Revista Regio nr. 13

283 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
283
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 13

  1. 1. nr. 13, august 2012re v i s t aAparatură medicalăperformantăPENTRU JUDEŢUL HarghitaPeştera Regilorva fireamenajatăMĂNĂSTIREA DRAGOMIRNAŞI-A RECĂPĂTAT STRĂLUCIREACreşterea absorbţiei fondurilorstructurale şi de coeziuneStart pentru reabilitarea Teatrului„Maria Filotti”Copiii din Filipeştii de Târgcresc cu RegioCentrul Dumbrava – Şuncuiuş,o alinare pentru vârstniciNoul Palace Spa, impuls pentrurelansarea Băilor GovoraINVESTIM ÎN ROMÂNIA!Interviu cuEduard Hellvig,ministrul dezvoltăriiregionale şi turismului
  2. 2. www.inforegio.ro2introducere în lumea regioAbsorbţia fondurilor europene estesubiect de discuţii în aproapeorice dezbatere, fie ea electorală,economică sau socială. Pentru căbanii europeni care intră înRomânia sau în oricare ţară aUniunii Europene înseamnă pro­gres, dezvoltare, crearea de noilocuri de muncă, modernizare.Nu lipseşte din numărul de faţăal Revistei Regio un interesantinterviu cu domnul Eduard Hellvig,ministrul dezvoltării regionale şiturismului. Vom înţelege, din dis­cuţia cu domnia sa, evoluţia Pro­gramului Operaţional Regional,una mulţumitoare, având în ve­dere dificultăţile întâmpinate înderularea programului la nivelnaţional. Vom afla şi care suntcarenţele semnalate de ComisiaEuropeană, referitoare la sistemulde management şi control alprogramului, şi care sunt evoluţiile,atât la capitolul contractare, câtşi în ceea ce priveşte gradul deabsorbţie al fondurilor.Subiectul este cât se poate deserios şi, după cum puteţi citi şiîn acest număr al Revistei Regio,este tratat la cel mai înalt nivel.Ministrul afacerilor europene,Leonard Orban, a precizat că fon­durile totale alocate Românieipentru politica de coeziune în pe­rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2miliarde de euro, iar din aceştibani, 14 miliarde de euro - suntdeja contractaţi. Rata reală aabsorbţiei este acum de 10%, încondiţiile în care, în septembrie2011, aceasta era de 3,7%.Ca să înţelem mai bine ce înseamnăbanii europeni, avem nevoie deexemple, iar acestea nu lipsesc dinnumărul de faţă al Revistei Regio.Iată, numai în judeţul Harghita,oamenii se pot trata într-o clinicădotată cu cea mai nouă şi modernăaparatură medicală, iar în Centrulde plasament din Filipeştii de Târg,judeţul Prahova, 48 de băieţi cresccu Regio.Prin absorbţia fondurilor europene,patrimoniul cultural al Românieiva străluci din nou. În numărulacesta al Revistei Regio vom pre­zenta numai câteva exemple:prestigiosul teatru Maria Filottidin Brăila, Mănăstirea Dragomirna,din judeţul Suceava, Peştera Dâm­bovicioara sau noul Palace Spa,impuls pentru relansarea BăilorGovora, şi-au recăpătat strălucireade altădată cu ajutorul fondurilorRegio.Pentru acurateţe, ne-am propus sădăm exemple de proiecte imple­mentate şi în alte ţări. Numărulcurent al Revistei Regio includeun studiu de caz din Estonia -Extinderea şi renovarea CentruluiMedical al Estoniei de Nord - cu oparticipare financiară a ComisieiEuropene de aproximativ 67 mili­oane de euro, şi un exemplu dinCehia, cu un proiect industrial deo valoare modestă la prima vedere– puţin peste 1,6 milioane de euro– dar care a dat rezultate pesteaşteptări.Vă invităm să ne urmăriţi lună delună, pentru a cântări împreunăbeneficiile rezultate prin proiec­tele finanţate din fondurile Regio.EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  3. 3. AUGUST 2012 3SumarRegio în românia04 „Regio trebuie susţinut indiferent desituaţia politică”Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului07 hotărârile liderilor zonei euro08 Creşterea absorbţiei fondurilorstructurale şi de coeziune10 Start pentru reabilitarea Teatrului„Maria Filotti”12 Aparatură medicală performantăPENTRU JUDEŢUL Harghita13 Copiii din Filipeştii de Târgcresc cu Regio14 Mănăstirea Dragomirnaşi-a recăpătat strălucirea16 Centrul Dumbrava – Şuncuiuş,o alinare pentru vârstnici18 Peştera regilor va fi reamenajată2022 Ştiri REGIONALE24 Efectele crizei economice asupraimplementării proiectelorBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Un lifting medical pentru Tallinn28Cum să ambalezi perfecţiunea: clusterul Omnipackdin cehia30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Noul Palace Spa, impuls pentrurelansarea Băilor Govora
  4. 4. www.inforegio.ro4Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismuluiMomentele critice aufost depăşite de fiecaredatăCe părere aveţi despremodul în care s-a derulatRegio?Evoluţia Regio – Programul Opera­ţional Regional este mulţumitoa­re, având în vedere dificultăţileîntâmpinate în derularea sa lanivel naţional. Cu toate acestea,sunt unele carenţe semnalate deComisia Europeană (CE), referitoarela sistemul de management şicontrol al programului. Acesta aînregistrat evoluţii atât la capitolulcontractare, cât şi în ceea cepriveşte gradul de absorbţie alfondurilor, fiind unul dintre puţineleprograme operaţionale evidenţiatepozitiv de către Autoritatea pentruCoordonarea Instrumentelor Struc­turale (ACIS) din cadrul MinisteruluiAfacerilor Europene, dar şi la niveleuropean.Pentru o evaluare corectă, trebuieluat în consideraţie numărul marede probleme întâmpinate, în specialcele privind achiziţiile publicederulate de către beneficiari încadrul proiectelor finanţate prinRegio.Care e rata de absorbţie aRegio?Totalul plăţilor către beneficiariîn cadrul Regio (Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională + prefi­nanţare + buget de stat) reprezintăechiva­lentul a 1.241 milioane deeuro, din care fondurile europeneşi prefinanţarea acordate sunt învaloare de 1.119 milioane de euroşi reprezintă 30,02% din sumelealocate pentru perioada 2007-2013.Suma FEDR rambursată de către CEeste în valoare de 786 milioane deeuro, respectiv 21,10% din alocareaFEDR pe întreaga perioadă deprogramare 2007-2013. ValoareaFEDR a contractelor semnate de lalansarea programului: 14.420,05milioane lei, aproximativ 3.433,35milioane euro, reprezentând 92,15%din sumele FEDR alocate pentruperioada 2007-2013.Ce măsuri trebuie luatepentru creşterea acesteia?În primul rând, trebuie să urmărimca beneficiarii să respecte graficelede rambursare, deoarece absorbţiafondurilor structurale depinde înproporţie de 90% de modul în careaceştia îşi derulează activităţileîn cadrul proiectelor, începând culansarea procedurii de achiziţiepublică, până la asigurarea fluxuluide numerar necesar efectuăriiplăţilor către contractori şi depune­rea cererilor de rambursare. Apoi,trebuie să luăm măsuri în ceea cepriveşte simplificarea procesului deverificare şi autorizare a plăţilor,precum şi reducerea perioadei deprocesare a cererilor de rambursarela un termen mediu de 45 zilelucrătoare, la nivelul OrganismelorIntermediare şi al Autorităţii deManagement.Regio în RomâniaInterviuregio trebuie susţinutindiferent de situaţia politicăMinistrul dezvoltării regionaleşi turismului este încrezătorcă Regio – Programul OperaţionalRegional va funcţiona din ce în cemai bine şi că obiectivele strategiceale acestuia vor fi îndeplinite întermen.
  5. 5. AUGUST 2012 5O altă măsură necesară este promo­varea posibilităţilor de garantarea împrumuturilor contractate pen­tru asigurarea contribuţiei propriila finanţarea proiectelor de cătrebeneficiarii publici (conform OUGnr. 9/2010) şi beneficiarii privaţi(produse ale Fondului Naţional deGarantare a Creditelor pentru Între­prinderile Mici şi Mijlocii).Trebuie să avemsiguranţa că banii aufost cheltuiţi corectCare sunt dificultăţile cuimpact semnificativ asupraderulării Regio?Am identificat mai multe cauze:dificultăţi în finalizarea proce­durilor de atribuire de către bene­ficiari (contestaţii, anulări ale pro­cedurilor, etc.), modificări legis­lative, nerespectarea graficuluilucrărilor de către constructori dinmotive diverse – condiţii meteonefavorabile, descoperiri arheolo­gice, modificări ale soluţiilortehnice în implementare, etc.Modul în care beneficiarii deruleazăprocedurile de achiziţie publicăare impact semnificativ asupraimplementării proiectelor. Dacăacestea se derulează fără erori,se evită aplicarea corecţiilorfinanciare, se evită perioadele desuspendare a procesării cererilorde rambursare până la finalizareacontroalelor, utilizându-se în totali­tate fondurile alocate proiectului şi,implicit, creşte gradul de absorbţiea fondurilor europene.Aici avem şi carenţe. De exemplu,recentele avertizări asupra siste­mului de management şi controlal Regio sunt serioase semnale dealarmă. Trebuie să avem absorbţie,dar trebuie să avem şi siguranţa căbanii au fost cheltuiţi corect.Pentru aceasta am decisdouă categorii de măsuri:1Înfiinţarea Unităţilor deverificare a achiziţiilorpublice în cadrul AMPORşi OI, începând cu data de1 august 2012.2Înfiinţarea Corpului deMonitorizare Tehnicăşi Financiară a Proiectelorpentru a asigura imple­mentarea unor proiectesustenabile, cu impactasupra dezvoltării regio­nale.Care sunt principaleledificultăţi care împiedicăimplementarea proiectelor?Beneficiarii întâmpină dificultăţiîn accesarea de credite bancarepentru a-şi susţine fluxul financiarnecesar contractului de finanţare.În plus, calitatea slabă a proiectelortehnice atrage o serie de problemeîn execuţia contractelor. O altădificultate constatată este lipsapersonalului calificat în cadrulautorităţilor publice locale. De ase­menea, unele soluţii tehnice gânditede proiectanţi nu sunt întotdeaunacele mai bune, fiind necesarăschimbarea lor chiar pe parcursulimplementării proiectelor.Regio în RomâniaInterviu„Trebuiesă avem absorbţie,dar trebuie să avemşi siguranţa că baniiau fost cheltuiţicorect”
  6. 6. Diferenţele dedezvoltare s-au redussemnificativÎn ce măsură îşi atinge Regioobiectivul de reducerea disparităţilor la nivelregional?Regio – Programul Operaţional Re­gional are ca obiectiv strategiccrearea a 15.000 de locuri demuncă până la sfârşitul anului 2015,concomitent cu prevenirea creşteriidisparităţilor interregionale în ter­meni de PIB/locuitor, în perioada2007-2015. Până în luna mai 2012,ţinta de 15.000 de locuri de muncăa fost depăşită cu 8%, pentruproiectele contractate. Dacă luămîn consideraţie doar proiectelefinalizate, indicatorul este atinsîn proporţie de 15,2%. În ceea cepriveşte disparităţile regionale,datele furnizate de Eurostat pentruperioada 1998-2009 evidenţiază oreducere semnificativă a diferen­ţelor de dezvoltare între cea maibogată şi cea mai săracă regiunedin România, respectiv RegiuneaBucureşti-Ilfov şi Regiunea Nord-Est, în termeni de PIB regional pelocuitor, calculat la paritatea puteriide cumpărare standard (raportat lamedia UE – 27).Vom acorda, în continuare, atenţiedeosebită proiectelor declaratestrategice la nivel de regiuni. Înacest sens, în septembrie se voraproba normele metodologice defundamentare a acestor proiecte.Este un element de noutate caretrebuie valorificat de fiecare re­giune.Care sunt prognozelepentru 2012 – 2013?Pentru anul 2012, ne propunemsă atingem ţinta de contractarea 100% FEDR, iar pentru anul2013, să finalizăm activitatea decontractare a proiectelor pentrucare au fost aprobate finanţările înconformitate cu normele de aplicarea OUG 64/2009 privind gestionareafinanciară a instrumentelor struc­turale şi utilizarea acestora pentruobiectivul convergenţă, modificată,respectiv în cuantumul a 20% pestealocările fiecărei axe.Tot pentru anul 2012, ne-am pro­pus să redeschidem apelurile deproiecte pentru domeniul majorde intervenţie 5.2 în regiunile dedezvoltare Sud-Vest Oltenia şiCentru, şi să publicăm, spre con­sultare publică, Ghidul de finanţarepentru schema de eficienţă ener­getică.Din punctul de vedere al dezan­gajării fondurilor în cadrul Progra­mului Operaţional Regional, nuexistă acest risc în anul 2012, sumaminimă ce trebuia realizată fiind învaloare de 620 milioane de euro, iarrambursările de către Comisie fiind,la această dată, în valoare de 786milioane de euro.Ţinta de absorbţie asumată de cătreAM POR în anul 2012 (reprezentândsume transferate de Comisia Euro­peană) este de 788,34 milioanede euro, astfel încât suma totalărambursată de Comisia Europeană lasfârşitul anului 2012 va fi de 1.225,58mili­oane euro, reprezentând 32,90%din alocarea FEDR pentru ProgramulOperaţional Regional.AM POR şi-a propuscreşterea gradului deabsorbţieÎn 2013 se va înregistraun maxim al cererilor derambursare. Cum comentaţiacest lucru?AM POR şi-a propus, în anul 2012,atingerea unui grad de absorbţiemai mare decât suma minimă derealizat, pentru diminuarea efortu­lui de realizare a ţintei minimepentru anul 2013. Dacă ţinta deabsorbţie la 31 decembrie 2012,în valoare de 1.225,58 milioane deeuro, va fi atinsă, pentru anul 2013,suma minimă de realizat, pentruevitarea dezangajării fondurilorUE, va fi de 584,92 milioane deeuro, astfel încât, la sfârşitul anului2013, sumele rambursate de cătreComisie să fie în valoare de 1.810,5milioane de euro.Cum influenţează situaţiapolitică actualădesfăşurarea programului?Regio este un instrument de politicăpentru dezvoltare regională foarteimportant pentru ţara noastră.Situaţia politică din România nuinfluenţează gradul de absorbţie afondurilor europene şi nici procesulde contractare a proiectelor, caretrebuie să se deruleze după toateregulile Comisiei Europene. Oriceguvernare, indiferent de contextulpolitic sau de eventuale crizegenerate în plan politic, trebuie săacorde o atenţie sporită ProgramuluiOperaţional Regional, dar şi altorprograme sectoriale din domeniivitale pentru creşterea economică aRomâniei, aşa cum sunt transportulşi competitivitatea economică.A consemnatwww.inforegio.roRegio în RomâniaCătălin ANTOHEInterviu6
  7. 7. AUGUST 2012 7Ştiri Consiliul EuropeanHotărârile liderilor zonei EuroViitoarea Uniune economică şi monetarăCreştereeconomicăŞefii de stat sau de guvern au decisşi cu privire la un Pact pentrucreştere economică şi locuri demuncă, în cadrul căruia s-au luatdecizii care se vor aplica tuturorcelor 27 de state membre. Întrealtele, se vor mobiliza 120 miliardede euro pentru:l majorarea cu 10 miliarde de euroa capitalului subscris şi vărsat alBăncii Europene de Investiţii (BEI);l lansarea etapei-pilot a obligaţiu­nilor pentru finanţarea proiectelorreferitoare la infrastructurile dindomeniul transporturilor, al energieişi al reţelelor de bandă largă;l realocarea fondurilor structuraleîn vederea sprijinirii IMM-urilor şi aocupării forţei de muncă în rândultinerilor;l alocarea suplimentară a 55 mili­arde de euro, pentru măsurile deconsolidare a creşterii economice.Asistenţăpentru SpaniaLiderii Consiliului European audecis ca recapitalizarea băn­cilor din Spania să beneficieze deasistenţă din partea Fondului Euro­pean de Stabilitate (FES) până înmomentul în care MES devinedisponibil, apoi fondurile vor fitransferate către acesta. S-a maiconvenit ca fondurile FES/MES săpoată fi folosite în mod flexibilpentru a achiziţiona obligaţiuni decătre acele state membre carerespectă normele comune, recoman­dările şi calendarele.Afaceri externeConsiliul European a aprobatdecizia de a deschide negocierilede aderare cu Muntenegru.În altă ordine de idei, şefii de statsau de guvern reuniţi în şedinţaConsiliului European au condamnatviolenţele brutale din Siria şi ausubliniat „preocupările (…) profundeîn privinţa naturii programuluinuclear al Iranului”, îndemnândTeheranul să coopereze constructiv.Liderii au salutat intrarea în vigoarea embargoului UE asupra petroluluila 1 iulie 2012.La sfârşitul lunii iunie a acestuian, liderii zonei euro au căzutde acord asupra unui programde măsuri importante, pe termenscurt, care să asigure stabilitateazonei euro.Ca urmare a unei discuţii pe marginearaportului Către o veritabilă Uniuneeconomică şi monetară, şefii de statsau de guvern ai Uniunii Europenel-au invitat pe preşedintele Consi­liului European, Herman VanRompuy, să elaboreze, în colaborarecu preşedintele Comisiei, cu pre­şedintele Eurogrupului şi cu preşe­dintele Băncii Centrale Europene„o foaie de parcurs specifică,încadrată în timp, pentru realizareaunei uniuni economice şi monetareveritabile”. Totodată, s-a mai decisinstituirea unui mecanism unicde supraveghere bancară, condusde Banca Centrală Europeană(BCE), care să ofere mecanismuluieuropean de stabilitate (MES)posibilitatea injectării de fonduridirect în bănci.O strategie pe termen mai lungîn legătură cu modalităţile deconsolidare a uniunii economice şimonetare va fi detaliată înainte desfârşitul anului 2012.AUGUST 2012 7
  8. 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaEvenimentCreşterea absorbţiei fondurilorstructurale şi de coeziunePotrivit datelor prezentate înconferinţa de la Mamaia cutema „Creşterea absorbţiei fondu­rilor structurale şi de coeziune”,Regio are cea mai mare rată deabsorbţie.Ministrul afacerilor europene,Leonard Orban (foto), a prezentat,în cadrul conferinţei desfăşurate înluna iulie 2012, la Mamaia, cu tema„Creşterea absorbţiei fondurilorstructurale şi de coeziune”, mă­surile ministerului pe care îl conducepentru îmbunătăţirea absorbţieifondurilor, dar şi stadiul actual alacesteia. Conferinţa este cea de-adoua de acest gen de la începutulanului.Cele mai mari absorbţiiMinistrul Leonard Orban a precizatcă fondurile totale alocate Românieipentru politica de coeziune în pe­rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 mi­liarde de euro, iar din aceşti bani73% (14 miliarde de euro) sunt dejacontractaţi. Plăţile către beneficiarireprezintă 3,8 miliarde de euro.Rata reală a absorbţiei este de 10%în condiţiile în care, în septembrie2011, aceasta era de 3,7%. „Celemai mari absorbţii de fonduri suntpe Programul Operaţional Regionalşi cele mai puţine pe ProgramulOperaţional de Mediu”, a menţionatministrul. Riscul de pierdere a fon­durilor europene până la finele lui2012, dacă acestea nu se folosesc înproiecte, este de 952 milioane deeuro. Din aceşti bani, 308 milioanede euro ar trebui absorbiţi numaipe Programul Operaţional de Mediu.„Suntem la un moment de cotiturăîn care trebuie să luăm măsuri su­plimentare pentru consolidarea me­canismelor de control. Dacă nu leluăm, va fi greu şi ne putem aşteptaca un program sau altul să fie în­trerupt de la plăţi sau suspendat.Pentru Programul Operaţional Re­gional nu există riscul de a fi retraşibani”, a declarat ministrul.Problemele primarilorLa eveniment au participat primaridin diferite localităţi – Brăila, Bistri­ţa, Piteşti – dar şi beneficiari ai pro­iectelor europene sau potenţiali be­neficiari.Edilii i-au adus la cunoştinţă minis­trului mai multe probleme cu care seconfruntă. Primarul din Piteşti, TudorPendiuc, a abordat problema legatăde sancţiunile pe care ar trebui săle primească cei care blocheazăachiziţiile publice prin contestaţii.De asemenea, acesta a adăugat căîn viitorul apropiat va fi foarte greusă acceseze proiecte europene,pentru că nu vor avea bani pentrucofinanţare. Aurel Simionescu, pri­marul Brăilei, a adus în discuţieproblema unicităţii controlului laproiectele europene. „Sunt maimulţi cei care ne controlează decâtcei care muncesc efectiv pentruproiecte”, a sesizat Simionescu.Un alt primar prezent, cel dinBistriţa, i-a adus la cunoştinţăministrului că prin anumite axe definanţare este obligatoriu ca auto­rităţile locale să acorde 50% cofi­nanţare din bugetul total al pro­iectelor, lucru care, deseori, faceimposibilă depunerea unui proiect.„Trebuie o salarizaremai bună”La rândul său, ministrul a precizat căs-a făcut o verificare a proiectelorcare pot fi finalizate până în 2015.„Să vedem ce bani rămân, aceştiase vor disponibiliza pentru alteproiecte. Sunt unele proiecte carenu se pot finaliza până în 2015”.Ministrulavorbitdespreintroducereaunei categorii speciale de salarizarepentru cei care lucrează cu fondurieuropene. Sunt unele programeunde angajaţii primesc salarii foar­te mari şi unele unde aceştia suntplătiţi foarte prost. „Trebuie să asi­gurăm o salarizare mai bună pen­tru cei care au rezultate, dar săavem şi sancţiuni pentru cei care nuperformează. Am vrut să aducemoameni din afară pentru a lucra aici,dar avem limite salariale care nune-au permis”, a afirmat LeonardOrban.Paşii spre o abordaremai bunăÎntrebat despre concluziile trase înurma conferinţei, Leonard Orbanne-a declarat: „Am avut o dezba­tere foarte interesantă, au partici­pat foarte mulţi primari din diferi­te părţi ale ţării care au venit cuobservaţii şi întrebări concretedespre cum putem să îmbunătăţimdiferite aspecte. Primarii au insis­tat foarte mult pe modul cum seefectuează controalele sau audită­rile pe anumite proiecte. S-a insistat
  9. 9. AUGUST 2012 9Document prezentat la Mamaia de către Adina Ştefănescu, Director în cadrul Autorităţii de Management pentruProgramul Operaţional RegionalRegio în RomâniaEvenimentfoarte mult pe nevoia să existe ocoordonare, o abordare unitară aproblemelor identificate de dife­ritele structuri care auditeazăsau controlează. Este o observaţieimportantă şi va trebui ca lucrulacesta să fie realizat. S-a vorbitdespre implicarea autorităţilorlocale în ceea ce priveşte negociereaviitoarei perioade de programareşi, mai ales, modul cum vor arătastructurile şi procedurile şi cumva funcţiona întregul mecanismîn perioada 2014 - 2020. Eu suntpersoana care generează acestedecizii şi care propune anumitelucruri. Îl voi informa şi pe primulministru, care urmăreşte foarteatent ce se întâmplă.”PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONALCONTRACTE FINALIZATE (axele prioritare 1-5)– 15 mai 2012 –LEGENDĂNumăr contracte finalizate-Valoare FEDR (milioaneeuro)Axa prioritară 1 -Planuri integrate dedezvoltare urbanăAxa prioritară 2 -Infrastructura de transportAxa prioritară 3 -Infrastructura socialăAxa prioritară 4 -Mediu de afaceriAxa prioritară 5 -TurismTOTAL PROGRAM OPERAŢIONAL REGIONALnumăr contracte finalizate: 604valoare FEDR: 270,12 milioane euro
  10. 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaDezvoltare urbanăCătălin ANTOHEProiectul de restaurare şi consoli­dare a clădirii Teatrului „MariaFilotti” este cel de-al optulea încadrul Planului Integrat de Dez­voltare Urbană a Municipiului Brăila.El este cu atât mai important, cucât teatrul brăilean este un reperpentru comunitate. Scopul principalal restaurării şi consolidării esteincluderea acestui monument isto­ric în circuitul turistic naţional şiinternaţional şi deschiderea lui per­manentă spre vizitare, atât pentrugrupuri organizate, cât şi pentru vi­zitatori ocazionali.Din costul total al proiectului, 15,9milioane de lei vor fi acoperite dinfonduri nerambursabile.Restaurarea nu va oprireprezentaţiileContractul cu Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismului a fost semnatîn luna martie 2012. „Proiectul areo perioadă de implementare demaxim 23 de luni, dar noi sperăm sănu dureze atât, şi o valoare de circa20 milioane de lei. Aceasta estevaloarea de proiect, vom vedea,însă, care va fi suma rezultată înurma licitaţiei. De regulă, cei careStart pentru reabilitarea Teatrului„Maria Filotti”Clădirea de patrimoniu aprestigiosului teatru„Maria Filotti”, dinBrăila, urmează să fiesupusă unui amplu procesde restaurare şi de mo­dernizare cu ajutorulfondurilor europene ne­rambursabile. Proiectulva costa aproximativ 20milioane de lei şi îşi propunerecondiţionarea clădiriiteatrului şi ridicarea sa lastandarde europene.Clădirea teatrului face parte din patrimoniul cultural naţional
  11. 11. AUGUST 2012 11licitează vin cu 80-85% din sumarespectivă”, a declarat edilul-şef alBrăilei, Aurel Simionescu, cu ocaziasemnării contractului de finanţare.El a mai explicat că intervenţiileconstructorilor vor fi destul de difi­cile, deoarece se urmăreşte caprogramul artistic al teatrului sănu fie întrerupt. „Va fi, poate, ceamai pretenţioasă lucrare pentrucă vizează o serie întreagă de ele­mente, atât artistice, cât şi derezistenţă. Sunt probleme, de ase­menea, legate de modul în careasigurăm desfăşurarea activităţii înteatru. Va trebui să le combinăm.Noi vrem să se joace în continuareîn teatru şi să avem o continuitate aactivităţilor pe care le desfăşurămîn această instituţie”, a mai spusprimarul.Proiect pentrucomunitateClădirea a fost construită înjurul anului 1850, fiind astăzi unmonument de arhitectură, aflatpe lista clădirilor care fac partedin patrimoniul cultural naţional.Important pentru comunitate, tea­trul s-a implicat şi în activitateade educaţie a tinerilor. Anual, aicise desfăşoară Festivalul-concurs deteatru naţional, care îşi propune săpună în valoare pasiunea elevilorpentru arta spectacolului de teatru.Tot aici este organizată Olimpiada deImprovizaţie, manifestare care vreasă-i ajute pe tineri să-şi dezvoltecreativitatea şi inventivitatea.Lucrări complexeLucrările de rezistenţă, arhitectură,refacere a instalaţiilor electrice,a celor sanitare şi a sistemului determoventilaţii, sunt doar câtevadintre principalele intervenţii ce vorfi executate în cadrul proiectuluide reabilitare a Teatrului „MariaFilotti”.Restaurarea clădirii teatrului pre­supune lucrări de introducere aunor bariere chimice şi realizareaunui sistem corespunzător de ven­tilare a subsolului împotriva igrasi­ei, care a afectat clădirea de pa­trimoniu de-a lungul timpului. Tra­tamentul anti-igrasie prin barierechimice constă în difuzia lentăa unei soluţii alcaline sau acide,injectată în zidăria afectată deumiditate. Prin absorbţia treptată,până la saturaţie, se obţine, în final,un mediu impermeabil.Alte lucrări importante vor vizarealizarea unei izolaţii corespun­zătoare a planşeului de deasupraetajului doi, refacerea şarpantei,reabilitarea zonelor ce susţin podul,consolidarea planşeului de la nivelulholului monumental, realizareaunui sistem de centuri din betonîn pod, consolidarea pereţilor dinzidărie prin tencuire armată, repa­rarea corpului scării, refacereastructurilor termo şi hidroizolatoarela terase, curăţarea structurilor me­talice.Simbol al oraşuluiInstituţie de prestigiu a teatruluiromânesc, cu o tradiţie ce depăşeşte150 de ani, teatrul poartă numeleuneia dintre cele mai apreciateartiste ale secolului trecut, născutăla Brăila.Maria Filotti a fost o actriţă uluitoareprin talent, dăruire, inteligenţă,prestanţă şi devotament, susţinistoricii şi cronicile vremii. A jucatîn 167 de piese. Creaţiile sale din„Pescăruşul” de A.P. Cehov, „Damacu camelii” după A. Dumas, „AnaKarenina” după Lev Tolstoi sau „Onoapte furtunoasă” de I.L. Caragialeau rămas în galeria rolurilor memo­rabile ale teatrului românesc.Regio în RomâniaDezvoltare urbanăpeste150de anide tradiţie
  12. 12. www.inforegio.ro12Regio în RomâniaProgres pe mai multe planuriAparatură medicală performantăPENTRU JUDEŢUL HarghitaDatorită unui proiect finanţat prinRegio, locuitorii judeţului Harghitabeneficiază de investigaţii medicale cuaparatură medicală de înaltă tehnologie.Beneficiarul proiectului este omicroîntreprindere, clinica medicală„Uropraxis” din Miercurea Ciuc,care poate oferi, acum, pacienţilorservicii medicale performante.Medicina, în prim-planClinica medicală „Uropraxis” dinMiercurea Ciuc derulează un pro­iect în valoare de aproape 1,5milioane de lei, din care 858.000de lei nerambursabili, pentru achi­ziţie de aparatură medicală deînaltă tehnologie. Orban Imre,reprezentantul clinicii, ne-a oferitcâteva detalii despre achiziţiacelui mai performant sistem, com­plet neinvaziv, de distrugere apietrelor la nivelul rinichiului, unicîn judeţul Harghita. Sistemul esteformat dintr-o unitate de terapie,două sisteme de ţintire a pietrelor,unul cu raze X, celălalt cu ghidajecografic şi o masă de terapie.Proiectul a permis creşterea numă­rului de servicii prestate de clinică,majorarea cu 30% a cifrei de afacerişi crearea a două noi locuri demuncă, cu normă întreagă, pe toatădurata implementării acestuia.Cheltuire transparentăÎn ultimii patru ani au fost atrase,în judeţul Harghita, fonduri neram­bursabile de peste 61 milioane deeuro, pentru 57 de proiecte con­tractate prin Agenţia de DezvoltareRegională (ADR) Centru. OficialiiAgenţiei consideră ca fiind o prio­ritate cheltuirea transparentă afondurilor, organizând, regulat, înacest scop, întâlniri cu mass-media.„Informarea corectă a cetăţenilorprivind stadiul proiectelor esteo prioritate”, susţin oficialii ADRCentru.„Trebuie ca oamenii să afle atâtvaloarea sprijinului financiar ne­rambursabil, cât şi destinaţiaacestor resurse. Vorbim de chel­tuirea transparentă a fondurilor,de dreptul cetăţenilor de a cu­noaşte beneficiile pe care le vaobţine comunitatea după imple­mentarea proiectelor finanţatedin fonduri europene. Aici avemechipamente pentru salvare monta­nă şi microîntreprinderi mai per­formante în urma absorbţiei fon­durilor publice. Se lucrează la centresociale, cabinete medicale şi firmeproductive, se va dezvolta infra­structura turistică şi cetăţenii vorvedea tot mai des efectul favorabilal acestor fonduri nerambursabileasupra dezvoltării judeţului şiregiunii”, a declarat Simion Creţu,directorul general al Agenţiei deDezvoltare Regională Centru.Cătălin ANTOHE57proiectecontractateîn judeţulHarghita
  13. 13. AUGUST 2012 13ReportajRegio în RomâniaDan GUŞĂAm intrat cu inima strânsă înCentrul de plasament din Filipeştiide Târg. Mi-era puţin teamă deîntâlnirea cu cei 48 de băieţi, lafel de fericiţi că primesc vizita unorstrăini, pe cât e fiica mea cânddesface cadourile de sub bradul deCrăciun. Poate chiar mai mult.Mă copleşea amintirea poveştirilorde groază din alte centre, întrezidurile cărora copiii şi-au construito lume a lor, în care regulile le faccei mari, iar cei mici cresc învăţândsă supravieţuiască. Cu gândul laaceastă lume am trecut absent, prinholul strâmt, cu pereţii brăzdaţide crăpături. „Bună ziua, copii!”.„Bună ziuuuaaaa!”, mi-au răspunsîn cor. M-au întâmpinat cu bucuriala care mă aşteptam, dar nu m-amputut abţine să caut în ochii lor, întimp ce le împărţeam iepuraşi deciocolată, jucării şi cărţi de colorat,semnele fricii sau ale abuzurilor pecare încercau să le ascundă sau să leuite. Nu le-am văzut.Lumea lui MihaiMihai are nouă ani şi privireacurată, nu văd nicio umbră în ochiilui! Vorbeşte puţin greoi, dar seexprimă corect. O dată ce ne-amîmprietenit, a tras de mine să-miprezinte universul lui. Mi-a arătatsala de clasă, dotată modest, loculde joacă curat, dar îngust, cantinacu mese scorojite şi dormitorulmare, cu paturi suprapuse. Aicieste viaţa lui, aşa şi-o aminteştedintotdeauna, aceeaşi sală declasă, acelaşi dormitor, locul dejoacă, cantina, mesele scorojite şizidurile tot mai crăpate de la an laan. Lumea de afară o cunoaşte preapuţin.Soluţia RegioCentrul de plasament de la Filipeştiide Târg este universul a 48 debăieţi cu probleme speciale deînvăţare. 11 dintre ei au şi un gradde handicap. Copiii sunt trataţicorect, de educatorii specializaţipentru problemele lor de învăţareşi cele de sănătate. Nu ştiu dacă şicu dragoste. În drumul de întoarcerespre Bucureşti, am oprit la DirecţiaGenerală de Asistenţă Socială şiProtecţia Copilului Prahova, săîntreb ce se poate face pentruîmbunătăţirea condiţiilor de viaţăpentru cei 48 de copii. VasilicaFlorea, directoarea executivă, mi-aspus că cel mai târziu în martie2012, în mai puţin de o lună, sesemnează contractul de finanţarepentru reabilitarea, extinderea şimodernizarea Centrului de Plasa­ment. Într-adevar, pe 23 martie, înprezenţa lui Liviu Muşat, directorulAgenţieipentruDezvoltareRegionalăSud Muntenia, s-a semnat contractulde finanţare prin Regio a proiectului„Lucrări de modernizare, reţeleutilităţi, facilităţi acces şi dotări laCentrul de Plasament Filipeştii deTârg, judeţul Prahova”.Modernizare şireabilitareObiectivul general al proiectului îlconstituie îmbunătăţirea calităţiiinfrastructurii şi a gradului deconfort, dezvoltarea şi diversificareaserviciilor oferite în cadrul Centruluide Plasament Filipeştii de Târg.Pentru aceasta vor fi realizatelucrări de consolidare, reabilitare,modernizare şi echipare. Valoareatotală a contractului este de 3,9milioane de lei, din care: valoareaeligibilă nerambursabilă din FEDReste de 2,4 milioane de lei, valoa­rea eligibilă nerambursabilă dinbugetul naţional este de 364 miide lei, iar cofinanţarea eligibilă abeneficiarului este de 56 mii de lei.Copiii din Filipeştii decresc cu Regio
  14. 14. www.inforegio.ro14 www.inforegio.ro14Regio în RomâniaMănăstirea Dragomirnaşi-a recăpătat strălucireaAşezată pe colinele Bucovinei,la 12 km de Suceava, mănăstireaDragomirna a rezistat în timp, înciuda vicisitudinilor istoriei. Com­plexul de artă medievală MănăstireaDragomirna este compus din bisericamică sau a schitului, biserica mare,zidurile de apărare, vechea clădirea egumeniei, cele cinci turnuri,chiliile şi paraclisul.Măreţie şi evlaviePrin vechimea sa, prin eleganţa şisoliditatea formei, prin originali­tatea stilului, prin pitoresc,acest lăcaş de închinare trezeşteadmiraţia vizitatorilor. La vedereaei, evlaviosul închinător este totatât de impresionat ca şi istoricul şiomul de artă. Dincolo de frumuseţeapeisajului, de neobişnuitul locului,maiestatea monumentului produceo impresie de neuitat, prin rigorilegeometrice de mare rafinament,şi silueta unică prin proporţiileşi unitatea volumului, între cele­lalte monumente moldoveneştimedievale. De aceea, mănăstireaa atras atenţia oamenilor decultură. Nicolae Iorga vorbeadespre frumuseţea fără perechea Dragomirnei, despre măreţia eişi despre impresia pe care o faceasupra privitorilor:„Vederea bisericii este o uimirede bucurie. E înaltă şi îngustă cao cutie de sfinte moaşte şi e unuldin cele mai strălucite monumenteale vechii noastre arhitecturi, iarpentru Crimca un titlu veşnic deglorie”, nota acesta în lucrarea„Neamul românesc din Bucovina”.Proiectul a demaratîn 2009Complexul monastic a fost ctito­rit, între 1608-1609, de cătreMitropolitul Anastasie Crimca,Cătălin ANTOHEMănăstirea Dragomirna, dinjudeţul Suceava, a fostrestaurată printr-un proiect cufinanţare europeană, în valoare de26,7 milioane de lei, care a duratdoi ani. Cu ajutorul fondurilorRegio, complexul de artă medievalăde la Dragomirna şi-a recăpătatstrălucirea de altădată.Filă din istorie
  15. 15. AUGUST 2012 15Filă din istorieRegio în Româniasusţinut material de familia dedregători Stroici şi cu ajutoruldomnitorului Miron Barnovschi.De-a lungul timpului, mănăstirea abeneficiat de mai multe restaurări,cea mai importantă având loc întreanii 1960-1970. Niciodată picturanu a fost prevăzută, însă, în vreunadintreacestea,astfelcămonumentulistoric avea nevoie de o restaurarede profunzime a acesteia. În anul2009, conducătorii mănăstirii ausolicitat finanţare din Regio pentruproiectul „Restaurarea şi conserva­rea patrimoniului cultural şi moder­nizarea infrastructurii conexe laMănăstirea Dragomirna”.Proiectul a vizat atât restaurareacomponentelor artistice, cât şi con­strucţii noi pentru modernizareainfrastructurii conexe. Primeleobiective supuse restaurării aufost căile de acces din interiorulcomplexului şi gardul împrejmuitor.Pavimentul de pe aleea de acceseste refăcut, cu păstrarea motivuluitradiţional, din cuburi de granit îndouă culori, iar aleea principalăeste flancată de un gard din plasăornamentală din fier de bareindependente. Atât gardul, cât şipavimentul au fost realizate pentrua oferi vizitatorilor sentimentul deintimitate duhovnicească, dar şi celde securitate, inspirate de sistemulmedieval defensiv.Restaurare dupăultimele standardeDe departe, cel mai important obiec­tiv al proiectului a fost restaurarea şiconservarea componentelor artisticeale bisericii „Pogorârea SfântuluiDuh” din Mănăstirea Dragomirna.Prin tehnicile de conservare şirestaurare s-a urmărit redareastrălucirii picturilor murale cedecorează altarul şi naosul bisericii.Stratul pictural de la începutulsecolului al XVII-lea şi cel de frescăau fost curăţate, consolidate şistabilizate, eliminându-se interven­ţiile neglijente anterioare. Procesulde restaurare a picturilor muralele-a readus la forma originară, deexcepţie.Catapeteasma a fost şi ea restaurată,iar turnurilor şi drumurilor de strajăli s-au înlocuit învelitorile cu tablăde cupru. În incinta mănăstirii afost construit un punct de informareturistică, mărturie a restaurării unuimonument care ilustrează iscusinţaşi dragostea de frumos a oamenilorde pe aceste meleaguri.
  16. 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaSocialCentrul Dumbrava – Şuncuiuş,o alinare pentru vârstniciMulţi dintre noi privim vârstaînaintată ca fiind doar ocolecţie de boli şi suferinţe.Pentru alţii, bătrâneţea înseamnălinişte, meditaţie, o preocuparemai intensă pentru „a fi” decâtpentru „a face”. Cine se apropiede aceştia din urmă simte o senzaţiede căldură, mângâiere şi o puterebinefăcătoare. Aceşti oameniau adunat atât de mult bine înei, încât orice gest al lor esteexpresia bunului simţ, a rânduirii şia frumosului.În judeţul Bihor, la o altitudinede 650 de metri, înconjurat de opădure de foioase şi conifere, a fostconstruit un centru modern destinatvârstnicilor care îşi doresc o viaţăliniştită.Incluziune socialăIdeea construirii acestui centruaparţine Fundaţiei Hexagon Energiadin Şuncuiuş care, în urmă cu cinciani, a pus bazele Mănăstirii Sf. IoanIacob Hozevitul. Proiectul depusde fundaţie pentru reabilitarea,extinderea şi modernizarea infra­structurii centrului rezidenţial pen­tru persoane vârstnice „Dumbrava– Şuncuiuş” a fost selectat în cadrulRegio. Contractul de finanţare afost semnat în noiembrie 2009, iarimplementarea a durat 24 luni.Valoarea totală se ridică la 3,5milioane lei, din care 2,5 milioanelei prin Regio. Prin rezultatele saledirecte, proiectul se încadrează înStrategia naţională de dezvoltare aserviciilor sociale, fiind capabil săasigure incluziunea socială pentruo categorie vulnerabilă - persoanelevârstnice.Condiţii deosebiteProiectul a urmărit îmbunătăţireacalităţii şi ridicarea standardelorserviciilor sociale prin reabilitarea,extinderea şi modernizarea infra­structurii centrului rezidenţial pen­tru persoane vârstnice „Dumbrava”din localitatea Şuncuiuş. Clădireaprincipală a fost reabilitată, astfelîncât să asigure servicii de cazare delungă durată, care să ofere un cadruadecvat de găzduire şi îngrijire apersoanelor vârstnice.În urma finalizării acestui proiect,centrul a fost reabilitat şi dotatconform standardelor europene. Bă­trânii locuiesc în camere spaţioase şiau la dispoziţie multiple posibilităţi:săli, terase şi un parc de 3 hectareîn care se pot plimba în voie.Asigurarea sănătăţii locatarilor esteuna dintre principalele preocupăriale personalului centrului. Ei potfi trataţi în cabinetul medical dinincinta complexului, care mai dis­pune de o sală de tratament şi o altade gimnastică medicală.Servicii complexeCentrul oferă servicii sociale pen­tru îngrijirea persoanei, prevenireamarginalizării sociale şi sprijinireareintegrării sociale, consiliere ju­ridică şi administrativă, sprijin pen­tru plata unor servicii şi obligaţiicurente, ajutor pentru menaj şiprepararea hranei. Serviciile deAndreea NECULA
  17. 17. AUGUST 2012 17Regio în RomâniaSocialconsiliere pentru prevenirea mar­ginalizării sociale se asigură fărăplata unei contribuţii, ca undrept fundamental al persoanelorvârstnice, de către asistenţi sociali.În această categorie intră serviciisocio-medicale ca ajutorul pentrurealizarea igienei personale, rea­daptarea capacităţilor fizice şipsihice, antrenarea în activităţieconomice, sociale şi culturale, con­sultaţii şi îngrijiri medicale, inclusivstomatologice, administrarea demedicamente, oferirea de materialesanitare şi de dispozitive medicale.În plus, s-au iniţiat programe şiactivităţi care să permită grupuluiţintă menţinerea unui ritm de viaţăactiv, cu efect benefic atât asuprastării de sănătate fizice a acestora,cât şi a celei mentale.Condiţii de admitere înCentruBeneficiarii serviciilor de asistenţăsocială ai Fundaţiei Hexagon Ener­gia sunt persoanele vârstnice carenu au familie sau nu se află înîntreţinerea unor persoane obli­gate la aceasta, care nu au locu­inţă şi nici posibilitatea de a-şiasigura condiţiile de locuit pe bazaresurselor proprii, care nu rea­lizează venituri proprii sau acesteanu sunt suficiente pentru asigurareaîngrijirii necesare, cei care nu sepot gospodări singuri sau necesităîngrijire specializată, ori se aflăîn imposibilitatea de a-şi asiguranevoile socio-medicale, din cauzabolii sau a stării fizice sau psihice.Sunt considerate persoane vârstnicepersoanele care au împlinit vârstade pensionare stabilită de Legea nr.263/2010, respectiv 63 de ani pentrufemei şi 65 de ani pentru bărbaţi.Contribuţia pe care rezidentul oachită centrului, ca o contravaloarea serviciilor ce i se oferă, este ne­gociabilă, în funcţie de gradul dedependenţă al beneficiarului şiporneşte de la 1.500 lei/lună. Înacest preţ sunt incluse cazarea încentru, trei mese principale plusdouă gustări zilnic, servicii me­dicale (consultaţii, prescrierea şiadministrarea medicamentelor),servicii de natură religioasă, consi­liere duhovnicească.
  18. 18. www.inforegio.ro18Monumente ale naturiiRegio în RomâniaPeştera Regilor va fi reamenajatăObiectivul general al proiectuluieste dezvoltarea zonei montane dinjudeţul Dâmboviţa, prin creştereaactivităţii turistice în zona PeşteriiIalomiţei. Investiţiile realizate cusprijin Regio vor avea ca rezultatcrearea condiţiilor optime pentruvizitarea peşterii, cu acces îmbună­tăţit pentru turişti, inclusiv pentrupersoanele cu dizabilităţi.Monument naturalSupranumită Peştera Regilor, grotaIalomiţei sau Ialomicioara, cummai este cunoscută, este situatăla 1.660 de metri altitudine. Sedesfăşoară pe un singur nivel, peo lungime de aproximativ 480 demetri, din care 400 de metri suntaccesibili turiştilor. Zona esteîncadrată de versanţi abrupţi şi depăduri de brazi, astfel că răcoareaeste prezentă chiar şi vara, cândîn zonele de câmpie temperaturiledevin insuportabile.În sezonul de vară, Peştera Ialomi­cioarei este una dintre atracţiileturistice din inima Bucegilor. Zilnic,drumul din munţi este străbătutde zeci de turişti din ţară şi dinstrăinătate, care vin să admireaceastă frumuseţe creată de natură.Din păcate, infrastructura precarăa fost o piedică importantă pentrudezvoltarea turistică a acestei zone.Înainte de 1924, prin această grotăcurgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâulintră în subteran înainte de a ajungela grotă şi se varsă mult mai jos,în Ialomiţa. Prima sală a peşteriipoartă numele lui Mihnea-Vodă.Urmează apoi galeriile numite Pasaj,Decebal (în formă de dom, din carese deschid mai multe galerii) şi Sf.Maria. Cea mai mare cavitate dinaceastă peşteră o reprezintă SalaUrşilor. Aici au fost descoperiteschelete vechi de 10.000 de ani,provenite de la ursul cavernelor,Ursus Spelacus Blum.Investiţii de milioaneVor fi refăcute în totalitate insta­laţiile interioare şi pasajele dePeştera Ialomiţei, cea mai importantă formaţiune carstică a Bucegilor,va intra, în curând, într-un proces de modernizare, cu ajutorulfondurilor europene. Perioada de implementare a proiectului, finanţatprin Regio, este de 24 de luni, interval de timp în care se vor desfăşuralucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii turistice.Cătălin ANTOHE
  19. 19. AUGUST 2012 19Regio în RomâniaMonumente ale naturiiacces, urmând să fie mai binepusă în valoare această bijuteriea Bucegilor. Valoarea totală acontractului de finanţare este de6,4 milioane de lei. Din aceastăsumă, 4,6 milioane de lei reprezintăfonduri de dezvoltare regionalănerambursabile, 363,26 mii dinbugetul naţional, diferenţa fiindasigurată de beneficiar, judeţulDâmboviţa.O istorie zbuciumatăUn alt obiectiv turistic al zoneieste Mănăstirea Ialomiţei, cuhramul Sfinţii Apostoli Petru şiPavel, situată chiar la intrarea înpeşteră. A fost ridicată în secolul alXVI-lea, fiind ctitoria voievoduluiŢării Româneşti Mihnea cel Rău.Lăcaşul de închinăciune are o istoriezbuciumată. Domnitorul a ridicataşezământul de cult în semn demulţumire pentru Dumnezeu, dupăce a scăpat de turci, ascunzân-du-se în grotă. De-a lungul timpului,mănăstirea a ars de mai multeori, însă tot de atâtea ori a fostrefăcută. Cei care au dat o mânăde ajutor refacerii bisericii au fostpreoţii şi ciobanii din zonă. În anul1994 s-a ridicat un schit nou chiarla intrarea în peşteră, precum şi uncorp de chilii.Proiect de impactProiectul „Reabilitarea şi moder­nizarea infrastructurii tehnice pen­tru creşterea potenţialului turistical Peşterii Ialomiţei din masivulBucegi, judeţul Dâmboviţa” estefinanţat prin axa prioritară 5 aRegio „Dezvoltarea durabilă şipromovarea turismului”, Domeniulmajor de intervenţie 5.2. „Crearea,dezvoltarea, modernizarea infra­structurii de turism pentru valo­rificarea resurselor naturale şi creş­terea calităţii serviciilor turistice”.
  20. 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaNoul Palace Spa,impuls pentru relansarea Băilor GovoraHotelul Palace, în jurul căruia s-adezvoltat întreaga staţiune BăileGovora, a fost proiectat astfel încâtfiecare cameră să primească de-alungul zilei lumina solară. Hotelul are365 de goluri în zidărie, iar luminapătrunde în clădire pe tot parcursulzilei, clădirea fiind orientată spreest-vest. Fief al protipendadei dinprima jumătate a secolului trecut,hotelul este azi monument istoric şimândria localităţii.Servicii diversificateMihai Handolescu, unul dintrecei mai importanti acţionari aibeneficiarului S.C. Băile Govora S.A.,ne-a declarat că valoarea totală aproiectului este de 17,3 milioanede lei, costurile eligibile depăşinduşor 12 milioane de lei, din careasistenţa financiară nerambursabilăeste de aproximativ 7,1 milioane delei. Hotelul va avea 93 de camere depatru stele şi 39 de trei stele, iarcapacitatea de cazare va creşte cu57 de locuri. Stabilimentul va deţineşi spaţii de cazare şi un grup sanitarpentru persoane cu dizabilităţi,situate la parterul hotelului. Faţadava fi refăcută conform aspectuluiiniţial, iar serviciile turistice vorfi diversificate prin crearea unuiBusiness Club, în care se vor organizaîntâlniri de afaceri. Pentru acestobiectiv au fost amenajate două sălide conferinţe la parterul hoteluluişi au fost asigurate conexiuni deinternet în toate camerele hotelului.Agrement şi tratamentBaza de tratament a hotelului va fireabilitată, recompartimentată şidotată conform standardelor mo­derne din centrele balneare in­ternaţionale. Dotările constau înechipamente specifice: aparate deterapie cu laser, magnetoterapie,unde scurte, electroterapie, ultra­sunete, etc. „Costul aparaturii me­dicale este de 286.882,5 lei”, ne-aprecizat Handolescu. La rândul său,va fi dezvoltată baza de agrementcare va încorpora sala de fitness,În urmă cu 100 de ani, arhitectulfrancez Ernest Doneaud începeaconstruirea complexului Palacedin govora, care urma să devinăunul dintre cele mai frumoase şiatractive locuri de vacanţă dinRomânia. În ultimele decenii,clădirea s-a deteriorat, iar, încele din urmă, hotelul a fostînchis. Acum, datorită unui proiectfinanţat prin Regio, a sosit timpulca hotelul Palace să revină laviaţă. Proiectul va fi finalizat lajumătatea lunii noiembrie a acestuian, stadiul lucrărilor fiind înprezent de circa 94%.www.inforegio.ro20Relansare turisticăCorina CIUMAŞU
  21. 21. AUGUST 2012 21Relansare turisticăRegio în Româniasaune cu o capacitate de şase per­soane, cabine de masaj şi solar.Palace Govora Spa va mai deţinedouă bazine - unul cu apă mineralăşi altul cu apă sulfuroasă, izvorulde apă termală urmând să fie şi elreabilitat.Resuscitare turisticăPentru anii următori, începând cu2013, se preconizează sosirea a25.000 de turişti în staţiunea balneo­climaterică Băile Govora. 3.000dintre aceştia se vor putea caza, ande an, la Hotelul Palace Govora Spa.Mihai Handolescu spune că noulcomplex va permite crearea aaproape 180 de noi locuri de muncă.„Sunt angajate, temporar, 150 depersoane, pe durata realizării inves­tiţiei, alte 27 urmând a fi angajatepermanent pentru operarea com­plexului, după inaugurare. Prindezvoltarea staţiunii, se naşte şiposibilitatea stimulării comunităţiilocale de afaceri (peste 200 deagenţi economici) şi antrenării celorpeste 2.990 de locuitori ai oraşuluiBăile Olăneşti în activităţi noi”.Handolescu speră că modernizareacontinuă a staţiunii şi potenţialulturistic al acesteia vor duce la creş­terea interesului investitorilor stră­ini pentru staţiunea Băile Govora.Parc balnear de excepţieAşezământul Băile Govora a fostînfiinţat pentru tratarea afecţiu­nilor reumatismale şi ale căilorrespiratorii, prin stăruinţa a douămari personalităţi - I.C. Brătianu,fost prim-ministru al României şigeneralul dr. Popescu Zorileanu.Atestată ca staţiune balneoclima­terică de interes naţional, BăileGovora fac parte, alături de BăileOlăneşti şi Călimăneşti–Căciulata,din trioul perlelor balneare aleVâlcei. Staţiunea excelează în ser­vicii medicale şi balneare, dar şituristice şi de agrement: locuri depromenadă, terenuri sportive şide joacă pentru copii, muzeu dearheologie şi centru de informareturistică.Mândria staţiunii o constituie, însă,parcul balnear cu o suprafaţă de 15hectare, proiectat, la începutulsecolului al XX–lea, de arhitectulpeisagist francez Emil Pinard. Unicprin arhitectura sa, ecosistemulparcului reuneşte specii indigenede foioase, altele caracteristicearealului montan (conifere), darşi specii exotice, o atracţie pentruzecile de mii de turişti care vin laGovora pentru tratament sau pentrurelaxare.AUGUST 2012 21Parcul balnear se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare
  22. 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRUProiectede povestitAgenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest promoveazăproiectele finanţate cu sprijinul Regio – ProgramulOperaţional Regional prin reţelele de socializare.Începând cu luna aprilie 2012, ADR Nord-Vest prezintăpe www.nord-vest.ro şi pe pagina de Facebook proprie(foto), povestea câte unui proiect.Prin intermediul fotografiilor au fost prezentateproiecte în maniera Înainte şi După, cu imaginialăturate reprezentând diverse stadii ale proiectelor.De la lansarea campaniei, atât pe site-ul instituţiei,cât şi pe pagina acesteia de Facebook, mii de cetăţeniau văzut care este impactul Regio în comunităţile lor.Şcoala de AfaceriNord – EstConştientă de noile provocări ale culturii antrepre­noriale în contextul global, dar şi de realităţile şispecificul sistemului de management românesc,Agenţiapentru Dezvoltare Regională Nord-Est şi-a concentratatenţia în ultima perioadă şi pe conturarea unei oferteeducaţionale pragmatice de formare a antreprenorilordin regiune. În acest context, sub cupola proiectuluiASVILOC+s-adesfăşurat,înperioadaaprilie-iunie2012,o acţiune pilot în colaborare cu Extremadura BusinessSchool (EBS), menită să contribuie la îmbunătăţireaabilităţilor de management cu efecte benefice pentruîntreg mediul socio-economic regional.Proiectele,„în carne şi oase”Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a făcut, înluna iulie, o vizită de studiu la câteva dintre cele maiimportante proiecte finanţate prin Regio în cadruldiferitelor domenii majore de intervenţie.Obiectivul vizitei a fost acela ca ADR Vest să motivezeangajaţii şi să-i informeze corect asupra întreguluiproces de implementare a Regio în regiunea Vest.Prin participarea în cadrul vizitei de studiu, angajaţiiagenţiei au avut posibilitatea de a vedea, aplicate,proiectele la care au lucrat şi la implementarea căroraau contribuit sau contribuie în continuare.Practicăpentru studenţiAgenţia pentru Dezvoltare Regională Centru imple­mentează, în calitate de partener, proiectul „Practica– primul pas pentru cariera ta!”, derulat în perioada01.02.2011-31.01.2013.Proiectul vizează facilitarea inserţiei pe piaţa munciia 600 de studenţi aflaţi în tranziţie de la şcoală laviaţa activă, din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vestşi Centru, prin participarea la stagii de practică, con­siliere şi orientare profesională. Obiectivul, asumatde partenerii proiectului care acţionează la nivelulRegiunii Centru, constă în sprijinirea a 200 de studenţiaparţinând centrelor universitare regionale, în desfă­şurarea stagiilor de practică în interiorul firmelor dinregiune.
  23. 23. AUGUST 2012 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIABUCUREŞTI-ILFOVSchimb deexperienţăO delegaţie formată din 13 reprezentanţi ai ConsiliuluiConcurenţei (CC) din România şi ai Agenţiei Naţionalepentru Protecţia Concurenţei (ANPC) din RepublicaMoldova a făcut o vizită, pe 25 iulie 2012, la sediulAgenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia, pentruo documentare privind aplicarea legilor în domeniu.Agenda întâlnirii de lucru a cuprins o prezentare acadrului instituţional pentru implementarea Progra­mului Operaţional Regional, atribuţiile ADR SV, încalitate de organism intermediar, precum şi situaţiaimplementării programului în regiunea Oltenia. Unalt subiect dezbătut a fost experienţa acumulată deagenţie în procesul de creştere a gradului de absorbţiea fondurilor disponibile.Promovarea Regioîn presa localăÎn a doua jumătate a lunii iulie 2012, ADR Sud-Est adesfăşurat o activitate de promovare a Regio – ProgramulOperaţional Regional, prin publicarea de comunicate şicasete de presă în ziare locale din Brăila (foto), Buzău,Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Acţiunea a urmăritinformarea cititorilor despre stadiul contractării sumeloralocate la nivelul regiunii şi evidenţierea proiectelorfinalizate la nivelul fiecărui judeţ în parte.În cele şase judeţe, sunt finanţate prin Regio 342 deproiecte, în valoare de circa 393 milioane de euro. Ladata de 30 iunie 2012, valoarea sumelor rambursatecătre beneficiari era de 154 milioane de euro.Sesiunede informarePe 26 iunie a.c., Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud Muntenia a organizat cea de-a patra sesiunede informare destinată organismelor intermediaredin regiunea Sud Muntenia. Întâlnirea de lucru aavut ca scop diseminarea rezultatelor ProgramuluiOperaţional Regional, precum şi facilitarea unuischimb de experienţă între organismele intermediareresponsabile de implementarea programelor opera­ţionale în regiunea Sud Muntenia. În acest sens,fiecare organism intermediar a prezentat, pe scurt,situaţia derulării programului operaţional de care esteresponsabil, situaţia proiectelor depuse şi contractate,precum şi tipurile de probleme întâmpinate deaplicanţi în implementarea acestora.CARAVANADE INFORMAREAgenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov(ADRBI) a organizat o serie de evenimente la sfârşitullunii iulie a.c.Pe 26 iulie 2012, în cadrul Caravanei de informare„Oportunităţi de dezvoltare existente în regiuneaBucureşti Ilfov” s-a prezentat situaţia implementăriiproiectelor finanţate din Regio şi din alte programeoperaţionale în regiunea Bucureşti-Ilfov.Beneficiarii de finanţare Regio au prezentat experienţalor privitoare la demararea şi derularea proiectelor.Pe 31 iulie, a avut loc o serie de evenimente, încolaborare cu Centrul InfoEuropa, cu tema „prezentulşi viitorul implementării proiectelor de dezvoltareregională”.
  24. 24. www.inforegio.ro24AnalizăRegio în RomâniaCriza economică şi-a pusamprenta asupra întreguluiproces de implementare aproiectelor adresate mediuluide afaceri finanţate prin Regio -Programul Operaţional Regional.Dacă în 2009 criza şi-a făcutsimţite efectele, în special asupradepunerii şi contractării proiectelorpropuse spre finanţare din cadrulpriorităţilor destinate mediului deafaceri, în 2010, efectele negatives-au resimţit asupra procesuluide implementare a proiectelor.Beneficiarii s-au confruntat, înprincipal, cu trei probleme majoredeterminate de criza economică:l obţinerea dificilă a resurselorfinanciare necesare implementăriiproiectelor;l deprecierea masivă a monedeinaţionale în raport cu cea unicăeuropeană, fapt ce a determinatscumpirea bunurilor şi serviciilorpentru contractele în care s-aspecificat echivalentul valorii îneuro;l imposibilitatea realizării rezul­tatelor prevăzute în contractul definanţare.Politica de creditareprudentăBeneficiarii au fost puternic afectaţide politica de creditare foarteprudentă a băncilor şi de lipsa degaranţii suficiente pentru obţinereacreditelor. Autorităţile româneau luat o serie de măsuri pentrua remedia problema: s-a majoratcota de prefinanţare a valoriicheltuielilor eligibile de la 15%la 30%, s-a introdus posibilitateagajării activelor finanţate pentrufacilitarea contractării de credite şiprefinanţarea pentru beneficiarii alecăror proiecte intră sub incidenţaajutorului de stat până la 35% dinvaloarea totală a cheltuieliloreligibile. Chiar şi cu aceste măsuriadoptate, s-a înregistrat un numărimportant de contracte reziliate, caurmare a lipsei de finanţare.Fragilitateaactivităţilor industrialePe parcursul adâncirii crizei, pemulte dintre pieţele de desfaceres-a înregistrat fenomenul de dimi­nuare a cererii. Aceasta, alăturide prognozele tot mai pesimisteale mediului macroeconomic, i-adeterminat pe mulţi dintre bene­ficiarii proiectelor finanţate prinRegio să rezilieze contractele dejasemnate. Efectul de domino alcrizei a continuat cu restructurărimasive în industrie şi în zona deretail şi cu prăbuşirea sectoruluiconstrucţiilor. De altfel, criza a scosla lumină fragilitatea unor activităţiindustriale care înregistraseră odezvoltare exponenţială în peri­oada de creştere economică. Celemai afectate au fost industria mate­rialelor de construcţii, industriatextilă şi cea de confecţii, care aufost nevoite să apeleze la o profundărestructurare. În unele zone din ţară,economiile judeţene au fost seriosafectate de declinul întreprinderilormici şi mijlocii (IMM) care activau înindustria uşoară şi cea alimentară.Riscul valutar, unfactor determinantGreşita evaluare a riscului valutara fost unul dintre aspectele impor­Efectele crizei economice asupraimplementării proiectelorMihai CRAIU
  25. 25. AUGUST 2012 25AnalizăRegio în Româniatante generate de criza economică.Efectele le-au simţit mai ales bene­ficiarii primelor licitaţii, din iunie2008, care au avut în vedere o apre­ciere a monedei naţionale în raportcu euro, dar s-au confruntat cu odevalorizare de aproape 20%. Ei aufost nevoiţi să-şi modifice propriacontribuţie, iar măsura de creşterea TVA de la 19% la 24% a condus şiaceasta la creşterea efortului finan­ciar total.Impactul crizei s-a manifestat şiprin reducerea încasărilor şi prinîntârzieri la plată din partea clien­ţilor, tocmai când firmele erauangajate în efectuarea achiziţiilor deechipamente, potrivit calendaruluide implementare a proiectelor. Dincauza acestor „morţi subite” afluxului de numerar, au existat multemomente în care beneficiarii nu aumai avut bani pentru desfăşurareaactivităţilor curente, fiind nevoiţisă-şi dirijeze toate resursele disponi­bile către prefinanţarea achiziţiilorprevăzute în proiect.Autorităţile locale,blocate de austeritateAutorităţile publice locale s-auconfruntat cu aceleaşi problemeprecum cele de mai sus, cele maimulte conturând în 2008 proiecteledestinate susţinerii mediului deafaceri, în perioada de creştereeconomică. Din 2009, declinuleconomic la nivel regional a de­terminat scăderea profundă a în­casărilor bugetelor locale. Impli­caţiile asupra asigurării resurselorfinanciare necesare implementăriiproiectelor sunt evidente, mai alesîn contextul în care criza financiarăa condus şi la imposibilitatea de aobţine credite de la bănci. Şi pentrua îngreuna lucrurile şi mai mult,au avut loc reduceri de personalşi blocarea posturilor vacante, încondiţiile în care volumul de muncăal autorităţilor publice locale careimplementează proiecte finanţatedin fonduri europene a crescutsemnificativ.ÎnvăţăminteCele de mai sus sunt câteva dintreefectele semnificative ale crizeieconomice asupra implementăriiproiectelor. O bună cunoaştere şicatalogare a problemelor apărute şia ansamblului factorilor generaţi decriză, care au împiedicat succesulacestora sunt esenţiale pentru iden­tificarea, pe viitor, a soluţiilor decontracarare a efectelor negative.
  26. 26. www.inforegio.ro26Bani europeni în Uniunea EuropeanăOţară mai mică decât Bucureştii,cu o populaţie de numai 1,3milioane de locuitori, a reuşitsă atragă finanţare europeanănerambursabilă în cadrul unuiproiect medical gigant, în valoaretotală de peste 100 milioane deeuro. Vorbim despre Estonia, carea înţeles necesitatea îmbunătăţiriisemnificative a serviciilor medicaleoferite populaţiei.Extinderea şi renovarea CentruluiMedical al Estoniei de Nord (PERH- Põhja-Eesti Regionaalhaigla) esteun proiect esenţial, care vizeazăameliorarea accesului la tratamentecardiace, la oncologie şi la alteforme de tratament avansat.Centrul Medical al Estoniei deNord, situat în capitala Tallinn, cuo populaţie de puţin peste 400.000de locuitori, este un stabilimentmedical modern, fiind principalulspital din această ţară baltică. Elfurnizează servicii de sănătate lacele mai înalte standarde, fără capacienţii să simtă vreun disconfort,totul făcându-se pentru a dezvoltamedicina de calitate în Estonia.Construiesc pentruviitorObiectivele acestui proiect suntîmpărţite între lucrări de construcţii(noi aripi ale spitalului şi renovareacelor existente) şi îmbunătăţiriaduse ofertei medicale tehnicefurnizate de Centrul Medical alEstoniei de Nord, la care apeleazăo populaţie de 581.900 de locuitori.Construcţia unei noi aripi în zonaMustamäe, clădire cunoscută subnumele de Blocul X, se face în paralelcu renovarea secţiilor de diagnosticşi tratament existente în Blocul C.De asemenea, va fi renovată clădireasecţiei de patologie. Campusul prin­cipal a fost extins şi optimizat înceea ce priveşte atât spaţiul, cât şilogistica, ceea ce, exprimat în cifre,se traduce prin creşterea normei desuprafaţă alocată de la 78 la 103metri pătraţi pentru fiecare pat despital.În afară de construcţia de noi clădirişi modernizarea din temelii a celorexistente, proiectul a mai luat încalcul şi necesitatea investiţiilorîn echipamente şi îngrijire medi­cală. Centrul medico-social esteextrem de important pentru comu­nitatea locală, în calitate deangajator, în condiţiile în careaici lucrează 3.626 de persoane,dintre care 590 de medici şi 1.352de infirmiere. Corpului medical ise adaugă personalul administrativşi de întreţinere, care numără 714persoane.Un lifting medical pentru Tallinnwww.inforegio.ro26Exemplu europeanCătălin ANTOHE
  27. 27. AUGUST 2012 27Exemplu europeanBani europeni în Uniunea Europeană4 hectare de ... spitalProiectul a început în 2007 şi centrulmedical şi-a primit primii pacienţi lafinele lunii ianuarie 2012. În total,suprafaţa desfăşurată, pe cares-a construit, se ridică la 38.584mp. Acesteia i se adaugă o altăsuprafaţă, de 20.277 mp, pe care seaflă clădirile renovate.Noul Bloc X (cu o suprafaţă totală de29.807 mp), este dotat cu aparatede tratament şi diagnostic de înaltătehnologie şi găzduieşte medicinade urgenţă, medicina internă deurgenţă, secţiile de diagnostic ra­diologic şi de radioterapie, 40 depaturi în secţia de terapie intensivă,nu mai puţin de 18 săli de operaţieşi un serviciu de medicină nucleară.De asemenea, alte săli au fostconstruite pentru serviciul de far­macie şi cel de sterilizare ale spi­talului. Următoarea etapă a re­novării centrului medical va vizareconstrucţia Blocului C şi a secţieide patologie.Rezultate vizibileOdată dus la bun sfârşit, proiectulCentrului Medical al Estoniei deNord va permite tratarea mai mul­tor pacienţi, în condiţii de ran­dament medical sporit, ceea ceva duce la scurtarea perioadei despitalizare. În egală măsură, pro­iectul îşi propune să reducă numărulcazurilor de malpraxis, ceea ce vaduce la scăderea sumelor cheltuitecu spitalizări ulterioare. Toate aces­tea se vor realiza printr-o creş­tere a motivării personalului şi oîmbunătăţire a condiţiilor tehniceşi funcţionale ale clădirilor şi echi­pamentelor.De asemenea, proiectul va con­tribui la extinderea capacităţii şicompetenţelor Centrului Medical alEstonieideNordînmateriedeformareprofesională în domeniul medical şi încel al cercetării medicale. „Lucrărilede construcţie a noilor clădiri şirenovarea clădirilor existente reu­nesc resursele şi optimizează ser­viciile oferite. În acelaşi timp, aces­tea sporesc atractivitatea centruluiPERH ca instituţie educaţională şi decercetare ştiinţifică”, spune TõnissAllik, preşedintele Consiliului deAdministraţie al Centrului Medicalal Estoniei de Nord. „Principalii be­neficiari ai infrastructurilor noi şireconstruite sunt, în primul rând,pacienţii cu patologie oncologică şicardiovasculară, precum şi cei carereprezintă urgenţe. Capacitateaîmbunătăţită a infrastructurii şi aechipamentelor conexe va permiteîmbunătăţirea accesului la tehnologiide salvare a vieţilor omeneşti, cumar fi radioterapia şi cardiologia inter­venţională”, a precizat Allik.FIŞA TEHNICĂA PROIECTULUIFinanţare: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională2007-2013Cost total: 107.353.303 de euroParticiparea Comisiei Europene:66.814.486 de euroAUGUST 2012 27
  28. 28. www.inforegio.ro28Bani europeni în Uniunea EuropeanăAjungând la concluzia că punân-du-şi beţe-n roate reciproc nu ajungnicăieri, mai mulţi producători dinacelaşi domeniu s-au asociat, ceeace i-a făcut să devină o redutabilăforţă de negociere, atât pe plannaţional, cât şi pe pieţele externe.Totul, accesând fonduri europene.Mega-asociereSituată în nord-estul Boemiei,regiunea Hradec Králové poate să selaude cu un bogat trecut industrial.De mai bine de zece ani, activităţilemanufacturiere au cunoscut o mu­taţie structurală. În acest context,21 de întreprinderi din domeniulambalajelor s-au asociat – atât întreele, cât şi cu furnizorii lor şi cu douăuniversităţi – şi au creat, în 2005,Clusterul Omnipack.Înfiinţarea acestui cluster, cu sediulcentral la Jaroměř (Hradec Králové),derivă din cooperarea informalăcare se dezvoltase deja între com­paniile de ambalaje din regiune.Această cooperare devenise absolutnecesară pentru a putea face faţăunor comenzi al căror volum depăşeacu mult capacităţile individuale deproducţie ale fiecărei întreprinderi.Ceea ce a stimulat, deopotrivă, în­fiinţarea clusterului, care numărăîn momentul de faţă 25 de membri,a fost subvenţia acordată prin Pro­gramul Operaţional Industrie şi În­treprinderi, susţinut din fonduristructurale şi implementat deMinisterul Industriei şi Comerţuluidin Republica Cehă. CompaniaPolyPLASTY, care a primit aceastăsubvenţie prin intermediul Consi­liului Regional din Hradec Kralové, ainventariat toate întreprinderile dindomeniu şi le-a identificat pe celecare erau interesate să formeze uncluster.Acest proces de inventariere apermis, de asemenea, obţinerea dedate referitoare la ce informaţii şice know-how era dispusă să „punăla bătaie” fiecare întreprindere. Înafară de producătorii de ambalaje,au acceptat să participe la proiectUniversitatea din Pardubice şiUniversitatea Boemiei Occidentaledin Pilsen.Competitivitate crescutăChiar dacă membrii clusteruluisunt concurenţi pe plan comercial,programele lor de producţie suntadesea complementare. Lucrul înreţea a indus o competitivitatecrescută pentru întreprinderilecare fac parte din cluster, în spe­cial pentru IMM-uri. Parteneriipot acum să răspundă mai rapid şimai eficace la tendinţele pieţei şi,graţie colaborării cu universităţileşi centrele de cercetare, pot săintegreze mai facil inovaţiile şi săutilizeze noi tehnologii.Universitatea Boemiei Occidentale aconceput structura organizaţionalăşi juridică a proiectului, în vremece Universitatea din Pardubice s-aocupat de formarea viitorilor membriai clusterului. Cele două centreuniversitare cooperează pentru or­ganizarea de seminarii pe temepertinente în domeniu, lucrând laCum să ambalezi perfecţiunea:clusterul Omnipack din cehiaUn proiectindustrial de ovaloare modestăla prima vedere – puţinpeste 1,6 milioane deeuro – a dat rezultatepeste aşteptăriîn Cehia.Exemplu europeanCătălin ANTOHEcluster ştiinţifico-tehnologic„O grupare de persoanejuridice şi persoane fiziceconstituită în baza unuicontract de asociereîncheiat între organizaţiiledin sfera ştiinţei şiinovării acreditate şi/sauinstituţiile de învăţământsuperior acreditate, alteorganizaţii necomerciale,pe de o parte, şi agenţieconomici, autorităţi aleadministraţiei publicelocale, asociaţii patronalesau asociaţii profesionale,persoane fizice, instituţiifinanciare, organizaţiiinternaţionale, investitoriautohtoni sau străini, pede altă parte, în scopuldesfăşurării activităţii decercetare ştiinţifică, deînvăţământ şi de transfertehnologic al rezultatelorştiinţifice şi inovaţiilor,valorificării lor prinactivităţi economice.”
  29. 29. AUGUST 2012 29Exemplu europeanBani europeni în Uniunea Europeanăproiecte de cercetare-dezvoltarespecifice şi ajutându-i pe membriiclusterului să pună la punct tipuri deambalaje din ce în ce mai inovative.Economii la costuriReunite în cluster, întreprinderiledispun de o mai mare putere de ne­gociere pentru achiziţiile şi vânzărilelor, în faţa furnizorilor şi a clienţilor.Numărul mare al întreprinderilorimplicate îi permite clusteruluiOmnipack să realizeze economii,reducând costurile de promovareşi lansare pe piaţă a produselor.Schimburile de know-how şi deinformaţii permit fiecărei companiipartenere să se muleze mai bine petendinţele pieţei şi să identifice noioportunităţi.Primele elemente vizibile ale pro­iectului sunt un site de internet,prestareadeserviciideconsultanţăşiparticiparea clusterului la mai multeexpoziţii specializate (Fachpackîn Germania, Taropak în Polonia,Emballage în Franţa). De departe,cel mai important rezultat a constatîn cumpărarea de echipament des­tinat centrului de experimentărişi de dezvoltare al Omnipack, uti­lizat de membrii clusterului, darşi de societăţi din afara lui. O altărealizare demnă de a fi menţionatăeste crearea unui portal Marketing Business, utilizat pentru contactareapartenerilor şi a potenţialilor clienţi.Următoarele etape vor constaîn promovarea regiunilor HradecKralové, Pardubice şi Vysocina ca poliimportanţi în domeniul ambalajelor,cu Omnipack ca vârf de lance. Oaltă prioritate este continuareafavorizării procesului de inovare,întărind filiera şi legăturile sale cuorganisme de cercetare ştiinţifică.Totodată, proiectul le permitemembrilor săi să se ajute reciprocpentru export şi pentru o mai bunăpenetrare pe pieţele internaţionale,asigurându-se de accesarea viitoarea surselor de finanţare europeană.FIŞA TEHNICĂA PROIECTULUIProgramul OperaţionalIndustrie şi Întreprinderi,susţinut din fonduri europeneSursa: Open Days 2006Valoarea totală: 1.603.607euroContribuţia ComisieiEuropene: 1.202.705 euro
  30. 30. www.inforegio.ro30Nicosia, Cipru, 29-30 august 2012Reuniunea informală a miniştrilor şi secretarilor de stat pentru afaceri europeneReuniunea va fi dedicată exclusiv negocierilor din cadrul Programului financiar multianual 2014-2020. La reuniune, vorparticipa membri ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Consiliului şi ai Parlamentului European.versailles, franţa, 29-31 august 2012Reuniunea „Viitorul tineretului în Europa”Grupul Angajatorilor din Comitetul Economic şi Social European, organizează, sub patronajul preşedintelui HenriMalosse, reuniunea „Tineretul European: Speranţă sau disperare pentru noua generaţie?”. Participanţii la întâlnire,care va avea loc la Palatul Congresului, îşi propun să identifice răspunsuri la mai multe întrebări, între care:• Ce este de făcut pentru a pune la dispoziţia tineretului european instrumentele şi bunurile necesare pentru areuşi în viaţă?• Ar trebui pusă în mişcare solidaritatea între generaţii pentru a reda sensul unei acţiuni colective?• Cum poate Consiliul Economic şi Social, instituţia care reprezintă aspiraţiile societăţii civile, să contribuie la acestimpuls?Detalii la adresa http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-future-youth-europeBruxelles, Belgia, 6-7 septembrie 2012Conferinţa „Locuri de muncă pentru Europa”Conferinţa, a cărei temă este „politica de ocupare a forţei de muncă”, va fi găzduită de László Andor, comisareuropean pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Conferinţa va fi transmisă online live.Detalii la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=encatId=88eventsId=641AgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionaleşi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.ro,Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110,Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro,www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C,sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018,Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentruInstrumente Structurale(Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional Regional
  31. 31. AUGUST 2012 31Să mai şi zâmbim!Vremea este mohorâtă într-un orăşel din Irlanda. Plouăşi toate străzile sunt goale.Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea camtrăieşte de pe o zi pe alta.În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel,opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dorisă înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele.Iar drept gaj depune o bancnotă de 100 de euro. Pro­prietarul îi predă câteva dintre cheile camerelor.1Deîndată ce musafirul a urcat scările, hotelierul iabancnota, fuge la măcelar şi-şi plăteşte datoria.2Măcelarul ia cei 100 de euro fuge de-a lungul străziişi-l plăteşte pe ţăran.3Ţăranul ia cei 100 de euro şi-şi achită datoria ladepozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.4Angajatul de la depozit ia banii, aleargă la cârciumăunde achită consumaţiile luate pe credit.5Cârciumarul ia cei 100 de euro şi-i dă cântăreţei dela bar, pentru că şi ea a avut zile grele, după ce acântat pe credit.6Femeia fuge la hotel şi plăteşte camera în care secazase, cu 100 de euro.7Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de larecepţie, moment în care apare turistul, cere gajulînapoi şi pleacă, pentru că nu i-a plăcut nicio camerădin cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.DECI:ü Nimeni nu a produs nimic.ü Nimeni nu a câştigat nimic.ü Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc dinnou cu optimism spre viitor.Aşa să funcţioneze, până la urmă, şi pachetul salvatoral U.E.?Pachetulsalvator
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: august 2012

×