I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi

5,029 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,029
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
226
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi

  1. 1. Înmul irea plantelor fructifereÎ nmul irea (reproducerea) este un proces în tehnologia cultivării poate avea și alte avan- biologic, pe parcursul căruia se creează un taje. Un alt avantaj este că astfel este posibilă individ nou. Fiind o activitate conștientă xarea anumitor faze de dezvoltare (formă ju-a omului, înmul irea folosește păr ile, organe- venilă), respectiv atingerea mai rapidă a stăriile plantelor potrivite pentru reproducere. Și maturită ii, roditoare. Ca dezavantaj trebuiegruparea modurilor de reproducere este po- să amintim că această tehnologie de reprodu-sibilă având această bază, luând în considera- cere este mai complicată, necesită mai multere constituirea acestor organe, care deservesc cunoștin e de specialitate, posibilită ile de de-înmul irea. pozitare ale materialului de reproducere sunt Deosebim moduri de înmul ire sexuate și mai restrânse, sunt necesare instala ii și instru-asexuate; primul se referă la reproducerea prin mente deosebite, din aceste motive este maisămân ă, la al doilea este vorba de înmul ire costisitoare.prin folosirea organelor vegetative. Tabelul nr. La soiurile de plante lemnoase din horticul-1 cuprinde într-un sistem clar metodele de re- tură utilizarea reproducerii sexuate este limitatăproducere ale plantelor lemnoase, și include și de faptul că este potrivită numai pentru produ-tehnicile in vitro, dezvoltate în ultima perioadă. cerea materiilor de reproducere pentru liniile curate, liniile de endogamie și soiurile hibride.A. Înmul irea prin sămân ă Are însă avantajul că face posibilă o reprodu- 1. Înmul ire sexuată: semin ele celor mai cere de masă ie ină, materialul de reproducere multe plante lemnoase sunt rezultatul se creează în cantitate mare, tratarea semin ei procesului sexuat. este simplă, depozitarea este posibilă pentru o 2. Embriogeneză somatică (in vitro), „să- perioadă de timp mai lungă, și este un puiet care mân ă arti cială” se poate crește în mare măsură fără tratamenteB. Înmul irea prin organe vegetative și instala ii mai speciale. Din punct de vedere 1. Metode autovegetative ecologic, în orice caz, constituie un avantaj fap- 1.1. Prin butași (în verde, în uscat, înrădă- tul că elasticitatea popula iei este mai mare și ea cinat) se acomodează mai bine la condi iile schimbă- 1.2. Marcotaj (obișnuit, prin mușuroire, toare, respectiv neechilibrate, ale locului de cul- chinezesc) tivare. Puie ii proveni i din sămân ă sunt fără 1.3. Desprinderea lăstarilor viruși la mai multe specii (măr, citrice), ceea ce 1.4. Desprinderea plantelor cu stolon este un avantaj important și din punct de vedere 1.5. Despăr irea tufelor al producerii de puie i și al înnobilării. 1.6. Culturile de lăstari in vitro, organoge- neza culturilor calus REPRODUCERE SEXUATĂ 2. Metode xenovegetative 2.1. Altoire și altoire în ochi ȘI PRODUCERE DE MATERIALE 2.2. Microaltoiri in vitro DE ÎNMUL IRE În școala de puie i reproducerea sexuată are rol Tabelul nr. 1 important în crearea puie ilor de portaltoi, în Înmul irea plantelor fructifere Gruparea metodelor de înmul ire special la plantele sâmburoase, cea mai mare parte din aceste specii sunt altoite pe portalto- iuri provenite din sămân ă. Baza reproducerii Motivul folosirii metodelor de înmul ire sexuate este zigotul provenit din uni carea ce-prin organele vegetative constă în faptul că ast- lor două gameturi, respectiv sămân a sau rodulfel devine posibilă xarea genotipului unui sin- provenit din aceasta, respectiv și din ini iereagur exemplar valoros, conservarea lui, ceea ce, de sămân ă și de rod, numite în cultivare deo-la speciile de copaci, este și azi de o importan ă potrivă sămân ă de reproducere. Plantele pro-hotărâtoare. Prin răspândirea și cunoașterea ducătoare de fructe se pot înmul i în generalutilizării altoirii a devenit posibilă combinarea bine pe cale sexuată. Pe parcursul înmul irii se-trăsăturilor avantajoase ale mai multor geno- xuate, din semin ele realizate creștem indivizi,tipuri într-un singur exemplar (altoiuri), care puie i noi proveni i din sămân ă. 1
  2. 2. Se obișnuiește a se reproșa înmul irii sexuate că ărat pe pomi. Pentru culegerea semin elor sunt faptul că, astfel înmul ite, soiurile de fructe nu-și necesare instala ii de asigurare, utilaje de culegere păstrează identitatea de soi. În cazul soiului în- și de transport, ambalaje, respectiv locuri de de- mul it pe cale asexuată, cerin a însăși ar ireală, pozitare corespunzătoare. Pentru o produc ie mai deoarece astfel de soiuri se pot înmul i numai pe sigură trebuie recoltată întotdeauna atâta sămân ă, cale asexuată pentru a-și păstra identitatea de soi. încât să rămână rezervă și pentru anii fără roade. Avantajele înmul irii sexuate: majoritatea plan- telor cultivate se pot înmul i cel mai ie in și cu Cură area roadelor după recoltare rezultatele cele mai bune prin înmul irea sexuată Din roadele culese semin ele trebuie extrase și deoarece procurarea materialului de reproducere păstrate până la însămân are în astfel de condi ii, nu este așa de costisitoare, culegerea, transporta- încât să nu le scadă capacitatea de germinare. rea și îngrijirea de asemenea costă mult mai pu in decât în cazul materialelor de reproducere ase- Zdrobirea și extragerea xuate. Prin înmul irea sexuată se pot produce mai Sămân a trebuie extrasă imediat după culegere multe plante într-o perioadă de timp mai scurtă, din cea mai mare parte a fructelor cu carne sau su- decât la înmul irea asexuată. culente, pentru ca ea să nu se altereze. Cantită ile Dezavantajele înmul irii sexuate: urmașul mai mici se pot spăla și cu mâna. La cantită ile mai plantelor polenizate de străini moștenește trăsătu- mari semin ele se extrag cu ajutorul mașinii de rile tatălui și mamei, astfel el nu va identic cu extras cu ciocan cu arc. Cu această mașină se pot planta-mamă, ba chiar dacă trăsăturile plantei- cură a până la 225 de kg de semin e de mere pe tată, din punct de vedere al cultivării, sunt mai sla- oră. Din borhotul zdrobit sau presat semin ele se be, valoarea urmașului va putea scădea, raportată extrag cu apă curgătoare, respectiv prin ciuruire, la valoarea plantei-mamă. după uscare. În timpul spălării semin ele să nu rămână prea Culegerea rodului mult timp în apă, pentru că din lipsă de oxigen pot Coacerea și căderea roadelor și a semin elor este începe procese de descompunere dăunătoare, care speci că soiului, dar pot in uen ate de vreme și de ar putea diminua capacitatea de germinare. Apa mediul înconjurător. Vremea vântoasă, uscată din caldă con ine pu in oxigen, de aceea nu trebuie perioada coacerii împiedică procesele de dezvoltare folosită pentru spălarea semin elor. La spălare, desfășurate în sămân ă, în astfel de situa ii capaci- sămân a sănătoasă se scufundă de obicei în apă, tatea de germinare a semin elor nu este perfectă. iar coaja și pulpa rămân la suprafa ă sau se scu- Mai are efect asupra coacerii perioada de timp fără fundă mai încet. Astfel se îndepărtează ușor. înghe uri, cantitatea și repartizarea precipita iilor, căldura – de exemplu un soare mai puternic are ca Uscare, extragere rezultat semin e de o calitate mai bună. Semin ele prea umede se usucă prin împrăștierea Culegătorul trebuie să cunoască: când este lor în aer liber sau în cuptoare pentru uscare. Pe coaptă sămân a pentru culegere, când se poate cu- vreme uscată, semin ele care nu pot luate de lege rodul în siguran ă, cum trebuie culese roadele vânt se pot întinde în aer liber. Metoda necesită o de pe plantă și de pe pământ, și despre ce fel de supreveghere constantă și multe prelate; păsările și plante trebuie culese roade. rozătoarele pot produce mari pagube. Perioada de culegere a roadelor este determi- Pe vreme umedă semin ele se vor usca sub nată de starea de coacere a semin ei și de timpul acoperiș, deși este o metodă mai costisitoare, însă cât sămân a poate rămâne pe plantă sau pe pământ se poate supraveghea mai ușor. Încinta de uscare fără a se altera. trebuie să e înzestrată neapărat cu instala ie de Înainte de culegere, în interesul muncii plani - aerisire adecvată. Recolta de semin e de măr și deÎnmul irea plantelor fructifere cate, trebuie făcută prima dată evaluarea recoltei. Pe păr să e întinsă în straturi sub iri, de o grosime de parcursul acestei munci, pe câte o ramură a plantei- 1 cm, semin ele decarni cate ale plantelor sâmbu- mamă se numără roadele și se stabilește cantitatea roase în straturi de 2 cm. Este importantă întoar- de sămân ă din con inutul lor. Pornind de la aceas- cerea frecventă a semin elor întinse. tă bază se calculează produc ia preconizată pentru Putem așeza semin ele și pe ra uri făcute din o ramură, iar această cifră se va raporta la planta plasă de sârmă, care se aerisesc și de jos, astfel re- întreagă, eventual la întregul efectiv. În anul produ- colta se usucă mai bine. cerii semin elor, roadele se estimează de două ori, Temperatura încăperii de uscare la semin ele prima dată când mărimea lor este la jumătate, iar a sâmburoase să e între 30-35 C°, iar la pomacee de doua oară imediat înainte de coacere. 25 C°. La temperaturi prea ridicate capacitatea de Pentru culegere sunt necesare instrumente germinare se poate distruge, iar în încăperi prea reci corespunzătoare. Roadele tufelor se culeg stând semin ele pot mucegăi. În condi ii corespunzătoare pe sol, ale pomilor însă se strâng de pe scară sau semin ele de măr se pot usca în două-trei zile. 2
  3. 3. Conservarea și depozitarea semin elor Pregătirea semin elor pentru încol irePrin conservarea semin elor în elegem păstrarea Înaintea însămân ării, pentru sprijinirea încol irii,lor începând de la data culegerii și până la data de semin ele a ate în stare de repaus trebuie să aibăînsămân are cea mai apropriată. Depozitarea în- parte de un tratament special. În anumite situa iiseamnă păstrarea făcută pe parcursul unei perioa- se poate aplica orice metodă, în altele este nevo-de de timp mai lungi, eventual mai mul i ani, fără ie de un tratament foarte exact chiar și în cazulscăderea viabilită ii. aplicării metodei celei mai bune sau, mai mult: Perioada de via ă a semin elor, pe parcursul con- în situa ii speciale perioada de repaus nu poateservării, poate in uen ată de umiditate, tempera- întreruptă cu nici un fel de tratament. Semin eletură, lumină, aerisire, caracterul cojii semin elor, se pot trata înainte, concomitent sau după depo-starea de coacere a semin ei, microfolora și conta- zitare. În multe cazuri semin ele ajung în stareaminarea cu insecte, dar şi de al i factori. de repaus neobservabil, între data de culegere și Perioada de timp pentru pregătirea germină- cea de însămân are. Semin ele proaspăt culese înrii este diferită, în func ie de specia de plantă. mare majoritate nu au coajă impermeabilă, darConservarea necorespunzătoare a semin ei poate după uscare coaja multor soiuri va deveni imper-reduce capacitatea și puterea de germinare, dar meabilă.poate duce și la distrugerea semin elor. În perioa- Strati carea rece. Pentru întreruperea stăriida depozitării, cele mai mari daune sunt provocate interioare de repaus, metoda cel mai des folosităde con inutul mare de umiditate și de temperatura este: pe o perioadă de 1-4 luni, la o temperaturăridicată. Trebuie evitată varia ia gradului de umi- de 0-10 C° furnizăm semin elor oxigen din plin,ditate, pentru că aceasta activează în sămân ă un prin strati care umedă. Avantajul strati cării esteproces biochimic și ziologic. că la numeroase specii nu numai că accelerează, Încăperile de depozitare să aibă temperatură dar și sprijină încol irea. Combina ia dintre friguniformă (aproximativ 1-5 C°) și să e cu con inut și umezeală are un efect bene c asupra transfor-de umiditate relativ uniform (50-60%, dar să nu mării substan elor nutritive complexe în substan edepășească 70%), respectiv să bine aerisite și de- simple, care cu ocazia încol irii se pot absorbi maizinfectabile. Semin ele de păr, măr, cireș, prun și ușor. În anumite cazuri înmoaie coaja de sămân ăvișin au încol it cel mai bine după păstrarea lor în și sprijină și alte schimbări folositoare. Prin stra-încăperi având umiditatea relativă cuprinsă între ti carea rece în general nu numai că germinarea50-55%. este mai bună, dar este și mai uniformă. Nu nece- Semin ele provenite din pomacee se pun în saci sită utilaje mai deosebite.cu capacitatea de 15-20 kg, iar cele sâmburoase în Are dezavantajul că tratarea necesită uneori osaci de 50-60 kg. Depozitarea se poate face și în perioadă lungă de timp. Semin ele se pot desprin-lăzi (Fig. nr. 1). de mai di cil de mediul de strati care. Dacă în timpul cură ării semin ele se lezează, strati carea accentuează în plus efectele vătămărilor. Semin ele scoase de la temperatura joasă trebuie însămân ate imediat, altfel pierderile pot însemnate. Dacă perioada de strati care este prea lungă, atunci un procent semni cativ din semin e încol ește încă în timpul strati cării și devin ne- corespunzătoare pentru semănat. Dacă este mai scurtă decât trebuie, încol esc prea pu ine semin e, eventual mai multe dintre ele ajung din nou în sta- rea de repaus. Înmul irea plantelor fructifere Semin ele de măr și păr care încol esc mai lent, necesită în esen ă timp mai lung pentru strati - care, decât speciile care încol esc mai repede. De asemenea, semin ele soiurilor de măr de toamnă trebuie strati cate mai mult timp, decât cele ale soiurilor de iarnă. Dintre semin ele portaltoiurilor de pomi înmul ite în masă, semin ele de cireș și vișin tre- buie strati cate cel târziu până la sfârșitul lui septembrie, cele ale pomaceelor până la sfârșitul Fig. nr. 1 lui noiembrie, iar semin ele provenite de la nuc și Depozitarea semin elor de pomi în depozite răcite de la prun corcoduș până la terminarea lunii de- (Foto: Hrotkó K.) cembrie. 3
  4. 4. În scopul temperaturii și umidită ii cores- cesare multe plante-mamă, iar pentru aceasta este punzătoare putem folosi pentru strati care di- nevoie de o bază de plante-mamă corespunzătoa- ferite medii de strati care (nisip, turbă, perlită, re; necesită cunoștin e de specialitate mai bune și mușchi, rumeguș). Cele mai răspândite dintre ele instala ii mai costisitoare decât la reproducerea sunt nisipul și perlita. sexuată. O condi ie importantă a strati cării este și tem- peratura optimă. Aceasta trebuie să e cuprinsă în Metodele de înmul irea asexuată au două gru- general între 0-10 C°, dar nici aici nu se pot oferi pe mari: reguli general valabile. Nevoia de temperatură de- 1. Vorbim despre reproducere autovegetativă atunci pinde se specie, soi, de perioada de culegere și de când noul individ ia naștere datorită regenerării depozitare. propriei sale rădăcini (marcotaj, butășire, lăstar, Gradul de umezeală corespunzător trebuie stabi- plantă cu stolon). lit după experien ă. Strati catorul să e men inut 2. Pe parcursul reproducerii xenovegetative orga- în condi ii mai mult uscate decât umede, pentru nele lipsă se completează prin împreunarea cu că în cazul al doilea mucegăiește sau se încinge. un individ străin (altoire). Umezeala este necesară nu numai pentru încol ire, Astfel, pe parcursul înmul irii, la reproducerea au- dar și pentru terminarea proceselor de coacere tovegetativă, formarea rădăcinilor complementa- ulterioare. Uscarea temporară a semin elor duce re este un proces regenerativ determinant, iar la la perturba ii de metabolism și ziologice, și din reproducerea xenovegetativă sudarea/închegarea aceste cauze rezultatele de răsărire scad. Fa ă de altoiurilor. La metodele de înmul ire autovegeta- asta, uscarea semin elor imediat după culegere nu tive regenerarea păr ilor vegetative se poate pro- este păgubitoare. Materialul strati cator trebuie duce în stare desprinsă de planta mamă sau prin să e permanent umed și uniform. Apa evapo- men inerea legăturii cu ea. În primul caz vorbim rată trebuie completată prin stropire și prin udare. despre butășire, iar în cazul al doilea este vorba Pentru evacuarea apei în exces în josul strati cato- despre marcotaj și înmul irea prin lăstari, respec- rului să confec ionăm un sistem pentru îndepăr- tiv prin plante cu stolon. tarea apei. Strati catorul din aer liber trebuie ins- Prin butășire se pot înmul i cele mai multe plan- talat la o înăl ime mai mare, nu cumva semin ele te, este însă deosebit de semni cativă la înmul irea să putrezească datorită creșterii nivelului apei din speciilor de plante bacifere, la unele portaltoiuri sol. În aer liber vom strati carea la o adâncime de și soiuri de pomi fructiferi. Este o metodă simplă 80 cm, ferită de înghe , pentru ca semin ele să nu și deosebit de rapidă care, ca urmare a dezvoltării moară datorită apei strânse (ca urmare a încălzi- tehnicii (stropire prin dispersie/cea ă, folosirea de rii de primăvară) peste stratul de sol înghe at, af- substan e stimulatoare) așează în planul al doilea lat mai jos. Gospodărirea apei este foarte bună la din ce în ce mai mult marcotajul, folosit în general semin ele strati cate puse în folie de polietilenă, până acum. Butașii se pot crea din păr i de lăstar și inute în condi ii de umezeală și la temperaturi cu dezvoltare diferită sau din rădăcini, ale căror scăzute. cerin e fa ă de procesul regenerativ, precum și fa ă de condi iile de mediu sunt foarte diferite. Butașii ÎNMUL IREA ASEXUATĂ de tulpină (butaș de lăstar și butaș uscat) au cea mai mare importan ă în cultivarea în școlile de puie i. ȘI PRODUCEREA MATERIALELOR Fiecare butaș de tulpină are meristemă de creștere DE ÎNMUL IRE sau lăstar în începere și a at în repaus (mugure), Teoretic, orice plantă se poate înmul i pe cale ase- deci pentru a deveni o plantă de sine stătătoare xuată dacă cunoaștem care parte din ea este potri- este nevoie de regenerarea sistemului rădăcinal. vită pentru reproducere, dacă cunoaștem perioada Altoirea este denumirea cuprinzătoare utilizatăÎnmul irea plantelor fructifere ei de înmul ire, cunoaștem factorii de mediu ne- în horticultură pentru acele procedee pe parcursul cesari pentru o înmul ire cu bune rezultate, și dacă cărora lăstarii (mai rar rădăcinile) sunt lezate în suntem în stare să și creăm aceste condi ii. așa fel, încât prin îmbinarea, și mai apoi prin su- Înmul irea asexuată are și avantaje și dezavan- darea lor să trăiască mai departe ca plantă (altoi), taje. Avantajul ei este că ob inem un urmaș identic având mai multe componente. Astfel de legături se cu planta-mamă; din plantele care cresc puternic realizează cel mai mult între organe sau esuturi. se pot crește mai repede astfel plante gata făcute; Altoirea este nu numai o metodă de reproducere plantele înmul ite pe cale asexuată în oresc mai xenovegetativă, utilizarea ei este multilaterală. Sis- repede decât cele provenite din sămân ă. Dezavan- temul de lăstari care se creează din muguri nobili tajul este că este mai costisitoare decât reproduce- formează altoiul, împreună cu portaltoiurile care rea sexuată (însă prin folosirea substan elor care posedă deja rădăcini, și cu cele la care se vor crea stimulează dezvoltarea rădăcinilor, cheltuielile se rădăcini mai târziu. În altoi se păstrează trăsăturile pot reduce); pentru crearea multor plante sunt ne- genetice ale componentelor, cu anumite modi cări 4
  5. 5. fenotipice, astfel altoiul este o plantă multicompo-nentă, în care trăsăturile partenerilor se a rmă în Crearea puie ilor prin butășiremod speci c într-un singur individ. Școlile de puie i folosesc metodele de butășire în pri- Altoiuri arti ciale se pot crea cu scopuri diferi- mul rând pentru realizarea puie ilor de portaltoi, sete, dintre acestea cele mai importante sunt: întâmplă mai rar ca metoda să poată aplicată și – Altoirile cu scop de reproducere sunt cele pentru înmul irea anumitor soiuri de plante bacifere. mai dese la acele soiuri la care metodele au- tovegetative nu au rezultate; altoirea poate Crearea de puie i prin butășire prin mușuroire o metodă potrivită în scopul reproducerii Lăstarii dezvoltaţi în anul ulterior plantării se taie vegetative. La realizarea altoiurilor putem în primăvara anului al doilea până la nivelul so- vorbi despre reproducere numai în cazul lului, prin asta gâtul rădăcinii devine mai gros, soiului nobil, condi ia preliminară a proce- și pe el pot crește mulţi lăstari. Partea de bază a deului este însă creșterea premergătoare a lăstarilor dezvoltaţi din gâtul rădăcinii plantei- plantelor de portaltoi (puie i) de o calitate mamă tăiate se va umple cu pământ, înrădăcina- corespunzătoare. rea se va petrece în etapa a doua a perioadei de – Pe lângă nevoia exclusivă de reproduce- cultivare, după ce lăstarii capătă aspectul de copac, re, în pomicultura contemporană are deja iar creșterea rădăcinilor va avea loc deseori până o importan ă mai mare crearea de altoiuri și după ce frunzele cad. Când lăstarii care ies din combinate cu caracteristici de portaltoi gâtul rădăcinii ating dimensiunea de 20-25 cm, avantajoase. În acest scop, în func ie de ne- dar încă nu sunt lemni caţi, se face mușuroirea la cesităţi, se cresc cel mai des altoiuri cu două înăl imea de 10-15 cm, astfel încât ecare dintre ei componente, dar dacă se dorește, este posibilă să e înconjuraţi cu solul afânat (Fig. nr. 2). unirea într-un singur exemplar a caracteristi- cilor avantajoase ale mai multor componente. – Altoirea face posibilă realizarea și a unor forme deosebite, aspecte de coroane diferite de cea normală. Asemănător copacilor cu coroane de formă globulară sau cu coroa- ne cu atârnare, se poate ca, prin altoire din plante cu statură de arbust (coacăz, alun) să se crească copaci cu trunchi. – În pomicultură, pentru urmărirea schim- bărilor accelerate ale speciilor, pentru expe- rimentarea func ională rapidă a unor soiuri noi, există posibilitatea realtoirii, al cărei re- zultat este schimbarea soiurilor copacilor și ale planta iilor existente. Tot cu această me- todă se pot crea altoiuri cu mai multe soiuri, păstrând în același timp și soiul originar. Într-o planta ie având același soi, deci o Fig. nr. 2 planta ie curată, putem altoi în coroanele so- Opera iile de în in are ale coloniei-mamă iurilor de rod și ramurile soiului producător prin mușuroire de polen. Prin altoire se pot completa păr ile lezate din trunchi sau din coroană, pentru Se înmul esc astfel portaltoii de gutui și măr, completarea leziunilor se foloseşte altoirea dar și portaltoiurile unor clone de plante sâmbu- Înmul irea plantelor fructifere în punte. roase, respectiv cu această metodă se pot înmul i – La înnobilarea soiului, prin folosirea vâr- soiuri de coacăz și de agriș. Orientarea rândurilor furilor de lăstari ai puie ilor proveniţi din să e în direc ia nord-sud, ceea ce asigură încălzi- sămân ă pentru a altoi pomi mai vârstnici, rea uniformă a bilonului. Și la distan ele cele mai roditori sau portaltoiuri mai scunde, putem mici dintre două rânduri să existe o cantitate de să accelerăm semni cativ intrarea în rod al sol (pământ) su cientă pentru realizarea de biloa- puietului, și astfel punerea în valoare a hib- ne, (distan a între rânduri cuprinsă între 0,9–1,5 rizilor nou creaţi. m). Distan a dintre tulpini este între 25-40 cm. – Altoirea este mijlocul de transmitere sigură Udarea are o importan ă foarte mare în veri a virușilor, servește la detectarea și studie- deosebit de secetoase. Prin udare regulată putem rea îmbolnăvirilor cauzate de viruși. Pentru împiedica uscarea biloanelor. Printre biloane e transmiterea virușilor este su cientă altoi- potrivită și udarea prin revărsare și prin brazdă, rea unei singure mlădi e. însă acestea răcesc și compactează foarte mult so- 5
  6. 6. lul. Cel mai bine este să ne organizăm pentru uda- pentru marcotaj este primăvara, dar și lăstarii anu- rea prin stropire. ali trebuie marcotaţi cel târziu până la începutul- În cazul portaltoiurilor de măr cele mai uti- mijlocul lui iunie. În cazul marcotării obișnuite lizate, înmul ite prin butășire prin mușuroire, se facem cu sapa în pământ mișcări laterale, și astfel pot culege de pe planta-mamă anual 6-10 buc. de creăm breșe de câ iva centimetri către lăstarul ales, puie i cu caracteristici standard, dar la portalto- situat lângă planta mamă. În această breșă îndoim iurile care se înrădăcinează foarte bine, această lăstarul sau nuiaua, astfel încât vârful ei să se ridi- produc ie poate ajunge și la 15-20 de bucă i. ce deasupra nivelului solului, iar partea ei îndoită cu boltă să ajungă în josul breșei/adânciturii. Vom Marcotaj razant sau chinezesc umple adâncitura cu pământ afânat, după acea- La marcotajul chinezesc nuielele plantei mamă se sta tasăm pâmântul cu piciorul. În cazul în care îndoaie orizontal în brazdele pu in adânci create la nuiaua marcotată nu se xează în groapă, ea tre- suprafa a solului, iar lăstarii ieșiţi din mugurii nuie- buie xată cu un cârlig. Este important ca îndoirea lelor se mușuroiesc treptat. Pe parcursul unui unui nuielei în sol să e cât mai abruptă, căci dacă ea an se înrădăcinează partea de bază a lăstarilor, în va avea o boltă crescătoare, pe ea vor crește mulţi anumite cazuri și nuiaua îndoită în jos, sau ambele lăstari noi, astfel înrădăcinarea va slabă sau nu păr i. După căderea frunzelor, lăstarii înrădăcinaţi va avea loc, respectiv puietul ob inut va mai slab. sau partea de nuia se taie de pe planta mamă, cea Și îndoirea și înrădăcinarea sunt ajutate dacă din urmă va tăiată în bucă i, în așa fel încât pe se răsucește nuiaua pentru marcotaj, și partea care ecare bucată să rămână un singur lăstar (Fig. nr. 3). ajunge în pământ se trosnește cu aten ie. Înrădăci- narea poate ajutată și prin inelare. Pe parcursul verii, săpatul de pe lângă planta mamă trebuie să e făcut cu grijă, ca să nu peric- lităm viitorii puie i de marcotaj, și ca să nu per- mitem nici uscarea solului. În caz de necesitate se în ge pe lângă lăstarii de marcotă câte un ăruș, și se leagă lăstarii de ei. Această măsură este im- portantă mai ales împotriva plantelor târîtoare. La sfârșitul toamnei vom desface marcotele, și dacă au format rădăcini, atunci după desprinderea lor de Fig. nr. 3 pe planta mamă le putem transplanta în loca ia lor Marcotaj razant sau chinezesc permanentă, ca ind plante noi. La speciile care se (Sursă: Hrotkó, 1999) înrădăcinează mai greu (de exemplu alunul), pe- Marcotajul chinezesc necesită un volum de rioada de înrădăcinare poate dura mai mul i ani. muncă mai mai mare decât marcotajul prin Importan a marcotajului obișnuit a scăzut da- mușuroire (încârligare). Se poate utiliza la acele torită costurilor mari de men inere a coloniei plante, care sunt mai pu in capabile la formarea mamă, problemelor datorate combaterii buruie- de muguri adventivi, nuielele lor se înrădăcinează nilor, respectiv datorită perioadei de înrădăcinare mai ușor decât lăstarii, sau dacă nu se pot înmul i lungi și a numărului redus de plante obţinute. În în mod economic prin marcotajul prin mușuroire. străinătate se utilizează pentru înmul irea soiurilor Astfel se înmul esc de ex. unele altoiuri sâmburoa- de alun. se (FI 2/1, Brompton). Marcotajul obișnuit La marcotajul obișnuit nuielele plantei mamă seÎnmul irea plantelor fructifere înrădăcinează prin îndoirea lor în sol la o adân- cime de 30-40 cm (Fig. nr. 4). Dintr-o nuia mar- cotată se poate ob ine o singură marcotă înrădă- cinată. Înrădăcinarea se realizează într-un an, dar poate ine și 2-3 ani. Comparativ cu metodele de mai înainte este metoda de marcotaj cea mai simplă, însă numărul de exemplare înmul ite este mic, deoarece dintr-un singur lăstar se poate ob ine în cel mai bun caz nu- mai o singură plantă nouă. Prin această metodă putem marcota lăstari, nuiele având vârsta de un an sau păr i de creangă Fig. nr. 4 mai vârstnice și încă îndoibile. Perioada optimă Marcotaj obișnuit 6
  7. 7. Pentru men inerea stării de repaus a mugurilor Crearea puie ilor prin butășire este nevoie de o temperatură scăzută (0 - +2 °C),Cele mai multe plante se pot înmul i prin butășire, iar la baza butașilor, pentru formarea rădăcini-procedeul este însă deosebit de important la lor, temperaturi mai mari (12-21 °C). În ultimiiînmul irea speciilor de plante bacifere, la anumite ani, mai ales în Anglia, se aplică un tratament deportaltoiuri și soiuri de pomi. Este o metodă sim- încălzire la baza butașilor de portaltoi care crescplă și deosebit de rapidă, care datorită dezvoltării rădăcini mai greu. Se face pe podea încălzibilă.tehnicii (stropire prin dispersie/cea ă, folosirea de Procedeul asigură dezvoltare maximă de rădăcinăsubstan e stimulente) scade din ce în ce mai mult și dezvoltare minimă de muguri.importan a metodei butășirii, utilizate în general Butașii lemnoși realiza i, dacă nu sunt butăși ipână acum. Marea parte al portaltoiurilor sâmbu- în aer liber imediat după tăiere, trebuie depozita i.roase noi, reproduse prin metode vegetative, se pot Depozitarea cea mai simplă este îngroparea înînmul i cu succes prin butășire prin lăstar și prin aer liber în pământ sau într-o altă substan ă carebutășire în uscat, în vreme ce la portaltoiurile de măr men ine bine apa și este bine aerisită, într-un locși gutui cea mai răspândită este butășirea în uscat. protejat și umbros. Rumegușul, ca substan ă pen- În planta iile de butași ale soiurilor de talia co- tru îngropat, este chiar mai bun decât pământulpacilor trebuie să se urmărească crearea de garduri în cazul gutuiului dar și în cazul altor specii defructifere, care oferă o calitate bună pentru butași. plante. La îngropare, utilizarea depozitelor refri-Distan a aproximativă de 3 m între rânduri să facă geratoare are un risc mai scăzut, în ele se men ineposibilă cultivarea mecanizată. În func ie de spe- o temperatură de +1 - +3 °C. Prin această metodă,cie, distan a dintre plantele mamă este de 0,3-0,8 data efectuării butășirii devine independentă dem. Înăl imea tulpinii să nu depășească 80-100 cm vreme (Fig. nr. 5).deoarece recoltarea manuală a butașilor devine di- cilă în treimea superioară a gardului fructifer. Plantele mamă se plantează des, cu distan adintre rânduri de 70-80 cm și cu distan a dintretulpini de 30-40 cm. În ecare an se aplică tăiereatotală, produc ia de nuiele de pe o tufă, având lun-gimea de 70-80 cm, este de 15-25 buc. În func iede calitatea nuielei asta înseamnă 25-60 buc. debutași, cu o lungime de 20 cm.Butășirea în uscatPrin butășire în uscat se înmul esc foarte bine soiu-rile de coacăz și anumite portaltoiuri de pomi (deex. prun corcoduș, prun, gutui). Butașii se pregătescimediat, iar în cazul celor depozitaţi, ei se pregătescpe parcursul iernii. Butășirea imediată dă rezultatelecele mai bune. Din cauza organizării exploatării, înpepinierele mari se efectuează recoltarea materiale-lor de butășit și tăierea butașilor în general în luniledecembrie-ianuarie. Această perioadă însă oferă re- Fig. nr. 5zultate bune numai la speciile care se înrădăcinează Procesul butășirii în uscatușor, și unde există rădăcină ini ială preformată. Dintr-o nuia dezvoltată se pot realiza și 2-3 Pentru școala de butași sunt cele mai potrivite Înmul irea plantelor fructiferebutași simpli. Lungimea butașului lemnos este de solurile nisipoase cu humus, afânate, aerisite, care se15-30 cm. Butașul cu o lungime de 20 cm dă în încălzesc ușor. Butașii lemnoși se butășesc în aer libergeneral rezultate bune. La speciile unde nuielele toamna sau primăvara timpuriu. Toamna se butășeştesunt scurte, nu sunt întotdeauna coapte, și sunt devreme, pentru ca butașii să formeze calus pânămai sub iri, deci este de preferat să se facă butași la frigurile de iarnă, însă primăvara numai atuncicu călcâi sau butași cu cârlig. când solul s-a încălzit su cient (10 – 12 °C). Dintre Înrădăcinarea butașilor poate sprijinită prin plantelele fructifere se butășesc în aer liber toamnautilizarea de preparate stimulatoare. În condi ii timpuriu, mai ales cele bacifere (coacăz). La portalto-de exploatare, preparatele cele mai indicate sunt iurile de prun, perioada optimă pentru butășire esteprafurile, iar la butașii lemnoși se folosesc mai ales octombrie-noiembrie. La butășirea de primăvară tre-preparatele cu con inut de IVS. Efectul auxinelor buie avut grijă, ca butașii să nu încol ească în groapă.sintetice este foarte diferit în func ie de speciile și Este preferabil ca speciile și soiurile care încol escsoiurile de fructe. mai târziu să e butășite mai ales primăvara. 7
  8. 8. În școala de butași distan a dintre rânduri este prind rădăcini, în primăvara anului viitor ei se pot de 40-70 cm, iar distan a dintre tulpini de 5-10 planta în școala de altoiuri. Butașii se taie în gene- cm. La coacăz, butășirea se efectuează în general ral cu cu itul în așa fel, încât planul de bază tăiat să la distan ele de 70 x 10-20 cm, această distan ă e imediat sub nod. Frunzele de mai jos și partea dintre tulpini ind su cientă și pentru realizarea de vârf necoaptă se îndepărtează, iar frunzele mai tufărișului puietului. Rândurile se pot organiza și mari se scurtează, pentru a evita putrefac ia. în răstavuri, lă imea acestora depinde de lă imea Rănirea – împreună cu substan ele care sti- de lucru a utilajului de cultivare. În cazul lucrului mulează formarea rădăcinilor – este deosebit de manual distan a este de 120 cm, iar distan a din- e cientă. Putem cauza rănire și mai substan ială tre rânduri este de 20 cm. După controlarea lor, dacă tăiem o plăcu ă mică din coaja tulpinii de trebuie mușuroite sau butașii trebuie acoperiţi la pe partea de bază al butașului, sau dacă efectuăm o înăl ime de 3-4 cm cu o substan ă afânată, ofe- crestări verticale pe partea de jos a butașului. rindu-le astfel protec ie împotriva evaporării și a La majoritatea soiurilor de fructe și-au de- pagubelor provocate de vreme (înghe are). monstrat e cacitatea în stimularea înrădăcinării Este recomandabil să se acopere solul școlii de preparatele care con in IVS – (β-acid indolil butiric). butași cu compost semicopt, turbă sau alt material La speciile care se înrădăcinează bine (de ex. vișin organic, având grosimea de un deget. Acoperirea turcesc, prun corcoduș) se folosesc tratamentele păstrează umiditatea din sol, umbrește solul și re- având în general concentra ia de 2 g/kg, iar la cele duce înburuienirea. care se înrădăcinează mai greu (de ex. portaltoiuri de prun) concentra ia este de 4 g/kg (MEZEI, 1974). Creșterea puie ilor de butași prin butași de lăstar Pentru realizarea puietului de butaș prin lăsta- Butașul de lăstar se poate realiza din păr i de lăs- ri trebuie asigurate corturi de folie temporare sau tari cu frunze, lemni cate în măsuri diferite. Cele deplasabile, tuneluri de folie, eventual cadre de mai multe plante se pot înmul i foarte bine prin răsadni ă. butașii de lăstar. Aceștia în general se înrădăcinea- În cazul folosirii caselor de reproducere depla- ză mai repede și mai bine, însă sunt mai sensibili, sabile, înrădăcinarea butașilor se desfășoară în au nevoie de o aten ie mai mare și de o pregătire instala ia de reproducere, iar după ce înrădăcinarea mai bună decât butașii lemnoși. Butășirea prin lăs- s-a produs și butașii sunt căli i su cient, instala ia tari este o metodă de înmul ire costisitoare. se înlătură, pentru ca apoi puie ii să crească în În practica horticolă, pentru înrădăcinarea și condi ii de aer liber, până la sfârșitul vegeta iei. creșterea butașilor de lăstari sunt cunoscute nu- În perioada înrădăcinării butașilor, în func ie meroase procedee. La conceperea tehnologiilor de de condi iile de vreme, îi asigurăm udare prin stro- înmul ire și de creștere a speciilor de fructe trebuie pit, udare prin dispersie (cea ă) și umbrire. După să inem cont însă de câteva caracteristici: înrădăcinarea butașilor (6-8 săptămâni), prin înlă- – rădăcinile tinere ale butașilor de lăstari ai soiu- turarea anumitelor straturi acoperitoare (folia exte- rilor de fructe sunt fragile, transplantarea lor rioară, iar apoi mijlocul de umbrire), prin lipsirea directă după înrădăcinare sunt suportate cu treptată al umbririi și a udării prin dispersie (cea ă), greutate; plantele sunt obișnuite treptat-treptat la condi iile – pentru tehnologiile de creștere (școala de alto- de aer liber. Această călire durează 1-2 săptămâni. iuri) din cadrul practicii contemporane de cul- La sfârșitul verii și toamna puie ii cresc în condi ii tivare trebuie crescuţipuie i, care să posede pe de aer liber, până la sfârșitul vegeta iei (Fig. nr. 6). cât posibil rădăcini libere, să e fără frunze, să e copţi și să aibă nuiea și rădăcină; – dimensiunile puietului să facă posibilă planta- rea lui pe cale mecanizată;Înmul irea plantelor fructifere – la soiurile de portaltoiuri, partea gâtului de rădă- cină să e dreaptă și fără rami ca ii pe o lungi- me de cel pu in 15 cm, și după plantarea lor în școlile de altoiuri, până la perioada de altoire în ochi, (august) să atingă grosimea de 8-16 cm. Nu avem metode obiective pentru selectarea stării de lăstărire corespunzătoare, suntem nevoi i să ne bazăm pe aplicarea experien ei de inute. La noi, prin butășirea prin lăstari aplicată în perioada înce- Fig. nr. 6 Variante pentru creșterea butașilor de lăstari (a) în putului lunii mai și sfârșitul lunii iulie se pot înmul i instala ie de înmul ire temporară, (b) în instala ie cu rezultate bune cele mai multe specii de fructe. pentru înmul ire permanentă cu compartiment per- Pentru portaltoiurile de fructe realizăm butași forat, (c) în instala ie pentru înmul ire permanentă în de lăstari cu o lungime de 30-35 cm. După ce vas de turbă (Hrotkó, 1995) 8
  9. 9. Butașii se pot înrădăcina și în medii de înrădă- zontal. Pe puietul de doi ani nu există rami ca ii,cinare așezate pe sol – corturi de folii permanente. şi are avantajul că la formarea coroanei oferă po-La instala iile permanente este indicat să asigurăm micultorului libertate mai mare, însă întârzie cuexisten a drenajului și încălzirea solului. Aceasta un an dezvoltarea planta iei de pomi fructiferi.din urmă este importantă în cazul perioadelor încare vremea este mai răcoroasă, mai înnorată, și Metode de cultivare a altoiurilorcând apa folosită pentru udat poate răci ușor me- În școlile de puie i, cea mai răspândită este realiza-diul sub nivelul optim. În corturile de folie, aerisi- rea de altoiuri prin altoirea în ochi dormind, carerea se poate rezolva printr-un canal de aerisire su- pe parcursul procesului se divide în două sau treiperior și prin ferestre de aerisire așezate deasupra păr i. Prima etapă începe cu plantarea și ine timpnivelului de stropire, astfel în imediata apropiere a de un an, rolul ei este creșterea puie ilor de portal-butașilor se poate modera efectul de uscare datorat toiuri potriviţi altoirii în ochi, proces încheiat pânămișcării aerului. la urmă cu altoire în ochi dormind. În următoarele Răstavele ridicate și mesele oferă mai multe două etape este vorba de creșterea trunchiului și aavantaje. Temperatura mediului de înrădăcina- coroanei portaltoiului franc), iar perioadele acesto-re în spa iul aerian al cortului nu se răcește așa ra sunt de unu sau doi ani.de mult nici în lipsa încălzirii solului, pe de altă Folosirea altoirii de primăvară este destul departe aerisirea mediului este mai bună, și este mai rară la noi, reprezintă doar o modi care mică fa ăbună și aprovizionarea cu oxigen a rădăcinilor de cea precedentă. La altoirea în coroană sau laîn creștere. Dacă butașii rămân pe masă și după altoirea în ochi, trunchiul cu înăl imea dorită tre-înrădăcinare, sub mediul de înrădăcinare se va buie format în perioada creșterii portaltoiului, iarașterne un amestec de compost - sol de grădină cu după aceea să se facă altoirea sau altoirea în ochi lao grosime de 15-20 cm. Exploatarea instala iilor de înăl imea coroanei.înmul ire se poate îmbunătă i, dacă pe parcursul Există o diferen ă importantă la altoiurile reali-verii înrădăcinăm butași până și de 2-3 ori. Butașii zate în mână, unde altoirea se face înaintea plan-înrădăcina i în oale de turbă, în „paper-pot”, după tării, iarna, în sală de lucru. Pentru asta se folosesco anumită călire se pot transplanta în școlile de de la început puie i cu mărimea potrivită pentruîntărire pentru populare (umbrite), în câmp liber, altoit. În școala de altoiuri, rolul primului an estesau îi putem folosi pentru creștere în vase. Practică creșterea puietului de doi ani, formarea coroaneibună este și înrădăcinarea butașilor în comparti- standardizate având loc în anul al doilea.mente cu fundul perforat. Butașii înrădăcina i îi Din motivul igienei plantelor, nu este recoman-plasăm împreună cu compartimentul pe solul bine dată metoda prin care puie ii de portaltoi suntnivelat și înzestrat cu mijloc de umbrire al școlii altoi i în ochi încă în locul de cultivare-mamă și sede întărire, unde puie ii pot crește până la sfârșitul plantează astfel în școala de altoiuri pentru a creștevegeta iei în condi iile de aer liber. mai departe. În astfel de situa ie, putem contamina prin ramura altoi plantele mamă-portaltoiuri, și Cultivarea altoiurilor pomilor putem declanșa semni cativ răspândirea virușilor, dar și a altor boli. Din motive asemănătoare, nu seRolul cultivării de altoiuri este realizarea de alto- recomandă recoltarea de butași de pe puie ii altoi iiuri de pomi fructiferi, care satisfac cerin ele de în ocula ie, înaintea tăierii în ochi.calitate existente. Nevoile livezilor care produc La altoiurile cu intermediar, respectiv la altoiu-marfă diferă foarte mult de cele ale grădinilor de rile cu mai multe soiuri, se folosesc combina ii di-pe lângă casă, și în ecare domeniu se constată ferite ale modurilor de cultivare deja men ionate.o schimbare permanentă a așteptărilor. Altoiultradi ional cu coroană posedă în general trunchi Sarcini pregătitoare Înmul irea plantelor fructiferede doi ani și nuiele de coroană de un an. Sunt Pentru evitarea daunelor produse de nematodelestandardizate și diferitele lungimi de trunchiuri rădăcinilor din sol, ale ciupercilor și ale oboseliiși numărul minim al nuielelor de coroană. Pen- speci ce a solului, școala de puie i trebuie reali-tru formarea anumitor forme de coronă (garduri zată pe cât posibil pe teren virgin. Pe suprafa afructifere, fus zvelt) nu întotdeauna este avanta- școlii de puie i, din cauza replantărilor dese, efec-jos însă altoiul cu coroană, pentru că lungimea tuate devreme, din cauza nerespectării principiilortrunchiului, așezarea nuielelor de coroană sunt rota iei culturilor, se poate înmul i cancerul bac-predispuse, iar nuielele de coroană formate din terian al pomilor (Agrobacterium tumefaciens),lăstarii ini iali au în preponderen ă o orientare diferitele ciuperci de sol (Rossellinia, Rösleria) șiprea dreaptă. În cazul mărului, pentru forma- nematodele care parazitează rădăcinile pomilorrea coroanei de fus zvelt, sunt foarte căutate în noștri, acestea din urmă sunt periculoase datorităstrăinătate altoiurile de un an, care posedă nuiele pagubelor directe, respectiv repezintă și vectori dede coroană de rangul doi, și care se îndoaie ori- viruși (VÉGHELYI, 1992). 9
  10. 10. În școala de altoiuri este necesară o rota ie a te prinderea puie ilor altoi i va mai redusă fa ă de culturilor cu perioada de minim 8 ani. Creșterea cea așteptată. Pentru altoirea în ochi sunt potrivi i altoiurilor ine în general doi ani, astfel rota ia se acei puie i care ating în perioada altoirii o grosime folosește pentru scopurile școlii de altoiuri numai de nită. Aceasta diferă în func ie de specie, dia- doi ani. La alegerea plantelor premergătoare este metrul gâtului de rădăcină ind cuprins între 8-18 un aspect important, ca ele să combată bine bu- cm. Puie ii portaltoi deveni i prea groși se altoiesc ruienile, să nu folosească prea mult rezervele de și se leagă greu, și adesea nici calitatea ramurilor apă din sol, îngrășământul natural să poată ad- altoite nu este satisfăcătoare. ministrat sub plantele premărgătoare, terenul să Altoirea în ochi dormind în general ine de la poată eliberat de ele devreme pentru ca acesta să mijlocul lui iulie până în mijlocul lunii septembrie. e pregătit din timp pentru plantare, și să nu lase La noi este cea mai răspândită și azi tradi ionala în urmă reziduuri de rădăcină care să împiedice altoire în T. Deschiderea în formă de T a scoar ei și cultivarea. Pentru acest scop în general sunt potri- a liberului, și tăierea scutului de altoire are nume- vite cerealele cu spic. roase variante individuale, între care, din punct de vedere al necesarului de timp și al productivită ii, Cultivarea altoiului prin altoire în ochi dormind există mari diferen e. În scopul altoirii în ochi dormind se plantează În ultima perioadă diferitele tehnici de ocula ie puie i standard de un an proveni i din sămân ă, au fost analizate prin diferite compara ii referitoa- puie i de butaș și de marcotă. La anumite specii re la sudarea lor și la dezvoltarea altoiurilor. S-a (piersic, migdal), și din sămân ă preîncol ită și să- constatat că la altoirea în T coaja nu se desprin- dită în școala de puie i de altoiuri se poate crește de de partea lemnoasă pe linia cambiului, ci în puiet potrivit pentru altoire în ocula ie. În cazul zona elementelor de lemn secundare, și din aceas- penuriei de puie i, puie ii crescu i din sămân ă tă cauză cambiul portaltoiului și al nobilului nu preîncol ită, cu minge de pământ și cu cuburi se potrivesc, sau se potrivesc greșit unul de celă- de hrănire, de asemenea se pot altoi în ochi la lalt, iar din cauza aceasta sudarea și procesele de sfârșitul verii (Fig. nr. 7). diferen iere începute în calus sunt mai încetini- te. Contrar acestui fapt, la ocula ia chip linia de intersec ie a inelului de cambiu în componenta portaltoi și nobil se așează una fa ă de cealaltă, și după formarea de calus diferen ierea vaselor de transport începe deja toamna. Din cauza aceasta, prin ocula ia chip, deteriorarea de iarnă a altoiuri- lor în ochi se poate reduce la minim, și primăvara după răsărire ob inem o creștere mai puternică și mai echilibrată. În urma unghiului scutului de ocula ie chip, curbura de deasupra locului ocula iei, și calitatea trunchiului portaltoiurilor sunt mai bune (Fig. nr. 8). Deoarece la noi căderile cauzate de gerul de iar- nă sunt destul de mari în ocula iile nesatisfăcător sudate, avantajele oferite de ocula ia chip ar meri- ta o aten ie mai mare. Fig. nr. 7 Creșterea ini ială a altoiurilor înmul ite prin Procesul creșterii altoiului de pom ocula ia chip a fost mai puternică, și aceasta s-a prin altoire în ochi dormind (Hrotkó, 1995) eviden iat printr-un diametru mai mare al trun-Înmul irea plantelor fructifere chiului încă de la exploatare. Se arată o diferen ă Protejarea frunzelor împotriva bolilor și dăună- vizibilă în dimensiunea curburii de deasupra lo- torilor este o sarcină de bază. La noi cel pu in în cului ocula iei, ceea ce se datorează faptului că, sfârșitul lunii august neapărat trebuie să avem gri- urmare a pozi iei scutului de ocula ie al ocula iei jă de dezvoltarea imperturbabilă a plantelor. Îm- chip, axul mugurului altoit în ocula ie se îndoaie potriva pagubelor produse de seceta de vară să ne mai mult către verticală, decât la altoirea în T. apărăm prin alegerea corespunzătoare a terenului, După ocula ia chip, sudarea locului tăierii în printr-o adecvată gospodărire a apei, eventual fo- ochi s-a petrecut pe o suprafa ă mai mare și a ofe- losirea udării. Să m aten i la aceasta mai ales la rit o calitate mai bună, decât la altoirea în T. sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie, nu cumva Cu cât ocula ia se efectuează la o înâl ime mai dezvoltarea puie ilor planta iei să se blocheze aici, mare, cu atât se a rmă mai mult efectul de scurtare pentru că prin aceasta pe de o parte se scurtează al portaltoiului. Condi ia preliminară a ocula iei perioada altoirii în ochi dormind, pe de altă par- la înăl ime mare este puietul de portaltoi de o 10
  11. 11. calitate și înăl ime potrivită, și bineîn eles tre- La altoiurile de pomi fructiferi, lungimile debuie acordată grijă pentru cură irea trunchiu- trunchi prescrise de standard sunt următoarele:lui portaltoiului înainte de ocula ie, respectiv în – copac cu tufă (b): 30-50 cm,anul de cultivare a vergii, ca muncile plivitului pe – cu tulpină scundă (ts): 60-80 cm,trunchiul portaltoiului să e făcute în mai mare – cu tulpină medie (tm): 100-120 cm,măsură, decât în mod obișnuit. – cu tulpină lungă (tl): peste 150 cm. Pe aceste por iuni, tulpina să e fără rami ca ii. Lăstarii laterali formaţi se rup cu mâna înainte să se lemni ce. Această opera ie se numește copilitul subsuorilor, și trebuie făcută înainte de a atinge înăl imea de tulpină proiectată. Lângă înăl imea de tulpină lăstarii laterali vor rămâne iar pe parcursul anului de creștere a coroa- nei, vom selec iona dintre ei lăstarii de coroană. Ciupirea în coroană se poate face la sfârșitul lui iunie, începutul lui iulie, când lăstarul portaltoiului franc depășește deja cu 6-8 frunze înăl imea de tulpină dorită. Vârful de lăstar în creștere se ciupește peste înăl imea de tulpină cu 6-8 frunze. Dacă nu s-a în- ceput până atunci, peste 2-3 săptămâni după ciu- Fig. nr. 8 pirea în coroană, din lăstarii secundari va începe ocula ie chip (Hrotkó, 1995) formarea coroanei. La începutul lunii iulie putema) tăierea de jos pe portaltoi, b) placa în formă de coif sprijini creșterea lăstarilor secundari prin udareseo scoatem printr-o tăiere pornită de sus, c) locurile și îngrășare în cursul vegeta iei. La multe soiuri tăierii efectuate pe portaltoi văzute din laterală, d) ale mărului ciupirea în coroană nu este urmată portaltoiul tăiat, văzut din fa ă e) scutul de altoire va tăiat în mod asemănător, f) ordinea de tăiere în de o formare corespunzătoare a coroanei, aceastascutul de altoire, g) portaltoiul tăiat, văzut din lateral, este valabilă în mod deosebit pentru soiurile cuh) scutul de altoirea potrivit la loc din vedere laterală, dominan ă apicală puternică. În străinătate, în ul- i) scutul de altoire potrivit la loc, văzut din fa ă timii ani, la aceste soiuri s-au folosit substan e de reglare a creșterii, prin care s-a reușit și la aceste Pentru îndepărtarea păr ii de portaltoi de dea- soiuri formarea satisfăcătoare de lăstari secundari.supra mugurelui metoda cea mai răspândită înpractica actuală este tăierea în ochi. Prin tăierea Creșterea altoiului altoit la masăîn ochi mugurele nobil altoit în ocula ie obţine Creșterea altoiului altoit la masă diferă la numeroa-o pozi ie terminală, și va înmuguri cu siguran ă. se opera iuni de tehnologia altoirii în ochi dor-Prin tăierea în ochi se taie și materialul de legat, mind, dar ind o cultură de doi ani, se încadreazăastfel desfacerea și îndepărtarea lui nu necesită un bine în rota ia școlii de altoiuri (Fig. nr. 9).efort deosebit dacă legarea s-a început de jos. Corzile de altoi se pot strânge pe întreg parcur- Este esen ială alegerea datei corecte pentru efec- sul iernii, în perioada de repaus, recoltarea însă sătuarea tăierii în ochi. După tăierea în ochi efectuată se efectueze numai în zile lipsite de ger. Corzile re-după înmugurire, cicatrizarea rănilor este mai in- coltate în perioada de repaus adânc se pot păstratensă. Ciotul de portaltoi tăiat prea devreme poate cel mai mult timp în starea de repaus, în condi iilesă se usuce, ceea ce are ca urmare și uscarea mugure- în care rezerva de substan e nutritive a acestoralui nobilului/portaltoiului franc. La speciile mai sen- nu a scăzut încă. Modi cările de temperatură dinsibile la uscare (de ex. piersic) este indicat să lăsăm perioada de repaus for at pot reduce rezerva de Înmul irea plantelor fructiferetăierea în ochi până după perioada de înmugurire. substan e nutritive. Pierderile de apă ale corzilor Pe trunchiul portaltoiului, pe partea gâtului de de altoi culese devreme pot mai mari, iar acestrădăcină, răsar de asemenea şi mugurii rămași. lucru trebuie luat în considerare la altoire.Pentru asigurarea creșterii lăstarului portaltoiului Pentru depozitarea corzilor de altoi, tempe-franc/nobilului, aceşti lăstari trebuie îndepărtaţi ratura corespunzătoare este de 1°C (± 1°C), iarde tot. Să nu întârziem cu plivitul sălbaticului pen- con inutul de umiditate corespunzător este cup-tru a nu se usca partea de bază a lăstarilor, pentru rins între 95-98%. Vor depozitate până la utiliza-că în acest caz ei se pot tăia numai cu cu itul, dar re prin așezarea lor în mediu umed, în lăzi umplu-nu e bine să se facă nici prea devreme, pentru că te cu rumeguș, turbă sau perlită. Dacă apare vreuncreșterea vergilor se va începe anevoios. În func ie mucegai pe ele, atunci legătura trebuie desfăcută șide portaltoiuri, data ideală pentru primele pliviri corzile spălate cu apă curată.este atunci când lungimea lăstarilor sălbatici atin- În scopul altoirii la masă, portaltoiurile trebuiege cel pu in 10-15 cm. depozitate în așa fel, încât în perioada altoirii să 11
  12. 12. e folosibile independent de condi iile de vreme lă ime 6-8 mm, lungime 20-25 cm. Fixarea (lega- exterioare. Pentru asta sunt bune și hrubele de ier- rea) se face asemănător ca la altoirea în ocula ie, nat mai simple, pivni ele, unde media de tempera- însă se începe de sus. Pentru evitarea secării, alto- tură zilnică este sub 3-5 °C, deci unde după termi- iurile altoite la masă se tratează cu para nă. narea perioadei de repaus mugurii nu vor răsări Altoiurile care sunt gata se depozitează în încă. Bineîn eles este cel mai bine dacă depozităm rumeguș umed pus în lăzi. Pe cât posibil într-o portaltoiurile în același mod ca și corzile de altoi, ladă să ajungă altoiuri de același soi. Ca și în cazul deci în compartimente de refrigerat cu tempera- general al plantelor lemnoase, și altoiurile altoite tură reglată automat, la aceeași temperatură ca și la masă se păstrează la o temperatură de 1 °C (± 1 corzile de altoi. °C) și având umiditatea relativă de 98%. Partea su- Corzile de altoi se scot din depozit imediat îna- perioară a rumegușului din lăzi să e permanent inte de altoire, se desfac legăturile, dacă este ne- umedă. cesar corzile se înmoaie câteva ore în apă, după Procesele de sudare a altoirii se desfășoară mai aceea se șterg și se folosesc pentru înmul ire. repede la temperaturi mai ridicate. Trebuie să ne Păr ile de coardă foarte um ate sau unde mugurii străduim, ca în parcursul preîncol irii să se por- au intrat în dezvoltare nu se altoiesc; acestea în ge- nească numai formarea calusului și sudarea, însă neral nu se sudează bine cu portaltoiul. mugurii să nu înceapă să răsară. La sudarea sâm- Altoirea se poate face cu mâna sau mecanizat. buroaselor este avantajos dacă altoiurile sunt duse La componente cu grosime identică se pot folosi înainte de plantare în încăperi având temperatura altoiri în placaj în mână diferite, dar și componen- de 20-25 °C, iar la altoiurile de nuc este cel mai tele cu grosimi diferite se pot altoi în placaj sau bine să le preîncol im la temperaturi de 25-28 °C. prin altoire în triangula ie. Experien a ob inută Cele de măr se sudează bine în general și la tempe- în urma utilizării mașinii de altoire, arată că ra- raturi mai scăzute (12-15 °C). poartele de prindere sunt cele mai bune la mașinile Pe parcursul creșterii altouirilor realiza i prin care execută copula ie și copula ie perfec ionată, altoire la masă, pentru valori carea unei vergi de se apropie de rezultatele altoirii la masă, care nu un an este optim ca distan a între tulpini să e de arareori depășește 80-90%. 15 cm, iar la creșterea altoiului cu coroană de doi Altoiul tăiat și îmbinat se xează cu bandă cu ani este optimă distan a dintre tulpini de 20-25 folie având ca materie de bază supervinil elastic. cm. Asemănător cu altoirea în ochi dormind, pli- Dimensiunile ideale ale benzii: grosime 0,1 mm, vitul trebuie efectuat și aici. Pe cetul de altoire pot doi sau trei muguri, din aceștia în general răsar mai mul i. Concomitent cu plivitul este necesară și selectarea lăstarilor, vom păstra numai lăstarii cei mai puternici, care cresc în direc ia cea mai bună, iar pe ceilalţi îi rupem cu mâna cu aten ie. Oprirea creșterii vârfului de lăstar reduce cali- tatea preconizată a altoiurilor, de aceea prin udare și îngrășare pe parcursul vegeta iei trebuie să ne străduim ca vergile să crească încontinuu, până ating înăl imea necesară. Banda de folie folosită la legare nu mai poate urmări după anumit timp îngroșarea, prin urmare se va tăia în coaja altoiu- lui. Înainte de producerea acesteia, banda se va tăia cu aten ie, ca să nu vătămăm altoiul. Creștera altoiului cu coroană, dacă este de-Înmul irea plantelor fructifere marată din vargă, corespunde în totalitate cu cele descrise la altoirea în ochi. Din altoiuri de un an realizate prin altoire la masă putem să creștem asemena altoiuri de doi ani, ale căror trunchiuri formează în mare parte vlăstari de un an și de rangul al doilea. În Europa de Vest, asemenea altoiuri sunt foarte căutate pen- tru forma de coroană cu fus zvelt (Knippbaum). Esen a creșterii constă în faptul că varga de un an Fig. nr. 9 va tăiată pe 2 muguri, și pe păr ile puternice de Procesul de creștere al altoiului de pom prin altoire lăstar de un an vor crește mulţi lăstari de rangul al la masă și prin altoire în coroană doilea, a căror pozi ionare este în unghi apropiat (Sursă Hrotkó, 1999) de orizontală. 12
  13. 13. Prin cultivarea făcută sub folie și în vase, pro-duc ia altoiurilor altoite la masă se poate accelera;prin acest procedeu putem ob ine din altoiuri-le de iarnă material săditor (vargă) care până lasfârșitul lui august va ajunge la calitatea de a putea plantat.PORTALTOIURILE SOIURILORDE FRUCTE Fig. nr. 10Ini ial pomicultorii au folosit portaltoiurile numai In uen a grupurilor de creștere a portaltoiurilorpentru că, în afară de altoire și de altoire în ochi, de măr asupra mărimii pomilornu au putut înmul i soiurile nobile prin alte meto- (Sursă Hrotkó, 1999)de. Mai târziu au selec ionat portaltoiurile potrivi- În planta iile moderne, în cazul plantării înte pentru diferitele soiuri din cauza trăsăturilor de număr mare a exemplarelor, pot luate în calculcultivare avantajoase ale diferitelor portaltoiuri. În numai portaltoiurile cu creștere mai slabă, foartepomicultură cea mai răspândită este folosirea por- scunde, scunde sau a ate între cele două. La alege-taltoiului generativ, când portaltoiul furnizează ră- rea corectă a portaltoiului trebuie să se aibă în vede-dăcinile și o parte scurtă a tulpinii altoiului (cu o re și faptul că trebuie luate în considerare cu aceeașilungime de 10-30 cm). Este mai rar portaltoiul altoit pondere puterea de creștere a soiului nobil, respectivla nivel de coroană, când portaltoiul dă atât rădăci- condi iile de sol. Pentru soiurile cu creștere foartena, cât și tulpina (de exemplu la altoirea în coroană), puternică (Mutsu, Gloster) și pentru cele cu creștereiar în ultima vreme se răspândesc altoirile interme- puternică (de ex. Jonagold, Elstar) se recomandă fo-diare, când între portaltoiul generativ și soiul nobil losirea partaltoiurilor având dezvoltare mai slabăse intercalează un alt treilea soi, și acesta va constitui decât Mailing 9, sau creșterea poate moderatăo parte a tulpinii, cu o lungime de 30-100 de cm. prin altoirea în ochi făcută la înăl ime mai mare Deci rădăcinile și păr ile mai scurte sau mai sau prin interaltoirea de portaltoiuri scunde. Dinlungi ale altoiurilor de pomi fructiferi sunt oferi- oferta de portaltoiuri existente în circula ie în zilelete de portaltoi, astfel altoiul este un sistem meta- noastre pot luate în calcul soiurile de tip șpur sau,bolic cu două componente, legate între ele, unde dintre cele cu creștere foarte slabă, semiscunde și cucomponentele, cu păstrarea independen ei, prin o for ă medie, Mailing 26, Malling-Merton 106 șitransportul apei, al substan elor minerale, al asi- Malling-Merton 111.milatelor și prin celelalte produse metabolice Trebuie scos în eviden ă în mod special rolulin uen ează trăsăturile celeilalte componente. înăl imii locului de ocula ie. Cu cât partea de tul- În pomicultura modernă se recunoaște din pină de deasupra solului a portaltoiului este maice în ce mai mult importan a portaltoiului, care lungă, cu atât mai mult se a rmă efectul lui de re-din privin a rezultatelor de produc ie nu este cu ducere a înăl imii. La o climă răcoroasă, umedănimic mai prejos decât portaltoiul franc (nobi- se recomandă efectuarea ocula iei la înăl imea delul) altoit pe el. Împreună cu nobilul, portalto- 25-30 cm, în condi ii mai uscate poate su cientăiul in uen ează dimensiunile pomilor, forma de și înăl imea de 15-20 cm.coroană aplicabilă, metoda de cultivare, și prin Mărul nu agreează seceta, relativa „capacitate deacești factori e cien a planta iilor. Pe lângă asta suportare” a lipsei de apă a unor portaltoiuri nu în-de nește fundamental capacitatea de adaptare a seamnă că ele se pot planta și în condi ii aride în modaltoiului la condi iile ecologice ale cultivării, care expres. Capacitatea de rezisten ă împotriva lipsei dedatorită condi iilor planta iei, a problemelor de apă a unor portaltoiuri are legătură cu adâncimea la Înmul irea plantelor fructifereprotec ie a plantelor au de asemenea in uen ă care pătrund rădăcinile, și cât de n împânzesc aces-asupra efecien ei. Pentru a putea reac iona exibil te rădăcini granulele de sol. Prin luarea în considera-la problemele economice, de tehnologie a cultivă- re a acestor puncte de vedere, portaltoiul având cearii și cele ecologice, cu care se confruntă perma- mai mare rezisten a la secetă este Malling-Mertonnent pomicultura, folosirea multiplă și adaptabilă 111, în același timp portaltoiurile scunde, groase șila condi ii a portaltoiurilor este un mijloc indis- cu rădăcini rave au capacitate slabă de rezisten ăpensabil la nivel mondial (Hrotkó, 1999). împotriva lipsei apei. Din punct de vedere al rădă- cinilor portaltoiurilor scunde, situate la adâncimePortaltoiuri de măr mică, este importantă ecare opera iune agroteh-Portaltoiurile de măr au o in uen ă foarte mare nică, ca de ex. umbrirea solului, prin care se poateasupra dimensiunilor pomilor, dimensiunile re- modera încălzirea suprafe ei solului.zultate datorită acestor in uen e sunt între valorile În păr ile de rădăcină a ate la bază pot apărea lăs-marginale de 20-100% (Fig. nr. 10). tari, care sunt periculoşi din cauza că, a aţi sub co- 13
  14. 14. roană, ies din zona de ac iune a protec iei plantelor, Proprietă ile celor mai importante pot reprezenta focare de infec ie pentru răspândirea portaltoiuri de măr dăunătorilor și bolilor. Alte probleme apar când ei absorb ierbicide, și pomul suferă daune din aceas- Portaltoiuri foarte scunde tă cauză. Înlăturarea regulată a lăstarilor înseamnă În această categorie sunt trecute cele cu creștere munci suplimentare și obositoare. Acest lucru este mai slabă decât M 9. În pomicultura intensivă pot caracteristic la anumite portaltoiuri, astfel sunt avea importan ă în acele locuri de cultiva ie în Mailing 7 și Mailing 4, din fericire la portaltoiurile care portaltoiurile scunde se dovedesc a prea pu- scunde și foarte scunde nu este foarte caracteristic. ternice, sau la soiurile cu fruct prea mare, unde re- La portaltoiurile de măr este frecvent ca pe trunchi- ducerea mărimii fructului ar putea avea avantaje. ul portaltoiului, în păr ile dintre articula ii, să apară Pe lângă portaltoiul foarte scund cel mai cu- ini iative de rădăcină auxiliare, care mai târziu gene- noscut - M 27 -, dintre cele mai noi, și cu o creștere rează o proliferare de esuturi. Pomul în aceste păr i ceva puternică par demn de remarcat B 491 și este mai vulnerabil, în păr ile unde aceste rădăcini J-TE-G, mai ales indcă M 27 lăstărește des. sparg scoar a este mai receptiv la infec ii, de aseme- nea pătrunderea dăunătorilor aici este mai ușoară. Portaltoiuri scunde Portaltoiul in uen ează receptivitatea planta iei Pomicultura intensivă din Europa se clădește în împotriva arsurii bacteriene (Erwinia amylovora). mare parte pe portaltoiurile scunde, mai precis pe Planta iile cu portaltoiuri scunde, intensive, unde unul singur, şi anume M 9 (Mailing 9). Frecvenţa pomii încep să în orească la vârstă tânără, sunt utilizării lui este diferită de la ară la ară și oscilea- mai receptive la infec ii, și pierderile depășesc me- ză între 70-95%. dia. În orescen ele prezintă culoare de infectare și, în planta iile dese, unde albinele parcurg ecare șir, Portaltoiuri semiscunde și cu o creștere răspândirea infec iei este rapidă. Portaltoiurile sunt cu o putere medie receptive la infec ii în diferite măsuri, și portalto- La planta iile noi și azi se ia în considerare nu- iurile sensibile, cum sunt de ex. Mailing 9, Mailing mai M 26. Pe baza rezultatelor experimentelor, 26 pun în pericol pomul și atunci când nobilul este asemenea creșteri au fost semnalate la J-TE-H, rezistent. Împotriva daunelor produse de păduchele respectiv P 14, capacitatea lor de produc ie însă lânos (Eriosoma lanigerum) unele portaltoiuri sunt nu depășește pe cea consemnată la M 26. Pe baza rezistente (de ex. șirul Malling-Merton), dar această datelor din literatura de specialitate, în această rezisten ă nu o transferă la soiul nobil. Rezisten a lor grupă de cultiva ie se dovedește încurajatoare Be- se poate exploata numai când plantăm pomi altoi i la mali, precum și Geneva 11 și 16 din America, a înăl ime mare, în ocula ie, pentru ca nobilul să nu să căror rezisten ă împotriva arsurii bacteriene poate se înrădăcineze. Agentul patogen al cancerului bacte- reprezenta un serios avantaj. rian al pomilor este Agrobacterium radiobacter provar Dintre portaltoiurile care se pot clasa în grupa tumefaciens, și este răspândit în general, atât în școlile de creștere cu o putere medie, cel mai răspândit de puie i, cât și în livezi. Dintre portaltoiurile scunde, este în continuare MM 106. Datorită rezisten ei Mailing 9 este deosebit de sensibil la infec ii. Recep- împotriva secetei și a sensibilită ii mai mici îm- tivitatea celorlaltor portaltoiuri este variabilă, cel mai potriva arsurii bacteriene, MM 111 poate mai de pu in receptiv la infec ie este Malling-Merton 111, perspectivă, iar acolo unde trebuie să se confrunte nu se cunoaște vreun portaltori de măr, care ar total și cu geruri de iarnă mai mari, pentru cultivatori rezistent împotriva cancerului bacterian al pomilor. se poate recomanda B 118 cu frunze roșii. Un sumar al portaltoiurilor folosite în pomi- cultura românească puteţi găsi în Fig. nr 11. Portaltoiuri de păr Până în vremurile actuale eram nevoi i, ca pentruÎnmul irea plantelor fructifere cultivarea altoiurilor să folosim altoiuri proveni- te din puie ii din sămân ă ai părului pădure sau ai gutuiului. Pentru utilizarea portaltoiurilor din sămân ă, care se înrădăcinează mai adânc și care asigură intrarea în rod mai târziu au fost nevoie de decenii, deoarece foarte mult timp nu s-a reușit rezolvarea înmul irii vegetative a părului. La crearea planta iilor cu număr mare de exem- plare, utilizarea portaltoiurilor s-a redus până acum, în mare parte, la portaltoiuri de gutui, care Fig. nr. 11 Puterea de creștere relativă ale portaltoiurilor asigură o creștere mai slabă și intrare mai de- de măr mai importante, autorizate vreme în rod. Pomii crescu i pe baza gutuiului au pentru înmul ire în România lărgit cercul formelor de coroană aplicabile, și în 14

×