Ana Popa
Valeriu Prohniţchi
Alexandru Oprunenco
Evoluţia exporturilor Republicii
Moldova în Uniunea Europeană:
Rolul regim...
CZU 339.564(478:061 EU)
P 79
Autori: Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco
Tehnoredactare: Mihai Sava
ISBN 978...
3
EXPERT-GRUP
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
I. Evoluţia comerţului Republic...
5
EXPERT-GRUP
Introducere
INTRODUCERE
În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a
crescut puternic, dar ...
CAPITOLUL I
7
EXPERT-GRUP
1
Evoluţia comerţului Republicii
Moldova cu Uniunea Europeană
Performanţa comercială a Moldovei ...
8 EXPERT-GRUP
Importurile au înregistrat în perioada menţionată o creştere aproa-
pe exponenţială, sporind de 4,4 ori în n...
1
9
EXPERT-GRUP
lor în tranziţie. Această contraperformanţă nu poate fi explicată de
evoluţia nefavorabilă a raportului com...
10 EXPERT-GRUP
„Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc
Structura geografică a comerţului Republicii Moldova s-...
1
11
EXPERT-GRUP
Figura 3. Evoluţia exporturilor moldoveneşti pe grupuri de ţări,
mii USD, 1995-2007
Surse: BNS
Să menţion...
12 EXPERT-GRUP
În această perioadă s-au produs schimbări importante şi în struc-
tura pe produse a exporturilor, dar acest...
1
13
EXPERT-GRUP
centrare pe produse ale exporturilor este la un nivel adecvat şi dacă
nu ar fi fost vorba de concentrarea ...
14 EXPERT-GRUP
Tabel2Primele15exporturialeRepubliciiMoldova,niveluldedezagregare4cifre,
miidolariSUA
1995199920032007
Vinu...
1
15
EXPERT-GRUP
1995199920032007
Buteliidesticlă,borcane,
flacoane,dopuri,etc.
12323,2
Zaharbrutdintrestiede
zahărşisfeclă...
16 EXPERT-GRUP
din UE-27. Astfel, se poate afirma că UE a devenit principalul par-
tener comercial al Republicii Moldova. J...
1
17
EXPERT-GRUP
USD, din care 236,1 milioane USD calificate ca reexporturi. Evi-
dent că în acest caz, precum şi în multe ...
18 EXPERT-GRUP
Tabel 3. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor Republicii Moldova
în ţările UE, milioane USD
1995 1999 20...
1
19
EXPERT-GRUP
În general, datele comercială atestă că exporturile spre UE au
manifestat o tendinţă sănătoasă de diversi...
20 EXPERT-GRUP
Austria şi Germania. Încălţămintea finită şi părţile nefinisate din
încălţăminte deţin 5,7% şi sunt exportate...
1
21
EXPERT-GRUP
Tabel4.Primele15exporturialeRepubliciiMoldovaînUE-27,niveluldedezagregare4cifre,
miidolariSUA
19951999200...
22 EXPERT-GRUP
1995199920032007
Şofran,uleidinseminţede
floarea-soareluişibumbac,
fracţiuni
4902Seminţedefloarea-soarelui565...
1
23
EXPERT-GRUP
Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE
Din punct de vedere analitic este deosebit de interesant...
24 EXPERT-GRUP
depepieţeleUE-15esteîngeneralmaimică,deoareceşiexporturilespreacestedestinaţiieraumai
micilamijloculanilor1...
1
25
EXPERT-GRUP
Tabel5.„Supernovele”exportuluiRepubliciiMoldovapepieţeleUE
UE-15UE-10UE-2
CodDescriere
Ratade
creştere,
o...
26 EXPERT-GRUP
UE-15UE-10UE-2
CodDescriere
Ratade
creştere,
ori
CodDescriere
Ratade
creştere,
ori
CodDescriere
Ratade
creş...
1
27
EXPERT-GRUP
H0-8702
Autovehiculepentru
transportuldeminimum10
persoane,inclusivşoferul
150000H0-5101Lînă,necardată,ne...
28 EXPERT-GRUP
UE-15UE-10UE-2
CodDescriere
Valoare
2006,USD
CodDescriere
Valoare
2006,USD
CodDescriere
Valoare
2006,USD
H0...
29
EXPERT-GRUP
CAPITOLUL II
Abordarea exporturilor moldoveneşti
prin prisma modelului gravitaţional
Descrierea modelului g...
30 EXPERT-GRUP
Modelul gravitaţional clasic, care utilizează totalitatea fluxurilor
comerciale existente între fiecare dintr...
2
31
EXPERT-GRUP
SIMijt
- variabila de similitudine a PIB-ului Republicii Moldova şi
a ţării j în anul t (a se vedea formu...
32 EXPERT-GRUP
delul gravitaţional estimează exporturile totale ale unei ţări.
Totuşi, datorită specificului exporturilor m...
2
33
EXPERT-GRUP
preţuri curente, PIB-ul ţărilor de asemenea este exprimat în mii
USD la preţuri curente.Altă variabilă ca...
34 EXPERT-GRUP
• Distanţa şi variabila binară “hotar comun” cuantifică costuri-
le de transport. Distanţele dintre capitale...
2
35
EXPERT-GRUP
Tabel 8. Statistica descriptivă a variabilelor modeluluiStatistica
descriptivă
Exporttotal
(miiUSD)
Expor...
36 EXPERT-GRUP
Tabel 9. Random Effect Estimation. Variabila dependentă ,
unde = export total-export de băuturi alcoolice
V...
2
37
EXPERT-GRUP
Funcţia de export din secţiunea “Descrierea modelului gravitaţio-
nal şi specificaţia econometrică a model...
38 EXPERT-GRUP
Distanţa dintre state afectează semnificativ exporturile, pe când
imediata apropiere cu România şi Ucraina e...
2
39
EXPERT-GRUP
economică a statelor cuprinse în eşantion. În capitolul următor vor
fi analizate cauzele care nu au permis...
40 EXPERT-GRUP
ferenţelor în rezultatele înainte şi după ce a avut loc schimba-
rea pentru grupuri afectate de schimbare ş...
2
41
EXPERT-GRUP
Rezultatele estimării dau un coeficient statistic nesemnificativ pen-
tru variabila GSP plus
(22.69) (24.66...
43
EXPERT-GRUP
Concluzii
ÎN LOC DE CONCLUZII:
de ce regimurile comerciale
nu au avut efectul aşteptat?
În perioada 1995-20...
44 EXPERT-GRUP
produsele pentru producerea cărora într-adevăr dispune de avan-
taje relative. Astfel, în anii 2000 s-au pr...
45
EXPERT-GRUP
• Prima explicaţie derivă din faptul că pe lângă UE şi ceilalţi par-
teneri comerciali ai Republicii Moldov...
46 EXPERT-GRUP
Care sunt implicaţiile acestor concluzii?
Îmbunătăţirile consecutive ale regimului comercial acordat de
Uni...
47
EXPERT-GRUP
nitare şi fitosanitare, şi terminând cu implementarea măsurilor de
monitorizare a respectării cerinţelor FSP...
49
EXPERT-GRUP
Anexe
ANEXE
Anexa 1. Lista statelor cuprinse în eşantion
Albania Germania Portugalia
Armenia Grecia Regatul...
50 EXPERT-GRUP
Anexa 3. Random Effect Estimation. Variabila dependentă
unde = export total
Variabile dependente Ecuaţia 1 ...
51
EXPERT-GRUP
Anexa 4. Pooled Cross-Section Estimation. Variabila dependentă
unde = export total - export băuturi alcooli...
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Evolutia exporturilor-rm-in-ue
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Evolutia exporturilor-rm-in-ue

2,624 views

Published on

Published in: Economy & Finance
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,624
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
56
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Evolutia exporturilor-rm-in-ue

  1. 1. Ana Popa Valeriu Prohniţchi Alexandru Oprunenco Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale Document elaborat în cadrul proiectului „Relaţiile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană: situaţia curentă şi perspective pentru aprofundare”. Proiect implementat cu suportul financiar al Fundaţiei Soros – Moldova. Notă: toate afirmaţiile expuse în acest raport aparţin exclusiv autorilor şi nu corespund în mod necesar cu poziţiile Fundaţiei Soros–Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Comisiei Europene, precum şi ale oricăror entităţi publice şi private menţionate în această publicaţie. Aprilie-August 2008 Document de analiză a politicilor nr. 21
  2. 2. CZU 339.564(478:061 EU) P 79 Autori: Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco Tehnoredactare: Mihai Sava ISBN 978-9975-80-149-2 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Popa, Ana Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale /Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco; Expert Grup. - Ch. : Bons Offices SRL, 2009. - 52 p. ISBN 978-9975-80-149-2 200 ex. 339.564(478:061 EU)
  3. 3. 3 EXPERT-GRUP Cuprins Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 I. Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă” . . .7 „Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc . . . 10 Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE . . . . . 23 II. Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Descrierea modelului gravitaţional şi specificaţia econometrică a modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Datele şi eşantionul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Metodele de estimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Rezultatele estimării şi interpretarea lor . . . . . . . . . . . 37 Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti. . . . . . . . . 39 În loc de concluzii: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
  4. 4. 5 EXPERT-GRUP Introducere INTRODUCERE În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a crescut puternic, dar foarte debalansat, importurile prevalând în mod net asupra exporturilor. Valoarea totală a importurilor moldo- veneşti a crescut în această perioadă de 4,4 ori, în timp ce exportu- rile au crescut cu numai 80%. În această perioadă Uniunea Europeană a devenit principalul par- tener comercial al Republicii Moldova. În 2007 ţărilor UE le reve- neau 50,6% din exporturile moldoveneşti şi 45,6% din importurile ţării. Fiind cea mai mare economie mondială, cu asemenea ponderi în comerţul Republicii Moldova UE se înscrie aproape perfect în predicţiile teoriei gravitaţionale a comerţului internaţional vizavi de structura aşteptată a comerţului extern al ţării noastre. Se ştie că UE are cel mai mare număr de aranjamente comerciale înregistrate de OMC comparativ cu oricare alt participant la aceas- tă organizaţie comercială. Începând cu 1997, UE a oferit Republi- cii Moldova preferinţe comerciale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferinţe, iar în ianuarie 2006 UE a extins considerabil lista mărfurilor pentru care acorda preferinţe comerciale la importul din Republica Moldova. Recent, în martie 2008 au intrat în vigoare Preferinţele Comerciale Autonome. Care a fost rolul acestor regimuri comerciale acordate de UE asu- pra exporturilor moldoveneşti spre această destinaţie? Căutarea răspunsului la această întrebare este obiectivul principal al aces- tui studiu. Pentru a răspunde la această întrebare autorii utilizează un model gravitaţional al comerţului internaţional adaptat pentru a răspunde necesităţilor analitice. Concluziile modelului sunt verifi- cate şi pe baza unei metode alternative.
  5. 5. CAPITOLUL I 7 EXPERT-GRUP 1 Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă” Pe parcursul perioadei 1995-2007 au fost implementate reforme ce au favorizat deschiderea economiei moldoveneşti faţă de eco- nomia globală. După cum şi era de aşteptat în condiţiile unei rece- siuni economice generalizate în care se afla Republica Moldova, exporturile şi importurile au reacţionat în mod diferit la această deschidere, rezultatul general fiind explodarea deficitului comerci- al (vedeţi Figura 1). Figura 1. Evoluţia importurilor, exporturilor şi deficitului comercial al Republicii Moldova, 1995-2007 Surse: BNS şi calculele autorilor
  6. 6. 8 EXPERT-GRUP Importurile au înregistrat în perioada menţionată o creştere aproa- pe exponenţială, sporind de 4,4 ori în numai 12 ani (de la 840,7 milioane USD în 1995 la 3689,9 milioane USD în 2007). Din cau- za situaţiei proaste a sectorului de producţie, periodic agravată de şocuri macroeconomice şi climaterice, exporturile moldoveneşti au crescut în 1995-2007 de 2,5 ori mai lent decât importurile (de la 745,5 milioane USD la 1341,8 milioane USD). În întreaga peri- oadă analizată, numai într-un singur caz (anul 2001) exporturile au crescut mai repede decât importurile. Evident, creşterea mai rapidă a importurilor decât exporturile nu este în mod necesar un lucru rău pe termen scurt, dar într-o per- spectivă mai lungă de timp aceasta atestă un indice redus de per- formanţă comercială a ţării1 . O creştere mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile s-a observat şi în cazul altor 9 ţări din grupul celor 27 ţări în tranziţie, în timp ce pentru 18 ţări indicele de performanţă comercială atestă o expansiune comercială (Tabel 1). Performanţele comerciale nu au fost în mod necesar corelate cu amploarea reformelor economice implementate. În particular, se observă că asemenea „restanţieri” la capitolul reforme precum Azerbaidjan, Belarus, Turkmenistan şi Uzbekistan au reuşit o expansiune a exporturilor mai puternică decât ţări cu mai multe merite reformatoare. Este evident că în câteva cazuri expansiunea comercială a avut la bază exportul de hidrocarburi care s-au scum- pit în mod aproape constant pe parcursul perioadei. Totuşi, în ma- joritatea cazurilor creşterea exporturilor pare să fi fost rezultatul dezvoltării capacităţilor productive ale ţării în urma investiţiilor de capital şi reformelor structurale şi instituţionale. Din păcate, Republica Moldova a înregistrat cea mai proastă per- formanţă comercială, plasându-se pe ultima poziţie în grupul ţări- 1 Definim prin indice de performanţă comercială pentru o anumită ţară pentru o anumită pe- rioadă raportul dintre rata de creştere a exporturilor şi rata de creştere a importurilor pentru această perioadă. Un indice supraunitar atestă o expansiune comercială relativă, în timp ce un indice subunitar atestă o contracţie comercială relativă.
  7. 7. 1 9 EXPERT-GRUP lor în tranziţie. Această contraperformanţă nu poate fi explicată de evoluţia nefavorabilă a raportului comercial (eng. terms of trade). Cât de neaşteptat nu ar suna, dar pe parcursul acestei perioade, în ciuda şocurilor energetice, preţul mediu al exporturilor moldove- neşti a crescut practic la fel de repede ca preţul mediu al impor- turilor sale. Unul din factorii creşterii relativ lente a exporturilor Republicii Moldova este explicată de criza economică generalizată şi prelungită şi de faptul că în ciuda deschiderii externe destul de timpurii, Republica Moldova nu a fost în stare să implementeze reforme structurale favorabile creşterii ofertei. Totodată, creşterea exponenţială a importurilor a fost determinată de sporirea venituri- lor populaţiei, mai ales în anii 2000, veniturile remise de emigranţi având rolul principal în finanţarea importurilor. Tabel 1. Indicele de performanţă comercială, 1995-2006. Ţări comercial performante (expansiune comercială relativă) Ţări comercial neperformante (contracţie comercială relativă) Azerbaidjan 3,25 Slovacia 0,98 Bosnia-Herţegovina 2,46 Kirghizstan 0,94 Kazahstan 1,57 Letonia 0,90 Armenia 1,57 România 0,88 Federaţia Rusă 1,46 Croaţia 0,87 Uzbekistan 1,20 Tadjikistan 0,83 Cehia 1,20 Serbia 0,83 Estonia 1,17 Macedonia 0,80 Georgia 1,14 Bulgaria 0,75 Turkmenistan 1,12 Moldova 0,41 Belarus 1,11 Slovenia 1,06 Ucraina 1,06 Albania 1,04 Ungaria 1,03 Polonia 1,02 Lituania 1,01 Surse: EBRD database
  8. 8. 10 EXPERT-GRUP „Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc Structura geografică a comerţului Republicii Moldova s-a schimbat semnificativ în perioada 1995-2007. În 1995 Moldova depindea de pieţele CSI în proporţie de circa 70% de pieţele CSI la importuri şi în proporţie de 63% la exporturi. Către 2007 situaţia s-a schimbat, ţărilor CSI revenindu-le 36% din importuri şi 41% din exporturile moldoveneşti (vedeţi figurile 2 şi 3). În general, se poate afirma că ţara a reuşit să-şi diversifice într-o măsură rezonabilă destinaţiile geografice pe ţări, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi. De fapt, teoria gravitaţională a comerţului internaţional explică mult mai bine actuala structura geografică a comerţului extern al Re- publicii Moldova decât structura specifică pentru mijlocul anilor 1990, când ţara era încă pe deplin dependentă de pieţele estice din spaţiul fostei metropole, iar orientarea fluxurilor sale comerciale era determinată mai mult de nostalgii, decât de factori economici. Figura 2. Evoluţia importurilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007 Surse: BNS
  9. 9. 1 11 EXPERT-GRUP Figura 3. Evoluţia exporturilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007 Surse: BNS Să menţionăm un aspect important legat de reexporturi şi care nuanţează puţin afirmaţiile de mai sus2 . În 2005 reexporturile au crescut vertiginos (de aproape 16 ori), după care cu 15% în 2006 şi 46% în 2007. Această creştere este legată în special de creşterea puternică a reexporturilor spre asemenea destinaţii ca Italia, Româ- nia, Slovacia, Federaţia Rusă, Germania, Turcia şi SUA. În 2007 ţărilor UE le reveneau 64% din totalul reexporturilor din Moldova. De aceea, dacă eliminăm din calcul reexporturile, atunci vedem în anul 2007 UE deţinea numai 43,1% din totalul exporturilor „cura- te”, faţă de 50,7% din exporturile brute. 2 Conform definiţiei ONU, reexporturile sunt exporturile mărfurilor provenite din terţe stări fără modificarea stării sau valorii adăugate a acestora.
  10. 10. 12 EXPERT-GRUP În această perioadă s-au produs schimbări importante şi în struc- tura pe produse a exporturilor, dar aceste modificări sunt greu de interpretat univoc. La nivelul de dezagregare de 4 cifre se observă unele schimbări importante în componenţa celor mai importante produse de export3 . Din mărfurile aflate pe primele 15 poziţii la export în 1995 numai 7 erau prezente în anul 2007, din listă dispă- rând asemenea mărfuri precum carnea de bovine, ţigările şi ţigare- tele, tutunul neprelucrat, pompele, unele cereale (grâu, porumb şi meslin), conservele de tomate. Pe de altă parte, în primele 15 ex- porturi în anul 2007 au apărut produse noi care nu au figurat nicio- dată pe primele poziţii, precum produse de ghips, nuci, seminţe de floarea-soarelui şi produse ale industriei metalurgice. Să precizăm că într-o anumită măsură situaţia din 2007 se datorează şi intrării unor companii din raionale de est ale Republicii Moldova în câmp legal. Totuşi, după cum este arătat în Tabel 2, vinurile nu doar că au fost cel mai important produs exportat în întreaga perioada, dar poziţia lor chiar a tins să se consolideze (15,0% în 1995, 27,7% în 2003). Ponderea relativă mică din 2007 (12,6%) este rezultatul embargoului instituit de Federaţia Rusă la importul băuturilor al- coolice moldoveneşti şi se poate presupune că în anul 2008 cota acestora va creşte din nou. Indicele Hirshman-Herfindal de concentrare a exporturilor la ni- velul de 4 cifre a crescut de la 21,6 în 1995 la 29,3 în 2003, după care a scăzut la 27,7 în 20054 . Putem afirma că acest nivel de con- 3 Datorăm ideea dezagregării exporturilor la nivel de patru cifre pentru analiza schimbărilor structurale domnului Alexandru Culiuc, doctorand la Universitatea Harvard, care face o analiză similară într-un articol propriu disponibil la linkul http://www.culiuc.com/ar- chives/2008/02/agriculture3.phtml. 4 Indicii de tip Herfindal sunt utilizaţi pentru a evalua nivelul de concentrare a exporturilor, gradul de concurenţă pe o piaţă etc. Acesta este calculat după formula 2 ⎟ ⎠ ⎞ ⎜ ⎝ ⎛ = ∑ x x i n H i unde xi – valoarea în dolari SUA a exporturilor produsului -i, X – valoarea totală a exportu- rilor. Cu cât mai apropiat de 1 este acest indicator, cu atât mai concentrate sunt exporturile ţării date.
  11. 11. 1 13 EXPERT-GRUP centrare pe produse ale exporturilor este la un nivel adecvat şi dacă nu ar fi fost vorba de concentrarea excesivă a vinurilor pe pieţele răsăritene situaţia Moldovei ar fi fost foarte bună din perspectiva diversificării pe produs a exporturilor. Cu toate că produsele energetice rămân în continuare principale- le importuri moldoveneşti, se observă că structura generală a im- porturilor s-a schimbat semnificativ, acestea devenind mai puţin concentrate în jurul produselor energetice. Astfel, ponderea acestor produse a scăzut de la 45,5% din valoarea totală a importurilor în 1995 la 21% în 2007. Numai 5 din primele 15 produse importate în 1995 figurau în lista primelor 15 produse importate în 2007, restul fiind poziţii noi care au avansat în anii 2000. Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană Volumul comerţului Republicii Moldova cu UE a urmat o evoluţie impresionantă în anii 1995-2007, cu toate că dezechilibrele struc- turale (exporturi versus importuri) sunt la fel de pronunţate ca şi în cazul comerţului extern în general. Exporturile în UE-15 au cres- cut în această perioadă de 4,1 ori, înregistrând cea mai constantă şi mai rapidă evoluţie comparativ cu alte destinaţii geografice: CSI- vest de 1,1 ori, CSI-Caucaz&Asia Centrală de 3,2 ori, UE-10 de 2,9 ori, UE-2 de 1,9 ori şi „alte ţări” de 3,3 ori. Şi importurile din UE-15 au crescut foarte puternic, de 8,2 ori, mai rapidă fiind doar creşterea importurilor din „alte ţări” (de 17,4 ori). Pentru compara- ţie, importurile din UE-10 au crescut de 4 ori, din UE-2 de 5,7 ori, cel mai lent crescând importurile din CSI – de circa 2,3 ori. În rezultatul creşterii rapide a exporturilor, ţările din UE-15 în anul 2007 erau destinaţia pentru 26,5% din totalul exporturilor moldo- veneşti, UE-10 – 6,4%, iar UE-2 – 17,8%. Per total, UE-27 deţi- nea 50,7% din totalul exporturilor moldoveneşti. Pe de altă parte, 45,2% din totalul importurilor moldoveneşti în 2007 au provenit
  12. 12. 14 EXPERT-GRUP Tabel2Primele15exporturialeRepubliciiMoldova,niveluldedezagregare4cifre, miidolariSUA 1995199920032007 Vinuri(inclusivalcoolizate), mustdinstruguri 112140,7 Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 99343,2 = Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 215159,7 Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 106251,2 = Lichioruri,băuturispirtoase şialcooletilicnedenaturat 59881,6 Tutunneprelucrat,deşeuri detutun 31998,6 ↑ Pieibrutedebovineşi cabaline 34213,9 ↑ Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 49332,2 ↑ Zahărbrutdintrestiede zaharşisfeclădezahărfără arome,fărăcoloranţi,în staresolidăşizaharozăpură 58906,5 Sucuridinfructeşilegume nefermentatesaualcoolizate 17324,3 ↑ Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 27732,3 ↑ Sucuridinfructeşi legumenefermentatesau alcoolizate 48778,0 ↑ Carnedebovinecongelată48178,7 Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 16804,1 ↑ Lichioruri,băuturispirtoase sialcooletilicnedenaturat 25347,8 ↑ Gips,anhidridă,plastic 45361,9 ↑ Ţigărişiţigaretedetutun, tutunsauamestecuricu înlocuitoridetutun 27760,4Porumb 13327,2 ↑ Mere,pereşigutuie,în stareproaspătă 22344,0 ↑ Buteliidesticlă,borcane, flacoane,dopuri,etc. 39418,0 ↑ Mere,pereşigutuie,înstare proaspătă 24468,1 Costumepentrufemeişi fete,sacouri,rochii,fuste, etc. 12002,5 ↑ Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 21890,0 ↓ Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 38709,7 = Tutunneprelucrat,deşeuri detutun 19176,1Carnedebovinecongelată 11907,8 ↑ Sucuridinfructeşi legumenefermentatesau alcoolizate 21711,5 ↓ Seminţedefloarea- soarelui 29705,6 ↑ Pompepentrulichide15542,2Seminţedefloarea-soarelui 11604,0 ↑ Costumepentrubărbaţisau băieţi,sacouri,pantaloni, etc.netricotate 21575,0 ↑ Benzilaminatelacald, tijădinfier/oţel,încătuşe neregulate 26752,8 ↑ Grâuşimalţ13598,4 Buteliidesticlă,borcane, flacoane,dopuri,etc. 9574,6 ↑ Costumepentrufemeişi fete,sacouri,rochii,fuste, etc. 20152,1 ↓ Lichioruri,băuturi spirtoaseşialcooletilic nedenaturat 25217,3 ↓ Porumb12706,0Grâuşimalţ 9551,6 = Porumb 16664,2 ↓ Mere,pereşigutuie,în stareproaspătă 22272,5 ↓
  13. 13. 1 15 EXPERT-GRUP 1995199920032007 Buteliidesticlă,borcane, flacoane,dopuri,etc. 12323,2 Zaharbrutdintrestiede zahărşisfeclădezaharfără arome,fărăcoloranţi,în staresolidăşizaharozăpură 9056,1 ↓ Carnedebovinecongelată 16497,4 ↓ Zaharbrutdintrestiede zahărşisfeclădezahăr fărăarome,fărăcoloranţi, înstaresolidăşizaharoză pură 20597,5 ↑ Cupru,aliajdecupru, deşeuridecupru 12135,9 Costumepentrubărbaţisau băieţi,sacouri,pantaloni, etc.netricotate 8957,2 ↑ Gips,anhidridă,plastic 14150,6 ↑ Hârtieşicarton 19702,2 ↑ Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 11556,0 Mantouripentrubărbaţişi băieţi,căciuli,scurte,etc. 8400,8 ↑ Încălţămintecupartea superioarădinpiele 12092,2 ↑ Legume,prelucrate/ conservate,necongelate/în oţet 14072,6 ↑ Tomateprelucrate, conservateînaltcevadecât oţet 10536,7 Lichioruri,băuturispirtoase şialcooletilicnedenaturat 7094,1 ↓ Maiouri,bluzeşialteveste, tricotatesaucroşetate 12053,4 ↑ Cupru,aliajdecupru, deşeuridecupru 13794,7 ↑ Totalexporturi9679,0 Carnedeporc,proaspătă, refrigeratăsaucongelată 7024,9 ↑ Seminţedefloarea-soarelui 11772,2 ↓ Geamantane,valize,huse, genţidemână,etc. 12084,0 ↑ %primele15dintotal exporturi 745527,2428121,4775876,2845843,2 60,264,063,660,5 Notă:Săgeţileindicădirecţiamişcăriimărfiiînlistacomparativcuperioadaprecedentă,semnul„=”aratăcăpoziţianus-aschimbat. Surse:Comtradeşicalculeleautorilor
  14. 14. 16 EXPERT-GRUP din UE-27. Astfel, se poate afirma că UE a devenit principalul par- tener comercial al Republicii Moldova. Judecând după tendinţele care au prevalat în anii recenţi (2005-2007), această situaţie nu se va schimba în viitorul previzibil. Figura 4. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor spre UE, milioane USD 100 200 300 400 500 600 700 800 export reexport Surse: Comtrade După cum este arătat în Figura 4, începând cu anul 2005 rolul re- exporturile este în creştere, ajungând la aproape 50% din totalul exporturilor spre UE efectuate în anul 2007. Totuşi, analiza logi- că a datelor statistice sugerează că o bună parte din aceste reex- porturi sunt în mod eronat calificate ca reexporturi şi că probabil până în anul 2005 reexporturile erau în mod corect clasificate. De exemplu, în 2007 valoarea totală a produselor textile (grupa 6 după sistemul HS) exportate în UE a fost de 257,1 milioane
  15. 15. 1 17 EXPERT-GRUP USD, din care 236,1 milioane USD calificate ca reexporturi. Evi- dent că în acest caz, precum şi în multe altele, este vorba nu de reexporturi, ci de exportul unor mărfuri care au intrat în ţară în regim vamal de prelucrare activă. Din considerentele legate de originea neclară a bunurilor reexportate şi de confuziile create de clasificarea lor vamală, în continuare prin exporturi se va avea în vedere exporturile brute, adică care includ în sine şi reexpor- turile. Vorbind de exporturile moldoveneşti în UE-27, se remarcă o serie de tendinţe interesante (Tabel 3). Primele cinci ţări de destinaţie pentru exporturi – România, Italia, Germania, Polonia şi Marea Britanie – reprezintă circa ¾ din exporturile Republicii Moldova spre UE. Bulgaria şi Austria, care în 1995 se numărau printre pri- mii cinci parteneri comerciali din UE, în 2007 au retrogradat pe locurile 6 şi 7. În lista partenerilor comerciali importanţi (cu peste 3% din totalul exporturilor spre UE), în 1995-2007 cel mai repede au crescut exporturile moldoveneşti spre Franţa (18 ori), Polonia (16 ori), Italia (9 ori) şi Marea Britanie (5,5 ori). Totuşi, perfor- manţa absolută este deţinută de exporturile moldoveneşti spre Bel- gia, care au crescut de 91 ori (deşi această ţară nu este un partener important pentru Moldova, cu numai 1,7% din totalul exporturilor spre UE). Este curios că în câteva ţări unde, din considerente de proximitate geografică şi legături istorice, ne-am aştepta ca expor- turile Moldovei să fie în creştere, acestea fie au stagnat (Lituania, +3,8%), fie au scăzut esenţial (Ungaria, –11%, Letonia, -23%, Es- tonia, -33%).
  16. 16. 18 EXPERT-GRUP Tabel 3. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor Republicii Moldova în ţările UE, milioane USD 1995 1999 2003 2007 Export Export Reexport Export Reexport Export Reexport UE-15 Austria 9,9 10,0 0,5 11,3 1,1 30,9 3,3 Belgia 0,1 1,3 0,4 7,2 0,3 11,2 4,6 Danemarca 0 0,1 0,1 0,1 0,0 0,2 0,0 Finlanda 0,0 0,0 0,0 0,3 0,2 0,0 0,0 Franţa 1,4 6,7 0,8 9,3 0,2 24,8 8,1 Germania 45,4 33,5 3,9 56,2 1,0 86,3 31,0 Grecia 2,7 5,8 0,2 3,7 0,1 9,6 0,2 Irlanda 0,5 1,7 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 Italia 15,6 25,6 0,9 82,4 1,2 140,2 114,7 Luxembourg 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Olanda 2,3 2,9 0,1 2,9 0,1 14,4 5,2 Portugalia 0,3 0,1 0,0 0,1 0,0 0,2 0,0 Spania 1,6 4,1 0,0 5,3 0,0 1,7 0,2 Suedia 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,8 0,0 Marea Britanie 6,2 3,8 0,3 5,6 0,0 34,1 26,3 UE-10 Cipru 0,9 0,8 0,0 0,9 0,0 1,8 0,0 Cehia. 0,7 2,4 0,1 1,5 0,1 5,9 0,5 Estonia 2,3 2,1 0,0 0,7 0,0 1,6 0,0 Ungaria 5,7 16,3 7,8 8,0 0,0 5,1 0,4 Letonia 4,6 3,1 0,0 2,5 0,0 3,5 0,4 Lituania 9,8 3,9 0,3 5,3 0,1 10,2 3,8 Polonia 3,0 5,0 2,0 4,5 0,3 48,3 14,7 Slovacia 3,0 1,2 0,1 1,2 0,1 8,9 4,9 Slovenia 0,3 0,6 0,1 2,1 1,3 1,1 0,1 UE-2 Bulgaria 21,4 5,3 0,7 6,2 0,4 27,3 7,8 România 103,6 41,3 5,3 90,2 2,5 211,2 89,4 Total 241,6 177,7 23,5 307,7 8,9 679,3 315,6 Notă: pentru 1995 Comtrade nu conţine înregistrări ale reexporturilor; Surse: calculele autorilor pe baza Comtrade
  17. 17. 1 19 EXPERT-GRUP În general, datele comercială atestă că exporturile spre UE au manifestat o tendinţă sănătoasă de diversificare (analiza rămâne în continuare la nivelul de dezagregare de 4 cifre). Dacă în 1995 se exportau 482 produse, în 2007 numărul acestora era de 589. Indicii de concentrare Hirshman-Herfindal confirmă această ten- dinţă de diversificare, atât pe subregiuni ale UE, cât şi pe UE în ansamblu (Figura 5). Pentru comparaţie, exporturile Republicii Moldova în ţările din vestul CSI (Rusia, Ucraina, Belarus) s-ar redus ca număr de poziţii (de la 1049 în 1995 la 731 în 2007), iar indicele de concentrare Hirshman-Herfindal a crescut de la 0,22 în 1995 la 0,0,50 în 2005, scăderea din 2006-2007 fiind determinată exclusiv de eliminarea vinului din exporturi ca urmare a embar- goului rusesc. Figura 5. Evoluţia gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti spre UE şi CSI-vest 0.10 0.20 0.30 0.50 0.60 UE 15 UE 10 UE 2 СSI W Surse: calculele autorilor bazate pe Comtrade Ce exportă Republica Moldova în UE? Produselor textile le revin circa 31% din totalul exporturilor, acestea fiind livrate în special în UE-15 (locurile 1 şi2). Pe locul trei se află fructele, acestea fi- ind reprezentate în special de nuci. Urmează preparatele de fructe, care sunt reprezentate în special de sucuri şi care sunt exportate în
  18. 18. 20 EXPERT-GRUP Austria şi Germania. Încălţămintea finită şi părţile nefinisate din încălţăminte deţin 5,7% şi sunt exportate în special în România pentru realizare sau finisare. În ultimii ani produsele din fier şi oţel au fost în ascensiune, în 2007 reprezentând peste 5% din totalul exporturilor spre UE şi care au avut destinaţia principală ţări care au aderat în 2004. Tabelul 4 permite urmărirea în dinamică a primelor 15 exporturi ale Republicii Moldova în UE-27. Se poate constata că numai 7 din primele 15 produse exportate în 1995 mai figuram în primele exporturi în anul 2007. Din lista bunurilor exportate (nu doar pri- mele 15) practic au dispărut asemenea produse precum carnea de bovine şi de porcine şi lactatele (în principal din cauza incapaci- tăţii de respectare de către producătorii moldoveni a standardelor europene de securitate sanitară şi alimentară). În 1995-2003 vinu- rile au cedat câteva poziţii în topul principalelor produse moldo- veneşti, valoarea lor scăzând de 3 ori, de la 18,6 milioane USD în 1995 la 6,2 milioane USD în 2003. În 2006-2007 exporturile au crescut esenţial (la aproape 17 milioane USD), producătorii mol- doveni căutând posibilităţi de migrare de pe pieţele răsăritene spre cele europene. Ancorarea lor pe pieţele europene (practic, cele mai competitive din întreaga lume) va depinde integral de capacitatea lor de a atrage consumatorii europeni printr-un raport optimal preţ- calitate şi prin diferenţiere favorabilă în raport cu concurenţii din noile ţări producătoare.
  19. 19. 1 21 EXPERT-GRUP Tabel4.Primele15exporturialeRepubliciiMoldovaînUE-27,niveluldedezagregare4cifre, miidolariSUA 1995199920032007 DescriereValoareaDescriereValoareaDescriereValoareaDescriereValoarea Sucuridefructeşi legume,nefermentatesau alcoolizate 35118 Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspetesau uscate 15010 Pieibrutedebovineşi cabaline29292 Sucuridefructeşi legume,nefermentatesau alcoolizate 41668 Zaharbrutdintrestiede zahărşisfeclădezahărşi zaharozăpură 25834 Costumepentrufemeişi fete,sacouri,rochii,fuste, etc. 10763 Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 19351 Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 41287 Carnedebovine,congelată23414 Aluminiuuzatsaudeşeuride aluminiu 9622 Costumepentrufemeişi fete,sacouri,rochii,fuste, etc. 18466 Costumepentrubărbaţi saubăieţi,sacourietc. netricotate 35718 Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 18255 Mantouripentrubărbaţişi băieţi,căciuli,scurte,etc. 8100 Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 17730 Costumepentrufemeişi fete,sacouri,rochii,fuste, etc. 33740 Cupru,aliajdecupru, deşeuridecupru 9613 Vinuri(inclusivalcoolizate), mustdinstruguri 7750 Costumepentrubărbaţisau băieţi,sacouri,pantaloni, etc.netricotate 14607 Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 27717 Carnedebovine,proaspătă saurefrigerată 6482 Sucuridefructeşilegume, nefermentatesaualcoolizate 7520 Sucuridefructeşi legume,nefermentatesau alcoolizate 14352 Încălţămintecupartea superioarădinpiele 25103 Energieelectrică6470 Zahărbrutdintrestiede zaharşisfeclădezahărşi zaharozăpură 7281 Încălţămintecupartea superioarădinpiele 11541 Benzilaminatelacald, tijădinfier/oţel,încătuşe neregulate 22910 Pieibrutedebovineşi cabaline 5981 Medicamentepentruuz terapeuticsauprofilactic, dozate 6102 Confecţiipentrucopii, îmbrăcăminteşiaccesorii, tricotatesaucroşetate 8676 Mantouripentrufemeişi fete,căciuli,scurte,etc. 21342 Aluminiuuzatsaudeşeuri dealuminiu 5350 Geamantane,valize,huse, genţidemână,etc. 5688 Zaharbrutdintrestiede zahărşisfecladezahărşi zaharozăpură 8548 Buteliidesticlă,borcane, flacoane,dopuri,etc. 20360
  20. 20. 22 EXPERT-GRUP 1995199920032007 Şofran,uleidinseminţede floarea-soareluişibumbac, fracţiuni 4902Seminţedefloarea-soarelui5650 Mantouripentrufemeişi fete,căciuli,scurte,etc. 8106 Fibredecabluizolate,fire opticeprincablu 17526 Lapteşifrişcă,concentrate sauîndulcite 4386 Pieibrutedebovineşi cabaline 5324 Geamantane,valize,huse, genţidemână,etc. 7279 Geamantane,valize,huse, genţidemână,etc. 17448 Ţigărişiţigaretedetutun, tutunsauamestecuricu înlocuitoridetutun 3858 Mantouripentrufemeişi fete,căciuli,scurte,etc. 5112 Maiouri,bluzeşialteveste, tricotatesaucroşetate 7170 Maiouri,bluzeşialteveste, tricotatesaucroşetate 17301 Lichioruri,băuturispirtoase şialcooletilicnedenaturat <80% 3645Carnedebovine,congelată4132 Jerseuri,pulovere, jachete,veste,etc.tricotate saucroşetate 6991 Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 16988 Costumepentrubărbaţisau băieţi,sacouri,pantaloni, etc.netricotate 3508 Cupru,aliajdecupru, deşeuridecupru 3889 Mantouripentrubărbaţişi băieţi,căciuli,scurte,etc. 6806 Bluzeşicămăşipentru femeişifete,tricotatesau croşetate 16510 Pieidebovinesaucabaline, fărăpăr,înafarădepieide caprăneagră 3307 Jerseuri,pulovere, jachete,veste,etc.tricotate saucroşetate 3834 Buteliidesticlă,borcane, flacoane,dopuri,etc. 6666Seminţedefloarea-soarelui15299 Covoareţesute,netivite,cu smocuri 3291Grâuşimalţ3510Porumb6259 Cupru,aliajdecupru, deşeuridecupru 13795 Nucicuexcepţiacelorde cocos,mahon,proaspete sauuscate 3141Porumb3263 Vinuri(inclusiv alcoolizate),mustdin struguri 6224Gips,anhidridă,plastic12737 Melasădelaextracţiasau rafinareazahărului 3116 Maiouri,bluzeşialteveste, tricotatesaucroşetate 3107 Costumespeciale,costume pentruschiatşicostumede baie,alteconfecţii 5329 Mantouripentrubărbaţişi băieţi,căciuli,scurte,etc. 12688 Porcivii3051 Costumepentrubărbaţisau băieţi,sacouri,pantaloni,etc. netricotate 3062 Benzilaminatelacald, tijădinfier/oţel,încătuşe neregulate 5095 Bluzepentrufemeisaufete, cămăşisauveste 12103 Mantouripentrubărbaţişi băieţi,căciuli,scurte,etc. 2643 Ouădepasăre,încoajă, proaspete,conservatesau gătite 2519Energieelectrică4181 Jerseuri,pulovere, jachete,veste,etc.tricotate saucroşetate 11993 Surse:Comtradeşicalculeleautorilor
  21. 21. 1 23 EXPERT-GRUP Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE Din punct de vedere analitic este deosebit de interesant de urmărit cum s-a schimbat valoarea exporturilor diferitor produse moldove- neşti în UE. Toate produsele pot fi divizate în trei grupuri majore: „supernove” (exportul cărora a crescut puternic), „stele căzătoare” (exportul cărora a ajuns în prezent la zero pornind de la valori rela- tiv mari în anii 1990) şi produse noi (adică care nu au fost exporta- te în general în anii de referinţă, dar în prezent se exportă în valori relativ mari). În toate cazurile dezagregarea este făcută la nivelul de 4 cifre, iar rezultatele sunt ilustrate în Tabelele 3-5. Pentru identificarea „supernovelor”, ca an referinţă a fost ales anul 1996 (adică înainte de intrarea în vigoare a GSP şi înainte de cri- za financiară rusă), iar ca an de comparaţie a fost ales anul 2006 (deoarece în 2007 s-a produs o secetă majoră care a afectat semni- ficativ exporturile moldoveneşti). Au fost eliminate din calcule ex- porturile cu valoarea sub 50 mii USD în 2006, precum şi cele care în 1996 nu au fost exportate. Rezultatele calculelor sunt incluse în Tabelul 5, unde sunt arătate primele zece produse exportul cărora a crescut cel mai repede. Nu este surprinzător faptul că printre cele mai dinamice exporturi spre UE-15 se numără produsele textilele, dar mai neaşteptat este faptul că regăsim printre aceste exporturi asemenea poziţii ca remorcile, aparate de măsură, echipamentul electric, produse din plastic, jucării, hârtie şi carton. Aceasta de- monstrează că producătorii moldoveni în principiu au capacitatea de a ataca nişele de piaţă pentru care regulamentele de securitate industrială, sanitară sau alimentară nu sunt atât de dure. Anume produsele pentru care aceste regulamente instituie standar- de deosebit de riguroase reprezintă o bună parte din grupul „ste- lelor căzătoare” ale exporturilor moldoveneşti. Acest grup este compun din produse exportul cărora a scăzut de la valori mari la mijlocul anilor 1990 şi care se exportau în mod principal spre ţările din UE-10 şi UE. După cum arată Tabelul 6, înălţimea „căderii”
  22. 22. 24 EXPERT-GRUP depepieţeleUE-15esteîngeneralmaimică,deoareceşiexporturilespreacestedestinaţiieraumai micilamijloculanilor1990.ÎncazulţărilorUE-10şiUE-2seremarcăînmoddeosebitpierdereade cătreMoldovaapoziţiilorlaexportuldecarne,alcooletilic,lactateşiarticoledeazbesto-cimentşiaici practicestevorbadepierderiabsolutenurelativealenişelordepiaţă. ÎncategoriaproduselornoiexportatepepieţeleUEapar,înmodsurprinzător,asemeneapoziţii„netra- diţionale”pentruRepublicaMoldova,precumarticoleleindustrieimetalurgiceşiconstrucţiidebeton prefabricateşitractoare(fărăamaivorbiprodusecutotulexoticepentrueconomiamoldovenească cumarficeaiul(H0-0902)saubateriielectrice(H0-8506),vedeţimaimultedetaliiînTabelul7).Pro- dusedinindustriatextilăîşifacapariţiaîntoatecele3subregiunişiaicisefacremarcateuneletendinţe deprogresareaproducătorilormoldovenide-alungullanţuluivaloric.Obunăpartedinnoileproduse exportatesprepieţeleeuropeanăprovindelaproducătorilocalizaţiînraionaledeestaleRepublicii Moldovaşicare,dupăînregistrarealegalădecătreautorităţilevamaledelaChişinău,auprimitposibi- litateadeaexportaînregimnormalpepieţeleeuropene.Sefaceremarcatăcreştereadeosebitdeputer- nicăaproduselorindustrieimetalurgicespreţăriledinEuropaCentralăşideEst(UE-10).Înspecial, estevorbadebareşitijedemetal(codHO-7213),valoareaexporturilorcăroraîn2006atinsese21,6 milioaneUSD.Deşiîn2007exporturiledatepepieţeleUE-10auscăzut,aceastăscăderemaimult decâtafostcompensatădecreştereaexporturilorspreRomâniaşiBulgaria.
  23. 23. 1 25 EXPERT-GRUP Tabel5.„Supernovele”exportuluiRepubliciiMoldovapepieţeleUE UE-15UE-10UE-2 CodDescriere Ratade creştere, ori CodDescriere Ratade creştere, ori CodDescriere Ratade creştere, ori H0-8716 Remorcişisemiremorcipentru toatevehiculele 1968,1H0-6204 Taioare,seturi,jachete,rochii, fuste,pantaloni,salopete cubretele,sorturipentru femei/fete 438,2H0-2710 Uleiuridinpetrolsauuleiuri dinmineralebituminoase 3136,7 H0-9028 Contoaredegaz,delichidesau deelectricitate 738,1H0-9031 Instrumente,aparateşimaşini demăsurăsaudecontrol 142,6H0-9401 Scaune(alteledecâtcele stomatologice,pentru saloaneledecoafură) 2664,2 H0-6102 Paltoane,canadiene,pelerine, hanorace,bluzoaneşi articolesimilare,tricotatesau croşetate,pentrufemeisaufete 602,5H0-9403 Altmobilierşiparţiale acestuia 128,2H0-0806Struguri,proaspeţisauuscaţi834,2 H0-8543Maşinisiaparateelectrice487,1H0-4407 Lemntăiatsaucioplit longitudinal,spintecatsau cojit,chiargeluit,şlefuitsau lipitprinasamblare 102,2H0-9503 Altejucării;minimodele simodelesimilarepentru divertisment,animatesaunu; jocurienigmistice(puzzle)de oricefel 788,5 H0-5603 Articoleneţesute,chiar impregnate,îmbrăcate, acoperitesaustratificate 298,2H0-6203 Costumesaucompleuri, seturi,sacouri,pantaloni, salopetecubretele,pantaloni scurţişişorturi,pentrubărbaţi saubăieţi 89,7H0-8422 Maşinipentruspălatvesela; maşinişiaparatepentru curăţatsauuscatsticleşialte recipiente;pentruumplut, închis,etichetatsticle,saci 581,7 H0-3923 Articoledetransportsaude ambalaredinmaterialeplastice 139,0H0-9503 Altejucării;minimodele şimodelesimilarepentru divertisment 28,0H0-1806 Ciocolataşialtepreparate alimentarecareconţincacao 497,7 H0-8544 Fire,cablurisialte conductoareelectriciizolate, cusaufărăconectori;cabluri defibreopticedinfibreizolate 123,8H0-2009 Sucuridefructesisucuride legume,nefermentate,fără adaosdealcool 25,1H0-1704 Produsezaharoase(inclusiv ciocolatăalba),carenu conţincacao 440,5
  24. 24. 26 EXPERT-GRUP UE-15UE-10UE-2 CodDescriere Ratade creştere, ori CodDescriere Ratade creştere, ori CodDescriere Ratade creştere, ori H0-6210 Îmbrăcăminteconfecţionata dinflanelăsaustofăcăptuşită 121,4H0-1704 Produsezaharoase(inclusiv ciocolataalba),carenuconţin cacao 23,6H0-4805 Altehârtiisicartoane, necretate 314,6 H0-1905 Produsedebrutărie,de patiserieşibiscuiţi 63,6H0-7010 Damigene,sticle,borcane, fiolesialterecipientepentru transportsauambalare; recipientepentruconserve; dopuri,capace,dinsticla 16,4H0-4905 Hprţi,lucrăricartografice şiharţisimilaredeorice fel,inclusivatlase,hărţide perete,planuritopograficeşi globuri,imprimate 284,8 H0-7326Articoledinfiersaudinoţel55,5H0-0409Mierenaturală14,1H0-1206Seminţedefloarea-soarelui246,5 Surse:calculeleautorilorpebazaComtrade Tabel6.„Stelelecăzătoare”aleexportuluiRepubliciiMoldovapepieţeleUE UE-15UE-10UE-2 CodDescriere Valoareaîn 1996,USD CodDescriere Valoareaîn 1996,USD CodDescriere Valoareaîn 1996,USD H0-7403 Cuprurafinatşialiajede cuprusubformăbrută 228068H0-0203 Carnedeporcină,proaspătă saurefrigerată 3417217H0-0201 Carnedebovine proaspătăsaurefrigerată 3388071 H0-5101 Lina,necardată, nepieptănată 202749H0-2207 Alcooletilicnedenaturat; alcooletilicşialtedistilate denaturate 1160954H0-2207 Alcooletilicnedenaturat; alcooletilicşialte distilatedenaturate 1073909 H0-1512 Uleiuridinseminţedefloa- rea-soarelui,deşofrănaş,de bumbacşifracţiunilelor 186645H0-0402 Laptesifrişcă.Concentrată sauîndulcită 1045793H0-8450 Maşinidespălatşide uscathainele 288100 H0-2106 Preparatealimentare nedenumitesinecuprinseîn altăparte 164432H0-6811 Articoledinazbociment, celulozocimentsausimilare 482192H0-8602 Locomotivedetren, diesel,abur 267478
  25. 25. 1 27 EXPERT-GRUP H0-8702 Autovehiculepentru transportuldeminimum10 persoane,inclusivşoferul 150000H0-5101Lînă,necardată,nepieptănată440078H0-2803Carbon264437 H0-9999Bunurineclasificate120000H0-7404Deşeurisiresturidecupru296271H0-8704 Autovehiculepentru transportulmărfurilor 254220 H0-2309 Preparatedetipurilecelor folositepentruhrana animalelor 92107H0-7216 Unghiuri,formeşisecţiunidin scăridefiersaualiaj 251473H0-1107Malţ235811 H0-3501 Caseină,caseinaţişialţi derivaţiaicaseinei;cleiuri decaseină 91942H0-1801 Boabedecacao,întregisau fărâmiţate,neprelucratesau prăjite 136850H0-4102 Pieibrutedeovine,chiar epilatesaudespicate 234484 H0-8108 Titanşiarticoledintitan, inclusivdeşeurişiresturi 54869H0-8450 Maşinidespălatşideuscat hainele 119331H0-4101 Pieibrutedebovinesau decabaline 218663 H0-4102Pieibrutedeovine51402H0-4103 Altepieibrutecuexcepţiace- lordebovine,cabaline,ovine 112594H0-8507Acumulatoareelectrice204708 Surse:CalculeleautorilorpebazaComtrade Tabel7.ProdusenoiexportatedeRepublicaMoldovapepieţeleUE UE-15UE-10UE-2 CodDescriere Valoare 2006,USD CodDescriere Valoare 2006,USD CodDescriere Valoare 2006,USD H0-7213 Bareşitijelaminatelacald, rulateînspirenearanjatedin fiersaudinoţelurinealiate 2996450H0-7213 Bareşitijelaminatelacald, rulateînspirenearanjate,din fiersaudinoţelurinealiate 21637402H0-1201Boabedesoia1800643 H0-9406Construcţiiprefabricate2255021H0-6403 Încălţămintecufeţedin pielenaturală 10516092H0-6110 Jerseuri,pulovere,cardiga- ne,vesteşiarticolesimilare, tricotatesaucroşetate 1292497 H0-6107 Slipuri,indispensabili,că- măşidenoapte,pijamale, halatedebaieşiarticolesimi- lare,tricotatesaucroşetate, pentrubărbaţisaubăieţi 1684914H0-7214 Altebareşitijedinfiersau oţelurinealiate,simpluforja- te,laminate,trasesauex- trudatelacald,inclusivcele torsionatedupălaminare 4313411H0-5107 Firedinlînăpieptănata, necondiţionatepentru vânzarecuamănuntul 831770
  26. 26. 28 EXPERT-GRUP UE-15UE-10UE-2 CodDescriere Valoare 2006,USD CodDescriere Valoare 2006,USD CodDescriere Valoare 2006,USD H0-8701Tractoare1487456H0-6402 Altăîncălţămintecutălpi exterioareşifeţedincauciuc saudinmaterialplastic 2729534H0-2304 Turteşialtereziduurisolide, rezultatedinextracţia uleiuluidesoia 589106 H0-7214 Bareşitijedinfiersauoţeluri nealiate,simpluforjate, laminate,trasesauextrudate lacalddupălaminare 861941H0-1507 Uleidesoiaşifracţiunile lui,chiarrafinate,dar nemodificatechimic 1986428H0-1507 Uleidesoiaşifracţiunilelui, darnemodificatechimic 575250 H0-8465 Maşini-unelte(pentru prelucrarealemnului,plutei, osului,ebonitei,materialelor plasticedure 566459H0-8212 Briceşiaparatederas, şilamelederas(inclusiv eboseleînbenzi) 1220394H0-0902Ceai485269 H0-4106 Pieităbăcitesausemifinite alealtoranimale,fărăpăr 531202H0-9404 Somiere;articoledepatşi articole 1127691H0-2105 Îngheţatesialteformede gheaţăcomestibilă 445770 H0-6404 Încălţămintecufetedin materialetextile 350905H0-6210 Îmbrăcăminteconfecţionata dinflanelăsaustofă căptuşită 893689H0-6105 Cămăşişibluze,tricotate saucroşetate,pentrubărbaţi saubăieţi 395050 H0-8483 Arboridetransmisieşi manivele;lagăreşicuzineţi; angrenajeşiroţidefricţiune; tijefiletatecurolesaubile; reductoare;ambreiaje,ş.a. 308922H0-8506 Pileşibateriidepile electrice 768731H0-3925 Articolepentruechiparea construcţiilor,dinmateriale plastice 387235 H0-8535 Aparaturapentrucomutarea, tăierea,protecţia,branşarea, racordareasauconectarea circuitelorelectrice,pentruo tensiunepeste1000volţi 302994H0-8433 Maşinişiutilajepentru recoltatsautreieratproduse agricole 733082H0-2206 Altebăuturifermentate(de ex:cidrudemeresaude pere,hidromel) 237465 Surse:calculeleautorilorpebazaComtrade
  27. 27. 29 EXPERT-GRUP CAPITOLUL II Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional Descrierea modelului gravitaţional şi specificaţia econometrică a modelului Abordarea gravitaţională a fluxurilor comerciale reprezintă un in- strument empiric important în analiza tendinţelor şi performanţe- lor comerţului internaţional şi a fost propusă de către Tinbergen în 19621 . Modelul gravitaţional a fost dezvoltat în baza teoriei gravi- taţionale a lui Newton, conform căreia atracţia gravitaţională dintre două corpuri este proporţională cu produsul maselor lor divizat la distanţa la pătrat dintre centrele gravitaţionale ale acestora. Analo- gic, fluxurile comerciale dintre două state sunt direct proporţionale cu produsul dintre “masele economice” ale acestora exprimate prin Produsul Intern Brut şi invers proporţionale distanţei dintre centre- le economice ale acestora. Astfel, ecuaţia gravitaţională economi- că pentru fluxurile comerciale între ţara i şi j în anul t este unde i şi j sunt indicii ţărilor respective, t – indicele anului, c – con- stanta de proporţionalitate, şi Mijt – fluxurile comerciale bilaterale între ţara i şi j în anul t; PIBit – Produsul intern brut al ţării i în anul t; PIBjt – Produsul intern brut al ţării j în anul t; D2 ij – Pătratul distanţei dintre capitalele ţării i şi j; 1 Tinbergen Jan, 1962. Shaping the World Economy: Suggestion s for an International Eco- nomic Policy 2
  28. 28. 30 EXPERT-GRUP Modelul gravitaţional clasic, care utilizează totalitatea fluxurilor comerciale existente între fiecare dintre statele grupului analizat, reprezintă o estimare mai precisă a fluxurilor comerciale pentru că utilizează modificarea cererii, ofertei şi a altor factori cu impact asupra comerţului concomitent în toate statele. Totuşi, studii mai recente au fost efectuate utilizând doar fluxurile unilaterale dintre un stat şi partenerii săi comerciali în procesul de analiză a comer- ţului extern al statului dat2 . Pentru o abordare cât mai exactă a fluxurilor comerciale, pe lângă variabilele de bază ale modelului gravitaţional se utilizează varia- bile adiţionale care reprezintă facilităţile sau barierele în comerţul internaţional. Utilizarea regimurilor comerciale ca variabile inde- pendente în estimarea econometrică a modelului gravitaţional este un fenomen relativ recent care s-a dezvoltat odată cu diversificarea regimurilor comerciale existente. Dat fiind scopul studiului de a evalua impactul regimurilor comer- ciale asupra exporturilor moldoveneşti, funcţia de export estimată este definită în felul următor: unde: Xijt – Exporturile moldoveneşti în ţara j în anul t (exporturile totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice – a se vedea explicaţia în secţiunea de descriere a datelor); Yit – PIB-ul Republicii Moldova în anul t; Yjt – PIB-ul ţării j în anul t; 2 Selami Xhepa, Mimoza Agolli, 2004. Albania’s Foreign Trade through a Gravity Ap- proach
  29. 29. 2 31 EXPERT-GRUP SIMijt - variabila de similitudine a PIB-ului Republicii Moldova şi a ţării j în anul t (a se vedea formula de calcul în secţiunea urmă- toare); Dij - distanţa dintre capitalele Republicii Moldova şi ţării j; Njt - populaţia ţării j în anul t; CSI - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale CSI şi valoarea 0 altfel; EU - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale Uni- unii Europene în anul t şi valoarea 0 altfel; FTAjt - variabilă binară cu valoarea 1 pentru regimul de comerţ liber oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel; GSPjt - variabilă binară cu valoarea 1 pentru Sistemul Generalizat de Preferinţe oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel; GSPplusjt - variabilă binară cu valoarea 1 pentru sistemul generali- zat de preferinţe plus oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel; HOT- variabilă binară cu valoarea 1 pentru ţările ce se învecinează direct cu Republica Moldova; uijt - eroarea Astfel, funcţia de export estimată lărgeşte spectrul modelului gra- vitaţional, controlând şi alţi factori care reprezintă facilităţi sau ba- riere în calea exporturilor, interesul de bază în cadrul studiului dat fiind regimurile comerciale oferite de partenerii comerciali. Datele şi eşantionul Variabilele utilizate în estimarea gravitaţională a exporturilor mol- doveneşti sunt: • Exporturile anuale totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice ale Republicii Moldova. Tradiţional, mo-
  30. 30. 32 EXPERT-GRUP delul gravitaţional estimează exporturile totale ale unei ţări. Totuşi, datorită specificului exporturilor moldoveneşti, care au fost afectate de factori ce nu pot fi încorporaţi în funcţia de ex- port, am estimat exporturile cu excepţia băuturilor alcoolice. Embargoul impus de Federaţia Rusă în 2006 la importul vinu- rilor moldoveneşti a diminuat semnificativ exporturile totale şi a contribuit la modificarea structurii geografice a exporturilor fără schimbări ale variabilelor incluse în funcţia econometri- că de export. Datorită faptului că în 2005 vinurile reprezentau produsul principal exportat de Republica Moldova (25% din valoarea totală a exporturilor), includerea lor ar putea cauza distorsiuni majore în model. În statistica descriptivă (Tabel 8) se observă că abaterea medie este mult mai mică pentru expor- turile care nu includ băuturile alcoolice. În anexă sunt incluse rezultatele estimării exporturilor totale a Republicii Moldova utilizând aceeaşi funcţie de export. Datele privind exporturile Republicii Moldova au fost obţinute de la Biroul Naţional de Statistică şi sunt exprimate în mii USD în preţuri curente. • Exporturile din anul precedent sunt incluse în ecuaţie pentru a urmări trendul relaţiilor economice şi evalua impactul rela- ţiilor comerciale istorice asupra exporturilor. În conformitate cu rezultatele studiilor pe diverse eşantioane ne aşteptăm la un coeficient pozitiv al acestei variabile. • Produsul Intern Brut al Republicii Moldova şi a ţărilor im- portatoare sunt utilizate ca măsură directă a masei economice a ţărilor date. Acestea conţin factori ce explică potenţialul de ex- port al ţării şi potenţialul de import al ţărilor partenere. Datorită faptului că comerţul este un fenomen interactiv, PIB-ul ţărilor în ecuaţie de asemenea apare ca proces interactiv; dar utilizarea PIB-ului Moldovei şi a ţării importatoare ca termeni separaţi în ecuaţia estimată nu schimbă esenţial rezultatele acesteia şi nu influenţează semnificaţia statistică a celorlalţi factori ai re- gresiei. Din cauză că exporturile sunt exprimate în mii USD la
  31. 31. 2 33 EXPERT-GRUP preţuri curente, PIB-ul ţărilor de asemenea este exprimat în mii USD la preţuri curente.Altă variabilă care caracterizează poten- ţialul de import al ţărilor importatoare este populaţia acestora, exprimată în milioane locuitori. Populaţia Republicii Moldova nu a fost inclusă în model ca variabilă exogenă după cum se obişnuieşte în modelele gravitaţionale cu fluxuri bilaterale între toate statele. Aceasta pentru că populaţia nu s-a schimbat sem- nificativ pe parcursul anilor şi includerea acestei variabile ar rezulta în valori similare pentru toate observaţiile din eşantion. PIB-urile şi populaţia ţărilor din eşantion au fost obţinute din World Economic Outlook Database (FMI).3 • Variabila de similitudine 4 reprezintă gradul de similaritate în- tre mărimea economică a două state. Aceasta este calculată în felul următor: Astfel, coeficientul variază între 0 şi 0.5. Valoarea 0.5 denotă PIB- uri egale ale ţărilor parteneri, iar o valoare ce tinde spre zero arată gradul redus de similaritate între ţările parteneri. Prezumţia gene- rală este că ţările mai dezvoltate au comerţ mai intens cu ţări cu grad înalt de similaritate. Valorile gradului de similaritate arată că exporturile Republicii Moldova sunt direcţionate mai puţin în ţări cu grad înalt de similaritate, adică cu PIB aproximativ egal cu cel al Republicii Moldova. Iar statistica descriptivă a PIB-urilor ara- tă că exporturile moldoveneşti sunt orientate spre ţări cu PIB mai mare în comparaţie cu PIB-ul Moldovei, ceea ce nu este surprin- zător în condiţiile unei economii atât de mici. Gradul mai mare de divergenţă între state tinde să reducă exporturile şi să majoreze importurile în ţara dată. 3 http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx 4 Egger Peter, 2002. A Note on the proper econometric specification of the Gravity Equation
  32. 32. 34 EXPERT-GRUP • Distanţa şi variabila binară “hotar comun” cuantifică costuri- le de transport. Distanţele dintre capitalele ţărilor au fost obţi- nute din City Distance Tool în km5 . • Variabila binară CSI a fost inclusă în ecuaţie pentru a controla efectul trecutului comun cu anumite state. • Variabila binară UE este inclusă în regresie datorită proceselor specifice care derivă în acest grup de ţări. Uniunea Europeană reprezintă un grup de ţări capabile să creeze condiţii specifice în dezvoltarea relaţiilor comerciale atât între statele membre cât şi statele din afara Uniunii. • Variabilele binare pentru regimurile comerciale, care sunt va- riabile de interes în studiul dat sunt: Regimul de Comerţ Liber (FTA), Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) şi Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus de care beneficiază Republica Moldova din partea Uniunii Europene din 2006 (GSP plus). Ca variabilă de control este Regimul Naţiunii celei mai Favorizate (MFN). Diverse studii utilizează variabile adiţionale. O variabilă des întâl- nită în estimarea gravitaţională a fluxurilor comerciale este limba comună, care facilitează procesul de negociere. Însă în cazul Re- publicii Moldova aceasta este acoperită în întregime de variabilele CSI (pentru limba rusă) şi HOT (pentru limba română). 5 www.geobytes.com
  33. 33. 2 35 EXPERT-GRUP Tabel 8. Statistica descriptivă a variabilelor modeluluiStatistica descriptivă Exporttotal (miiUSD) Exporttotal- exportdebă- uturialcoolice (miiUSD) PIB-ulRepu- bliciiMoldova (miiUSD,pre- ţuricurente) PIB-ulţărilor importatoare (miiUSD preţuri curente) SIM Populaţia (milioane) Distanţa(km) Media 18826.22 13995.30 2116308 508079476 0.141 53.1637 2026.381 Mediana 2807.80 2366.45 1695000 49088500 0.070 10.1755 1412.500 Minim 1.1 11 1171000 1267000 0.0002 0.651 357.0 Maxim 508778.9 262218.9 4227000 13843825000 0.499 1123.970 7979.0 Abaterea standard 52731.35 32450.86 879549.4 1536042225 0.1566 159.1786 1784603 Nr. de observaţii 546 546 546 546 546 546 546 Estimarea corectă a ecuaţiei, presupune utilizarea unui panel ba- lansat. Din această cauză au fost selectate statele în care Republica Moldova a exportat în mod constant în fiecare an pe o perioadă de 13 ani. Astfel, eşantionul a cuprins 42 de ţări importatoare a produselor moldoveneşti pe perioada 1995-2007. (Lista ţărilor este prezentată în Anexa 1). Metodele de estimare Studiile empirice de estimare a modelelor gravitaţionale nu dau un răspuns concret privind metoda cea mai eficientă de estimare a acestora. Din aceste considerente modelul a fost estimat utili- zând trei metode: Polled Cross-Section, Fixed Effects şi Random Effects. Rezultatele metodelor utilizate nu diferă mult, aceleaşi va- riabile păstrând semnificaţia statistică (detalii vedeţi în Tabel 9). Pentru evaluarea rezultatelor au fost efectuate testele corespunză- toare. Random Effect, care presupune că efectul individual me- diu este încadrat în termenul constant, iar termenul eroare include efectul individual neobservat este metoda eficientă atunci când se compară cu Fixed Effect şi Pooled Cross-Section. În acest scop au fost efectuate testele de specificaţie: Hausman Test, Chow Test, Breusch-Pagan LM test.
  34. 34. 36 EXPERT-GRUP Tabel 9. Random Effect Estimation. Variabila dependentă , unde = export total-export de băuturi alcoolice Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2 Ecuaţia 3 Ecuaţia 4 Termenul constant -2.2452 (1.6427) -2.1266 (1.7048) -1.9265 (1.6639) -2.7100 (0.7128) 0.7028 (0.0291)* 0.7023 (0.0291)* 0.6979 (0.0294)* 0.7045 (0.0287)*) - 0.2482 (0.1124)** - - - 0.2336 (0.0441)* - - 0.2447 (0.0551)* - 0.2431 (0.0551)* 0.2690 (0.0311)* 0.0149 (0.0655) - -0.0091 (0.0685) - 0.0506 (0.0451) -0.0490 (0.0450) 0.0322 (0.0476) - -0.4939 (0.0778)* -0.4952 (0.0775)* -0.5217 (0.0812)* -0.5130 (0.0706)* 0.4483 (0.1190)* 0.4497 (0.1190)* 0.4709 (0.1217)* 0.5418 (0.1045)* - - -0.1153 (0.1041) -0.1756 (0.0819)** 0.0369 (0.2252) 0.0393 (0.2249) 0.0144 (0.2257) - 0.1842 (0.1307) 0.1858 (0.1339) 0.1377 (0.1363) - 0.0698 (0.1089) 0.0679 (0.1084) 0.0914 (0.1104) - -0.0062 (0.1664) -0.0009 (0.1684) 0.0485 (0.1725) - R squared 0.83 0.83 0.83 0.83 Adjusted R -squared 0.83 0.83 0.83 0.83 Observaţii 504 504 504 504 * Semnificativ la 1% nivel de confidenţă **Semnificativ la 5% nivel de confidenţă
  35. 35. 2 37 EXPERT-GRUP Funcţia de export din secţiunea “Descrierea modelului gravitaţio- nal şi specificaţia econometrică a modelului” a fost estimată şi pen- tru exporturile totale ale Republicii Moldova. Rezultatele nu diferă după nivelul de semnificaţie statistică şi sunt incluse în anexă. Rezultatele estimării şi interpretarea lor Conform estimărilor din secţiunea precedentă, ecuaţia finală este: Toate variabilele statistic semnificative au direcţia aşteptată. Ast- fel, exportul istoric are cel mai mare impact asupra comerţului din anii ce urmează. Aceasta înseamnă că odată ce exportatorii moldo- veni pătrund pe piaţa unei ţări, exporturile în aceste ţări încep să crească. Omiterea acestei variabile din regresie rezultă în coefici- enţi statistic semnificativi pentru variabilele binare de interes GSP şi GSP+. Totuşi, aceasta rezultă într-un model incorect, deoarece exporturile au crescut şi în statele care nu au schimbat regimul co- mercial cu Moldova. Aceasta a fost verificat prin Omitted Varia- bles Test – Likelihood Ratio. Termenul de interacţiune între PIB-urile statelor are semnul aştep- tat şi este statistic semnificativ. Astfel, creşterea unitară în cerere/ ofertă rezultă în creşterea volumului exporturilor cu un indice me- diu de 0.26. Variabila de similitudine nu este semnificativă şi poate fi exclusă din regresie după cum arată şi testul Wald de restricţie a coeficienţilor. Nici populaţia, care reprezintă un alt factor al cererii nu este semnificativă în regresie. Creşterea pieţii (cererii) în ter- meni de populaţie nu rezultă în creşterea exporturilor Moldovei pe aceste pieţe şi aceasta se explică prin oferta relativ mică şi limitată a Moldovei care nu poate răspunde la creşterea cererii pe pieţele în care exportă.
  36. 36. 38 EXPERT-GRUP Distanţa dintre state afectează semnificativ exporturile, pe când imediata apropiere cu România şi Ucraina este nesemnificativă. Aceasta se poate explica prin numărul mic de state cu care Repu- blica Moldova se învecinează. Elasticitatea exporturilor la distanţă este de -0.5. Variabila binară CSI este semnificativă şi pozitiv corelată cu expor- turile, demonstrând importanţa trecutului comun cu aceste state, care se caracterizează prin recunoaşterea produselor moldoveneşti pe pieţele acestor ţări şi prin absenţa unor diferenţe în standardele sanitare şi fitosanitare. Adică aceste standarde nu reprezintă barie- re semnificative în exportul pe pieţele acestor ţări, spre deosebire de statele din UE. În modelul din anexa, unde se estimează expor- turile totale, care includ şi băuturile alcoolice, variabila CSI are un impact şi mai mare. Variabila binară UE devine semnificativă în regresie la eliminarea variabilelor care caracterizează regimurile comerciale. Impactul negativ se poate explica anume prin stan- dardele sanitare şi fitosanitare diferite şi cerinţele înalte de calitate la care producătorii autohtoni nu pot face faţă. De asemenea, este posibil că odată cu intrarea noilor membri în Uniunea Europeană să se intensifice comerţul anume între aceste state în detrimentul comerţului cu statele din afara Uniunii Europene, dar pentru a testa această ipoteză este nevoie de estimat un model cu fluxuri bilate- rale între toate ţările, ceea ce nu a fost posibil în cadrul acestui stu- diu. Ecuaţia a fost estimată şi cu includerea variabilei binare CO- MECON cu valoarea 1 pentru statele care au fost parte a acestui acord şi care reprezintă relaţii istorice de cooperare diferite de cele din cadrul CSI. Dar variabila dată s-a dovedit a fi nesemnificativă. Variabilele binare ale regimurilor comerciale nu sunt semnificative. Astfel, chiar regimul de comerţ liber, care a există între Moldova şi statele CSI, statele balcanice (regim oferit din 2005), România şi Bulgaria nu are un efect pozitiv semnificativ asupra exporturilor. Nici Sistemul Generalizat de Preferinţe nu a condus la creşterea exporturilor spre UE, creşterea acestora având ca bază creşterea
  37. 37. 2 39 EXPERT-GRUP economică a statelor cuprinse în eşantion. În capitolul următor vor fi analizate cauzele care nu au permis creşterea exporturilor către ţările membre ale Uniunii Europene în pofida regimurilor comerci- ale unilaterale oferite de acestea Republicii Moldova. Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti Unul din neajunsurile importante ale modelului estimat în secţiu- nile precedente este că statele din eşantion nu au fost selectate în mod aleator, fiind incluse doar statele în care Moldova a exportat pe parcursul a 13 ani consecutiv, ceea ce poate amplifica sau dimi- nua efectul unor variabile. Astfel, pentru testarea impactului regi- murilor comerciale au mai fost estimate câteva modele. • Modelul gravitaţional a fost estimat şi pentru eşantionul ce cu- prinde toate statele în care Republica Moldova a exportat pe parcursul anilor 1995-2007. Acesta însă nu reprezintă un panel balansat şi funcţia a fost estimată ca Pooled Cross-Section. Funcţia de export estimată este: Rezultatele modelului estimat nu diferă din punct de vedere a sem- nificaţiei statistice de rezultatele modelului şi eşantionului prece- dent. Variabilele binare ale regimurilor comerciale oferite de UE au rămas statistic nesemnificative, doar regimul de comerţ liber este semnificativ la nivelul de 10% de confidenţă. Coeficienţii variabi- lelor însă sunt mai mari din cauza omiterii din model a exporturilor din perioada precedentă. Rezultatele sunt prezentate în anexă. • Pentru estimarea efectului GSP plus a fost utilizat şi metoda Diffs-in-Diffs-in-Diffs. Acest model estimează efectul cauzal al unui “tratament” sau al unei intervenţii prin compararea di-
  38. 38. 40 EXPERT-GRUP ferenţelor în rezultatele înainte şi după ce a avut loc schimba- rea pentru grupuri afectate de schimbare şi pentru grupuri care nu au fost afectate de aceasta. Astfel, a fost estimată diferenţa dintre creşterea exporturilor la produsele care sunt acoperite de GSP + şi care nu au fost acoperite de regimul comercial dat până şi după intrarea lui în vigoare în 2006. Ecuaţia estimată este - este diferenţa dintre creşterea anuală a exporturilor în 2006 faţă de creşterea anuală a exporturilor în 2005 - variabilă binară cu valoarea 1 pentru produsele acope- rite de GSP plus, pentru care tariful vamal a fost redus sau anulat începând cu 2006. Au fost alese doar produsele pentru care a fost redus tariful sau pentru care acesta a fost eliminat pentru că multe dintre produse deja se exportau sub tariful vamal zero conform re- gimului comercial GSP acordat Republicii Moldova încă în 1999, deci pentru aceste produse nu a existat o schimbare a condiţiilor de export. Pentru estimarea acestui model au fost utilizate datele de la Biroul Naţional de Statistică privind exporturile în Uniunea Europeană la nivel de produse dezagregate la nivel de 8 cifre. Produsele care cad sub incidenţa GSP+ sunt specificate în Anexa II la Regulamentul Consiliului privind aplicarea schemei de preferinţe tarifare genera- lizate6 . Iar tariful vamal pentru produsele exportate de Republica Moldova care intră sub incidenţa GSP plus a fost obţinut Directo- ratul Comisiei Europene pentru Taxe şi Uniunea Vamală. Astfel, eşantionul cuprinde 581 observaţii – produse care au fost exporta- te de către Republica Moldova în 25 ţări ale Uniunii Europene în 2004, 2005 şi 2006. 6 Regulamentul Consiliului nr.980 din 2005.
  39. 39. 2 41 EXPERT-GRUP Rezultatele estimării dau un coeficient statistic nesemnificativ pen- tru variabila GSP plus (22.69) (24.66) Controlul pentru variabile adiţionale în regresie îmbunătăţeşte pu- terea de explicare a acesteia, crescând R2 , dar coeficientul variabi- lei de interes nu devine semnificativ. Astfel, regimurile comerciale unilaterale oferite de către Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au avut efectul aşteptat asupra exporturilor moldoveneşti în UE. Partea de concluzii ale acestui studiu este dedicată cauzelor care nu au permis valorificarea la un nivel mai înalt a facilităţilor comerciale acordate de UE.
  40. 40. 43 EXPERT-GRUP Concluzii ÎN LOC DE CONCLUZII: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat? În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a evoluat în mod deosebit de dezechilibrat. Importurile sale au cres- cut accelerat, ajungând ca în 2007 să depăşească de 2,7 ori valoa- rea exporturilor. Acest model de creştere a fost rezultatul unei crize economice deosebit de lungi şi profunde, asociat şi cu influxuri de venituri valutare provenite de la emigranţi. Să menţionăm că în comparaţie cu celelalte ţări în tranziţie, Moldova a realizat cea mai mică expansiune comercială (definită ca raport dintre variaţia exporturilor şi variaţia importurilor pe parcursul unei perioade). În pofida unei performanţe comerciale puţin impresionante, nu pot fi omise cu vederea modificările favorabile în structura geografică şi pe produse ale exporturilor moldoveneşti. În 1995-2007 exporturile spre UE-15 au crescut de 4,1 ori, spre CSI-vest de 1,1 ori, spre CSI – Caucaz/Asia Centrală de 3,2 ori, spre UE-10 (ţările care au aderat în 2004) de 2,9 ori, iar UE-2 (România şi Bulgaria) - de 1,9 ori. Drept urmare, în 2007 UE a ajuns cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova în comparaţie cu toate celelalte regiuni. Totodată, s-a observat şi o tendinţă de diversificare şi de reducere a gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene, în timp ce asortimentul exportat pe pieţele răsăritene s-a îngustat în mod permanent. Astfel, dacă în 1995 Moldova exporta 482 produse spre ţările care azi fac parte din UE, în 2007 numărul acestora era de 589. Orientarea exporturilor spre pieţele europene, unde accesul este garantat numai de avantaje competitive, nu pre- ferinţe politice sau amintiri istorice, a revelat Republicii Moldova
  41. 41. 44 EXPERT-GRUP produsele pentru producerea cărora într-adevăr dispune de avan- taje relative. Astfel, în anii 2000 s-au profilat o serie de produse noi care în anii 1990 practic nu erau exportate pe pieţele europene (cum ar fi produsele industriei electrotehnice, metalurgice, produ- sele de plastic, construcţii de beton prefabricate, jerseuri, pulovere şi altele). În cazul altor produse care erau exportate şi în anii 1990, exportul acestora pur şi simplu a explodat în anii („produse-super- nove”: remorci, costume pentru femei, produse petroliere, aparate de măsurat, struguri de masă). Dar pătrunderea pe pieţele europene cu produse noi şi „supernove” încă nu înseamnă ancorarea pe ter- men lung, producătorii moldoveni urmând încă să-şi demonstreze capacitatea de menţinere a exporturilor. Mierea, pe care Comisia Europeană a permis să fie importată din Moldova în 2006, în pre- zent este din nou sub interdicţie de import din cauza faptului că producătorii moldoveni nu au putut să menţină standardele de se- curitate înaintate faţă de produsele de origine animalieră. Pe lângă acestea, există şi o serie de „stele căzătoare”, adică produ- se ale căror exporturi au colapsat de la volume relativ importante în anii 1990 la exporturi foarte mici sau chiar nule în anii 2000. Lâna, alcoolul etilic, carnea de porcine şi ovine, produsele lactate, maşinile de spălat, pielea netăbăcită, acestea sunt exemple ale ce- lor mai mari stele căzătoare. Se ştie că în trecut şi în prezent Uniunea Europeană a oferit Repu- blicii Moldova preferinţe comerciale pentru o listă largă de produ- se. Care a fost rolul acestor preferinţe în dinamica exporturilor mol- doveneşti pe pieţele europene? Rezultatele regresiilor efectuate în cadrul acestui studiu pe baza unui model gravitaţional al comer- ţului internaţional arată că regimurile comerciale oferite de UE Republicii Moldova (GSP şi GSP+) nu au avut practic nici un rol în evoluţia exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene. Care ar putea fi explicaţiile posibile ale acestei stări de lucruri?
  42. 42. 45 EXPERT-GRUP • Prima explicaţie derivă din faptul că pe lângă UE şi ceilalţi par- teneri comerciali ai Republicii Moldova (ţările CSI, România şi Bulgaria până în 2007) au acordat preferinţe comerciale simila- re sau chiar mai favorabile exporturilor moldoveneşti. În situa- ţia când producătorii şi exportatorii moldoveni au fost destul de lenţi în descoperirea noilor pieţe, iar pieţele estice erau „clare” şi mult timp destul de stabile, aceasta a determinat o „îngheţa- re” a exporturilor pe pieţele tradiţionale. • După cum arată modelul gravitaţional aplicat în cadrul acestui studiu, creşterea cererii externe (estimate de creşterea PIB-uri- lor ţărilor partenere) şi a ofertei interne (estimate de creşterea PIB-ului Republicii Moldova) au un rol mult mai important în creşterea exporturilor decât regimurile comerciale. Deşi mai lent decât alte ţări, comerţul Republicii Moldova a urmat o ten- dinţă de convergenţă spre structura geografică „normală”, dic- tată de variabilele economice fundamentale. Cu alte cuvinte, se poate presupune că după ce Moldova va atinge limitele creşterii exporturilor determinate de variabilele fundamentale, preferin- ţele comerciale ar putea să aibă un rol mult mai important în direcţionarea comerţului extern al ţării, dar aceasta se întâmpla numai pentru un număr foarte mic de produse. • O bună parte din produsele moldoveneşti pătrund cu greu sau în general nu pot pătrunde pe piaţa europeană din cauza faptu- lui că nu sunt competitive sau nu se încadrează în standardele sanitare şi alimentare dure impuse de UE. Aceasta explică de ce o serie de produse moldoveneşti „tradiţionale” nu pot face faţă concurenţei, iar exporturile sunt în scădere. Aceasta se referă nu doar la exporturile în ţările din UE-15, dar şi la cele care au aderat în 2004-2007. Exemplul cel mai elocvent este carnea de bovine şi porcine, care în anii 1990 se exporta în cantităţi im- portante (câte 3,4 milioane în UE-2 şi, respectiv UE-10), dar în 2006 exporturile erau nule. Pe lângă aceasta, au scăzut esenţial exporturile de lactate, uleiuri şi grăsimi animaliere şi vegetale, conserve de legume.
  43. 43. 46 EXPERT-GRUP Care sunt implicaţiile acestor concluzii? Îmbunătăţirile consecutive ale regimului comercial acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au devenit o panacee pentru exporturile moldoveneşti pe piaţa comunitară. Cu alte cu- vinte, facilitarea regimului comercial este condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru creşterea robustă şi calitativă a exporturilor pe pieţele externe, în cazul dat, cele europene. Impactul nesem- nificativ al schimbărilor în regimurile comerciale pune în lumină deficienţe importante în ceea ce priveşte „dezvoltarea economică” în interiorul Republicii Moldova. Aceasta implică concluzia că acordarea de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome începând cu martie 2008 va efecte pozitive pentru comerţul bilateral, însă potenţialul acestora rămâne neex- plorat pe deplin de către Republica Moldova. Şi nu este vorbă de cotele instituite de partea europeană, ci de incapacitatea guvernului moldovenesc de a înlătura toate barierele interne care stau în calea sporirii exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană şi incapaci- tăţii producătorilor moldoveni de a creşte şi diversifica oferta. În mod ideal, facilităţile comerciale âar trebui să rezulte la sporirea exporturilor atât din partea industriilor existente prin produse noi şi cele tradiţionale mai calitative, cât şi din partea unor industrii nou-create ca răspuns la aceste facilităţi. Însă crearea produselor noi şi înfiinţarea industriilor noi implică o revizuire şi abordare în ansamblu a politicii de reforme şi dezvoltare economică în ţara noastră. Categoria cea mai simplu de abordat este cea a produselor tradiţi- onale care ar trebui să devină mai calitative. Este vorbă în primul rând de bariere interne „behind-borders”. Despre multe din acestea se vorbeşte şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova: începând cu stabilirea sistemului de trasabilitate a ani- malelor, continuând cu modernizarea laboratoarelor de control sa-
  44. 44. 47 EXPERT-GRUP nitare şi fitosanitare, şi terminând cu implementarea măsurilor de monitorizare a respectării cerinţelor FSP. O atenţie aparte o merită continuare reformei serviciului vamal, simplificarea procedurilor vamale şi eradicarea corupţiei din sistem. Acest studiu demonstrează că în exporturile moldoveneşti spre pieţele europene au apărut şi produse noi. Dar acestea reprezintă în marea parte activităţi „în lohn” sau de multe ori sunt concentrate în sectoare „low value-added” sau moştenite de pe timpurile sovieti- ce. Astfel, schimbarea regimurilor comerciale nu a dus la transfor- mări structurale sau chiar „revoluţionare” în economia naţională. Dar asemenea progrese devin realiste doar în cazul unor noi ale- geri în cadrul „development policy”, şi necesită progres constant în climatul de afaceri şi investiţii, modernizarea infrastructurii, in- vestiţii în capitalul uman şi R&D, etc. Şi, în mod evident, aseme- nea acţiuni au nevoie de mai mult timp pentru a se materializa în rezultate palpabile.
  45. 45. 49 EXPERT-GRUP Anexe ANEXE Anexa 1. Lista statelor cuprinse în eşantion Albania Germania Portugalia Armenia Grecia Regatul Unit al marii Britanii Austria India Republica Cehă Azerbaidjan Iordania România Belarus Israel Slovacia Belgia Italia Slovenia Bulgaria Kazahstan Spania Canada Kîrgistan SUA Cipru Letonia Turcia Elveţia Liban Turkmenistan Estonia Lituania Ucraina Federaţia Rusă Macedonia Ungaria Franţa Olanda Uzbekistan Georgia Polonia Vietnam Anexa 2. Testele de specificaţie pentru alegerea metodei de estimare Testul Valoarea statistică calculată Valoarea statistică critică Metoda aleasă Hausman Test (Random vs Fixed Effect) 70.28 Random Effect Chow Test (Pooled vs Fixed Effect) 1.68 8.5 Pooled Cross- Section Breusch-Pagan LM test (Pooled vs Random Effect) 5.55 5.51 Random Effect
  46. 46. 50 EXPERT-GRUP Anexa 3. Random Effect Estimation. Variabila dependentă unde = export total Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2 Termenul constant -1.9065 (1.5933) -2.6178 (0.6819)* 0.7080 (0.0289)* 0.7114 (0.0284)* - - - - 0.2321 (0.0289)* 0.2575 (0.0301)* -0.0165 (0.0655) - 0.0194 (0.0456) - -0.4808 (0.0780)* -0.4796 (0.0677)* 0.6122 (0.1252)* 0.6569 (0.1077)* -0.1212 (0.0997) -0.1584 (0.0777)* 0.0326 (0.2165) - 0.1021 (0.1304) - 0.0645 (0.1059) - 0.0343 (0.1649) - R squared 0.84 0.84 Adjusted R -squared 0.83 0.83 Observaţii 504 504 * Semnificativ la 1% nivel de confidenţă **Semnificativ la 5% nivel de confidenţă
  47. 47. 51 EXPERT-GRUP Anexa 4. Pooled Cross-Section Estimation. Variabila dependentă unde = export total - export băuturi alcoolice Variabile dependente Ecuaţia 1 Termenul constant 1.4870 (0.0999)* 0.7372 (0.0467)* -1.7424 (0.0943)* 2.0726 (0.2440)* -0.6959 (0.24373)* 0.4799 (0.2640)*** 0.3464 (0.2455) -0.3037 (0.3708) R squared 0.43 Adjusted R -squared 0.42 Observaţii 763 * Semnificativ la 1% nivel de confidenţă **Semnificativ la 5% nivel de confidenţă ***Semnificativ la 10% nivel de confidenţă

×