Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

O viata de calitate în siguranta

575 views

Published on

Prezentare a proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Published in: Education
  • Foarte interesant proiectul dvs. Am si eu un blog pe aceeasi tema, Viata de calitate. Poate fi gasit la adresa: www.calivita-valcea.blogspot.ro Felicitari ptr acest super proiect!
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

O viata de calitate în siguranta

  1. 1. START – O viață de calitate în siguranță!
  2. 2. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
  3. 3. START – O viață de calitate în siguranță! • Beneficiar: Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați • Partener: Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” • Durata proiectului: 12 luni (01.10.2014 - 30.09.2015) • Valoare totală proiect: 170 207 156 lei, din care 151 109 913 lei finanțare nerambursabilă
  4. 4. START – O viață de calitate în siguranță! • Obiectiv general: dezvoltarea unor măsuri integrate cu abordare sistemică și națională de prevenire și combatere a violenței domestice și traficului de persoane.
  5. 5. START – O viață de calitate în siguranță! • Obiective specifice:  creșterea gradului de conștientizare a tuturor actorilor sociali relevanți, inclusiv la nivelul comunității, cu privire la principiile egalității de șanse, a fenomenului violenței domestice și traficului de persoane.  dezvoltarea de mecanisme și măsuri eficiente, integrate și sistemice, pentru prevenirea, combaterea, intervenția și monitorizarea violenței domestice și a traficului de persoane la nivel național.
  6. 6. START – O viață de calitate în siguranță! • Grup țintă: 1 000 femei; 5 050 alte persoane din grupuri vulnerabile:  4 000 victime ale violenței domestice;  1 000 copii în situații de risc;  50 victime ale traficului de persoane. 4 000 experți din cadrul structurilor publice care au responsabilități în prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane și/sau interacționează cu victime; 500 manageri; 500 persoane din cadrul autorităților publice locale și centrale.
  7. 7. START – O viață de calitate în siguranță! • Premisele proiectului:  gradul redus de conștientizare în rândul comunităților cu privire la violența domestică și traficul de persoane;  convingerea majorității indivizilor că violența domestică reprezintă doar o problemă de familie;  majoritatea victimelor ascund situațiile abuzive, fără a apela la sprijin specializat;
  8. 8. START – O viață de calitate în siguranță! • Premisele proiectului:  de cele mai multe ori, victimele sunt persoane cu un nivel redus al veniturilor (având astfel temerea că nu se vor putea întreține pe ele și pe copii);  lipsa de coordonare eficientă între instituțiile implicate în prevenirea, combaterea, intervenția și monitorizarea violenței domestice și a traficului de persoane.
  9. 9. VIOLENȚA ÎN FAMILIE
  10. 10. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
  11. 11. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Membru al familiei - rudă până la gradul IV inclusiv, incluzând aici și persoanele adoptate, cele care au relații de cuplu asimilate căsătoriei, tutorii și reprezentanții legali.
  12. 12. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Context național:  2004 – 2012: peste 940 de persoane și-au pierdut viața din cauza conflictelor în familie;  2012: peste 86 000 de solicitări de intervenție în cazuri de agresiuni în familie la serviciul 112;  12 mai 2012 – 30 septembrie 2013: 2453 cereri de emitere a ordinului de protecție înregistrate, puțin peste 40% fiind admise.
  13. 13. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența verbală: adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare.
  14. 14. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența psihologică: impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod și prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acţiuni cu efect similar;
  15. 15. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența fizică: vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
  16. 16. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența sexuală: agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
  17. 17. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența economică: interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acţiuni cu efect similar;
  18. 18. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența socială: impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum și alte acţiuni cu efect similar;
  19. 19. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Tipuri și forme de manifestare: violența spirituală: subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale și religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
  20. 20. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Factori determinanți ai vulnerabilității victimelor:  factori personali:  retardaţii mintal sau cei normali dar cu o valoare mai scăzută de dezvoltare a inteligenţei, indivizi cu achiziţii modeste pe linia educaţională sau cei cu o redusă experienţă socială şi relaţională pot fi uşor victimizaţi de infractori, care folosesc minciuna şi frauda;  indivizii care sunt handicapaţi fizic, persoanele în vârstă sau fragile, minorii, femeile; este posibil ca ei să fie destul de frecvent ţinta atacului infractorilor violenţi.
  21. 21. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Factori determinanți ai vulnerabilității victimelor:  factori situaționali:  unii indivizi sunt în mare măsură susceptibili de a fi victimizaţi decât alţii în anumite perioade de timp sau când se află în anumite situaţii;  exemplu: turiştii constituie un grup vulnerabil, infractorii atacându-i fără teamă, ştiind că datorită unor consideraţii legate de timp, bani etc., puţini dintre aceştia sunt dispuşi să participe la rezolvarea cazurilor de către sistemul judiciar
  22. 22. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: victime tinere: constituie o categorie care se pune uşor la îndemâna agresorilor, fiind fără forţă fizică, naivi şi fără experienţă de viaţă; printre cele mai frecvente forme de victimizare, Hentig menţionează: răpirea lor, utilizarea lor de către infractorii adulţi drept complici la diferite infracţiuni; maltratarea şi abuzul sexual.
  23. 23. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: femeile: apar mai ales în cazul infracţiunilor de ordin sexual (valabil pentru femeile tinere) sau al unor acţiuni infracţionale motivate material (indiferent de vârstă, în cazul femeilor care au un statut economic ridicat).
  24. 24. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: vârstnicii: pot deveni victime ale unor infractori care îi bănuiesc că au ceva avere (bani adunaţi pentru “zile negre”) şi care profită de slăbiciunea lor fizică şi de incapacitatea de apărare.
  25. 25. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: consumatorii de alcool și stupefiante: faţă de alte categorii de victime, sunt în cea mai mare măsură expuşi. Foarte frecvent, consumatorii de alcool sunt expuşi acţiunilor hoţilor de buzunare, cartoforilor etc., iar consumatorii de droguri sunt expuşi în special pericolului de autovictimizare.
  26. 26. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: Imigranții: pot să devină victime întrucât sunt lipsiţi de ajutor din partea semenilor pe fondul necunoaşterii limbii, a lipsei de informaţii şi mijloace materiale, dar şi a ostilităţii băştinaşilor, care exploatează starea de sărăcie şi de credulitate a noului venit.
  27. 27. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: indivizii cu deficit de inteligență: pot fi potenţiale victime, deoarece imaturitatea, incapacitatea mentală sau filtrarea realităţii îi face pe aceştia să nu înţeleagă adevăratul sens al manevrelor infractorilor.
  28. 28. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: indivizii deprimați: datorită nivelului scăzut al reactivităţii fizice şi psihice, pot să cadă pradă uşor victimizării.
  29. 29. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: indivizii achizitivi - lacomii: cei care caută să profite pentru ca să-şi mărească bunurile.
  30. 30. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: indivizii desfrânați și destrăbălați: sunt cei care din cauza indiferenţei şi dispreţului faţă de legi devin foarte vulnerabili în faţa infractorilor.
  31. 31. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: indivizii singuratici, izolați: sunt vulnerabili deoarece suportă foarte greu singurătatea şi frustrările, iar starea lor psihică le conferă o credulitate mărită, expunându-i la multiple pericole precum furturi, fraude, înşelătorii sau chiar crimă.
  32. 32. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: Chinuitorii: sunt cei care în urma chinurilor prelungite la care supun unele persoane, mai ales în cadrul familiei, ajung jertfa reacţiilor acestora. De exemplu: un tată alcoolic îşi chinuise multă vreme familia până când a ajuns să fie asasinat de propriul său fiu în cele din urmă.
  33. 33. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Categorii de victime: Indivizii blocați financiar și cei nesupuși: individul blocat este cel încurcat în fel de fel de datorii, cărora nu le mai poate face faţă pe căi legale şi devine foarte uşor victima unor “binevoitori” care îi oferă “soluţii”. În categoria celor “nesupuşi” intră aceia care, atacaţi fiind, nu se lasă lesne victimizaţi.
  34. 34. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Factori de risc pentru victizimare:  Individuali/familiali:  factori biologici sau neurofiziologici (temperament, afecţiuni cerebrale);  disabilităţi fizice sau mintale;  consumul de alcool sau drog;  violenţă în familia de origine;  izolarea de familie şi de prieteni;  niveluri înalte de exprimare a furiei şi impulsivităţii;  aşteptări nerealiste în privinţa copiilor;  reacţie agresivă la stres;  acceptarea rigidă a conceptelor care susţin superioritatea şi autoritatea bărbaţilor asupra femeilor.
  35. 35. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Factori de risc pentru victizimare: socioculturali:  convingeri culturale privind dreptul la autoritate al bărbaţilor;  acceptarea bătăilor conjugale;  sărăcia;  pistoale sau alte arme în casă;  violenţa instituţională societală;  violenţa culturală.
  36. 36. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Factori de risc pentru victizimare:  protectivi:  expunere la un număr mai mare de comportamente pozitive decât negative;  stimă de sine crescută, rezistenţă psihică;  relaţii bune cu colegii, recompense din activităţi profesionale şi suplimentare;  interacţiunea familiei cu familia lărgită şi comunitatea;  empatie şi respect pentru ceilalţi;  aptitudini sociale puternice;  implicarea membrilor familiei în activităţi comune şi independente.
  37. 37. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  dependenţa financiară faţă de agresor - victimelor le este frică să plece de teamă ca nu se vor putea descurca singure, că nu au bani, susţinere sau ajutor pentru a face faţă situaţiei; femeilor-victimă le este teamă că-și vor pierde căminul şi că nu îşi vor putea întreţine singure copiii;
  38. 38. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  convingerea că au copii care trebuie să aibă ambii părinţi - multe dintre femeile agresate acceptă situaţia din convingerea că trebuie să ofere copiilor lor posibilitatea de a creşte cu ambii părinţi, pentru că altfel aceştia vor suferi. Acest raţionament nu este corect, întrucât familia trebuie să ofere copilului securitate şi suport şi nu un mediu familial violent și traumatizant, care poate determina riscul ca aceştia să ajungă fie agresori, fie victime atunci când vor ajunge adulţi;
  39. 39. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  dependenta emoţională faţă de agresor, fapt care, corelat cu lipsa încrederii în sine, face ca victimele să tolereze abuzurile din partea acestuia. Victima are sentimente pozitive faţă de agresor şi speră că acesta se va schimba;
  40. 40. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  dorinţa de a avea propria lor familie, motiv pentru care acceptă orice, numai ruperea relaţiei / divorţul nu, care este, in opinia victimei, un păcat şi un gest ruşinos. Femeile victime acceptă acest mediu sperând că agresorul își va schimba comportamentul. În astfel de situaţii e nevoie ca agresorul să conştientizeze nocivitatea comportamentului său şi să depună eforturi pentru a se schimba (cu ajutor specializat, de exemplu şedinţe de psihoterapie, tratament);
  41. 41. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  frica indusă de agresor, victimele fiind ameninţate cu bătaia, cu moartea, şantajate, urmărite pe strada. Astfel, victimele nu spun la nimeni şi interiorizează consumul psihic, de multe ori neavând nici o speranţă de ajutor pentru că nimeni nu ştie ce se întâmplă cu ele;
  42. 42. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Motive pentru care este acceptată o relație abuzivă:  modelul parental pe care l-au preluat din familiile de origine şi pe care l-au interiorizat, devenind un indicator şi un model comportamental în propria căsnicie. Cu alte cuvinte, există şanse mari de apariţie a manifestărilor violente într-o familie ai cărei membri au crescut în medii familiale conflictuale, cu violenţă. Preluând modelul familiei de bază, tinerii membri învaţă că „aşa este normal” şi se comportă ca atare în propria căsnicie. Astfel, agresorii consideră că violenţa lor este normală, iar victimele cred ca agresorul are dreptul să se comporte violent, ajung sa-i dea dreptate când le blamează, considerând că sunt vinovate şi merită acel tratament.
  43. 43. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Servicii suport pentru victime:  centre de primire în regim de urgenţă sau adăposturi;  centre de recuperare pentru victime;  centre de asistenţă destinate agresorilor;  centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;  centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.
  44. 44. VIOLENȚA ÎN FAMILIE • Știați că:  1 femeie din 4 este victimă a violenței domestice la un moment dat în viață;  între 6% și 10% din populația feminină a UE este afectatăde violența domestică.
  45. 45. SERVICII CARE EXISTĂ ÎN INTERVENŢIE ŞI PREVENŢIE  POLIŢIA - pentru a depune o plângere  UNITATEA de PRIMIRI URGENŢE din cadrul Spitalului/Medicului de familie- pentru a obţine îngrijiri medicale;  INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ – pentru a obţine un certificat medico-legal;  DIRECŢIA GENERALA de ASISTENŢĂ SOCIALĂ şi PROTECŢIA COPILULUI – pentru a beneficia de servicii sociale complexe,mai ales în cazul în care sunt implicaţi şi copiii victimei;
  46. 46. SERVICII CARE EXISTĂ ÎN INTERVENŢIE ŞI PREVENŢIE  CENTRUL DE VIOLENŢĂ în FAMILIE (ADĂPOST sau centru de recuperare pentru victimele violenţei în familie) pentru a beneficia de găzduire temporară, asistenţă socială, consiliere psihologică şi juridică, reinserţie socială şi profesională, informare, îndrumare către alte instituţii; Un ONG - care oferă servicii sociale specializate pentru victimele violenţei în familie;  DIRECŢIA DE MUNCĂ şi PROTECŢIE SOCIALĂ (Compartimentului Combaterea Violenţei în Familie) - pentru a obţine informare, consiliere şi îndrumare către instituţiile competente.
  47. 47. CENTRE DESTINATE PREVENIRII ȘI COMBATERII VIOLENȚEI ÎN FAMILIE Centre pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie (adăposturi)  Adăposturile sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor. Primirea în adăpost se face numai în caz de urgenţă, cu scopul de a izola victima de agresor. Adăposturile trebuie să asigure securitatea şi siguranţa victimelor, să aibă paza asigurată, în cazul adăposturilor publice aceasta fiind de competenţa Poliţiei Comunitare. De asemenea, fiecare adăpost are obligaţia de a încheia o convenţie de colaborare cu un spital sau cu o altă unitate sanitară, în vederea asigurării îngrijirii medicale şi psihiatrice.
  48. 48. Centre pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie (adăposturi)  Locaţia adăposturilor este secretă, atât angajaţii centrului, cât şi ceilalţi specialişti care intră în contact cu victimele având obligaţia de păstrare a confidenţialităţii cu privire la locaţia adăpostului şi la datele de identificare ale victimelor şi copiilor acestora. Confidenţialitatea poate fi încălcată doar cu acordul beneficiarului. Servicii minime oferite în cadrul unui adăpost: • - găzduire (între 7 – 60 zile); • - asistenţă socială; • - consiliere psihologică; • - consiliere juridică; • - îngrijire medicală.
  49. 49. Centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie Centrele de recuperare sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, precum şi reabilitarea şi reinserţia socială a victimelor violenţei în familie. Centrele de recuperare au obligaţia de a încheia convenţii cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate.
  50. 50. Servicii minime oferite în cadrul unui centru de recuperare găzduire (maxim 90 zile; în situaţii excepţionale maxim 180 zile); asistenţă socială; consiliere psihologică; consiliere juridică; reinserţie socială şi profesională; asistenţă şi îngrijire.
  51. 51. Centre de asistenţă destinate agresorilor Centrele de asistenţă a agresorilor sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care asigură în regim rezidenţial sau semirezidenţial reabilitarea şi reinserţia socială a agresorilor familiali, măsuri educative, precum şi consiliere şi mediere familială. Centrele pentru agresori colaborează cu serviciile de probaţiune înfiinţate pe lângă tribunalele judeţene.
  52. 52. Servicii minime oferite în cadrul unui centru pentru agresori consiliere psihologică; consiliere juridică; medierea conflictului; tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare (acordate în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-a încheiat convenţia de colaborare); informare şi orientare.
  53. 53. Centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie Servicii minime oferite: consiliere psihologică; informare şi orientare; consiliere juridică.
  54. 54. Centre de informare şi sensibilizare a populaţiei Servicii minime oferite: informare şi educare; linie telefonică de urgenţă.
  55. 55. TRAFICUL DE PERSOANE
  56. 56. CENTRE DESTINATE PREVENIRII ȘI COMBATERII VIOLENȚEI ÎN FAMILIE Centre pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie (adăposturi)  Adăposturile sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor. Primirea în adăpost se face numai în caz de urgenţă, cu scopul de a izola victima de agresor. Adăposturile trebuie să asigure securitatea şi siguranţa victimelor, să aibă paza asigurată, în cazul adăposturilor publice aceasta fiind de competenţa Poliţiei Comunitare. De asemenea, fiecare adăpost are obligaţia de a încheia o convenţie de colaborare cu un spital sau cu o altă unitate sanitară, în vederea asigurării îngrijirii medicale şi psihiatrice.
  57. 57. TRAFICUL DE PERSOANE • reprezintă recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane.
  58. 58. TRAFICUL DE PERSOANE • Exploatarea unei persoane:  ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;  obligarea la practicarea prostituţiei, la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală;  obligarea la practicarea cerşetoriei;  prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.
  59. 59. TRAFICUL DE PERSOANE • Victima traficului de persoane: orice persoană fizică vătămată despre care există informații că a fost supusă infracțiunilor privind traficul de persoane prevăzute de Legea nr. 678/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
  60. 60. TRAFICUL DE PERSOANE • Context românesc: 2008: 1240 victime identificate; 2009: 780 victime identificate; 2010: 1154 victime identificate; 2011: 1048 victime identificate; 2012: 1041 victime identificate; 2013: 896 victime identificate;
  61. 61. TRAFICUL DE PERSOANE • Profilul persoanei vulnerabile:  categoria de vârstă – 12 şi 25 ani;  provenienţa – din zone sărace, urbane sau rurale;  provenienţa din medii sau familii în care există violenţă (diverse forme de abuz);  profil social vulnerabil (orfane sau provin din familii cu un singur părinte ori au tutore);  au nivel scăzut de educaţie, lipsa profesionalizării;
  62. 62. TRAFICUL DE PERSOANE • Profilul persoanei vulnerabile:  apartenenţa la un mediu informaţional sărac;  lipsa experienţei de viaţă şi a unui loc de muncă;  mame singure;  dependenţă financiară sau lipsa unei surse financiare stabile;  dorinţă aprigă de independenţă materială;  îşi asumă cu uşurinţă riscul plecării în străinătate, aspirând la realizare.
  63. 63. TRAFICUL DE PERSOANE • Profilul agresorului cu risc scăzut:  este descris ca un individ pentru care ofensa prezentă reprezintă primul incident violent (confirmat de victimă); nu a abuzat emoţional în antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfuncţional, nu a comis ofense pe perioada de separaţie;
  64. 64. TRAFICUL DE PERSOANE • Profilul agresorului cu risc mediu:  este descris ca persoana la care se regăsesc mai mult de doi factori de risc, de exemplu: abuz asupra copiilor, separări multiple sau partener care a abandonat familia, relaţii întâmplătoare multiple, plângeri ale victimei, amenzi sau arestări pe motiv de violenţă în familie, alte infracţiuni în antecedent, fără prieteni;
  65. 65. TRAFICUL DE PERSOANE • Profilul agresorului cu risc înalt:  poate fi orice agresor care prezintă unul din următorii factori de risc: ofense comise în perioada separării, probleme medicale, arestări pe motive de violenţă domestică, probe admise pe perioada arestării, tentative de suicid sau omor, abuz de substanţe în antecedent sau stări de intoxicaţie atunci când a fost comisă agresiunea, negarea oricărei agresiuni sau infracţiuni, refuzul de a-şi elibera partenerul.
  66. 66. Cum se poate preveni?  Informați-vă la ambasadele străine din România cu privire la munca în țara respectivă: Ce tip de viză trebuie? Cât timp durează obținerea ei? Care este procesul de obținere?  Verificați dacă firma care vă oferă de lucru este înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază își are sediul și dacă are ca obiect de activitate intermedierea de locuri de muncă.  În cazul în care vreți să încheiați un contract cu o firmă și acel contract este redactat într-o limbă străină, traduceți întâi contractul, astfel încât să-l puteți studia cu atenție.  Comunicați rudelor, prietenilor adresa locului în care urmează să lucrați. Solicitați numărul de telefon al respectivei firme și cereți cuiva să vă sune acolo după un timp.  Nu dați nimănui și sub nici un motiv pașaportul sau alte acte (în afara organelor statului roman sau străin abilitate să verifice actele). Dacă vi se propune să plecați peste hotare cu acte false, sunteți sigur în pericol.
  67. 67. Prevenirea si constientizarea populatiei asupra existentei si asupra consecintelor traficului de persoane  Atribuțiile în domeniu revin autorităților centrale și locale, în parteneriat cu societatea civilă  Ministerul Administrației și Internelor  Ministerul Sănătății Publice  Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului  Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse  Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor  Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă  Consilii Județene  Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copiilor  Inspectorate Scolare  Direcții de Sănătate Publică
  68. 68. TRAFICUL DE PERSOANE • Servicii suport pentru victime:  Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane este structura de specialitate, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu atribuţii de coordonare, evaluare şi monitorizare la nivel naţional a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia. Agenția este alcătuită din aparatul central și 15 Centre regionale corespunzătoare celor 15 Curți de apel din țară.
  69. 69. TRAFICUL DE PERSOANE • Servicii suport pentru victime:  Mecanismul naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane – ansamblul de măsuri şi acţiuni întreprinse în coordonare de către instituţiile statului şi diferite organizaţii neguvernamentale, destinate protejării drepturilor fundamentale ale victimelor traficului de persoane şi asigurării nevoilor de asistenţă şi protecţie ale acestora este reglementat prin Ordinul nr. 335 din 29 octombrie 2007 al Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
  70. 70. VĂ MULȚUMIM!

×