Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Marinescu

724 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Marinescu

  1. 1. Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice PERGAM Conferința Națională Rolul bibliotecii ANBPR în promovarea “Viitorul aparține culturii informației bibliotecilor în și a utilizării etice schimbare” a acesteiaBrăila, 19 octombrie 2012
  2. 2. Dreptul de autor în relația cu bibliotecile. Rolul organismelor de gestiune colectivă în relația cu autorii și bibliotecile.LITERA SCRIPTA MANET [The written word endures]IN TENEBRIS LUX [In darkness light]LIBER DILECTATION ANIMAE [Books, the delight of the soul]EFFICIUNT CLARUM STUDIO [They make it clear by study]DULCE ANTE OMNIA MUSAE [The Muses, above all things, delight ] Library of Congress, pictor E. J. Holslag Marinescu Ana-Maria Director General PERGAM
  3. 3. STRUCTURĂ1. Limite și excepții – dreptul de reproducere2. Dreptul de împrumut public3. Propuneri legislative4. Operele orfane și out of print5. Gestiunea colectivă – Acordul Google Books6. Prezentare PERGAM
  4. 4. DREPTUL DE REPRODUCEREDreptul exclusiv al titularilor de drepturi de a autorizasau interzice realizarea:– integrală sau parţială– a uneia ori a mai multor copii ale unei opere– direct sau indirect– temporar ori permanent– prin orice mijloc şi sub orice formă– inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice.
  5. 5. EXCEPŢII DE LA DREPTUL DE REPRODUCERE Acele situaţii în care utilizarea unei opere aduse anterior la cunoştinta publică este permisă fără consimţământul titularilor de drepturi şi fără plata vreunei remuneraţii – REGULA CELOR 3 PAŞI: 1. Prevăzute pentru anumite cazuri 2. Să nu contravină exploatării normale a operei 3. Să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare• Convenţia de la Berna – art. 9 (2) - autor• TRIPS – art. 13 – titulari de drepturi• WCT – art. 10 - autor• WPPT – art. 16• Directiva INFO-SOC – art. 5 (5) – titulari de drepturi
  6. 6. D. INFO-SOC – ART. 5 (2) c• acte specifice de reproducere realizate de către: – biblioteci publice – instituţii de învăţământ – muzee – arhive• al căror scop nu este obţinerea de avantaje comerciale sau economice directe sau indirecte• ART. 33 – Lg. Nr. 8/1996: d) reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituțiilor publice culturale sau știintifice, care funcționează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecția permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective; e) reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituțiile de învățământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obținerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
  7. 7. D. INFO-SOC – ART. 5 (2) c• “acte specifice de reproducere” – singura excepţie din Directivă care se referă în mod explicit la prima condiţie a 3 step test – “anumite cazuri”• excepţie sau limitare prevăzută în beneficiul anumitor instituţii non-profit, cum sunt bibliotecile publice, instituţiile de învăţământ, muzeele şi arhivele.• excepţie limitată la anumite cazuri speciale, care ar putea include anumite acte necesare pentru conservarea operelor cuprinse în cataloagele bibliotecilor, însă nu sunt prevăzute reguli în ceea ce priveşte aspecte precum “conversia formatului” sau numărul de copii care pot fi realizate în temeiul său, astfel de aspecte sunt reglementate la nivel naţional.• excepţia nu se aplică utilizării în contextul furnizării online a operelor sau a altor obiecte protejate (fonograme).
  8. 8. DIGITALIZAREA• Conversia unei opere din format analog în format digital prin reproducerea operei care în prealabil este scanată• Pentru situaţiile aplicabile excepţiei nu este necesar acordul titularilor de drepturi
  9. 9. EXCEPŢIE LA EXCEPŢIE• Excepţia nu se aplică activităţilor realizate de către entităţi private (Google Books), fiind limitată numai la reproducerile realizate de către biblioteci publice, instituţii de învăţământ, muzee şi arhive şi numai la acele acte care nu au ca scop obţinerea de profit.• Dacă reproducerile sunt realizate de către entităţi private şi în situaţii care exced art. 5(2)c, este necesar în prealabil acordul titularilor de drepturi pentru reproducerea operei.
  10. 10. ACORDUL GOOGLE BOOKS
  11. 11. ACORDUL GOOGLE BOOKS/1• Acordul nu reglementează drepturi exclusive ale Google privind digitalizarea operelor şi punerea acestora la dispoziţia publicului, deşi Acordul pare o licenţă obligatorie acordată în favoarea unei singure companii.• titularii de drepturi au dreptul să decidă dacă participă în cadrul Proiectului, precum şi dreptul de a solicita retragerea operelor lor din cadrul Proiectului, deci se bucură de dreptul de a decide dacă, când, cum şi în ce condiţii vor fi utilizate operele sale;• drepturile patrimoniale ale căror utilizare este permisă sunt remunerate conform înţelegerii;• Acordul revoluţionează piaţa tradiţională a vânzărilor de carte, cu implicaţii majore în privinţa acestora, dar pe de altă parte asigură cu succes accesul la cultură şi cunoaştere;• crearea Biroului de înregistrare a cărţilor ca formă a unui organism de gestiune colectivă, ce va administra drepturile şi operele supuse Acordului;• Google va putea un sistem de management al conţinutului şi va avea avea posibilitatea să înlăture cărţile care nu au o „amprentă” determinată, ca şi de exemplu în cazul YouTube.
  12. 12. ACORDUL GOOGLE BOOKS/2• În baza Acordului compania Google are dreptul neexclusiv să continue scanarea cărţilor şi a inserturilor, să vândă instituţiilor abonamente la un fond de carte în format electronic, să vândă accesul online la diferite cărţi, să vândă reclame pe pagini din cărţi, să prezinte porţiuni dintr-o carte sub formă de fragmente pentru „examinare sumară”, pentru a încuraja vânzarea accesului online la cărţi; să prezinte fragmente din cărţi; şi să prezinte informaţii bibliografice din cărţi.• Categoriile de utilizare cu afişare includ: - utilizarea prin acces - vizionarea şi adnotarea întregii cărţi, precum şi imprimarea şi copierea/inserarea unor fragmente ale cărţii, conform condiţiilor referitoare la numărul de pagini permis. În această categorie intră abonamentele pentru instituţii, achiziţionarea de către clienţi a accesului online, accesul public la biblioteci şi în alte locuri. - examinarea sumară îi permite unui cercetător să vadă până la 20% din carte înainte de a lua decizia de a cumpăra cartea, fără a putea să copieze şi să insereze, să adnoteze sau să imprime pagini din carte. Examinarea sumară este concepută ca instrument de marketing pentru a vinde cartea. - afişarea fragmentelor îi permite unui cercetător să vadă trei sau patru rânduri de text dintr-o carte până la maximum trei fragmente pentru fiecare utilizator, din cartea respectivă. - afişarea paginilor bibliografice - utilizatorii pot vedea pagina de titlu, pagina cu drepturile de autor, cuprinsul şi indexul cărţii respective.
  13. 13. ACORDUL GOOGLE BOOKS/3• Utilizarea fără afişare nu presupune afişarea conţinutului unei cărţi pentru public. Printre exemplele unei utilizări de acest fel se numără informaţiile bibliografice (fără afişarea paginilor cărţii), indexarea integrală fără afişarea textului; indexarea geografică a cărţilor; listarea algoritmică a cuvintelor cheie din capitolele cărţilor; şi cercetarea şi dezvoltarea internă de la compania Google.• Consultarea unei cărţi presupune vizualizarea unor părţi ale acesteia până la atingerea limitei stabilite de partener, autor sau editor, de obicei 20% din paginile cărţii. Un număr mic de parteneri au autorizat afişarea cărţii în procent de 100%. Ca măsură de precauţie, unele pagini pot fi blocate pentru a nu fi afişate.• Categoriile de afişare ale lucrărilor sunt diferite în funcţie de natura acestora din urmă. Astfel, cărţile disponibile pe piaţă, nu sunt, implicit, incluse în nicio categorie de utilizare cu afişare, titularii de drepturi vor decide, pentru fiecare carte în parte, dacă să includă sau nu una sau mai multe din cărţile lor într-una sau în toate categoriile de utilizare cu afişare. De exemplu, o carte poate fi inclusă în toate categoriile de utilizare cu afişare, iar alta numai în categoria de utilizare cu afişare pentru examinare sumară. Deţinătorii de drepturi pot schimba, în timp, aceste preferinţe pentru a exclude de exemplu mai târziu cartea din categoria de utilizare cu afişare pentru examinare sumară.• Cărţile epuizate sau out-of-print în Statele Unite, sunt, implicit, incluse în toate categoriile de utilizare cu afişare. Titularii de drepturi ai acestor lucrări, pot decide totuşi, pentru fiecare carte în parte, dacă să excludă sau nu cărţile lor dintr-una sau din toate categoriile de utilizare cu afişare. O carte poate fi exclusă, de exemplu, din toate categoriile de utilizare cu afişare, iar alta poate fi exclusă numai din categoria de utilizare cu afişarea fragmentelor. Titularii de drepturi pot schimba, în timp, aceste preferinţe pentru a include de exemplu mai târziu cartea în categoria de utilizare cu afişarea fragmentelor. Totuşi, cărţile epuizate trebuie incluse în categoria abonamentelor pentru instituţii, pentru ca acestea să fie puse la dispoziţia clienţilor pentru accesul online.
  14. 14. OPERELE ORFANE
  15. 15. REGIM JURIDIC• Definiţie – opere pentru care drepturile de autor sunt valabile, însă titularii de drepturi nu pot fi identificaţi sau localizaţi.• Operele protejate pot deveni orfane dacă datele referitoare la titularii de drepturi lipsesc sau nu mai sunt actualizate, de exemplu în cazul operelor care nu mai sunt exploatate comercial.• Operelor scrise, fotografiilor, operelor audiovizuale.
  16. 16. ASPECTE PROBLEMATICE• Modul în care utilizatorii care pun la dispoziţie opere orfane pot fi exonoraţi de răspundere în cazul în care titularii de drepturi reapar şi îşi revendică drepturile asupra operei• La nivel internaţional au fost adoptate iniţiative privind operele orfane (SUA, Canada), abordate în mod diferit – numitorul comun: un utilizator trebuie să efectueze o căutare rezonabilă pentru a încerca să identifice sau să localizeze titularii de drepturi.• 2012 – Directivă asupra anumitor utilizări permise ale operelor orfane
  17. 17. DIGITALIZAREA CONŢINUTULUI CULTURAL• opere scrise, ziare, fotografii, obiecte de muzeu, materiale audiovizuale = materiale culturale• Bibliotecilor publice, muzeelor şi arhivelor• Măsură importantă pentru a asigura un mai mare acces la materialele culturale, iar în unele cazuri reprezintă singura modalitate în care unele materiale culturale vor fi disponibile şi generaţiilor viitoare• Operele orfane = opere aflate sub incidenţa dreptului de autor şi ale căror titulari de drepturi sunt dificil sau chiar imposibil de localizat• Operele out of print = opere aflate sub incidenţa dreptului de autor dar care nu mai sunt disponibile publicului/cu tiraj epuizat (sau nu mai sunt distribuite către public în cazul operelor audiovizuale)• Statele membre trebuie să creeze un mecanism care să faciliteze utilizarea operelor orfane, însă până în prezent majoritatea statelor membre nu au elaborat o reglementare în ceea ce priveşte operele orfane (cu excepţia Danemarca – licenţe colective extinse, Ungaria – licenţe emise de către un organism public), iar caracterul său transfrontalier pare să necesite o abordare armonizată.• Promovarea unei baze de date privind operele orfane şi a celor aflate în patrimoniul public.
  18. 18. PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGII NR. 8• Gestiunea colectivă obligatorie pentru exercitarea dreptului de reproducere şi punere la dispoziţia publicului în formă digitală de către bibioteci publice, arhive şi muzee a operelor orfane.• Opera orfană = opera al cărei titular de drepturi nu a putut fi identificat sau localizat prin depunerea diligenţelor necesare de către organismele de gestiune colectivă• Dacă titularul de drepturi este identificat sau localizat ulterior, gestiunea colectivă obligatorie nu se mai aplică pentru opera respectivă de la data identificării sau localizării.
  19. 19. DISPONIBILITATEA ON-LINE A CONŢINUTULUI CULTURAL- a fost prevăzută înfiinţarea Bibliotecii digitale europene, şi prin aceastaîncurajarea instituţiilor culturale naţionale, editorilor şi altor titulari dedrepturi să digitalizeze materialele pe care le deţin şi să le pună la dispoziţiapubicului prin intermediul Bibliotecii.- Europeana – bibliotecă, muzeu și arhivă online a Europei – a fost inauguratăîn noiembrie 2008, scopul său este acela de a oferi publicului acces prininternet la patrimoniul cultural și științific al Europei.- platformă de prezentare pe internet a patrimoniului cultural al statelormembre, cât și un mijloc de a oferi tuturor celor interesați acces la acestpatrimoniu.- potențialul economic creat prin accesul online la valorile culturale europene,ca sursă de creativitate și inspirație pentru noi produse și servicii în domeniica educația.- stimulează și vizează noi inițiative de digitalizare în statele membre, oferindo evidență a materialelor care au fost deja digitalizate și subliniazădiscrepanțele existente în ceea ce privește eforturile de digitalizare în Uniune.
  20. 20. CONSERVAREA DIGITALĂ• Stabilirea unor strategii naţionale pe termen lung• Reglementări legislative care să permită: – realizarea de copii multiple – migrarea materialelor culturale digitalizate între instituţiile publice în scopul conservării acestora – Conservarea a materialelor de tip web-content de către instituţii mandatate în acest sens prin utilizarea unor tehnici de “strângere” a materialelor de pe Internet
  21. 21. TIPURI DE CONŢINUT• Opere orfane – SUA – 1923 - operele publicate înainte de 1923 sunt considerate ca aparținând domeniului public Prin urmare, o mare parte a materialelor de origine europeană datând dinainte de 1923 pot fi digitalizate și puse la dispoziția publicului în SUA fără a fi nevoie de un acord de licență, însă, pentru cetățenii europeni, aceste materiale nu pot fi întotdeauna disponibile prin intermediul unor servicii ca Europeana. În practică, principala consecință este că publicul din SUA are un grad mai mare de acces online la cărțile digitale decât publicul din Europa.• se impune identificarea unor soluții, de exemplu accelerarea procesului de creare a unor registre a operelor orfane sau cu tiraj epuizat - proces în curs de desfășurare prin intermediul proiectului ARROW - sau utilizarea pragmatică a unei date de referință care să impună un prag inferior pentru căutarea diligentă a operelor anterioare unei anumite date.
  22. 22. TIPURI DE CONŢINUT• Opere aflate în patrimoniul public trebuie să rămână în domeniul public după digitalizare și trebuie să devină accesibile pe internet• În practică însă unele instituţii care pun la dispoziţie materiale digitalizate prin intermediul Europeana solicită drepturi pentru copiile digitalizate și/sau aplică tarife pentru descărcarea de conținut.• Din punct de vedere juridic, se pune întrebarea dacă digitalizarea în sine dă naștere unor noi drepturi: NU, cu toate acestea, gradul de originalitate necesar pentru crearea de drepturi de autor nu este armonizat la nivel european, prin urmare răspunsul la această întrebare poate fi diferit de la un stat membru la altul.
  23. 23. DREPTUL DE ÎMPRUMUT PUBLIC
  24. 24. DISPOZIŢII LEGALE ÎN MATERIE• ART.13 lit. e) – dreptul patrimonial, distict şi exclusiv, al autorului de a autoriza sau interzice împrumutul operei;• ART.98 alin.(1) lit.e) – dreptul patrimonial exclusiv al artistului interpret sau executant de a autoriza ori de a interzice împrumutul interpretării sau al execuţiei fixate;• ART.105 alin.(1) lit.d) – dreptul patrimonial exclusiv al producătorului de înregistrări sonore (fonograme) de a autoriza ori de a interzice împrumutul propriilor înregistrări sonore;• ART.1063 alin.(1) lit.d) – dreptul patrimonial exclusiv al producătorului de înregistrări audiovizuale (videograme) de a autoriza ori de a interzice împrumutul propriilor înregistrări audiovizuale;• ART.113 lit.h) – dreptul patrimonial exclusiv al organismelor de televiziune şi radiodifuziune de a autoriza ori de a interzice împrumutul propriilor emisiuni şi servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune fixate pe orice fel de suport;• ART. 144 – regimul juridic al împrumutului public;• ART. 1231 alin. (1) lit. b) – gestiune colectivă obligatorie (împrumutul public efectuat prin bibliotecile publice);• ART. 1232 alin. (1) lit. c) – gestiune colectivă facultativă.
  25. 25. REGIM JURIDIC• Punerea la dispoziţie a unei opere spre utilizare realizată cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: • cu autorizarea autorului • pentru un timp limitat • fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect • prin intermediul unei instituţii care permite accesul publicului în acest scop
  26. 26. PRECIZĂRI• Împrumutul unor opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decât după 6 luni de la prima distribuire a operei.• Dreptul de împrumut nu se epuizează odată cu prima vânzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei opere, pe piaţă, efectuat sau consimţit de titularul de drepturi.
  27. 27. LIMITĂRI ÎMPRUMUTUL PUBLIC EFECTUAT PRIN BIBILIOTECI - nu necesită autorizarea autorului, însă autorulbeneficiază de o remuneraţie echitabilă, ce nu poateface obiectul vreunei renunţări sau înstrăinări dinpartea acestuia (dispoziţie conformă art. 5 dinDirectiva nr. 92/100/CE)
  28. 28. EXCEPŢII/1 Remuneraţia echitabilă nu se datorează în cazul în care împrumutul este efectuat prin bibiliotecileinstituţiilor de învăţământ şi prin bibliotecile publice cu acces gratuit.• Rezultă astfel că prevederile Directivei au fost transpuse incorect în cadrul legislaţiei naţionale, deoarece sunt exceptate de la plata remuneraţiei echitabile bibliotecile din toate instituţiile de învăţământ şi toate bibliotecile publice cu acces gratuit.• Din acest motiv sistemul dreptului de împrumut public nu a fost pus în practică, iar, în prezent, în România nu există o metodologie în vigoare care să aibă ca obiect împrumutul public, prin urmare organismele de gestiune colectivă nu au colectat remuneraţii având ca sursă acest drept iar titularii de drepturi nu au beneficiat de remuneraţiile cuvenite.
  29. 29. EXCEPŢII/2 De asemenea, operele ce nu pot face obiectul dreptului deîmprumut public sunt menţionate în mod expres în art. 145: • construcţiile rezultate din proiecte arhitecturale; • originalele sau copiile operelor de design ori de artă aplicată, utilizate pentru realizarea produselor de consum; • originalele sau copiile operelor, realizate în scopul comunicării publice ori pentru a căror utilizare există un contract; • lucrările de referinţă pentru consultare imediată sau pentru împrumut între instituţii; • operele create de autor în cadrul contractului individual de muncă, dacă acestea sunt utilizate de către cel care a angajat autorul, în cadrul activităţii obişnuite.
  30. 30. GESTIUNE COLECTIVĂExercitarea dreptului la remuneraţie echitabilăpentru împrumutul public trebuie realizată prinintermediul organismelor de gestiunecolectivă în domeniu.
  31. 31. RĂSPUNDERE Încălcarea dreptului de împrumut publicdeschide autorului doar calea unei acţiuni înrăspundere civilă, aceasta nefiind sancţionatăcontravenţional sau penal. În prezent, în jurisprudenţă nu au fostsemnalate asemenea cazuri.
  32. 32. MODIFICĂRI LEGISLATIVE Proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996- art. 144 alin. (3) Remuneraţia echitabilă prevăzută pentru împrumutul public nu se datorează, în cazul în care împrumutul este realizat prin bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar.- art. 25 alin. (2) „(1) Drepturile patrimoniale prevăzute la art. 13 şi 21 durează tot timpul vieţii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţă publică în mod legal. În cazul în care se constată, conform procedurilor legale, că nu există moștenitori potrivit Codului civil, drepturile patrimoniale se exercită și contravaloarea acestora se colectează de organismul de gestiune colectivă mandatat în timpul vieţii de către autor sau, în lipsa acestui mandat, de organismul de gestiune colectivă din domeniul respectiv de creaţie, după caz de organismul de gestiune colectivă desemnat prin acordul organismelor beneficiare din domeniul respectiv de creație. Sumele astfel obţinute din colectarea contravalorii acestor drepturi nu constituie venit al organismului de gestiune și se virează la Fondul Național Cultural, fiind utilizate în cazul operelor scrise numai pentru susținerea, colectarea și repartizarea dreptului la remunerație echitabilă pentru împrumutul public prevăzut la art. 144 alin. (2).”
  33. 33. REGLEMENTARE INTERNAŢIONALĂ• Dreptul de împrumut public nu este reglementat de nicio Convenţie sau Tratat internaţional din domeniu, şi nici de Acordul TRIPS. La jumătatea anilor 1990, OMPI a propus un Protocol de modificare a Convenţiei de la Berna în vederea reglementării dreptului de împrumut, dar propunerea de Protocol nu a fost susţinută de majoritatea delegaţiilor statelor.• Cu toate acestea, în anul 1992, Comisia Europeană a adoptat Directiva privind dreptul de închiriere şi de împrumut (Directiva 92/100/CEE), care este în prezent singura reglementare supranaţională privind dreptul de împrumut, şi care stabileşte cadrul legal specific dreptului de autor pentru recunoaşterea de către Statele Membre a dreptului de împrumut pentru autori şi alţi titulari de drepturi.
  34. 34. DIRECTIVA PRIVIND DREPTUL DE ÎNCHIRIERE ŞI DE ÎMPRUMUT• Autorii, artiştii interpreţi sau executanţi, producătorii de fonograme şi producătorii de filme au dreptul exclusiv de a autoriza sau interzice împrumutul originalelor sau a copiilor operelor lor, respectiv produselor purtătoare de drepturi conexe.• Prin „închiriere” se înţelege punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi pentru un avantaj economic sau comercial direct sau indirect a unei opere.• Prin „împrumut” se are în vedere punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi fără un avantaj economic sau comercial direct sau indirect, a unei opere prin intermediul unei instituţii care este accesibilă publicului. Din punctul de vedere al Comisiei Europene asemenea instituţii sunt în primul rând bibliotecile publice, iar, în funcţie de definiţia termenului „public” în cadrul legislaţiilor naţionale, bibliotecile universităţilor şi cele din cadrul instituţiilor educaţionale pot intra în această categorie.• Art. 5 din Directivă permite Statelor Membre să deroge de la dreptul exclusiv privind împrumutul public cu condiţia plăţii cel puţin a unei remuneraţii echitabile către autori şi alţi titulari de drepturi. Mai mult decât atât, Statele pot stabilii cuantumul remuneraţiei şi pot excepta anumite categorii de instituţii, nu toate instituţiile, de la plata remuneraţiei, şi, de asemenea, pot acorda prioritate obiectivelor culturale naţionale în stabilirea sistemului de împrumut public.
  35. 35. ÎMPRUMUTUL PUBLIC ÎN EUROPA• În unele ţări (Belgia, Estonia, Lituania) dreptul de împrumut se bazează pe tradiţia dreptului de autor, stabilindu-se prin lege o remuneraţie suplimentară în beneficiul autorilor operelor împrumutate sau cumpărate de către biblioteci.• În alte ţări (Danemarca, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Slovenia, Suedia) legea recunoaşte şi consimte legitimitatea unui avantaj al autorilor cu titlul de „împrumut” şi instaurează un sistem social (sprijinire) a creaţiei, în principal a celei literare.• În alte ţări se supune unui concept mixt în care remuneraţia vărsată direct titularilor de drepturi (autorilor) se împleteşte cu o prelevare destinată acţiunii sociale (Franţa).• Unele sisteme extind dreptul de împrumut la suporturile audio, în timp ce altele se cantonează la o anumită categorie de opere, esenţialmente de ficţiune literară.
  36. 36. ŢARA AN SUMA BIBLIOTEC MODALITAT DIVERSE I E DE REPARTIZAR EFRANŢA 2006 11 Biblioteci 50% autori Librăriile plătesc un procent de 6% din valoarea MIL. regionale şi 50% editori cărţilor achiziţionate de către biblioteci, iar Guvernul EURO universitare plăteşte o remuneraţie de 1,50 EURO/persoana care împrumută cărţi din biblioteci.MAREA 2006 7,6 Biblioteci autori Repartiţia se face pe baza rapoartelor de împrumutBRITANIE MIL. publice, dar transmise de biblioteci privind cărţile împrumutate în LIRE nu cele cursul anului anterior, iar remuneraţia per împrumut universitare este de 5,98 pence. şi şcolare Aproximativ 25.000 de autori sunt remuneraţi în fiecare an. Maxim de remuneraţie – 6,600 lire (280 de autori)SLOVENIA 2006 650.00 0 EUROSPANIA 2006 Biblioteci autori 0,20 EURO/carte cumpărată pentru a fi împrumutată publiceNORVEGI 2006 8,9 Cărţi publicate în Norvegia şi care pot fi împrumutateA MIL. EUROOLANDA 2007 15,5 Suma include şi împrumutul de suporturi audio, MIL. video şi multimedia. EURO
  37. 37. LETONIA 2006 302.201 Cea mai mare sumă plătită unui autor/an a fost de 5.624 EURO EURO, iar cea mai mică de 0,03 EURO. 2007 163.282 EUROITALIA 2006 250.000 Bibliotecil EURO e universitar 2007 2,2 e şi MIL. şcolare EURO sunt 2008 3 MIL. exceptate EURO de la plată.GERMANI 2005 13,29 91,15% - autorii şi editorii de opere scriseA MIL. 6,35% - autorii şi editorii de de opere vizuale EURO 2,50% - autorii şi editorii de opere muzicale 2006 9,71 Biblioteci MIL. ştiinţifice EURO şiLITUANIA 2006 86.886 specializat 70% 10% din suma cheltuită de Guvern pentru achiziţionarea EURO e autori şi cărţilor din biblioteci. traducător i 30% ilustratori
  38. 38. ESTONIA 2005 159.800 EURO 2006 223.700 Suma include şi remuneraţiile pentru dreptul de EURO reproducere. 2007 287.600 Suma include şi remuneraţiile pentru dreptul de EURO reproducere. 2008 351.500 Suma include şi remuneraţiile pentru dreptul de EURO reproducere.BELGIA 2006 1.285.282 autori şi EURO editori
  39. 39. CE TREBUIE FĂCUT?– Analiza situaţiei din România privind aspecte precum: cum sunt percepute bibliotecile, cum sunt conduse şi finanţate, cine citeşte, câte cărţi există în cadrul bibliotecilor publice, alte date statistice, ce organizaţii pot participa la implementarea sistemului, colectarea şi repartizarea remuneraţiilor, etc);– Conştientizarea efectelor negative pe care le determină neaplicarea dreptului de împrumut public, precum şi a celor pozitive privind bunăstarea autorilor;– Adoptarea unei strategii comune de acţiune între toţi factorii implicaţi în acest demers;– Identificarea surselor de finanţare, promovarea sistemului în cadrul politicii naţionale de încurajare a culturii;– Adoptarea unui sistem corespunzător şi adaptat realităţilor din România privind punerea în practică a dreptului de împrumut public;– Implementarea, controlul şi analiza sistemului (perioadă de implementare, compararea rezultatelor, analiza avantajelor şi dezavantajelor, etc).
  40. 40. Ce este PERGAM?• Organism de gestiune colectivă a drepturilor autorilor de opere științifice• Scop principal: colectarea și repartizarea drepturilor încredințate prin mandat de membri• Asociație non-profit
  41. 41. Constituire• 2009• Încheierea nr. 152 /14.09.2009 a Judecătoriei sector 3• Decizia ORDA nr. 98/18.08.2009
  42. 42. Categorii de opere• Orice domeniu al științei: drept, medicină, management, religie, inginerie, etc.• Articole, studii, comunicări, conferințe, cursuri, prelegeri, tratate, monografii, culegeri, dicționare, etc.
  43. 43. Drepturi gestionate• Obligatoriu: copia privată, retransmitere prin cablu, împrumut public.• Facultativ: radiodifuzare, comunicare publică.• Mandat special: reproducere și alte drepturi (de exemplu punere la dispoziția publicului pe Internet).
  44. 44. Drepturi colectate• COPIE PRIVATĂ / desemnta colector prin Decizia ORDA nr. 38/2012• CABLU / desemnat colector prin Decizia ORDA nr. 335/2010
  45. 45. Obligații PERGAM/1• a) să elaboreze metodologii pentru domeniul său de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plății acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi;• b) să-i autorizeze pe utilizatori, în schimbul unei remunerații, prin licență neexclusivă, în formă scrisă;• c) să încheie, în numele titularilor de drepturi contracte generale cu utilizatorii având ca obiect autorizarea de utilizare a repertoriului protejat;• d) să protejeze interesele membrilor lor în afara teritoriului României, prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din străinătate;• e) să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le repartizeze între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut;• f) să asigure accesul propriilor membri la informațiile privind orice aspect al activității de colectare a sumelor datorate de utilizatori și de repartizare a acestora;
  46. 46. Obligații PERGAM/2• g) să acorde asistență de specialitate titularilor de drepturi și să îi reprezinte în cadrul procedurilor legale, în limita obiectului de activitate;• h) să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informatii și transmiterea documentelor necesare pentru determinarea cuantumului remunerațiilor pe care le colectează, precum și informatii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora; utilizatorii sau intermediarii acestora au obligația să furnizeze, în format scris și electronic, în termen de 10 zile de la solicitare, informațiile și documentele solicitate sub semnatura reprezentantului legal și cu ștampila;• i) să asigure transparența activității de gestiune colectivă în raporturile cu autoritățile publice care au drept de control;• j) să îndeplinească orice altă activitate, conform mandatului special primit de la titularii de drepturi, în limitele obiectului de activitate.
  47. 47. Obligații PERGAM/3• Obligații de transparență: – Față de ORDA: comunicarea de documente și informații – Față de membri: site, furnizarea de informații și documente, etc – Față de publicul larg: comunicate de presă, alte mijloace de informare în masă.
  48. 48. Obligații membri• FURNIZARE REPERTORIU• ACTUALIZARE REPERTORIU• DECLARAREA MODIFICĂRILOR ADUSE MANDATULUI ACORDAT – DATE DE IDENTIFICARE
  49. 49. Drepturi membri• să participe la Adunările generale, să discute despre materialele prezentate, să facă propuneri şi să participe la vot;• să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere;• să aibă acces la toate informaţiile cu privire la modul de gestionare a drepturilor lor;• să beneficieze de toate formele de apărare, sprijin şi ajutorare sau să fie reprezentaţi, la solicitarea acestora, de avocaţi specializaţi, în cadrul procedurilor legate de obiectul de activitate al PERGAM;• să primească recompense materiale şi morale pentru activitatea desfăşurată în cadrul PERGAM;• să renunţe la calitatea de membru;• să aibă acces la sediul PERGAM sau, să primească, cu cel puţin 30 de zile înainte, prin poştă sau poştă electronică toate materialele care vor fi prezentate în cadrul Adunărilor generale;• să aibă acces și să consulte la sediul PERGAM documente referitoare la organizarea internă.
  50. 50. Structură organizatorică Adunarea GeneralăConsiliul Director Preşedinte Administrator General Comisii Biroul executiv
  51. 51. Site www.pergam.ro- Secțiunea Descarcă formularele/Mandat /Repertoriu cărți / Repertoriu articole / Actualizare repertoriu (cărți / articole)- Secțiunea Statut / Statutul- Secțiunea Membri / Lista actualizată a membrilor- Secțiunea Informații publice / Adunările generale- Secțiunea Colectare / Utilizatori cablu- Secțiunea Colectare / Copie privată
  52. 52. DATE DE CONTACT:București, bd. Mircea Vodă, nr. 35, bl. M27, et. 6, ap. 16-18, sector 3 telefon: (021) 321 12 34 ● fax: (021) 321 12 53 / (031) 816 57 11 web: www.pergam.ro Director General Marinescu Ana-Maria mobil: (0723) 241 399 / (0745) 456 194 e-mail: anamaria.marinescu@pergam.ro

×