Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopi...
Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.   Piticirea se ma...
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si s...
Rosiile se trateaza din 3 in 3 saptamani cu un amestec format din ridomil gold+toxin+bravo in 10 litrii deapa. Se stropest...
monocotiledonate                             Acarieni                Decolorarea frunzelor     OMITE               2 l/1 h...
maximal de    tratat                                                                                                      ...
Aparitia plantulelor     Musca cepei                  Ofilirea frunzelor din cauza          Bi 58 nou                     ...
petele se maresc si capata o                                                                   culoare intunecata, iar la ...
Daunatorii tomatelor              Gindacul de Colorado;              Acarianul rosu comun;              Musculita alba de ...
Daunatorii verzeiMasuri chimice de protectie a culturii de varza Faza de vegetatie      Organismul                Simptome...
de sera                                                              Transplantarea rasadului de vinete in camp deschis Cu...
Faza de      Organismul nociv(boala sau           Simptomele      Preparatul recomandat      Norma de consum a          Te...
devine suriuMana roşiilorUltima modificare: 2011-03-15 | Primul publicat: 2009-04-30Share |Listeaza articol » Trimite arti...
mana tomatelorApariţia şi evoluţia aceste boli este favorizată de precipitaţii dese, urmate de o perioadă cu cerul acoperi...
Boli la legume si tratarea lor
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Boli la legume si tratarea lor

9,217 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
9,217
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
139
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Boli la legume si tratarea lor

  1. 1. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune labaza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurilepot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie desulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotrivaaltor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.BOLILE LA ROSII Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpulacoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prinsustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) inraport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cuhartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vasede lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios inmijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare.Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cuCaptadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brunintunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partialasau totala a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cutimpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI
  2. 2. Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata oculoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmitvirusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifestaprin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturialungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu maiformeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca siconopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoarebrun-deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani.Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda binede frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si serasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral0,5%.BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prinmarire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
  3. 3. Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunzaramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele sevor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiaticeinconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iarpe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pefrunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu siputrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pefata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte deinflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.
  4. 4. Rosiile se trateaza din 3 in 3 saptamani cu un amestec format din ridomil gold+toxin+bravo in 10 litrii deapa. Se stropeste incepand de pe sol, insistand pe dosul frunzelor. Inainte de coacere se inlocuiesteridomil gold cu champion. Rosiile se consuma dupa 15 zile de la ultima stropire. Eu acopar rosiile cu folieincepand cu 1 august.LegumeARDEI Faza de vegetatie Organismul nociv Simptomele Preparatul Norma de consum a Termenul de Pretul unui (boala sau atacurilor recomandat preparatului la 1 ha asteptare (zile), ha tratat daunatorul) numarul maximal de tratamente Cresterea rasadului de ardei 20 ml Previcur la ml la Plantele se brunifica Putrezirea si caderea 10 l apa; Se iriga 1 Aparitia plantulelor la colet, radacina sau PREVICUR 10 (2) plantulelor m&supl2 cu 2-4 l de tulpina solutie Cresterea rasadului Putrezirea si caderea Plantele se brunifica PREVICUR 20 ml Previcur+2 gr 10 (2) plantulelor la colet, radacina sau Confidor Maxi la 10 l tulpina de apa. Se iriga 1 m&supl2 cu 2-4 l de Distrug rasadul prin solutie Coropisnita, sirmari taierea tulpinii sau a CONFIDOR MAXI 20 (2) radacinii Rasad de 5-7 cm Fertilizare CROPMAX 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50m&supl2 Pete uscate de 20 gr de Kocide la 10 l Cresterea rasadului Bacterioze culoare bruna pe KOCIDE de apa pentru 25 (2-3) frunze 100m&supl2 Transplantarea rasadului de ardei in camp deschis Buruieni Cu 3-5 zile inainte de dicotiledonate si 0 TRIFLUREX 480 2-2,5 l/1 ha - (1) plantarea rasadului monocotiledonate anuale 5-7 zile dupa Bacterioze, Pete uscate pe frunze KOCIDE 2 l/1 ha 25 (2-3) plantarea rasadului Antracnoza si tulpini, adincite in tesuturi Rod plantele de la Gargarite polifage CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (2) colet sau rod virful Buruieni 0 PANTERA 1 l/1 ha - (1)
  5. 5. monocotiledonate Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2) Infloritul Fertilizare CROPMAX 1 l/1 ha Bacterioze, Pete uscate pe frunze KOCIDE 2,5 l/1 ha 25 (2-3) Antracnoza si tulpini, adincite in tesuturi Gargarite polifage, Rod plantele de la Gindacul de Colorado colet sau rod virful CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (20) Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor Acarieni Decolorarea frunzelor NISORUN 0,5 kg/1 ha 30 (1) Aparitia primelor Fertilizare CROPMAX 1l/1 ha fructe Fructificarea Buha capsulelor de Perforeaza fructele CAPCANE bumbac FERMONICE Paduchi Decolorarea si NURELLE D 1 l/1 ha 40 (2) rasucirea frunzelor Antracnoza Pete adincite in PREVICUR 1,5 l/1 ha 10 (2) tesuturi Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)CASTRAVETI Mana castravetilor; Fainarea; Antracnoza; Ascohitoza; Cladosporioza; Verticilioza(ofilirea vasculara); Bacterioza unghiulara; Putrezirea tulpinilor si a radacinilor.Daunatorii castravetilor Acarianul rosu comun; Paduchele verde al piersicului; Musculita alba de sera.Masuri chimice de protectie a castravetilor Faza de Organismul nociv(boala sau Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termen de Pretul vegetatie daunatorul) ha asteptare unui (zile), numarul ha
  6. 6. maximal de tratat tratamente 3-5 frunze Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate adevarate de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg; organele plantei. Cuproxat Mana(peronosporoza)castravetilor Pete galbui pe partea superioara si miceliu Acrobat; 2 kg; cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei. Previcur; 1 l; Ridomil Gold 2,5 kg Culcarea Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate tulpinilor- de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg; inceputul organele plantei. Cuproxat 4l infloririi Cresterea Mana(peronosporoza) Pete galbui pe partea fructelor castravetilor superioara si miceliu Acrobat; 2 kg; cenusiu-violet pe partea Previcur; 1 l; inferioara a frunzei. Ridomil Gold 2,5 kg Fainarea castravetilor Pete albe fainoase pe ambele parti ale frunzei Baileton; 0,15 kg; Topas; 0,15 l; Impact 0,25 l Paduchele castravetilor Frunzele se deformeaza, prin Confidor Maxi; 0,1 kg; incovoierea marginilor Actelic; 1,5 l; spre partea inferioara. Arrivo; 1-1,5 l; Musculita alba de sera Populeaza frunzele, deformindu-le Bi 58 1l Tripsul tutunului Pete de forma colturoasa pe frunze Acarianul rosu comun Pe frunze pete Omite 2 kg decolorate. Uscarea marginilor limbului.CEAPA Mana (peronosporoza) cepei; Rugina cepei; Taciunele cepei; Putregaiul cenusiu; Putregaiul umed.Daunatorii frecventi in cultura cepei sint insectele "musca cepei".Masuri chimice de protectie a culturii de ceapa Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la Norma de consum la nociv(boala sau 1ha 10 l de apa daunatorul)
  7. 7. Aparitia plantulelor Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza Bi 58 nou 1l 10 ml patrunderii larvelor in bulb sau frunzeFormarea frunzelor Mana Pete alungite, galbui,care pe cepei(peronosporoza) timp umed formeaza un puf Ridomil 2,5 kg 25 gr cenusiu Ridomil Gold 2,5 kg 25 gr Acrobat 2 kg 20 gr Puricele cepei Rasucirea frunzelor sub forma Bi 58 nou 1l 10 ml de spirala Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza Bi 58 nou 1l 10 ml patrunderii larvelor in bulb sau frunze Omida de cimp Partile suculente sint distruse prin roadereCARTOFULFaza de vegetatie Organismul nociv (boala sau Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum Termenul de Pretul daunatorul) recomandat a preparatului la 1 asteptare (zile), unui ha numarul maximal ha de tratamente tratatInainte de semanat Tratarea tuberculilor impotriva: Prestije la 1 t tuberculi 10-20 l apa+1 l preparat Viermilor sirma Larvelor carabusilor Paduchilor Gindacului de Colorado RizoctoniozeiPina la rasarirea Buruieni mono- si dicotiledonate Sencor 0,5 l-1 l/ha - (1)culturii anualePina la inaltimea Buruieni mono- si dicotiledonate Sencor 0,3 l/ha - (1)culturii de 5 cm anuale Kocide sau Bouillie Fitoftoroza, macrosporioza, 3 kg/ha sau 5 kg/ha 25 (2-3); 10 (3-4);Cresterea lastarilor Bordelaise sau alternarioza,bacterioze sau 1,5 kg/ha 20 (3) AntracolIn timpul vegetatiei Buruieni monocotiledonate anuale Cind buruienile Pantera 1-1,5 l/ha - (1) si perene monocotiledonate anuale se afla in faza de 2-3 frunze Adultii, larvele se hranesc Gandacul de Colorado (adulti, oua, Calipso sau 0,1 l/ha calipso sau intensiv cu aparatul foliar, 30 (3) sau 20 (1-2) larve) Mospilan 0,025-0,06 l/ha uneori distrugind-ul complet Macrosporioza Dezvoltarea bolii se incepe Tattoo sau Kocide 3 l/ha Tattoo sau 3 25 (3) sau 25 (2-3) cu frunzele de la baza kg/ha Kocide plantei, apoi se extinde in sus. Pe frunze apar pete deCu doua saptamini culoare bruna, aproapepina la inflorire neagra, de 1-2 mm in diametru, cu cercuri concentrice pe suprafata Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Frunzele de jos devin Bouillie Bordelaise 5 kg/ha Bouillie 20 (3) sfarimicioase, cu marginile sau Antracol Bordelaise sau 1,5 intoarse in sus, iar frunzele kg/ha Antracol de sus se rasucesc si ramin miciIn timpul terminarii Gandacul de Colorado Adultii, larvele se pot hrani Confidor sau 0,3 l/ha Confidor 20 (2) sau 30 (3)butonizarii cu butonii florali si florile, mai Calipso sau 0,1 l/ha Calipso des retezindu-le Macrosporioza Pe tuberculi apar pete Mospilan 0,025-0,06 l/1 ha 20 (1-2) uscate de culoare neagra adincite in tesuturi Mana cartofului Pe frunze, mai ales pe Tattoo sau Acrobat 3 l/1 ha Tattoo sau 2 25 (3) sau 20 (3) margini apar pete difuze de sau Kocide kg/ha Acrobat sau 3 sau 25 (2-3) culoare galbuie. Cu timpul kg/ha Kocide
  8. 8. petele se maresc si capata o culoare intunecata, iar la hotarele petelor ramine o zona galbuie. Pe partea inferioara a frunzelor apare un puf alb, fin. Pe tuberculi apar pete uscate de culoare cenusie-plumburie, adincite in tesuturi Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Bouillie Bordelaise 5 kg/ha 10 (3-4) Sfirsitul perioadei de Gindacul de Colorado Adultii, larvele rod butonii Calipso sau 0,1 l/ha Calipso sau 30 (3) sau 20 (1-2) inflorire florali, florile si frunzele Mospilan 0,025-0,06 l/ha Mospilan Macrosporioza, Mana cartofului Baza tulpinei se subtiaza si se inegreste, iar tesuturile prezinta un putregai moale Frunzele treptat se incretesc 3 kg/ha Kocide sau sau se rasucesc de-a lungul Kocide sau Acrobat Bacterioze: Inegrirea bazei tulpinei, 2 kg/ha Acrobat sau 25 (2-3) sau 20 (3) nervurilor mediane, se sau Bouillie Putregaiul inelar al cartofului 5 kg/ha Bouillie sau 10 (3-4) ingalbenesc, se ofilesc si se Bordelaise Bordelaise usuca prematurMORCOVUL Faza de vegetatie Organismul nociv Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum a Termenul de Pretul (boala sau recomandat preparatului la 1 ha asteptare (zile), unui daunatorul) numarul maximal de ha tratamente tratat Inainte de semanat cu Buruieni mono- si Triflurex 480 2l - 3-5 zile dicotiledonate anuale Dauneaza, prin hrana Musca morcovului Diazol 1 l/ha 30 (2) distrugind radacinile tinere In perioada de Puricii frunzelor Dauneaza mult in primele faze Decis Forte + Microtiol 0,1l + 4 kg 20 (2) 4 (4) vegetatie la depistarea de dezvoltare a plantelor, organismelor nocive hranindu-se cu aparatul foliar Fainarea morcovului Pe frunze un strat pislos de Orius 0,5 l 30 (3) culoare alba, mai tirziu cenusiu In faza de 2-3 Buruieni mono- si Prin stropire Prometrex + Pantera 2-3 l + 1,5 l - frunzulite dicotiledonate anualeTOMATEBolile tomatelor Putrezirea plantulelor; Fitoftoroza(mana) tomatelor; Septorioza(patarea alba); Cladosporioza(patarea cafenie); Alternarioza(patarea bruna); Stolburul solonaceelor; Patarea frunzelor si basicarea fructelor de tomate; Mozaicul tomatelor
  9. 9. Daunatorii tomatelor Gindacul de Colorado; Acarianul rosu comun; Musculita alba de seraMasuri chimice de protectie a tomatelor Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termenul de Pretul nociv(boala sau ha asteptare (zile), unui daunatorul) numarul maximal ha de tratamente tratat 5-7 frunze Mana(fitoftoroza) Ataca toate organele plantei adevarate(7 zile tomatelor Kocide; 3 kg; dupa plantare in cimp) Cuproxat 4l Gindacul de Rod frunzele si lastarii Colorado Confidor Maxi; 0,1 kg; Mospilan; 0,06 kg; Actara; 0,05 kg; Regent 0,6 l Cresterea si Mana(fitoftoroza) Ataca toate organele plantei. formarea tulpinilor tomatelor Pe frunze-pete brune de la Tatoo; 3 l; marginea limbului. Pe fructe- Acrobat; 2 kg; pete brune. Ridomil Gold 2,5 kg Macrosporioza Pe frunze pete brun-inchis Alternarioza Pete cu cercuri concentrice pe frunze Patarea neagra Pe toate organele plantei, bacteriana pete mici, negre, apoase Kocide; 3 kg; Cuproxat 4lIn celelalte faze de vegetatie, tratamentele contra bolilor si daunatorilor sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "cresterea siformarea tulpinilor".VARZABolile principale ale verzei Putrezirea si caderea plantulelor de varza; Mana(peronosporoza) verzii; Alternarioza sau patarea neagra a frunzelor de varza; Nervatiunea neagra a frunzelor de varza sau bacterioza vasculara
  10. 10. Daunatorii verzeiMasuri chimice de protectie a culturii de varza Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termen de Pretul nociv(boala sau ha asteptare (zile), unui daunatorul) numarul maximal ha de tratamente tratat 3-5 frunze Puricii verzei Gauri circulare pe frunze adevarate(5 zile Actelic; 0,5-1 l; dupa plantare) Arrivo; 0,16 l; Decis; 0,3 l; Sumi Alfa 0,5 l Faza de "rozeta" Buha verzei Larvele gauresc frunzele sau patrund in capatina Actelic; 0,5-1 l; Arrivo; 0,16 l; Albilitele verzei Larvele rod frunzele Decis; 0,3 l; Molia verzei Larvele distrug miezul frunzei Sumi Alfa 0,5 l Plosnitele Pe frunze apar pete cruciferelor decolorate Paduchele cenusiu al verzei Se ingalbenesc si se formeaza frunzeleIn celelalte faze de vegetatie, pina la formarea capatinii, metodele de combatere a organismelor nocive sint asemanatoare cu cele din fazade vegetatie "rozeta".ATENTIE: Norma de consum a solutiei de lucru pentru 1 ar de legume este 5 litri, pentru 10 ari-50 litri, pentru 1 ha-500 litri.VINETE Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum la 1 Termenul de Pretul nociv(boala sau recomandat ha asteptare (zile), unui daunatorul) numarul maximal de ha tratamente tratat Cresterea rasadului de vinete Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea Plantele se brunifica la colet, Previcur 20 ml Previcur la 10 l de plantulelor radacina sau tulpina apa Cresterea rasadului Putrezirea si caderea Plantele se brunifica la colet, Previcur plantulelor radacina sau tulpina 20 ml + 2 gr Confidor Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea Confidor Maxi Maxi la tulpinii sau radacinii 10 l de apa Se iriga 1 m² de sera cu 2- 4 l de solutie Rasad de 5-7 cm Fertilizare Cropmax 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50 ² de sera Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna Kocide 20 gr de Kocide la 10 l pe frunze de apa pentru 100 m ²
  11. 11. de sera Transplantarea rasadului de vinete in camp deschis Cu 3-5 zile pina la Buruieni mono- si Stropirea solului cu incorporare Triflurex 480 2l - (1) plantat dicotiledonate anuale imediata 5-7 zile dupa Bacterioze, Pete uscate pe frunze si tulpini, Kocide 2l 25 (2-3) plantarea rasadului Antracnoza adincite in tesuturi Gargarite polifage, Rod plantele de la colet sau Confidor 0,3 l 20 (2) Gandacul de Colorado rod varful Buruieni Cand buruienile au 10 cm Pantera 1l - (1) monocotiledonate inaltimea anuale si perene Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2l 20 (2) Infloritul Fertilizare Cropmax 1l Bacterioze, Pete uscate pe frunze si tulpini, Kocide 2,5 l 25 (2-3) Antracnoza adincite in tesuturi Gargarite polifage, Rod plantele de la colet sau Confidor 0,3 l 20 (2) Gandacul de Colorado rod varful Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor Acarieni Decolorarea frunzelor Nissorun 0,5 kg 30 (1) Aparitia primelor Fertilizare Cropmax 1l fructe Buha capsulelor de Perforeaza fructele Capcane feromonice bumbac Fructificarea Paduchi Decolorarea si rasucirea Nurelle D 1l 20 (3) frunzelor Antracnoza Pete adancite in tesuturi Kocide 2,5 l 25 (2-3) Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2l 20 (2)PEPENE VERDE SI PEPENE GALBENBolile principale ale pepenilor verde si galben Mana Fainarea Antracnoza Ascohitoza Bacterioza unghiularaDaunatorii principali ai pepenilor verde si galben Paduchi Buhe rozatoareMasuri chimice de protectie a culturilor de pepene verde si galben
  12. 12. Faza de Organismul nociv(boala sau Simptomele Preparatul recomandat Norma de consum a Termen de asteptare, Pretulvegetatie daunatorul) atacurilor preparatului la 1ha numaru unui ha tratat5-7 Bacterioza unghiulara Petefrunze unghiulare Cuproxat 4l 20 (2)adevarate limitate de Kocide 3 kg 25 (2-3) nervuri pe toate Acrobat 2 kg 10 (2) organele plantei Mana (peronosporoza) Pete galbui cucurbetaceelor pe partea Previcur 1l 20 (3) superioara si miceliu Ridomil Gold 2,5 kg 20 (2) cenusiu- violet pe partea inferioara a frunzei Paduchi Dauneaza hranindu-se, Decis Forte 0,25-0,5 l 20 (2) sugind seva Arrivo 0,24-0,32 l 20 (1) din tesuturi. Plantele se Diazol 1l 30 (2) opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot uscaPerioada Buruieni monocotiledonate anuale Prin Pantera 1 l-1,25lde stropireavegetatie buruienilor in faza de 2- 3 frunzePerioada Buruieni monocotiledonate perene Prin Pantera 1,5 lde stropireavegetatie buruienilor la inaltimea de 10-15 cmInceputul Bacterioza unghiulara Peteinfloririi unghiulare Cuproxat 4l 10 (2) limitate de nervuri, pe toate organele plantei Mana(peronosporoza)cucurbetaceelor Pete galbui pe partea Kocide 3 kg 20 (3) superioara Decis Forte 0,25 l-0,5 20 (2) si miceliu cenusiu- violet pe partea inferioara a frunzei Paduchi Dauneaza hranindu-se, Arrivo 0,24-0,32 l 20 (1) sugind seva din tesuturi. Diazol 1l 30(2) Plantele se opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot uscaCresterea Mana(peronosporoza) Pete galbuifructelor cucurbetaceelor pe partea Acrobat; 2 kg; 14 (2) superioara Previcur; 1 l; 10 (2) si miceliu cenusiu- Ridomil Gold 2,5 kg 20 (3) violet pe partea inferioara a frunzei Fainarea Pe ambele parti ale Microtiol 4 kg 4 (4) frunzelor un Orius 0,5 l 30 (3) strat fainos de culoare alba, care mai tirziu
  13. 13. devine suriuMana roşiilorUltima modificare: 2011-03-15 | Primul publicat: 2009-04-30Share |Listeaza articol » Trimite articol »Prezenţa acestei boli în culturile de tomate a fost semnalată pentru prima dată în Franţa, în anul 1847, de Payen. Astăzi, mana tomatelor estefoarte răspândită în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, cauzând atât în sere şi solarii, cât şi în câmp, adevărate ravagii. Înţara noastră, boala semnalată prima dată în 1940 de Tr. Săvulescu se întâlneşte foarte frecvent în culturile de tomate din Transilvania,Oltenia, Muntenia, Moldova, atât în culturile din sere cât şi în cele de solarii.Simptome Mana Tomatelor:Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi fructe. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pefrunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare sau de formă neregulată, de 3-15 mm în diametru. La început ţesuturile petelorsunt de culoare verde-gălbui, cu aspect umed, apoi devin cenuşii brunii , fiind înconjurate de o zonă îngustă decolorată. În condiţii favorabile, petele se măresc,confluează şi acoperă întreaga suprafaţă a foliolelor. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor se observă un puf fin, albicios care reprezintă fructificaţiileciupercii, conidioforii cu conidii.În câteva zile frunzele atacate se usucă şi putrezesc. Foarte frecventă şi păgubitoare este şi forma de atac pe fructe, care sunt infectate începând cu primele fazede dezvoltare, până aproape de maturare. Astfel la suprafaţa fructelor apar pete mici, de formă neregulată, uşor cufundate în pulpă, de culoare verde-măslinie,care în foarte scurtă vreme devin măslinii închis, se extind şi cuprind porţiuni mari (3-4 cm) din fruct. În condiţii de umiditate ridicată la suprafaţa petelor apare, caşi pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind şi cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului.În cazul atacurilor intense, boala apare şi pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale, cenuşii brunii, care apoi se extind şi înconjoară tulpina pe porţiunimari, de 10-20 cm. De regulă, tulpinile se putrezesc şi se rup sau se îndoaie în caz că sunt palisate, producţia de fructe fiind astfel ratată.
  14. 14. mana tomatelorApariţia şi evoluţia aceste boli este favorizată de precipitaţii dese, urmate de o perioadă cu cerul acoperit, cu atmosferă saturată în apă şi de o temperaturăcuprinsă între 10 şi 25 °C. Dezvoltarea bolii este favorizată de nopţile răcoroase şi de zilele calde cu ceaţă şi rouă. Boala se manifestă mai puternic la parcelele cusolurile grele, slab drenate. Îngrăsămintele minerale, în special cele cu potasiu stânjenesc apariţia şi evoluţia bolii, în schimb surplusul de azot condiţioneazădezvoltarea atacului. Culturile de tomate irigate intens, precum şi cele irigate şi nearăcite sunt foarte puternic atacate de mană.Mana tomatelor este produsă de ciuperca Phytophtora infestans, care atacă frecvent şi alte plante (cartof, vinete). În perioadele calde şi uscate, ciupercarămâne în viaţă în ţesuturile frunzelor inferioare şi în leziunile de pe tulpini. Dacă vremea redevine favorabilă, ciuperca se reproduce din nou. Peste iarnă, ciupercarezistă în resturile de plante (tomate, cartof). Sursa iniţială de infecţie pentru tomate în condiţii de câmp o constituie de obicei parcelele de cartofi infectate. Mulţicercetători au remarcat că la tomate mana apare cu 12-15 zile mai târziu decât la cartofi, deci în a doua decadă a lunii iulie.Transmiterea de la an la an se mai realizează şi prin seminţele fructelor infectate.Combaterea Manei Tomatelor:Se recomandă aplicarea unui asolament raţional;se va evita cultivarea tomatelor în vecinătatea cartofilor, deoarece boala trece uşor de la aceştia la tomate, se vaevita recolatarea seminţelor din fructele atacate, toamna se vor aduna şi se vor arde toate resturile de plante, după care se va face o arătură adâncă; în sere sevor distruge resturile de plante, iar pământul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra îngrăşăminte minerale,în special doze mari de potasiu, care intensifică rezistenţa plantelor.În locuri unde boala se manifestă cu regularitate, tratamentele chimice sunt absolut necesare. Pentru prevenirea atacului de mană primul tratament obligatoriu seva face la încheierea rândurilor, fie cu zeamă bordolează 1 %, sau cu oxiclorură de cupru 0.5 %, fie cu zeneb 0.4 %, captan 0.3 %, Dithane, M-45 0.2 %, Mycodifol0.2 %, sau cu Maneb 0.3%.Tratamentele se vor repeta de mai multe ori, în funcţie de condiţiile climatice, la intervale mai scurte (5-7 zile).

×