Pomi fructiferi

2,197 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,197
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
39
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Pomi fructiferi

  1. 1. KIWIDenumire stiintifica: Actinidia deliciosa. Familie: Actinidiaceae. In padurile din care este originar, kiwipoate fi descris ca un arbust cu vite lungi, viguroase si lemnoase, asemanatoare lianelor, cu aspect dearbust catarator.... Mai mult...Radaseni Pomul este de vigoare slaba, cu coroana sferica, rodeste pe ramuri scurte. Fructele sunt mari,de forma sferica, usor turtita... Mai mult...Delia Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, rodeste pe ramuri scurte. Fructele sunt demarime mijlocie, de forma sferic-turtita... Mai mult...Mutsu Pomul este viguros si rodeste pe ramuri lungi. Fructele sunt mari sau foarte mari, tronconice.Pielita este groasa, acoperita cu multa ceara... Mai mult...Florina Este un soi rezistent la rapan. Pomul are vigoare mijlocie, iar fructele sunt de marime variabila,sferic-turtite. Culoarea fructelor... Mai mult...Priam Este un soi rezistent la rapan, cu pomi de vigoare mijlocie, sau chiar mica, cu fructificare peramuri scurte. Fructele sunt mijlocii... Mai mult...Wagener premiat Pomul este de vigoare slaba, rodeste pe ramuri scurte. Fructele foarte variate camarime chiar pe acelasi pom, au forma turtita... Mai mult...Starkrimson Acest soi provine dintr-o variatie mugurala a soiului Starking. Pomul este de vigoare micasi rodeste pe ramuri scurte. Fructele sunt mari... Mai mult...Starking Delicious Este cunoscut si ca Delicios dublu rosu. Pomul este viguros, are coroana rasfirata sirodeste in principal pe ramuri lungi. Fructele mijlociiEste cunoscut si ca Delicios dublu rosu.Pomul este viguros, are coroana rasfirata si rodeste in principal pe ramuri lungi.Fructele mijlocii, mari si foarte mari, conice, cu coste pronuntate cu tendinta spre "bot de iepure".Pielita este groasa, rezistenta, lucioasa de culoare rosie-violacee intensa, tara dungi, pe care se gaseste opruina abundenta violacee.Pulpa este galben-deschis, fina, dulce, aproape lipsita de aciditate, cu aroma intensa, asemanatoare cu apepenelui galben, de calitate buna pentru masa. La supracoacere pulpa devine fainoasa.ICP MaracineniAu material dendrologic de calitate extra si preturi rezonabile.Nu cred ca livreaza prin posta.Trebuie sagasim pe cineva din Pitesti care sa faca efortul de intermediar.
  2. 2. Eu am achizitionat mur, zmeur, coacaz rosu si afin de la ei dar am pierdut afinul pentru ca nu m-aminformat suficient si nu am mentinut aciditaea solului ba suplimentar l-am udat si cu apa calcaroasa."Fondul de germoplasma pomicola al Turciei, sursa de gene pentru programele deameliorare "Autori:Sezai Ercisli – Universitatea Ataturk, Departamentul de Horticultura,TurciaAntonia Ivascu, Adriana Buciumanu – SDCP-Baneasa, BucurestiCadrul natural foarte divers, variind de la subtropical la temperat rece, confera Turciei o bogatadiversitate genetica, care contribuie atat la dezvoltarea puternica a genofondului pomicol, cat si laintroducerea in cultura a unui numar insemnat de soiuri. In Turcia se cultiva circa 85 de specii,majoritatea cu frunze cazatoare, de origine subtropicala si tropicala.Colaborarea dintre Turcia – Universitatea Ataturk, Departamentul de horticultura si SCDP- Baneasa,Bucuresti, se materializeaza prin identificarea, conservarea si exploatarea resurselor genetice utile celordoua tari in programele de ameliorare.Lucrarea de fata prezinta cele mai importante specii pomicole existente in Turcia, raspandirea lor inprovinciile tarii , cateva caracteristici botanice, potentialul productiv si modul lor de utilizare din punct devedere economic. Turcia este centru de origine pentru multe specii salbatice sau cultivate, anuale sauperene, erbacee sau lemnoase.Pomicultura joaca un rol deosebit de important in economia Turciei. In nordul tarii specii cacitricele, kiwi sau ceaiul sunt foarte cunoscute, in sud fiind cultivate mai mult speciile: cais, migdal,piersic, nuc, alun, cires, prun, mar, granat, zmochin, trandafir de dulceata.Din punct de vedere al interesului in programele de ameliorare din Romania, se vor aborda speciile : mar,par, gutui, migdal, piersic, cais, cires, prun, castan comestibil, alun, capsun, zmeur, mur si trandafir.Marul (Malus spp.). Turcia este una dintre tarile mari cultivatoare in lume, cele mai importante soiuri dinpunct de vedere comercial apartinand speciei Malus domestica. Fructele mari sunt consumate in stareproaspata, in timp ce fructele de calitate mai slaba sunt folosite pentru conserve. M. sylvestris si M.orientalis sunt specii larg raspandite in paduri, pe versanti. Fructele speciei M. orientalis nu suntconsumate in stare proaspata, ci sunt folosite pentru compot, sucuri sau sunt uscate. Aceste specii suntfolosite si ca portaltoi. M. sylvestris are fructe dulci-acrisoare intrebuintate sub forma de compot sauuscate. In medicina locala de la aceasta specie se folosesc frunzele uscate pentru prepararea ceaiurilor.Speciile M. pumila si M. trilobata originare din Anatolia, prezinta o importanta deosebita in mentinereadiversitatii fondului de germoplasma. Desi calitatea fructelor provenite de la aceste specii este foarteslaba, toleranta la inghet si seceta, alaturi de tipul de crestere pitic sunt insusiri foarte valoroase pentruameliorare.In Turcia exista aproximativ 600 de soiuri locale foarte diferite din punct de vedere al formei, marimii,culorii, gustului si al perioadei de coacere. Rezistenta sau toleranta acestor specii la boli estenecunoscuta.
  3. 3. Parul (Pyrus spp.). Ca importanta economica este a doua specie cultivata in Turcia si este extinsa inaproape toata tara. Cea mai importanta specie este P. Communis, rezultata prin selectia unor biotipurisalbatice si probabil prin hibridarea dintre P. nivalis si P. cordata.P. communis este din pacate si in Turcia sensibil la atacul produs de bacteria Erwinia amylowora. InTurcia exista circa 500 de biotipuri locale de par, foarte variate ca marime, forma, culoare etc.P. boissieriana difera fata de alte specii prin caliciul caduc . P. spinosa prezinta rezistentamoderata ladaunatoarele arthropode, dar o mare adaptabilitate la valori ridicate ale pH-ului.P syriaca este foarte rezistent la inghet si seceta, fructele sale fiind de calitate inferioara celor de P.communis, (mai tari si mai pietroase). P. hakkiarica prezinta rezistentadeosebita la seceta. P. anatolicaeste o specie despre care nu se cunosc foarte multe detalii deocamdata. P. bulgarica se cultiva destul deputin deoarece altitudinile mari reprezinta o bariera in extinderea acestei specii in Turcia. P. elaeagrifoliaprezinta rezistenta mare la seceta si frig, motiv pentru care este un portaltoi foarte des utilizat. P.salicifolia este cultivata ca portaltoi pentru par deoarece prezinta rezistenta la seceta si ger.Gutuiul (Cydonia spp.). Turcia domina productia mondiala de gutui printr-o productie anuala de circa100 000 tone. Fructele au greutatea de pana la 1 kg. Unii cultivatori folosesc fructele pentru consum instare proaspata, dar majoritatea fructelor sunt utilizate in industrie pentru gem si marmelada. Anumiteselectii pot fi folosite ca portaltoi pentru par, conferindu-i port pitic, dar nu si rezistenta completa lainghet.Migdalul (Amygdalus spp). Migdalul constituie o sursa de nepretuit de selectii varietale. In selectieobiectivele principale sunt introducerea in cultura a unor soiuri cu sambure dulce, cu infloriretarzie, rezistenta la inghet, rezistenta la boli si productivitate ridicata. Uleiul de migdal este folositpentru aroma si gustul sau . In Turcia s-au semnalat pana in prezent zece specii. A. webbii prezinta tufistepos, frunze mici si inflorire tarzie, fructele sale sunt mici si au miezul amar. A. fenzliana este consideratstramosul migdalului; este originar din nordul Turciei. Planta este un tufis ce poate atinge inaltimea de 3m, cu fructe mici si miez amar. A. nana este o specie pitica, cu miez amar. Pe langa acestea in Turcia semai intalnesc urmatoarele: A. kotschyi, A. korshinskyi, A. spartiodes, A. orientalis, A. carduchorum, A.trichamygdalus si A. lycioides.Caisul (Prunus armeniaca syn. Armeniaca vulgaris). Turcia domina piata mondiala printr-o productieanuala de 500 000 de tone. Cele mai cultivate sunt este vechiul soi local „Zerdali” cu sambure amar siselectia clonala numita” Kaisi” cu fruct mic si sambure dulce.Caisul este cultivat in zone temperate pana la subtropicale, fiind una din speciile cele mai vechi in Turcia (Malatya, Erzincan, Valea Aras). Este altoi in special pe portaltoi salbatici.Ca portaltoi se utilizeaza Prunus domestica si Prunus cerasifera. Majoritatea soiurilor ajung la maturitateintre sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii august. Caisul salbatic ajunge la maturitate pe la mijlocul luniiiulie, dar exista unele selectii care se coc spre sfarsitul lunii septembrie, ceeace poate prelungi multsezonul de consum . In regiunea Erzincan se intalnesc pomi crescuti spontan din samburi care au portpitic si inflorire tarzie, deziderat important in obiectivele de creare de soiuri noi la cais.Ciresul (Prunus spp.). iresul, visinul si mahalebul sunt denumite in mod obisnuit in Turcia ” Visne” „Kiraz „ si Idris”, multe din specii avand chiar originea in Turcia, in paduri sau vegetatie spontana in jurulgradinilor.Cultura ciresului este traditionala in Turcia ( merge pana la 1600 metri altitudine) mai ales in zona MariiNegre unde exista populatii aclimatizate. Exista insa zone in Turcia care restrictioneaza cultura sa dincauza ingheturilor tardive de primavara.
  4. 4. Prunus avium este un pom mai special deoarece este in acelasi timp specie salbatica, dar si cultivata. InTurcia este folosit si ca planta ornamentala datorita coloritului stralucitor pe care il au frunzele toamna.Pomii salbatici au fructele mici si uneori amare, si se folosesc si ca portaltoi. In Turcia pedunculii fructelorsunt folositi in medicina ca diuretic sau pentru tratarea bolilor vezicii urinare, sub forma de ceai.Prunus cerasus are o structura a coroanei foarte variata, de la rotunda si mica la intinsa-laxa, mare.Fructul prezinta pulpa diferit colorata, de la aproape incolora pana la rosu, chiar negru. In prezent visinulsalbatic este unul dintre portaltoii preferati atat pentru cires cat si pentru visin, in regiunile Turciei undeclimatul este extrem. Portaltoiul este mult mai rezistent la umiditatea solului si la climatul rece decat P.avium si P. mahaleb.P. mahaleb., specie originara din uropa centrala si Asia Minor, este foarte mult folosita ca portaltoi, atatpentru soiurile de visin cat si pentru cele de cires, deoarece acesta nu manifesta incompatibilitate cualtoiul. Desi fructele nu sunt consumate direct, ele sunt intrebuintate in medicina, ca digestiv sau cadiuretic. De asemenea este folosit la formarea gardurilor vii deoarece lastareste imediat dupa ce a fosttaiat. Se poate utiliza ca si gard viu deoarece emite multi lastari dupa taierea in verde.P. leucocerasus, arbust cu frunza permanent verde sau pom pitic cu o inaltime de pana la 6 m, cu fructerosu inchis sau negre, are intrebuintari in medicina, ca antispasmodic ( frunzele distialte in apa –aurocerasi).Din aceeasi specie fac parte si: Prunus prostrata; P. brachypetala; P. incana; P. microcarpa; P.augustifolia; P. Hippophaeoide.Ciresul are un potential genetic foarte important in Turcia mai ales pentru obtinerea de portaltoi.Prunul (Prunus spp.). Denumit in Turcia „ Erik”, prunul are peste 10 subspecii mai cunoscute, cu porturidiferite, naturalizate in diverse zone ale tarii.Prunus spinosa specie indigena din Armenia, Turcia si sudul europei, are fructe mici, de numai 20 mm, cugust acru si astringent. Frunzele uscate sunt folosite pentru ceai, iar florile si fructele uscate sunt folositein medicina populara. Pomii prefera terenurile calcaroase, pietroase, situate la altitudini mari. Aceastaspecie poate fi valoaroasa ca portaltoi pentru speciile comerciale de Prunus care sunt insuficientcompatibile.P. domestica.,originar din Asia de vest din zona Caucaz si Marii Caspice, este larg raspindit in in zonaBalcanilor si cea Mediteraneana. Fructele variaza de la rotund la oval, de la mic la mare, de la violet larosu sau verde. Pulpa este ferma si de buna calitate. Aceasta este o sursa de gene utila datoritacontinutului ridicat de zahar, aromei si infloririi tardive; necesita insa imbunatatirea rezistentei la frig si aduratei de viata a pomului.P. cerasifera salbatic si cultivat, fiind aproape imposibil de determinat care este intr-adevar speciasalbatica si care este cea cultivata. Fructul este mic, rotund, asemanator unei cirese, de culoare galbenspre rosu, chiar negru si de slaba calitate. Este o sursa de rezistenta la temperaturi extreme, la ger si deproductivitate ridicata. Fructele nu sunt consumate, dar plantele obtinute din samburi pot fi folosite caportaltoi. Specia este foarte adaptabila la multe tipuri de sol si este rezistenta la boli.Castanul (Castanea sativa). Denumit in turceste „ Kestane”, castanul comestibil se regaseste in zonaMediteraneana, in Asia Minor si Transcaucazia.Productia mondiala de castane este de 518 590 tone, iar Turcia participa anual cu 70 000 de tone(situandu-se in acest fel pe locul III in lume). Exista numeroase genotipuri rezistente la boli. Castanelesunt foarte populare in Turcia, fiind consumate prajite si glasate.Alunul (Corylus spp). Turcia este centrul de origine al alunului, denumit”Findik”, aceasta specie gasind
  5. 5. aici conditii climatice si sol propice pentru dezvoltarea sa.Turcia detine aproximativ 75% din productia mondiala de alune. Alunul se cultiva in Anatolia pentrufructele gustoase, bogate in ulei. Alunele sunt consumate ca fructe proaspete, sau in prajituri si inciocolata. Cele mai raspandite specii in zona Marii Negre sunt C. avellana si C. Maxima si hibrizii lor. Deasemenea se intalnesc o serie de forme salbatice in paduri.C. avellana este specia cea mai importanta din punct de vedere economic, fiind foarte adaptabila laconditii climatice diverse. C. colurna , pom ce poate atinge o inaltime de circa 14 m, cu coroanapiramidala, se regaseste din zona Balcanilor (Romania), Nordul Turciei, Transcauzia, pana in nordulIranului. Alunele au dimensiuni reduse, coaja este aderenta ceea ce determina un consum direct foarteredus. Aceasta specie este mai toleranta la seceta si frig decat C. avellana.Selectia clona este una din metodele mult practicate in ameliorarea acestei specii in Turcia.Nucul. Cultivat in principal pentru fructele deosebit de hranitoare este folosit in industria ciocolatei, inindustria farmaceutica si de asemenea in cosmetica. In Turcia frunzele si cojile verzi sunt folosite capigmenti. Inmultindu-se de mii de ani in mod natural, in zone ca Nepal,Tibet, Asia centrala, Iran,Pakistan, la nuc, denumit in limba turca”Ceviz”, s-a creat un valoros fond genetic de circa 5 milioanepomi, acestia prezentand o bogata diversitate in ceea ce priveste productia, caracteristicile fructului simiezului, inmuguritul si inflorirea tarzie, toleranta la boli etc. Pomii salbatici sunt intalniti in padurilemixte, cu frunze cazatoare si conifere, pana la altitudini de 1200-3000 m. Fructele pomilor salbatici audimensiuni mai reduse, forma mai rotunda si au coaja mai groasa decat speciile cultivate. Speciilecultivate provin fara indoiala din selectia naturala a speciilor salbatice. In Turcia populatia nu estefamiliarizata cu altoirea nucului, motiv pentru care majoritatea pomilor provin din samanta.Coacazul Genul Ribes cuprinde aproximativ 150 de specii de coacaz si agris. Principalele specii cultivatedin punct de vedere comercial sunt coacazul negru (Ribes nigrum), coacazul rosu (Ribes rubrum) si Ribespetraeum.Ribes rubru este originar din Turcia, larg raspandit datorita fructelor sale comestibile ce pot fi consumatein stare proaspata, dar mai ales sub forma de sucuri, gemuri si jeleuri.Ribes nigrum prezinta fructe de culoare neagra cu gust puternic, fiind rar consumate in stare proaspata.Fructele bogate in vitamine sunt procesate sub forma de suc, gem, jeleu, vin sau lichior.Alte specii cultivate sunt Ribes alpinum, Ribes orientaleZmeurul si murul (Rubus spp). Genul Rubus este in Turcia foarte bogat raspandit si are nenumarate siheterogene biotipuri, exceptand zonele desertice. Frunzele si fructele formelor salbatice sunt folosite inspecial in medicina.Rubus ideaus (zmeurul rosu si galben), arbust ce drajoneaza mult, este o sursa de gene pentruadaptabilitatea la iernile reci. R. sanctus existent si in Europa in zona estica a Mediteranei, este folosit inameliorarea murului. Este un arbust care drajoneaza putin cu inaltimea de circa 1-2 m, cu fructe negre,mici si putin suculente. Este utilizat in spcial pentru fixarea terenurilor in panta, a rapelor sau a spatiilorlargi, deschise expuse vanturilor. R. caesius prezinta toleranta la inghet. Fructele sunt mari si de culoareneagra. Frunzele tinere sunt folosite pentru ceai.R. saxatilis existent in zona Mediteraneana, Caucazia, Siberia, pana departe in Asia (China si Japonia) sichiar in Scandinavia, este folosit in procesul de ameliorare pentru toleranta sa la inghet si la rugina. Este ospecie stolonifera. Fructele au culoare rosie si 6-8 mm diametru, fiind folosite la prepararea unor sucurisau gemuri. R. discolor are fructe mari si suculente. Alte specii cu fructe de culoare neagra : R. canescens,R. tereticaulis, R. hirtus, R. caucasicus. Nu au fost facute studii asupra rezistentei la frig, seceta, boli sau
  6. 6. asupra calitatii fructelor deocamdata asupra speciilor mai sus mentionate.Trandafirul (Rosa spp.). Turcia este o importanta sursa de germoplasma pentru trandafir denumit ” Gul”(nume foarte uzual pentru femeile turce), aproximativ 25% din speciile originare de trandafiri provenindde aici. Florile unor specii, cum ar fi R. gallica si R. damascena, au fost folosite pentru producerea „apei detrandafir”. Fructele unor specii prezinta valoare economica si sunt folosite in medicina. De asemeneafrunzele, fructele si chiar radacinile sunt fierte in apa si folosite ca diuretic sau pentru tratarea racelilor.Primele studii de selectie au inceput in 1990, avand ca scop evaluarea si selectarea unor clone superioare.Au fost selectate cateva genotipuri dintre populatiile salbatice, foarte adaptate conditiilor climatice sicateva fara ghimpi. Cele mai importante specii care pot fii utilzate in programele de ameliorare sunt: R.sempervirens, R. phoenicia, R. arvensis, R. pisiformis, R. beggeriana, R. foetida, R. hemisphaerica, R.pimpinellifolia, R. elymaitica, R. gallica, R. villosa, R. hirtissima, R. tomentosa, R. jundzillii, R. micrantha,R. agrestis, R. pulverulanta, R. sicula, R. horrida, R. iberica, R. montana, R. canina, R. dumalis si R.heckeliana. Cele mai cultivate specii in Turcia sunt: R. canina, R. dumalis si R. villosa.Capsunul (Fragaria spp.). In Turcia capsunul traditional denumit” Cilek” (F. vesca si F. elatior) se cultivadin secolul XVI, in specila in zonele arabile si fertile. De obicei se cultiva pe suprafete mici, fiind o afacerede familie. Rizomii si frunzele se folosesc in medicina (pentru cresterea apetitului).F. vesca este cea mai raspandita specie. Este salbatica si prezinta fructe care au forma ovata, culoare rosieaprinsa si sunt foarte aromate, utilizate in special pentru consumul in stare proaspata. F. viridis prezintafructe mici, relativ ferme, de culoare verzuie pana la roz si foarte aromate. Plantele infloresc atatprimavara cat si vara tarziu si s-au dovedit a fi tolerante la valori ridicate ale pH-ului solului. F. xananassa (cunoscuta doar ca specie cultivata), creste in nordul Turciei si are fructe de marime mai marefata de F. vesca. A fost obtinut prin hibridarea intre F. virginiana si F. chiloensis.In concluzie, multe specii din nordul si nord- vestul Turciei pot fi gene utile pentrurezistenta la boli sidaunatori.Categoria: Alimentatie > AgriculturaPret: [Nespecificat] FixDate de contact: Persoana de contact: Odette Gamulea Numere de telefon: 0745-781115 Localitate: Bucuresti, judetul: BucurestiFirma autorizata vinde puieti pomi fructiferi import Grecia . Orice soi de cires, mar, gutui, prun, mango,kiwi, sau orice alt pom fructifer la cerere.Oferim certificat de garantie si la cerere un specialist care sa acorde asistenta la sadire.

×