Ultimele cuvinte

432 views

Published on

Published in: Spiritual
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
432
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
9
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ultimele cuvinte

  1. 1. BAIRD T. SPALDING U L T I M E L E C U V I N T E Această carte este dedicată cu dragoste Marilor Spirite, fraţii noştri de demult, care au urcat pe spirala înălţimilor. Cu toate acestea, ei îşi dăruiesc ajutorul lor Umanităţii, indicind mereu Calea ce duce către Adevăr, Libertate şi Ţărmurile Superioare ale Conştiinţei şi Înţelegerii. Tradus din lb. englez de Louis Colombelleă Editura Robert Laffont - Paris 1985
  2. 2. NOTA EDITORULUI: Iisus a spus: "Lucr rile ce le fac Eu, le ve i face i voi, i voi le ve iă ţ ş ş ţ face înc mai bine.".ă Baird T. Spalding s-a stins din via la 18 martie 1953, la Tempeţă (Arizona), la vîrsta de 95 ani. Capitolele prezentei c r i sunt extrase dină ţ conferin ele inute de el în California, în ultimii s i doi ani pe Terra.ţ ţ ă S U M A R U L : Schi a biograficţ ă I. - Fotografierea unor evenimente din trecut II. - Cunoa te-te pe tine însu iş ţ III.- Exist oare un Dumnezeu?ă IV. - Via a ve nicţ ş ă V. - Pilda divină VI. - S fii con tient c tiiă ş ă ş VII.- Realitatea VIII- St pînirea asupra mor iiă ţ IX. - Legea îmbel ug riiş ă X. - Adev rul v va reda libertateaă ă XI. - Oameni care au mers cu Maestrul XII.- CREDO 2
  3. 3. SCHIŢĂ BIOGRAFICĂ Cînd este vorba de o explozie a interesului general fa de oţă personalitate sau operele sale, cum a fost cazul celor ce au citit VIA AŢ MAE TRILOR, po i fi sigur c te afli c l uzit de o flac r spiritual aŞ ţ ă ă ă ă ă ă Adev rului Spiritual.ă În vremurile noastre, pu ini scriitori au stîrnit atîta interes, asemeniţ lui Baird T. Spalding, al c rui nume a intrat în legend în cercurileă ă Adev rului i al metafizicii primei jum t i a secolului XX. Pu ini suntă ş ă ăţ ţ scriitorii ce au atins un grad de în l ime a inspira iei spirituale, asemeniă ţ ţ lui Spalding - spiritualitate ce cutreiera lumea în vremea aceea. Firea acestui om, felul în care i-a fost prezentat Mesajul, i Mesajul în sine, facş dovada vie a Adev rului vorbelor sale i a onorabilit ii i sinceritatiiă ş ăţ ş autorului. Nenum ratele scrisori primite din întreaga lume, pe toata durataă vie ii, fac dovada ajutorului pe care cititorii l-au primit în urma lecturiiţ c r ilor i a mesajului din ele. Scrisorile continu s soseasc , mul i aniă ţ ş ă ă ă ţ înc , dup ce autorul atinsese un înalt grad de spiritualitate.ă ă Baird T. Spalding a trecut în lumea umbrelor la 18 martie 1953, la Tempe, în Arizona, la vîrsta de nou zeci i cinci de ani. i-a v zut deă ş Ş ă treburile lui de specialitate minier , pîn la sfîr itul vie ii.ă ă ş ţ Douglas K. De Vorss, editorul s u, îl cuno tea probabil pe Spaldingă ş mai mult ca oricine, din cauza asocierii lor de ani de zile. Iat un extrasă din alocu iunea rostit de acesta la 22 martie 1953, la Tempe, la slujbaţ ă celebra-t în memoria lui Spalding :ă "Spalding era un r bd tor i umil slujitor al tuturor celor pe care-iă ă ş întîlnea. Oricare ar fi fost circumstan ele, el nu îng duia s fie prezentatţ ă ă unui auditoriu ca o personalitate ce a realizat lucruri deosebite. Din 1935, am avut ansa unic de a c l tori cu el prin mai multş ă ă ă de dou sute de ora e ale Americii de Nord. Cu toate c am tr it înă ş ă ă strîns comuniune cu el, dou zeci i patru de ore pe zi, în to i ace ti ani,ă ă ş ţ ş v pot declara cu toat sinceritatea c , dup p rerea mea, nimeni nu aă ă ă ă ă în eles cu adev rat acest mare spirit, deoarece avea activit i foarteţ ă ăţ diverse, pe diferite planuri. Formulînd aceste impresii personale, sunt sigur c ve i în elege c le fac publice cu mult umilin , c ci Spaldingă ţ ţ ă ă ţă ă nu ne era doar prieten, dar mul i îl socoteam ca un p rinte.ţ ă Nu tiu s existe pe lume un ora de oarecare importan , în careş ă ş ţă Spalding s treac f r a se opri i a intra într-o cas , spre a se a eza laă ă ă ă ş ă ş mas cu ai casei. Era binevenit oricînd i oriunde. În timpul ultimuluiă ş sfert de secol, tr ia cu te miri ce i ca o pas re. Atinsese un asemeneaă ş ă nivel, de la care via a material nu avea nici o însemn tate. Nici eu, niciţ ă ă tovar ii mei, nu tiam cît cî tiga. Nu a murit ca un om bogat. Posedaăş ş ş pu ine bunuri materiale. Marea mo tenire ce ne-a l sat, a fostţ ş ă descoperirea unic a înv turii lui Iisus. Spalding n-a scris nici un rîndă ăţă i nici n-a rostit conferin e în vederea vreunui profit b nesc. Era ca unş ţ ă 3
  4. 4. canal deschis pentru toate sumele ce-i parveneau. Imediat le împ r ea.ă ţ Habar nu avem cît de întins a fost re eaua lui filantropic , c ci nineniă ţ ă ă din cei lipsi i, apelînd la el, s nu primeasc pe loc tot ce avea asupraţ ă ă lui. În consecin , a fost întot-deauna, un om prosper. În adev r, nu maiţă ă cunosc pe altcineva fiind bogat de o asemenea manier , cum a fostă Spalding. Mul i dintre noi îl invidiam pentru reu ita-i excep ional laţ ş ţ ă care ajunsese printr-o prematur în elegere atins de timpuriu.ă ţ ă Sunt aizeci i cinci de ani de cînd, spre sfîr itul secolului XIX,ş ş ş Spalding a dezv luit pe Iisus i via a Marilor Mae tri. El a mers i a stată ş ţ ş ş de vorb cu Mari Mae tri, în lumea vizibil , la fel ca i de celebrul savantă ş ă ş M. Steinmetz, al c rui mare admirator era. Am v zut imagini ale luiă ă Spalding i Steinmetz, împreun cu Edison i ambii au prezis c va veniş ă ş ă vremea cînd vom putea face reproduceri dupa Rug ciunea de pe Munte,ă în limba i cu vocea lui Iisus din momentul rostirii acestei Rugaciuni.ş Multe din descoperirile i revela iile lui Spalding, la care îmi faceş ţ pl cere s m refer, au fost f cute de el pe întreg parcursul vie ii iă ă ă ă ţ ş pretutindeni pe unde l-au purtat pa ii. Am s v amintesc modul cum i-ş ă ă au fost publicate c r ile. Prieteni care l-au cunoscut pe Spalding laă ţ Calcutta, mi-au spus c , în cursul ultimilor ani ai secolului XIX, Spaldingă se hot rîse s scrie de mîn cîte ceva despre experien ele lui din India.ă ă ă ţ Cî iva prieteni s-au oferit s le scrie la ma in . Spalding a fost de acordţ ă ş ă i s-a plimbat ani de zile cu aceste copii dup el, împrumutîndu-le oricui.ş ă Pîn la urm , o eminent femeie din Oakland (California) i-a cerută ă ă îng duin a s scoat pe hîrtie ordinar o mie de exemplare, prină ţ ă ă ă California Press din San Francisco, spre a le distribui prietenilor personali. Spalding s-a declarat de acord i apoi a plecat în Anglia.ş C r ile au fost tip rite i împ r ite cum fusese prev zut. aizeci deă ţ ă ş ă ţ ă Ş zile mai tîrziu, i într-o manier fenomenal , doamna respectiv a primitş ă ă ă mai mult de dou zeci de mii de cereri a c r ii. Cînd s-a întors Spaldingă ă ţ din Anglia, a fost surprins, se în elege, de interesul provocat deţ dezv luirile sale i i-a permis doamnei din Oakland s publice cîteă ş ă exemplare vrea. Dup aceea, zeci de ani a primit vizitatori dornici de discu ii, ori aă ţ fost invitat s conferen ieze despre cele scrise. Dup cin , avea obiceiulă ţ ă ă s organizeze o mic edin de întreb ri i r spunsuri, primind astfel ună ă ş ţă ă ş ă mare num r de persoane. Dup ce- i ispr vea treburile lui profesionaleă ă ş ă de inginer, r spundea numeroaselor întreb ri ce se iveau în cursulă ă acestor întîlniri. Vestea s-a dus repede i a devenit de domeniul public,ş dar au încetat brusc cînd Cecil B. De Mille l-a angajat pe Spalding consilier tehnic pentru partea biblic a filmului sau Regele Regilor.ă Colaborarea mea cu Spalding a început cam prin 1930. Mă interesa în mod deosebit difuzarea c r ilor lui în întreaga lume. A fost ună ţ moment prielnic în epoc , de interes crescînd fa de Noile Idei, atît înă ţă scris, cît i în studii spirituale.ş S-a r spîndit un zvon în întreaga ar , cum c Spalding ar fi trecută ţ ă ă 4
  5. 5. la cele ve nice. Ori, el trebuia s plece la 4 octombrie în India i s facş ă ş ă ă înconjurul lumii. I-am dat ideea de a merge împreun la New-York i deă ş a ne opri în cîteva ora e mai importante de pe traseu, spre a ne întîlni cuş cititorii c r ilor lui i a risipi astfel zvonurile ce-l declarau mort. Spaldingă ţ ş a g sit bun ideea, dac o putem materializa în urm toarele treizeci deă ă ă ă zile. La sfîr itul lui august 1935, am ales treizeci de ora e, de parcurs înş ş treizeci de zile. Am motivele mele s subliniez acest lucru, amintind că ă Spalding, pîn în ultimele lui clipe, avea o energie nem surat . Nu seă ă ă sim ea obosit niciodat . Putea tr i dou sau trei s pt mîni f r a dormiţ ă ă ă ă ă ă ă mai mult de trei - patru ore pe noapte. Nu-i trebuia niciodat nimic. Nu avea preten ia de a fi mareă ţ lecuitor, sau medic, sau profet, sau psihiatru ori altceva de genul acesta. V pot asigura c i-a scris operele la fel cum v a eza i dvs. pe scaună ă ş ă ş ţ s scrie i unui prieten. Niciodat nu a utilizat scrisul automat prină ţ ă clarviziune, audiere sau ceva asem n tor. Nu era nevoie, deoareceă ă cuno tea pe cei pe care îi descria, la fel de bine ca pe marii savan i sauş ţ sfin i ca Dr. Steinmetz i Dr. Norwood. Acesta din urm fiind faimosulţ ş ă preot din New-York i prieten apropiat lui Spalding.ş M-am gîndit c toate acestea v-ar putea interesa, de i Spalding n-ară ş fi de acord, deoarece el socotea c forma fizic nu are nici o însemn tateă ă ă în adev rata Via a indivizilor. Aminti i-v c a spus: "Hrist este înă ţă ţ ă ă fiecare dintre voi.". Acest lucru vroia el s fie bine în eles de c tre fiecare.ă ţ ă Era întrebat adesea: cî i Mae tri sunt în Statele Unite? R spundea cţ ş ă ă trebuie s fie pe pu in o sut cincizeci de milioane, a a vedea el lucrurile.ă ţ ă ş Fiecare trebuie s devin con tient de divinitatea i de Unitatea sa cuă ă ş ş Dumnezeu i Hrist i nu s se supun dogmelor ori sectelor.ş ş ă ă Fiecare, dac s-ar afla în locul meu, ar putea povesti o întîmplareă foarte pu in diferit . Niciuna nu ar sem na cu ceea ce ar fi vrut Spaldingţ ă ă însu i s v spun , ca individ sau frate. Dar, r spunzînd întreb rilorş ă ă ă ă ă dvs., prin intermediul scrierilor i convorbirilor sale, nu- i precupe ea deş ş ţ fel timpul. tiu c a stat de vorb o noapte întreag cu un prieten, spre a-lŞ ă ă ă ajuta s depa easc un moment greu. P rea a avea un deosebit dar ală ş ă ă intui iei, ce f cea din el un mare erudit i savant. A studiat la Heidelberg.ţ ă ş A lucrat în multe laboratoare tiin ifice de prestigiu, cu prec dere înş ţ ă domeniul geofizic. A fost unul din pionierii lucr rilor atomice.ă Era dornic s - i ajute semenii, spre a se ajuta la rîndul lor iăş ş singuri în dep irea propriilor limite. Curios pare multora acea tr s turaăş ă ă a sa, de a nu acorda aten ie bunurilor materiale. Ca i Iisus, el în elegeaţ ş ţ c , cel mai de pre lucru pe acest p mînt, este de a duce o via plin deă ţ ă ţă ă cur enie, asemenea lui Hrist i de lep dare de cele lume ti. Bineîn eles,ăţ ş ă ş ţ este ceea ce am încercat noi ast zi, aici, deoarece noi tim c , oricum,ă ş ă Spalding este împreun cu noi mai departe i c avem ansa de a ne tr iă ş ă ş ă Via a a a cum a încercat el s ne îndrume.".ţ ş ă 5
  6. 6. CAPITOLUL ÎNTÎI Fotografii ale unor evenimente din trecut Experien ele, descoperirile i revela iile lucr rilor noastre de cerce-t riţ ş ţ ă ă î i au originea în urma c l toriilor f cute de la ce urile Himalayei, pîn laş ă ă ă ţ ă întinderile de ertului Gobi, de la New York pîn în America Central iş ă ă ş America de Sud, de la San Francisco pîn în Filipine, din Alaska pîn înă ă Canada. Am lucrat în acest fel, timp de peste patruzeci de ani, la început traducînd arhivele g site în Gobi, în Tibet i în India. Acest mod de lucru aă ş dus la formarea unei echipe de aproape dou zeci i ase de oameni,ă ş ş interesa i în tematic i care lucrau efectiv.ţ ă ş Savan ii au început a avea încredere în noi. În adev r, acum doi aniţ ă (c tre anul 1910), ei apreciau c noul nostru aparat fotografic i prin ceeaă ă ş ce am numit i am în eles noi prin "imagini ale trecutului", vom fi în stareş ţ s arunc m o privire retro, cu cel pu in un milion de ani în trecut i c vomă ă ţ ş ă putea ar ta civiliza ia de atunci.ă ţ Se poate aprecia c remarcabila posibilitate a plonj rii în trecut spre aă ă lua imagini autentice asupra celor petrecute cu mii de ani în urm . Neă str duim mult în acest domeniu. Am avut cinstea de a demara lucr rile cuă ă ajutorul Dr. Steinmetz. Eu îns mi am lucrat cu el i, pe toat durata acesteiă ş ă colabor ri, n-a încetat s ne îndemne: "Vom construi o camer , un aparată ă ă capabil s penetreze în trecut, cu care s lu m imagini ale evenimentelor,ă ă ă dac dorim.". Nu ne-a descris doar aparatul, dar l-a i desenat. L-am executată ş dup planurile lui i astazi, putem afirma c suntem capabili s fotografiemă ş ă ă i s scrut m întreaga istorie veche. Desigur, ar fi prea mult, dar vomş ă ă selec iona evenimentele. Oamenii de tiin admit ast zi i cred cu t rie, cţ ş ţă ă ş ă ă putem penetra într-un trecut vechi de un milion de ani. Prima noastr experien cu primul aparat a fost decis de Dr.ă ţă ă Steinmetz. Am lucrat cu el aproape nou ani, i mereu a afirmat c vomă ş ă izbuti în final, s explor m evenimentele trecute i urm rile lor, în fapt,ă ă ş ă ar tînd tot ceea ce au construit civiliza iile, cum procedau anume, etc. Pînă ţ ă la urm , am reu it.ă ş Primul nostru experiment a fost discursul inaugural al lui George Washington. A avut loc la New York, în locul cunoscut azi sub numele de Sala Federal (The Federal Hall). Pe cli eele noastre, pot fi recunoscu i to iă ş ţ ţ demnitarii de pe estrad , i George Washington însu i, umblînd de colo-coloă ş ş prin fa a grupului, rostindu- i discursul. La vremea respectiv , nu a putut fiţ ş ă fixat momentul pe nici o fotografie, se pictau tablouri. Acum avem imaginea real , cu vocea lui George Washington pe un disc. Cîtva timp, toat lumea aă ă crezut c e vorba de un fals pe care l-am comis cinematografic. Dar o putemă acum ar ta cu orice aparat obi nuit, cinematografic.ă ş 6
  7. 7. Pornind de aici, am mers pîn la Rug ciunea de pe Munte. Acum timă ă ş cu precizie c Iisus, ca om, nu se deosebea de noi. Cunoa tem istoriaă ş complet a familiei sale, mergînd cu dou zeci de mii de ani în urm . tim că ă ă Ş ă familia avea o bun reputa ie, i c El era un om influent, un caracter bineă ţ ş ă determinat. Era înalt de 1,87 m i, privit în mijlocul mul imii, î i spuiş ţ ţ numaidecît: "Iat un om ce va înf ptui lucruri m re e.". i le-a înf ptuit.ă ă ă ţ Ş ă Istoria o confirm azi. Ne-am întors la aceast dram i am ob inut cuvin-ă ă ă ş ţ tele autentice. Ne intereseaz întreaga sa via i l-am urm rit pe o lung perioad .ă ţă ş ă ă ă Mai mult, am cunoscut chiar Omul în sine, timp de mai mul i ani i tim cuţ ş ş precizie c , în adev r, nu a trecut prin procesul mor ii, ca a înviat.ă ă ţ Iisus din Nazaret n-a pretins nicicînd c poate face mai mult decîtă orice om obi nuit. O tim cu certitudine. Mai mult, ne-a spus-o El personalş ş c moartea poate fi învins .ă ă Rug ciunea de pe Munte a supravie uit ca o capodoper spiritual .ă ţ ă ă A a o consider m noi azi. Oamenii încep a o în elege i a o introduce înş ă ţ ş via a lor.ţ V putem ar ta c , pe lîng rug ciunea de lîng lac, nimeni nu i-aă ă ă ă ă ă adus lui Iisus nimic, în afara b iatului cu cele cinci pîini i pe ti. Nu este oă ş ş alegorie. Dac ar fi fost, b iatul nu avea ce c uta în fotografie. N-am fiă ă ă surprins nici mul imea aflat de fa . Iisus n-a spus decît atît: "A eza i-v iţ ă ţă ş ţ ă ş preg ti i-v pentru mas .". ihrana a fost din bel ug pentru to i.ă ţ ă ă Ş ş ţ Mai avem cazul în care un discipol i-a zis lui Iisus: " Doamne, avem nevoie de pîine, dar mai sunt patru luni pîn la seceri .". Iisus i-a r spuns:ă ş ă "Prive te lanurile, sunt coapte, gata de seceri .". i a a apar pe imagineaş ş Ş ş fotografic .ă Cu ajutorul acestor imagini, am putut corecta numeroase erori admise. Am lucrat opt ani pe imaginea Rug ciunii de pe Munte, mai înainteă de a-l putea identifica pe Iisus. C utam mereu un om asem n tor celui pictată ă ă de Leonardo da Vinci. Iat o experien interesant în domeniu. Trei dintre noi se aflau laă ţă ă Vatican. St team de vorb cu un cardinal foarte în vîrst ce se interesa deă ă ă progresele noastre asupra imaginii Rug ciunii de pe Munte. Îl interesa foarteă tare ceea ce f cea i ne-a spus c am putea c p ta informa ii pre ioa-seă ş ă ă ă ţ ţ dac , la recomandarea sa, ne vom duce la Louvre, la Paris, la o anumită ă persoan , care ne va ar ta scrisorile lui Leonardo da Vinci. Era o direc ieă ă ţ nou i ne-am dus imediat la Paris, înarma i cu cartea de vizit a înaltuluiă ş ţ ă prelat. Ajun i aici, ne-am dus direct la Louvre, unde am fost primi i cît seş ţ poate de amabil. Scrisorile lui Leonardo da Vinci erau atunci toate, acolo iş putem face dovada. Am avut mereu sentimentul c tabloul lui Vinci reprezenta pe Iisus,ă a a cum L-a v zut el. Acest lucru a fost dovedit azi i avem scrisorile lui daş ă ş Vinci, care dovedesc c l-a v zut pe Hrist în figura modelului ales spre a-Lă ă portretiza. El spune c omul era tîn r, logodit, i c avea o lumin magnifi-că ă ş ă ă ă în priviri. Da Vinci l-a identificat cu Hrist, f cîndu-i portretul, ca atare. Toateă s-au petrecut pe vremea Rena terii, cînd se purta p rul lung i barb . N-amş ă ş ă 7
  8. 8. v zut niciodat pe Iisus cu p rul lung i cu barb , îmbr cat în rob . Posibilă ă ă ş ă ă ă ca alte persoane s -L fi v zut a a; a a scrie Leonardo da Vinci, cu mîna lui.ă ă ş ş Doi ani mai tîrziu, artistul s-a hot rît s picteze un portret al lui Iuda. I-ă ă au trebuit doi ani de c ut ri, s g seasc o persoan al c rei aspect să ă ă ă ă ă ă ă oglindeasc tr darea. În fine, pe cînd mergea într-o diminea printr-oă ă ţă mahala deocheat a Parisului, a z rit într-un col , omul c utat, cu p rulă ă ţ ă ă vîlvoi, ve tmintele în zdren e, apatic i îndobitocit. Mergînd c tre el, i-a zis:ş ţ ş ă "Am pictat portretul lui Hrist, iar acum sunt în c utarea cuiva care s vreaă ă s -mi pozeze pentru portretul lui Iuda, tr datorul." Omul, ridicînd privirea, i-aă ă r spuns: "Domnule, eu sunt cel ce v-a pozat pentru chipul lui Hrist.". Eraă acela i om. Da Vinci continu s -l descrie în scrisorile sale, spunînd c , dacş ă ă ă ă acest om nu l-a tr dat pe Hrist, nici nu l-a g sit prin via a dus în mahalauaă ă ţ ă de proast reputa ie. Merge pîn acolo încît s afirme c , dac folosimă ţ ă ă ă ă termenul de "nu pot", îl tr d m pe Hristul nostru interior.ă ă Ast zi putem demonstra c folosirea oric rui cuvînt negativ este oă ă ă tr dare a Hristului nostru interior. Da Vinci mai spune c nu s-a gîndită ă niciodat s -L picteze pe Iisus, pe Hrist, dar c a v zut imaginea lui Hrist peă ă ă ă acel chip. Leonardo da Vinci a fost un om remarcabil. A scris multe articole tiin ifice excelente, niciodat publicate. Nu pot fi citite decît dac intri într-oş ţ ă ă cu c de sticl , în timp ce trei gardieni stau cu ochii a inti i asupra ta, peş ă ă ţ ţ toata durata lecturii. Da Vinci era un om excep ional, i vorbea adeseaţ ş despre Hrist din noi. Poveste te cît de minunat este s -l reprezin i pe Hrist,ş ă ţ s -l po i z ri pe fiecare chip. Într-o zi, pe cînd picta la Vatican, cardinalii l-auă ţ ă g sit dormind pe schel i l-au cam aten ionat... El le-a r spuns: "În timp ceă ă ş ţ ă dorm, muncesc mai mult decît în stare de veghe,". În timpul somnului, vedea tot ceea ce urma s picteze i nuan ele exacte ale culorilor. Atunci seă ş ţ de teapta i se apuca de lucru. A spus: "Tot ceea ce v d este o reprezentareş ş ă exact , iar vibra iile aplicate pe pere i sunt cele pe care le primesc. Le potă ţ ţ manifesta i transpune foarte u or, dup ce, mai întîi, le-am v zut înş ş ă ă somn.". Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cum alege i evenimentele din trecut?ţ R spuns:ă Ele se afl totdeauna într-o anumit band de frecven . Totă ă ă ţă ceea ce rosti i, vocea i vorbele se înregistreaz numaidecît pe o band deţ ş ă ă frecven vibratorie, i aceasta la infinit.ţă ş Întrebare: Care e calea cea mai potrivit pentru a primi Iluminarea?ă R spuns:ă Calea este una interioar . C ut rile trebuie s mearg înă ă ă ă ă profunzime. S tii c lumina î i apar ine. Este tot ce trebuie.ă ş ă ţ ţ Întrebare: V-a i n scut în India?ţ ă R spuns:ă Da, m-am n scut în India, tat l meu la fel. Am urmat cursuriă ă locale la coal , iar mai tîrziu, la Universitatea din Calcutta. Dr. Vose i so iaş ă ş ţ 8
  9. 9. sa erau acolo de aizeci i opt de ani.ş ş Întrebare: Este adev rat c Iisus, apostolii i alte personalit i de careă ă ş ăţ aminte te Biblia, tr iesc cu adev rat, în carne i oase, ca noi?ş ă ă ş R spuns:ă A, sigur. Cunoa tem via a unui mare num r din ei, gra ieş ţ ă ţ aparatului ce reproduce evenimentele trecutului. Întrebare: Cum ar ta Iisus cînd L-a i v zut?ă ţ ă R spuns:ă Înalt de 1,87 m. Dac va fi printre noi în asta seara, Îl ve iă ţ recunoa te a a cum e, un om de mare talent. El privea pe to i cu for a deş ş ţ ţ a-i cuprinde pe to i, a a cum a f cut întotdeauna. L-am fotografiat exact a aţ ş ă ş cum v fotografiem pe dvs. Avem poze cu El, bra la bra cu Lutheră ţ ţ Burbank, cu doctorul Norwood i cu mul i al ii.ş ţ ţ Întrebare: Toate marile probleme ce fr mînt mintea omului sunt completă ă înl turate, dominate, cînd tr im via a Mae trilor?ă ă ţ ş R spuns:ă Da. Iisus a spus r spicat c Adev rul ne elibereaz .ă ă ă ă Întrebare: Cum se poate elibera omul de ideea c omul nu esteă Dumnezeu? R spuns:ă Refuzînd orice afirma ie negativ . Afirma ia "Eu suntţ ă ţ Dumnezeu" ne elibereaz de afirma ia negativ c nu suntem. E de preferată ţ ă ă s exprimi Adev rul, în locul minciunii.ă ă Întrebare: Dac emite i afirmarea "Eu sunt Dumnezeu" i dac nu sunte iă ţ ş ă ţ în stare s accepta i unitatea, nu avem de-a face cumva cu o credină ţ ţă oarb ?ă R spuns:ă Dac o face i exclusiv prin oarba credin , a i provocat oă ţ ţă ţ ruptur i nu ve i atinge elul. E de preferat s spui "eu pot" i atunci inti iă ş ţ ţ ă ş ţ ţ direct spre afirma ia "eu sunt". Dac porni i de la pozi ia "nu pot", a iţ ă ţ ţ ţ acceptat i separea de Dumnezeu.ş Întrebare: Dac omul este Dumnezeu, iar Dumnezeu este Spirit, de undeă vine trupul material? R spuns:ă Dintr-o influen hipnotic a gîndirii umane. De fapt, nu seţă ă sprijin pe nici o baz . Omul a adus materia la existen . Trupul muritoră ă ţă este o iluzie, o hipnoz . Cînd omul se va trezi, i se va p rea un co mar.ă ă ş Aceast de teptare va fi f r vise.ă ş ă ă CAPITOLUL AL DOILEA 9
  10. 10. Cunoaşte-te pe tine însuţi Dragi prieteni, vom aborda acum ceea ce a fost expus i probat peş parcursul a mai bine de aizeci de ani de lucru. De inem ast zi, dovadaş ţ ă experimental c orice func ie, orice lucru în totalitatea universului esteă ă ţ Divin. Numi i cum vre i aceast divinitate, cel mai înalt fiind cel deţ ţ ă Dumnezeu. De ce? V putem demonstra c acest cuvînt vibreaz cu 186 deă ă ă miliarde de b t i pe secund i, cunoa tem persoane în stare s -l cînte. Dară ă ă ş ş ă frumuse ea const în aceea c , atunci cînd îl psalmodia i, sunte i voi în iv ,ţ ă ă ţ ţ ş ă de fiecare dat , aceast vibra ie.ă ă ţ Or ea este prezent în toate formele, nu numai în cea care vă ă apar ine, ci i a altuia. Ea este în tot i nu putem proba c , în lipsa ei, nuţ ş ş ă putem fotografia nici un obiect oarecare din aceast înc pere. Avem dovadaă ă incontestabil . iatunci, de ce s spunem c : "Eu nu sunt Divin?". Exclude iă Ş ă ă ţ nega ia din propozi ie i va rezulta "Eu sunt Divin.". Acesta este Adev rul,ţ ţ ş ă în ce v prive te. Neadev rul este "Eu nu sunt Divin.". Adev rul este "Suntă ş ă ă Divin.". Completa i ideea, mergînd pîn la cap t: "Eu sunt Dumnezeu.".ţ ă ă Facem acest expozeu, întrucît ast zi tim. Este treaba dvs. dac o lua iă ş ă ţ în serios sau nu, ori dac gîndi i ceva de genul: "Individul nu tie ceă ţ ş vorbe te.". Dar noi tim cu adev rat, gra ie fotografierii i m ririi imaginii -ş ş ă ţ ş ă divinitatea cuvîntului ap rînd de fiecare dat .ă ă Trupurile noastre au fost la început doar o celul , din a c reiă ă multiplicare a rezultat acest trup. Ast zi, cu ajutorul metodelor de m rire, deă ă amplificare, putem demonstra c lumina lui nu înceteaz nicicînd să ă ă str luceasc . Ea se transmite de la o celul la alt , pe m sur ce trupul seă ă ă ă ă ă alc tuie te. Conteaz prea pu in ce gîndi i sau ce spune i, trupulă ş ă ţ ţ ţ func ioneaz pe aceast frecven vibratorie care nu dispare niciodat .ţ ă ă ţă ă Avem multe dovezi azi. Ochiul, care e unul dintre cele mai importante organe ale noastre, este potrivit i reglat. Bastona ele, conurile i retina suntş ş ş coordonate astfel ca s absoarb aceast divinitate. Odat îndeplinită ă ă ă ă divinitatea, ochiul se adapteaz la frecven a mi c rilor ce-i sunt proprii. Seă ţ ş ă poate demonstra c persoanele care nu i-au sl bit vederea, constată ş ă ă aproape imediat fenomenul, acceptîndu- i divinitatea.ş Divinitatea înseamn c Dumnezeu este prezent în toate lucrurile iă ă ş sub toate formele. Hrist este capacitatea de a fi con tient de aceastş ă divinitate interioar a sinelui. Putem deci s vedem pe Hrist pe toate figurileă ă i sub toate formele. A fost, de altfel, una dintre afirma iile f cute de Iisus.ş ţ ă Am g sit acest adev r pe parcursul lucr rilor noastre de cercet ri. "V d peă ă ă ă ă Hrist pe fiecare chip i în fiecare form . Cînd se na te un copil, se na teş ă ş ş Hrist.". Acesta este Hrist cel biruitor, cel ce învinge tot, st pînul absolut. Cumă a i rostit aceste vorbe, oamenii încep a c uta un St pîn. Or, c utînd unţ ă ă ă St pîn în afar , uita i de St pînul interior. Omenirea a comis cea mai mareă ă ţ ă eroare, c utîndu-l pe Dumnezeu în afar sau încercînd s -l z reasc . De ce?ă ă ă ă ă Pentru c , de fapt, c uta i în afar ceea ce se afl înl untrul vostru.ă ă ţ ă ă ă Cînd afirma i c sunte i cutare, sunte i cu siguran , de fiecare datţ ă ţ ţ ţă ă 10
  11. 11. cînd o spune i. Dac rosti i cuvîntul "Dumnezeu", doar o dat , r mînîndţ ă ţ ă ă neînfrica i în fa a acestui Atotputernic, trupul nu se va mai întoarce laţ ţ frecven a vibratorie avut înaintea rostirii Numelui lui Dumnezeu.ţ ă De altfel, putem demonstra c numele "Dumnezeu" are atîta înrîurireă într-o carte, încît ea spore te în faim , doar datorit simplei prezen e aş ă ă ţ cuvîntului acestuia în filele ei. Cunoa tem trei oameni, care pot rosti cuvîntulş cu frecven a de 186 miliarde de vibra ii pe secund . Le-am cerut s se ducţ ţ ă ă ă la paralela 180, cea mai îndep rtat de Greenwich. Apoi, la o oră ă ă prestabilit , am preg tit instrumentele de înregistrare a vibra iilor emise deă ă ţ ei. Imediat ce ne-au parvenit, indicatorul aparatului a urcat la cota corespunzatoare. Apoi, am luat cea mai veche Biblie aflat la Muzeul deă Istorie natural din Londra i am pus-o sub controlul aparatului. Apoi amă ş retras-o, înlocuind-o cu o alta, carte ce nu con inea Numele lui Dumnezeu,ţ acul revenind mereu în punctul corespunz tor. Am luat apoi o alt carte, înă ă care Numele lui Dumnezeu este pomenit doar de trei ori, indicatorul reac ionînd imediat. Doar un singur cuvînt -"DUMNEZEU"- era cel ceţ provoca reac ia frecven elor. Dac reac ia era a unor obiecte neînsufle ite,ţ ţ ă ţ ţ cum oare ar reac iona trupul nostru cînd îl rostim afirmînd pozitiv, prinţ acceptarea existen ei lui Dumnezeu?ţ Cînd cele trei persoane au rostit cuvîntul cu 186 miliarde de vibra iiţ pe secund , traseul receptiv s-a întins pe zece metri de film. Cînd l-au înlocuită prin "Jehova", traseul s-a întins doar pe doisprezece centimetri de film - pe acela i film. De ce? De îndat ce rosti i cuvîntul "Dumnezeu" cu în elegere,ş ă ţ ţ credin i con tiin , provoca i cea mai înalt vibra ie cunoscut pînţă ş ş ţă ţ ă ţ ă ă ast zi.ă Influen a aceasta vibratorie adun substan a i, imediat ce v-a iţ ă ţ ş ţ exprimat gîndurile, aceast substan v apar ine. De fapt, pentru p strareaă ţă ă ţ ă ordinii universale, nu o pute i re ine doar pentru dvs., ea apar inînd tuturor,ţ ţ ţ ca i toate celelalte bunuri ale tuturor. Dvs. doar stabili i aceast influenş ţ ă ţă vibratoare, ea manifestîndu-se aici i acum.ş În prezent, ne-am concentrat asupra unui principiu foarte exact: principiul existen ei Divinita ii, în tot i toate. Am i adus dovezi ale unorţ ţ ş ş evenimente din trecut, fotografiate cu aparatura noastr special . Putem să ă ă dovedim c fiecare fir de iarb , fiecare copac, fiecare arbust, fiecare floare,ă ă fiecare gr unte sunt Divine. F r aceast Divinitate, semin ele n-ar încol i,ă ă ă ă ţ ţ plantele i copacii n-ar cre te. Avem proba evident , care ne indic existen-ş ş ă ă a în fiecare s mîn , cît de mic , a arhetipului formei ce o va produce deţ ă ţă ă fiecare dat . i-atunci, de ce umbl m de colo-colo, spunînd c nu în elegem?ă Ş ă ă ţ N-ar fi mai bine s spunem "În eleg"? În elege i, desigur, aceast în elegereă ţ ţ ţ ă ţ este interioar . Sunte i st pînul lucrurilor, i renun înd la aparen eleă ţ ă ş ţ ţ exterioare, deveni i în dvs. în iv st pînii lucrurilor, acceptînd iţ ş ă ă ş recunoscîndu-v calitatea de st pîni.ă ă Mul i ne scriu spre a ne întreba dac ar putea merge s -i vad peţ ă ă ă Mae tri sau ce-ar putea face spre a-i vedea. De cum v-a i deta at mental deş ţ ş voi în iv , prin dorin a de a vedea un Maestru, a i i sc pat din vedere peş ă ţ ţ ş ă Maestru interior. Cînd recunoa teti acest lucru de care sunte i perfectş ţ 11
  12. 12. con tient, v i afla i împreun cu Maestrul i cu totalitatea lor.ş ă ş ţ ă ş Spune i-i cuiva "Eu nu sunt Dumnezeu", apoi opri i-v o clip iţ ţ ă ă ş suprima i-l pe "nu". Cuvintele negative nu au nici un fel de frecvenţ ţă vibratorie. Rostindu-le, le înc rca i cu energia ce le face s tr iasc , iar cîndă ţ ă ă ă refuza i s le rosti i, ele nu mai au energie proprie.ţ ă ţ Exist azi un aparat ce v poate demonstra acest fapt. A eza i-v înă ă ş ţ ă fa a lui i imagina i un discurs. Nu rosti i nici o vorb , dar gîndi i-v la ele.ţ ş ţ ţ ă ţ ă V vom spune exact ceea ce a i gîndit, cu ajutorul traseului ap rut pe film.ă ţ ă Apoi v vom cere un expozeu con inînd un cuvînt negativ, tocmai spre aă ţ vedea ce se întîmpl . Cînd ve i ajunge la pasajul negativ, pe film nu va maiă ţ apare nimic. Pur i simplu, el nu va înregistra reac ia negativ .ş ţ ă Aparatul acesta demonstreaz marea frecven vibratoare a formeiă ţă omene ti. Dac n-ar exista aceast frecven , n-am putea, n-am avea cum sş ă ă ţă ă le ob inem pe alt cale, iar dac am recurge la hipnoz , aparatul n-arţ ă ă ă înregistra nici o reac ie.ţ Am f cut patru sau cinci sute de fotografii ale fakirilor indieni, dar cîndă am recurs la hipnoz , n-a mai ap rut nimic pe film. Printre imaginile luate,ă ă dou sau trei sunt cu totul remarcabile. Într-o zi, cînd ne întorceam acas înă ă India, un tîn r st tea drept în mijlocul cur ii casei noastre. Tocmai îngropaseă ă ţ un puiet de portocal, pe care- i pusese mica lui basma: portocalul a începutş a cre te imediat astfel c , dup numai trei sferturi de or , pomul a avutş ă ă ă ramuri, muguri, flori, frunze i dou portocale coapte. Cei doisprezeceş ă posesori ai aparatelor de filmat din grup, au înregistrat totul, iluzia fiind atît de perfect , încît am întins mîna s culeg fructul, dar copacul nu mai era.ă ă Unul dintre noi s-a dus s developeze filmul, timp în care am stat deă vorb cu tîn rul fakir, pe loc, pîn la întoarcerea celui cu filmele. Derulîndă ă ă unul sub ochii fakirului, i-am spus: "Ce-a fost asta? Pe noi ne-ai în elat, darş aparatul n-aveai cum s -l în eli". A fost cît se poate de tulburat i mi-aă ş ş r spuns: "Veni i mîine i v voi explica.". Am convenit s ne revedem aă ţ ş ă ă doua zi, la ora unsprezece. A doua zi, eram to i prezen i la ora stabilit , schimbînd între noiţ ţ ă aparatele. Tîn rul venise înso it de un om, pe care nu-l mai întîlnisem.ă ţ Acesta s-a apropiat, a pus în p mînt un sîmbure de portocal i, în timp ceă ş aparatele noastre înregistrau, copacul cre tea exact ca cel din ajun i l-amş ş v zut cu to ii, dar, de data aceasta, n-am mai încercat s culegem fructele.ă ţ ă Fusesem prea grosolan tra i pe sfoar în ajun. eful nostru ne zise: "Ei bine,ş ă Ş la urma urmei, ce importan mai are? Dac pomul nu exist , hai s vedem.ţă ă ă ă Se ridic , culese o portocal i o mînc . F cur m i noi la fel, pomulă ă ş ă ă ă ş continuînd s ne dea fructe la domiciliul din India.ă Iat ce se petrecuse. Tîn rul fakir era un discipol al Guru-lui pe care îlă ă adusese cu el. Cînd i-am povestit Guru-lui ce se petrecuse în ajun, s-a înfuriat, l-a gonit pe elev, declarînd c nu vrea s -l mai vad . Ne-a explicat c Guru-ulă ă ă ă îi înv a pe înv cei cele dou sprezece metode de influen a hipnotic , spreăţ ăţă ă ţ ă a le demonstra c ele nu au nici o valabilitate, c nu pot îndeplini nici un rol,ă ă i c , dac le abandon m, concentrîndu-ne i centrîndu-ne asupra elului,ş ă ă ă ş ţ atunci ceea ce gîndim, se produce efectiv. 12
  13. 13. A a se petrec lucrurile în arta sau în legea sugestiei, pe care amş studiat-o în India. De pild , am v zut venind un om cu o frînghie în mîn .ă ă ă Un mic grup de curio i s-a adunat în juru-i. A aruncat în sus frînghia, înş pozi ie vertical i a chemat un copil din asisten s urce pe frînghie.ţ ă ş ţă ă B iatul a disp rut cînd a ajuns în cap tul de sus al frînghiei i asta a fostă ă ă ş totul. Omul a adunat cî iva b nu i pentru traiul pe cîteva zile. Am fotografiatţ ă ţ aceste scene de mai mult de cinci sute de ori, dar pe film nu a ap rut absolută nimic, în afara omului în picioare, în fa a asisten ei. Atît de mare esteţ ţ puterea sugestiei. Se practic cu atîta precizie, încît va cî tiga încrederea.ă ş B trînul Guru lucreaz acum cu noi în întreaga Indie. Luam cîte oă ă s mîn , o plant m în sol, netezim mecanic p mîntul i, dup apte minute,ă ţă ă ă ş ă ş ob inem o tulpin de porumb, cu doi tiule i bine dezvolta i. Cîndţ ă ş ţ ţ opera iunea este f cut de Guru însu i, porumbul r sare înainte de a apucaţ ă ă ş ă el s se ridice. Nu folose te nici un fel de instrument mecanic. Pur i simpluă ş ş el tie.ş Avem cea mai bun dovad din lume c suntem noi în ine capabiliă ă ă ş s înf ptuim. Dar asta este apanajul tuturor, to i o pot face. Din moment ceă ă ţ careva poate face asemenea lucruri, toat lumea de ine acest privilegiu.ă ţ Nimeni nu-i ales anume, fiecare avînd însu irea în el însu i. În realitate, totulş ş este simplu i nu-i nevoie de nici un fel de lec ii. Totul const în a-l face peş ţ ă om s fie în stare s vad i s - i dea seama de avantajele accept rii acesteiă ă ă ş ăş ă st ri de fapte, apoi s mul umeasc c ele exist .ă ă ţ ă ă ă Puterea aceasta exist ; ea opereaz în tot, în via a noastr de zi cu zi,ă ă ţ ă chiar i în sumele ce le cheltuim. Nu e nevoie ca cineva s se afle la nevo-ie,ş ă în realitate, nici nu exist lips . E u m doar în modul în care ne expri-m m,ă ă ş ă ă numind asta lips . Renun înd la cuvîntul "lips ", nu vom mai e ua.ă ţ ă ş Mul i dintre medicii savan i contemporani spun c , în viitor, oameniiţ ţ ă vor tr i o sut de ani i mai mult ca azi. Vîrsta este pur i simplu o stare deă ă ş ş con tiin . Cînd oamenii vor înv a s renun e la aceast stare, vor tr i dinş ţă ăţ ă ţ ă ă ce în ce mai mult. Un an nu modific nimic în structura noastr mental , celă ă ă pu in cît vreme nu ne exprim m despre "un an care a trecut". Atunci,ţ ă ă imediat, vorbim de un an în plus, în timp ce, dac vorbim de un an deă realiz ri i împliniri, a a va fi.ă ş ş Cea mai mare realizare este aceea de a descoperi pe fiecare chip i înş fiecare form , Divinitatea. Cel mai mare privilegiu ce-l avem este acela de a-Lă putea vedea pe Hrist în fiecare chip, ceea ce reprezint for a f r limite de a-ă ţ ă ă L cunoa te pe Dumnezeul interior.ş Ast zi, ne putem întoarce în trecut, spre tot ce a fost i a le dovedi. Nuă ş v pretindem s le crede i dup ureche. Pute i dvs. în iv s le proba i,ă ă ţ ă ţ ş ă ă ţ renun înd la ideea b trîne ii, limit rii i a tuturor conceptelor negative,ţ ă ţ ă ş refuzînd a le folosi ori a le accepta în preajm .ă Istoria ne înva c , în urm cu 3000 ani, exista un limbaj lipsit deţă ă ă cuvinte negative, iar acest limbaj avea o vechime de 200.000 de ani. 13
  14. 14. Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cuvîntul "Dumnezeu", pronun at în gînd, are aceea i putere caţ ş atunci cînd e rostit cu voce tare? R spuns:ă Da. În realitate, pentru mult lume, gîndul e cu mult maiă puternic. Rostind Numele lui Dumnezeu în gînd, e mult mai bine. Întrebare: Cum putem mobiliza aceast for interioar , spre a o exprimaă ţă ă în noi în ine?ş R spuns:ă Prin simplul fapt c tim c aceast putere ne apar ine. Noiă ş ă ă ţ în ine suntem Puterea Suprem i În elepciunea Suprem . De cum a iş ă ş ţ ă ţ admis aceasta, emite i energia care v face s v sim i i elibera i de oriceţ ă ă ă ţ ţ ţ restric ie.ţ Întrebare: Vor avea loc pe aceast planet mari distrugeri, înainte deă ă instaurarea p cii universale?ă R spuns:ă Distrugerile sunt ceea ce ne impunem noi singuri, gîndurile pe care le exprim m. S presupunem c elimin m cu to ii cuvîntul "distrugere"ă ă ă ă ţ din vocabularul nostru; ar mai putea ea avea loc? Nicidecum. Întrebare: Ce anume st în calea r spîndirii în elepciunii marilor Mae triă ă ţ ş în întreaga lume? R spuns:ă Nimic altceva decît propria noastr gre eal . Dac accept m iă ş ă ă ă ş tim c suntem absolut identici cu ei, cum am fost întotdeauna, nimic nuş ă poate sta în calea acestei r spîndiri. Nimeni nu o poate impiedica, în afară ă de noi. Întrebare: Hipnotismul este împotriva legii, interzicînd subjugarea gîndului omenesc? R spuns:ă Se crede c , în general, e v t m tor s -l aplici asupra formeiă ă ă ă ă omene ti sau asupra gîndului omenesc.ş CAPITOLUL AL TREILEA Există un Dumnezeu? Exist un Dumnezeu? Ni se pune aceast întrebare cu tot mai multă ă ă st ruin .ă ţă În cursul ultimilor ani, tiin a a acordat mult aten ie i a reflectatş ţ ă ţ ş îndelung asupra acestui subiect, îndeplinind o magnific munc de cercetareă ă în acest domeniu. Cercet rile au fost sugerate de un grup de medici, oameniă de tiin , i s-au înregistrat mari progrese.ş ţă ş Bineîn eles, se admite cu certitudine existen a unui înalt Principiu,ţ ţ înapoia tuturor experien elor. i asta din vremuri a c ror continuitate seţ Ş ă 14
  15. 15. pierde în negura veacurilor. Începem s în elegem c a existat din totdeaunaă ţ ă i c exist i azi i c nimic nu poate disocia acest Principiu al ordinii iş ă ă ş ş ă ş legii absolute. Cea mai arz toare dintre întreb rile pe care i le-a pus omulă ă ş dintotdeauna este urm toarea: "Exist un Dumnezeu?" Din punct de vede-reă ă ortodox, este acceptat credin a c exist un Dumnezeu, o Divinitate care seă ţ ă ă nume te Tat l omului. În acest sens, vorbim pentru o parte mare aş ă umanit ii. În acela i timp, nu e mul umit de fel de aceast credinăţ ş ţ ă ă ţă bazat doar pe credin . Ea vrea s afle dac "exist vreo dovad deă ţă ă ă ă ă net g duit a existen ei lui Dumnezeu".ă ă ţ tiin a i-a asumat rolul de a întreprinde cercet ri în cauz , i a g siŞ ţ ş ă ă ş ă un r spuns cît mai satisf c tor pentru gîndirea rational .ă ă ă ă Cercet rile tiin ifice de dat recent au permis descoperirea uneiă ş ţ ă ă For e Universale, care se mai nume te i Energia Universal . Ea umpleţ ş ş ă întregul Univers, ca i spa iul infinit. Ast zi, descoperim c aceast energie,ş ţ ă ă ă a acestui Principiu este cu mult mai mare decît cea a bombei atomice. Ea str bate întregul spa iu, în orice condi ii i toate lucrurile. Ea nu esteă ţ ţ ş monopolul unei singure persoane sau grup de persoane. Este totul în tot iş apar ine întregului univers, tuturor oamenilor. Ac ioneaz asupra tuturorţ ţ ă oamenilor, fie c ne d m seama sau nu. Faptul c nu tim exact ce este, nuă ă ă ş schimb nimic. Ea nu e ascuns în c r i sau în lucruri întunecate. Esteă ă ă ţ omniprezent , p trunzînd toate lucrurile. Este principiul i substan a careă ă ş ţ ne îng duie s tr im, s ne mi c m, s avem propria noastr via . În lipsaă ă ă ă ş ă ă ă ţă acestui Principiu, a acestei Divinit i din fiecare fiin , n-am putea prinde peăţ ţă o fotografie întregul grup - a demonstrat-o experien a. Acest Principiu Divinţ s l luie te in interior i impregneaz totul, orice metod de via iă ăş ş ş ă ă ţă ş experien . Numai aceast influen Divin , aceast Energie Divin esteţă ă ţă ă ă ă ve nic , f r moarte, f r început i p trunde tot. Am f cut dovada peş ă ă ă ă ă ş ă ă fotografie, c ci în absen a acestei Energii Divine, nu se poate face nici oă ţ fotografie. Imaginile înregistrate pe film sunt simple vibra ii ale persoaneiţ sau obiectului fotografiat, emanînd din acestea. Asta probeaz existen a Divinit ii interioare a oric rei forme. Dacă ţ ăţ ă ă vom c uta aceast Divinitate la exterior, nu vom reu i s-o g sim, deoareceă ă ş ă vom c uta în afar ceea ce se afl , de fapt, în noi i la îndemîna noastr .ă ă ă ş ă Dac accept m ideea orient rii c tre interior, vom g si Divinitatea în toateă ă ă ă ă fazele ei. Atunci se pune întrebarea: de ce ne mai pierdem vremea, c utîndu-ă L pe Dumnezeu în afar ?ă El este împreun i cu Mae trii i cu fra ii din vechime. Sunt pre-zen iă ş ş ş ţ ţ aici sub toate formele. Ne sunt la fel de apropia i ca i inima noastr . Nu-iţ ş ă nevoie s mergem în India sau în alt ar spre a-i întîlni pe Mae tri. Îiă ă ţ ă ş pute i vedea acolo unde v afla i. "Cînd înv celul este gata, apare iţ ă ţ ăţă ş Maestrul.". Se tie foarte bine azi c , în vremea unei civiliza ii foarte vechi, înş ă ţ timp, a fost ridicat un "rezervor" cu principii, cu calit i i atribu ii ale luiăţ ş ţ Dumnezeu, încorporate i manifestate de-a lungul nenum ratelor eons.(!)ş ă Acest rezervor cu însu iri pozitive nu poate fi cucerit prin nici o opera iuneş ţ 15
  16. 16. negativ , oricare ar fi ea. Acest izvor nesecat de pur energie Divin iă ă ă ş cur enie primordial se afl acolo pentru totdeauna. Gîndindu-ne la acestăţ ă ă mare principiu vibrant, devenim con tien i de existen a lui în noi. Acestş ţ ţ vast rezervor de bine este mereu gata i a teapt s -i folosim resursele. E deş ş ă ă ajuns s ne sincronizam cu emana iile lui, spre a ne unifica cu el.ă ţ Acestei energii i s-a dat numele de "Dumnezeu", cuvîntul receptiv la cele mai înalte influen e vibratorii, cunoscute pîn azi.ţ ă Cînd utiliz m cuvîntul, cu adev rata lui semnifica ie (nu are influen-ă ă ţ , decît dac o producem, o provoc m), ac in m asupra întregii luiţă ă ă ţ ă substan e, asupra întregului principiu, întregii legi i asupra ordinii. Atunci,ţ ş ceea ce exprim m sub forma potrivit , ne i apar ine. Chiar i Iisus a spus:ă ă ş ţ ş "Înainte chiar de a cere, eu v r spund, i cînd vorbi i, eu v aud.".ă ă ş ţ ă Reflecta i pu in la aceste vorbe: cînd rostim cuvîntul într-o ordine precis iţ ţ ă ş într-o form precis , ceea ce am exprimat ne apar ine, ne revine imediat; nuă ă ţ exist nici timp i nici spa iu.ă ş ţ Ast zi, se tie cu exactitate c perfec iunea nu a putut fi creat ,ă ş ă ţ ă deoarece ea a existat dintotdeauna i exist . Dac ne trece prin minte sş ă ă ă creem noi perfec iunea, prin modul nostru de exprimare, o lu m pe al tu-ţ ă ă rea cu drumul , deraiem, întrucît este creat i se afl acolo, aici i acum.ă ş ă ş Deci, folosind vorbele potrivite, gîndurile potrivite i ac iunile potrivite, oriceş ţ cuvînt se supune acestei mari influen e vibratorii, la început gîndul i apoiţ ş cuvîntul ce-l exprim .ă Biblia ne spune: "La început a fost Cuvîntul, i Cuvîntul era cuş Dumnezeu, i Cuvintul era Dumnezeu.".ş Înv înd s eliminam tot ce este negativ, gînd, sentiment, cuvînt iăţ ă ş fapt , le re inem energia în propria noastr form . De cum rostim o vorbă ţ ă ă ă negativ , risipim energia lui Dumnezeu, pur i perfect . Deci, cu cîtă ă ş ă înv m s ne disciplin m gîndind, sim ind, vorbind i ac ionînd în modăţă ă ă ţ ş ţ constructiv i pozitiv, cu cît acumul m mai mult energie puternic , spre aş ă ă ă ne îndeplini dorin ele i a manifesta perfec iunea.ţ ş ţ Toate expozeele lui Iisus se materializau pe loc, pe moment. În lumea sa, nu exista viitor, totul era acum. Limbajul primitiv nu con inea cuvîntulţ viitor, nici cuvîntul trecut. To i termenii acestui limbaj se refereau la aici iţ ş acum. i ast zi, se tie c orice vorb rostit la modul pozitiv iŞ ă ş ă ă ă ş constructiv este înmagazinat i nu- i pierde niciodat energia.ă ş ş ă Afirma ia local "Eu sunt Dumnezeu" este un factor determinantţ ă pentru progresul umanit ii. Cu acest ideal progres m.ăţ ă Fiecare individ î i poate proba sie i aceast afirma ie. Omul ce- iş ş ă ţ ş poate exprima idealul i îl urmeaz consecvent, ajunge la realizare, cel maiş ă adesea f r a avea habar de modul cum anume a ajuns la int .ă ă ţ ă Adora ia nu e o manifestare zadarnic . Este necesar spre a incita laţ ă ă un efort în vederea realiz rii idealului. Acest ideal, în întregime gîndit, trebuieă tradus într-o form . Chiar gîndul contureaz forma vizibil . Aceast viziuneă ă ă ă se proiecteaz cu atîta precizie, încît se formeaz din tot ce exist i seă ă ă ş consolideaz în întregime. O imagine foarte precis o precede.ă ă E foarte important s urm re ti doar un obiectiv odat , nu mai multe.ă ă ş ă 16
  17. 17. Nu l sa i gîndurile s r t ceasc la întîmplare i nici nu proiecta i altă ţ ă ă ă ă ş ţ ă forma, înainte ca precedenta s se fi materializat. Dup îndeplinirea actuluiă ă respectiv, uita i complet de el i dirija i gîndurile c tre o alt ac iune.ţ ş ţ ă ă ţ Iat cum în elegea Iisus problema: "Voi sunte i Dumnezeu i fii aiă ţ ţ ş Celui mai Înalt.". A a gîndea El despre fiin a uman . Mereu mai la în l ime,ş ţ ă ă ţ mereu mai nobil , totdeauna curat i plin de lumin . Niciodat nimic ceă ă ş ă ă ă ar putea limita Via a i energia. Nicicînd e ecuri, nicicînd îndoial :ţ ş ş ă totdeauna aceea i unitate în inten ie de dirijare a gîndului. Aceast viziuneş ţ ă proiectat , poate ridica omenirea deasupra oric rei temeri sau stare deă ă discordan a gîndului. Ea poate men ine constant omenirea la nivelulţă ţ realiz rilor superioare, pornind de la un nivel mijlociu de utilitate, la unulă superior. Tot la fel evolueaz sistemul nostru planetar. Sorii tuturor sistemeloră solare evolueaz în mod asem n tor. Ei absorb în ei energia, spre a o puteaă ă ă r spîndi în afar , cu mai mult for . Dac soarele nostru ar fi fost oă ă ă ţă ă gr mad de c rbune, ar fi venit o zi cînd s-ar fi epuizat. Nu este cazul, soareleă ă ă a existat de sute de milioane de ani. Atrage spre el for a, puterea i energiaţ ş i le disponibilizeaz pentru planeta noastr i pentru alte planete. Trebuieş ă ă ş ca i oamenii s înve e aceea i lec ie privind schimburile de energie.ş ă ţ ş ţ Dac re inem for ele, se instaleaz stagnarea. Dar dac împ r imă ţ ţ ă ă ă ţ ceea ce avem, for e noi vor veni s umple locul gol l sat de ceea ce amţ ă ă d ruit. Energia este inepuizabil , dac o folosim cum trebuie i în direc iaă ă ă ş ţ cea bun . Iat de ce corpul ni se tot regenereaz . Dac energia se afl înă ă ă ă ă afara noastr , ea se afl i în noi.ă ă ş Dac Divinitatea se afl în afar , nu avem cum s-o p str m în interior.ă ă ă ă ă Tot ce avem de f cut este s devenim un canal pentru for a Divin . Eaă ă ţ ă vibreaz permanent i nu poate fi epuizat . Aceasta este explica ia esen ială ş ă ţ ţ ă a imortalit ii omene ti. Exista o imortalitate pentru fiecare gînd, fiecareăţ ş fapt i fiecare vorb . Exist o putere unificatoare, c reia omul nu-i poateă ş ă ă ă sc pa. Ceea ce omul înmagazineaz i r spînde te, reprezint un fapt care aă ă ş ă ş ă existat mereu. Toate fiin ele au existat ve nic în Spirit, f r început i sfîr it.ţ ş ă ă ş ş Oamenii caut mereu originile începutului. E greu de conceput ună lucru f r origine. În ce-l prive te pe om, acel început s-a produs atunci cîndă ă ş a devenit con tient de identitatea lui separat . Cu asta, omul ce era Spirit,ş ă devine supus, i vom mai vorbi de el.ş Noile rela ii dintre tiin i religie ne îng duie s îndeplinim ceea ceţ ş ţă ş ă ă ne-a fost f g duit. Ele s-au i materializat pentru cei preg ti i s le primeasc .ă ă ş ă ţ ă ă Dumnezeu nu are forma unei fiin e omene ti. Dumnezeu este aceaţ ş Putere Suprem Inteligent , ce str bate fiecare form i fiecare atom dină ă ă ă ş Univers. Cînd ve i în elege c aceast Putere Suprem Inteligent esteţ ţ ă ă ă ă plenar centralizat în forma noastr , deveni i voi în iv aceast Putere.ă ă ţ ş ă ă Recunoscînd c aceast Putere ac ioneaz în voi, ve i deveni efectiv această ă ţ ă ţ ă Putere. Orice individ este apt s devin aceast Putere. Împ r ia luiă ă ă ă ăţ Dumnezeu, în care fiecare s-a n scut i, cînd to i vor vedea i vor tiă ş ţ ş ş aceasta, to i vor face parte din Împ r ia lui Dumnezeu.ţ ă ăţ 17
  18. 18. Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Care este prima lege? R spuns:ă Prima lege este EU SUNT. Este omis un cuvînt i abia începemş s în elegem c "Dumnezeu eu sunt".ă ţ ă Întrebare: A vrea s tiu mai mult despre EU SUNT, a a cum vi l-auş ă ş ş împ rt it Mae trii.ă ăş ş R spuns:ă "EU SUNT" este cea de-a doua expresie în limbaj. El are în elesul c accepta i ideea c voi sunte i Dumnezeu. Dumnezeu Eu Sunt.ţ ă ţ ă ţ Cuvîntul "Dumnezeu" este primul, în vibra ia sa cea mai înalt . Apoiţ ă acceptarea se traduce prin EU SUNT. Întrebare: Ce este Sfântul Spirit? R spuns:ă Sfântul Spirit semnific totalitatea Spiritului, EU SUNTă ac ionînd total, sub toate formele.ţ Întrebare: Cum se poate manifesta Hrist? R spuns:ă Trebuie ca Hrist s nasc în fiecare dintre noi. Iisus ne-a dată ă exemplu. Voi manifesta i ceea ce este în voi, dînd mare aten ie iţ ţ ş concentrîndu-v asupra acestuia. Hrist este în interiorul vostru.ă Întrebare: Dac Mae trii de care vorbi i sunt capabili s - i p r sească ş ţ ăş ă ă ă corpul, cum se face c atît de pu in lume are cuno tin despre acesteă ţ ă ş ţă lucruri? R spuns:ă Pentru c oamenii nu cred. Mae trii nu- i p r sesc corpul. Eă ş ş ă ă doar un fel de a vorbi, spre a înlesni în elegerea. Ei î i transport corpul cuţ ş ă ei. Întrebare: A i luat vreodat leg tura cu Sfântul Germain?ţ ă ă R spuns:ă Am auzit vorbindu-se despre Sfântul Germain i-i cunoa temş ş via a cu totul remarcabil . Nimeni nu tie dac el a trecut vreodat prinţ ă ş ă ă moarte. Fratele meu adoptiv i cu mine am tr it o experien interesant ,ş ă ţă ă legat de acest subiect. Fratele meu era angrenat într-un mare proiectă guvernamental de Geniu, în Statele Unite. Dup ce l-a p r sit, i s-a telegrafiată ă ă s plece la Paris. Un grup de consilieri ingineri speciali ti aveau sarcina de aă ş alc tui un proiect de asanare a unor mla tini de lîng ora ul Paris, înă ş ă ş vederea amenaj rii unor terenuri pentru gr dini. În timp ce lucr -rile seă ă ă desf urau în acest sens, Sena a început s se reverse, inundînd terenulăş ă unde se afla mormîntul Sfântului Germain i au în eles c vor fi nevoi i s -lş ţ ă ţ ă mute. Fratele meu mi-a telegrafiat, sugerîndu-mi s vin la fa a locului, c ciă ţ ă urma probabil s se deschid sicriul, ceea ce ne-ar fi dat prilejul s vedem ceă ă ă con ine. M-am deplasat, deci, la fa a locului. S-a deschis sicriul i s-a g sitţ ţ ş ă doar o tibie de cîine. Imagina i-v acum deci, miile de vindec ri miraculoaseţ ă ă ce s-au produs în acele locuri. Cei interesa i î i concentrau gîndurile asupraţ ş 18
  19. 19. faptelor Sfântului Germain; înl turau astfel orice urm de infirmitate, totulă ă devenind perfec iune. La fel se petrec lucrurile azi i cu alte morminte deţ ş reputa ie.ţ Întrebare: Cînd ne dorim foarte tare ceva ce ne apar ine prin drept Divin,ţ este drept s -l pretindem?ă R spuns:ă Dac ceva î i apar ine prin drept Divin, nu e nevoie s -l maiă ţ ţ ă pretinzi. Faptul c accept m iluzia anuleaz binele pe care ni-l dorim. Atunciă ă ă îns , cînd v exprima i natura Divin interioar , v st la îndemîn tot ceeaă ă ţ ă ă ă ă ă ce v trebuie. Rela ia dintre aceste dou alternative, v permite s în elege iă ţ ă ă ă ţ ţ c binele este îndeplinit cu mult înainte de a fi formulat în gînd. Nevoia n-areă de ce se na te.ş 19
  20. 20. CAPITOLUL AL PATRULEA Viaţa veşnică Pornind de la o amoeb determinat , Imaginea Divin nu se schimbă ă ă ă niciodat . Ea domin forma ideal i perfect i transmite aceast formă ă ă ş ă ş ă ă perfect , f r schimb ri, fiecarei celule noi a formei în întregul ei. Deci,ă ă ă ă fiecare celul a corpului rasei umane de ine perfec iunea, c ci ea esteă ţ ţ ă imaginea des vîr it a Inteligen ei Supreme. Avem astfel dovada deă ş ă ţ net g duit c omul sau omenirea este Inteligen a Divin Suprem , care esteă ă ă ţ ă ă Dumnezeu, Hrist Triumf tor, Dumnezeu - om, rezultatul Uniunii complete aă Trinit ii. Într-adev r, fiecare s mîn con ine imaginea exact a ceea ce vaăţ ă ă ţă ţ ă produce ea. Acum s ne a ez m în lini te i s privim aceasta amoeb . Esteă ş ă ş ş ă ă capabil s se reproduc , s transmit i s implanteze f r gre imaginea-iă ă ă ă ă ş ă ă ă ş perfect fiecareia din celulele care, prin înmul irea lor, produc nu numaiă ţ forma omeneasc , dar i fiecare arbore, fiecare fir de iarb , fiecare floare,ă ş ă fiecare cristal, fiecare piatr , la fel de bine ca i un gr unte fin de nisip. iă ş ă Ş practic, orice structur stîncoas poate fi clasificat , identificat . La fel stauă ă ă ă lucrurile cu firele de nisip i toate mineralele. Aceast cristalizare este bazaş ă ce ne permite s stabilim rela iile cu întregul, ca i propriile lor rela ii iă ţ ş ţ ş valoarea lor economic pentru omenire.ă S ne întoarcem la m ririle imaginilor i fotografiile rapide despreă ă ş care se va vorbi. Fotografiind, descoperim, m rind imaginea celuleiă germinative, c ea con ine imaginea exact a ceea ce va produce, f r nici oă ţ ă ă ă gre eal . Emite pe o lungime de und sau frecven vibratoare, pe întregulş ă ă ţă s u ciclu de via . Prin propria-i frecven vibratorie, atrage spre ea energiaă ţă ţă ce-i este necesar spre a se dezvolta i maturiza. Aceast frecvenă ş ă ţă vibratorie este esen a Divin a vie ii care acumuleaz ori atrage substan aţ ă ţ ă ţ spre ea. Nu numai c d via arborelui, florii, vie ii vegetale, mineralelor,ă ă ţă ţ metalelor - dar ea este îns i via a acestei substan e.ăş ţ ţ Acum suntem îndrepta i s spunem c orice substan exprimţ ă ă ţă ă via a din ea. Planul acesta Divin de perfec iune r mîne neschimbat, cîtţ ţ ă ă vreme omul nu-l coboar sau ridic prin gîndurile sale. Se constat astfel că ă ă ă omul este în stare s influen eze aceste emana ii de perfec iune spre o maiă ţ ţ ţ mare productivitate, nutrind gînduri de productivitate din ce în ce mai mare i o mai mare perfec iune.ş ţ Revenind înc o data la amoeba sau prima celul - celula primordial ,ă ă ă vom vedea c aceasta, de i diferit de cea a mineralelor i vegetalelor,ă ş ă ş înc rc tura sa vibratorie este incomparabil mai mare ca a acestora, f r aă ă ă ă putea fi confundat . Ea este îns i for a ce atrage energia sau substan aă ăş ţ ţ c tre ea, ceea ce îi provoac cre terea mai multor celule, ce construiesc înă ă ş final forma omeneasc . Acest proces de transmitere fiecarei celule, a dus laă cre terea primei forme perfecte i permanente a Divinit ii. Se vede, deci, cş ş ăţ ă dac omul coopereaz i nu interfereaz în nici un fel, prin gînd sau fapt ,ă ă ş ă ă 20
  21. 21. idealul Divinit ii, forma omeneasc este perfect ideal . Atunci putemăţ ă ă afirma c ne afl m în fa a trupului lui Dumnezeu, curat i perfect.ă ă ţ ş S vedem ce este aceast energie Divin i acest principiu inteligent ală ă ă ş celulei primordiale sau amoeba. Propriul ei principiu de înalt frecvenă ţă vibratorie atrage c tre sine energia. Atunci, începe a se diviza i a seă ş multiplica, pîn ce devine un punct focal sau o form , de la care poate apoiă ă produce i dirija toate formele ce vor mai lua na tere, asem n toare ei.ş ş ă ă Umanitatea nu a deviat niciodat de la acest model perfect. Fotografiile neă arat nu numai c acest model înconjoar toate formele, dar c apar noiă ă ă ă forme, asem n toare.ă ă Acolo unde oamenilor de tiin le lipsesc dovezile, noi am mers multş ţă mai departe, pîn la cunoa terea complet a fenomenului c noi suntemă ş ă ă aceasta emana ie de înalt frecven . Lini ti i-v cîteva clipe, avînd înţ ă ţă ş ţ ă minte urm toarea: "Eu sunt Dumnezeu, ca toat lumea", "Dumnezeu Euă ă Sunt Inteligen a Divin ". tiind i avînd convingerea intim , f r dubiu, cţ ă Ş ş ă ă ă ă a a este, spune i: "Eu Sunt Principiul Divin, Eu Sunt Dragostea Divin ce seş ţ ă scurge prin mine c tre întreaga omenire". Apoi socoti i-v asemenea luiă ţ ă Dumnezeu, ca i toti cei pe care îi vede i i îi întîlni i, ca fiind Dumnezeu.ş ţ ş ţ Ve i vedea atunci, ce se petrece în zona submicroscopic a vie ii, o pic turţ ă ţ ă ă aproape invizibil de protoplasm transparent , asemeni ghe ii, în stare să ă ă ţ ă se mi te, cum atrage energia solar . Este, de pe acum, în stare s foloseascş ă ă ă lumina soarelui, spre a descompune gazul carbonic din atmosfer . Ea seă separ apoi în atomi, capteaz hidrogenul din ap i produce hidra i deă ă ă ş ţ carbon. Î i fabric astfel propria-i hran , pornind de la unul din compu iiş ă ă ş chimici cei mai stabili din lume. Aceast celul unic , aceast pic turic transparent , con ineă ă ă ă ă ă ă ţ germenul întregii vie i. Nu doar c de ine acest germene, dar i puterea de aţ ă ţ ş distribui via tuturor lucrurilor vii, mari i mici, i de a adapta fiecareţă ş ş creatur la semenii s i, pretutindeni unde exist via , de pe fundulă ă ă ţă oceanelor, pîn la bolta cereasc . Timpul i mediul au modelat formaă ă ş tuturor formelor vii, spre a le adapta la varietatea infinit a oric roră ă conjuncturi. Pe m sur ce orice este viu, î i dezvolt propria-i identitate, eleă ă ş ă sacrific o parte a flexibilit ii lor, pe altarul schimb rilor. Se specializeaz ,ă ăţ ă ă se stabilizeaz , pierd puterea de a da înapoi, dar cî tig o tot mai mareă ş ă putere de adaptare la condi iile existente.ţ For a acestei pic turi de protoplasm i a con inutului ei esteţ ă ă ş ţ superioar celei vegetale, care îmbrac p mîntul cu verdea , superioară ă ă ţă ă celei a tuturor animalelor ce inhaleaz suflul de via , c ci din ea emană ţă ă ă via a i f r de ea, n-ar exista i n-ar fi existat nimic viu.ţ ş ă ă ş Ve i descoperi, încetul cu încetul, c toate acestea sunt Adev rulţ ă ă Absolut. Omenirea o va ti, cum o tim i noi, c omul este, într-un anumeş ş ş ă sens, sursa universal a acestei vie i. Omul este st pîn în lumea animalelor,ă ţ ă la fel de bine ca în cea a vegetalelor i mineralelor. El este perfect dotat deş c tre Inteligen a Suprem - în realitate, sufletul tuturor lucrurilor. Doar c aă ţ ă ă ajuns s se ru ineze de aceast mo tenire în mod incon tient, substituindă ş ă ş ş mo tenirii Divine, propria-i structur degradat . Ajun i în acest punct, e bineş ă ă ş 21
  22. 22. s ne oprim i s renun m, s uit m i s ne lepad m de această ş ă ţă ă ă ş ă ă ă umilitoare structur mental , înlocuind-o cu o structur adev rat , demnă ă ă ă ă ă de om, Inteligen a Suprem i st pînul tuturor lucrurilor, Dumnezeu i omţ ă ş ă ş fiind o singur fiin .ă ţă O amoeba este o celul microscopic vie, alc tuit din miliarde deă ă ă ă atomi a eza i în ordine. Dimensiunea nu are nici un fel de însemn tate înş ţ ă infinit. Atomul este la fel de perfect ca i soarele. Aceast celul se divide,ş ă ă formînd dou . Cele dou , divizîndu-se, formeaz patru i a a mai departe, laă ă ă ş ş infinit. Procesul are loc în toate celulele oric rei creaturi vii. Fiecare celulă ă poart în ea for a de a creea un individ perfect. Celulele, ele însele, suntă ţ nemuritoare. Ele alc tuiesc celulele tuturor creaturilor, animale i vegetaleă ş acum, dar ele sunt reproducerea exact , fidel a str mo ilor lor. Tot la fel,ă ă ă ş noi, oamenii to i, suntem reproducerile miliardelor i miliardelor de celuleţ ş asem n toare, fiecare celul fiind un cet ean ce- i îndepline te inteligentă ă ă ăţ ş ş rolul. Celula individual are i proprietatea de a disocia componenteleă ş chimice i de a- i prepara hrana proprie, ca i surplusul necesar celulei-sor .ş ş ş ă Ve i observa c acest proces de divizare este un element esen ial al vie ii înţ ă ţ ţ sine. Mai putem continua s neg m c omul este nemuritor aici jos, cîtă ă ă ă vreme exist atîtea dovezi c Divinitatea înseamn putere?ă ă ă Orice este viu a ie it dintr-o celul unic , care determin toate celelalteş ă ă ă celule derivate s lucreze i s urmeze întocmai modelul creaturii pe care oă ş ă reproduce celula primordial , fie om, fie broasc estoas sau iepure. Acesteă ă ţ ă celule au o inteligen distinct , un instinct ca i un fel de ra ionament; seţă ă ş ţ tie c , dup divizarea unora din celule, acestea sunt obligate de natur s - iş ă ă ă ăş schimbe natura, spre a se adapta preten iilor i exigen elor individului dinţ ş ţ care fac parte. De ce? Pentru c planul este ordonat i incapabil deă ş schimb ri. De aceea, omul este Divin, perfect i de neînvins. Pu in contează ş ţ ă structura mental ce i-o dezvolt , acest plan este dominant i de neclintit.ă ş ă ş Aceasta este ra iunea pentru care omul poate fi capabil s ating culmiţ ă ă neb nuite. În cazul cînd nu reu e te cu ajutorul cunoa terii actuale, e deă ş ş ş ajuns s - i modifice structura mental ce l-a înconjurat, înlocuind-o cuăş ă adev rata structur mental , care este înr d cinat în propria-i gîndire i peă ă ă ă ă ă ş care o are din instinct. Î i va construi atunci o structur mentalş ă ă preponderent , ce-i va îng dui s atinga cel mai înalt concept la care potă ă ă aspira gîndurile. Este cea mai u oar i eficace metod de a atinge acestş ă ş ă scop i a abandona structura de gînduri ce l-au legat la roata încerc rilor deş ă tot felul i de a provoca astfel elementele capabile s edifice o structur deş ă ă gînduri invincibile, ce nu vor ezita nicicînd s urce i mai sus.ă ş Prima sugestie const în a plasa în gîndul ideal i cuvîntulă ş "Dumnezeu", tiind sigur c de la el vine i reu ita.ş ă ş ş Apoi, modifica i pu in aceast idee de succes, cu gîndul "Dumnezeuţ ţ ă Eu Sunt Succes". Vine apoi gîndul urm tor: "Dumnezeu, Eu Sunt în stare s duc la bună ă sfîr it orice proiect, într-un efort sincer".ş Afirma ia urm toare: "Dumnezeu, Eu Sunt Cunoa terea exact aţ ă ş ă însu irilor ce-mi sunt necesare pentru a reu i".ş ş 22
  23. 23. Afirma ia urm toare: "Dumnezeu, Eu Sunt Dragostea nesfîr it , ceţ ă ş ă atrage c tre mine orice substan ce va realiza succesul scontat".ă ţă tiind, de asemenea, c Iubirea este cea mai mare for unificatoareŞ ă ţă din Univers, afirma ia dvs. urm toare va suna astfel: "Dumnezeu, Eu Suntţ ă Inteligen a ce c l uze te toate reu itele mele, pe c ile drepte i prielnice".ţ ă ă ş ş ă ş Apoi: "Doamne, Eu Sunt Divina Cunoa tere i În elepciune, ce aduceş ş ţ perfec iunea tuturor reu itelor mele".ţ ş i, în sfîr it: "Doamne, Eu Sunt Perfecta Trinitate, Hrist biruitor,Ş ş Dumnezeu-omul, unicul punct focal al întregii crea ii".ţ Ne ocup m deci, de celulele Divine, care nu sunt niciodata supuseă degrad rii i nu se schimb în nici un fel. Omul nu se poate disocia deă ş ă Divinitate. Creierul îi este alc tuit din aceste celule Divine i, de aceea,ă ş puterea de a gîndi nu se schimb niciodat . Gîndurile se pot schimba de miiă ă de ori pe minut, ele nefiind decît reflexe ale subcon tientului. În asta rezidş ă liberul-arbitru al omului, el fiind capabil s provoace subcon tientul să ş ă cread i s înregistreze orice gînd emis, sau propriile percep ii, ori s leă ş ă ţ ă emit altuia. Subcon tientul nu face parte din creierul propriu-zis, dar esteă ş un ganglion de celule adev rate, situate chiar sub centrul cardiac. Eleă accept i stocheaz ceea ce a fost gîndit ori exprimat, f r discriminare. Eleă ş ă ă ă redau ceea ce au înregistrat, iar omul crede ceea ce i se repet , ca fiindă adev rat. Foarte repede, nu mai e în stare s discearn adev rul deă ă ă ă minciun . Totodat , este posibil influen area acestui grup de celule, spre a-lă ă ă ţ face s resping afirma iile eronate, spre a accepta s re in expozeeleă ă ţ ă ţ ă veridice i absolute. E de ajuns s li se vorbeasc direct. Sugera i-le sş ă ă ţ ă elimine ceea ce este inexact i negativ, i îndat v ve i da seama c numaiş ş ă ă ţ ă ce este veridic i constructiv s-a înregistrat în universul dvs., reflectîndu-se înş ceea ce ve i întreprinde i traversîndu-v . Va veni, dup aceea, un sentimentţ ş ă ă de senin tate. Aceste celule nu fac nici o discriminare, afar doar dac suntă ă ă înv ate. Vede i, dar, cît sunt de docile i dispuse s fie dirijate sauăţ ţ ş ă influen ate de Adev r.ţ ă Sute de miliarde de celule sunt apte s fac ceea ce au de f cut înă ă ă momentul oportun i la locul dinainte stabilit. Ele ascult de poruncile ce liş ă se dau în permanen , doar dac individul este sincer.ţă ă Via a omeneasc este o provocare la a construi, a repara, a extinde iţ ă ş creea mereu ceva nou i a ameliora, dintr-o nevoie irezistibil i o energie ceş ă ş nu poate fi nici g sit , nici în eleas de c tre lucrurile neînsufle ite. Înă ă ţ ă ă ţ fiecare celul omeneasc , se afl un instinct inteligent i o înrîurireă ă ă ş directoare. Conteaz prea pu in gradul în care aceast Influen Directoareă ţ ă ţă Divin s-a împr tiat. Avem privilegiul de a le vedea în aceast influen ,ă ăş ă ţă f r a se sinchisi de exterior sau de ceea ce le men ine în stare de farmecă ă ţ hipnotic. Cît suntem de noroco i, tiind c celulele adormite sunt efectivş ş ă dotate cu structur celular atît de complex , pe care o numim creieră ă ă omenesc. Creierul este cel în stare s ridice omul i întreaga umanitate c -treă ş ă cele mai deosebite realiz ri. Cît de dumnezeiesc este privilegiul de a tiă ş întreaga umanitate integrat în marea structur a Gîndirii lui Dumnezeu.ă ă Încerca i s asimila i ideea urm toare: "Eu descind din nobilaţ ă ţ ă 23
  24. 24. Gîndire a lui Dumnezeu". Vede i deschizîndu-se por ile Cerului, spre aţ ţ r spîndi o atît de mare binecuvîntare, încît îmbrac total, orice fel deă ă expresie. To i cei care cred, simt nevoia s spun : "Doamne, Eu Suntţ ă ă principiul cunosc tor al tuturor lucrurilor". Asta deschide ochii c treă ă abunden a universal , care e mereu prezent . Încerca i aceast idee, tiindţ ă ă ţ ă ş sigur c ve i reu i, c trebuie s reu i i. A a cum odinioar a f cut Ilie,ă ţ ş ă ă ş ţ ş ă ă întinde i cupa, pîn ce se va umple i va da pe dinafar . Nu v îndoi iţ ă ş ă ă ţ niciodat de puterea Gîndirii Universale. Ea este totdeauna gata s producă ă ă aceste miracole, cînd umanitatea se acord cu Gîndirea lui Dumnezeu.ă A fost rev zut istoria umanit ii, din urm cu un milion de ani, cuă ă ăţ ă destule dovezi care s -i mul umeasc pe oamenii de tiin , dar s re inemă ţ ă ş ţă ă ţ c aceast perioad nu e decît minim . Istoria omenirii se pierde înă ă ă ă vechimea timpului, atît de mult, încît dep e te puterea ei de în elegere.ăş ş ţ Pute i constata, f r ezitare, c sunte i capabili s v extinde i aria viziunii,ţ ă ă ă ţ ă ă ţ incluzînd în ea Gîndirea lui Dumnezeu sau Gîndul Unic i a stabili o temelieş valabil pentru om i Gîndirea Divin . Ve i constata, cum gîndul dvs. seă ş ă ţ leag de la sine de gîndirea Divin , spunînd: "Doamne, Eu Sunt Gîndireaă ă Divin ", apoi fiind sigur c cele declarate sunt în deplin acord cu Legea iă ă ş Principiul Divin. În acest mod v ve i da seama c cerul se afl de jur împrejurul dvs.ă ţ ă ă Clipa este prielnic spre a admite c to i oamenii sunt liberi s fac ceea ceă ă ţ ă ă face i dvs. Materia nu a fost niciodat conceput f r ca gîndirea s nu o fiţ ă ă ă ă ă stabilit ca pe o realitate. Aminti i-v c materia nu surîde niciodat i niciţ ă ă ă ş nu are puterea sau energia de se îndoi de sine. Este lipsit de instinct iă ş voin proprie. Ea e str in de orice alt substan .ţă ă ă ă ţă P s rile v d destina ia migratiunii lor; n-au nevoie de nici ună ă ă ţ instrument de zbor, spre a le ghida. Aceste instrumente sunt incluse în micile lor celule cerebrale. Acela i instrument v poate c l uzi i pe dvs.,ş ă ă ă ş mult mai bine, el fiind inclus în celulele dvs. cerebrale. Omul îl controlează direct, atunci cînd se simte st pîn deplin pe activitatea sa mental . Pas rea,ă ă ă de i zboar mii de kilometri, peste apele oceanului nu se abate de la direc iaş ă ţ bun .ă i omul are aceast facultate de viziune, dar a pierdut obiceiul de a seŞ ă servi de ea, eliminînd-o din structura sa mental . Nimic din Gîndirea Divină ă nu se pierde. De aceea apar ine omului, c ci i omul este Divin, ca i gîndul.ţ ă ş ş El nu se abate deci niciodat de la Adev r i nu va pierde puterea de a relizaă ă ş orice, cînd se va uni din nou cu Gîndul Divin. Animalul nu i-a pierdut niciodat nici instinctul, nici intui ia, pentruş ă ţ simplul motiv c nu este în stare s - i construiasc o structur mentală ăş ă ă ă antagonic . Cînd un cîine porne te pe urmele unui om sau animal, nu seă ş întreab "O s fiu în stare?". În consecin , o ia înainte, pe urmele l sate,ă ă ţă ă pîn cînd ceva elimin mirosul, ori a fost atins obiectivul.ă ă Omul are mult mai multe însu iri decît animalele terestre sau p s rileş ă ă i totu i, uneori, se pr bu e te mai jos ca un animal.ş ş ă ş ş Percepînd limpede structura sa complex echipat i faptul c el eă ş ă integral inclus în Dumnezeu i în Gîndirea Divin , omul este în stare s seş ă ă 24
  25. 25. deplaseze dintr-un loc în altul, cu o vitez f r limite.ă ă ă Creierul este, a adar, total echipat de Adev rata Gîndire i, cooperîndş ă ş cu el în calitate de clarv z tor i atot tiutor, se înal instantaneu i f ră ă ş ş ţă ş ă ă gre la orice în l ime. Nu exist devieri, drumul e drept, probele sunt trecuteş ă ţ ă cu certitudine i securitate.ş Pute i întinde i sim i pe Dumnezeu. Pune i mîna pe propriul dvs.ţ ş ţ ţ corp: ve i sim i i vedea pe Dumnezeu. V-a i încruci at drumurile, mergîndţ ţ ş ţ ş la rosturile dvs. zilnice, cu sute sau mii de oameni. i asta se poate petrece ziŞ de zi. P stra i-l pe Dumnezeu aproape, socotind fiecare form ca ună ţ ă Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va fi al turi de voi, f r a-l mai c utaă ă ă ă niciodat în regatul ceresc sau într-un templu i ve i descoperi acel templuă ş ţ nezidit de nici o mîn . V ve i descoperi c a i aflat c trupul vostru este celă ă ţ ă ţ ă dintîi i cel mai mare templu ce a fost zidit vreodat i c este singurulş ă ş ă templu în care se afl Dumnezeu. Apoi ve i z ri pe Hrist biruitorul i peă ţ ă ş Dumnezeu-omul în interiorul acestui templu. Aceasta este adev rata viaă ţă care va între ine trupul. Elimina i-L pe Dumnezeu sau desp r i i-i unul deţ ţ ă ţ ţ altul, i trupul va muri.ş Oamenii au ridicat toate marile temple ce exist sau au existat peă Terra, dar niciodat nu au ridicat marele templu al trupului omenesc. Acestaă din urma nu e doar cel mai mare laborator construit vreodat , dar are iă ş puterea de reproducere. Omul i-a pîng rit cît a putut acest templu trupesc, mergînd pîn la a-lş ă ă culca în ceea ce se nume te moarte. Cu toate acestea, el se înal trium-ş ţă f tor.ă Supus limit rilor, omul nu este în stare s creeze un ochi omenesc;ă ă dar dac se leap d i îndep rteaz aceste limite, el este în stare s creeze iă ă ă ş ă ă ă ş s restaureze un ochi sau o parte oarecare a trupului omenesc i chiar să ş ă biruiasc moartea.ă Exist o inteligen si un Principiu Divin, dar ele n-au fost stabilite deă ţă o fiin unic sau de un singur om. Au fost create de o civiliza ie num rîndţă ă ţ ă sute de milioane de persoane. Gîndirea aceasta a fost stabilit cu atîtaă dinamism, încît a s turat fiecare atom din univers i din trupul omenesc,ă ş imprimînd o influen diriguitoare tuturor lucrurilor. For a cu care au fostţă ţ stabilite, este atît de mare, încît au devenit for a diriguitoare a activit iiţ ăţ mentale, în care nimic nu se schimb . i-au pus amprenta puternic asupraă Ş ă fiec rei celule omene ti. Lumina care atest prezen a acestei inteligen e, aă ş ă ţ ţ fost concentrat asupra primei celule cu o asemenea for , încît Divinitateaă ţă s-a transmis din genera ie în genera ie, timp de miliarde de ani, f r aţ ţ ă ă modifica Imaginea Divin real a fiec rei unit i -exemplar uman. i a a seă ă ă ăţ Ş ş vor petrece lucrurile, timp de miliarde de ani, întrucît Inteligen a s-aţ instaurat ca Lege i orice lege a cosmosului este de neclintit.ş Legea ar trebui s fie St pîn , c ci nu exist decît o singur Lege, ună ă ă ă ă ă singur St pîn pentru orice activitate mental confirmat , omul fiind st pînulă ă ă ă ce controleaz totalitatea Legii Divine.ă Aceast uria activitate se traduce prin milioane de ani de pace iă şă ş mul umire total . Fiecare era biruitorul Hrist - rege al propriului s uţ ă ă 25
  26. 26. domeniu, i, în acela i timp, un ajutor i un lucr tor voluntar, f r a se gîndiş ş ş ă ă ă la sine i f r inten ii egoiste privind binele comun. Totul se g sea dinş ă ă ţ ă bel ug, fiecare luînd ce- i dorea.ş ş Mai apoi, anumite grupuri au proclamat liberul arbitru în gîndire iş ac iune, gîndindu-se numai la ei. Aspirau la schimb ri, au vrut s cunoascţ ă ă ă lumea material , gîndindu-se doar la interesele lor, c lcîndu-le în picioare pe-ă ă ale celorlal i. Mul i oameni s-au retras atunci din casa comun principal ,ţ ţ ă ă cum era numit aceast form de organizare. Grupurile de disiden i s-auă ă ă ţ unit, s-au asociat - gîndurile lor devenind haotice. Elementele naturale n-au avut încotro, i au r spuns acestor manifest ri; drept urmare, în Soare aş ă ă avut loc o mare erup ie, ce a durat pe pu in un milion de ani.ţ ţ Planetele i stelele Universului nostru solar au ap rut la diverseş ă intervale. Totu i, înaintea perioadei de haos, omenirea apucase s statorni-ş ă ceasc , într-o ac iune mental , un echilibru Divin, a a c i haosul a devenită ţ ă ş ă ş un fel de ordine Divin , a a fel c , în orice clip , s poat fi stabilită ş ă ă ă ă ă matematic - la secund - locul pe care o stea sau o planet îl va ocupa la ună ă moment dat, în ce loc se vor afla. Acest echilibru este atît de perfect, încît n-a suferit nici un fel de varia ii, timp de un miliard de ani. Acest factorţ reprezint eternitatea. Putem recunoa te în cele de mai sus, f r gre , Legeaă ş ă ă ş perfect sau St pînul în ac iune. Legea a fost instaurat pe parcursul uneiă ă ţ ă mari civiliza ii a familiei omene ti, pe baza unit ii de vederi i concep ii aţ ş ăţ ş ţ poporului de în elegerea corect a fenomenelor, datorat gradului înalt deţ ă ă cultur i civiliza ie al tuturor.ă ş ţ S-a dat numele de DUMNEZEU acestei în elegeri Divine. Se tia laţ ş perfec ie c acest nume putea fi pronun at cu maximum de frecvenţ ă ţ ţă vibratorie, c ci era situat la începutul tuturor limbajelor. La început, nu aveaă o reprezentare ca o form omeneasc , el reprezentînd un mare Principiuă ă Divin, stabilit de întreaga rasa uman . Aceast ras tr ia în cer, numai cerulă ă ă ă potrivindu-i-se, r mînînd pentru vecii vecilor Principiul Divin al armonieiă figurat în rasa uman , armonie care este gîndul pe care Îl numimă Dumnezeu. Plecînd de la acest cuvînt i cunoscîndu-i originea comun iş ă ş regulile, toate condi iile umane privesc umanitatea. Aceast lege Divin ,ţ ă ă dreapt i des vîr it (St pînul), guverneaz întregul Univers. O vedemă ş ă ş ă ă ă ac ionînd în întregul sistem solar, dar tim c e la fel de eficace i înţ ş ă ş domeniul uman, în cel animal, vegetal i mineral.ş În timpul fr mînt rilor haosului, aproape to i oamenii ce s-au disociată ă ţ de grupul principal, au fost distru i. R m i ele acestor disiden i s-au v zutş ă ăş ţ ţ ă sili i s - i g seasc ad post prin grote sau prin alte locuri ad postite. Hranaţ ăş ă ă ă ă era pu in , încît lipsa ei a f cut s creasc procentul disiden ilor care s-auţ ă ă ă ă ţ transformat în canibali. Condi iile acestea, pe care singuri i le-au atras, nuţ ş numai c i-au rupt complet i pentru totdeauna de grupul principal, dar s-auă ş mai i dezbinat între ei... Dezbinarea i-a obligat s alc tuiasc triburi, spre aş ă ă ă putea supravie ui, ceea ce i-a dus la tergerea total a memoriei i a tiin eiţ ş ă ş ş ţ pe care o avuseser ; au devenit nomazi.ă Ace tia sunt str bunicii rasei ce o numim "material ". Cu toate cş ă ă ă desp r irea a durat i dureaz de un milion de ani, omul mai p strează ţ ş ă ă ă 26
  27. 27. semi-instinctul unui rest de senza ie c face parte, totu i, din Planul Divin.ţ ă ş Mul i dintre oameni se declar f r team , azi, liberi i st pîni, iar unii auţ ă ă ă ă ş ă progresat pîn la un punct de desprindere fa de orice servitute.ă ţă Cei care nu s-au desprins de grupul principal, au trecut peste perioada de haos, în calm i lini te, f r a pierde nimic din divinitatea lor, ei tiind cş ş ă ă ş ă divinitatea nu poate fi pierdut i nici confiscat . Pentru aceste avantaje, nuă ş ă ridicau nici un fel de preten ii de a fi socoti i ale i, nici nu- i doreau puteriţ ţ ş ş superioare celor pe care le au to i.ţ Pe toata durata în care a domnit aceast civiliza ie pe Terra, vasteă ţ întinderi teritoriale, ca i m rile, erau lini tite. Nu se pomenea de cutremureş ă ş terestre sau marine. Vînturile erau u oare i binef c toare. To i oameniiş ş ă ă ţ mergeau unde vroiau, greut i i poveri neexistînd i nici limite de timp sauăţ ş ş spa iu. To i gîndeau la scara eternit ii. Toate gîndurile i vorbele erauţ ţ ăţ ş exprimate ca Reguli Divine ale Gîndirii Divine. Ele au fost baza i scutul deş ap rare a unui mare depozit, din care î neau orice furnitur , ac iune, fapt .ă ţ ş ă ţ ă Omul avea, a adar, la îndemîn , resursele Universului pentru orice ar fi f cutş ă ă i îndeplinit. Întreaga omenire era considerat Dumnezeu - om. Trinitatea,ş ă împlinirea, punctul central era Dumnezeu, Hrist - biruitorul, Dumnezeu - omul, Trinitatea total a tuturor.ă În limbajul lor nu exista nici un cuvînt negativ, nici unul pentru trecut sau viitor. Totul era "Aici i Acum", îndeplinit pe loc i pîn la cap t. Toateş ş ă ă elurile pe care omenirea de azi încearc s le ating , spre a reveni la stareaţ ă ă ă superioar , a fost avansat de c tre aceast a a-zis civiliza ie avansat , careă ă ă ă ş ă ţ ă le-a înregistrat în arhive. Ele vor fi accesibile omenirii doar atunci cînd omenirea va privi dincolo de prezent i va dep i amalgamul de reguliş ăş contradictorii i scopuri pur personale, individuale. Toate aceste realiz riş ă sunt des vîr ite i plenar incluse, cu precizie, în marele rezervor ală ş ş substan ei gîndirii universale. Ele pot fi reactualizate de omenire, doar atunciţ cînd cei ce strig emit preten ii, se agit provocînd calamit i. Cea mai mareă ţ ă ăţ speran e legat de genera ia viitoare. Este cît se poate de evident cţă ă ţ ă tineretul are cea mai mare structura în domeniul psihic, mental, industrial. Ceea ce îi lipse te este condescen a, i o judecat dreapt , pe care o dş ţ ş ă ă ă experien a. Aceste dou calit i îi vor maturiza pe tineri. Cea mai bunţ ă ăţ ă metod este deprinderea, c ci o deprindere, fie buna sau rea, e tot atît deă ă u or de dobîndit, pe cît e de greu s-o pierzi.ş Supravie uitorii acestei mari civiliza ii, înl tura i integral deţ ţ ă ţ tulbur rile haotice, aveau un sistem mental bine organizat. Preceptele iă ş regulile erau cu grij concepute i atît de corect memorate în substan aă ş ţ gîndirii universale, încît nimic nu se putea pierde. Se tie c orice cuvîntş ă pozitiv, emis cu adev rata lui semnifica ie i inten ie precis , este inteli-gentă ţ ş ţ ă i integral, înregistrat în substan a Gîndirii Divine (pe care îl numim Gîndulş ţ lui Dumnezeu), împreun cu ac iunea respectiv i tonalitatea ei, ce poate fiă ţ ă ş reg sit i reprodus pe film, îng duind tuturor s aud i s vad ceea ce s-ă ă ş ă ă ă ă ş ă ă a petrecut. Se mai tie de asemeni, c anumi i membri ai acestei civiliza ii auş ă ţ ţ supravie uit, p strîndu- i identitatea. Chiar dac , mai mult sau mai pu in, s-ţ ă ş ă ţ 27
  28. 28. au îndep rtat de contemporanii lor, ei a teapt momentul potrivit, care nu eă ş ă prea departe, cînd vor putea vorbi, dezv luindu- i identitatea. Acel momentă ş va veni atunci cînd un mare num r de oameni, vor renun a la ideile loră ţ preconcepute despre un Dumnezeu personal, despre o fiin puternic ,ţă ă exterioar lor, i vor accepta Trinitatea, Dumnezeu, Hrist -biruitorul,ă ş Dumnezeu - om în fiecare, în stare s cuprind întreaga umanitate i f cîndă ă ş ă parte din aceast umanitate.ă Acest fel de arhive nu pot fi nici modificate, nici deformate, nici de ceea ce ne-am deprins a numi timp. Ele nu sunt nici rezultatul unor miracole, nici fapte supra-omene ti, ci evenimente naturale i orînduite. Înş ş fapt, ele ascult de aceea i lege a ordinii, care conduce i guverneaz toateă ş ş ă sistemele planetare ale Universului. Minunea const în faptul c aceast legeă ă ă i urm rile ei sunt cu mult mai elocvente decît orice descriere verbal aş ă ă m re iei capacit ilor umane de realizare. Frumuse ea i cur enia acesteiă ţ ăţ ţ ş ăţ rase rezid în faptul c ea nu a manifestat nici un fel de spirit dominator sauă ă supranatural, fiind alc tuit din oameni ca dvs. i ca mine, a a cum ar t mă ă ş ş ă ă azi, acela i aspect i chiar unic Dumnezeu. A adar, s ador m împreunş ş ş ă ă ă acest nobil Dumnezeu-om, c utînd în fiecare, pe Dumnezeu, apoi v zîndu-lă ă pe Hrist-biruitorul pe fiecare chip, reuni i în Dumnezeu - om. S tim cţ ă ş ă orice imagine a lui Dumnezeu, f urit în afara omului, nu e decît un idol cuă ă picioare de lut, ce se frîng cu u urin prin cuvîntul exprimat. În acest mod,ş ţă pute i proceda cu toate tiin ele i toate religiile, înv luind totul în atmosferaţ ş ţ ş ă emanat din sursa unic , c ci tot i toate fac parte din acela i Adev r.ă ă ă ş ş ă Adev rul este legea oric rei tiinte. Gîndind la Divinitate, omul stabile teă ă ş ş propria-i Divinitate, ad ugînd cîte ceva la rezervorul cosmic de energie iă ş for , aceast for care devine la rîndul ei o mare putere. Avînd capacitateaţă ă ţă determin rii unei asemenea for e i de ai ad uga un grad în plus deă ţ ş ă activitate. Milioane de oameni alimenteaz constant aceast for , iar voi vă ă ţă ă pute i al tura lor, dac vre i cu adev rat.ţ ă ă ţ ă Întrebări şi răspunsuri. Întrebare: De unde vin ideile inspiratoare? R spuns:ă Lumea ideilor se afl în jurul nostru, pretutindeni. Printreă diversele concep ii asupra semnifica iei ideii inspiratoare, pute i alege una.ţ ţ ţ Cea mai mare parte dintre ele sunt expresii emo ionale ce nu au altţ ă semnifica ie decît cea a unui sentiment profund. Altele sunt fulgere deţ clarviziune, ce se manifest cu caracter de urgen . E posibil ca cel ce î iă ţă ş pune întrebarea, se gînde te la adîncimea gîndirii filosofilor i sfin ilor -ş ş ţ rezultate ale disciplinei lor. Atunci este vorba de adev rata respira ieă ţ con tient în Spiritul În elepciunii universale care umple întreg spa iul.ş ă ţ ţ Întrebare: Cum pot fi provocate i ob inute idei revelatoare?ş ţ R spuns:ă Într-un anume fel, noi le avem, disciplinîndu-ne trupurile în a aş 28
  29. 29. fel încît s devin canale receptoare sau curente ale gîndirii universale iă ă ş spre a interpreta legile universale, exprimate în diversitatea fenomenelor. Întrebare: De ce avem impresia c ideile ne vin din afar ?ă ă R spuns:ă În stadiul nostru actual de dezvoltare, nu suntem înc preg ti iă ă ţ a recunoa te sursa tuturor for elor ce se activeaz în noi. Via a este o formş ţ ă ţ ă universal , pe care o recunoa tem în toate esuturile vii, dar nu tim nici deă ş ţ ş unde vin, nici unde se duc cînd p r sesc corpul. Folosim zilnic electricitatea,ă ă tim c poate fi produs , dar nu tim de unde vine. Descrierea gîndului cş ă ă ş ă for a exprimat în idei înglobate, este poate mai pu in tangibil , darţ ă ţ ă asem narea este evident . Noi gîndim, dar sursa de energie e ascuns . Înă ă ă acela i timp, tim c putem îmbun t i capacitatea i eficien a gîndurilorş ş ă ă ăţ ş ţ noastre. De ce s ne mir m c omul de condi ie mijlocie este confuz, cînd iă ă ă ţ se spune c ideile vin din interior? Lui i se pare c ele vin sigur din afar . Laă ă ă fel crede i despre electricitate i via a. Dac ave i la îndemîn cîtevaş ş ţ ă ţ ă elemente, via a i for a motrice v stau la dispozi ie. Tot la fel, dac vţ ş ţ ă ţ ă ă preconcepe i gîndirea, ideile inspirate se i afl în interiorul vostru.ţ ş ă Întrebare: Care este punctul dvs. de vedere, în leg tur cu condi iileă ă ţ actuale de via social agitat ?ţă ă ă R spuns:ă Nu le acord nici o energie. Dac retragem energia ce o consa-ă cr m tulbur rilor, gîndindu-ne la ele i dac , în locul lor, construim propriileă ă ş ă noastre idei - condi ii personale - putem redresa numaidecît situa ia.ţ ţ CAPITOLUL AL CINCILEA Modelul Divin Am s vorbesc acum despre ceea ce poate i a putut realiza o singură ş ă persoan , dup Modelul Divin. Sub acest raport, experien ele tr ite de noi, înă ă ţ ă timpul expedi iilor din Tibet, India i Mongoloia, au fost remarcabile. Acoloţ ş am v zut cum, o singur persoan este în stare s se protejeze pe sine, dar iă ă ă ă ş o întreag ras .ă ă La prima vedere poate p re ie it din comun, dar dac ne aducemă ă ş ă aminte de via a lui Iisus, dac facem compara ie între ce a f cut i ce faceţ ă ţ ă ş El acum, vom fi în stare s în elegem i s accept m ideea. Înv turile luiă ţ ş ă ă ăţă nu i-au pierdut valabilitatea nici dup dou mii de ani. Ele se succed iş ă ă ş r mîn la fel de actuale, ca odinioar .ă ă Am vorbit despre Mae tri care stateau drept pe suprafa a apei i deş ţ ş doi înv cei, care s-au apropiat de ei în acela i fel. Lec ia trebuie s dea deăţă ş ţ ă gîndit. Ea ne demonstreaz c putem controla i folosi corespunz tor for eleă ă ş ă ţ naturii, nu mergînd numaidecît pe ap , dar cînd ne d m seama c suntemă ă ă pe punctul de a ne îneca, putem folosi aceast putere, spre a ne ajuta trupul.ă În aceast ipostaz , suntem executan i nesupu i schimb rilor. Schimbareaă ă ţ ş ă 29
  30. 30. nu se aplic decît obiectelor. Subiectul nu se schimb . Spiritul nu poate fiă ă alterat în nici un fel. Principiul de baz subzist .ă ă Acum, dac inem seama mereu de acest Principiu de Baz , devenimă ţ ă automat acest principiu. S-ar putea crede c ne duce la o pozi ie static .ă ţ ă Cum ar putea-o face? În aceast stare de spirit, trebuie s fim în stare deă ă realizare. Apoi continu m f r ov ire, dar ghidindu-ne dup o linie deă ă ă ş ă ă conduit anume, tiind cu precizie ceea ce îndeplinim i nu doar că ş ş ă urmeaz s facem.ă ă Dac via a noastr se deruleaz în acest mod, mereu supusă ţ ă ă în elegerii, nu ne putem schimba. Ori, progresul exist întotdeauna. i astaţ ă Ş ne duce într-o alt stare, care este b trîne ea.ă ă ţ B trîne ea este obiectiv . O provoc m noi în ine, dar este ea oareă ţ ă ă ş necesar ? De fel. S presupunem c am putea c l tori în spa iu, atît deă ă ă ă ă ţ departe, încît Terra s nu mai conteze pentru noi. În acest caz, timpul n-ară mai exista. S presupunem c r mînem acolo o suta de ani tere tri. Nu vomă ă ă ş fi mai b trîni. Acela i lucru se poate petrece i pe Terra. De fapt, se iă ş ş ş petrece, cu adev rat - neexistînd nici timp, nici spa iu - condi ii supuseă ţ ţ determin rii noastre limitate. Medicii ne spun c nici o celula corporal nuă ă ă tr ie te mai mult de nou luni. Nu suntem supu i decît acelor schimb ri, peă ş ă ş ă care ni le impunem noi singuri. Dac n-ar exista aceast condi ie perfect , n-ă ă ţ ă am putea dovedi în nici un fel c suntem tineri. Dac tinere ea n-ar fi mereuă ă ţ operant , nimic nu ar fi mai tîn r. Dac tinere ea nu s-ar supune voin eiă ă ă ţ ţ noastre, am fi cu to ii b trîni. În prezent, supunem voin ei noastreţ ă ţ b trîne ea. Se na te un copil. Cei din jur apreciaz c va tr i în jur deă ţ ş ă ă ă aptezeci de ani. Copilul admite acest gînd. Nu-i acord m nici m car ansaş ă ă ş de a- i trasa singur propriul viitor. Îi impunem ideea mor ii. Hindu ii spunş ţ ş c , la aptezeci de ani, abia devin majori i c încep a se realiza. Din acestă ş ş ă punct, omul poate tr i f r limite, avînd posibilitatea de a- i prelungiă ă ă ş tinere ea la alegere.ţ Se spune c izbutim ceea ce întreprindem. Dac e un e ec ceea ce amă ă ş întreprins, îl socotim un succes. Dac e un rezultat fericit, îl socotim deă asemenea un succes. Nu e de preferat s adoptam ideea perfec iunii i nu peă ţ ş cea a imperfec iunii? Dac nu facem nimic altceva decît s ne ajut mţ ă ă ă vecinul, e cu mult mai bine decît s ne ar t m imperfec i. Vom trage maiă ă ă ţ multe foloase de la via , f r s ne coste nimic. Nu cost nimic s neţă ă ă ă ă ă salut m cu un zîmbet. Ar ta i-i prietenia dvs. i perfec iunea va urmaă ă ţ ş ţ acela i curs.ş Imagina i-v o adunare, în care se urm resc doar tinere ea,ţ ă ă ţ frumuse ea, cur enia i perfec iunea. Cost ceva, s tr ie ti avînd acesteţ ăţ ş ţ ă ă ă ş idealuri? Dac o facem socotindu-le preponderente, ne vom modificaă condi ia doar într-o s pt mîn . Ne-a fost dat s vedem asta împlinindu-seţ ă ă ă ă doar în cîteva clipe. Nu a spus Iisus: "Daca viziunea voastr este unic , întregul trup esteă ă luminat."? Analizînd azi originile înv turilor lui Iisus, este exclus s g se tiăţă ă ă ş vreun pasaj în care s se refere la viitor. El le-a dat oamenilor deplinaă libertate de a- i îndrepta gîndurile c tre un el precis, iar acest el esteş ă ţ ţ 30
  31. 31. Realizarea. Am avut prilejul s vedem un om în stare s restabileasc ordinea,ă ă ă neputîndu-l atinge nimic. i nu era un Maestru propriu-zis. Era un SiouxŞ indian i lucrurile s-au petrecut în propria noastr ar (Statele Unite).ş ă ţ ă Cunoa tem obiceiul indienilor contemporani ca, în anume circumstan e, sş ţ ă trag o linie în jurul satului lor, peste care nu poate trece nimeni dacă ă nutre te în suflet ura. S-a încercat trecerea de dou ori i, în ambeleş ă ş încerc ri, rezultatul a fost dezastruos.ă Iisus a spus: "Cînd v ve i iubi unii pe al ii, ve i fi p trun i de Iubire.".ă ţ ţ ţ ă ş El a proclamat Iubirea, ca pe cea mai mare for . Cînd dirij m acestţă ă sentiment în sens invers, intr m în stare de turbulen . El a spus c sunte iă ţă ă ţ st pîni ai cerului i p mîntului, cu tot ce au ele. Vede i vreo restric ie? Iisusă ş ă ţ ţ a v zut bine c omul nu a atins înc toate posibilit ile. De aceea, le-aă ă ă ăţ prezentat oamenilor nelimitarea. Dac un atom nu se afl la locul lui într-un corp, acest corp nu poateă ă r mîne în via . Deplasa i un atom i Universul va exploda. Iisus aă ţă ţ ş prezentat lucrurile cît se poate de simplu i direct. Vorbele lui originale suntş cît se poate de limpezi. El a definit idealul cu atîta exactitate, ce nu se poate uita. El l-a definit ca fiind "Dumnezeu". Ast zi se tie c influen a vibratoareă ş ă ţ a acestui cuvînt, ne face s ne trezim din starea hipnotic în care ne-amă ă instalat în corp. Daca ne întoarcem la Dumnezeu cu toata energia dirijat înă starea de amor eal , restabilim cu Dumnezeu raporturi atît de clare, cţ ă ă nimic nu ne va mai desp r i.ă ţ Dar, majoritatea dintre noi privesc c tre exterior, pornind din punctulă central, îng duind astfel gîndurilor s se disperseze. Viziunea lui Iisus avea oă ă int unic , condi ia subiectiv ce exist necontenit. Obiectul se schimb ,ţ ă ă ţ ă ă ă dar Adev rul e de nestr mutat. Dac schimb m direc ia i reorient mă ă ă ă ţ ş ă întreaga energie în acest punct, corpul nostru va emite, va radia lumin ; iă ş atunci, intrînd într-o camer , aceasta se va lumina. Am v zut acest lucru deă ă mai multe ori. Nu este o abstrac ie. O putem fotografia i doar tim c nuţ ş ş ă putem fotografia ceva ce nu exist , o abstrac ie. Ne putem sustrage dină ţ ipostaza instabil în care ne-am decis s tr im, spre a ne instala într-o alta,ă ă ă stabil . Nu ne ia mai mult timp decît formularea gîndului. De cum ne-amă schimbat optica, spre a trece de partea Adev rului sau Dumnezeu, noiă suntem, cu adevarat, acest Adev r ce ne întov r e te.ă ă ăş ş Nu e nevoie s ne înve e cineva. Lec iile nu fac decît s ne trezească ţ ţ ă ă con tiin a. Da, au un impact i lec iile, dar avem tendin a de a le atribuiş ţ ş ţ ţ mai mult energie decît semnifica iei pe care ele o transmit. Cei doiă ţ înv cei ce se îndreptau pe ap c tre Mae trii lor, n-au avut nevoie decît deăţă ă ă ş o singur demonstra ie, spre a izbuti, în timp ce al ii se ineau deă ţ ţ ţ balustrad . Mul i se in de balustrad , întrucît nu au acumulat o condi ieă ţ ţ ă ţ stabil , ferm . Aceea i cantitate de energie ce o investesc în instabilitate, le-ă ă ş ar fi fost suficient ca s ias din ap . Nu e nevoie s p r sim planeta, spre aă ă ă ă ă ă ă înv a s mergem pe ap sau noi reguli. Nu exist decît una singur i ea seăţ ă ă ă ă ş afl aici, cu noi. Nu o putem schimba. Pu in intereseaz cît vreme vom staă ţ ă ă departe de ea. Cînd v întoarce i spre Lumin , v da i seama c voi sunte iă ţ ă ă ţ ă ţ 31
  32. 32. Lumina. Iisus n-avea nevoie s p easc spre Lumin , pentru c El eraă ăş ă ă ă Lumina. Cum a explicat El, era Lumina Adev rului, Lumina Iubirii, Luminaă lui Dumnezeu. Iisus nu a avut idei f r o orientare precis - c tre un principiu.ă ă ă ă Comportîndu-ne asem n tor, i noi putem urma aceast Cale simpl . Cei ceă ă ş ă ă o urmeaz nu-i p gubesc pe al ii, dar f ptuiesc interior. Acest ra ionament eă ă ţ ă ţ valabil i hranei i tuturor obiectelor trebuincioase. Singura diferen dintreş ş ţă ei i restul umanit ii este acela c i-au l rgit orizontul, spre a se bucura deş ăţ ă ş ă acest orizont de cunoa tere. Fiecare poate face la fel i f cînd, am i înv atş ş ă ş ăţ i deprins regula. Ne urm m calea proprie i atunci tim. Ne pot fi ar tateş ă ş ş ă alte c i de acces, dar dac nu ne urm m calea noastr , nu ajungem nic ieri.ă ă ă ă ă Dac ne încredem în altul, ad ug m impul-suri i energie acelor obiective peă ă ă ş care vrea s le îndeplineasc acel cineva, extr gînd aceast energie dină ă ă ă propriul nostru corp. Dar cînd ne urm m calea proprie, sporim energiaă trupului nostru, ref cînd rezerva. A a se petrec lucrurile i toat lumea eă ş ş ă mul umit . Noi nu ne însu im gîndurile altuia, spre a broda pe ele. Noiţ ă ş proiect m pe suportul propriilor noastre gînduri, sub form universal , de peă ă ă urma c reia profit toat lumea.ă ă ă Se spune c nimeni nu produce o valoare oarecare, f r ca întreagaă ă ă ras s beneficieze de pe urma ei. Este energia pe care o ad ug m,ă ă ă ă îndreptat c tre ideile înalte, ce fac ca omenirea s progreseze. Asta nuă ă ă merge pornind de la ideile altuia, ci doar de la ale noastre. În consecin ,ţă toata energia Universului ne st la dispozi ie.ă ţ Orice lucru la care ne gîndim sub egida lui Dumnezeu i cu vibra iaş ţ sa, ne apar ine. Aceasta implic cunoa tere, resurse, cur enie, perfec iuneţ ă ş ăţ ţ i bine.ş Pute i st pîni, îndat ce v centra i gîndul, pe faptul c Divinitatea seţ ă ă ă ţ ă i afl în voi. Tot timpul s fi i con tien i c Divinitatea nu se afl altunde-ş ă ă ţ ş ţ ă ă va. Atîta doar c a i ignorat-o i a i situat-o în afara voastra, prin gîndurileă ţ ş ţ voastre contradictorii. Vorbi i cu aceast Divinitate interioar . Spune i-i c ti i c se aflţ ă ă ţ ă ş ţ ă ă acolo i c sunte i pe deplin con tient de prezen a Ei. Cere i-i s seş ă ţ ş ţ ţ ă manifeste i v va fi far c l uzitor în întreaga voastr via . Spune i-i: "Amş ă ă ă ă ţă ţ lep dat i eliminat din via a mea toate gîndurile negative. Sunt recunosc toră ş ţ ă de toate cele cu care Divinitatea m-a d ruit.". Hot rî i-v c ve i înceta de aă ă ţ ă ă ţ mai fi un animal, c tot trupul v este curat i c Sfânta Prezen a luiă ă ş ă ţă Dumnezeu se afl în acest Templu trupesc i c ea î i diriguie te pa ii după ş ă ţ ş ş ă voin a ei. P stra i constant acest gînd în spirit.ţ ă ţ Apoi spune i: "Eu tiu acum c binecuvîntarea i mul umirea ceţ ş ă ş ţ rezult din uniunea cu Hrist cel Viu, s l luie te în mine pentru totdeauna.ă ă ăş ş Eu tiu c prezen a lui Hrist cel Viu este pentru totdeauna în mine i c Euş ă ţ ş ă Sunt cur enia original a lui Hrist.". Men ine i aceste afirma ii în minteaăţ ă ţ ţ ţ obiectiv sau subcon tient , i ve i vedea ce bucurie i mul umire ve iă ş ă ş ţ ş ţ ţ avea - ele fiind mereu la îndemîn , gra ie Prezen ei lui Hrist cel Viu.ă ţ ţ Curînd ve i descoperi ni te for e mentale ce v vor depa i orice fel deţ ş ţ ă ş gînd, sentiment sau fapt contradictorie. Ve i edifica o for vie de extrac ieă ţ ţă ţ 32

×