Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1

2,288 views

Published on

  • Be the first to comment

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1

  1. 1. Specialitatea 615.1 – Horticultură ¤Tema01¤Disciplina – Pomicultura generală ¤Sectorul pentru obţinerea pomilor altoiţi cuprinde:¤Numărul de întrebări în teste - 539 ¤Două sau trei câmpuri¤ ¤Solarii în care se obţin puieţi prin semănat în ghivece sau cuburi¤Tema01¤ nutritive¤¤Pepinierele pomicole: ¤ ¤Spaţii pentru păstrarea pomilor altoiţi¤¤Determină viitorul livezilor şi eficienţa în acest sector de bază a ¤Hale pentru altoirea la masă¤Republicii Moldova¤¤Promovează descrierea principalelor soiuri de pomi şi arbuşti ¤Tema01¤fructiferi¤ ¤Ca unitate de bază pentru determinarea sectoarelor în¤Asigură omologarea soiurilor¤ pepinieră serveşte:¤¤Asigură studiul primar al soiurilor¤ ¤Mărimea câmpului ordinar care se înfiinţează anual¤ ¤Mărimea câmpului doi unde se produc pomi altoiţi în vârstă de un¤Tema01¤ an¤¤Pepinierele pomicole asigură: ¤ ¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Un anumit raport între specii, soiuri şi portaltoi, promovează ¤Mărimea sectorului de obţinere a pomilor şi arbuştilor pe rădăcinisortimente de mar productivitate¤ proprii¤¤Experimentarea de stat a soiurilor¤¤Încercarea soiurilor în condiţiile de producţie¤ ¤Tema01¤¤Tehnologii moderne pentru soiurile de pomi¤ ¤Pentru aprovizionarea 1 ha din câmpul unu sunt necesare:¤ ¤0,5 – 1,0 ha marcotieră de portaltoiuri clonali¤¤Tema01¤ ¤0,5 – 1,0 ha şcoală de puieţi¤¤Pepinierele se amplasează:¤ ¤4 – 5 ha livadă de seminceri¤¤In centrul zonei pomicole deservite pe soluri plan sau cu pante ¤4 – 5 ha livadă de soiuri producătoare de ramuri – altoi¤până la 5o , uşoare cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă,profunde¤ ¤Tema01¤¤Pe soluri cenuşii de pădure şi cernoziomuri levigate, care se ¤În sectoarele de formare a pomilor, marcotieră, plantaţii –lucrează uşor cu pante până la 10 %¤ mamă de căpşun, zmeur şi coacăz se recomandă asolament din:¤¤Pe pante până la 5 % cu expoziţie sudică sau nordic㤠¤7 – 8 sole¤¤Pe soluri cu reacţie neutră, uşor alcalină sau uşor acidă, cu apă ¤3 – 4 sole¤freatică sub 0,5 m adâncime¤ ¤5 – 6 sole¤ ¤9 – 10 sole¤¤Tema01¤¤Terenurile pentru pepinieră trebuie să fie amplasate:¤ ¤Tema01¤¤În apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru ¤Suprafaţa utilă a teritoriului, necesară pentru amplasareairigare, căilor de comunicare¤ pepinierei pomicole constituie:¤¤În apropierea livezilor industriale¤ ¤90 % din suprafaţa total㤤Compact în componenţa asolamentelor de câmp¤ ¤60 % din suprafaţa total㤤Cel puţin la 1000 m de la livezile industriale¤ ¤70 % din suprafaţa total㤠¤0 % din suprafaţa total㤤Tema01¤¤Pepiniera trebuie să deţină următoarele sectoare:¤ ¤Tema01¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤Unitatea teritorială şi organizatorică de bază în sectoarele¤Livezi de seminceri şi de plante – mamă producătoare de ramuri pepinierei pomicole serveşte:¤altoi¤ ¤Tarlaua¤¤Marcotieră, stolonieră şi drajonier㤠¤Parcela¤¤Plantaţii mamă, sectoare de înmulţire, şcoala de pomi, sectorul ¤Trupul¤construcţiilor tehnologice, sectorul mecanic¤ ¤Sola¤¤Tema01¤ ¤Tema01¤¤Plantaţiile mamă de seminceri servesc pentru obţinerea:¤ ¤Reţeaua de drumuri include:¤¤Sâmburilor şi seminţelor care servesc la creşterea portaltoilor ¤Drumuri magistrale late de 6 – 8 m¤generativi¤ ¤Zone pentru întoarcerea agregatelor late de 10 – 12 m¤¤Lăstarilor şi clonilor valoroase¤ ¤Drumuri dintre tarlale cu lăţimea de 9 – 10 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru altoire¤ ¤Drumuri dintre parcele late de 5 – 6 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru butăşire¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pregătirea terenului se realizează prin:¤¤Marcotiera cuprinde plante mamă:¤ ¤Defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, fertilizarea şi¤Din care se recoltează marcote de măr, gutui, cireş etc.¤ desfundarea terenului, micro – nivelarea¤¤Autentice şi libere de viroze din care se recoltează lăstari şi ramuri ¤Stabilirea reţelei de drumuri şi amplasării perdelelor de protecţie¤pentru altoire¤ ¤Parcelarea terenului în funcţie de relief ¤¤De tip intensiv cu randamentul de marcote – 500000 buc /ha¤ ¤Amplasarea raţională a sectoarelor pepinierei¤¤Bienale libere de viroze¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pentru şcolile de pomi şi puieţi terenul se desfundă:¤¤Sectorul de înmulţire cuprinde:¤ ¤La 35 – 40 cm adâncime¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤La 18 – 22 cm adâncime pe terenurile în pant㤤Trei câmpuri – 1, 2, 3¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Laboratorul pentru micropropagare “in vitro”¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime pe terenurile plan¤¤Plantaţii elită producătoare de lăstari şi ramuri pentru altoire şipentru butăşire¤ ¤Tema01¤ ¤În pomicultura biologică gunoiul de grajd:¤ 1
  2. 2. ¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea ¤50 – 60 cm¤terenului¤ ¤20 – 30 cm¤¤Se administrează la suprafaţă până la desfundarea terenului¤ ¤18 – 20 cm¤¤Se îngroapă la 25 – 30 cm adâncime¤¤Nu se aplic㤠¤Tema02¤ ¤Semănatul în şcoala de puieţi se poate face manual,¤Tema02¤ semimecanizat şi mecanizat:¤¤În plantaţiile de seminceri recoltarea fructelor se face când ¤Toamna se seamănă speciile sâmburoase, iar primăvaraacestea ating maturitatea:¤ speciile sămânţoase şi sâmburoase¤¤Fiziologic㤠¤Speciile sâmburoase se seamănă totdeauna primăvara¤¤Tehnologic㤠¤Speciile sămânţoase se seamănă totdeauna toamna¤¤De recoltare¤ ¤Sâmburii de piersic, cais, nuc şi migdal cu o perioadă de stratificare¤De consum¤ relativ scurtă se seamănă primăvara¤¤Tema02¤¤Extragerea seminţelor se face:¤ ¤Tema02¤¤Imediat după recoltare la speciile sâmburoase şi după 10 – 20 ¤Adâncimea de semănat este:¤zile la – sămânţoase¤ ¤De regulă, de 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei¤¤După prelucrare tehnologică a fructelor¤ ¤De 5 – 6 cm pentru sămânţoase¤¤După procesul de fermentare a pulpei¤ ¤De 10 – 12 cm pentru piersic, migdal şi nuc¤¤După procesul de distilare a fructelor¤ ¤De 8 – 10 cm pentru cireş, vişin, mahaleb¤¤Tema02¤ ¤Tema02¤¤Uscarea seminţelor se face:¤ ¤La semănatul de toamnă pentru uniformizarea condiţiilor de¤Pe prelate la umbră, vara şi la soare toamna (septembrie – postmaturare:¤octombrie)¤ ¤Rândurile se bilonează la 10 – 12 cm înălţime¤¤La o temperatură de 35 – 40oC¤ ¤Semănatul se face în şanţuri deschise şi nu se biloneaz㤤La o temperatură de 40 - 45oC¤ ¤La seminţele speciilor pomicole se adaugă o mică cantitate de¤La o temperatură de cel mult 25oC¤ seminţe de culturi indicatoare de rânduri (orz, ovăz etc.)¤ ¤Seminţele se seamănă amestecate cu nisipul de la stratificare¤¤Tema02¤¤După uscare, conform STAS, umiditatea seminţelor trebuie să ¤Tema02¤fie de:¤ ¤Pivotul rădăcinii puieţilor se retează pentru a provoca¤12 - 14 %¤ ramificarea acestuia la adâncimea:¤¤4 – 6 %¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤8 - 10 %¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤15 – 17 %¤ ¤De 15 – 20 cm¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤Tema02¤¤Seminţele se păstrează în saci de pânză în depozite:¤ ¤Tema02¤¤Cu temperatura de 6 – 10o C şi la o umiditate a aerului între 50 ¤Puieţii se scot mecanizat cu plugul VPN – 2 cu tăiereaşi 60 %¤ rădăcinilor:¤¤Uscate, bine iluminate şi aerisite¤ ¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤În curs de 5 – 6 ani¤ ¤La 5 – 10 cm adâncime¤¤Cu temperatura de 3 – 4O C pentru a nu se instala mucegaiuri¤ ¤La 15 – 20 cm adâncime¤ ¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Greutatea absolută a seminţelor (greutatea a 1000 seminţe în ¤Tema02¤g.), serveşte:¤ ¤Păstrarea puieţilor se face în locuri drenate şi adăpostite, în¤La calculul numărului de seminţe la kg¤ şanţuri adânci:¤¤La determinarea purităţii¤ ¤De 35 – 40 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea viabilităţii¤ ¤De 15 – 20 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea calităţii culturale¤ ¤De 40 – 50 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤ ¤De 50 – 60 cm lăţime¤¤Tema02¤¤Viabilitatea seminţelor se determină:¤ ¤Tema02¤¤Prin metoda organoleptică, metoda biochimică şi metoda ¤Pentru înfiinţarea de plantaţii – mamă de portaltoi, dupăgerminaţiei forţate¤ nivelare, fertilizare şi dezinsecţie terenul se desfundă:¤¤Numai după încolţire înainte de semănat¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Numai după stratificare¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime¤¤în timpul stratificării¤ ¤La 40 – 50 cm adâncime¤ ¤La 30 – 40 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Stratificarea seminţelor şi sâmburilor se face:¤ ¤Tema02¤¤La temperaturi cuprinse între 1 şi 40 C, umiditatea amestecului ¤Plantarea în marcotieră se face cu marcote de 1 – 2 ani, cuseminţe material de stratificare de cca. 30 % şi aerisire¤ autenticitatea de 100%, certificat, liber de viroze:¤¤La temperaturi cuprinse între 8 şi 10o C¤ ¤În brazde cu adâncimea de 12 – 15 cm, cu ajutorul¤În câmp deschis la temperaturi de 10 – 15o C¤ hidroforatului la adâncimea de 30 – 35 cm, lăsându-se la¤În beciuri bine iluminate şi aerisite¤ suprafaţa solului 3 – 4 muguri¤ ¤La adâncimea de 20 – 25 cm¤¤Tema02¤ ¤La adâncimea de 10 – 15 cm. În cazul plantării de toamnă marcoţii¤Terenul în şcoala de puieţi se ară la adâncimea de:¤ se muşuroiesc la înălţimea de 12 – 15 cm¤¤35 – 45 cm¤ ¤La adâncimea de 35 – 40 cm¤ 2
  3. 3. ¤Tema03¤¤Tema02¤ ¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la masă sau în câmp, sau¤Prima muşuroire se face manual, când lăstarii ating lungimea: la altoire cu mugure crescând (activ) ramurile anuale se¤ recoltează:¤¤De 15 – 20 cm¤ ¤După căderea frunzelor toamna şi iarna¤¤De 5 – 10 cm¤ ¤În perioada altoirii în câmpul 2¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤În fenofaza maturării ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernat¤¤Tema02¤¤Înălţimea bilonului, după a treia muşuroire, va atinge:¤ ¤Tema03¤¤25 – 30 cm¤ ¤Producţia medie de ramuri altoi bune de altoit, în perioada de¤30 – 35 cm¤ plină producţie, este de peste:¤¤20 – 25 cm¤ ¤100000 buc /ha¤¤15 – 20 cm¤ ¤150000 buc /ha¤ ¤200000 buc /ha¤¤Tema02¤ ¤250000 buc /ha¤¤Recoltarea marcotelor se face obligatoriu toamna prin tăiereacu foarfeca:¤ ¤Tema03¤¤La 1 – 2 cm mai sus de locul de inserţie pe butuc¤ ¤Tehnologia de întreţinere a plantaţiilor mamă – altoi include¤a nivelul coletului¤ tăierea scurtă în cepuri de:¤¤La nivelul solului¤ ¤3 – 4 muguri¤¤La 10 – 15 cm mai sus de butuc¤ ¤1 – 2 muguri¤ ¤5 – 6 muguri¤¤Tema02¤ ¤7 – 8 muguri¤¤După separarea marcotelor, plantele-mamă se muşuroiesc cuun strat de sol:¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 cm¤ ¤Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin intermediul¤De 3 – 5 cm¤ căreia:¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤Sunt îmbinate intim două sau mai multe porţiuni de plante¤De 20 – 25 cm¤ diferite, care formează un individ nou¤ ¤Se obţin plante noi cu o variabilitate mare¤¤Tema02¤ ¤Creşte viabilitatea plantelor¤¤Perioada de exploatare a plantaţiei-mamă de portaltoiuri ¤Se nasc celule cu natură dublă, se îmbogăţeşte continuu bazaclonale este:¤ ereditar㤤De 8 – 12 ani¤¤De 12 – 15 ani¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 ani¤ ¤Concreşterea la altoire depinde de factorii biologici:¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Existenţa zonei generatoare (cambiu) şi a compatibilităţii între cei doi parteneri, gradul de înrudire şi starea fiziologică a¤Tema02¤ partenerilor¤¤Producţia de marcote la marcotajul vertical, în perioada de ¤Temperatura, umiditatea, aerul¤plină producţie, a marcotierei este:¤ ¤Polaritatea se manifestă la altoire prin îmbinarea polilor apuşi¤¤De 80 – 150000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Starea de curăţenie a altoiului, portaltoiului şi a uneltelor,¤De 15 – 20000 buc /ha de categoria întâi¤ calificarea personalului¤¤De 40 – 50000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 150 – 250000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Tema04¤ ¤Metode de altoire cu ramură detaşată în lemn:¤¤Tema03¤ ¤Copulaţie simplă şi perfecţionată, semicopulaţie simplă şi¤Plantaţiile-mamă producătoare de ramuri altoi se înfiinţează perfecţionată, în tăietură oblică, în despicătură¤cu material săditor:¤ ¤Sub coaja terminală, sub scoarţa lateral㤤Baz㤠¤Altoirea în punte, altoirea prin alipire sau apropiere¤¤Prebaz㤠¤Altoirea cu mugure dormind şi crescând, altoirea în fluier şi cu¤Certificat¤ ferestruic㤤Elit㤠¤Tema04¤¤Tema03¤ ¤Altoirea cu ramură detaşată se execută:¤¤Lăstarii (ramurile – altoi) trebuie să aibă lungimea de cel ¤În perioada de repaus şi la începutul perioadei de vegetaţie apuţin:¤ pomilor¤¤35 – 45 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofaza creşterii intensive a lăstarilor¤¤15 - 20 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofazele încetării creşterii lăstarilor şi pregătirii pomilor pentru¤20 – 30 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ iernat¤¤40 - 50 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În momentul înfloritului şi legării fructelor¤¤Tema03¤ ¤Tema04¤¤După recoltarea lăstarilor se face defolierea cu o foarfecă bine ¤Ingrijirea altoirilor constă în:¤ascuţită sau cu ajutorul briciagului, lăsând numai o parte din ¤Suprimarea mugurilor şi lăstarilor care cresc din portaltoi,peţiol cu lungimea de:¤ dresarea lăstarului altoi, refacerea legăturilor¤¤8 – 10 mm¤ ¤Aratul de toamnă la 18 – 22 cm adâncime¤¤2 – 3 mm¤ ¤Muşuroirea lor la 12 – 15 cm înălţime¤¤3 – 5 mm¤ ¤Efectuarea 6 – 8 prăşile, 2 – 3 udări, tratamente fitosanitare la¤10 – 15 mm¤ avertizare¤ 3
  4. 4. ¤Tema04¤ ¤Mugurii prinşi încep să creasc㤤Câmpul 1 al pepinierei se poate înfiinţa prin mai multe metode: ¤Peţiolul este brunificat şi scoarţa care însoţeşte mugurele este¤ zbârcit㤤Înfiinţarea cu puieţi, marcote şi prin însămânţare direct㤤Înfiinţarea prin plantarea portaltoilor altoiţi la mas㤠¤Tema04¤¤Înfiinţarea cu butaşi neînrădăcinaţi de un an¤ ¤Din câmpul 2 se realizează pomi altoiţi de un an bine ramificaţi¤Înfiinţarea cu marcote altoite în marcotiere¤ de:¤ ¤Piersic, vişin, gutui, cais, prun¤¤Tema04¤ ¤Măr¤¤Distanţa de plantare în câmpul 1 este de:¤ ¤Păr¤¤80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând¤ ¤Nuc, cireş¤¤60 – 70 cm între rânduri şi 25 – 30 cm pe rând¤¤100 – 120 cm între rânduri şi 10 – 15 cm pe rând¤ ¤Tema04¤¤120 – 130 cm între rânduri şi 15 – 20 cm pe rând¤ ¤Tăierea tulpinii se face înainte de umflarea mugurilor şi constă în scurtarea portaltoilor:¤¤Tema04¤ ¤La 2 – 3 mm deasupra mugurilor altoiţi în cazul culturii fără¤Pentru plantare puieţilor li se fasonează rădăcina principală cep şi la 12 – 15 cm când se lasă cep de palisare¤prin scurtarea la:¤ ¤La 5 – 6 mm deasupra mugurelui altoit când portaltoii cresc¤18 – 23 cm¤ strâmb¤¤1 – 2 cm¤ ¤La 7 – 8 mm deasupra mugurelui altoit¤¤5 – 7 cm¤ ¤Tăietura se execută oblic în faţa mugurelui altoit¤¤10 – 15 cm¤ ¤Tema04¤¤Tema04¤ ¤Realtoirea portaltoilor neprinşi se face primăvara în fenofaza¤La marcote şi butaşi tulpina se scurtează la:¤ umflării mugurilor:¤¤40 – 45 cm¤ ¤Prin altoirea cu scutişor în mugure crescând sau cu ramură¤5 – 10 cm¤ detaşată în tăietura oblic㤤10 – 15 cm¤ ¤Prin altoirea cu intermediar¤¤18 – 23 cm¤ ¤Prin altoirea în copulaţie simplă sau perfecţionat㤠¤Prin altoirea în semicopulaţie simplă sau perfecţionat㤤Tema04¤¤Plantarea marcotelor şi puieţilor se face la adâncimea de:¤ ¤Tema04¤¤20 – 25 cm¤ ¤Plivitul lăstarilor – portaltoi se face:¤¤5 – 10 cm¤ ¤Pe măsură ce apar¤¤15 – 20 cm¤ ¤Când lăstarii ating lungimea de 4 – 5 cm¤¤25 – 30 cm¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Tema04¤¤Înfiinţarea câmpului 1 prin semănare directă se practică la ¤Tema04¤speciile:¤ ¤Plivitul lăstarilor anticipaţi de pe trunchi se face:¤¤Cais, migdal, piersic¤ ¤Fără a îndepărta frunzele din subsuara cărora ei au apărut¤¤Vişin, cireş¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Măr, păr, gutui¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤¤Prun corcoduş¤ ¤În momentul proiectării coroanei¤¤Tema04¤ ¤Tema04¤¤Cea mai importantă lucrare din câmpul 1 este:¤ ¤Ciupirea vârfului ierbaceu al lăstarului principal (altoiului) se¤Altoirea (ocularea)¤ face:¤¤Înfiinţarea acestuia cu puieţi, marcoţi sau prin semănare direct㤠¤Când el depăşeşte cu 35 – 40 cm înălţimea trunchiului¤¤Fertilizarea suplimentară şi foliar㤠¤Când ramurile anticipate s-au lignificat la baz㤤Tratamentul fitosanitar care se face la avertizare¤ ¤Când lăstarii anticipaţi ating lungimea de 20 – 25 cm¤ ¤Când el depăşeşte cu 15 – 20 cm înălţimea trunchiului¤¤Tema04¤¤Pregătirea puieţilor portaltoi pentru altoire începe cu:¤ ¤Tema04¤¤Desfacerea muşuroiului cu sapa şi ştergerea scoarţei puieţilor ¤La defolierea artificială (chimică) se obţin rezultate bune princu o cârpă în zona de altoire¤ stropirea cu:¤¤Alegerea locului de altoire¤ ¤Etrel 0,15 % + CuSO4 1%, soluţie de CuSO4 3%, utilizând 900¤Secţionarea scoarţei portaltoiului în zona de altoire¤ – 1000 l /ha¤¤Inventarierea portaltoilor¤ ¤DNOC care se utilizează în cantitate 1 – 2 kg /ha substanţă activ㤠¤Roundup CS, în cantitate de 3 – 4 l /ha¤¤Tema04¤ ¤Simadon 400 SC (50 % Simazin) în cantitate de 8 – 10 kg /ha măr¤Altoirea în câmpul 1 se face:¤ şi păr¤¤Cu mugure dormind, cu mugure crescând¤¤Cu ramuri detaşate¤ ¤Tema04¤¤Prin altoire fără detaşare¤ ¤Scosul pomilor se face mecanic cu plugul de scos pomi sau¤Prin metode de altoire în lemn lateral¤ manual:¤ ¤In a doua jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor¤¤Tema04¤ ¤După formarea mugurelui terminal¤¤Valorificarea prinderii se realizează la 14 – 16 zile după altoire: ¤In fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤ ¤Când temperatura minimală a aerului constituie 5 – 10o C¤¤Mugurii prinşi se cunosc după peţiolul verde (îngălbenit) carepică la atingerea cu degetul¤ ¤Tema04¤¤Mugurii prinşi sunt bombaţi¤ ¤Clasarea se face concomitent cu scosul:¤ 4
  5. 5. ¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc. ¤Anticipate¤(pomii cronaţi), se etichetează şi se stratific㤠¤De regenerare¤¤Pomii de un an se leagă în pachete câte 10 buc. Se etichetează şi se ¤De semischelet¤stratific㤠¤Vegetative anuale¤¤Pomii de 2 ani (specii sămânţoase se leagă în mănunchiuri câte 10buc şi câte 5 bucăţi specii sâmburoase se etichetează şi se stratific㤠¤Tema04¤¤Pomii legaţi în pachete a câte 50 buc. se etichetează şi se stratific㤠¤Unghiul de ramificare dintre ramurile de schelet şi axul central trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤45 – 55o¤¤Stratificarea pomilor se face în şanţuri săpate în teren uşor ¤30 – 45o¤late:¤ ¤55 – 600¤¤De 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤60 – 65o¤¤De 50 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤ ¤Tema04¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤Unghiul de divergenţă dintre două ramuri de schelet vecine trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤144o¤¤Pomii scoşi se stratifică în aceiaşi zi, pachetele se aşează în ¤72o¤şanţuri:¤ ¤90o¤¤În poziţie verticală sau puţin oblică spre sud. Printre rădăcini ¤180o¤se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 20 cmtulpină, apoi se ud㤠¤Tema05¤¤Mănunchiurile se dezleagă şi pomii se amplasează uniform. ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă se efectueazăRădăcinile se acoperă cu pământ mărunţit şi reavăn, care se tasează la speciile repede crescătoare:¤uşor, apoi se ud㤠¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr¤¤Oblic sub un unghi de 45o spre sud, sud – vest. Rădăcinile se ¤Piersic, migdal, vişin, cireş¤acoperă cu nisip de râu umed¤ ¤Piersic, migdal, corcoduş, vişinul, cireş¤¤În poziţie verticală. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă ¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr, vişin, cireş¤bine acoperind rădăcinile şi 50 cm de tulpină. Eventual se ud㤠¤Tema05¤¤Tema04¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤Câmpul 3 se menţine pentru a obţine pomi:¤ realizează prin înfiinţarea câmpului I utilizând repicarea¤Altoiţi cu diametrul la colet nu mai puţin de 12 mm şi puieţilor proveniţi:¤ramificaţi din pepinier㤠¤Din răsadniţă, în ghivece nutritive¤¤Viguroşi fără ramificaţii anticipate¤ ¤Din şcoala de puieţi toamna după căderea frunzelor¤¤Viguroşi şi bine ramificaţi de piersic¤ ¤Din răsadniţă toamna după căderea frunzelor¤¤Altoiţi în vârstă de 3 ani bine ramificaţi¤ ¤Din răsadniţă în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor ¤¤Tema04¤ ¤Tema05¤¤Altoiul se scurtează la înălţimea stabilită pentru trunchi (45 – ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se70 cm), plus:¤ realizează prin:¤¤25 – 30 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea directă a câmpului II utilizând plantarea puieţilor¤10 – 15 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ altoiţi la mas㤤15 – 20 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă cu seminţe de mă,¤30 – 40 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ păr, gutui¤ ¤Înfiinţarea câmpului I cu puieţi portaltoi de un an şi marcote¤Tema04¤ înrădăcinate¤¤Pentru a obţine pomi viguroşi cu coroana formată din lăstari ¤Ocularea puieţilor şi marcotelor în câmpul I¤anticipaţi altoiul se scurtează:¤¤La 20 – 30 cm de la locul de altoire¤ ¤Tema05¤¤La 20 – 30 cm de la colet¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤La 50 – 60 cm de la locul de altoire¤ realizează prin:¤¤La 50 – 60 cm de la colet¤ ¤Altoirea direct în marcotier㤠¤Altoirea puieţilor în câmpul I, cu doi muguri dorminzi¤¤Tema04¤ ¤ Însămânţarea în şcoala pe puieţi a speciilor repede crescătoare¤Alegerea lăstarilor necesari pentru formarea coroanei se face:¤ (piersic, migdal, zarzăr, etc.¤¤Când lăstarii ating lungimea de 40 – 45 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a portaltoilor prin oculaţie¤¤Când lăstarii îşi încetează creşterea¤¤Când lăstarii ating lungimea de 20 – 25 cm şi sau lignificat la baz㤠¤Tema05¤¤Când suprafaţa foliară a pomilor este optim㤠¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Tema04¤ ¤Plantarea în câmpul I a puiţilor altoiţi cu mugur de¤Se aleg lăstarul de prelungire (axul) şi 3 – 5 lăstari pentru intermediar (M9, M26, M27, etc.)¤ramurile coroanei:¤ ¤Folosirea portaltoiului generativ şi ocularea acestuia în câmpul I cu¤Dispuşi uniform în jurul axului la distanţa 8 – 10 cm unul de muguri de intermediar (M9, M26, M27 etc.)¤altul¤ ¤Dirijarea creşterii lăstarului altoi în câmpul II¤¤Cu lungimea de 50 – 70 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a puieţilor altoiţi la mas㤤La 20 – 30 cm de la colet uniform în jurul axului¤¤Orientaţi în direcţii opuse de-a lungul rândului¤ ¤Tema05¤ ¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu¤Tema04¤ intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤La formarea sistemelor moderne de coroană se acordă un rol ¤Altoirea dublă la masă¤sporit ramurilor:¤ ¤Altoirea cu mugure crescând¤ 5
  6. 6. ¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continuă în¤Altoirea în copulaţie perfecţionat㤠septembrie¤ ¤Se face în octombrie pentru asigurarea stolonilor necesari înfiinţării¤Tema05¤ plantaţiilor de producţie din toamn㤤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu ¤Se face toamna târziu prin defrişarea totală a plantaţiei –mamă¤intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤ ¤Se face primăvara devreme în cazul obţinerii răsadului de calitate¤Altoirea la masă cu intermediar oculat¤ superioar㤤Altoirea cu mugure crescând¤¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Tema06¤¤Altoirea în despicătur㤠¤Fasonarea stolonilor constă îndepărtarea completă:¤ ¤A resturilor de filamente, a frunzelor uscate şi îngălbenite, a¤Tema05¤ limbului frunzelor sănătoase, rămânând peţiolurile şi 1 – 2¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se frunze tinere din mijlocul plantei¤realizează prin:¤ ¤Aresturilor de filamente a frunzelor uscate şi îngălbenite¤¤Plantarea în containere a marcotelor bine înrădăcinate şi ¤A sistemului aerian¤dezvoltate, altoite cu soiul respectiv la înălţimea de 35 – 40 cm ¤A frunzelor, rămânând mugurele terminal bine dezvoltat şi unde la baz㤠sistem radicular viguros¤¤Utilizarea pomilor din câmpul II¤¤Altoirea marcotelor cu mugur crescând¤ ¤Tema06¤¤Altoirea puieţilor cu mugur dormind¤ ¤Producţia de stoloni la cultura anuală variază între:¤ ¤250 – 300000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤200 – 250000 buc /ha¤¤Pentru înfiinţarea stolonierei se utilizează material săditor:¤ ¤300 – 350000 buc /ha¤¤Elit㤠¤350 – 400000 buc /ha¤¤Baz㤤Superelit㤠¤Tema06¤¤Prebază, certificat¤ ¤Pentru obţinerea unui material de căpşun de calitate se¤Tema06¤ recomandă înfiinţarea de plantaţii elită cu ciclul:¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤De 2 – 3 ani¤administrarea câte 60 – 90 kg /ha fosfor şi potasiu şi aratul la ¤De un an¤adâncimea:¤ ¤De 3 – 4 ani¤¤De 30 – 35 cm¤ ¤De 5 – 6 ani¤¤De 18 – 20 cm¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤Tema06¤¤De 35 – 40 cm¤ ¤Terenul destinat drajonierei se dezinfectează, se fertilizează şi se ară adânc la:¤¤Tema06¤ ¤35 – 40 cm¤¤Plantarea se face în luna august început de septembrie în ¤40 – 45 cm¤rânduri simple la distanţa:¤ ¤45 – 50 cm¤¤De 80 – 90 x 40 – 50 cm în cazul soiurilor cu filamente scurte ¤50 – 55 cm¤(Zenga zengana) sau 120 – 180 x 30 – 40 cm în cazul soiurilorcu filamente lungi (Red Gauntlet, Gorella)¤ ¤Tema06¤¤De 70 x 40 cm¤ ¤Plantarea drajonilor se face la distanţa de:¤¤De 100 x 30 cm¤ ¤2,5 – 3 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤De 50 x 50 cm ¤ ¤0,5 – 1 m între rânduri şi 0,3 – 0,5 m pe rând¤ ¤1 – 1,5 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤Tema06¤ ¤1,5 – 2 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 pe rând¤¤Înainte de plantare stolonii se fasonează, în sensul ca seîndepărtează frunzele şi filamentele uscate, iar rădăcina se ¤Tema06¤scurtează:¤ ¤Plantarea drajonilor se face în şanţuri, având grijă ca zona¤La 12 – 13 cm¤ coletului, unde sunt mugurii de tulpină să se afle la o adâncime¤La 2 – 3 cm¤ de:¤¤La 5 – 7 cm¤ ¤2 – 3 cm¤¤La15 – 16 cm¤ ¤4 – 5 cm¤ ¤6 – 7 cm¤¤Tema06¤ ¤8 – 9 cm¤¤La plantare rădăcina trebuie aşezată în poziţie verticală, iarmugurele principal să fie:¤ ¤Tema06¤¤La nivelul solului ¤ ¤După plantare drajonii se muşuroiesc la:¤¤Mai sus de nivelul solului¤ ¤15 – 20 cm înălţime¤¤Mai jos de nivelul solului¤ ¤5 – 10 cm înălţime¤¤La 5 cm mai sus de nivelul solului¤ ¤20 – 25 cm înălţime¤ ¤25 – 30 cm înălţime¤¤Tema06¤¤Inflorescenţele se îndepărtează prin rupere sau tăiere:¤ ¤Tema06¤¤Pe măsură ce apar¤ ¤In perioada anului doi:¤¤După legarea fructelor¤ ¤Toate tulpinile crescute în anul precedent, atât la planta-mamă¤În momentul înfloririi¤ cât şi la drajonii apăruţi¤ în Primul an se taie ras cu pământul¤¤După înflorire¤ ¤Drajonii se scurtează la 15 – 20 cm¤ ¤Drajonii se răresc lăsând câte 10 – 12 la tuf㤤Tema06¤ ¤Plantele se scurtează la 40 cm pentru a favoriza scosul drajonilor¤¤Recoltarea stolonilor:¤ ¤Tema06¤ 6
  7. 7. ¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤ ¤De 150 – 200000 buc /ha¤¤30 – 35 cm lungime¤ ¤De 200 – 250000 buc /ha¤¤20 – 25 cm lungime¤¤10 – 15 cm lungime¤ ¤Tema06¤¤5 – 10 cm lungime¤ ¤La recoltare ramurile anuale de coacăz cu lungimea de cel puţin 25 cm se taie:¤¤Tema06¤ ¤La 2 – 3 muguri de la baz㤤Producerea materialului săditor în drajoniere cu ciclul de 2 – 3 ¤La cep cu lungimea de 3 – 10 cm¤ani are avantajul obţinerii unui material omogen, cu producţii ¤La 10 – 25 cm de la bază¤de:¤ ¤Cu lemn de 2 ani¤¤200 – 300000 drajoni STAS la hectar¤¤100 – 150000 drajoni STAS la hectar¤ ¤Tema06¤¤150 – 200000 drajoni STAS la hectar¤ ¤După recoltare ramurile de coacăz se fasonează în segmente:¤¤350 – 400000 drajoni STAS la hectar¤ ¤De 20 – 22 cm¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤Tema06¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Plantaţia-mamă, din care se recoltează butaşi de coacăz se ¤De 15 – 18 cm¤înfiinţează la o distanţă de cel puţin:¤¤1500 – 2000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Tema06¤¤500 – 1000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Butaşii de coacăz legaţi în pachete, etichetaţi, trataţi cu¤2500 – 3000 m de plantaţiile comerciale¤ biostimulatori şi fungicide sistemice se stratifică:¤¤3000 – 3500 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Introducându-i complet în nisip umed la temperatura de 5 – 7o C¤¤Tema06¤ ¤In brazde la locul ce urmează să fie plantaţi¤¤Plantaţia-mamă de coacăz se înfiinţează cu material săditor:¤ ¤In pungi de polietilen㤤Elit㤠¤In şanţuri late de 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤¤Baz㤤Prebaz㤠¤Tema06¤¤Certificat¤ ¤Primăvara plantarea butaşilor de coacăz se face:¤ ¤Pe biloane înalte de 30 – 35 cm modelate din toamn㤤Tema06¤ ¤În brazde de 18 – 20 cm adâncime¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤În mecanizat cu ajutorul plantatoarelor SNŞ – 3, SLN –1¤administrarea îngrăşămintelor şi aratul solului la adâncimea de: ¤În şanţuri adânci de 30 cm¤¤¤35 – 40 cm¤ ¤Tema06¤¤18 – 22 cm¤ ¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤25 – 30 cm¤ ¤80 – 90 x 10 – 12 cm¤¤30 – 35 cm¤ ¤40 – 60 x 20 – 25 cm¤ ¤60 – 70 x 15 – 20 cm¤¤Tema06¤ ¤100 – 120 x 5 – 7 cm¤¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤2,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Tema06¤¤1,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Producţia de butaşi înrădăcinaţi STAS constituie:¤¤2,0 x 1 – 1,5 m¤ ¤90 – 100000 buc /ha¤¤3,0 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤70 – 80000 buc /ha¤ ¤140 – 190000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤190 – 210000 buc /ha¤¤Indiferent de modul de plantare butaşii de coacăz se sădesc:¤¤Cu 5 – 10 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤Tema06¤¤Cu 5 – 10 cm mai sus de coletul convenţional¤ ¤Butaşii verzi de coacăz se fasonează la lungimea:¤¤Astfel ca coletul convenţional să fie la nivelul solului¤ ¤De 15 – 20 cm¤¤Cu 10 – 15 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤De 5 – 10 cm¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Tema06¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤În primul şi al doilea an după plantare la coacăz toate ramurileanuale se taie:¤ ¤Tema06¤¤La 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤Butaşii verzi se plantează în substrat la 5 – 10 cm între rânduri,¤La cep mai aproape de punctul de inserţie pe butuc¤ 4 – 5 cm pe rând şi:¤¤La 30 – 40 cm pentru a forma verigi de rod¤ ¤5 – 7 cm adâncime¤¤La cep cu lungimea de 30 cm¤ ¤1 – 2 cm adâncime¤ ¤3 – 4 cm adâncime¤¤Tema06¤ ¤8 – 10 cm adâncime¤¤Durata de exploatare a plantaţiei-mamă de coacăz este:¤¤De 6 – 7 ani¤ ¤Tema06¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Butaşii înrădăcinaţi de coacăz se scot toamna din sere sau¤De 8 – 10 ani¤ solarii, se stratifică, iar primăvara butaşii:¤¤De 10 – 12 ani¤ ¤Se plantează în şcoala de butaşi pentru fortificare¤ ¤Se utilizează pentru înfiinţarea plantaţiilor industriale¤¤Tema06¤ ¤Se plantează la ghiveci¤¤Producţia de butaşi lignificaţi de coacăz conform condiţiilor ¤Se folosesc pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă¤STAS este:¤¤De 70 – 100000 buc /ha¤ ¤Tema06¤¤De 50 – 60000 buc /ha¤ 7
  8. 8. ¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul ¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤subvenţionează producătorii agricoli cu:¤ ¤Plop¤¤20000 lei/ha pentru crearea pomilor altoişi de nuc şi măr la ¤Salcie¤mas㤤15000 lei/ha pentru ocularea portaltoilor de măr în câmpul I¤ ¤Tema07¤¤15000 lei/ha pentru plantarea portaltoilor de nuc, altoişi la masă, în ¤Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantaţiecâmpul II¤ interesează în mod determinant:¤¤20000 lei/ha pentru înrădăcinarea butaşilor de coacăz¤ ¤Suma gradelor de temperatură, frecvenţa grindine, a îngheţărilor şi brumelor târzii de primăvar㤠¤Suma precipitaţiilor anuale¤¤Tema07¤ ¤Numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează ¤Direcţia vânturilor dominante¤producătorii agricoli cu:¤¤15000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de specii ¤Tema07¤sămânţoase¤ ¤Cultura pomilor reuşeşte pe solurile fertile:¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr¤ ¤Cu calcar activ peste 8 – 12%¤¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Compacte, argiloase (peste 40 %)¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤Puternic gleizate, salinizate, acide (PH sub 5,5) şi bazice (PH peste 7,8)¤¤Tema07¤ ¤Lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi cele nisipoase¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţioneazăproducătorii agricoli cu:¤ ¤Tema07¤¤7500 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Adâncimea pânzei de apă freatică faţă de suprafaţa solului va¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de măr altoite pe portaltoi de trebui să fie la minimum:¤vigoare mic㤠¤2m pentru pomii altoiţi pe seminceri¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤1,5 – 2m pentru arbuştii fructiferi¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr cu ¤1m pentru căpşun¤pomi Knip-baum¤ ¤0,8 – 1m pentru pomii altoiţi pe portaltoi vegetativ¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Pentru cultura pomilor sunt cele mai bune terenurile:¤¤Plantaţiile pomicole constituie mijloace fixe de mare valoare, cu ¤Cu panta uniformă, până la 60 predabile la mecanizare¤o rată de amortizare:¤ ¤Plan¤¤Foarte ridicată faţă de celelalte sectoare agricole¤ ¤Cu panta mai mare de 6 – 150 predabile la mecanizare¤¤De 2 – 3 ani la arbuşti şi semiarbuşti¤ ¤Cu pantă mai mare de 15 – 250 când pomii pot fi cultivaţi pe¤De 4 – 5 ani la speciile sâmburoase¤ terase¤¤De 6 – 7 ani la măr, păr şi gutui¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Cele mai favorabile terenuri pentru pomii de măr, păr, vişin,¤O eroare de amplasare a pomilor se manifestă abia după:¤ cireş, nuc şi arbuşti fructiferi sunt:¤¤4 – 5 ani de la plantare¤ ¤Terenurile în pantă până la 25 – 30 m pe verticală de la baza¤1 – 2 perioade de vegetaţie¤ pantei¤¤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤Pantele nordice, nord-vestice mai bine asigurate cu apă şi cu soluri¤8 – 10 ani de la plantare¤ mai fertile¤ ¤Pantele vestice, estice, sud-vestice şi sud-estice¤¤Tema07¤ ¤Văile înguste mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤¤Mărimea livezilor moderne trebuie să fie de:¤¤30 – 50 ha¤ ¤Tema07¤¤10 – 15 ha ¤ ¤Plantarea pomilor se va evita:¤¤50 – 100 ha¤ ¤În imediata vecinătate a pădurilor şi a lacurilor¤¤150 – 200 ha¤ ¤În zone lipsite de livezi¤ ¤În apropierea căilor de acces¤¤Tema07¤ ¤În apropierea de pieţele de desfacere, de fabricile de prelucrare a¤Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face pe baza unor proiecte fructelor, de centre de export¤executate de către specialiştii:¤¤Horticultori, cadastrali, pedologi şi economişti¤ ¤Tema07¤¤În domeniul dezvoltării rurale¤ ¤Defrişarea pomilor se face prin smulgere cu ajutorul¤În domeniul agriculturii ecologice¤ tractorului cel puţin cu:¤¤Cadastrali¤ ¤Trei luni înainte de plantare¤ ¤2 – 4 ani înainte de plantare¤¤Tema07¤ ¤5 – 6 ani înainte de plantare¤¤Terenul pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole se alege în ¤7 – 8 ani înainte de plantare a speciilor sâmburoase¤funcţie:¤¤De asigurarea apei necesare pentru stropit şi pentru irigaţii¤ ¤Tema07¤¤De executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a solului¤ ¤În procesul de descompunere rădăcinile eliberează substanţe¤De sistemul de cultură preconizat şi mecanizare¤ inhibitoare pentru rădăcinile pomilor tineri:¤¤De vegetaţia naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi ¤Amigdalină, florizină, taniruri¤social economici¤ ¤Azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf etc.¤ ¤Carbonat de sodiu¤¤Tema07¤ ¤Humus¤¤Vegetaţia lemnoasă spontană indică condiţii prielnice pomilor:¤ ¤Tema07¤¤Anin, sânger¤ 8
  9. 9. ¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile ¤La 10 % din suprafaţa utilă¤slabe, sub aratul de desfundare se introduce:¤ ¤La 10 % din suprafaţa amenajat㤤120 t /ha gunoi de grajd şi P300 K600¤ ¤La 15 % din suprafaţa amenajată în livezile superintensive¤¤60 t /ha gunoi de grajd şi K300¤¤P150 K300¤ ¤Tema07¤¤P120 K200¤ ¤Perdelele antierozionale late de 3 – 5 m sunt alcătuite din:¤ ¤Sânger, nuc, salcâm¤¤Tema07¤ ¤Salcie, anin, boz¤¤În pomicultura modernă îngrăşămintele organice:¤ ¤Alun, coacăz, porumbar, zmeur¤¤Se utilizează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi ¤Plop, cireş, stejar¤încorporat printr-o lucrare superficială la 10 – 12 cm¤¤Se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare¤ ¤Tema07¤¤Se utilizează numai după intrarea pomilor pe rod¤ ¤Perdelele contra vânturilor se amplasează perpendicular pe¤Se introduc sub aratul de desfundare numai pe solurile slab direcţia vânturilor:¤erodate¤ ¤La o distanţă de 150 – 200 m una de alta¤ ¤La o distanţă de 300 – 500 m una de alta¤¤Tema07¤ ¤În partea de vest a drumurilor principale¤¤Prin desfundare se mobilizează terenul:¤ ¤La o distanţă ce depăşeşte de 20 – 25 ori înălţimea arborilor¤¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤ ¤Tema07¤¤La 35 – 45 cm adâncime¤ ¤Perdelele de protecţie marginale pot fi:¤¤La 70 – 80 cm adâncime¤ ¤Nepenetrabile, de ajur şi penetrabile¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de arbori¤¤Tema07¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de pomi viguroşi¤¤Pe pantele cu unghi de înclinare mare (15 – 25o), pe terenuri ¤De 3 – 5 m lăţime alcătuite din măceş şi porumbar¤frământate pregătirea terenului se poate efectua prin:¤¤Simpla săpare a gropilor mari (80 – 120 x 80 – 120 x 60 – 80 ¤Tema07¤cm)¤ ¤Perdelele de ajur se compun din:¤¤Desfundatul pe direcţia curbelor de nivel¤ ¤Arbori (70 – 80 %) şi arbuşti (20 – 30 %)¤¤Aratul în benzi late de 20 – 30 m şi 2 – 2,5 m fâşii nedesfundate¤ ¤Arbori (50 %) arbustoizi şi arbuşti (50 %)¤¤Scarificarea în cruce la adâncimea de 80 cm¤ ¤Arbori¤ ¤Arbustoizi (50 %) şi arbuşti (50%)¤¤Tema07¤¤Organizarea corectă a terenului livezii asigură:¤ ¤Tema07¤¤Zone de întoarcere a agregatelor cu lăţimea de 5 – 6 m, la ¤Perdelele penetrabile se alcătuiesc din:¤capetele parcelelor¤ ¤Arbori cu coroana relativ deas㤤Plantarea perdelelor contra vânturilor cu 10 – 15 ani înainte de ¤Arbori (70 – 80 % ) şi arbuşti (20 – 30 %)¤plantarea livezii¤ ¤Arbori (50%) arbustoizi şi arbuşti (50%)¤¤Coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în ¤Arbustoizi (50%) şi arbuşti (50%)¤vederea obţinerii producţiei pomicole cu randament înalt¤¤Delimitarea şi construirea drumurilor consolidate între parcele¤ ¤Tema07¤ ¤În calitate de specii de bază se recomandă:¤¤Tema07¤ ¤Nucul, plopul, cireşul, frasinul, părul¤¤Parcelarea cuprinde împărţirea terenului:¤ ¤Arţarul, teiul¤¤În trupuri, tarlale şi parcele¤ ¤Prunul, vişinul, zarzărul¤¤În trupuri, perdele antierozionale şi perdele contra vânturilor¤ ¤Alunul, cornul, arţarul tătărăsc, coacăzul auriu¤¤În tarlale şi zone de întoarcere a agregatelor¤¤În parcele şi linii de protecţie¤ ¤Tema08¤¤Tema07¤ ¤Stabilirea sortimentului de specii:¤¤Suprafaţa unei tarlale poate ajunge:¤ ¤Se caracterizează prin utilizarea la maximum a radiaţiei¤La 15 – 20 ha pe teren plan¤ solare¤¤La 1 – 2 ha pe teren în pantă uşoar㤠¤Este condiţionată de factorii ecologici şi economici¤¤La 15 – 20 ha în livezile superintensive¤ ¤Depinde de direcţia vânturilor dominante¤¤La 15 – 20 ha în cazul terenurilor în pant㤠¤Se face în funcţie de sistemul de maşini aflate în fabricaţie¤¤Tema07¤ ¤Tema08¤¤Pe terenurile în pantă rândurile de pomi sunt orientate:¤ ¤Pentru plantaţiile comerciale se aleg:¤¤De-a lungul curbelor de nivel¤ ¤2 – 4 specii¤¤Pe direcţia nord-sud¤ ¤5 – 7 specii¤¤Pe direcţia nord-est¤ ¤8 – 10 specii¤¤Pe direcţia nord-vest¤ ¤Un număr mare de specii de pomi şi arbuşti fructiferi care să asigure un consum variat de fructe¤¤Tema07¤¤Lungimea parcelei se stabileşte în funcţie:¤ ¤Tema08¤¤De mărimea trupului¤ ¤Soiurile pentru noile plantaţii de pomi trebuie să corespundă¤De mărimea şi forma tarlalei¤ următoarelor cerinţe:¤¤De trasarea drumurilor secundare¤ ¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire şi să¤De sistemul de irigaţie şi de transportul ambalajelor utilizate la fructifice moderat în fiecare an¤recoltare¤ ¤Să fructifice pe lemn de 3 – 4 ani¤ ¤Să fie altoite pe portaltoi viguroşi¤¤Tema07¤ ¤Să aibă o vigoare de creştere şi o formă globuloasă de volum mare¤Drumurile pot să ocupe până:¤ a coroanei¤¤La 5 % din suprafaţa amenajat㤠9
  10. 10. ¤Tema08¤ ¤Tema08¤¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală a soiului de plantat ¤La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă maieste:¤ deplin în cazul când suprafaţa de plantare are forma de:¤¤Calitatea fructelor¤ ¤Pătrat şi cerc¤¤Rezistenţa la boli şi vătămători¤ ¤Dreptunghi¤¤Intrarea timpurie pe rod¤ ¤Triunghi¤¤Plasticitatea şi buna acomodare pentru conducere, tăiere şi ¤Triunghi echilateral¤recoltare¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri este necesar¤Cel mai bine ca producătorul de fructe:¤ de calculat:¤¤Să facă o încercare de a satisface cerinţele pieţelor pentru ¤Înălţimea şi lăţimea coroanei, şi de determinat zona geograficăsoiuri¤ a localităţii¤¤Să utilizeze raţional forţa de munca din dotare¤ ¤Fertilitatea naturală a solului¤¤Să propună consumatorului alegerile şi opiniile personale¤ ¤Unghiul de înclinare a pantei¤¤Să producă soiuri autohtone rezistente la ger, boli, vătămători şi ¤Densitatea pomilor¤secet㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤La calculul densităţii reale a pomilor se stabileşte:¤¤Soiurile se aleg în funcţie:¤ ¤Tehnologia de cultură aplicat㤤De valoarea lor economic㤠¤Tipul de plantaţie pomicol㤤De productivitate¤ ¤Sistema de cultur㤤De calitatea fructelor¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor¤¤De rezistenţa la boli, vătămători şi ger¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor se calculă:¤¤Portaltoi se aleg în funcţie de:¤ ¤În baza coeficienţilor fertilităţii naturale a solului, vigoarea¤Condiţiile edafice şi climatice şi în raport cu sistemul de soiului şi vigoarea portaltoiului¤cultur㤠¤În funcţie de sistemul de cultur㤤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤În funcţie de factorii climatici şi edafici¤¤Factorii social – economici¤ ¤În funcţie de parametrii coroanei¤¤Vegetaţia naturală existentă în zon㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pe solurile cu fertilitate naturală medie şi ridicată se plantează¤În livezile comerciale se plantează la o specie:¤ pomi:¤¤2 – 5 soiuri care se polenizează reciproc¤ ¤De vigoare mare¤¤Câte un soi autosteril¤ ¤Altoiţi pe portaltoi franc¤¤2 – 3 soiuri cu diferite termene de înflorire şi de coacere a ¤De vigoare slabă de specii sămânţoase¤fructelor¤ ¤De vigoare medie¤¤Câte un soi interfertil¤¤Tema08¤ ¤Tema09¤¤Soiurile după epoca de coacere trebuie concentrate:¤ ¤Sistemul de cultură a pomilor este caracterizat printr-un¤În rânduri continue pe lungimea parcelei¤ număr mare de elemente, cele mai importante fiind:¤¤În parcele separate¤ ¤Numărul de pomi la hectar, modul de formare şi conducere a¤În rânduri continue pe toată lungimea tarlalei¤ coroanei, precocitatea, productivitatea la hectar, calitatea şi¤În funcţie de aprovizionarea cu apă pentru irigaţie şi pentru regularitatea producţiei¤aplicarea tratamentelor fitosanitare¤ ¤Suprafaţa foliară şi indicele foliar¤ ¤Concentrarea şi specializarea producţiei pomicole¤¤Tema08¤ ¤Asigurarea necesarului de forţă de munc㤤Soiuri care se grupează într-o tarla trebuie:¤¤Altoite pe un singur portaltoi şi să înflorească simultan, să se ¤Tema09¤polenizeze între ele şi să necesite aceeaşi agrotehnic㤠¤Care este corelaţia dintre sistemul de cultură a pomilor şi¤Să aibă o bună afinitate cu portaltoiul pe care se altoieşte¤ mecanizare?¤¤Să între devreme pe rod¤ ¤Posibilitatea de executare mecanizată a lucrărilor de¤Să aibă o vigoare redusă de creştere şi o formă compactă a întreţinere¤coroanei¤ ¤E mai bine să se adapteze sistema de maşini la sistemul de cultur㤠¤În prezent este necesar să se adapteze sistemul de cultură la sistema¤Tema08¤ de maşini aflate în fabricaţie¤¤Distanţa de la soiul de polenizat până la polenizator va fi:¤ ¤Satisfacerea integrală a particularităţilor biologice ale pomilor¤¤De 10 – 20 m la soiurile autohtone de măr şi păr¤¤De 50 – 60 m pentru vişin şi arbuşti fructiferi¤ ¤Tema09¤¤De 150 – 200 m la nuc¤ ¤Structura plantaţiei pomicole este determinată de:¤¤De 40 – 50 m pentru măr, păr, prun şi cireş¤ ¤Distanţa de plantare şi forma coroanei¤ ¤Distanţele de plantare dintre rânduri şi între pomi pe rând¤¤Tema08¤ ¤Distanţa de plantare, forma coroanei şi parametrii ei¤¤Distanţele de plantare la plantele pomicole se stabilesc în ¤Amplasarea spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pefuncţie de:¤ teritoriul livezii¤¤Suprafaţa de plantare şi densitatea pomilor¤¤Schema de amplasare a soiurilor de bază şi polenizatoare¤ ¤Tema09¤¤Parametri structurii geometrice a rândurilor de pomi¤ ¤Se deosebesc următoarele categorii de plantaţii pomicole:¤¤Vigoarea soiului şi a portaltoi, de condiţiile de climă şi sol¤ ¤Culturi pomicole pure şi asociate¤ ¤Clasice, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ 10
  11. 11. ¤Industriale şi familiale¤ ¤Tema09¤¤Didactice şi experimentale¤ ¤Sistemul superintensiv se înfiinţează cu soiuri care formează mugurii de rod:¤¤Tema09¤ ¤Pe bursa de rod şi vatra de rod¤¤Se deosebesc următoarele sisteme de culturi pomicole:¤ ¤Pe ramurile anuale¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere¤ ¤Pe lăstarii în creştere¤¤Extensiv, intensiv, superintensiv, ultraintensiv¤ ¤Pe ramuri de rod în devenire (pintenul şi smiceaua)¤¤Agropomicol şi grădinile familiale¤¤Comerciale, de aliniament, didactice¤ ¤Tema09¤ ¤Rodirea economică deplină intervine după cca.:¤¤Tema09¤ ¤7 – 8 ani de la plantare în sistemul intensiv ¤¤Se deosebesc următoarele tipuri de plantaţii pomicole:¤ ¤15 – 20 ani de la plantare în sistemul clasic¤¤Extensive, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ ¤6 – 7 ani la plantare în sistemul superintensiv¤¤Plantaţii pure; plantaţii asociate¤ ¤3 – 4 ani de la plantare în sistemul ultraintensiv¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere, bacifere, tropicale,subtropicale¤ ¤Tema09¤¤Plantaţii comerciale; plantaţii didactice şi experimentale; plantaţii ¤Sistemul agropomicol se promovează:¤de aliniament¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe şi a unei producţii agroalimentare¤¤Tema09¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe calitative¤¤Sistemul clasic de culturi pomicole este aplicabil pentru toate ¤Pentru a satisface aspectul estetic în jurul locuinţelor¤speciile pomicole:¤ ¤Pentru satisfacerea consumului familial de fructe¤¤Altoite pe portaltoi generativi¤¤Amplasate pe terenuri în pant㤠¤Tema10¤¤În plantaţiile comerciale¤ ¤Pichetajul este o lucrare prin care:¤¤În unităţile specializate de producere a fructelor¤ ¤Se stabileşte pe teren poziţia fiecărui pom¤ ¤Terenul se împarte în tarlale şi parcele¤¤Tema09¤ ¤Tarlalele se delimitează între ele prin drumuri, zone de întoarcere şi¤Sistemul intensiv de cultură a pomilor de măr se caracterizează perdele contra vânturilor¤prin:¤ ¤Se trasează rândurile pe curbe de nivel¤¤Formarea unui schelet solid, fapt ce permite realizarea unorproducţii ridicate¤ ¤Tema10¤¤Folosirea portaltoilor M9, M4, M7, MM 106¤ ¤În livezile superintensive de măr se recomandă pichetajul:¤¤Utilizarea unui număr redus de pomi la hectar¤ ¤În dreptunghi¤¤Utilizarea la maximum a radiaţiei solare datorită coroanelor ¤În pătrat¤globuloase de mare volum¤ ¤În triunghi echilateral¤ ¤Pe curbele de nivel¤¤Tema09¤¤Potenţialul de producţie mare la unitate de suprafaţă asigură ¤Tema10¤coronamentul:¤ ¤Pentru încadrarea terenului sunt necesare:¤¤Cu lăţimea bazei în limitele 1,5 – 2,5 m, care se micşorează spre ¤Aparate geodezice, panglică de oţel, triunghi echilateral şivârf până la 0,8 – 1,2 m cu înălţimea până la 2,3 – 3,5 m¤ dreptunghic, ţăruşi de lemn, lungi de 60 – 70 cm¤¤Structurat din coroane globuloase de mare volum, care ating 5 – 10 ¤Scândură de repicat, picheţi lungi de 40 cm¤m înălţime şi 4 – 8 m lăţime¤ ¤Cabluri din sârmă pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Condus după piramida etajată, piramida neetajată şi piramida dintre rânduri şi dintre pomi pe Rând, picheţi lungi de 40 cm¤mixt㤠¤Cadru din lemn prevăzut cu boloboc, picheţi lungi de 40 cm¤¤Condus după cupa ameliorată formând coroane de 3 – 4 m înălţimeşi 3 – 3,5 m grosime la baz㤠¤Tema10¤ ¤La încadrarea terenurilor plan:¤¤Tema09¤ ¤Se trasează mai întâi o linie de bază pe aliniamentul¤Durata rentabilă a unei plantaţii intensive este de:¤ drumurilor¤¤14 – 15 ani la piersic¤ ¤Linia de bază se trasează de la vest la est¤¤25 – 30 ani la cais¤ ¤Linia de bază trebuie să fie perpendiculară pe drumul principal¤¤35 – 40 ani la măr şi prun¤ ¤Linia de bază se trasează de la nord la sud¤¤50 – 55 ani la vişin şi cireş¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Repichetarea terenului se face:¤¤Sistemul superintensiv se caracterizează prin:¤ ¤În baza distanţei dintre rânduri de pomi în baza picheţilor de¤Forma de coroană aplatizată sau globuloasă cu înălţimea de 1,5 control fixaţi la 1 m distanţă de picheţii marginali ai fiecărui rând¤– 2,5 m şi grosimea de 1,5 – 1,8 m la bază şi 0,8 – 1,2 m la vârf¤ ¤Cu ajutorul sârmei pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Durata de exploatare destul de lungă a pomilor, 25 – 30 ani¤ dintre rânduri şi dintre pomi pe rând¤¤Realizarea unei densităţi de plantare de 500 – 800 pomi / ha¤ ¤În baza sistemei de pichetare a pomilor¤¤Forme de coroană care permit o dezvoltare destul de voluminoasă a ¤Întocmirea registrului plantaţiei¤pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Pomii destinaţi plantării trebuie să fie:¤¤Investiţiile, deşi sunt mari, se recuperează:¤ ¤Autentici şi bine dezvoltaţi ¤¤După primele 2 – 4 recolte¤ ¤Altoiţi pe portaltoi vegetativi devirozaţi¤¤După 5 – 6 ani de rodire¤ ¤Cu sistemul radicular fasciculat şi bine dezvoltat¤¤Începând cu al 3-lea, al 4-lea an de la plantare¤ ¤Pe rădăcini proprii fără altoire, pentru a reduce investiţiile la¤După 15 ani în sistemul superintensiv, 25 ani în sistemul intensiv şi înfiinţarea livezilor¤40 ani în sistemul clasic¤ ¤Tema10¤ 11
  12. 12. ¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare¤În vârstă de doi ani viguroşi cu ramuri anticipate¤ potasic㤤În vârstă de 2 ani, cronaţi¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g sulfat de amoniu şi 15 – 20 g¤Din câmpul 2 fără anticipaţi¤ azotat de sodiu¤¤Sub formă de varg㤠¤20 – 30 kg compost¤ ¤200 – 300 g superfosfat şi 60 – 80 g sare potasic㤤Tema10¤¤Ramurile anticipate:¤ ¤Tema10¤¤Cu unghiurile de inserţie mai mari comparativ cu cele ¤Pomii se repartizează la gropi şi se aşează în gropi cu vârful:¤normale¤ ¤Spre intervalul dintre rânduri în direcţia opusă începutului¤În majoritatea cazurilor sunt slab dezvoltate şi se taie în timpul plantării¤formării coroanei¤ ¤Spre nord sau sud¤¤Formează muguri floriferi slab dezvoltaţi¤ ¤Pe direcţia rândului¤¤Compromit calitatea materialului săditor¤ ¤În direcţia opusă vânturilor de primăvar㤤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să aibă minimum:¤ ¤Coletul în momentul plantării este aşezat:¤¤5 – 6 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm deasupra nivelului solului¤¤3 – 4 ramuri în coroan㤠¤Cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤¤6 – 7 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului¤¤4 – 5 ramuri în coroan㤠¤La nivelul solului¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii se plantează toamna:¤ ¤La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi este necesar ca locul¤Până la 15 – 20 septembrie¤ altoirii să se afle:¤¤În faza repausului facultativ sau forţat¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai sus de suprafaţa solului în livezile intensive şi¤După căderea frunzelor¤ cu 10 – 15 cm în livezile superintensive¤¤La începutul fazei repausului prealabil¤ ¤La nivelul solului pentru a exclude formarea rădăcinilor pe altoi¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului pentru a mări rezistenţa¤Tema10¤ pomilor la vârf¤¤Pomii se plantează primăvara:¤ ¤Pe direcţia rândului din partea de sud pentru a preveni ruperea¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤ pomilor de vânturile dominante¤¤Când temperatura aerului este pozitivă şi solul nu este îngheţat¤¤Înainte de a începe umflarea mugurilor¤ ¤Tema10¤¤Când terenul s-a zvântat şi a început să înflorească porumbarul¤ ¤Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor este diferită:¤¤Tema10¤ ¤În partea de sus a pantei coletul se introduce în groapă cu 3 – 5¤Pregătirea pomilor pentru plantare include:¤ cm¤¤Tăierea rădăcinilor rupte, rănite sau necrozate¤ ¤În partea de mijloc coletul se află la nivelul solului¤¤Alegerea ramurilor pentru formarea viitoarei coroane¤ ¤La baza pantei coletul se amplasează mai sus de nivelul solului cu¤Scurtarea vergii la înălţimea de proiectare a trunchiului (45 – 70 1 – 2 cm¤cm) plus 25 – 30 cm¤ ¤Pe porţiunile uniforme a pantei coletul în momentul plantării este¤Aprobarea, inventarierea, clasarea conform condiţiilor STAS şi aşezat cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤transportarea pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤La plantarea pomilor:¤¤Pomii parţial dehidrataţi se introduc în bazine cu apă, unde se ¤Se foloseşte scândura de plantat, unde pichetajul pe rând s-aţin:¤ făcut cu 3 picheţi, repicatul se face concomitent cu plantarea¤¤24 – 48 ore pentru rehidratare¤ ¤Repichetatul se face cu ajutorul panglicii de oţel pentru măsurarea¤4 – 6 ore pentru rehidratare¤ distanţelor dintre pomi¤¤10 – 12 ore pentru rehidratare¤ ¤Se utilizează scândura de repicat pentru a stabili poziţia fiecărui¤15 – 20 ore pentru rehidratare¤ pom pe rând¤ ¤Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, ţăruşi din lemn,¤Tema10¤ picheţi, maiuri de lemn¤¤După fasonare şi rehidratare pomii se introduc cu rădăcinileîntr-o mocirlă pregătită:¤ ¤Tema10¤¤Din pământ galben, baligar de vită proaspătă în părţi egale şi ¤După tasarea solului din groapă:¤ap㤠¤În jurul pomului se face un lighean, în care se toarnă 20 – 30 l¤Din lut, torf, substanţe biologic active şi ap㤠de ap㤤Din pământ galben, mraniţă în părţi egale şi ap㤠¤În jurul pomului se face un muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la¤Din sol fertil, baligă de vită proaspătă în părţi egale şi ap㤠bază de 50 – 60 cm, pentru apărarea sistemului radicular de ger şi deshidratare¤¤Tema10¤ ¤Pomii se îndreaptă şi se corectează adâncimea de plantare¤¤Pe terenurile desfundate gropile se sapă mecanizat sau manual ¤Pomul se mocirleşte pentru a reduce evaporarea apei din sol¤cu dimensiunile:¤ ¤Tema10¤¤60 x 60 x 40 cm¤ ¤La plantarea livezilor cu ajutorul hidroforatului rădăcinile¤20 x 20 x 25 cm¤ pomilor la fasonare se taie până:¤¤35 x 35 x 25 cm¤ ¤La 10 cm¤¤80 x 80 x 60 cm¤ ¤La 5 cm¤ ¤La 15 cm¤¤Tema10¤ ¤La 20 cm¤¤La plantare în gropi se administrează câte:¤ ¤Tema10¤ 12
  13. 13. ¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤ ¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de¤Tasarea solului în jurul pomilor de la marginea gropii spre arbuşti fructiferi:¤pom¤ ¤50 – 60 mii lei¤¤Corectarea adâncimii de plantare a pomilor¤ ¤40 – 50 mii lei¤¤Întocmirea registrului plantaţiei¤ ¤60 – 70 mii lei¤¤Tăierea pomilor, înainte de pornire în vegetaţie¤ ¤70 – 80 mii lei¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anticipate din zona de proiectare a coroanei:¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de măr şi păr de tip¤Se subordonează axului central¤ intensiv:¤¤Se scurtează la 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤20 ani¤¤Se suprim㤠¤15 ani¤¤Se scurtează la 30 – 40 cm lungime pentru stabilirea echilibrului ¤25 ani¤dintre rădăcină şi tulpin㤠¤30 ani¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anuale se scurtează¤: ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de piersic, cais şi vişin:¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre ¤20 ani¤interior¤ ¤15 ani¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre exterior¤ ¤25 ani¤¤La 2 – 3 mm sub un unghi de cea 45o din partea mugurelui¤ ¤30 ani¤¤La cep de 2 – 3 cm¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de căpşun în cultura¤Lucrările de îngrijire a pomilor în primul an de vegetaţie se multianuală:¤încheie:¤ ¤2 ani¤¤Cu învelirea trunchiului cu diverse materiale de protecţie ¤3 ani¤împotriva rozătoarelor¤ ¤4 ani¤¤Cu aratul la 18 – 22 cm adâncime cu 10 – 12 zile înainte de căderea ¤5 ani¤frunzelor¤¤Cu facerea, în jurul pomilor, a unui muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi ¤Tema10¤larg la bază de 50 – 60 cm¤ ¤Durata de fructificare a speciilor pomicole:¤¤Cu irigarea de toamnă sau de aprovizionare¤ ¤Nucul – 50 ani¤ ¤Zmeurul – 10 ani¤¤Tema10¤ ¤Coacăzul 15 ani¤¤Registrul plantaţiei va include următoarele date:¤ ¤Prunul – 30 ani¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,eroziunea solului, oboseala solului expoziţia, înclinarea pantei¤ ¤Tema10¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, ¤Indicii eficienţei economice a exploatării plantaţiilor pomicole:grosimea stratului de sol, textura solului, structura solului, ¤porozitatea şi aeraţia solului¤ ¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, data ¤Preţul de comercializare şi valoarea producţiei¤plantării, specia, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, distanţa de ¤Cost unitar, beneficiu şi nivelul de rentabilitate¤plantare¤ ¤Productivitatea, cheltuieli directe şi indirecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,adâncimea apei freatice, conţinutul de humus, conţinutul de ¤Tema11¤elemente minerale, reacţia solului¤ ¤Trecerea repetată a agregatelor de maşini pe intervale:¤ ¤Duce la o tasare în adâncime a solului¤¤Tema10¤ ¤Favorizează aeraţia şi capacitatea pentru ap㤤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de măr ¤Provoacă creşterea conţinutului de materie organică din sol¤şi păr de tip intensiv:¤ ¤Favorizează pătrunderea rădăcinilor¤¤50 – 60 mii lei¤¤80 – 100 mii lei¤ ¤Tema11¤¤60 – 80 mii lei¤ ¤Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în¤30 – 40 mii lei¤ funcţie:¤ ¤De condiţiile climatice şi edafice, dotarea tehnică, factorii¤Tema10¤ biologici, tehnologici şi economici¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de vişin ¤De vegetaţia spontană, perioada de maturare a fructelor¤şi cireş:¤ ¤De structura şi fertilitatea solului¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤De sistema de conducere şi tăiere a pomilor¤¤25 – 30 mii lei¤¤30 – 35 mii lei¤ ¤Tema11¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Lucrările de întreţinere a solului din livezi trebuie să asigure:¤ ¤Afânarea şi prevenirea tasării solului, menţinerea fertilităţii¤Tema10¤ solului şi asigurarea umidităţii necesare pomilor¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de cais ¤Tasarea solului numai în stratul 0 – 20 cm¤şi piersic:¤ ¤Reducerea densităţii aparente a solului în stratul 0 – 20 cm¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤Îmbunătăţirea structurii, ce se manifestă prin mărirea bulgorozităţii¤25 – 30 mii lei¤ şi micşorarea conţinutului de agregate hidrostabile¤¤30 – 35 mii lei¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Tema11¤ ¤Ogorul lucrat se caracterizează prin:¤¤Tema10¤ 13

×