Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cum scriem o cerere de finanțare

2,100 views

Published on

Acest material a fost realizat prin proiectul "Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale", finanțat prin granturile SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.

Pentru informații suplimentare despre proiect, accesați www.centrulpublic.ro. Detalii despre finanțator găsiți pe www.eeagrants.org și pe www.fondong.fdsc.ro.

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Cum scriem o cerere de finanțare

  1. 1. CUM SCRIEM O CERERE DE FINANȚARE Suport de curs Marilena Andrei
  2. 2. TEMELE CURSULUI  Care sunt principalele programe de finan are pentru care organiza iileț ț nonguvernamentale române ti sunt aplican i eligibili.ș ț  Ce este i ce nu este un proiect?ș  Cum arată o schemă logică de proiect, care respectă regulile institu iilorț finan atoare.ț  Care este importan a fiecărei etape din procesul de concepere iț ș implementare a unui proiect, precum i nevoia respectării ordinii etapelor.ș
  3. 3. PROGRAME DE FINANPROGRAME DE FINANȚȚAREARE
  4. 4. PROGRAME OPERA IONALE (1/2)Ț
  5. 5.  sunt documente aprobate de Comisia Europeană;  au ca obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar;  sunt documente strategice, elaborate de statul membru şi aprobate de Comisia Europeană; ele cuprind setul de priorităţi multianuale ce pot fi cofinanţate din Instrumentele Structurale – Fondurile Structurale şi de Coeziune.;  sunt : regionale sau sectoriale;  sunt stabilite pentru perioade de programare de 7 ani, respectiv 2007 – 2013, 2014 – 2020;  sunt prezentate în Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020, încheiat de România cu Comisia Europeană. PROGRAME OPERA IONALE (2/2)Ț
  6. 6. PROGRAME OPERA IONALE 2014-2020Ț
  7. 7. POCU – PROGRAMUL OPERA IONAL CAPITALȚ UMAN  Dintre programele opera ionale, POCU oferă cele mai multe oportunită i deț ț finan are pentru ONG-uri, incluzând 7 axe de finan are...ț ț
  8. 8. FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (1/3)
  9. 9.  http://www.eeagrants.ro  Granturile SEE i Norvegieneș reprezintă contribu ia Islandei, Principatuluiț Liechtenstein i Norvegiei în vederea reducerii disparită ilor sociale iș ț ș economice în cadrul Spa iului Economic European i pentru a întări rela iileț ș ț bilaterale cu cele 15 state beneficiare din sudul i centrul Europei.ș  Fondul Bilateral Na ional a fost un instrument menit să faciliteze contactul iț ș cooperarea între entită i din România i cele din statele donatoare, dimensiuneaț ș bilaterală fiind obligatorie în orice ini iativă. Cooperarea bilaterală cu Consiliulț Europei este, de asemenea, posibilă.   Scopul Fondului Bilateral Na ional a fost de a sprijini diverse ini iative deț ț cooperare bilaterală între entită i din Romania i entită i din Islanda,ț ș ț Principatul Liechtenstein i Norvegia (ca state donatoare).ș  În 2016, mediul ong a teaptă lansarea granturilor pentru următoareaș perioadă. FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (2/3)
  10. 10.  Granturile SEE i norvegiene acordate în perioada 2009-2014 au vizat o diversitate deș domenii... FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (3/3)
  11. 11. PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO- ROMÂN (1/2)
  12. 12.  http://www.swiss-contribution.ro  Asisten a financiară elve iană i-a propus să contribuie la reducereaț ț ș disparită ilor economice i sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, câtț ș i între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor beneficiare.ș  Fondurile alocate prin acest mecanism financiar au fost absorbite de România în propor ie de 100%.ț  În 2016, se a teaptă relansarea Programului de cooperare pentruș următoarea perioadă. PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO- ROMÂN (2/2)
  13. 13. ERASMUS + (1/6)
  14. 14.  http://www.erasmusplus.ro  Este un program ACTIV / DESCHIS  Este un program de 16 miliarde de euro pentru educa ie, formare, tineret iț ș sport.  Acesta este construit pe bine-cunoscutul ia marca de succes a UE, programulș Erasmus pentru studen iț .  Obiectiv principal: îmbunătă irea anselor de angajare ale tinerilor prinț ș dobândirea de competen e suplimentare apreciate de angajatori, precum iț ș îmbunătă irea competen elor lingvistice.ț ț ERASMUS + (2/6)
  15. 15. Programul presupune 3 ac iuni-cheie:ț 1: Mobilită i de învă are pentru indivizi.ț ț Aici intră mobilită ile i seț ș adresează tinerilor, lucrătorilor de tineret i personalului angajat.ș 2: Cooperare pentru inovare i schimb de bune practici.ș Se adresează universită ilor, institu iilor publice, ONG-urilor, firmelor care auț ț departament de CSR i organiza iilor culturale (teatre, librării).ș ț 3: Sprijin pentru reforma politicilor. Aici vor fi incluse re elele Salto iț ș Eurodesk, proiectele de advocacy i vechile întâlniri pe ac iunea 5.ș ț ERASMUS + (3/6)
  16. 16. Termenele-limită până la care se pot depune solicitări de finan are la Agen ia Na ionalăț ț ț din România în anul 2016. Formularele se depun doar online i se trimit până cel târziu ș la ora 13.00 ora României. 2 februarie 2016, ora 13.00 Proiecte de mobilitate pentru educaţia adulţilor Proiecte de mobilitate şcolară Proiecte de mobilitate pentru formare profesională (VET) Proiecte de mobilitate pentru învăţământ superior (atât cu ţări ale programului, cât iș cu ţări partenere) Proiecte de mobilitate pentru tineret Proiecte de parteneriat strategic pentru tineret Proiecte de dialog structurat pentru tineret 31 martie 2016, ora 13.00 Proiecte de parteneriat strategic pentru educaţia adulţilor Proiecte de parteneriat strategic şcolar Proiecte de parteneriat strategic pentru formare profesională (VET) Proiecte de parteneriat strategic pentru învăţământ superior 26 aprilie 2016, ora 13.00 Proiecte de mobilitate pentru tineret Proiecte de parteneriat strategic pentru tineret Proiecte de dialog structurat pentru tineret 4 octombrie 2016, ora 13.00 Proiecte de mobilitate pentru tineret Proiecte de parteneriat strategic pentru tineret Proiecte de dialog structurat pentru tineret http://www.erasmusplus.ro/termene-limita-2016 Proiecte care se depun la Agenţia Naţională din România ERASMUS + (4/6)
  17. 17. Proiecte centralizate, care se depun la agen ia executivă din Bruxellesț (1/2) Proiectele centralizate se depun direct la  Agen ia Executivă pentru Educa ie, Audiovizual i Culturăț ț ș . Mai multe informa ii,ț inclusiv termenele-limită pentru care se lansează apeluri la propuneri de candidatură, sunt disponibile pe site-ul acesteia. Ac iunea-cheie 1ț  Masterat în co-tutelă (diplomele comune) Erasmus Mundus – 18 februarie 2016  Evenimente la scară largă pentru Serviciului European de Voluntariat – 1 aprilie 2016 Ac iunea-cheie 2ț  Dezvoltarea capacită ii institu ionale în învă ământul superiorț ț ț - 10 februarie 2016  Alian e ale cunoa terii/ Alian e pentru competen e sectorialeț ș ț ț  – 26 februarie 2016  Dezvoltarea capacită ii institu ionale în domeniul tineretuluiț ț  – 2 februarie 2016,  1 iulie 2016 ERASMUS + (5/6)
  18. 18. Proiecte centralizate, care se depun la agen ia executivă din Bruxellesț (2/2) Sport  Parteneriate colaborative în domeniul sportului i Evenimente europeneș sportive nonprofit legate numai de Săptămâna Europeană a Sportului 2015 – 21 ianuarie 2016  Parteneriate colaborative în domeniul sportului i Evenimente europeneș sportive nonprofit care nu sunt legate de Săptămâna Europeană a Sportului 2015 – 12 mai 2016  Parteneriate de colaborare mici - 12 mai 2016 ERASMUS + 6/6)
  19. 19. FINAN ĂȚ RI ȘI GRANTURI UE DIRECTE (1/2)
  20. 20. FINAN ĂȚ RI ȘI GRANTURI UE DIRECTE (2/2)  Selectaţi aria care vă interesează pentru a consulta programele de finanţare relevante, pagina de plecare fiind: http://ec.europa.eu/contracts_grants/index_ro.htm  Uniunea Europeană (UE) acordă fonduri sub formă de subvenţii pentru a implementa proiecte sau activităţi legate de propriile politici (dincolo de posibilitatea ob inerii de finan are din Fondurile Structurale, prinț ț intermediul autorită ilor na ionale de management).ț ț  Acest tip de sprijin este acordat doar în cadrul unor programe specifice, nu în mod direct i individual.ș  Domeniile de interes sunt:  Agricultură, pescuit şi produse alimentare  Întreprinderi  Cultură, educaţie şi tineret  Economie, finanţe şi impozitare  Ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale  Energie şi resurse naturale  Mediu, consumatori şi sănătate  Relaţii şi afaceri externe
  21. 21. ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL - AFCN (1/2)
  22. 22. ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL - AFCN (2/2)  Administra ia Fondului Cultural Na ional (A.F.C.N.), institu ie publicăț ț ț subordonată Ministerului Culturii, oferă în fiecare an finan ăriț nerambursabile insti utiilor publice, organiza iilor neguvernamentale iț ț ș persoanelor juridice de drept privat care desfă oară activită i culturale.ș ț  Sunt sprijinite proiecte provenite din arii tematice precum activită iț muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural na ional, patrimoniuț imaterial, formare profesională în domeniul culturii - inclusiv management cultural i educa ie culturală.ș ț  AFCN promovează întoarcerea la cultură, reorientarea către cultură, sus inerea arti tilor, în special a celor tineri, care studiază sau activeazăț ș în domeniul culturii.  AFCN sprijină îmbunătă irea percep iei publicului larg asupra arteiț ț contemporane i facilitarea accesului unui numar cât mai mare de oameniș la evenimentele culturale finan ate.ț  Scop: programele i proiectele culturale sunt menite să faciliteze accesulș publicului la manifestări culturale, artistice i educa ionale variate.ș ț
  23. 23. FUNDAȚIILE COMUNITARE (1/3)
  24. 24.  http://www.fundatiicomunitare.ro  sunt un motor al schimbărilor pozitive în comunitatea unde activează, stimulând participarea şi cooperarea locală.  atrag fonduri din donaţii de la persoanele fizice şi firmele dintr-o anumită arie geografică şi distribuie fondurile atrase către cauze filantropice din aceeaşi zonă.  ajută comunităţile să îşi folosească resursele pentru a se dezvolta; iniţiază o legătură vitală între donatori, nevoi şi soluţii, conectează oamenii cu cauzele şi sprijină un impact crescut al donaţiilor în comunitate.  finanţează iniţiative locale propuse de organizaţii nonprofit, lideri comunitari, persoane talentate. De notat că finan ăț rile pot fi orientate atât către persoane juridice, cât și către persoane fizice.  identifică în mod activ nevoi ale comunităţii, stimulând angajamentul donatorilor şi formarea de parteneriate pentru abordarea acestora. FUNDAȚIILE COMUNITARE (2/3)
  25. 25. Fundații comunitare în România: Alba Bacău București Cluj Covasna Iași Mureș Odorheiu Secuiesc Oradea Prahova Sibiu Țara Făgărașului FUNDAȚIILE COMUNITARE (3/3)
  26. 26. FUNDAȚIILE CORPORAȚIILOR ȘI PROGRAMELE DE CSR ALE COMPANIILOR  http://www.fundatiaorange.ro (Orange)  www.vodafone.ro/despre-noi/implicare-sociala/fundatia-vodafone/ (Vodafone)  www.Teimplici.ro (Telekom Romania)  www.taraluiandrei.ro (OMV PETROM)  www.ing.ro/ingb/ing-in-romania/responsabilitate-sociala.html (ING Bank)  etc.
  27. 27. FINAN ĂȚ RI NERAMBURSABILE DIN FONDURI PUBLICE PENTRU ACTIVITĂȚI NONPROFIT  Legea nr. 350 /2005 privind regimul finan ărilor nerambursabile dinț fonduri publice alocate pentru activită i nonprofit de interes generalț (http://lege5.ro/Gratuit/haytsnjx/legea-nr-350-2005-privind-regimul- finantarilor-nerambursabile-din-fonduri-publice-alocate-pentru-activitati- nonprofit-de-interes-general)  Legea   Nr. 34 / 1998 privind acordarea unor subven ii asocia iilor iț ț ș funda iilor române cu personalitate juridică, care înfiin ează iț ț ș administrează unită i de asisten ă socialăț ț
  28. 28. CE ESTE UN PROIECT?
  29. 29.  un set de activită i independente,ț  desfă urate într-un loc bineș determinat,  care se derulează potrivit unui plan,  i cu costuri bine determinate,Ș  pentru a atinge un anumit scop / obiectiv,  i a realiza rezultate bine determinate,ș  într-o perioadă bine determinată de timp (calendar predefinit),  contribuie la solu ionarea uneiț probleme,  definite în raport cu nevoile grupului- intă i ale beneficiarilor.ț ș Un proiect este: DEFINI IA PROIECTULUIȚ
  30. 30. SCOPUL UNUI PROIECT
  31. 31. CICLUL DE VIA ĂȚ AL UNUI PROIECT
  32. 32. PROGRAMAREA  Proiectele sunt esen iale pentru atingerea obiectivelor strategice ale uneiț organiza ii sau obiectivele strategice de dezvoltare a unei comunită i;ț ț  Sunt modalită i prin care sunt implementate aceste strategii;ț  Elaborarea documentelor strategice i programarea proiectelor trebuie săș se desfă oare printr-un proces participativ de consultare i negociere.ș ș
  33. 33.  Această etapă presupune:  analiza problemelor existente, în vederea solu ionării lor,ț  a nevoilor i intereselor a diferite grupuri interesateș  identificarea acelor idei care urmează să fie aprofundate i care vorș sta la baza viitoarelor proiecte  Etapa implică:  Studii de prefezabilitate  Sondaje  Discu iiț  Focus-grupuri  De răspuns la câteva întrebări:  Este problema identificată una reală pentru grupul- intă?ț  Rezolvarea problemei reprezintă o prioritate pentru comunitate/organiza ie?ț  Proiectul trebuie derulat neapărat acum?  Organiza ia are capacitatea de a implementa proiectul?ț IDENTIFICAREA
  34. 34.  Orice proiect trebuie să se limiteze la o serie mică de probleme pe care î iș propune să le rezolve.  Tehnica cea mai des folosită pentru identificarea problemei: Arborele problemei.  Este o tehnică în baza căreia pot fi eviden iate acele necesită i iț ț ș constrângeri obiective ce pot fi abordate în cadrul unui proiect.  Include 6 pa i:ș  1. identificarea problemelor majore existente într-un loc/situa ie dată;ț  2. selectarea problemei principale dintre cele identificate; aceasta este rezolvabilă i poate determina rezultate concrete, importante pentruș grupul- intă;ț  3. structurarea problemelor înrudite cu problema principală;  4. stabilirea unei ierarhii cauză-efect;  5. legarea problemelor cu săge i cauză-efect;ț  6. verificarea rela iilor logice i a completitudinii diagramei-arbore.ț ș IDENTIFICAREA – ARBORELE PROBLEMEI
  35. 35. CAUZEEFECTE Arborele problemei - diagramă:
  36. 36.  Ini ierea unui proiect de la vârf spre bază;ț  Nesocotirea competen elor i abilită ilor membrilor comunită ii;ț ș ț ț  Nesocotirea stakeholderilor;  Nesocotirea liderilor locali (formali i informali);ș  Proiectul/Finan area-cadou - neimplicarea comunită ii în proces (cu resurse locale);ț ț  Paternalismul. IDENTIFICAREA – GRE ELI ÎNTÂLNITE ÎNȘ INI IEREA UNUI PROIECTȚ
  37. 37.  Se însu esc cerin ele finan atorului;ș ț ț  Se detaliază toate aspectele ideii de proiect;  Se elaborează proiectul prin completarea cererii de finan are;ț  Cererea de finan are reprezintă foaia de parcurs a implementăriiț proiectului; stă la baza activită ii de monitorizare i evaluare a impactuluiț ș proiectului. FORMULAREA
  38. 38.  Cererea de finan are este un formular standardizat, diferit pentru fiecareț finan ator;ț  Fiecare finan ator are o comisie de evaluare a proiectelor, în baza unorț criterii de selec ie;ț  Dacă proiectul propus este aprobat, se semnează un contract de finan are.ț FINAN AREAȚ
  39. 39.  Executarea activită ilor planificate;ț  Atingerea obiectivelor proiectului;  Îndeplinirea indicatorilor proiectului;  Se pot propune ajustări impuse de schimbarea condi iilor ini iale.ț ț IMPLEMENTAREA
  40. 40.  Se realizează pe parcursul tuturor etapelor de implementare;  Se compară coeren a rezultatelor cu obiectivele propuse;ț  Se determină eficien a, impactul i durabilitatea;ț ș  Lec ii învă ate, bune-practici.ț ț EVALUAREA
  41. 41. REDACTAREA CERERILORREDACTAREA CERERILOR DE FINANDE FINANȚȚAREARE
  42. 42. CE FACEM ÎNAINTE DE A SCRIE UN PROIECT (1/2)  Discutăm cu beneficiarii anteriori i viitori;ș  Consultăm proiecte anterioare;  Consultăm rapoarte de evaluare a proiectelor anterioare;  Consultăm i verificăm date statistice;ș  Consultăm exper i pe domeniul vizat de proiect;ț  Efectuăm sondaje, organizăm întâlniri i discu ii cu membrii comunită ii.ș ț ț
  43. 43.  Consultăm cu mare aten ie documenta ia pusă la dispozi iaț ț ț aplican ilor de către finan ator:ț ț  Fi a măsurii /liniei de finan are;ș ț  Ghidul de finan are;ț  Formularul-standard al cererii de finan are;ț  Formularul de buget;  Alte documente standardizate (lista de rezultate/indicatori, descrierea echipei de implementare etc.);  Lista completă a documentelor pe care trebuie să le includă aplica ia;ț  Grila de evaluare;  Etc. CE FACEM ÎNAINTE DE A SCRIE UN PROIECT (2/2)
  44. 44. COMPONENTELE UNUI PROIECT  Titlul proiectului  Rezumat  Descrierea problemei abordate şi justificarea proiectului  Descrierea beneficiarilor şi a grupurilor-ţintă ale proiectului  Scopul şi obiectivele proiectului  Planul de activităţi şi metodele de implementare a proiectului  Descrierea rezultatelor aşteptate  Descrierea sustenabilității şi a impactului proiectului  Bugetul detaliat al proiectului
  45. 45. TITLUL PROIECTULUI  Trebuie să fie scurt i concis;ș  De preferat să se refere la rezultatul-cheie al proiectului sau la activitatea principală.  Avantajele unui titlu bun:  este perceput i memorizat imediat;ș  face ca proiectul să devină atractiv pentru evaluator.  Titlurile care sunt prea lungi sau prea generale nu reuşesc să sugereze evaluatorului / cititorului ce conţine proiectul, ceea ce le face mai greu de evaluat !
  46. 46. REZUMATUL PROIECTULUI  Rezumatul trebuie să includă în stil telegrafic, dar foarte clar:  formularea problemei;  obiectivele proiectului;  organizaţiile care vor implementa proiectul;  Activităţile-cheie ale proiectului;  bugetul total al proiectului.  Este recomandat ca rezumatul să fie scris după ce toate capitolele formularului cererii de finanţare au fost deja redactate.
  47. 47. DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA PROBLEMEI  Contextul problemei.  Descrie mediul social, economic, politic şi cultural în care se iniţiază proiectul.  Trebuie să conţină date relevante din statistica oficială, rezultate ale cercetărilor efectuate, rezultate ale sondajelor realizate în faza de planificare a proiectului sau colectate din alte surse.  Identificarea problemei. Formularea problemei pe care intenţionează să o soluţioneze proiectului. Presupune nominalizarea concretă a problemei sau a problemelor abordate de proiect.  Justificarea proiectului. Argumentele care trebuie să arate de ce problema/problemele menţionate sunt o chestiune de importantă vitală pentru comunitate sau societate sau organizaţie, ce implicaţii negative afectează grupul-ţintă şi beneficiarii proiectului, care sunt consecinţele nesoluţionării problemei.
  48. 48. BENEFICIARII PROIECTULUI  Identificarea persoanelor, a grupurilor, a organizaţiilor care au pe parcursul implementării proiectului sau vor avea legătură cu proiectul după finalizarea lui se realizează atunci când este efectuată analiza problemelor.  Grup- intăț – grupul / entitatea care este direct şi pozitiv afectată de proiect la nivelul scopului proiectului.  Beneficiari - grupul / entitatea care beneficiază de pe urma proiectului pe termen lung la nivelul societăţii în sens larg.
  49. 49. SCHEMA LOGICĂ A UNUI PROIECT
  50. 50.  Arborele solu iei este o diagramă identică cu aceea a Arborelui problemei. Cândț redactăm Arborele solu iei, aspectele negative din arborele problemei, rezultate înț urma analizei problemei, se pozitivizează – se găsesc solu iile potrivite pentru fiecareț aspect negativ în parte. SCHEMA LOGICĂ A UNUI PROIECT – ARBORELE SOLU IEIȚ
  51. 51. ARBORELE PROBLEMEI VERSUS ARBORELE SOLU IEIȚ
  52. 52.  Decurge logic din analizarea i definirea problemei.ș  Scopul unui proiect este formulat la modul general, ideatic, de neatins în timpul proiectului i nici după proiect, cel pu in într-un orizont de timpș ț scurt.  Scopul unui proiect este unic, nu putem vorbi de mai multe scopuri.  De exemplu, î i po i fixa ca scop „să cre ti nivelul de trai”, dar asta pentruț ț ș a avea o linie directoare. Alte organizatii, ca i guvernul, de altfel, potș avea i ele acela i scop. Iar pe durata unui proiect nu po i nicidecum „săș ș ț cre ti nivelul de trai” al unei popula ii sau grup- intă.ș ț ț DEFINIREA SCOPULUI
  53. 53. DEFINIREA OBIECTIVELOR  Obiectivele trebuie exprimate în conformitate cu rezultatele a teptate.ș  Obiectivele sus in scopul, sunt foarte specifice i trebuie atinse prinț ș implementarea proiectului.  Obiectivele pot fi:  Cantitative (reabilitarea unei clădiri specifice, oferirea unui serviciu pentru un număr bine definit de beneficiari etc.)  Calitative - de dezvoltare a unor capacită i, deprinderi, aptitudini.ț
  54. 54. Fiecare obiectiv ar trebui să răspundă următoarelor întrebări: CINE: grupuri-țintă sau indivizi la care se așteaptă schimbarea. CE: acțiunea sau schimbarea de comportament așteptată. CÂT: procentul de schimbare așteptat. CÂND: când schimbările propuse se vor împlini.  UNDE: locul în care se va urmări schimbarea. DEFINIREA OBIECTIVELOR – ÎNTREBĂRI-CHEIE ÎN STABILIREA OBIECTIVELOR
  55. 55.   SMART În engleză   În română Specific   Specific Measurable   Măsurabil Achievable   Tangibil/Realizabil Realistic   Realist Timebounded   Încadrat în timp DEFINIREA OBIECTIVELOR – SMART
  56. 56. ACTIVITĂ IȚ Transversale Sunt acele activită i care asigurăț coeren a în implementarea iț ș coordonarea activită ilor specifice:ț management de proiect, monitorizare internă, evaluare internă, diseminarea rezultatelor proiectului, achizi iile, comunicarea.ț Asigură facilitarea comunicării dintre parteneri, coordonatorii de activită i i exper i.ț ș ț Specifice Sunt reprezentate de acele ac iuniț concrete, întreprinse pentru punerea în aplicare a planului de ac iune.ț Fiecare activitate sus ine de unaț singură sau împreună cu alte activită i atingerea unui scop.ț Activităţile sunt acele sarcini sau acţiuni care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate; ele au un început şi un sfârşit bine determinat.
  57. 57.  Planul de activităţi reprezintă o descriere succintă a ordinii, cursului, termenelor şi responsabililor pentru activităţile proiectului.  Cel mai folosit model de planificare este Diagrama Gantt - un model specific pentru prezentarea ordonată a planului de activităţi. Acesta ilustrează: a) modul de interconectare a activităţilor cu termenele de implementare şi b) responsabilii pentru implementarea activităţilor. ACTIVITĂ I – PLANIFICAREA LORȚ
  58. 58. Proiect SPRINT pentru integrarea tinerilor An 1 An 2 Responsabil perioada de raportare 1 perioada de raportare 2 perioada de raportare 3 perioada de raportare 4 perioada de raportare 5   Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18   1 A1. Management si monitorizare                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 1.1 Asigurarea managementului proiectului                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 1.2. Auditul                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 2 Achizitii                                     PP 3 Angajarea membrilor echipei de implementare                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 4 Promovarea si comunicarea activitatilor proiectului                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 4.1 Realizare, mentenanta si actualizare pagina web dedicate proiectului                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 4.2 Organizare conferinte                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 4.3 Elaborarea si difuzarea materialelor informative necesare promovarii proiectului                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5 5 Campanie de constientizare cu privire la necesitatea educatiei                                     PP, P1, P2, P4, P5 ACTIVITĂ I – DIAGRAMA GANTTȚ (MODEL)
  59. 59. SĂ NE GÂNDIM LA RESURSE...  E important să facem alegeri inteligente cu privire la ob inerea i utilizareaț ș diferitelor tipuri de resurse.  Tipuri de resurse necesare într-un proiect: umane; materiale; financiare; tehnologice; informatice; individuale.  Caracteristicile resurselor potrivite sunt:  răspund la o nevoie recunoscută;  sunt disponibile pe plan local;  au un cost scăzut;  tehnologia este una potrivită;  se bucură de acceptabilitate culturală;  au un impact ecologic pozitiv.
  60. 60. REZULTATE  Sunt produse ale activităţilor derulate pe durata implementării proiectului.  Rezultate imediate (outputs): de exemplu, dacă organizezi un atelier pe tema drepturilor omului, se presupune că persoanele participante la atelier vor demonstra la finalul acestuia o mai bună în elegere aț problematicii.  Rezultate intermediare, pe termen mediu (outcomes): sunt efecte, drept urmare nu sunt vizibile la finalul activită ii, ci doar după un timp,ț când are loc o schimbare la un prim nivel.  În cazul exemplului de mai sus, dacă participan ii la atelier mobilizeazăț membrii comunită ii, îi informează, îi fac să- i con tientizeze drepturileț ș ș cetă ene ti, de pildă, atunci vorbim de un rezultat superior celui imediat.ț ș  Impactul este, de regulă, un rezultat pe termen lung, care se vede în timp - la nivel de politici, de pildă, când oamenii î i văd drepturile recunoscuteș prin lege.
  61. 61.  Pentru a atinge Obiectivul 1, se va desfă ura A5. Campanie deș con tientizare cu privire la necesitatea educa iei (lunile 13-16), care vaș ț avea ca rezultat pe termen scurt (output) îmbunătă irea nivelului deț con tientizare privind nevoia de educa ie pentru 2000 de persoane cuș ț focus asupra persoanelor în situa ii de risc (tineri, copii i părin i/tutori aiț ș ț acestora) iș pe termen lung (outcomes) valorizarea actului de educa ieț i cre terea nivelului de educa ie în ora ele A i B.ș ș ț ș ș O1. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la nevoia de educație în rândul locuitorilor orașelor A i Bș , cu focalizare pe 2000 de persoane în situații de risc pe o durată de 4 luni. REZULTATE - EXEMPLU
  62. 62. INDICATORI  Indicatorii cuantifică scopul, obiectivele şi rezultatele proiectului în unităţi măsurabile (cantitative şi calitate).  Creează astfel o bază pentru măsurarea impactului proiectului.  Exemplu: Indicatorii aferen i activită ii 5 sunt: - 2 campanii deț ț promovare a nevoii de educa ie realizate; - 1 concept unitar al campaniilorț realizat; - 6 întâlniri publice/mese rotunde organizate;- minim 4 inciden eț în emisiuni radio sau tv locale; - 10 afi e expuse în fiecare ora ;- 2ș ș reprezenta ii artistice publice realizate;- 2500 de flutura i i 2000 deț ș ș bro uri de informare distribuite.ș
  63. 63. Descriere rezultate/impact proiect Denumire indicator Valoare indicator • dezvoltarea abilităţilor de viaţă pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc • îmbunătăţirea şanselor pentru a avea acces la educaţie şi piaţa muncii pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc (inclusiv pentru mamele adolescente) • prevenirea şi reducerea delincvenţei şi alienării sociale determinate de expunerea la modelele sociale deviante • cre terea gradului de con tientizare cu privire laș ș nevoia de educaţie în rândul membrilor de familie i a tinerilor din comunităţile locale înș general • cresterea pregătirii profesioniştilor implicaţi în activităţi adresate tinerilor şi incluziunii sociale • creşterea nivelului de acces la servicii adaptate/integrate adresate tinerilor în situaţii de risc Număr de copii care beneficiază direct de serviciile proiectului 50 Dintre care copii de etnie romă 25 Dintre care fete 25 Număr de tineri care beneficiază direct de serviciile proiectului 550 Dintre care tineri de etnie romă 260 Dintre care fete 200 Număr de facilităţi sociale (centre etc.) înfiinţate/dezvoltate şi care furnizează servicii pentru grupuri vulnerabile de copii şi/sau tineri 2 Număr de măsuri care se adresează nevoilor grupurilor vulnerabile formate din copii şi tineri la risc 5 Număr de părinţi/tutori ai copiilor şi/sau tinerilor aflaţi în situaţii de risc care nu beneficiau anterior de sprijin adecvat şi care primesc servicii specifice de suport (consiliere etc.) 50 Număr de specialişti/profesionişti/ voluntari care furnizează servicii copiilor şi/sau tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile şi care au dobândit cunoştinte şi abilităţi specifice 40 Dintre care specialişti/profesionişti/ voluntari de etnie romă 10
  64. 64. BUGETAREA  Planificarea resurselor este una dintre cele mai responsabile etape în elaborarea unui proiect.  Elaborarea bugetului proiectului este activitatea de estimare a tuturor costurilor necesare pentru realizarea activităţilor planificate.  Un buget bine elaborat:  Menţine orientarea activităţii echipei proiectului pe obiective.  Facilitează orientarea pe rezultate şi monitorizarea eficacităţii costurilor.  Oferă informaţii pentru mobilizarea planificată a resurselor (externe & locale). Identifică implicaţiile de cost în cazul fiecăreia dintre activităţi.  Specifică contribuţiile finanţatorului şi cofinanţarea. Menţine ritmul de implementare a proiectului.
  65. 65.  limita minimă de finanţare a unui proiect (de exemplu, nu mai puţin de 50 mii Euro); limita maximă de finanţare a unui proiect (de exemplu, nu mai mult de 3 mil. Euro);  limitări în utilizarea resurselor pentru lucrări, servicii şi infrastructură (de exemplu, maxim 50% din bugetul total);  limitarea costurilor pentru resursele umane (de exemplu, nu mai mult de 30% din bugetul total);  impunerea unor cote maxime de cheltuieli (de exemplu: diurnele nu pot depăşi limitele stabilite pentru fiecare ţară);  limitarea cotelor maxime ale cheltuielilor administrative sau/şi neprevăzute (de regulă ele nu depăşesc 5-7% din bugetul total);  stabilirea unor cuantumuri pentru cofinanţare (de exemplu, minim 10%) etc. BUGETAREA – FACTORI LIMITATIVI PENTRU PROIECTAREA BUGETULUI
  66. 66.  1. Bugetarea pe activită i.ț Această abordare presupune planificarea cheltuielilor pe fiecare activitate în parte şi apoi însumarea acestor cheltuieli într-un buget total. Premisa pe care se bazează această abordare este: Bugetul este planul de activităţi exprimat în bani.  2. Bugetarea pe tipuri de cheltuieli. Această abordare implică elaborarea bugetului pe categorii de cheltuieli, indiferent de activitatea care le presupune.  Ambele abordări au avantaje şi dezavantaje. În cazul primeia, pot surveni erori în momentul calculării costurilor pentru categorii comune de cheltuieli. A doua abordare necesită un grad mai avansat de cunoaştere a planificării bugetare. BUGETAREA – ABORDĂRI
  67. 67. DESCRIEREA ORGANIZA IEIȚ  Când şi de către cine a fost constituită organizaţia?  Care sunt domeniile de activitate şi interes ale organizaţiei?  De ce anume organizaţia dvs. este cea mai potrivită să conducă proiectul?  Care este legătura ei cu comunitatea locală, grupul-ţintă şi beneficiarii proiectului?  Ce fel de expertiză poate oferi organizaţia pentru implementarea proiectului pe care îl depuneţi spre finanţare?
  68. 68. Material realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea capacită ii ONG-ț urilor i a grupurilor informaleș , finan at prin granturile SEEț 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Con inutul acestui material nu reprezintă în mod necesar pozi iaț ț oficială a granturilor SEE 2009-2014.   Pentru informa ii suplimentare despre proiect, accesa iț ț www.centrulpublic.ro. Detalii despre finan ator găsi i peț ț www.eeagrants.org i peș www.fondong.fdsc.ro.

×