Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa
universitară. Un sondaj de opinie
Frîncu Mihaea Hanelore ...
3. Educaţia informalăeste educaţia indirectă. Este cea care are loc în
împrejurări ce au scopuri şi structuri sociale vari...
Familia
Familia este definită ca fiind un grup social ai cărui membrii sunt legaţi prin
raporturi cum ar fi vârsta, căsăto...
culturală depinde de nivelul educaţional al familiei”9
. Din nefericire, copii care au o
situaţie financiară mai bună, pot...
1. Părinţii v-au influienţat în alegerea studiilor universitare?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
2. Părinţii se intresează d...
7. Purtaţi discuţii cu părinţii / familia despre comportamentul / atitudinea colegilor
dumneavoastră la Universitate?
Delo...
Bibliografie
Calcan Gheorghe, Munteanu Valentina Momente din istoria românilor şi aspecte în
didactica istoriei, Editura U...
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Sondaj de ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Sondaj de opinie.

872 views

Published on

Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Sondaj de opinie.

  1. 1. Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Un sondaj de opinie Frîncu Mihaea Hanelore şi Măcelaru Larisa, Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană, Anul II Coodonator Profesor Universitar Calcan Gheorghe Cuvinte cheie : educaţie, student, familie, comportament Introducere O provocare a timpurilor prezente o constituie schimbarea. Această temă „Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Studiu de caz” va face obiectul lucrării noastre.Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare ce întâmpină o serie de dificultăţi şi în care simţim de multe ori că nu aparţinem. Fie că suntem de acord sau nu, trebuie să ne împăcăm cu diversitatea de oportunităţi şi riscuri existente în această lume. Familia şi educaţia reprezintă două „concepte cheie” în viaţa noastră. Educaţia reprezintă o componentă fundamentală a vieţii sociale. Aceasta este necesară pentru orice comunitate umană fiind considerată un factor de socializare şi progres continuu comunitar.Rezultatele şcolare pozitive depinde de suportul material şi de deschiderea culturală de care beneficiază tinerii. Educaţia Conceptul de educaţie „desemnează o activitate complexă prin care se asigură transmiterea informaţiilor acumulate şi a experienţei dobândite printr-o succesiune deevenimente exercitate în mod conştient sistematic şi organizat de către educator, asupra educatului, în vederea trasformării acestuia într-o personalitate activă şi creatoare, corespunzătoare condiţiilor istorico-sociale prezentă şi de perspectivă”1 . Prin educaţie înţelegem un drept fundamental al omului, o condiţie a libertăţii lui dar şi necesitatea de a se afirma.Educaţia are trei forme2 : 1. Educaţia formală este definită ca fiind un proces complex de trasmitere a infomaţiilor dar şi de asimilare a acestora. Aceasta se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, învăţământul de stat, particular şi de toate gradele. 2. Educaţia nonformalăpoartă denumirea şi de educaţie extraşcolarăincluzând orice formă de instruire scolară. 1 Felicia Marian, Sciologie, Note de curs, p.183. 2 Carmen Furtună, op. cit. , p.160-161.
  2. 2. 3. Educaţia informalăeste educaţia indirectă. Este cea care are loc în împrejurări ce au scopuri şi structuri sociale variate : familia, grupurile sociale, locuri de muncă etc. Educaţia se realizează în instituţii specializate unde instutuţiile şcolare au ca scop: formarea şi dezvoltarea personalităţii. Abandonul şcolar în ultima perioadă este în creştere de la an la an. Cauzele fiind multiple: - motivaţie redusă în ceea ce priveşte pregătirea şcolară; - mijloace materiale şi financiare reduse ale familiilor din mediile defavorizate; - diferenţele dintre calitatea pregătirii în mediul rural şi calitatea pregătirii în mediul urban etc. Criticii consideră că şcolile generale asigură un standard de educaţie destul de scăzut, deoarece nu există o recompensare a acestora, iar specializarea este destul dedescurajată. Se apreciază adesea că elevii din mediile defavorizate sau cei din rândul minorităţilor, consideră că „nu sunt destul de deştepţi” în comparaţie cu cei care dispun de o situaţie financiară mai bună sau care locuiesc în mediul urban. Cu alte cuvinte, îşi acceptă „inferioritatea” şi ajung să creadă ca nu au dreptul să spere la o cariera. „Educaţia este un fapt social şi individual în acelaşi timp.Este ceva care se întâmplă în jurul nostru şi în acelaşi timp se întamplă şi cu noi. De la naştere până la moarte, fiecare dintre noi este spectatorul şi actorul acestui fapt”3 . Scopul. Pregătim elevii sau studenţii să fie buni cetăţeni sau buni profesionişti.Deocamdată constatăm că în orice acţiune educativă: influienţăm, pregătim, formăm un om, un elev sau un student în vederea unui anumit scop. Mijloacele. Educaţia se descompune într-o serie de mijloace ce au ca şi scop final, realizarea mijloacelor. Mijloacele educative se regăsesc sub forma unei înfăţişări speciale, având o legătură cu scopul pe care urmăresc să-l îndeplinească. Comunitatea pedagogică. Din orice act de educaţie rezultă procesul educativ.„Când vorbim despre educaţie în sens restrâns, ne gândim la educaţia dată copiilor sau adolescenţilor, până la vârsta în care îşi termină pregătirea menită a-i face să-şi câştige singuri existenţa şi a trăi pe responsabilitate proprie”4 . Posibilitatea educaţiei. Existenţa actului educativ este ca un răspunsdat la întrebarea de bază, aceea a posibilităţii educaţiei. Părerile legate de imposibilitatea educaţiei, sunt spulberate în faţa rezultatelor la care educaţia poate ajunge. Constantin Narly, afirmă în lucrarea sa „Pedagogie Generală” că „afirmarea posibilităţii educaţiei ne apare la baza oricărei activităţi educative”. Învăţământul superior reprezintă în epoca modernă o etapă foarte importantă în formarea profesională şi intelectuală a personalităţii umane. Acesta s-a diversificat, s-a specializat pe domenii tot mai variate dar şi mult mai stricte. 3 Constantin Narly, Pedagogie Generală, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 1996, p.67. 4 Ibidem, p. 70.
  3. 3. Familia Familia este definită ca fiind un grup social ai cărui membrii sunt legaţi prin raporturi cum ar fi vârsta, căsătoria şi adopţia . Legăturile de rudenie se stabilesc prin căsătorie fie prin descendenţă. „Familia este prima formă de comunitate umană şi ocupă, în raport cu celelalte forme de comunitate, un loc aparte, fiind caracteristică pentru toate treptele de dezvoltare istorică a societăţii”5 . Putem spune că familia îmbină şi un mod complex de relaţii de ordin biologic, economic, juridic dar şi spiritual. Reglementarea socială care întâi poate fi morală şi apoi juridică, a raporturilor familiale îi conferă familiei şi caracterul de „intuiţie socială”. Familia ocupă un rol important în dezvoltarea culturală a societăţii. „Fiind prezentă în toate societăţile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, aceasta îndeplineşte importante funcţii cum ar fi : funcţia de reproducere, funcţia economică, funcţia de socializare şi funcţia educativă”6 . Mulţi consideră că „familia este pe cale de dispariţie”. Trebuie recâştigat sensul moral al vieţii de familie. Alături de şcoală, familia este unul dintre factorii cre infuienţează educaţia omului. Din perspectiva sociologică, aceasta este considerată ca fiind o instituţie fundamentală în toate societăţile. Rolul familiei în educaţia copilului este important din punct de vedere fizic, intelectual, moral dar şi estetic. Deseori am întalnit expresia „cei şapte ani de-acasa”. Perioada care reuşeşte să formeze educaţia şi caracterul psiho-social este reprezentată de copilărie. „Pentru fiecare individ, familia reprezintă rădăcina educaţiei, părinţii fiind primii profesori din viaţa copilului”7 . Aceasta reprezintă în mod direct, mediul care influienţează dezvoltarea educaţională a copilului. Părinţii ar trebui să ştie că prin implicarea lor în educaţia şi formarea copilului, aceştia îi vor ajuta să-şi construiască un viitor de succes. Studenţii Studenţii reprezintă o importantă categorie a tinerilor implicaţi într-un porces formativ. „Ei se implică din dorinţa de formare profesională, având drept scop realizarea şi împlinirea profesională” 8 .Aceştia au acces nelimitat la sursele de documentaţie multimedia ceea ce înseamnă că pot fi influienţaţi din punct de vedere pozitiv dar şi din punct de vedere negativ. Un mediu care să le asigure tinerilor toate condiţiile îi va putea face pe aceştia să-şi formeze calităţi care să le permită să-şi găsească un loc apreciat în societate. „Şi cum suportul material depinde de statusul social-economic al familiei, iar deschiderea 5 Felicia Marian, Sociologie, Note de curs, 2003, p.123. 6 Ibidem, p.131. 7 Rolul familei în educaţia copiilor, http://unparintemaibun.ro/rolul-familiei-in-educatia-copiilor/ (accesat pe data 23.03.2015). 8 Gheorghe Calcan, Valentina Munteanu, Momente din istoria românilor şi aspecte din didactica istoriei, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2014, p. 350.
  4. 4. culturală depinde de nivelul educaţional al familiei”9 . Din nefericire, copii care au o situaţie financiară mai bună, pot accede mult mai uşor la poziţii superioare în societate. Inegalitatea şcolară se explică şi prin diferenţele culturale transmise de familie.Într-un studiu disponibil pe sursele de informare electronice, cerceătoarea Raluca Bălăşoiu realizează câteva comentarii despre problematica cu care se confruntă studenţii astăzi: „Reuşita şcolară este determinată de următorii factori extraşcolari : situaţia socio-economică, climatul familial, consumul cultural din familie”10 . A fost evaluată reuşita şcolară a studenţilor ţinându-se cont de : note, medii, burse şi restanţe, implicarea activă în procesul de învăţare dar şi dipomele obţinute. Studenţii au fost clasificaţi astfel: slabi, mediocri, buni şi foarte buni pe baza indicatorilor enumeraţi. Studenţii care „eşuează” din punct de vedere şcolar o fac din cauza următorilor factori de „risc” - Situaţia economică a familiei (dependentă de statusul socio-profesional al părinţilor). În aceste familii, venitul este foarte foarte mic. - Condiţiile în care este înţeleasă (mono)paretalitatea. Părinţii au o relaţie conflictuală . - Modul în care se implică taţii în relaţia parentală după divorţ afectează situaţia şcolară a copiilor. Psihologii consideră că într-o oarecare masură autoritatea parentală este indispendabilă unei reuşite şcolare.Încazul unui „eşec şcolar” cei mai mulţi părinţi îşi încurajează copii sa aibă încredere în forţele proprii. Alţii oferă bani pentru a rezolva această problemă. Sunt şi studenţi care afirmă că părinţii nu-i încurajează şi că îi lasă să se descurce singuri invocând o scuză cum ar fi că sunt mereu ocupaţi. Din nefericire, aceştia sunt studenţii din categoria celor cu note slabe şi restanţe. Se observă faptul că o reuşitşcolară depinde foarte mult de un stil parental caracterizat prin suport şi susţinere a activităţii şcolare. „Familiile din clasele mijlocii şi de sus se observă că sunt orientate către viitor, pun accent pe reuşita şcolară a copiilor lor, şi cele din categoria de mai jos sunt orientate către satisfacerea nevoilor, dorinţelor imediate”11 . Ca o scurtă concluzie spunem că reuşita şcolară nu depinde doar de situaţia economică a studenţilor ci şi de nivelul de educaţie, stabilitatea profesională a capului familiei dar şi climatul familial. „Studentul epocii contemporane poate urma concomitet cursurile a una-două instituţii de învăţământ superior, poate lucra part-time, full-time, sezonier pe ţară, sau în străinătate, poate fi căsătorit”12 . Pornind de la aceste constatări ne-am propus să realizăm un sondaj de opinie/ studiu de caz asupra studenţilor din Universitatea noastră. Am elaborat un set de nouă întrebări cu structura următoare: 9 Raluca Bălăşoiu,Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei şcolare,http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf (accesat pe data 17.03.2015). 10 Idem. 11 Raluca Bălăşoiu, Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei şcolare,http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf(accesat pe data 18.03.2015). 12 Gheorghe Calcan, Valentina Munteanu, op.cit. , pag. 345.
  5. 5. 1. Părinţii v-au influienţat în alegerea studiilor universitare? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 2. Părinţii se intresează de rezultatele obţinute la examene? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 3. Părinţii v-au recompensat dacă aţi avut rezultate bune sau rele? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 4. Părinţii v-au sancţionat când aţi obţinut rezultate nesatisfăcătoare la examene? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 5. Părinţii sau familia s-au intresat de prezenţa dumneavoastră la activităţile didactice? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 6. Purtaţi discuţii cu familia în legătură cu prezenţa / atitudinea / comportamentul dumneavoastră la Universitate? Deloc Puţin Mediu Foarte mult
  6. 6. 7. Purtaţi discuţii cu părinţii / familia despre comportamentul / atitudinea colegilor dumneavoastră la Universitate? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 8. Părinţii vă încurajează în implicarea în activităţile extracurriculare ale Universităţii? Deloc Puţin Mediu Foarte mult 9. În ce măsură v-a influienţat discuţiile şi poziţia părinţilor, atitudinea şi comportamentul dumneavoastră în Universitate? Deloc Puţin Mediu Foarte mult Chestionarul a fost aplicat asupra unui număr de 100 de persoane din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe, Domeniul Ştiinţe Administrative, Specializarea Administraţie Publică şi Asistenţa Managerială şi Secretariat. Sondajele de opinie efectuate, evidenţiază o implicare conştientă şi intresată a studenţilor în propria lor formare. Concluzionăm ca factorii luaţi în considerare pentru efectuarea acestui sondaj de opinie au fost: climatul familial, consumul cultural, atitudinea părinţilor faţă de copii şi situaţia socio-economică. Toate acestea determină aspiraţiile sociale, şcolare dar şi orientarea comportamentală a tinerilor. Totuşi, este important de ştiut că familia rămâne cel mai important element în educaţia tinerilor.
  7. 7. Bibliografie Calcan Gheorghe, Munteanu Valentina Momente din istoria românilor şi aspecte în didactica istoriei, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2014. Furtună Carmen, Sociologie Generală, Editura Fundaţiei Române de mâine, Bucureşti, 2005. Marian Felicia, Sociologie, Note de curs. Narly Constantin, Pedagogie Generală, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 1996. * * * Bălăşoiu Raluca, Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei şcolare, http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf Rolul familei în educaţia copiilor, http://unparintemaibun.ro/rolul-familiei-in-educatia- copiilor/

×