Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Colegiul Tehnic  „Elisa Zamfirescu”  Satu Mare <ul><li>COORDONATOR : </li></ul><ul><li>  prof. Buzilă Delia </li></ul><ul>...
SECTIUNEA I –  PREZENTAREA ETNOGRAFICA A ZONEI CODRULUI  Etnografie = stiinta care se ocupa cu originea, modul de viata, c...
Zona Codrului  este a ş ezat ă în  N-V -ul ţării, de o parte  ş i de alta a Culmii Făgetului, de unde  îi provine şi   d e...
Forma de relief  predominant ă în zonă sunt dealurile.  Agricultura şi creşterea vitelor erau considerate ca fiind  ocupaţ...
<ul><li>Acestea au favorizat dezvoltarea urm ătoarelor  ocupaţii : </li></ul><ul><li>albinăritul, culesul fructelor de păd...
ARHITECTURA POPULAR Ă TIPUL TRADI ȚIONAL DE GOSPODĂRIE Satele din zona Codrului sunt aşezări de tip răsfirat. Gospodăriile...
Casa veche din Codru  are ca elemente specifice de arhitectura  acoperisul în doua ape .   Temelia  este   din pietre de r...
Mai  târziu casele aveau  trei încăperi : tinda şi casa mare şi casa mică.  Prispa  cupridea două laturi ale casei şi avea...
OBIECTE GOSPOD ĂREŞTI   În tindă  erau lăzi, coşuri cu bucate, obiecte de uz casnic, chiar şi animale.  MELI ȚĂ
Interiorul caselor codrenesti – OBIECTE DECORATIVE Blid ceramic Ştergar în cui Perdele  În casa de locuit, în  colţul din ...
În mijlocul casei de locuit era aşezată masa înconjurată cu scaune cu spătar.  OBIECTE DE MOBILIER POPULAR CODRENESC
La  începutul peretelui dinspre uliţă se afla câte o laviţă.
LAD Ă DE ZESTRE Era folosită pentru păstrarea hainelor  şi textilelor. Acestea urmau mireasa  în casa socrilor.  Ornamenta...
Vârtelniţă pentru copii R ăzboi de ţesut şi caier cu fuse OCUPA ȚIILE CODRENCEI Leag ănul
Pat cu perini “ împâstrite” TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR  Lipideul de pat
Motiv decorativ  la o  ştergură de după cui Motiv decorativ la o  faţă  de masă Perdele  TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR
Şura  este cea mai importanta constructie din spatiul gospodaresc.   Are  porţi decorate prin traforaj în relief  cu eleme...
Gard de nuiele  Gospod ăria codrenească tradiţională era împrejmuită cu  gard  de stâlpi şi bârne sau scânduri.
Biserica de lemn din Soconzel  era relativ datată din anul 1777. A ars pe  d ata de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele...
BIBLIOGRAFIE <ul><li>“ Satu Mare – studii si comunicari”, Muzeul Judetului Satu Mare, 1972,  </li></ul><ul><li>“ Satu Mare...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Zona Etnografica Codru

4,746 views

Published on

Published in: Business
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Zona Etnografica Codru

  1. 1. Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” Satu Mare <ul><li>COORDONATOR : </li></ul><ul><li> prof. Buzilă Delia </li></ul><ul><li>MEMBRII ECHIPEI : </li></ul><ul><li>Bala Anamaria, </li></ul><ul><li>Druta Madalina, </li></ul><ul><li>Prunar Cristina, </li></ul><ul><li>Salajan Ribana. </li></ul>CONCURS “ TRADITII IN CONTEMPORANEITATE ” ’
  2. 2. SECTIUNEA I – PREZENTAREA ETNOGRAFICA A ZONEI CODRULUI Etnografie = stiinta care se ocupa cu originea, modul de viata, cultura si obiceiurile popoarelor Motto: “ Cunoș t i o țară sau un popor pornind de la oameni și de la obiecte plăsmuite de ei. “
  3. 3. Zona Codrului este a ş ezat ă în N-V -ul ţării, de o parte ş i de alta a Culmii Făgetului, de unde îi provine şi d enumirea - de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului trecut. Sunt considerate ca apar ţinând Zonei Codru următoarele localităţi: Babţa, Corund, Socond, Hodişa, Homoroadele, Solduba, Soconzel, s.a. A ŞEZARE GEOGRAFICĂ
  4. 4. Forma de relief predominant ă în zonă sunt dealurile. Agricultura şi creşterea vitelor erau considerate ca fiind ocupaţii de bază .
  5. 5. <ul><li>Acestea au favorizat dezvoltarea urm ătoarelor ocupaţii : </li></ul><ul><li>albinăritul, culesul fructelor de pădure, vânătoarea, </li></ul><ul><li>dar şi practicarea unor meşteşuguri ca: </li></ul><ul><ul><ul><ul><li>prelucrarea lemnului - confecţionarea lăzilor de zestre, a obiectelor gospod ăreşti sau casnice, a războaielor de ţesut, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>olăritul, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>împletiturile din lemn sau din nuiele, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>confecţionarea gubelor sau a ţolurilor din lână. </li></ul></ul></ul></ul>
  6. 6. ARHITECTURA POPULAR Ă TIPUL TRADI ȚIONAL DE GOSPODĂRIE Satele din zona Codrului sunt aşezări de tip răsfirat. Gospodăriile sunt aşezate la uliţă.
  7. 7. Casa veche din Codru are ca elemente specifice de arhitectura acoperisul în doua ape . Temelia este   din pietre de râu , peste ea fiind asezata talpa din bârne groase de stejar . Peretii casei sunt facuti din caramizi de lut uscate la soare si chirpici . Intrarea , pe latura lunga a casei, este asimetrica . Casele aveau două încăperi: tinda şi casa mare cu următoarele destinaţii: casa – unde era şi cuptorul – era pentru locuit, iar tinda era pentru păstrarea alimentelor.
  8. 8. Mai târziu casele aveau trei încăperi : tinda şi casa mare şi casa mică. Prispa cupridea două laturi ale casei şi avea stâlpi ornamentali . Numărul ferestrelor era extrem de redus: una, cel mult două la uliţă şi una spre “ocol” (curte). Casele erau construite pe tălpi de lemn, aşezate pe bolovani sau piatră, fără mortar. Pereţii casei se construiau din lemn rotund aşezat în cununi orizontale. Acoperişul casei era în patru ape , acoperit cu paie.
  9. 9. OBIECTE GOSPOD ĂREŞTI În tindă erau lăzi, coşuri cu bucate, obiecte de uz casnic, chiar şi animale. MELI ȚĂ
  10. 10. Interiorul caselor codrenesti – OBIECTE DECORATIVE Blid ceramic Ştergar în cui Perdele În casa de locuit, în colţul din stânga, se afla cuptorul de voioage, pe care se şi dormea. Icoane
  11. 11. În mijlocul casei de locuit era aşezată masa înconjurată cu scaune cu spătar. OBIECTE DE MOBILIER POPULAR CODRENESC
  12. 12. La începutul peretelui dinspre uliţă se afla câte o laviţă.
  13. 13. LAD Ă DE ZESTRE Era folosită pentru păstrarea hainelor şi textilelor. Acestea urmau mireasa în casa socrilor. Ornamenta ţia era dată de sculpturi sau crestături cu motive geometrice sau florale.
  14. 14. Vârtelniţă pentru copii R ăzboi de ţesut şi caier cu fuse OCUPA ȚIILE CODRENCEI Leag ănul
  15. 15. Pat cu perini “ împâstrite” TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR Lipideul de pat
  16. 16. Motiv decorativ la o ştergură de după cui Motiv decorativ la o faţă de masă Perdele TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR
  17. 17. Şura este cea mai importanta constructie din spatiul gospodaresc. Are porţi decorate prin traforaj în relief cu elemente geometrice, florale, zoomorfe . Pere ţii sunt construiţi din bârne de lemn, văioage sau, mai nou, cărămidă. Acoperişul este în 4 ape. Ea cuprinde şi poiata care adăposte vitele. ACARETURILE GOSPOD ĂRIEI Separat sunt coteţele pentru găini şi coteţul pentru porci.
  18. 18. Gard de nuiele Gospod ăria codrenească tradiţională era împrejmuită cu gard de stâlpi şi bârne sau scânduri.
  19. 19. Biserica de lemn din Soconzel era relativ datată din anul 1777. A ars pe d ata de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele carbonizate. R enumitele biserici din lemn de la Corund, Soconzel, Stâna şi Bolda, situate în totalitate în zona etnografica Codru , dat eaza din secol ele XVII- XVIII. Ele se încadreaza arhitecturii populare din nordul tarii. Constructiile de acest tip, de o valoare artistica indiscutabila . ARHITECTURA BISERICILOR
  20. 20. BIBLIOGRAFIE <ul><li>“ Satu Mare – studii si comunicari”, Muzeul Judetului Satu Mare, 1972, </li></ul><ul><li>“ Satu Mare – studii si comunicari”, Muzeul Judetului Satu Mare, 1975, </li></ul><ul><li>Lucrare de licenta, Dorca Leontina, Baia Mare, 2006, </li></ul><ul><li>Lucrare de licenta, Sas Carmen Maria, Baia Mare, 2006, </li></ul><ul><li>poze efectuate la Muzeul Judetului Satu Mare si in localitatea Soconzel, </li></ul><ul><li>http://museum.ici.ro/transilvania/satu m are/english/muzee_rurale.htm </li></ul><ul><li>http://www.satumare.insse.ro/main.php?id=405 </li></ul><ul><li>http://images.google.com/imgres?imgurl=http:// emaramures.ro / Casa-codreneasca-Urmenis . </li></ul>COLABORATORI Leontina Dorca şI Maria Carmen Sas. Muzeul judetean de istorie si etnografie Satu Mare

×