Revista regio nr.22

422 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
422
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista regio nr.22

  1. 1. nr. 22, mai 2013R E V I S T AExtensia rețelei de troleibuz înorașul Sărbătorii Castanelor„Problema transportului ține de oameni,nu de tehnologie” - Profesor Laurie Pickup,Universitatea din Aberdeen„Lifting” pentru infrastructura de transport public în Capitala OltenieiDrumul de centură în zona Ploiești Nord, realizat prin RegioPeste 10 milioane de euro pentru reabilitareamalurilor canalului Bega din TimișoaraTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRANSPORTUL PUBLIC ÎN SPRIJINULTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANTTRAFICULUI URBAN NEPOLUANT
  2. 2. www.inforegio.ro2Infrastructura de transporturi– motorul economieiNu mai e niciun dubiu că Româniaface parte din marea familie euro-peană încă din anul 2007. Faptulcă avem aceleași drepturi cucelelalte țări ale Uniunii Europene,iarăși, nu-l contestă nimeni.Numai că prezența în grupulcivilizat al țărilor de pe bătrânulcontinent ne aduce și obligații,nu numai beneficii. Printre ele,și aceea de a asigura economiei -celei globale, europene, nu doarcelei de aici, din țara noastră - oinfrastructură de transport impe-cabilă, care să constituie un motoral schimburilor comerciale rapide.Viteza de mișcare a devenit, fărădoar și poate, un factor hotărâtorîn morișca economică mondială.Mărfurile și - de ce nu? - și oameniitrebuie să ajungă la capătulcelălalt al Europei, dacă se poate,în câteva ore. La acest capitol maiavem de lucru.Dar să privim partea plină apaharului. Putem, totuși, să nemândrim cu autostrada București-Constanța. După ani de chin șipromisiuni, a ajuns până pe litoral.Este adevărat că la București seînfundă într-o centură cu o singurăbandă de mers, dar planurile dedezvoltare includ lărgirea ei lapatru benzi. Deja porțiunea denord, dintre Chitila și Voluntari,reprezintă o adevărată șosea demare viteză. Și dacă tot vorbim dedezvoltarea centurilor orășenești,nu putem uita Piteștiul, Sibiul,Aradul, cu drumuri ocolitoare nou-nouțe. Pe de altă parte, A1 și A3se dezvoltă în porțiuni mici, darsigure. Câte 30, 40 de kilometrisunt dați în folosință la fiecarecâteva luni. Astfel, tronsoaneleArad – Timișoara, Deva - Orăștie sauBucurești – Ploiești ne fac viața lavolan mai ușoară. În același timp,și căile ferate se modernizează.După așteptări îndelungi, dupătregiversări ce ne-au pus nerviila încercare, în sfârșit mergemla mare în condiții civilizate.Deocamdată doar de la Bucureștila Constanța, dar este un început.Este adevărat că restul țării încăsuferă din cauza șinelor învechiteși a terasamentelor uzate. Înplus, privatizarea CFR Marfă, ocompanie ce deține o pondereuriașă în transporturile de mărfuripe căile ferate, despre care sediscută atât de intens în ultimelesăptămâni, ar putea da un impulsputernic economiei naționale.Și Tarom, compania aviaticănațională, are un managementprivat care încearcă să o readucăpe profit, să reînființeze curseinternaționale sau să ridice de lasol avioane ce stau de ani buniși care ar trebui să producă banipentru bugetul național. Asta artrebui să înțeleagă fiecare ompolitic, fie că este la putere sau înopoziție. Dacă nu prioritizăm totceea ce este legat de transporturi,nu vom avea șansa să mergem maideparte decât cu cele trei vitezeale ardeleanului: încet, încetișor șipe loc.Iar banii europeni ne stau și deaceastă dată la dispoziție. Trebuiesă facem, însă, un efort. Săpunem la punct planuri concreteși coerente. Nu poate fi chiar atâtde greu.Lectură plăcută!EditorialREDACTOR-ªEF: Mihai CRAIUREDACTORI: Cãtãlin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREªREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA SC TIPOMAR PROD COM IMPEX SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureºti,Tel./Fax: 031/425.53.69, office@tipomar.ro, www.tipomar.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  3. 3. MAI 2013 3SumarREGIO ÎN ROMÂNIA04„Problema transportului ține de oameni, nu detehnologie” - Profesor Laurie Pickup, Universitateadin Aberdeen08Foaie de parcurs către o Zonă Unicăde transport european10REGIO SPRIJINĂ INFRASTRUCTURA URBANĂPeste 10 milioane de euro pentrureabilitarea malurilor canalului Bega dinTimișoara12Extensia rețelei de troleibuz în orașulSărbătorii Castanelor14„Lifting” pentru infrastructura detransport public în Capitala Olteniei16Drumul de centură în zona Ploiești Nord,realizat prin Regio18Capitala Moldovei - Tramvai modernizatdin bani europeni20CU SPRIJINUL REGIO,Un sistem ultramodern de monitorizare atransportului în comun, la Brașov22 Ştiri regionale24De ce bucureștenii ar trebui să aleagătransportul în comunBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26LONDRACu telegondola peste Tamisa2849 DE MILIOANE DE EURO DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ, PENTRU BARCELONACuloarul de autostradă Bus-HOV va contribui la fluidizareatraficului în metropola catalană30 Agendă31 Să mai și zâmbim!
  4. 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuBogdan IONESCU„Problema transportului ține deoameni, nu de tehnologie”LAURIE, AŞ ÎNCEPE CUO ÎNTREBARE PRIVINDAGLOMERAŢIA: AMBUTEIAJELE DINORAŞE SUNT PRINCIPALA PROBLEMĂPENTRU ORAŞELE EUROPENE ŞI OMARE SURSĂ DE POLUARE. CARESUNT SOLUŢIILE LA ACEASTĂPROBLEMĂ, PE TERMEN LUNG?Aceasta este o întrebare cheie. Mo-bilitatea este o libertate majoră pecare o avem toți și motorul care țineîn funcțiune orașele și economiileacestora. Mobilitatea este esențială,indiferent dacă vorbim de transpor-tul cu mașina, transportul publicsau prin Internet. Totuși, creșterearapidă a mobilității cu autoturismula dus la situații în care beneficiileaccesibilității cu mașina, pentru oa-meni și pentru economii, au avut desuferit din cauza aglomerării. Esteimportant ca guvernele și orașelesă-și definească, în mod clar, ofoaie de parcurs care să poată facetrecerea la un viitor „durabil” altransportului, care să depindă maipuțin de mașinile personale. Siste-mul de transport durabil trebuie săasigure mobilitatea și, în acelașitimp, să protejeze mediul în caretrăim. Locurile atractive ca spații delocuit și de a dezvolta o afacere nusunt străzile aglomerate, ci spațiilecare combină libertatea de mișcarecu viața plăcută, în siguranță șifuncțională, și cu spațiile de muncă.Trebuie să accentuez că nu există osoluție universală pentru rezolvareaproblemei mobilității. Totuși, dinnumeroșii ani de experiență în me-diul european, aș spune că ingre-dientele care apar acum permitfiecărui oraș să le amestece, așaîncât să obțină propriul „cocktail demobilitate”, pentru a crea soluțiilocale, bazate pe cele mai bunepractici europene.În ultimii 10 ani, Comisia Europeană(CE) a derulat programe precumCIVITAS, pentru a demonstra posibi-litățile care există în orașe pentrua atinge o mobilitate durabilă.Am coordonat două dintre acesteproiecte din partea autoritățilororașului lider de proiect din MareaBritanie și Italia (coordonând 10orașe din Europa, peste 60 deproiecte pilot). Aceste demonstrațiisunt excelente exemple de bunăpractică (și lecțiile învățate dingreșeli făcute de-a lungul timpului).Orașele din România pot construipentru a-și dezvolta propriile pla-nuri de mobilitate urbană durabilă.Aceste proiecte au adus laolaltăechipe europene de experți dindiverse domenii de planificare amobilității urbane durabile, cu carelucrez în mod frecvent acum, pen-tru a implementa cele mai bunesoluții de mobilitate. Este esențialca orașele României să fie binepoziționate, pentru a participaîn programe viitoare cu finanțareeuropeană, precum CIVITAS. Pentruaceasta, trebuie să aibă viziune și săpregătească planuri care să vină înîntâmpinarea nevoilor de transportși a țintelor propuse; și pentru aaborda problema mobilității, cu carese confruntă. Chiar dacă pregătireaacestor planuri poate necesitaresurse importante, beneficiileacestor finanțări vor depăși cu multinvestiția făcută inițial. Secretulva consta în realizarea unui mixcorect de strategii, care să satisfacănevoile fiecărui oraș – orașele inte-ligente ale viitorului nu vor fi nea-părat acelea care dețin cele mai noitehnologii, ci acelea care au luatcele mai înțelepte decizii. Așa cumam învățat în acest demers, planurileProfesor Laurie Pickup, Universitatea din AberdeenLAURIE PICKUP ESTE PROFESOR DE POLITICI DE TRANSPORT EUROPEAN LACENTRUL PENTRU CERCETAREA TRANSPORTULUI DIN CADRUL UNIVER-SITĂȚII DIN ABERDEEN, CU O CARIERĂ DE PESTE 32 DE ANI ÎN DOMENIULACADEMIC, CERCETARE GUVERNAMENTALĂ ȘI CONSULTANȚĂ. LAURIELUCREAZĂ PE PROIECTE EUROPENE ÎN ORAȘE DIN ROMÂNIA DE 19 ANI ȘI AFOST RESPONSABIL DE PRIMUL PROIECT EUROPEAN AL RATB, ÎN 1994.ULTERIOR, A COORDONAT PROIECTE REFERITOARE LA STRATEGII DE DIMINUARE A TRAFICULUI.ÎN ULTIMII ANI, A COORDONAT PROIECTE DIN BRISTOL ȘI PERUGIA, ÎN CADRUL PROGRAMELOREUROPENE CIVITAS, CARE VIZEAZĂ DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI DURABIL. ÎN PREZENT,FINALIZEAZĂ PROIECTUL CIVITAS RENAISSANCE CARE CUPRINDE 42 DE SOLUȚII DETRANSPORT DURABIL, ÎN CINCI ORAȘE DIN ITALIA, MAREA BRITANIE, MACEDONIA, POLONIA ȘIBULGARIA. ACESTA INCLUDE PRODUCEREA PRIMULUI PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ(PMUD) ÎN SKOPJE, POLUL REGIONAL AL SZCZECINEK ȘI AL ORAȘULUI GORNA ORJAHOVITSA.
  5. 5. MAI 2013 5Regio în RomâniaInterviude mobilitate urbană durabilă(PMUD) de calitate superioară suntun început esențial.CE SUNT ACESTE PLANURI DEMOBILITATE DESPRE CAREVORBIŢI? DE CE AVEM NEVOIE DEELE?În unele state europene, orașeleși regiunile trebuie să pregăteascăși să actualizeze, anual, planuride transport integrat (durabil).Aceste planuri sunt verificate deministerele de transport naționale,care, apoi, alocă fonduri, în funcțiede calitatea planurilor, raportat lațintele politicii de transport națio-nal. Sistemele care produc PMUDsunt doar parțial dezvoltate sau nuexistă deloc în majoritatea stateloreuropene. Este un obiectiv majoral Comisiei Europene să facă dinpractica PMUD o normă în toatestatele membre. Câteva îndrumărigenerale au fost elaborate de cătreCE, dar este nevoie ca statele mem-bre să introducă sistemele PMUDîn legislația națională. În timp ceComisia Europeană poate influențadoar elaborarea legilor statelormembre în problema transportului,în anii următori, este posibil caexistența în orașe a PMUD să devinăo necesitate, pentru ca acesteasă poată aplica pentru obținereafinanțării prin programele CE detransport. Este vital ca orașele dinRomânia să continue implicarea înaceste programe și, de aceea, esteesențial ca PMUD să fie pregătiteacum pentru polii urbani de creștereși zonele metropolitane ale acesto-ra. Astfel, zonele urbane din țarăvor fi pregătite în totalitate pentrunoul program Horizon 2020 și pentruprogramele cu fonduri structuralecare încep în 2014. Aceste PMUDvor oferi, pe termen scurt, mediuși lung, viziunea necesară pentrua aborda problemele de transportîn continuă creștere, cu care seconfruntă orașele din România.ÎNŢELEG CE SPUNEŢI. TOTUŞI,REDUCEREA POLUĂRII, AAMBUTEIAJELOR ŞI A NUMĂRULUIACCIDENTELOR PRESUPUNE UN NOUSET DE REGULI, IMPLEMENTAREAUNOR NOI TEHNOLOGII.ACEASTA ÎNSEAMNĂ CHELTUIELISUPLIMENTAREÎNTR-UN DOMENIU PE CARESTATUL DEJA ÎL FINANȚEAZĂ, ÎNMAJORITATEA ORAŞELOR UE.DE UNDE OBŢINEM FINANŢAREPENTRU A IMPLEMENTA STRATEGIILECE PROMOVEAZĂ UN TRANSPORTURBAN MAI CURAT ŞI DURABIL?Este adevărat, și România poate în-văța din exemplele de bună practicăși din greșelile altor state. Soluțiileexistă, dar necesită o puternicăangajare politică și dorința de arezolva problema transportului.Efortul finanțării transportuluipublic poate fi un obstacol major,deoarece există nevoia pentru omai mare flexibilitate în furnizareaserviciilor de transport în comun.Transportul public trebuie să fieintegrat și utilizat în mod eficient.Am realizat o cercetare detaliată înanii ’80, în Marea Britanie, pe bazaexperiențeiprivatizăriișiliberalizăriicompaniilor de autobuze. Aceastăexperiență oferă exemple bune, darși rele, despre cum să reduci pre-siunea pe finanțarea din bani publicia transportului în comun. Finanțareapoate fi obținută prin parteneriatecu dezvoltatori urbani. Soluțiile potobține aprobarea doar dacă res-pectă în totalitate PMUD locale șidacă dezvoltatorii sunt de acordsă suporte finanțarea necesară (deexemplu, pentru infrastructură,furnizarea de transport public,bilete de transport reduse pentruangajați, locuri de parcare prioritarepentru mașinile contribuabililor,utilizarea unor vehicule care emitmai puține noxe și fac mai puținzgomot, etc.). Alte posibilități func-ționează pe principiul „creșteriivalorii proprietății”, prin careautoritatea locală recuperează oparte din beneficiile proprietății,pe care dezvoltatorii le obțin dinnoile investiții în transport (deexemplu, o nouă linie de metrou).Totuși, trebuie să accentuez faptulcă procesul PMUD poate permiteluarea unor decizii mai inteligente,care produc soluții cu mai puținepresiuni pe finanțarea publică; șiaceasta ar trebui să fie o cerințăesențială pentru pregătirea PMUD.
  6. 6. www.inforegio.roRegio în România6InterviuÎn plus, pentru un mai bun ma-nagement financiar, soluțiile simplepentru atingerea obiectivelor se potidentifica printr-un sistem de ma-nagement mai bun sau prin schim-barea comportamentului călătorilor.SĂ SPUNEM CĂ AM REZOLVATPROBLEMA FINANŢĂRII. CAREVA FI IMPACTUL ASUPRA VIEŢIICETĂŢENILOR, ODATĂ CE ACESTEOBIECTIVE AU FOST ATINSE? CUMPUTEM CONVINGE CETĂŢENII SĂACCEPTE ACESTE PLANURI ŞI SĂRENUNŢE LA MAŞINILE PERSONALE?La urma urmei, problema transpor-tului ține de oameni, nu de tehno-logie; și, de aceea, este un subiectpolitic important. În ultimii 20 deani, în România, unii cetățeni aubeneficiat din plin de posibilitateade a deține și conduce mașini perso-nale. Acestea au oferit beneficii demobilitate și statut celor care ledețin și există un grad de reticențăîn ceea ce privește întoarcerea latransportul public și renunțarea lamașina personală. În plus, o nouăgenerație de adulți tineri nu afolosit niciodată transportul public.În multe zone din orașe, transportulpublic nu poate oferi acces ușorpentru un număr mare de călătoriiîn locuri diferite; de aceea, mașinilepersonale sunt considerate dreptsingura opțiune. În același timp,aceiași oameni și aceleași companiivăd beneficiile calității vieții prineliberarea din spațiile urbane aglo-merate de mașini. Soluția majorăla problema transportului esteschimbarea mentalității cu privirela mobilitate, în rândurile popula-ției. Oferirea unei alternative detransport rapid, curat, sigur șiconvenabil este elementul cheie;și acesta trebuie transformat înprioritate. Acolo unde distanțelepermit, mersul pe bicicletă șimersul pe jos pot fi o alternativămai sănătoasă, dacă există facilitățide tipul „door to desk” (trotuare,piste de bicicliști de acasă până labirou) și dacă poate fi încurajată ocultură a mobilității, în acest sens.Trebuie să încurajăm schimbărileîn ceea ce privește deținerea șiutilizarea de mașini personale șibiciclete. Mașinile sunt scumpeși nesigure și sunt utilizate numaipentru o parte din zi. Ai cumpăra uncăruț de supermarket? Împărțireaaceluiași mijloc de transport oferăo alternativă ieftină pentru oameni,dacă pot face această modificare.Angajarea totală a cetățenilor și aactorilor implicați este vitală. Ca săschimbi comportamentul cu privirela mobilitate, trebuie să înțelegi maiîntâi ce îl motivează. De exemplu, înScoția, orașul universitar Aberdeena primit în 2012 premiul pentruSăptămâna Mobilității Europene,pentru că cetățenii au participat lapregătirea PMUD locale.Știu, din experiență, că inițiativelesusținute de creștere a gradului deconștientizare pentru schimbareamentalității oamenilor în ceea ceprivește mobilitatea sunt investițiicare merită făcute și ar trebui săfie o parte importantă din PMUD.Aceasta se extinde la mentalitateaprofesională a celor ale căror deciziiafectează mobilitatea cetățenilorîn orașe – căutați soluții „outsidethe box”, adică în afara schemelormentale pre-stabilite. Internetuleste un factor important în soluțiilede transport. Nu numai că esteun mod „virtual” important detransport, înlocuind călătoriile șigenerând, astfel, și mai multe călă-torii, dar schimbă atitudinile copiilorși tinerilor adulți referitoare la mo-bilitate. În unele state membreale UE, tânăra generație nu esteatașată de ideea de a deține omașină proprie, așa cum au fost treigenerații înaintea ei. Statutul estedobândit prin deținerea celor mairecente sisteme IT sau smart phoneși prin demonstrarea unei comuni-cări rapide, nu a unor mașini rapide.Ei folosesc noua tehnologie într-unmod care transformă „flexibilitateaîntr-un nou obicei”; și vor aveaaceleași pretenții de la viitoarelesisteme inteligente de transport.Germenul rezolvării problemeischimbării mentalității poate fiidentificat în aceste generațiitinere.PUTEM SĂ TRECEM LA NIVELULINTERNAŢIONAL? FIECARESTAT MEMBRU A INVESTIT SAUARE PLANURI SĂ INVESTEASCĂ ÎNINFRASTRUCTURA DE TRANSPORT.FIECARE REŢEA NAŢIONALĂ DETRANSPORT NECESITĂ INTEGRARETOTALĂ CU REŢELELE DETRANSPORT ALE ŢĂRILOR VECINE.DACĂ TOATĂ LUMEA FACE ACESTLUCRU, DE CE AVEM NEVOIE DETEN-T?
  7. 7. MAI 2013 7Regio în RomâniaInterviuCompletarea rețelei TEN-T (RețeauaTranseuropeană de Transport) afost o prioritate majoră a Uniunii,pentru a consolida piața internăprin toate căile de transport și,desigur, pentru a contribui laintegrarea spațială și socială aUniunii. Totodată, să nu uităm cădezvoltarea TEN-T va cuprinde șinevoile eficienței energetice și aleschimbărilor climatice ale siste-mului european de transport, pecare PMUD le abordează în spațiulurban. TEN-T a făcut posibilă iden-tificarea legăturilor lipsă din rețeași îndepărtarea obstacolelor careîmpiedică fluxul de oameni șibunuri în interiorul și de-a lungulUniunii. Aceste deficiențe cauzeazăprobleme în plus pentru orașeleunde aceste obstacole există. Înacest fel, PMUD ale orașelor indivi-duale va trebui să includă rolulinternațional pe care îl au în rețeauaextinsă TEN-T. Așadar, TEN-T poatejuca un rol esențial în dezvoltareaunor legături de transport strategicpentru orașele și regiunile României.Fondurile se constituie ca uncatalizator important în obținereacolaborării transfrontaliere îndomeniul mobilității, prin proiectecu beneficii comune. Granturile,în special în cadrul liniei bugetarea TEN-T, joacă un rol major, atâtîn pregătirea proiectelor, cât și înfazele de implementare. Granturilesunt alocate pentru studii care ajutăla depășirea dificultăților proiec-tului din faza inițială și ajută pro-iectele să treacă repede la fazade implementare. Este esențial caRomânia să se implice total în re-țeaua TEN-T, în concordanță cuPMUD de la nivelul polilor urbanide creștere. În acest fel, poate fiintegrată dezvoltarea viitorului sis-tem de transport între cele douădimensiuni și poate fi maximizatăcontribuția financiară europeană.CARE ESTE STADIUL DEDEZVOLTARE AL REŢELEITEN-T?Conform celor mai recente estimări,suma necesară pentru finalizarearețelei TEN-T este de ordinul a550 de miliarde de euro, pânăîn 2020. Din aceasta, în mare,40% este pentru completarealegăturilor lipsă și 60% este pentruîndepărtarea principalelor obstacoleurbane. Agenția pentru RețeauaTranseuropeană de Transport, înplanurile sale pentru 2013, inten-ționează să continue susținereaproiectelor prioritare și completarearețelei și să planifice perioada2014 - 2020. Se acordă prioritateatragerii investițiilor privatepentru infrastructura de transport,prin cooperarea continuă cu alteservicii ale Comisiei Europene,care se ocupă de finanțarea infra-structurii de transport. Agențiaintenționează să lucreze cu alteorganisme, în vederea dezvoltăriiunor instrumente financiare inova-tive pentru investiții TEN-T în noulprogram.DEZVOLTAREA REŢELEITEN-T DEPINDE DECONTRIBUŢIA FIECĂREI ŢĂRI.CARE SUNT MIJLOACELE PENTRU AATINGE OBIECTIVELE TEN-TŞI CUM VOR FI CONVINSE ŞIAJUTATE STATELE MEMBRE SĂ-ŞIÎNDEPLINEASCĂ SARCINILE ÎN ACESTDOMENIU?În acest context, pentru a maximizasinergia dintre Comisia Europeană șiinițiativele naționale și pentru a facecunoscută paleta instrumentelorfinanciare disponibile pentru finan-țarea proiectelor, vor fi importanteîntâlnirile între Guvernul Românieiși Agenția pentru TEN-T. Acestproces va ajuta România să obținăbeneficii de pe urma contribuțieisale și să se asigure că proiecteleimportante, care au în vederelegăturile lipsă și obstacolele deimportanță strategică, atât dinsistemul de transport românesc, câtși dincolo de granițele țării, suntderulate în strânsă colaborare custatele partenere.Cred că pentru atingerea acestuiobiectiv va fi nevoie de unefort susținut, pentru a integraplanificarea rețelelor naționalecu strategia regională a polilorde creștere. De asemenea, va finecesară consolidarea coordonăriiinițiativelor la nivel european, cuComisia Europeană și guvernelecelorlalte state membre afectate.Acest lucru poate fi pus în practicăprintr-o combinare a inițiativelortransfrontaliere TEN-T cu inițiativelePMUD regionale.
  8. 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaBogdan IONESCUAnalizăFoaie de parcurs către o Zonă Unicăde transport europeanUn sistem de transport eficienteste o condiție esențială pentrumenținerea și creșterea calitățiivieții, pentru creșterea economicăși pentru o piață internă funcțio-nală. Transporturile, în sine, sunt unsector esențial în economia UniuniiEuropene: multe companii europenespecializate în infrastructură,transportul de bunuri și de persoane,producția de mijloace de transportsunt în top la nivel mondial. Dar,asemenea altor sectoare strategice,transporturile se află într-o situațieparadoxală: rezolvă și creeazăprobleme, în același timp. Într-olumeîncareprețurilecombustibililorfosili sunt în continuă creștere,în care schimbările climatice audevenit îngrijorătoare, iar congestiatraficului a devenit o realitate alecărei consecințe ne afectează zilnic,transporturile trebuie să treacăprintr-un proces de transformaredramatic și dificil: odată cu scădereaemisiilor poluante, a consumuluide combustibil și a congestiilor,sistemul de transport trebuie sărămână sectorul vital al dezvoltăriieconomice.Planul Uniunii Europene de a creao zonă unică de transport la niveleuropean își propune să răspundăacestor provocări. Strategia dereformare cuprinde obiectivefoarte ambițioase, care nu pot fiatinse fără o colaborare strânsă șicomplexă între factorii implicați:organismele U.E., statele membre,transportatori, producători deechipamente, companiile de înaltătehnologie, organizații de mediu,etc. Obiectivele, luate în sine, par– la o primă vedere – de domeniulștiințifico-fantastic, dar suntperfect realizabile, dacă strategiava fi urmărită și aplicată de cătretoți responsabilii.Comisariatul european pentru tran-sporturi a elaborat o listă de zeceobiective care trebuie atinse pânăîn 2050:1.Înjumătățirea numărului deautoturisme care utilizeazăcombustibili convenționali în traficulurban, până în 2030 și eliminarea lortotală din orașe, până în 2050.2.Combustibilii cu emisii redusede carbon pentru transporturileaeriene și navale vor atinge 40%,până în 2050.3.30% din transportul de bunuripe distanțe mai mari de 300 dekilometri va utiliza căi alternative:maritime și feroviare. Procentul vacrește la 50% în 2050.4.Finalizarea unui sistem detrenuri de mare viteză, la nivelcontinental, până în 2050. Triplarearețelei de trenuri de mare viteză,până în 2030.5.Finalizarea rețelei europeneintegrate de transport TEN-T.6.Conectarea tuturor aeropor-turilor și porturilor maritimemajore la rețeaua de căi ferate demare viteză și la căile navigabileinterioare, până în 2050.7.Implementarea sistemelorde management inteligent altransporturilor (aerian, maritim,fluvial, feroviar și rutier) și opera-ționalizarea sistemului de navigațieprin satelit Galileo, până în 2020.8.Stabilirea cadrului unui sistemintermodal de transport conti-
  9. 9. MAI 2013 9Regio în RomâniaAnalizănental și a unui sistem de taxareunic.9.Înjumătățirea numărului dece-selor în accidente de trafic,până în 2020 și eliminarea completăa acestora, până în 2050.10.Uniformizarea taxelor depoluare plătite de utiliza-tori (privați sau companii), pentruasigurarea fondurilor de investiții întransporturi.România pornește cu un handicapdestul de serios în cursa pentruatingerea acestor obiective atât deambițioase, dar se mișcă în direcțiacorectă, chiar dacă progresele parmici pentru populație și pentrutransportatori. Ministerul Transpor-turilor a elaborat un plan strategicpe termen mediu, care includetoate elementele strategiei U.E.Rețeaua de transport acoperărelativ uniform teritoriul țării,România situându-se în zona mediea clasamentului, la nivel mondial.În următorii ani se preconizeazăinvestiții majore în infrastructurade transport, prin modernizareaunor drumuri naționale și deinteres local, dar și prin construcțiade autostrăzi. De asemenea seurmărește modernizarea căilorferate și creșterea vitezei mediide circulație, care în prezent seaflă la un nivel scăzut față de altețări europene, dar și construireaunor noi căii ferate, cum ar fiVâlcele-Râmnicu Vâlcea, aflată pecoridorul IV de transport european.Alte măsuri care urmează a fi luatepentru modernizarea infrastructuriiromânești o reprezintă construcțiade noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov,Galați-Brăila, etc.) și mărireacapacităților celor existente. Îndomeniul transporturilor navale,se va urmări creșterea traficului peDunăre.
  10. 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaApe navigabileRoxana DEACONESCUREGIO SPRIJINĂ INFRASTRUCTURA URBANĂPeste 10 milioane de euro pentru reabilitareamalurilor canalului Bega din TimișoaraCANALUL BEGA DIN TIMIȘOARA VAFI PUS ÎN VALOARE, PRINTR-OINVESTIȚIE DEMNĂ DE LUAT ÎN SEAMĂ.CAPITALA BANATULUI PRIMEȘTE, PRINPROGRAMUL REGIO, APROAPE 30DE MILIOANE DE LEI DE LA UNIUNEAEUROPEANĂ, PENTRU MODERNIZAREACANALULUI BEGA.Odată cel mai important canal dinRomânia, Bega a fost primul canalnavigabil de pe teritoriul actual alțării noastre, construit între anii1728 și 1760. Acesta se întindepe o lungime de 44 de kilometripe teritoriul României și 72 dekilometri pe teritoriul Serbiei. A fostaur pentru transportul comercial demărfuri, iar în perioada interbelicăacesta a ajuns chiar și la 250.000 detone transportate pe an. În 1944,canalul Bega transporta aproximativ500.000 de pasageri. În anul 1958, afost închis transportului de mărfuri,iar aproape zece ani mai târziua fost închis și transportului depersoane.Anul trecut, în 2012, a fostredeschis, treptat, navigației, însănu există, deocamdată, nici măcarun regulament pentru navigarea peBega.Din vara anului 2015, însă, timi-șorenii, dar și turiștii care vor vizitacapitala Banatului, se vor puteabucura din nou de canalul Bega,care a dat renumele Timișoarei deorașul de pe Bega.ALEI PIETONALE ȘI PISTEDE BICICLETE PE MALURILEBEGĂIDacă, în prezent, aleile pietonale depe malurile Begăi sunt pline de gropiși aproape impracticabile, din iulie2015, dacă totul merge conformplanurilor făcute de specialiștii dinPrimăria Timișoara, acestea vordeveni locul preferat de plimbare altimișorenilor. Și bicicliștii vor aveamotive de bucurie. Cu banii europeniveniți prin Regio, se vor amenajapiste de biciclete pe ambele maluriale Begăi, pe o lungime de 10,6kilometri. În prezent, bicicliștii carese încumetă să traverseze aleilede pe malurile canalului mai multse plimbă pe lângă șaua bicicletei,decât pe ea. Pavajul este plin degropi, nu sunt trasate piste, iar pesub majoritatea podurilor de pestecanal nu se poate trece.„Proiectul are, ca obiectiv principal,reabilitarea și revitalizarea ca-nalului Bega. Avem trei mari ținte:lansarea transportului public încomun pe Bega cu vaporetto,pentru persoane, pentru asigurarealegăturii între partea de est și parteade vest a Timișoarei – transportulse va face de la Uzina de Apă pânăla Podul Modoș, reamenajareapeisagistică a malurilor, adicălucrări de amenajări și dotări cumobilier, și se va face și revigorareazonelor pietonale și pentru bici-clete. Vor fi zece kilometri de pistede biciclete, pe un mal și pe celălaltal Begăi; pe ambele maluri, nord șisud, se deschid și toate barierelede sub poduri”, ne-a declaratAurelia Junie, director al DirecțieiFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: ReabilitareaInfrastructurii Publice Urbane aMalurilor Canalului BegaProgramul OperaționalRegional, axa prioritară 1,Sprijinirea dezvoltării durabilea orașelor – poli urbani decreștereValoare totală proiect:49.207.387 leiFinanțare nerambursabilă UE:27.967.707 lei
  11. 11. MAI 2013 11de Dezvoltare din cadrul PrimărieiTimișoara, beneficiar al proiectului„Reabilitarea Infrastructurii PubliceUrbane a Malurilor Canalului Bega”.O NOUĂ „ÎNFĂȚIȘARE”PENTRU BEGAPractic, cu banii de la UniuneaEuropeană, se vor reabilita trotua-rele, se vor face alei pietonale, sevor amenaja șase fântâni, precumși piste de biciclete, dar și stații deînchirieri biciclete și punți de acces,două rampe și platforme pentruintervenții de urgență. Se vorcumpăra: mobilier urban nou, maibine de 400 de bănci, câteva sute decoșuri de gunoi, 40 de gradene, mesede șah în zona centrală, șezlonguri,140 de biciclete și altele. În proiectsunt prevăzute și stații pentruvaporașe, nouă la număr. Lucrărilede execuție se vor desfășura pe olungime de 10,6 kilometri, de-alungul malurilor de nord și sud alecanalului Bega. Totodată, se vorface amenajări și la cele 11 poduriși trei pasarele care traverseazăcanalul. Toate acestea ar trebui săfie gata în vara anului 2015, potrivitspecialiștilor din Primăria Timișoara.„Termenul final este sfârșitul luniiiulie 2015, deci, practic, termenulde încheiere al Programului Opera-țional Regional, peste doi ani. Pro-babil, se va începe pe tronsoane,din mai multe părți odată, ca sămeargă mai repede”, ne-a mai spusAurelia Junie.Odată finalizate lucrările, se va trecela achiziția de vaporașe, urmând caBega, primul canal navigabil de peteritoriul actual al României, să îșirecapete măreția de altădată.Regio în RomâniaApe navigabile
  12. 12. www.inforegio.ro12Regio în RomâniaTroleibuzFlorian SCHIPONCAExtensia rețelei de troleibuz în orașulSărbătorii CastanelorUNA DINTRE CONDIŢIILE ABSOLUTNECESARE OMULUI MODERNPENTRU A-ŞI DESFĂŞURA ACTIVITATEAZILNICĂ ESTE MOBILITATEA. SUNTEMÎNTR-O PERMANENTĂ LUPTĂ CU TIMPUL,CARE SE DOVEDEŞTE A FI, PE ZI CETRECE, TOT MAI PUŢIN, RAPORTAT LAMULTITUDINEA PROBLEMELOR PE CARELE AVEM DE REZOLVAT.Sunt momente în care ne dorimsă putem fi în mai multe locurideodată, însă, cum acest lucrunu este posibil, ne rămâne soluțiacalculului, planificării și prioritizării,cât mai exacte, a ceea ce avemde făcut. Pentru a avea rezultate,trebuie ca, în calculul făcut, săexiste cât mai puţine variabile,aceasta însemnând, în primulrând, o estimare cât mai exactă atimpului necesar deplasării pe care,cu toții, ni-l dorim a fi cât mai scurt.De aici, necesitatea stringentă aunei infrastructuri de servicii detransport cât mai moderne, în pascu dezvoltarea economică și socialăa centrelor urbane și cu nevoilelocuitorilor, principalii beneficiari aiacestor servicii.Regio - Programul Operațional Re-gional 2007-2013 sprijină dezvol-tarea durabilă a orașelor, punândla dispoziție fonduri substanțialepentru finanțarea proiectelor deinfrastructură. Un astfel de proiecteste cel accesat de Primăria BaiaMare, „Îmbunătăţirea transportuluipublic urban prin extinderea reţeleide troleibuz şi a infrastructuriiaferente în Municipiul Baia Mare– cartier Vasile Alecsandri”, princare se dorește îmbunătățirea mo-bilității populației din zonă, pro-movarea utilizării transportuluiîn comun, cu efect imediat de re-ducere a emisiilor de carbon, fiindvorba despre transport electric,și stimularea creșterii economice,generatoare de locuri de muncă.Infrastructura de contact a trolei-buzelor va fi introdusă pe străzilemunicipiului, cu extensie de 5,1 km,dublă cale de rulare, în cartierulVasile Alecsandri, pe traseul pornindde la intersecția bulevardelorTraian și Republicii, prin Bd. Repu-blicii, Bd. Unirii, Str. Jandarmeriei,Str. Grănicerilor, Str. Mihai Eminescu,până la Piaţa Izvoarele.Pentru realizarea acestui proiect,pe lângă rețeaua de contact, se vaconstrui o substație de redresare,se vor realiza devieri și protejări alerețelelor edilitare și se vor asigurautilitățile necesare. În paralel,se vor achiziționa echipamentelenecesare stației de redresare șistației electrice de transformare.Într-un scurt interviu acordat revisteiRegio, primarul Municipiului BaiaMare, Cătălin Cherecheș, a ținut săprecizeze: „Până în acest moment,am încercat să avem cel puțin câteun proiect din cât mai multe liniide finanțare propuse de UniuneaEuropeană în perioada 2007-2013.Este important să înțelegem ne-cesitatea proiectelor mici, princare studiem anumite zone dinmunicipiu, urmând să dezvoltămacolo proiecte de infrastructură, înperioada următoare.Proiectul „Îmbunătățirea transpor-tului public urban prin extinderearețelei de troleibuz și a infrastruc-turii aferente în Baia Mare dincartierul Vasile Alecsandri” estedoar unul dintre cele pe care le„Este bine cã se introduce încã un troleibuz, e unmijloc bun de transport, nu face zgomot ºi, cel maiimportant, nu polueazã. Ar fi frumos sã fie promovateastfel de mijloace de transport ecologice în tot oraºul.Apreciez proiectele de acest gen ale municipiului.”Gheorghe – pensionar,locuitor al cartierului Alecsandri
  13. 13. MAI 2013 13Regio în RomâniaTroleibuzdesfășurăm în cadrul PlanuluiIntegrat de Dezvoltare Urbană,finanțat prin Programul OperaționalRegional 2007-2013. Urmărim cuatenție informațiile privind orien-tarea Uniunii Europene în urmă-toarea perioadă de finanțare șidorim să dezvoltăm cât mai multeproiecte în zona Municipiului BaiaMare, dar și să demarăm acțiuninoi, mai ales la nivelul ZoneiMetropolitane.În cadrul noului pachet legislativadoptat de Comisia Europeanăprivind politica de coeziune pentruperioada 2014-2020, dorim săaccesăm fonduri pentru a imple-menta proiecte care să valo-rifice modelele de bună practicăderulate în primul plan de dezvol-tare integrat și să încercăm săgăsim finanțări prin care să reușimsă implicăm mai mult cetățenii înadministrația locală.Accesarea de fonduri europeneeste o prioritate majoră pentrunoi, am dori să găsim, însă, sprijinși din partea comunității și săîncercăm demararea de proiecteîn parteneriat public-privat înperioada următoare, mărind, astfel,gradul de absorbție al acestora lanivel local, metropolitan și regional.Mobilitatea urbană, în special dinperspectiva utilizării mijloacelorde transport în comun, reprezintăun deziderat al fiecărei comunitățiurbane, scopul decongestionării tra-ficului și reducerea poluării urbanefiind preocupări permanente pentruadministrația publică locală.”Impactul implementării acestui pro-iect pentru locuitorii frumoasei așe-zări maramureșene va fi considerabilși va aduce beneficii substanțiale,prin fluidizarea circulației, prindiminuarea gradului de poluare,inclusiv a celei fonice, și prinîmbunătățirea aspectului urbanistic,pentru că, tot în cadrul acestuiproiect, se vor reorganiza iluminatulpublic și dotările de mobilier urbanpe traseul troleibuzelor. Dacă, latoate acestea, adăugăm economiilecare vor fi făcute la costurile detransport și vom lua în calcul crearealocurilor de muncă, 35 în faza deexecuție și 18 în faza de exploatare,realizăm beneficiile directe, pecare implementarea unor astfel deproiecte le aduce comunității.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIDenumire proiect:„Îmbunătăţirea transportuluipublic urban prin extindereareţelei de troleibuz şi ainfrastructurii aferente înMunicipiul Baia Mare – cartierVasile Alecsandri”Beneficiar: Primăria Baia MareProgramul Operațional Regional2007-2013, Axa prioritară 1,„Sprijinirea dezvoltării durabilea orașelor – poli urbani decreștere”Valoare totală proiect:17.907.508 leiValoare nerambursabilă(FEDR): 9.786.312 leiFinanțare de la bugetulnațional: 2.149.700 leiCofinanțare de la bugetullocal: 243.592 leiPerioada de implementare:20.09.2011 - 20.02.2014„Deºi nu locuiesc în cartierul Alecsandri, suntinteresatã de opþiuni noi de transport în comun, pentrua ajunge la serviciu, în zonã. Troleibuzul este rapid ºiecologic. Folosesc ºi acum, ocazional, troleibuzul, darsunt foarte interesatã de traseul cel nou. Ar fi bine sãfie cât mai multe proiecte pentru transport în comunºi pentru fluidizarea traficului; de exemplu, CentrulIstoric ar fi interesant sã fie zonã pietonalã accesibilãdoar pe jos, cu bicicleta sau, cel mult, cu transport încomun.” Maria – studentã Baia Mare„Pentru noi, elevii, e o metodã uºoarã sã ajungemla ºcoalã, în timp util. Orice variantã de transportîn comun care apare ne oferã mai multe opþiuni înalegerea traseului. Eu locuiesc în cartierul Alecsandriºi, uneori, dimineaþa este mare aglomeraþie.Dacã o sã fie confortabile ca ºi autobuzele cele noi,atunci le vom folosi cu drag.”Alin – elev, locuitor al cartierului AlecsandriStrada Mihai Eminescu, Tronson D–E
  14. 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCATramvai„Lifting” pentru infrastructura detransport public în Capitala OltenieiRITMUL TREPIDANT AL DEZVOLTĂRIINU AVEA CUM SĂ OCOLEASCĂCAPITALA OLTENIEI, MUNICIPIULCRAIOVA. AL ŞASELEA ORAŞ AL ŢĂRII,DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI, CENTRUECONOMIC ŞI INDUSTRIAL CU MAREPOTENŢIAL ÎN DOMENIUL INDUSTRIEIENERGETICE, AL INDUSTRIEI ELECTRO-TEHNICE ŞI, MAI ALES, ÎN DOMENIULCONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI, VECHEACETATE A BĂNIEI ESTE MAI TÂNĂRĂCA NICIODATĂ. ADĂUGÂND AICI MEDIULACADEMIC PUTERNIC, DE TRADIŢIE,ŞI CEL CULTURAL, DE EXCEPŢIE,POLUL DE CREŞTERE CRAIOVA NEOFERĂ DIMENSIUNEA COMPLETĂ AATRACTIVITĂŢII DE CARE SE BUCURĂÎN RÂNDUL INVESTITORILOR, ALVIZITATORILOR ŞI, DE CE NU, ÎN RÂNDULPROPRIILOR LOCUITORI.Un oraș cu un ritm de viață atât dealert are nevoie, în primul rând, deo infrastructură a transportului încomun modernă și rapidă, adaptatănevoilor reale ale locuitorilor săi.Regio - Programul Operațional Regio-nal, prin axa prioritară 1, Sprijinireadezvoltării durabile a orașelor,aduce o contribuție extrem deimportantă la realizarea planuluide îmbunătățire și modernizarea infrastructurii de transport încomun din Capitala Olteniei, odatăcu finanțarea proiectului „Moderni-zarea infrastructurii de transport încomun pentru fluidizarea traficuluiforței de muncă între cele douăplatforme industriale ale Polului deCreștere Craiova”.Proiectul conține trei loturi, dupăcum urmează: lotul 1 - Modernizarea căii avânddublă linie de tramvai pe B-dulDecebal, în lungime de 1.630 m; lotul 2 – Realizarea sistemului inte-grat pentru managementul traficuluiîn cele 16 intersecții existente peaxa Calea București - B-dul NicolaeTitulescu - Calea Severinului; lotul 3 - Modernizarea căii sim-ple a liniei de tramvai pe CaleaBucurești, B-dul Nicolae Titulescu,Calea Severinului, inclusiv bucla deîntoarcere prin pasajul denivelatElectroputere, cu acces cătredepoul de tramvaie, în lungime de10.878 m.Contractele pentru loturile 1 și3 au fost semnate și lucrările demodernizare a liniilor de tramvaiau demarat, urmând ca, pemăsură ce acestea se vor apropiade finalizare, să se realizeze șisistemul pentru management altraficului în cele 16 intersecțiiale traseului care face legăturaîntre platformele industriale Nord-Vest și Sud-Est. Realizarea acestuisistem, care face obiectul lotului2, va presupune instalarea de stâlpicu semafoare automate pentrudirijarea circulației, bucle inductivede detecție a intensității traficuluiși lucrări de semnalizare rutieră.Pentru revista Regio, Forin Sma-
  15. 15. Regio în RomâniaTramvaiMAI 2013 15randache, managerul tehnic alproiectului, a făcut o scurtă pre-zentare a stadiului actual allucrărilor:„Transportul public de călători înMunicipiul Craiova este asigurat,în principal, de RAT Craiova, caredispune de o rețea de linii de tramvaiși una de autobuze ce cuprind atâtun traseu inelar, care străbate celepatru zone industriale, traversândcartierul Craiovița Nouă – Gară -Pasajul Electro - zona industrială deEst - Str. Caracal - Parcul Romanescu- Str. Brestei, cât și mai multe liniide autobuze cu caracter radial –concentric.Relația de transport Est – Vest,respectiv Calea Severinului, B-dulNicolae Titulescu și Calea Bucu-rești, este traversată de o linie detramvai.Obiectivul general al proiectuluiRegio constă în îmbunătățireaaccesibilității locale a forței demuncă angajate pe cele douămari platforme industriale alepolului de creștere Craiova, cuimpact direct asupra creșteriicompetitivității economice din ZonaMetropolitană Craiova, ca urmarea reabilitării infrastructurii detransport public în comun.Calea București – B-dul NicolaeTitulescu – Calea Severinului repre-zintă cele mai importante arterede circulație din municipiu, fiind încontinuarea Drumului Național nr.65 și preluând, astfel, tot traficulușor care se deplasează pe direcțiileBucurești – Craiova - Drobeta TurnuSeverin, prin intermediul celor treibulevarde.Odată cu modernizarea căii de rularea tramvaiului, se impune corelareacirculației tramvaielor cu circulațiagenerală (vehicule și pietoni), prinacordare de prioritate tramvaielor.De asemenea, este necesară rea-lizarea unui management al tra-ficului pentru întregul parc detramvaie, cu scopul eficentizăriiorarelor de circulație a acestormijloace de transport.Durata de execuție a acesteicomponente este de 12 luni, iarînceperea lucrărilor va fi în concor-danță cu lucrările de reabilitare aliniei de tramvai pe Calea București– B-dul N. Titulescu – Calea Severi-nului, astfel încât aceste lucrări săfie corelate.”În urma implementării celor treiloturi ale proiectului, va creştesubstanţial mobilitatea locuitorilor,a forţei de muncă către cele douăplatforme industriale unde suntsediile celor mai importanţi agenţieconomici. Se vor înregistra reduceriimportante ale timpului necesartransportului, atât electric cât şiauto, datorită fluidizării circulaţieiprin sistemul de management inte-grat al traficului, fapt care va duce,pe cale de consecinţă, la reduceriale consumului de carburanţi şiale emiisilor de noxe. Se aşteaptăo creştere a numărului celor carevor utiliza transportul public îndetrimentul autoturismului personalşi o creştere a numărului de locuride muncă, pe cele două platformeindustriale, care vor deveni multmai accesibile.Perioada de implementare a pro-iectelor este de 34 de luni, dar,având finanțarea asigurată, harniciși ambițioși, oltenii sunt capabilisă finalizeze lucrările înainte determen.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: „Modernizareainfrastructurii de transportîn comun pentru fluidizareatraficului forței de muncă întrecele două platforme industrialeale Polului de Creștere Craiova”Beneficiar: Municipiul CraiovaProgramul OperaționalRegional 2007-2013, Axaprioritară 1 – „Sprijinireadezvoltării durabile a orașelor –poli urbani de creștere”Valoare totală proiect:60.228.233 leiValoare nerambursabilă(FEDR): 38.992.441 leiFinanțare de la bugetulnațional: 20.085.997 leiCofinanțare de la bugetullocal: 1.149.795 lei
  16. 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaCarmen IVANOVDrumul de centură în zona Ploiești Nord,realizat prin RegioDrum de centurăDE LA FINALUL ANULUI 2012,CEI CARE MERG SPRE PLOIEȘTICU MAȘINA POT FACE ACEST LUCRUMAI UȘOR ȘI MAI REPEDE, PE UN DRUMMODERNIZAT PRIN FONDURI REGIO,ALEGÂND DRUMUL JUDEȚEAN DECENTURĂ 236. ÎN CONDIȚIILE ÎN CARETIMPUL ESTE PREȚIOS PENTRU FIECAREDINTRE NOI, INDIFERENT CĂ VORBIMDESPRE OAMENI DE AFACERI, STUDENȚISAU SIMPLI ANGAJAȚI, UN DRUM BUN ȘIO RUTĂ ALTERNATIVĂ PENTRU A AJUNGEDINTR-O ZONĂ ÎN ALTA NE VOR AJUTASĂ SCUTIM BANI DE BENZINĂ ȘI, CEL MAIIMPORTANT, SĂ CÂȘTIGĂM TIMP.DJ 236, care a fost realizat cufonduri nerambursabile prin Pro-gramul Operațional Regional2007-2013, preia traficul din zonade Nord a municipiului Ploiești,dar și din zonele complexelorcomerciale de lângă oraș: Metro,Carrefour, Ploiești Shopping City.Această arteră este importantăpentru decongestionarea traficuluiși pentru a crește atractivitateazonei. Proiectul dispune de oinfrastructură modernă, dupăultimele reglementări ale UniuniiEuropene, și ajută la intensifi-carea legăturilor comerciale intra-regionale ale municipiului Ploieșticu DN1 și DN1B și, în continua-re, cu zona periurbană. În acelașitimp, mediul de afaceri va fisprijinit prin facilitarea accesului lacentrele comerciale prioritare și laprincipalele noduri de trafic.Mai mult, turiștii din București carese îndreaptă spre stațiunile dinValea Prahovei au o cale mai ușoarăde acces, iar timpul petrecut pedrum e mult redus datorită șoseleide centură. Numai într-un singurweek-end, în perioada sărbătorilorde Paște, peste 10.000 de turiști auajuns cu autoturismul în stațiunilede pe Valea Prahovei, potrivitPoliției Rutiere. Se poate observa,astfel, că era necesară construireaDrumului Județean 236, nu doarpentru fluidizarea traficului, ci șipentru că un număr mai mare deturiști înseamnă cheltuieli mai mariîn servicii de turism, deci mai mulțibani pentru bugetul de stat.
  17. 17. MAI 2013 17DRUMUL JUDEȚEAN 236,CONSTRUIT CU FONDURINERAMBURSABILEContractul de finanțare pentruconstrucția acestui drum are ovaloare totală de 43.912.185 lei, dincare, valoarea eligibilă a proiectuluieste de 27.835.539 lei. Durata deimplementare a fost de 31 de luni,iar proiectul a cuprins construireadrumului județean de centură, aunei bretele de acces și a unui pasajsubteran.În condițiile în care România e ușordeficitară la capitolul construcțiide infrastructură rutieră, trebuieprecizat că, în cazul acestui proiect,lucrurile s-au derulat altfel. Lucră-rile la DJ 236, unul dintre cele maiimportante proiecte de modernizareși fluidizare a traficului din Prahova,s-au finalizat, cu succes, cu 4 luniînainte de termenul anticipat lademararea lucrărilor.Drumul de centură are 2,05 kilo-metri, la care se adaugă alți 1,44kilometri, reprezentând bretelelede acces, DJ 236 fiind prevăzut și cuun pasaj suprateran de 104,9 metri,peste DN1.Regio în RomâniaDrum de centurăFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul OperaționalRegional 2007-2013, AxaPrioritară 1, Sprijinireadezvoltării durabile a orașelor -poli urbani de creștereBeneficiar: Consiliul JudețeanPrahovaValoarea totală a proiectului:43.912.185 leiValoarea eligibilă aproiectului: 27.835.539 lei
  18. 18. www.inforegio.ro18Regio în RomâniaVlad IONESCUCapitala Moldovei - Tramvai modernizatdin bani europeniTramvai„Poate cea mai periculoasă cale derulare a tramvaielor, totodată șicea mai uzată, este, cu siguranță,porțiunea de șină ce duce spreDancu. Infrastructura șubredăpoate conduce oricând la uneveniment neplăcut în circulațiatramvaielor spre acea zonă tran-zitată de mii de persoane.”În aceste cuvinte descria cotidianul„Bună ziua, Iași”, în luna septembriea anului trecut, situația dramaticăprin care trece transportul încomun din capitala Moldovei.Riscul accidentelor, infrastructuraînvechită, șinele de tramvaistrâmbe, înfundate în asfaltulcrăpat, confortul ca și inexistent alpasagerilor, toate au dus la o singurăconcluzie a autorităților locale:ceva trebuie făcut. Și nu pestecâțiva ani, ci acum. Urgent. Și, cumstudiile și calculele financiare auarătat că o modernizare durabilă acăii de rulare a tramvaielor costămult – aproape 90 de milioane de lei– mult prea mult față de cât poatesuporta bugetul local, soluția puteaveni doar dintr-o direcție: fondurileeuropene nerambursabile.MODERNIZAREA LINIEI DETRAMVAISub denumirea „Modernizarea re-țelei de linii de tramvai în polulde creștere”, proiectul despre carevorbim continuă programul de re-facere a infrastructurii transportuluipublic cu tramvaiul din Iași. Acumeste în plan refacerea căii de rularea tramvaielor pe traseul Bazar –Doi Băieți. Mai exact, proiectulare ca obiectiv reconstruirea aaproape 10 kilometri de linie dublăde tramvai în zonele bulevardelorNicolae Iorga și Primăverii, dar șipe Calea Chișinăului, pe bulevardulMetalurgiei și pe strada Vasile Lupu.Adică unele dintre cele mai accesateși aglomerate zone ale Iașului. Miide oameni folosesc zilnic tramvaiulîn aceste puncte cheie din orașulmoldav. Și inițiativa nu se opreșteaici. Autoritățile intenționează săaducă bănci noi și să reamenajezespațiile verzi de-a lungul liniei detramvai, pe o suprafață de peste 15mii metri pătrați. Totul va fi gata înaproximativ doi ani și jumătate.„Este cel de-al nouălea proiectsemnat de Municipiul Iași. Neconsolidăm, astfel, pozițiaîn fruntea orașelor – pol decreștere, în ceea ce priveșteaccesarea fondurilor europenenerambursabile. Este unproiect foarte mare, ambițiosși va presupune un efortconsiderabil, dar continuăm șiprin aceste investiții programulde modernizare a transportuluipublic cu tramvaiul” – spunea,încântat de reușita proiectului,primarul Gheorghe Nichita.CIFRELE PROIECTULUI: suprafață platformă linie caletramvai - 33.610 metri pătrați lungime linie tramvai calesimplă - 9,9 kilometri suprafață zone verzi peplatforma liniei - 15.010 metripătrațiÎn afara cifrelor seci de mai sus,proiectul aduce extrem de multebeneficii. Și nu putem să nu lesubliniem în cadrul articolului defață. În primul rând, datorită căiide rulare noi, realizate cu materialede ultimă generație, ieșenii vor fimult mai în siguranță. Poliția rutierăestimează că numărul accidentelor
  19. 19. MAI 2013 19Regio în RomâniaTramvaiva scădea semnificativ. Un punctde vedere extrem de important, încondițiile în care în întreaga Europăse propun anual zeci de măsuri desiguranță rutieră. Pe de altă parte,viteza de circulație a tramvaielorîn zonă va crește, astfel că oameniivor ieși din nou în câștig. Nu vor maipierde multă vreme în drumul spreși de la serviciu. Tramvaiele vor venimai des, vor merge mai repede, iarsiguranța va fi mult ridicată.Pe de altă parte, ca la oriceinfrastructură veche și depășită fizicși moral, în acest moment lucrărilede exploatare, întreținere și repa-rații ale căii de rulare existentepresupun alocarea de sume debani uriașe. Odată cu inaugurareanoului proiect, toți acești bani vorfi economisiți. Toate cheltuielile demai sus se vor diminua considerabil,astfel încât primăria nu va mai finevoită să smulgă bucăți importantedin buget, doar ca să peticească ohaină veche și demodată.Un beneficiu important, pe carenu-l putem trece cu vederea, esteconfortul pasagerilor. Gradul decivilizație în transport va fi unuldemn de secolul XXI. De asemenea,proiectul va îmbunătăți parametriide mediu afectați de transportulpublic. Pe scurt, vor fi reduse noxele,zgomotul și vibrațiile produse prinexploatarea tramvaielor din zonă. Înplus, datorită șinelor noi, vagoanelevor avea viață mai lungă, pentrucă nu vor mai fi supuse tensiunilorprovocate de curbarea, adâncirea șidenivelările liniilor de tramvai.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Modernizarearețelei de linii de tramvai înpolul de creștereProgramul OperaționalRegional 2007-2013, AxaPrioritară 1, Sprijinireadezvoltării durabile a orașelor -poli urbani de creștereValoare totală proiect:89.430.416 leiValoare eligibilă: 87.641.808leiContribuția beneficiarului:1.788.608 lei
  20. 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaBogdan IONESCUCU SPRIJINUL REGIO,Un sistem ultramodern de monitorizare atransportului în comun, la BrașovModernizareAM VĂZUT, ZILELE TRECUTE, PEBLOGUL UNUI PRIETEN JURNALIST,O COLECȚIE DE FOTOGRAFII DINCÂTEVA MARI ORAȘE ALE ROMÂNIEI.GĂSELNIȚA AUTORULUI (POZELORSAU MONTAJULUI) ESTE ACEEA CĂFOTOGRAFIILE SUNT LUATE CAM DINACELEAȘI UNGHIURI, LA DISTANȚĂ DEAPROXIMATIV 15-20 ANI UNA DEALTA. CEEA CE ȘOCHEAZĂ PRIVITORULNU SUNT NEAPĂRAT CLĂDIRILESAU MĂRIMEA ORI STRĂLUCIREAFIRMELOR, CI EVOLUȚIA INCREDIBILĂA AUTOBUZELOR, TROLEIBUZELOR SAUA TRAMVAIELOR. DE LA VEHICULELEDEȘELATE ȘI RUGINITE DE ACUM DOUĂDECENII, LA CELE MODERNE, LUCIOASE,PURTÂND PE CALANDRU SIGLELE UNORFABRICANȚI CARE SE CONFUNDĂ CUISTORIA AUTOMOBILULUI. ESTE UNADINTRE CELE MAI VIZIBILE EVOLUȚIICARE, DINCOLO DE ASPECTUL ESTETIC,A CONTRIBUIT MULT LA RESTAURAREADEMNITĂȚII PUBLICULUI: CONDIȚII DETRANSPORT CIVILIZATE, LIPSA AGLOME-RAȚIEI, SIGURANȚA CĂLĂTORIEI.Municipiul Brașov nu a făcutexcepție. Acum câțiva ani a fostînlocuit întregul parc auto alRegiei Autonome de Transport, cuautobuze și troleibuze moderne.Odată schimbată fața transportuluiîn comun, următoarea etapă dedezvoltare a sectorului nu puteaveni decât firesc. Căci ce folosaduce un vehicul care polueazăpuțin și se deplasează silențios șilin,dacă petrece timpînambuteiaje,întârzie sau se mișcă cu vitezamelcului? Astfel, autoritățile localeau lansat un proiect de managementinformatizat al transportului publicdin municipiu.Noul sistem va contribui la fluidi-zarea traficului, scăderea durateimedii a unei călătorii și va oferiutilizatorilor o experiență mai con-fortabilă. Proiectul, în valoare to-tală de peste 31,5 milioane de lei, afost selectat pentru finanțare Regio,ținându-se cont de contribuțiasistemului integrat de managemental transportului în comun la scădereacongestiei, a poluării și a consumuluide energie și la creșterea calitățiivieții populației brașovene.Investiția se va concretiza în înfiin-țarea unui dispecerat informatizat,
  21. 21. MAI 2013 21instalarea de receptoare/emiță-toare GPS pe fiecare autobuz,modernizarea a 119 stații deașteptare, montarea de panouri cuafișaj electronic în fiecare stație,pe care vor fi afișate informații întimp real, sisteme de supravegherevideo, 30 de centre automate devânzare de bilete, instalarea unuisistem inteligent de validare a drep-tului de călătorie, constituit dincartele electronice și lectoare deproximitate ale acestora (cartela nutrebuie scoasă din buzunar sau dingeantă pentru a fi recunoscută deaparatul „de taxat”).Beneficiile directe și indirecte aleimplementării acestui proiect vorapărea imediat. În primul rând,durata medie a unei călătorii vascădea, va crește numărul persoa-nelor care utilizează transportulîn comun. De asemenea, va creștedurata de exploatare a parcului autoși vor scădea consumul de carburantși emisia de gaze poluante.Regio în RomâniaModernizareFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Managementulinformatizat al sistemului detransport în comun în MunicipiulBrașovProgram: ProgramulOperațional Regional 2007-2013Valoarea proiectului:31.596.105 leiValoare totală eligibilă:20.748.285 leiSuma solicitată:20.333.319 lei, din care:- din Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională:16.671.247 lei- din buget național: 3.662.072leiContribuția proprie lacheltuielile eligibile: 414.965 lei„Cred că trebuie să fim preocupați de consumul de energie și săstabilim ce ar fi de făcut pentru eficientizarea acestui consum. Îndomeniul transportului public, am modernizat deja cea mai mareparte a parcului auto RAT și ne gândim la extinderea rețelei detransport în zona metropolitană. Vrem să implementăm acesteproiecte și să dăm un exemplu de bună practică, pe care să îlpreia și alte comunități”, a declarat primarul George Scripcaru.
  22. 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTSUDMUNTENIACENTRURegiunea Nord-VestRegiunea Nord-Vest, în parteneriat cu Centrul RegionalEurope Direct Transilvania de Nord, Institutul Francezdin Cluj-Napoca şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca,a organizat evenimentul care a reunit Zilele RegioTransilvania de Nord, ziua Europei şi anul europeanal cetăţenilor, la Centrul de Cultură Urbană Casino(Parcul Central din Cluj-Napoca). La mesele rotundeşi la evenimentele pentru publicul larg au participatsute de persoane, cărora le-au fost prezentate proiectefinanţate prin Regio.Regiunea Nord-EstRegiunea Nord-Est împreună cu Centrul Europe DirectNord-Est, Inspectoratul Școlar Neamț, Colegiul NaționalPetru Rareș, Rețeaua EURES și Rețeaua EnterpriseEurope Network au organizat un eveniment pentru astimula cetățenia activă și participativă, în contexteuropean. Cu această ocazie, a avut loc şi relansareaCentrului Europe Direct Nord-Est, cu noi centre deinformare europeană 2013-2017. Evenimentul a fostmarcat, simbolic, prin plantarea unui copac în curteacentrului,decătreungrupdeelevi.Evenimentulainclusşi o dezbatere pe următoarele teme: anul cetățenieieuropene 2013 şi alegerile europarlamentare 2014,iniţiativele antreprenoriale în cadrul pieţei comune,drepturile cetățenilor europeni şi mobilitatea pe piaţamuncii.Regiunea Sud MunteniaADR Sud Muntenia a organizat un eveniment dedicatZilei Europei, denumit simbolic „Steluțe pe cerulEuropei”. Peste 30 de elevi din clasele II – IV, de laLiceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Călărași, de laȘcoala cu clasele I – VIII nr. 5 „Nicolae Titulescu” dinCălărași și de la Școala cu clasele I – VIII nr. 1 din Modeluau realizat o expoziție de colaje pe tema „Vacanțamea europeană”, reprezentând simboluri naționale dinstatele europene, și au susținut recitaluri de cânteceși dansuri tradiționale din țările membre ale UniuniiEuropene. Evenimentul a avut ca scop promovareaunei gândiri europene și popularizarea fenomenului de„Uniune Europeană” în rândul celor mici.Regiunea CentruADR Centru a premiat elevii participanți la concursul„Societatea românească – Societatea europeană”.Proiectul a fost derulat de ADR Centru, alăturide Inspectoratul Școlar Județean Alba, Bibliotecajudețeană „Lucian Blaga” Alba Iulia, DirecțiaJudețeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Alba,Palatul Copiilor Alba și Liceul Economic „Dionisie PopMarțian”. Timp de un an, scopul proiectului a fostsă transmită și să implice elevii liceelor din județulAlba în procesul de conștientizare al apartenențeiRomâniei la sistemul de valori al UE și în procesul decunoaștere a drepturilor lor, în calitate de cetățenieuropeni. Peste 20 de lucrări au participat la concursși 5 dintre acestea au fost premiate în cadrul Târguluide Carte „Alba Transilvania”.Regiunile României sărbătoresc Ziua Europei
  23. 23. Ziua EuropeiADR București – Ilfov a organizat, în colaborare cuCentrul InfoEuropa din cadrul Ministerului AfacerilorExterne, un eveniment dedicat „Zilei Europei”.Prima parte a evenimentului a constat în susținereade prezentări de către experții ADR BI, referitoare la„Semnificația zilei de 9 mai”, „Fondurile europenedestinate României” și „Situația Regio”. În cea de-adoua parte a evenimentului, elevii de la școlile generaledin Ciolpani și Dascălu au participat la un spectacol decirc susținut de către tinerii de la Fundația Parada.După acest spectacol, elevii au participat la un concursde desene pe asfalt, cu tema „9 Mai - Ziua Europei”.Toți elevii au primit premii și broșuri cu tematicăeuropeană și Regio.MAI 2013 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTVESTBUCUREŞTI-ILFOVBanca Mondială a participatla ședința Consiliului pentruDezvoltare Regională VestADR Vest, împreună cu Banca Mondială, a participat,în luna aprilie, la ședința CDR Vest, unde au fost pre-zentate rezultatele intermediare ale studiului privindcompetitivitatea Regiunii Vest. Printre aspecteleimportante subliniate de studiul Băncii Mondiale afost faptul că Regiunea Vest este printre cele maidezvoltate din cele opt regiuni de dezvoltare (nivelNUTS-II). Sectoarele auto, de textile și încălțămintereprezintă cei trei mari angajatori din Regiunea Vest șilocurile de muncă din sectorul auto sunt mai numeroasedecât totalul locurilor de muncă din următoarele zecesectoare de producție, combinate.ADR SV Oltenia a pus bazeleMicroregiunii „Oltenia Danubius”ADR SV Oltenia a participat, în luna mai, în cadrulConsiliului Local al Municipiului Calafat, la o primăîntâlnire a Grupului Tehnic de Lucru pentru elaborareaStrategiei de dezvoltare teritorială integrată a micro-regiunii „Oltenia Danubius”. Strategia va permiteautorităților publice locale din arealul vizat săatragă finanțări, să genereze creștere economică, săvalorifice potențialul Dunării, protejând, în acelașitimp, ecosistemele existente și mediul înconjurător.În cadrul întâlnirii de lucru s-au pus bazele unuiparteneriat interinstituțional pe termen lung, s-auabordat oportunitățile arealului și problemele comuneși s-au diseminat experiențe și bune practici.Callatis – Istorie la malulMării NegreLa sediul ADR Sud-Est s-a semnat, în luna aprilie,contractul de finanţare pentru implementareaproiectului „Callatis – Istorie la malul Mării Negre –Măsuri de conservare, restaurare și punere în valoarea patrimoniului istoric și cultural al MunicipiuluiMangalia”. În cadrul acestui proiect, vor fi restaurateurmătoarele: zidul de incintă nordic - tronson estic şibazilica siriană, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine şi edificiile suprapuse, precum şi mormintelepaleocreştine de tip hypogeu, din incinta cetăţiiCallatis. De asemenea, vor fi realizate trei amenajăripeisagistice, precum şi infrastructura de acces lamonumentele istorice şi se vor crea locuri de muncăpermanente şi temporare, pentru operarea parculuiarheologic Callatis.
  24. 24. În condițiile în care, cel puțin lanivelul capitalei, există o creștereconstantă a numărului de auto-turisme, chiar dacă acestea fo-losesc tehnologii performante înprivința emisiilor poluante, acestlucru nu este suficient și asta pentrucă traficul în orele de vârf estenăucitor în București. Dacă locuieștideparte de locul în care lucrezi, poțipetrece în trafic între două și patruore și jumătate pe zi, ceea ce faceca, pentru o persoană care lucreazăopt ore, timpul să fie insuficient.Nu vorbim de un caz particular, cide sute de mii de persoane care îșipetrec jumătate din timpul liberîn mașină. Multe dintre stateleeuropene încearcă să direcționezepopulația către transportul publicsau transportul cu bicicleta. E drept,poate mai puțin confortabil, dar, cusiguranță, în anumite cazuri, multmai rapid. Pentru cei care opteazăpentru transportul cu metroul, dacăau norocul să locuiască și să lucrezeîn zonele unde există un asemeneamijloc de transport, totul este multmai simplu, pentru că nu existăsemafoare, nu există ambuteiaje șinu trebuie să cauți loc de parcare.În București, este, probabil, cel maieficient mod de a călători prin oraș,iar prețul biletelor este foarte mic,dacă îl comparăm cu costul pe carel-am plăti pe carburant, în condițiileîn care am merge cu autoturismulpersonal. La nivel european, prețulunei călătorii cu metroul în Româniaeste unul dintre cele mai mici, darexistă și un dezavantaj, metroulnu acoperă toate zonele Capitalei.Cei care lucrează la Piața Presei,spre exemplu, trebuie să schimbemijlocul de transport dacă dorescsă folosească metroul, pentru căacesta nu ajunge direct la destina-ție. Același lucru se întâmplă și cucartierul Drumul Taberei, unde lu-crările la Magistrala 5 de metrouau fost întrerupte din cauza lipseide fonduri. Vestea bună este că, înluna martie a acestui an, premierulRomâniei, Victor Ponta, a anunțatcă lucrările la metroul DrumulTaberei vor fi reluate și vor continuacu finanțare asigurată din creditulBăncii Europene de Investiții și dinfonduri guvernamentale. Aceastămagistrală va avea o lungime deaproximativ șase kilometri și nu maipuțin de 300 de mii de oameni dinsectoarele 5 și 6 se vor putea bucurade beneficiile acestui mijloc detransport în comun.Unul dintre orașele pe care l-așda exemplu este Oxford, Anglia,www.inforegio.ro24Studiu de cazRegio în RomâniaBucureștiul are a patracea mai mare rețea detransport public din Europa.Operată de două regii autonome,Metrorex și RATB, rețeaua estefolosită de peste două milioane decălători zilnic. Rețeaua de metroumăsoară puțin sub 70 de kilometriși este deservită de 59 de stații șitransportă, în medie, o jumatatede milion de pasageri pe zi.RATB-ul operează 121 de linii deautobuz, 21 de linii de tramvai,3 linii de metrou ușor și 19 liniide troleibuz, care transportă 1,7milioane de pasager.Carmen IVANOVDe ce bucureștenii ar trebui să aleagătransportul în comun
  25. 25. MAI 2013 25acolo unde, din cauza număruluimare de mașini, peste 60 la sutădintre locuitorii campusurilor dinacest oraș universitar folosesc bici-cleta ca mijloc de transport. ÎnBucurești, pistele pentru bicicliștireprezintă un proiect ce pare a fiveșnic neterminat. Acestea suntori amplasate prost, ori nu există,ori, dacă există, sunt prevăzute cugropi în trotuar și cu dâmburi cepot duce la accidentarea celor carele folosesc. Primăria MunicipiuluiBucurești promite că va lucra cuONG-urile de profil la un studiu deoportunitate pentru dezvoltareaunei rețele de piste pentru bicicliști,pe axele Nord-Sud, între Piața Preseiși Piața Sudului și Est-Vest, întreMilitari și Colentina.Imaginea de mai sus poate păreazugrăvită în culori prea sumbre.Obiectiv vorbind, Bucureștiul seconfruntă cu aceleași problemepe care le au și celelaltemetropole europene. Modernizareainfrastructurii de transport selovește de trei obstacole majore.Primul obstacol este și cel care dăfarmec și caracter orașelor vechiu-lui continent: istoria. Metropolelenoastre sunt vechi de secole sauchiar milenii. Conservarea clădiriloristorice și prezervarea arhitecturiiurbanistice originale sunt prioritarepentru toate administrațiile, iaredilii trebuie să găsescă soluții într-un spațiu urban care nu este de lasine propice transportului mecanic.Al doilea obstacol vine tot dintr-oevoluție pozitivă: creșterea nive-lului de trai al locuitorilor a dusla multiplicarea exponențială anumărului automobilelor personale.Liberalizarea pieței, cel de-al treileaobstacol, a dus la o mobilitatefără precedent a forței de muncă,locuitorii orașelor mari din Româniași din Europa ajungând, în urmărireaoportunităților profesionale, sălucreze la distanțe mari de locuință.O soluție unică și ideală nu sepoate aplica fără a afecta cele treibinoame avantaj-problemă mențio-nate mai sus. Astfel, autoritățilelocale, naționale și europene ape-lează la soluții complexe, ale cărorrezultate nu sunt întotdeaunaevidente sau devin evidente abiacând întregul pachet de soluții esteimplementat.Revenind la proiectele de decon-gestionare a capitalei României,beneficiile acestora sunt incon-testabile: economii de carburant,scăderea emisiilor de gaze cuefect de seră, reducerea timpilorde navetă, fluidizarea traficului.Simultan, însă, viziunea unui sistemde transport intraurban sustenabiltrebuie să țină cont de dezvoltareaviitoare a metropolei, de reducereapoluării chimice, vizuale și fonice.Și, în ciuda aparențelor, dacă dămatenție proiectelor de infrastructurăîncheiate deja, cum ar fi PasajulBasarab, suita de pasaje aeriene șisubterane de pe DN1, modernizareacenturii de nord ș.a.m.d., vedemcă rezultatele sunt din ce în cemai încurajatoare. În plus, faptulcă autoritățile de la Bruxellesdau o mare importanță rezolvăriiproblemelor din transporturi șipun la dispoziție și fonduri prinprograme de finanțare, între careși Regio, ne dau speranța că, nu înfoarte mult timp, vom locui în orașeîn care congestia și poluarea vor fidoar capitole dintr-un manual deistorie.Studiu de cazÎn București sunt înma-triculate 20% din numărultotal de autovehicule înmatri-culate în România (date din2010). Capitala este străbătutăde 400 de kilometri de piste debiciclete, dar, din cauza lipseilocurilor de parcare, multedintre acestea sunt blocate deautoturisme. În prezent, PrimăriaCapitalei a lansat o dezbaterepublică pentru îmbunătățirea șiextinderea rețelei de piste debiciclete.Regio în România
  26. 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26LONDRACu telegondola peste TamisaAsemenea tuturor metropolelor,capitala Regatului Unit suferă deafecțiuni comune ale „sistemuluicirculator”: congestie, poluare,accidente. În ciuda faptului cădeține una dintre cele mai dezvol-tate și mai bine organizate infra-structuri de transport din lume,Londra face față cu greu fluxului demilioane de locuitori care o iau cuasalt în fiecare zi, în drum spre saudinspre locurile de muncă.În încercarea de a rezolva acesteprobleme, Compania londoneză detransport (Transport for London) alansat, în anul 2010, un proiect deconstrucție a unui traseu de tele-gondolă pentru traversarea Tamisei.Beneficiind de finanțare europeană,proiectul a fost finalizat și deschispentru public în vara anului 2012.Traseul telegondolei, măsurând1.100 de metri, unește PeninsulaGreenwich (pe malul sudic) cuDocurile Regale Victoria (pe malulnordic), ambele puncte terminusfiind localizate în imediata apropierea unor joncțiuni importante alerețelei de transport public. Soluțiatehnică aleasă a fost una modernă– monocablu cu cabine detașabile.Cele 36 de gondole pot transporta10 pasageri fiecare, cu o vitezămaximă de șase metri pe secundă(viteza obișnuită de exploatare fiindde 3-4 metri pe secundă), rezultândo capacitate totală a sistemului de2.500 de pasageri pe oră. Astfel,durata de așteptare, teoretică,pentru o îmbarcare este de 15secunde pentru fiecare pasager, iartraversarea nu ia mai mult de șaseminute.De la inaugurare și până în lunafebruarie a acestui an, telegondolalondoneză a transportat aproapedouă milioane de pasageri pestefluviul Tamisa, media săptămânalăfiind, în prezent, de 31 de mii decălători. Vârful de trafic a fost atinsîn timpul Jocurilor Olimpice de Varăde anul trecut.Cablul telegondolei este susținutde cinci piloni, dintre care cel maiînalt măsoară 91 de metri, oferindpasagerilor o vedere panoramică ametropolei. De altfel, sistemul deinformare și ticketing al telegondo-lei a împrumutat vocabularul liniiloraeriene: călătoria se numește„zbor”, iar biletele, „tichete deîmbarcare”, la fel ca în aeroporturi.Similitudinile se opresc aici, o
  27. 27. călătorie cu telegondola fiind,totuși, mai ieftină decât un biletde avion: 4,3 lire pentru un adultși 2,2 lire pentru copii. Transportfor London pune la dispozițiapasagerilor și pachetul de 12bilete „frequent flyer” (utilizatorifrecvenți).Costul total al proiectului – con-strucție, studiu de fezabilitate, pro-iectare, exproprieri și amenajări– a fost de 90 de milioane de euro,dintre care 27 de milioane de euro aufost finanțați prin Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanMAI 2013 27FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Londra – Telegondolăpeste Fluviul TamisaProgram: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,2007 -2013Beneficiar: Transport forLondonCosturi totale: 90.000.000euroFinanțare FEDR: 27.000.000euro
  28. 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro2849 DE MILIOANE DE EURO DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ, PENTRU BARCELONACuloarul de autostradă Bus-HOV va contribuila fluidizarea traficului în metropola catalanăUna dintre destinațiile turisticeși culturale cele mai căutate dinUniunea Europeană, Barcelona,plătește prețul propriului succes.Locuitorii capitalei catalane auînceput să-și părăsească locuințeledin metropolă, în favoare caselor dinsuburbii. Aceasta a dus la creștereainfluxului de navetiști către centrulorașului, infrastructura de tran-sport nefiind pregătită să preiasurplusul de călători, majoritateautilizatori ai automobilelor perso-nale. În mod previzibil, durata tran-sportului și ambuteiajele au crescutproporțional. Autoritatea Metro-politană de Transport Barcelonaa inițiat un proiect de înființare aunor benzi de circulație dedicateexclusiv autobuzelor și vehiculelorcu trei sau mai mulți pasageri.Un astfel de proiect este proiectulC-58, denumit după una dintre celemai aglomerate autostrăzi care facelegătura dintre oraș și suburbiiledin nord. Peste 150.000 de vehiculetranzitează, zilnic, autostrada C-58.
  29. 29. Scopul proiectului este îmbună-tățirea condițiilor de trafic întreBarcelona și zona suburbană ElValles, prin creșterea capacității detransport și reducerea congestiei,acestea ducând la încurajareautilizării transportului în comun șifolosirea sustenabilă a automobilelorproprietate personală. C-58 este,până în prezent, cel mai mare, celmai ambițios și cel mai scump proiectde acest tip al autorităților catalaneși va consta în 6,8 kilometri debenzi duble de circulație, dedicateexclusiv autobuzelor și vehiculelorcu cel puțin trei pasageri la bord(HOV – High Occupancy Vehicles).Culoarul Bus-HOV va ocupa centrulautostrăzii, iar, pentru aceasta,va fi construit un viaduct înălțatdeasupra benzilor existente la axuldrumului. Pe întreaga secțiunede 6,8 kilometri, autostrada va filărgită cu încă o bandă de circulație.Culoarul Bus-HOV se va întindeîntre intersecția Ripollet, aflată laintrarea în Barcelona, și BulevardulMeridiana, din centrul metropolei.Costurile acestui proiect sunt pemăsura ambițioaselor sale obiective:peste 115 milioane de euro, și,întrucât C-58 se încadrează înstrategia de dezvoltare a rețelelorde transport a Uniunii Europene, afost selectat pentru finanțare deaproape 50 de milioane de euro.Beneficiile imediate ale imple-mentării proiectului sunt creștereafluidizării traficului, creștereautilizării transportului în comun,creșterea vitezei medii de transport,odată cu reducerea riscului deaccidente, și creșterea graduluide ocupare a vehiculelor. În bani,aceste beneficii se estimează a fide peste 3,2 milioane euro anual,echivalent în economii de timp,carburant și reduceri de emisii degaze cu efect de seră.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanMAI 2013 29FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Culoar Bus-HOV înBarcelonaProgram: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,2007-2013Cost total: 115.452.308 euroFinanțare UE: 49.078.776euro49.078.776 eurofinanţare U.E. pentruproiectul „CuloarBus-HOV în Barcelona”
  30. 30. www.inforegio.ro30AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRUPOR (AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRIIREGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrap.ro,Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roORGANISM INTERMEDIAR PENTRUTURISM (Autoritatea Națională pentruTurism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C,sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCENTRUL DE INFORMARE PENTRUINSTRUMENTE STRUCTURALE(Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare şi monitorizare a ProgramuluiOperaţional RegionalAgendăBUCUREŞTI, 28-29 MAI 2013Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional RegionalAutoritatea de Management a Programului Operaţional Regional organizează reuniunea Comitetului deMonitorizare al Programului Operaţional Regional. Va fi analizat stadiul implementării programului şi vor filuate decizii cu privire la realocarea fondurilor către domeniile în care valoarea proiectelor depuse depăşeştesuma alocată. Pentru detalii, vă rugăm să consultaţi www.inforegio.roLA NIVEL MONDIAL, 15 IUNIE 2013Ziua Eoliană MondialăUn eveniment non-profit care are loc în fiecare an şi este coordonat de Asociaţia Europeană de Energie Eolianăşi de Consiliul Global de Energie Eoliană, cu scopul de a evidenţia puterea energiei eoliene şi posibilităţileacesteia de a schimba lumea. În această zi se pot vizita ferme eoliene, se pot purta discuţii cu experţi îndomeniu. De asemenea, se pot afla toate informaţiile necesare despre energia eoliană şi promovarea acesteia.Pentru mai multe detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/globalwindday/IRLANDA, DUBLIN, 17-19 IUNIE 2013Competiţia Europeană Intel BusinessEste o competiţie pentru produse inovatoare, tehnologii inteligente şi aplicaţii interactive web&mobile,în: sănătate şi aparatură medicală, energie şi echipamente de curăţenie, oameni şi societate, tehnologiainformaţiei şi comunicaţiilor, biotehnologie şi nanotehnologie. Premiile constau în: experienţa într-un programexecutiv în Silicon Valley, cu inventatori de renume mondial, îndrumare intensivă şi training cu profesioniştiîn afaceri, oportunităţi excepţionale de networking la nivel global şi vizibilitatea media internaţională pentrucompanii. Pentru mai multe detalii:http://www.eu2013.ie/events/event-items/associated-20130617intelbusinesschallengeeurope/
  31. 31. MAI 2013 31Să mai şi zâmbim! C����� ������ �� ���������� = Trebuie să ţii locul a trei persoane care au plecat. B��� ��������� �� ���������� = Şefii comunică, tu asculţi, încerci să înţelegi ce vor să spună, apoi execuţi şi te rogi să fiebine. S� ��� ��������� �� ��������� = Vei avea responsabilităţile unui şef, însă bani ioc şi respect deloc. R��������� �� ����� = În firmă este un haos perpetuu, iar tu va trebui să te descurci singur. S������ ���������� = Rămânem competitivi, plătind mai puţin decât concurenţii noştri. A������-�� ������� ������� �������� = Nu avem timp să te instruim, deci va trebui să te descurci singur. Ţ����� ��������� = Nu te plătim prea mult ca să vii îmbrăcat la patru ace; totuşi, sunt unii tipi mai îndrăzneţi, ce poartăcercei. D�������������� ������ ������� ��������� = Uneori trebuie să munceşti peste program; uneori, în fiecare seară şi uneori,în fiecare week-end... S������ �������� = Oricine din birou îţi poate cere socoteală şi îţi este şef. T������ �� ��� ����� �� ����� ������� = Nu avem serviciu de control al calităţii. D��� ��� �������, ��� ������ �� �����, � ������� = Femeile care solicită un post nu trebuie să aibă copii (şi ar fi bine pentruele să rămână aşa). I�������� �� �� �������� �� ������������ sau N���� ���������� ��������� ��� �� ���������� = Dacă eşti bătrân/ă, gras/ă şiurât/ă, ţi se va spune că postul s-a ocupat.Anunţdeangajare
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrap.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceData publicării: mai 2013

×