleoslava Items, UCH, ucT plural UCMH, !K, eorrk ; aoristul destul de rar (folosit mai ales in actele manastiresti si la persoana I-a singular, I-a plural si a III plural si avand cam aceeasi formä ca in medio-bulgari (Amox, Aki,oxodt, Amowe, noduidosax = am miluit, HOA41403dX0M i SOMHAORAIWO fiind inlocuit deseori cu perfectul compus format cu ajutorul verbului lailTH (um. A44 = am dat, IICMS MAIO dar i fat% (mum% = a iesit); viitorul format cu ajutorul verbului MTH (WAIT PABOPHTH = va strica) conjunctivul prezent (A4 (CT, Aa soyA(r = sa fie, Ad nopSwirr = sa strice), conditionalul (awe SPHHAIT = daca va veni); participiul prezent (smani = dorind) i trecut (rkAodt, a, o = stiut, tiutá, 3144MINHTO = cunoscut, stiut, RhIlln- 141C4HHO = Mai SUS SCris, 1430KAAT = blestemat); infinitivul (.3HIITH = a §ti, 4HHHTH = a face) si imperativul (srA, = fie, rosaArri = veniti). 2) Limbs rnedio-bulgará ffind explicata in actele destinate Brasovenilor prin influenta pe care destinatarii o exercitau asupra redactarii actului, aceasta limba cunoscandu-se de Brasoveni din relatiile lor cu Bulgarii i Muntenii. Cf. pentru influenta pe care destinatarul o exercita asupra redactarii actului: Damian P. Bogdan, Diplomatica slavo-românci in secolele XIV ;i XV cap. Geneza actelor, ce se publica in Rev. Ist. Rom., V, 1935. ILl t i m :.sA /A -s i i = www.dacoromanica.ro

×