Carl gustav jung in lumea arhetipurilor

1,203 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,203
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
101
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Carl gustav jung in lumea arhetipurilor

  1. 1. C~G.JUNG .in lun1ea...... arhetipurilor fll -'--' "Jurnalulliterar" Ii .• -,• . ." . I ,<'
  2. 2. caiete de psihanaliza J I C. G. Jung §i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51 ;---~r Lei 190r T
  3. 3. C. G. JUNG • IN ·LUMEA ARHETIPURILOR
  4. 4. Caiete de psihanaliza Nr.. 4 • Supliment al saptaminalului JURNALUL LITERAR Serie coordonata de Vasile Dem. ZAMFIRESCU © 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata rezervate Editurii "Jurnalul literar" Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI Prezentare grafidi ~i coperta ; Ion PODOCEA ISBN 973-95530-5-2
  5. 5. C.,G. Jung IN L U MEA A R HEll PUR I LORJ 7'raducere din limba germana, prefata, comentarii ~i note de Vasile Dem. Zamflrescu Editura "Jurnalul Literar" Bucure~ti. 1994
  6. 6. INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR 1. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud ~i Adler poate fiechivalatacu 0 cobOrire in infern, ctlnoal?terca incon~tientului colectiv. descoperit de Jung corespunde unei calii- torii pe 0 aWi planeta. Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai ales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unpor- tret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om: tendintele incestuoase. ~i paricide (matricide). pe care fiecarc in- divid Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:- dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3 infantila Ie eta=. leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,. exhibitionism, masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homo- sexualitate), vointa deputere in forme asociale, complexelede in·· ferioritate, intr-un cuvint egoismul..funciar . al lieearuia. Tonte aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;. in special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite in- stinde - sexuale, agresive, de. autoafirmare - ,. infhwntelcso- ciale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia. Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care se produce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.tu- rilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip, deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i. Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientul in- dividual, 0 achizitie filogenetiea. A,ici se eoncentreaza nu expe- rienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea. ine')ll- -5-
  7. 7. ~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,n- conlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost ni- ciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stra- nietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon- ~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spi- ritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inu- turiIor sale singulare, eu mfletul. 2. Ce sunt:a~hetipudle ? I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti- . pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am nu- mit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 di- namidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV,WaIter Verlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Ii adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinc- tual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti- ~.purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit ~iin aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil este opusain intregime culturii. .lung subliniaza continuitatea din- tre natura $i'cultura. o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent colectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o· idee asupra carda .lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un co- relat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anu- mitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~a- dar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innas- cute, cadre care in-formeaza experienta umana. 3. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung? Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-re- ligioasa $i'precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie tre- buie inclus' Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai ales Platon, 'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor a priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului, este marele precursormo~ dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale ima- ginarului .. Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe Levy- Bruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~i MauSs, care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateoorii- lor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider ele- mentare sau originare. -6-
  8. 8. 4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 con- tributiei 1ui Jung ? Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai· ideii de in- con!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoreti- zeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de cli- nica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru, lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich. Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psi- hozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai pro- funde ale psihicului. Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung· a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cu- noscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deose- bit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile, marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia, astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1i- nuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii 1a psiho1ogiaa9a-numite1or fenomene oculte.. Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din ma- rile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc ho- lul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, age- zat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi· mi~c capul in- eoaee !li-neolo,se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abia peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme. In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text religios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanator eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva ea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de C) coinci- denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in· pieturile medieval", Bu- na-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.)lcaga tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu" lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cu- no~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll con- tinut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantas- ma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii. Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplifi- carii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile fun- 7- TE EVlZ!UHEA ROMANI· DOCUMENT A.RE
  9. 9. 'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul psihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exis- ta decit 0 deosebire de _grad, ~i nu una de natura. Jung mentine principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illva- deaza ~i cople~esceul, substituilldu-se realWitii. 5. Cum se fo1'meazaarhetipu1'ile? Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'- marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care se p1'c- ocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor, Jung este lamarckist, in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor do- bindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1'die Psihologie des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiiri- rea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke, Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind Jung vorbe>tede existenta unor arhetipuri regionale, chiar fa- mifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipareite >1 transmite la generatiile urmiitoare. Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenome- nelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei su- biective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fe- nomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se in- tipare>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru ca- re-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului ii,.dupa 0 lupta, apriga cu iarpele noPtii, se na~te din nou.in di- mmeata urmatoare. Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi posibilii datorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care omul arhaic 0 are Cll IUmea. Este 0 relatie in care obiectul si subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc petrece ii in interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8 Werke, WaIter Verlag). o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biolo- giceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i aces- tea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele. Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecundi- tiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul in- su~i cu Ilic~~arede tap iigesturi nectlviincioase. Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale salt mitice. "Situatiile particulare, fie ca. e vorba de pericole trupe~ti - -8
  10. 10. fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufec- tiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1cturasufletului (Die Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sa- la!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ; spiritele moriilor se ascund in desi!?ulpericulosal padudlor de bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau in bulhoanele riurilor. In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie eveni- mentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se re- peta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogma- fica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?isfintul duh, ulti- roul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de na- tura feminina. 6. Citeva dificultati Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca in- tipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc, a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a per- soanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a fi' menite 'sanu primeasca un raspims. Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza pro- blema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alter- nania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica for- mele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipu- rile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung o aWl dificultate rezulta din contradictia ce· se conturcaza cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai curind ca reprezentari, imagini innascute. 7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata de problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri- {)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei culturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de alta parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi ex- plicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol din studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. de anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se -9-
  11. 11. poate explica de unde vin arhetipurile, pentru ca nu exista nid un alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice". Ca fundament ultim al cunoa:;;teriiumane, arhetipurile nU se pot autoexplica. In alt loc, Jung afirma ca daca arhetipurile s-au format cindva, atunci suntem confruntati cu Q problema metafi- zica insolubila. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata de originea arhetipurilor. 8. Principalele arhetipuri a) Persona: In latina persona inseamna masca. La Jung, per- sona este un fragment din psihicul colectiv, suprapus psihicului individual. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 sc- xuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex), la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta, maturi- tatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimenta- tie, muzica etc.), la un anumit statut social sau la trasaturile psi- hice induse de .0 anumita profesie. Caracterul supraadaugat al . persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei -!. de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada. Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-l dau majoritatea definitiilor jungiene. In citeva rinduri, Jung vor- be>tede persona ca de un "arhetip social". Este un fenomen pe care-l intilnim in orice societate umana >icare asigura comuni- carea, convietuirea, colaborarea dintre indivizi. Continutul con- cret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' >ichiar in timp, in cadrul aCeleia>iculturi, insa functia sa ramine nemo- dificata. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personei rangul de arhetip in sensul strict al termenului, acela de forma preexistenta la nivelul mo>teniriifilogenetice. In mod evident, 0 mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe par- cursul existentei individuale. Atitudinile, conceptiile, habitudinile care tin de statutul social sau profesiune se dobindesc >inu se transmit genetic.. Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict daca punem in joc cuno:;;intelede etologie.Ca :;;tiintacare studiaza com- portamentul animal ~iuman determinat genetiC, etologia eonfinna existenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agrega- rilor. animale >iumane. Astfel de instincte constituie nivelul bio- logic al generalului. b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii uma- ne: continuturile incon>tientului personal, functiile psihice infe- rioare, ~edezvoltate, trasaturile ascunse, dezavantajoase. Ca >i persona, umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg, ne- specific - fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psi- hicului. Incon>tientul personal, pe care Jung il include aiel, se formeaza, dupa cum se ~tie, pe parcursul ontogenezei timpurii. De' asemenea, functia. psihica nedezvoltata, 'care ramine in incoll- >tielltdifera de la 'individ la illdivid :;;inu e determinatii filoge- netic.
  12. 12. Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict, de mo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura nega- tiva, alaturi de cea pozitiva. AsUel arhetipul spiritului, care se manifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" - un personaj benefic -, i~i arata dimensiunea negativa in lntru- parile deficitare. Batrinul poate fi, In anumite basme, lipsit de un och!, adicii de 0 parte din clarviziunea sa, sau de-a dreptul malefic. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in pro- dusele cuIturale mai primitive. Astfel,arhetipul sinelui i~i releva mai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament, unde Dumne- zen, unul din simbolurile sale cele mai importante, este dur ~i cap,rieios. c) Anima ~i animus. Anima, unul din arhetipuriIe des invo- cate de Jung, trimite la dimensiunea feminina incon~tienta din fiecare biirbat. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eteroge- nitatea, din punct de vedere al provenientei, a straturilor animei. Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~te- Dire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientul fiecarui barbat, cu ajutorul careia percepe esenla femeii, provine in primul rind din intiparirea relatiei cu femeia. AU strat are o sursii diferita. Este chiar feminitatea barbatului. Trasaturile fe- ' minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. Barbalii i~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biue feminWitii lor incon~tiente, cu aIte cuvinte, femeia "care poate sa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". Aceasta dimen- siune a animei, care ti~e tot d~ biologic, pare a fi 0 transfigurare a teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_ conceptul adlerian de protest viril - eombaterea trasaturilorfe- minine nu numai la femei, ci ~i la barbali. A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala, nu are legaturii eu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente ale barbatului cu femeia.·.Este greu de precizat - ~i niei Jung nu o face - -care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientul eolectiv. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstient al animei.. Manifestarile animei, rezuItate din proiectare, la nivelul ('ul- turii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bine eunoscute : Afrodita, Elena din Troia, Maria, Beatrice. Anim~s, c.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie, este pan- dantul ammel la nivelul psihicului feminin. EI desemneaza di- ~ensi~nea masc~lina .d!n oriee femeie: tendintele autoritare.-con- vmgerde de ordm spIrItual etc. A~a cum anima poate fi numita arhetipul vietH,-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului. d) Arhetipul infans (Kindarchetypus) In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura, cum ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil, personajele de basm ale piticulUi sau elf-ului, motivul lui Mercurius renascut intr-o forma perfecta din alehimie,. transformarea lui Faust in copil ~i admiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II, hommuncuHi 11-
  13. 13. din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui ar- hetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt ale motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a aminti- rilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian con- sidera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "mo- tivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului co- lectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX, Werke,Walter Verlag). e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc care cititorul roman il gase$te in.prezentul voium. f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinut atentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la to- talitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale indivi- dului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este su- primata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il per- cepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aee- la~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~ti- intei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impuls arhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Ca orice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturi de divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e eu- vine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa, patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInita atit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omu- lui european contemporan. 9, Simboluri arhetipale Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorba de inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta. prin inte~mediulsimbolurilor . .(.~adar,.toate manifestarile arhet!- purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5in- gura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se pla- seaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea. incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, in speta cele dintreFreud $i Jung. ' De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior ahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in diferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul cu- rent) -,abia Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simbolu- riIor universale. Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Concep- tieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa-· pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal un mijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntru a-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con- $tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nid a viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza -12-
  14. 14. atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale. Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare, nu a fost niciodata con~tient, simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<U- noscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita, indirecta. Din naturashnbolului, in viziunea lui JUng, deriva deosebit-ca Sa fala de alegorie ~i semn. In studiul Despre psihologia dementei precoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox, 1907), Jung stabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei : "Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei idei prin imagini, in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun· dare, neclare ale unei idei, reprezentari ..." (p. 72 in vol. III, Wer- ke, WaIter Verlag). La rindul sau,semnul este 0 forma de ex- primare prescurtata, stabilita conventional, pentru 0 idee, repre- zentare sau lucru bine cunoscute. Semnele de circulatie, de exem- plu, reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie. Simbolul, ca singura modalitate cu putinla de a exprima eeva neeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determi- nat, plurivoe, intotdeauna analiza deeelind in unul ~i.aeela~i sim- bolmai muIte sensuri. Pe de "aIta parte, unul ~i aeela~i arhctip se exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jung ea ene!gie generala, nespecifica este simbolizat prin soare, lumina, foe, !jlarpe,falus ; sinele se exprima nu numai prin simbo!uri ge- ometriee (mandale) sau Dumnezeu, Iisus, Buddha, dar !jliprin simbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra, opus). Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului, Jung ii reprO!jleaZ3lui Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol". De fapt, Freud nicinu ar vorbi despre simbol, ci despre semn, pentru ea, eeea ee nU11J.e~tesimbol trimite la eonlinuturi psihice bine cunoseute, !jlianume la eomplexele primei eopilarii, odini- oara continuturi eonstiente. eu aIte cuvinte, Freud ar practiea 0 interpretare semioticA,!jlinu una simbiolicii. Dar obieclia lui Jung are validitate doar din perspeetiva psihanalistului, nU ~i din eea a pacientului, pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlise supune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte,con!jltientizarea prin r~traire fUnd singura cale. de a dizolv.a simptomele. Si apoi, mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe care i-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliului psihanalitie in varianta jungiana, nu intra !jliarhetipurile in sfera cunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simple semne. Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJung se refera la functia simbolului. Pentru Freud simbolul, fie ea este simptom nevrotic sau simbol oniric, fie cii esteviziunerc- ligioasa sau opera literara, trebuie deconstruit pentu :i desco- perice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.. Analiza are funclie eliberatoare, sanogenetica. AsUel, religia este 0 iluziepe care dezvoItarea cunoa~terii umane 0, va destrama' sprefoloslll libertatii de spirit a omului. Atitudinea radical diferita a llli Jung deriva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe- -13-
  15. 15. tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arheti- purile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Ele pot £i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor arhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un feno- men peren, a carui functie benefica provine tocmai din calita- tea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitatea gindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adapta- rea· la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presu- puneefort l1ise realizeaza prin I1tiinta l1itehnica, Jung reabiIi- teaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omu- lui arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort ,i.vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea sim- bolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca· este vehicolul illcon;;ti- entului colectiv•. 10. Functie transcendenta, imaginatie activa, individuatie. Functia transCendenta, numita ~stfel deoar~.ce_lu<;reaza, pc de 0 parte, cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta), Iar pe de aWl parte, cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient),desem':' neaza procesul confruntariicu inconl1tientul. Este 0 act~vitate spontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza con- trariile l1i consta··dintr-o succesiune de produse ale imaginatiei. _ vise ;;i viziuni. Principalul ei instrument il constituie simholul care aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. Proce- suI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:- clanl1eaza spontan atit in· starile psihice llormale, cit l1iin celt' patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie), H- ind provocat deliberat de terapia psihanalitica. Literatura ihre- gistreaza· l1i ea confruntarea cuinconl1tientul; dupa Jung, cele mai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendente sunt Faust· II de Goethe;;i nuvela autobiografica Aurelia deGe- rard de Nerval. De asemenea,alchimia reprezinta 0 refIectare specifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicu incon;;tientul. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn;i- rea personalitatii prin amestecul ;;i legarea partilor comp.mente nobile ;;i nenobile, a functiilor diferentiate l1inedifirentiate, in- ferioare, a cOll;;tientuluil1iinconl1tientului", scrie Jung in amplul studiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischen dem Ich dem UnbewufHen), 1920, p. 242, in Werke, vol. VII. Walter Verlag). Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii ....•.visele, actele ratate, fantasmele spontane - furnizeaza m-'lte- rial sarac se poate apela la imaginatia activa. Denumh'ea proce- deului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptul ca individul participa activ la producerea materialului inconsti- ent, in timp ce in cazul viselor, actelor ratate, reveriei subiectul doar inregistreaza produsele inconstientului. Momcntul activ consta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfective eveniment, imagine care· constituie punctul de plecare. Insis~ -14 ~.
  16. 16. tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'ca completa a materialului care ii este asociat, inclusiv a celui in- con~tient. Producerea deliberata de material incon~tient reali- zeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient. Faza ultima este apropierea contrariilor, sintetiz~rea lor,' iilte- grarea inconstientului in constiinta. Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie, in cadrul psihanalizei de tip jungian, functia transcendenta este individuatia. Preillat de la' Schopenhauer, termenulprime~te la Jung 0 acceptie speci- fica. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst), individuatia se .refera la realizarea totalitatii psihice integrate, caracterizata de' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~ti- inta. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacita- tea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. rnsfir~it, prin in- dividuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semenii sai. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga- 1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social. De obicei, individuatia este un proces spontan ~i inaparent, dar poate fi, de asemenea, provocata, ceea' ce se intimplii in ca- drul analitic. Ca ~i alte procese psihice, individuatia i~i gase~te reflectarea in plan cultural. Dupa Jung, una din cele mai sem- nificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. In lucrarea Psihologie i';ialchimie (Psychologie und Alchemie, 19«.1), unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i';i psihilo- gica a alchimiei, Jung stabile~te corespondente intre limbajul psihanalitic ~i limbajul alchimic. lata cateva exemple: in lim- bajul alchimiei, conjunctio inseamna combinarea diferitelor ele- mente in 'vis, ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-' laborarea con~tienta intre analist ~i analizat; b) integrarea incon- ~tientului analizatului in con~tiinta sa; unui alt termen alchimic - fermentatio - Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea trans- ferului ~i contratransferului; nigredo desemneaza in alchimie stadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihana- liza cu confruntareacu umbra; in sfir~t, piatra, care con'Sti- tuie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa in limbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei,. , 11. Domeniile de manifestare a arhetipurilor Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic. care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta, ci· ~i incon~tientul colectiv. Ca !IliFreud, Jung a constatat actiunea in- con~tientului (colectiv) mai intii in. domeniul psihopatologiei (psi-. hozele), pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni, uneori in !fe- rele cele mai inalte ale culturii. In studiul din 1958, intitulatSchizofrenia (Schizophrenie), Jung marturiseljte ca ,,manifestarea frecventa in schizofrenie a unoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima data ideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar din continuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. dhitr-un strat mai adimc -15-
  17. 17. avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracte- rizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, Vcl'ke, Walter Verlag) Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este proiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumii exterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ra- mine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!l- con~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica, transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon- ~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer, apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa se manifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceput de pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nu este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un amestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:- sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon" sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonu- mane", simbolizari ale incon~tientului colectiv. Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exte- riorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuI colectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta sunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuI terapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle: uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului sau lui Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistul e transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodata vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu-- menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhe- tipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitii ca,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatii prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un demon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare tradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint. Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!.un 1>ufluinvizibil.- ' Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profe- sionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea, arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'- tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai ca- lea experientei religioase autentice. Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Ie motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu- -16 -
  18. 18. rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricu- tarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul pro- iectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occiden- tale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie (Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinita- Iii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cdi- tia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religii- lor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii europeni care a refuzat europocentrismul. Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale si- nelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiec- telor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in 'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simbo- luri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mi- turi (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare, apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Emi- nescn. Cum secolul XX a fost ~i'ramine un secol de criza, f;Jstefi- resc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psi- hice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,imparti- rea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sis- temul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care "consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin sim- boluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhe- tipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificul- tate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibili- tatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter Verlag). Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schi- zofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta de prelucrare culturala a ideei c?mune. 17 -
  19. 19. // In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la ni- velulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii con- servaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:. Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga isto- rie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite regiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta ma- gica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, ci schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vi- tale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea conservarH energiei din fizica. 12. Ginduri finale La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile micro- co<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calato- rie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji com- petenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali. Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva. v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU
  20. 20. iN LUMEA ARHEIIPURILHR
  21. 21. "", CONCEPTUL DE INCON~TIENT COLECTIV Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este acela dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai multe nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-l definese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru psihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sa dau cUeva exemple . . a) Definitie Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut care poate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prin faptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei perso- nale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce in- eon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturi care au fost dndva con~tiente dar care- au disparut din eon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile in- eon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente, nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza exis- tenta exclusiv eredWitii. Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiide incon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi- .~ 21-
  22. 22. tor forme universala raspindire. Cercetarea mitologica Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele co- respuu.d coriceptului de "representations colectives" creat de Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ al religiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au· definit drept "categorii ale imaginatiei". Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnase prin termenul de "idei origin are" sau "elementare". De aici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe care o am despre arhetip - literal 0 forma preexistenta -- nu este singulara, ci poate fi intalnita~i in alte disci- pline, unde imbraca 0 haina terminologica specifica. Prin urmare, teza mea suna in felul urmator : alta- turi de con~tlinta, care are 0 natura pe deplin personali'i ~i pe care 0 consideram - chiar atunci cand Ii anexam Ca pe un apendice incon~tientul personal - ca flind singurul sistem psihic, exista Un a1 doilea sistem psihic, a carui natura este co1ectiva, nonpersonala. Incon~tien- tul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii indivi- dului, ci-este mo~tenit. EI consUi din forme preexiste:lte - arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod mijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma bine determinata.
  23. 23. pia moderna se vede silita sa-1';liasume sarcina de a-i ajuta pe pacienti sa 1';liIe con1';ltientizeze.In plus, instinc- tele nu sint, conform) esentei lor; vagi 1';linedeterminate, ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea uri- carei con1';ltientizari 1';liindiferent de gradul aeesteia, i~i urmaresc scopurile intrinseci. De aeeea ele C'onstituie analogii exacte ale arhetipurilor, atit de exaete incit se poate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon- 1';ltienteale instinetelor inse1';li; cu alte cuvinte, ele repre- zinta modelele ifundamentale ale comportamentului .in- stinctiv. ,Ipoteza incon1';ltientului colectiv estede aceea tot aUt de riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poate admite fara dificultate ca, facind abstractie de motiva-' tia rationala a intelectului con1';ltient,activitatea umana este influentata intr-o masura considerabilade catre ins- tincte. Dac~ afirmam ca fantezia, pereeptia 1';ligindil'ca noastra sint influentate in acela1';limod de principii for- male inn ascute 1';lide universala raspindire,o :intelegere care functioneaza normal va descoperi in aeeasta con- eeptie tot atlt de II'.JUltsau tot atH de putin misticism ca in teoria instinctelor. Desi am fost adesea invinuit de misticism 1, trebuie sa subliniez 0 data in plus ca incon- stientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa ~au filosofica, ci una empirica. Intrebarea suna simplu : exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadi exista, atunci exista 1';liun dorrieniu al psihicului care poate fi numit incon1';ltientcolectiv. Diagnoza incon1';ltien- tului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1';loara.Nu este suficient identificam natura arhetipala, alesea evi- denta, a produselor incon1';ltiente,caci acestea pot fi tot atlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al edu- catiei. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa, ceea in muIte cazuri. este aproape imposibil. In pofida tuturor acestor difj.cultati sint suficiente cazurile individuale :in care rena1';ltereaspontana a motivelor mitologice se afla dincolo de orice dubiu rational. Daca Un asemenea in- con1';ltientexista cumva, atunci explicatia psihologica tre- buie sa ia cuo1';ltintade el 1';lisa supuna unei critici severe anumite etiologii pretins personale. - 23-
  24. 24. Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un exemplu eoneret. Ati eitit probabil interpretarea pe C'1re o da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vinci eare reprezinta peSf. Ana :;;i pe Maria cu Pruncul ':-. Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leo- nardo insusi a avut doua marne. Aceasta cauzalitateeste personala. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptului ca astfel de imagini :nu sint deloc unice :;;inid Bsupra minorei inexactitati ea Sf. Ana este de fapt buni'ca lui Cristos, cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent per- sonala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal, bine eunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua marne este un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var;;mte in domeniul mitologiei :;;ial religiei, constituind baza a numerOase representations collectives. A:;; putea aminjj 'ca exemplu. motivul dublei origini, al orlginii umane ::;;i al cele divine, ca incazul lui Herakles care, adoptat de Hera din ne:;;tiinta, adobindit nemurirea.Ceea ce era mit in Grecia, reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul era in acela:;;itimp de natura umana :;;idivina. Pe peretii camerelor de na:;;tere ale templelor egiptene sint infiW- ~ate cea de a doua eoneepere :;;ina:;;tere divina a faraonu- lul - el· s-a naseut· "a doua oara". Aeeasta reprezen tare constitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:;;terii, iriclusiv a eelor erestine. Cristos insusi s-a naseut de daua ori: prin bote~area in Iordan a realizat rena:;;terea din Gpa :;;i din spirit. In liturghia romana cristelnita este numita in mod consecvent "uterus eeclesiae" :;;idin Misal1cL ro- man afEim, cind se vorbe:;;te despre sfintirea apei de botez in sabbatum sanctum, simbata de dinaintea Pa:;;te- IUi, ca :;;iastazi ea se nume:;;te astfel3. Oricum ar fi, in gnoza timpurie spiritul, careqparea sub chipul unuipo- rumbel, era considerat ca sophia,· sapientia, intelepciunea ~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul aeestui motiv al pa- rintilor dubli, copHi de· astazi, in locul zinelor bUne sau relecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem sau binecuvantare, au na:;;i, adica (in gern1(ana elvetlana) * Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, IV 24 t If I i r,
  25. 25. 1 "Gotti" ~i "Gotte", (in engleza) "godfather" ~i "godmat- her" 4. Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspin- dire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei ea aparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igii ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii din evul mediu, ideea centrala; last not least multi copii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint de- cit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benve- nuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre care aflam din autobiografia sa '~. Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate doua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~it soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor res- tul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.ta unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-' zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i si- multan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglin- deste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci ~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf. Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --, totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o. ~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit, face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Hora- polIo **, 0 cartefoarte citita in vremea aceea. Din ea aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic desemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul (in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului, acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatarea despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider ca acest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Sale feciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur. Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe- * Leben des Benvenuto Cellini, ubersetzt und hg. von Goethe ** I, 11, p. 32 - Freud, 1. C., II, p.. 24ff. - 25-
  26. 26. neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fe- cioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa.· Toate acestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nu exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem ca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupa cit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria sa istorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ti care au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei doua marne? Cu neputinta sa transpunem acum cazul Iui Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;iIn- chipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut doua mame. DE;:;;irezultatul iriterpretarii personale i-ar fi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad in realitate cauzanerozei sale ar consta in 1'eactivarea arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJ- neaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cu situatia relativ 1'ara a dublei maternitati. De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit de simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psi- hiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indo- iala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe, desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit de mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa daca luam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mi- t;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipuri- lor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSe nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din absenta din viata psihica a pacientului a influentei aces- tor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasa incercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin re- ducerea la cauzele personale, existenta motivelor arheti- pale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste mo- tive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde. Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune a unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioase arhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio- - 26 -'-
  27. 27. I II lf 1 >"t-. neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15. Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe care nici nu ne-o putem macar imagina inainte de niz- boi. $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt su- marea modificarilor psfhice ale indivizilor? Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata, avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale, arheti- purile nu intervin in nici un .fel. Insa dnd nevroza pro- vine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba de 0 situatie daunatoare intr-altfel , care provoaca nevroza la un numar mare de indivizi,trebuie sa admitem pre- zenta arhetipurilor. Intruc'it nevrozele sint de celemai mtuIte ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme priva~e, trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai muIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespuncle situatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctuale ascunse in arhetip, pe cit de explozive pe ailt de pericu- loase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Mai mult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia unui arhetip sa nu-i cada victirha. Daea in urma eu trei- zeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul ca evolutia psihologica va merge in directia reactivarii me- dievalei persecutii a evreilor, ea Europa va tremura din nou in fata grupurilor de Hctori romani sau a maqurilor legiunilor, ca va putea £i reintrodus salutul roman de acum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeui crucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati disponibilitatea pentru sacrificiu, aeel om ar fi fost bat- jocorit ca un nebun mistie. $i astazi? Oricit de uimi- tor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit oribila realitate. Viata privata, motivele ~i eauzelepri- vate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni. Omul trecutului, care traia intr-a lume de arhaice re- presentationes collectives a fost chernat din noU la 0 viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala, ~i aceastanu doar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti, ci a milioane de oarnenL Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice. Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi ima- gistice, ci aproape ca forme fiira~continut, care reprezinta ~ 27-
  28. 28. doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau acti- une 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; ace- sta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iro- pune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('on- flict care se·prelunge~te in patologic, adica prin nevroza. c) Metoda de demonstrare Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate fi demonstrata existenta arhetipurilor.Intrudt arhetipa- rile produc anumite forme spirituale, trebuie sa expli- dim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face in- tuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Visele care au avantajul de a fi produse spontane ale psil1icului incon~tient, independente de vointa ~i de aceea prodnse .pure ale naturii, neinfluentate de vreo. intentie cor:.~- tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce apar in vis sint cunosc1.ltevisatorului. Dintre cele care-i sint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazul lui Leonardo simbolul vulturului. Nu sintem siguri ca Leonardo a preluat acest simbol de la Horapollo, ceea ce ar fi t')- tw;;i pe deplin plauzibil pentru. tin om cultivat al acelei vremi, arW;;tii plastid distingindu-se in special prin bo- gatecuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivului pasarii in fantasma lui Leonardo, motiv prin excelenta arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de noi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i care totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~o- neaza arhetipurile la nivelul surselor istorice. A~a numita imaginatie activo. constituie 0 aWi sursa pentru materialul necesar. Prin acest termen desemnez seriilede fantasme produse prin conceJ;ltrare intentio- nata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa viselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor in- con~tiente ~i inaccesibile. ~i ca aducerea in con~tiinta a acestor fantasme schimba caracterul viselor, care devin mai rare :;;imai :;;terse.De aid am dedus ca viselecontin adesea fantasme care tind spre con~tientizare, cad la baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten- - 28
  29. 29. I Iil I 1 dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. In astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice fragment de fantasma care i se pare important din pers- peCtiva contextului sau, adica din prespectiva materia- lului asociativ in care se aila intricat, pina dnd il inte- lege. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7, re- comandata de Freud in scopul interpretarii, ci de prelu- crarea fantasmei prin observarea materialului fantasm a- tic.care Ii esteasociat in mod natural. Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoare la metoda .. Vom spune doar ca seria de fantasme adusa la suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un ma- terial bogat in forme arhetipale. Desigur, aeeasta metoda poate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija. Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate inde- parta pe pacient pre a mult de realitate. In oriee eaz, un avertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nu poate fi dedt bine venit. IIi sfir~it, aar nu in ultimul rind, 0 sursa interesanta pentru material arhetipal. ne-o pun la dispozitie ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de thnsa ~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Ma- terialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite, dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi .stabilite paralele istorice convingatoare 8. Fire~te, nu este sufi- cientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu apa- ritia mitica a ~arpelui; caci cine ar putea garanta ca semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coin- cide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea, pen- tru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?tem semnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoi sa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.in acela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnifica- tie functionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un demers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iun- obiect ingrat pentru expunere. Intrucit simbolurilenu pot fi rupte din contextul lor, ar trebui realizate pre- zentari exhaustive de simboluripersonale ~i mitice, ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure confe- rinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu riscul de a-mi adormi jumatate din auditoriu. - 29-
  30. 30. d) Un exempLu Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja pu- blicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 reco- manda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus doresc sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia trecutei publicari ::-. In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea unui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL su- ferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar· in- tr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deo- sebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .de mitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlci Un fel suspect.3.. Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla la fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga..9i-n dreapta, cli- pea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, pro- mitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.d I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel se na1?te vintul".Fireqte, nu am putut intelege ciudata idee, pe Care totu1?iam notat-o. Aproximativ patru ani mai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit o carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, care m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~- sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus gre- cesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterich credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie deqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghid religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste pomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexan- drini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus· He7'meti- cum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indem- nuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adanc poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incit p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... dru- mul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu: " C. G. Jung, SymboZe der WandZu.ng, § 149, 223 ~i Die Strukturder SeeZe, § 317. - 30-
  31. 31. tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub, originea vintului de serviciu. Caci vei vedea atirnind din discul solar ceva Ca un tub :~i anume, dnd este indreptat'ms- pre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de €st; dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre re- giunile din est, vei vedea in mod asemanatordupa regi- unea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipu- lut" " Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor in situatia de· a trai el insu~i viziunea pe care aavut-o autorul sau in care eel putin crede. Cititorul trebuie in- trodus in experienta interioara a autorului sau - eeea ce este mai probabil - intr-una din comunitatile mistice existente in aeea vreme, despre care ne vorbe9te Phj}o Iudeus in calitate de contemporan. Cad zeul focului sau al soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru care pot fi indiCate paralele istorice, unele in strinsalegatur{i eu Cristos al revelatiei. De aceea avem de a face eu .0 reprezentare cOlectiva, a~a cum sint ~i actiunile rituEiJe descrise, de pida imitarea vocilor de animaleetc ... Vizi- unea discutata face parte dintr-un context religiQs a carui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tip de initiere in trairea mistica a divinitatit Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' in virsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare, considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos. Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare - el';lm agreat ca singura persoana care aratam interes pentru re- prezenarile sale abstruse. ldeile sale delirante erau pre- cumpanitor de natura religioasa ~i, atund dnd m-a· in- demnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~c capul intr-o parte ~i-ntr-alta, e1 avea intentia evidenta de a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Lui Ii xe- venea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel. .Mai mult, e1 se- credea insu~i zeul soare1ui intrucit pro- ducea vintul prin mJi~carea capului. Transformarea ri- * Eine Mithrasliturgie, pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca .-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind pu- bliClta in 1903. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cu dtiv~ am inainte de 1903) - 31-
  32. 32. tuala 'In zeitate este atestata de Apuleius In misterele lui Isis, ,~i anume In forma unei apoteze solare. Semnifi- catia vlntului de serviciu este, foarte probabil, aceea a spiritului procreator (pneuma inseamna vint) care, ema- nat de soare, patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. Asoele- rea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolistica antica. Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:m- pIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. Pen- tru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcn- tarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soarele are 0 existenta colectiva independent de cazurile "min- tite sau, pentru a ne exprima altiel, ca ea apare 9i in alte timpuri 9i Iocuri. Anumite pieturi medievale reprezinta Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une- 9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbe- lul, fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Porurnbelul semnifica fecundatorul, Sfintul Duh-vint. Desigur, este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacien- tul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast pu- blicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca vi- ziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentare medievala a Bunei- Vestiri, chiar, dad printr-o inirriagina- bila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1. Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinirea vlrstei de douazeci de ani, nu a ciHatorit niciodata, In galeriile publice din Zurich, ora9ul sau natal, neexistind un astfel de tablou. Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziu- nea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului cer- aetari1. Daca am lntllni doar astfel de cazuri, sarcina noastra ar fi mult u9urata; de obicei,adunarea rnaterla- lului probator este mult mai dificila. Mai lntli trebuie sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie putea considera fenomene tipice 9inu simple accidente, ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, sa z;icem de dteva sute, urmarind figurile tipice 9i dezvol- tarea lor in cadrul serie1. Aceasta metoda permite evi- dentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una 9i aGeea9i figura. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile 32 -
  33. 33. prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-, sia ca exprima un arhetip. Atunci c:i'ndmateriaIul dispo- nibil este suficient de bogat ~ia fost bine observat,pot n facute constatari interesante asupra modificarilor pe care Ie sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~i variantele sale pot fi Is.murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~o- giei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat aceasts. metoda ~i cazuistica neCeSaF8..':. COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULUI Jung :;;iFreud Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei lui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhe- tipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de im- pregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0 opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei critiCI n~he- tip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cul- tura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi de curind incununate de succesul publicarii, este putin cunoscut (mai putin chiar decit Freud),intr-o stare de a:;;teptar-:. Sint a:')- teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative, dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an- ~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre comentariile pe care Ie genereaza necontenit. Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psiholo- gice (introvertit/extravertit) in favoarea teoriei arhetipurilor -- ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprinde pe cel care :')tie ca lucrarea TipuriZe psihologice publicata in 1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'. Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor in istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro- * Grundsiitzliches zur praktischen Psychotherapie, vezi :')i psycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua. - 33-
  34. 34. blema tipurilorih filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra istotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn, iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a omenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifes- tarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei se afla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat al premiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhe- tipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psiho- logice? Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria ti- purilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adeva- nite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului, lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), spre a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirma ea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particula- rul sau singularul continuturilor sale, incon$tientul colectiv "une$te" gratie universalitatii arhetipurilor ce-l structurcaza, el nu face decit sa indice natura sa spirituala. PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consa- crate de Jung arhetipurilor, am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0 sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alca- tuita precumpanitor din studii $i articole provenite din confe- rinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existenta catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2 sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei jungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu este simpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari in adincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'cale elemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~i cea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eu moartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$te o adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii inte- grale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii, articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate exaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar neinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita ma- sura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fji eel intitulat "Conceptul deinconstient colectiv". Initial 0 ex- punere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul 1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traduce- rea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani. Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de adaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epa- sat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupra aspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvE- tian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit in mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~int conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie - 34
  35. 35. sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~te utilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat· o. Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1a relatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de ,)pozi- tie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. Din pers- pectiva aansamblului operei psihiatrului elvetian s-ar putes ahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constan- tin Noica numea "contradictia unilaterala". Este un tip de COD- tradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt. In pofida aparentelor, doar Freud fl contesta pe Jung. In ceca ce prive~te problema incon~tientului, Jung nu a negat nicio- data importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3 de Freud; el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul per- sonal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului. Dincolo de frun- tariile incon~tientului personal, arata Jung, incepe tarimul incon- $tientulUi colectiv - adevarata regiune a "mumelor" vietH spi- rituale. Cind Jung pune in discutie interpretarea pe care 0 da Freud tabloului "Sf. Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardo da Vinci, el contest.':i doar consider area acestei picturi drept 0 expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului. In sfirsit, articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa sa intrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice cri- tica inspirata de psihologie, ea este strict continutistica, neavind posibilitatea sa emita judecati de valoare estetice, 1. j'i'.:;;acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai inso- teste uneori si astazi gindirea Iui. Freud, eticheta de mistiGism it 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. $i tntr-un caz si in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din co- modi tate ~entala, lecturi incomplete ~i superficiale san rea cre- dinta pura ~i simpla. Este adevaratca Jung, ca ~i Freud de alt- fel, a aratat, lucru firesc pentru un psiholog al incon:;;tientului, mare interes fenomenelor irationale, printre care ocultismul, al- chimia ~i religia. Dar, dupa cum s-a spus de atitea ori, nu abor- darea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1 cercetator, ci atitudinea acestuia fata de ea. Astfel, studiul raz- boiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-un apologet a1 razboiu1ui. Mutatis mutandis, abordarea de catre Jung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religie nu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod re- petal. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl feno- mene. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::;8. explice ceea ce pare de neexplicat. In Iucra~ea de doctorat, sus-, tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902, intitulatil. semnificativ Contributii la psihologia $i patologia a$a-numite-, lor fenomene oculte, Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazata pe teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal i- zat (un mediu spiritist). Manifestarile paranormale- ale acestuia (personalitatea multi pIa) reprezentau expresii ale complexelor - 35-
  36. 36. sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu pu- tinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt (care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia pro- blema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred primitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :pi- ritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlec- tare. Studiul Contributii la empiria procesului individuatzei, ca- re prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitu- dine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cx- t,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavo- Iul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica in- cbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ re- ligie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de simboluri ale continuturilor arhetipale din incon~tient, Dozitie clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.tica sufletului (1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsa de Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, mai ales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care iocea de incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1- turale de mult asimilate. Existenta inconstientului colectiv TIU ,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimu Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca mistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i in- tr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;cului sanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or pre- zenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe care le-a numit arhetipuri. 2. In studiul pe care H dedica in anul 1905, Jung pune in paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea ce ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorarea nemijlocita, cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca subiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire al respectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 crea- tie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind, reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recu- noa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor. Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcep con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell aeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tunci traiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate pot reface traiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebi- toare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea este Iuata drept 0 noua creatie. Jungexemplifica cu un fragment din Also spraeh Zarathustra unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i ,dea seama pasaje din Blatter ·aus Prevorst de Justin Kerner. 3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve- 36
  37. 37. ~ dere liturgic, adoptind un rit aparte, de ongme obscura, Clrata, Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. specialii, i?ucure~ti 1985, p. 215-218. Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~e contureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma, care adat na~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei, care a stat la naza ritului galican, oficiat in Italia sudica· ~i nordica, Galia, Spaniil ~i chiar Africa. Treptat ritul galican a fost. inlocuitde cel ro;' man, a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreaga cre~tinatate catolica, cea de rit roman, cunoscutasub numele de Missa .. 4. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pen- tru termenii din germana elvetiana sau engleza, cuvintul na~ derivind din "nun": nun-nuna~-nana~-na~, ceea ce s··ar ex- plica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cu botezul (Gh. Geana, Forms and Functions of the Romanian Spi- ritual Kinship, Revue Roumaine des Siences Sociales, 1/1(82). 5. Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se refera la fenomenele sociale generate cle national-socialism in Germa- nia anilor '30, conclamnindu-Ie, a~a cum 0 face citeva rinduri mal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram,form'lt in "oribila realitate". In 1936 aparea studiul Wotan, dedicat de psihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor, care da ex- presie credintei ca trezirea batrinului Wotan, anticipata de Nietzsche, Schuler, $tefan George, Klages, ,,0 insu~ire fund a- mentala a sufletului german, un factor sufletesc de naturti ira- tionala, un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala", re- prezinta elementul p.xplicativ preeminent in raport cu fao:t;orii politici sau economici. Peste zece ani, Jung vaaborda, sub un titlu concludent - Dupii catastrofii - problema culpabilitatii germanilor, desigur tot din perspectiva psihologica. Venirea la putere a lui Hitler, personalitate isterica prin excelenta, a fost cu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. Predispozi- tia isterica a germanilor, derivind dintr-o "mai mare distanta intre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii", adica din- tr-o pronuntata dizarmonie interioara, 9i-ar fi gasit, dupa Jung, intruchiparea artistica suprema in figura lui Faust, care nu ar fi putut fi creata dedt de un german. Cad Faust exprima desavir· ~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provine din contradictiile 9i sfi~ierea interioara, prin acel eros al depar- tarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri ; datorWi lui cunoa~tem acelzbor spiritual inaIt ~i acea didere in vina ~i intuneric, ba, mai rau chiar, caderea in virtejul tri~eriei ~i al violentei crimina Ie, efecte ale pactului Cll raul". (C. G. Jung, Nach der Kathastrophe, in Gesammelte Werke, Band X, Walter Verlag, p 230) 6. Problema originii arhetipurilor, hotaritoare pentru teoria jungiana, ramine deschisii. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale, Jung afirma constant, a~a cum se intimpla ~i in acest text, ca arhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale speciei homo sapiens. A9adar, ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene- - 37-
  38. 38. tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;re- lor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neo- darviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiropla- toare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene :;;i neolamarc- kiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind fi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvins de €xistenta arhetipurilor gratie unul material eazuistic cople- fiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originii arhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singu- lara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen .,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale. 7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizata doar in interpretarea viseIor; c1nd este lipsita de un punct de pleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcn- tala a tehnicii psihanalitice: pacientul este invitat sa spuna tot ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa opereze vreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol san ins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIe- care (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 consi- derata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle selectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsocia- pei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineon- stiente . . 8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph- 'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare indica precautiile necesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in (;ar~ amplificarea este indispensabila a, cind dorim sa ~tabi- Urn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cind incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpre- tare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate "e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale tra- ditiei atestate istorie.
  39. 39. DESPRE ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UI COLECTIV ' Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dm acele idei care la inceput ~ocheaza publicul, pentrll ca apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul curent, a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:;;- tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon:;;tient, dezvoltata mai ales de C.G. Carus ~i Evon Hartmann a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicaleorientate ~tiintific. La inceput conceptul de incon~ti.ent s-a marginit la desemnarea continuturilorrefulate- sau uitate. Pentru Freud incon~tien:tul, de~i apare deja - cel putin meta- fork - ca subiect activ, nu este in esenta. nimic altceva dedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <ire doar datorita acestui f~pt 0 importanta practic~ .. Ca atare, conform acestei viziuni incon:;;tientul are 0 natul'a exclusiv personala,'c de~i pe ,de alta parte chiar Freud * In lucrarile ulterioare Freud si-a· nuantat VIZlUnea funda- mental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ,;sine" 39
  40. 40. a sesizat ca modul de gindire a1 incon;;tientu1ui este ar~ haico-mito1ogic. ' Fara indoiaEi, un strat oarecum superficial a1 incon- ~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaL Acesta se sprijina pe un strat mai adine, care nu mal provine din experienta personala, ci este innascuL 8tra- tul acesta mai adinc constituie a;;a-numitul incon$tient colectiv. M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeest inconc;;tient nu este individual ci universal, adiea, in ('PO- zitie cu psihismul individual, cuprinde continuturi ~i moduri de comportament identiee cum grana salis la to~i indivizii, indiferentde loeu1 na~terii. Aeela~i 1a t)ti oa- menU, e1 formeaza baza psihica de natura supraperso- ,nala, prezenta in fiecare. Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Con- tinuturilor constientizabile. De aceea nu putem vorbi despre incon;;tie~t decit ilL masura in care sintem capa- bili sa-I identifieam continuturile. Continuturi1e inCO;l$- tientului personal sid in principal a;;a-numitele C01n- plexe afective, care constituie intimitatea personala a vietH psihice, In schimb, continuturile incon~tientului co- lectiv sint a;;a-numitele arheti]Juri. Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':. eu referire 1a imago Dei in om. De asemenea, 1a 1re- neus unde citim: "Mundi fabricator non a serr.etipso fecit haec, sed de alienis 3.rchetypis transtulit". In Cor- pus Hermeticum***Dunmezeu este numit ,Oa,Jxf;WiCOU lpcoS [La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJte ori : aUt in De caelesti hierarchia *~'**UtUl>/.ut upxs":"urdw cit 91in De divinis no minibus . "''"'"*'" La Augustin de;;i flU apare cuvintul arhetip, ideea este prezenta. Extragem din De diversis questionibus: "idee ... quae ipsae formate (das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta co- lectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata. * De opijicio mundi, Index ** Adversus omnes haereses, 2, 6 (p. 126). **1' (Scott, Hermetica I, p; 140; lumina arh€tipaliil **** II, 4 (Migne, P. G,-L.nr cot 144; arhetipurile ima- teriale) ,'1'**,"" (Migne, l. c., col. 59S, - 40
  41. 41. non sunt... que in divina intelligentia eontinentur"" Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul et8oc; Aeecus!ta idenumire €ste potrivita :;;i !foloSii- toare sCQPurilGrnoastre~c8.ci ea spune ca in cazul conti- nuturilor eolective ale incon:;;tientului avem de a face ell tipuri arhaiee sau - mai bine zis - eu tipuri origi- nare, eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale exis- tente din vremurile straveehi. Expresia "representations collectives", utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnarea figurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primiti- vilor, poate fi aplicata fara difieultate :;;icotinuturilor in..: con:;;tiente, care inseamna aproape acela:;;ilucru. Caci 1n- vataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta mor- fozate. Totu:;;iele nu mai sint aici eontinuturi ale incon- ~tientului, ci is-au inve:;;mintat in formule eOW'itiente, care sint transmise prin traditie, mai ales sub forma invataturii ezoterice - expresie tipica a transmiterii continuturilor colective de provenienta incon:;;tienta. o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')ns- titDie miturile :;;i basmele. Dar :;;iin acest eaz 2ste yorba de forme specific fixate, care sint l'ransmise de-a lungul unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de ar- hetip se potrive:;;te doar mijlocit celei de "representaUons collectives", intrucit prirna se refera dGar la aeele. canti- Huturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelu- crari con:;;tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihice nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica san prelucrata careia i-a dat na:;;tere nu exista 0 diferenta " De diversis questionibus, LXXXIII, xlvi col. '19 (IdeL. 21.', insele neformate ... cantin ute in inteligenta divina). Al- chimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~; din Tractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus (Thetrum chemi- cum, 1613. Iv. p. 718) aflam: "...ut Deus omnem divinitatis 8uae thesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eadem modo Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se cir- cmnferens ....' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un ,T- hetip toate comorile divinitatii sale ... tot asHe1 Saturn poarta in ';me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) .. La Vige·· nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum, 1661, VI, p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata dupe. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo" ("homo maximus" 1a Swedenborg). - 41
  42. 42. r insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invatatmilor ezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieei indica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrarii con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 eu- noa~tem din vise ~i viziuni, este mult mai individuala, mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit, de exemplu. Arhetipul este un continut ineon$tient pe care con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea, ~i anume in sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'. Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplin cIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul, invatatura ezoteriea ~i basmul. MuIt mai dificila este ineerearea de a lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psiho- logic. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeum eu reprezentari solare, lunare, meteorologice, eu repre- zentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari ajutatoare. Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psi- hiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpe neobservat. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI' lueruri eunoscute prezinta putin interes; in sehimb el, sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie ire- zistibila de a asimila toate experientele senzoriale ex- terne unoI' proeese psihice. Pentru primitiv, inregistra- rea rasaritului ~i apusuluisoarelui nu este suficienta; aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i un proees psihic, eu alte euvinte drumul soarelui tre- buie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou, ('are, in fond, nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omu- luL Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi varai ~i iarnp, fazele lunii, anotimpul ploilor etc., nu sint ale-: gorii ** ale unoI' experienteobiective, ci expresii sim- ~ bolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului, J * Pentru a fi exaeti'trebuie sa distingem intre "arhetip" ~i "reprezentare arhetipala".Arhetipul in sine este un model ipo- tetie, neintuitiv, foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~ noseut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aeeasta ~ilu~ erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen des Psychi- sehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei psihieului). ** Alegoria ,este 0 parafrazarea unui conti nut con~tient, in 'timp .eje sim.bolul,expresia .cea mai adeevata eu putinta pentru. un contimit abia banuit, dar incanecuno5cut, incon~tient. -!±2-
  43. 43. care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratec- tarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea este aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva mi- lenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica ma- sura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi jlscientia intuitiva", intrudt caracterologia psihologica nu a putut fi desprinsa de a:;;tri.Jar eel care astcizi mai crede sau crede din noU in astrologie, acela redevine de regula victima vechii presupozitii superstitioase a influ- en~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un ho- roscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixat din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0° Aries, 1 ca deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale :irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace, datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni a lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar. Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impre- sionanta incH prima incercare de interpretare a mitului ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea natu- rii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;min- tarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Toc- mai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegerea mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Ii simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irna- gini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;iea in- con:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;ipasiv, a c3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate procesele naturE *. "In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", ii spune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satis- race arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acest secret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezle- gat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este prin- cipial diferitii. Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnva- Vitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a * Vezi pentru aceasta Jung $i Kerenyi, EinfilhruTl9 in das 1VeseTl der Mythologie, ** Schiller, Die Picolomini, II, 6, p. 118. - 43-
  44. 44. sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea su- prema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree.. ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~- tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':' tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierile lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea invatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcarei priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imagi- nea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CB- prinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de expe- rienta individuala. Experienta originara fiind pierduta, noi putem incerca doar s-o aproximam prin interme- diul imaginii pe care a produs-o. De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost trans- puse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu: pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele sufle- te~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:peri- enta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina ?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-a fost luatde comorile simbolice ale orientului, inca pline de farmee, care pot satisface mult timp de aeum inainte dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe dea- supra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste, fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline de mister ~i de promisiuni.Totu~i,cu cit ne devin mai fa- miliare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frec- venta, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imacula- tei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trini- tatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imagina- tia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta. De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat se simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlile grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul 9i sipritul omuluiantic au fost captate de ideile cre~- tine. Sint numerol;>iaceiacaremai intH g-au lasat in 44 -
  45. 45. voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scu- fund at in nevroza kierkegaardiana gau pina cind relatia lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pro- nuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil de tensionata relatie eu-tu, petru· ca apoi sa sucombe in fata farmecului' proaspetei exoticitati a simbolurilor 'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna infringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care se simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt de inadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinza- toare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii de aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople- ~easca. Doar au fost create din materia originara a reve- latiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divi- nitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divi- nitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemij- locite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datorita efortului adesea multisecular al spiritului oman, in- duse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, re- prezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire, straveche, numita Biserica. Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus von FlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilu- stra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~a- numita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat in- tr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a de- terminat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pas- trata prin intermediul unei picturi contemporane, exis- tente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Este vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~ tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fra- tele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrate apartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i * Vezi Jung, Bruder Klaus, in Gcsammelte Werke, Band XI, Walter-Verlag, 1971. - 45-
  46. 46. ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--o forma 'inteligibila. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir, indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelu- crarea" simbolului. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~ influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau, I-a con- dus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Tre- ime insa$i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~i iubirea ve$niea, ceea ee reprezinta $i pictura din Sa- chseln. Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In momentu1 extazu1ui, fratele Klaus a vazut 0 priveliste _ atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat ex- presia, $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]] se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima intensitate. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquot autem ad hune advenissent, primo conspeetu nimio stu- pore sUnt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causarll dicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, hu- manam faciem astentantem, euius intuitu cor sibi in minuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipse stupefactus, aver so statim vultu, in terram eorruisset atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hard- bilem" *. Pe buna dreptate, aeeasta viziune a fost pusa in le- gatura cu eea din Apocalipsa 1, 13 $i urm. **, adiea eu aeea imagine apoealiptiea a lui Cristos, care este depa- $ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :;;apte oehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5,6), Relatia dintre aeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1n- teligibila. De aceea, traditia a interpret at inca de tim- puriu aeeasta viziune intr-un anumit mod, AsHel, uma- nistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau * Blanke, Bruder Klaus von FlUe, p. 92 ~i Urm. ("Toti cei care veneau la el se speriau de in data ee-l priveau, Des;Jre cauza aeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii pa- trunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l S-3 temut ca inima ar putea sa i s-€ farimiteze. De aceea, plin de spaimiL ~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. ,cesta C;T fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"j Vezi 91 Stiiekli, Die Visionen des seligen Bruder Klaus, p. 34. ** Blanke, l.e" p, 94. - 46-

×