Inliniedreapta.net ronald reagan-discursuri_eseniale_i_retrospectiv

181 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
181
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
1
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Inliniedreapta.net ronald reagan-discursuri_eseniale_i_retrospectiv

  1. 1. inliniedreapt a.net http://inliniedreapta.net/lavedere/ronald-reagan-discursuri- esentiale-si-retrospectiva/Ronald Reagan, discursuri esenţiale şiretrospectivăCu ocazia comemorării a 100 de ani de la naştere prezentăm trei discursuri importante şi oretrospectivă a omului şi perioadei Reagan la care participă Steven Hayward, autor al monografieiThe Age of Reagan.Primul discurs, numit “A Time for Choosing”, este supranumit simplu “The Speech”. Este probabil celmai percutant discurs al lui Reagan şi afirmarea cea mai elocventă a filozofiei politiceconservatoare a viitorului preşedinte. Discursul a fost înregistrat pentru televiziune în octombrie1964 şi a făcut parte din campania de susţinere a candidaturii lui Barry Goldwater la preşedinţiaamericană. Goldwater a pierdut la mare distanţă în favoarea lui Lyndon B. Johnson, fostulvicepreşedinte al administraţiei Kennedy, însă efectul produs de acest discurs l-a catapultat peReagan în rolul de figură politică naţională. Un prim divident a fost victoria din 1966 în alegerilepentru postul de guvernator al Californiei. Vechi de mai bine de 40 de ani, acest discurs nu şi-apierdut deloc actualitatea. Temele dezbătute au rezonanţă în prezent şi oricând sau oriundelibertatea şi suveranitatea cetăţenilor este ameninţată de puterea uzurpatoare a statului sau deideologiile tiranice ale colectivismului.Al doilea discurs a fost rostit în iunie 1982 în faţa parlamentului britanic. Asemeni unuia dintrementorii săi intelectuali, Whittaker Chambers, Reagan a descris frământările Războiului Rece drepto bătălie filozofică între forţele libertăţii şi tirania totalitară. Într-o vreme când gândirea geopoliticăamericană era dominată de preferinţa pentru acomodare şi recunoaştere a comunismului, Reagana anunţat răspicat că “regimurile sădite de baionete nu prind rădăcini”. Refuzând să recunoascălegitimitatea regimurilor marionetă impuse de sovietici în spatele Cortinei de Fier, Reagan asubliniat importanţa mişcării dizidente Solidaritatea şi a interpretat evenimentele poloneze drept“un punct de cotitură”. Imperiul sovietic, a spus el, “se află în criză deoarece cerinţele economicesunt în conflict direct cu cele ale ordinii politice… Sistemul sovietic este o structură politică ce numai corespunde bazei sale economice.” Experimentul marxist-leninist, a insistat Reagan, traversa ostare de declin ireversibil. Convingerea sa era că “marşul democraţiei şi al libertăţii vor condamnamarxism-leninismul la lada de gunoi a istoriei”. Şapte ani mai târziu se consemna căderea ziduluiberlinez şi implicit prăbuşirea lagarului de concentrare sovietic, confirmând viziunea extraordinarăproclamată în 1982.Al treilea discurs prezentat este cuvântarea istorică din 12iunie 1987, în faţa Porţii Brandenburg din Berlin. A intrat înistorie datorită provocării adresate liderului sovieticGorbaciov – “Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!” – dar
  2. 2. la momentul respectiv a fost primit cu placiditate în Europa şiAmerica. Cu doi ani înainte de prăbuşirea comunismului, nicimăcar germanii nu credeau că zidul va dispare curând sau căURSS intrase în comă. Mai degrabă, actorul de mâna a doualocatar la Casa Albă continua să confunde complexitateageopolitică cu un platou de filmare din Hollywood. Cu o searăînainte, 25.000 de pacifişti germani din Berlinul de Vest auprotestat împotriva sosirii lui Ronald Reagan, într-odemonstraţie care s-a încheiat cu ritualul obişnuit almilitanţilor pentru pace: maşini arse, magazine distruse petraseu şi bătălii de stradă cu poliţia. Doi ani şi jumătate maitârziu (după căderea zidului) John Kornblum, diplomat american din Berlin, declara: “Ca din nimic,toată lumea a început să spună: ‘Ia te uită, Ronald Reagan a prevăzut asta [căderea zidului, n.m.],el a fost cel care i-a aplicat lovitura de graţie.”Ultimul material este o conversaţie, jalonată de Peter Robinson de la Institului Hoover, cu StevenHayward, autor al unei impresionante monografii Reagan în două volume. Este o recapitulare binestructurată a perioadei Reagan, cu o serie de amănunte inedite şi o excelentă evaluare a roluluiistoric jucat de al 40-lea preşedinte american.

×