Cum votează publiculPublicul amator de poezie îşi poate exprima votul, în perioada 1 – 15 iunie 2013, la adresacentruldepr...
poate doar uitarea plină e albă, fără vârfuri...Poezia nr. 2 De mă vei căutade mă vei căuta, îţi vei amintide nopţile în c...
Ştiu, am mai păcătuit punând ochii, chiar şi mâna,dar tu eşti de vină: ţi-ai afişat strident nurii democraţiei,Ai tăi şi-a...
Tovarăş de viseVenise tăcutPlecase…Poezia nr. 5 Vis beatDe astă lume nu mă leagădecât un chini-un dor de infinit,șcăci ve ...
şiîţi fumezi nefericireatâmpla îţi sărută tristpalma obosită“îngrozitor!”îţi ţipă inima secătuităprea mult…prea mult să-mi...
În zeci de sufleteCe a teaptă cu inima la gurășCa soarele să zacă într-un col ,țîntr-o pe teră…departe.șOftezi, zîmbe ti i...
Şterg urma paşilor abia târându-se:Platoşa dreptăţii nimeni nu-şi pune!Mereu fugar, prin câmpuri deschise ochiuluiTe caut ...
De trăit,Pentru o via ă întreagă,țCalculămi murim:ȘDin tine,Din mine,Pu in.țPoezia nr. 12 Ploi de primăvarăPlouăşi iar plo...
şi-o mireasmă de fiord norveg,în amiaza calmă şi egală.!Şi-ţi voi mai aduce, dacă vrei,un Nord gigantic , cu zăpezi cu tot...
Un biped ghemuit pe un prici....Timpul torcea. TremurândCâteva sute de stele-au trecutPeste frunţile noastre:Ostatecii sem...
Doar atât.În ochi mi-e răcoare.Poezia nr. 15 VIZIUNENori grei s-au abătut spre oraşPocalul e prea plin de venin,În zadar s...
De copil era cutreierat,iar de tânăr îşi punea în cafea dulcea Românie.Iosif Vulcan, tâmplarul de cuvinte vulcanizate,L-a ...
Tenorul de la spitali-a dat o piatră să o bage la cap.A băgat-o!De la Tisa pân` la Nistru,i s-a catalogat plânsu` sinistru...
P.S.- Contrar părerii generale, oficializate, Eminescu nu s-ar fi născut la 15 ianuarie 1850, laBotoşani, ci la 20 decembr...
Sisif hurducă piatra spre sine.Dragoste de piatră, apartenenţă din el.Duel de vocale, joc, vină văratecă.Energie a buzelor...
Un preşedinte parvenit.Mulţi tineri au plecat în lumePe un meleag necunoscut,Mulţi au uitat chiar al tău numePoporul tău r...
el, cu un fular roşu la gât se ţinea cu o mână de bareiar cu cealaltă bălăngănea o păpuşălegată de fularşi bolborosea nişt...
casele noastre sunt de cartonpicurăPoezia nr. 22 DescifrareM-am scufundat în valurile cele largisă ascult simfonia dorului...
Dar omul – vânzător adesea de neam –a căutat mereu glorie cu orice preţ ...cum suntem, unde eram,de ce atâta dispreţ?!Prin...
Băiet de aurDin nalt de rozaurTe cheamă-n Lumină !Iară tu, fată, vină !Poezia nr. 25 pas d'applaudissements, s'il vous pla...
Vei ajunge doar o umbră, o stafie, o nălucăCe-a căzut şi-a fost strivită, mestecată-n gura vieţii…Devorată şi uitată !Poez...
atunci,mi-am coborât în bernă odaşi-am învăţat să cresc încet...aud acum în zvonul serii,cum cad cuvinte pic cu picşi-mi v...
cu trupul ei alb ca zăpadasă o iubească îi rămânei să-i ofere-n dar podoaba.șCu mânile îl cerceteazăi îl săruta cu privire...
stau şi mă scurgîn adânc de pământcăldura îmi iese din oasesângele mă părăseşte şi elochii lasă în urma lor găvaneîmi este...
Cărarea cea veche bătută de ploi,Pădurea cea deasă cu arborii goi ,Gardul bătrân ... scânduri căzuteCasă cea veche , uşile...
Mă cunosc printre mâini excesiv de aflateDe pala ta ştearsă de zări si delir.Curios în strigoi şi-un vis obsesiv,Simptome ...
atît de scîrboasă,era-ntradevăr conştiinţa.Poezia nr. 39 RoxanaRoxana poartă un ochi de sticlă,l-a pierdut pe-al ei acum d...
-a a fără de prihană ( cum pică bine laș unele texte ), iertate-mi fie păcatele de câine !-Domnul, stăpânul meu, ucide i- ...
Numeri stelele fricii într-o noapte de maci înzăpezi i...țCoborând pe Mariahilferstrasse scufundată în mareade meduze elec...
în patul de după sobă, unde mama urla mu când perna.ș- Vesel bunicul meu Jo se întoarcede la fierărie, de la porcărie i câ...
Aici se întâlneau negustorii din inuturile cu mult soare,țAici unde veneau călătorii, matelo ii i corăbiile toateț și grai...
i te citesc până i în viseș șzidul alb, hârtia nebunilorhârtia albă, zidul poe ilor.țdrum fără semneai mereu kilometrul ze...
de culoarea mătăsii roz!Odată am întâlnit un bărbatCare s-a transformat instantÎntr-o flacără roşie!Prietena meaAtunci cân...
Dimineti pline de racoare...Adieri din rai...cale spre infernMangaierea ta atingere divinaCe lasa urme de foc peste pieleS...
Cădeau de la etaj!Oameni din Dublin ,ediţia rusă şicea româneascăzburau...auu...Măturătorulumblă beatînspre circ...Joyce s...
Poezia nr. 55 ExodiaScena 1: Consiliul cerului(Apollo către zei):- Un ou de artăeste invitat de apăsă numere zile şi nopţi...
Dragă Tată,vreau să ating veşnicia ,nu împart cu dreaptaharul meu!Fără recuno tin ă,ș țExodia(Bumerangul luminii)Doborât d...
Vara ne-a surpins tot acolo, iubindu-ne...peste coapsele noastre, precum un munte vulcanic, s-au aşternut petale albastre ...
era un copil la 40 de aniîncă a tepta momentul când se va trezi în miezul zileișcu zâna poeziei luându-i sexul între buze ...
neatinse de nimeni.Clipa stinsă cu o ultimă privirea ochilor ce i-au răpitțcea mai de pre menire.țNu po i visa la un alt m...
Şi ori de câte ori păşesc cu stângulMă zgârie în pieptTrandafirul negru.Mă pierd prin turmăŞi caut oaia care mă va înţeleg...
peste un veac, când ne vor găsi neamurile,nu vei şti al cui eşti!o să stai aici până când cineva o să te strige pe nume.m-...
în a cărei reflexie mă vedeamun zâmbet senin pe fa a unui senil,țÎn drumul lui ascensional.Poezia nr. 63 de dragostecând s...
Poezia nr. 64 CălătorieEu si tuamândoi într-uninsesizabil voiajîntre două lumipe pămâturi distincteparcurs-am amândoidrumu...
iar sufletele hâde, ca mă ti de carnavalșzvârlite de viteză privesc trenul din spate:panoramă delirantă, roi de mor i – or...
Păcălit mă las de ele;Pedalez, căci stau la pândă,În padoc, pe lângă casă,Un păianjen şi-o paiaţă-Poate le-oi cădea în pla...
de la marginea drumului.disperat, am urmărit-o în miez de noapte,pândindu-i păcatul, descătuşându-mi furia.dansa agăţată d...
O veşnicie să petreciMenirea-ţi făptuind-o.Te-o însoţi ca şi-altădat’La fel ca-ntâia oară,Măicuţa Celui ÎnviatŞi pururea F...
Visuri muteS-au stîlcit în întuneric--N-au strigat să li se arate cărarea!Şi zac în grămada hidoasă--Mormînt, la care mai ...
Până rămâi stors de ultimul sânge.Prin vene- i moartea veselă cântăți- i iese din piept via a-ţi nesfântă.Ș ț țÎncepe să- ...
Dar….... E ora cam târzie i afară- i vreme rea,șNu de alta…. dar la nouă, ne vedem iubita mea :)Poezia nr. 76 DE DINCOLO D...
Ce rena te odată cu răsăritul soarelui?!șCe- i scrie istoria sub formă de poezie…și dacă nu, atunci,șcine sunt?Poezia nr. ...
Portretul tău mă îndeamnă să deschid ochii;genele cadşi privesc un necontenit carnaval de frumuseţe.Când mi-am imaginat cu...
Poezia nr. 82 StrăinulMai poposeşte pe la mine în drumul tău prin viaţă,Dar ţine minte paşii ce-i faci încrezător.Voi fi e...
A teptșÎn galantarele abatorului de vie i,țExpus celor rătăci ițCa mine.Fere te-te, însă,șDe mormanul de gânduri.tiu că el...
Fântânile mereu se adâncesc,Iar florile din geam se ofilesc.Privind tăcuţi către amurguri,Cu ochii duşi, pierduţi în gându...
răzvrătireasau târâtul spre steleîntre Cer i PământșVia ațpă e te peste lemnul putredș șde-acumdin carerăzvrăti iiți-au ci...
Totul e doar fum -Al veacului veninul.Voi lasa prezentulFactor decisiv,Savurez momentul -Respir numai in vis.Poezia nr.88 ...
cu sabia arhanghelului scoasă din teaca de focîn fiece zi îţi simt gustul de minedin palmele tale mă trezesc după semnde d...
şi sângele cerului în aripi să-mi tornidurerea din taină şi taina din zbor amânatsingur sunt pe cărarea morţii îngustănu-i...
Poezia nr. 89 Stillmă îndrept spre depresiecu paşi prea repezipentru o fată de 16 anicare nu a încălţat niciodatăpantofi d...
aripi umede întinse pe zid.În seri albastre de vară,îşi duce lumina,o candelă a sfinţenieicălugărul obsedat de psalmi.Îşi ...
S-a scurs, fară împotrivire,Din sufletul meu.Şi ai murit, tu.Şi tot ce am iubit la tine.Atîta timp.Totul a murit, încet, d...
dezgolindu-mă...învăţându-mă pe de rost gramatica arhetipală a inimii?Cine mă împrăştie in cuvinte adumbrite de sens,Cine ...
Poezia nr. 96 Siberia[prelude for time feelers]începusem să credcă din mine creşte o siberiecă păsările vor zbura curând ş...
da,nu mă voi ascunde eusuntomul care nu ocoleşte bălţilenu ucide gîndacul în felia de pâine nutresare la ultimul spasm al ...
Poezia nr. 99 În elegi ce vrei să în elegiț țÎn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând timpul i-e prietențsau nu,când via a i-e...
ori când cuvintele se opresc din lovit sau…iubit…în elegi ce vrei să în elegi,ț țcând n-ai timp de trecutul unui bătrân,sa...
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!

4,642 views

Published on

numele autorilor nu este menționat pentru a nu influența votul publicului

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,642
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3,750
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Poemele înscrise în concursul ''Peregrinări''- Centrul de Excelență Dublin , 2013- Votați și dvs!

  1. 1. Cum votează publiculPublicul amator de poezie îşi poate exprima votul, în perioada 1 – 15 iunie 2013, la adresacentruldepromovaredublin@gmail.comVotul se exprimă astfel:Mă numesc ….. ……, iar votul meu este acesta:Poezia nr. X – locul IPoezia nr.Y – locul IIPoezia nr. Z – locul IIISe calculează pentru locul I – 5 puncte, locul II – 3 puncte şi locul III – 1 punct.Rugăm autorii să nu îşi voteze propriile creaţii.Vom anunţa câştigătorii, atât cei desemnaţi de către juriu, cât şi cei desemnaţi de către public, îndata de 17 iunie 2013.Dacă doriţi să postaţi comentarii la poeziile participante în concurs, o veţi putea face pe site-ulCentrul de excelenţă în promovarea creativităţii româneşti – Dublin, după anunţarea câştigătorilor,atunci când vom dezvălui şi numele autorilor.Vă mulţumim pentru că încurajaţi exprimarea în poezie a românilor şi vă dorim lectură plăcută!Poezia nr.1 nevoia goală de altfelpoate c-ai vrea să- i căptu e ti degeteleț ș șcu flori,să le însângerezi prin crestături făcute de propria filosofiei să ver i tot ce ai,ș șlinul unei culori,broderia unui vis prinsă pe ciorapiiobsedant de mula i pe care-i târă ti pe stradă cu tine,ț șparfumul ochilor tineri prin i de ce vine,șplutind prin tine,mu când din mâine.șa vrea un măr,șsă pot crede că discordia zace-n afarăi nu umblă prin mine,șimensă, cu degete tari i cleioase,șpălind zăpezile,înnegrind albastrul ce mi se plimbă tiptilpe foile ce se-nchid în mine, natural.pierd mereu rima poeziilor mele,doar modelele ciorapilor tăice se mai îngână la infinit.chiar i-n ploaieșcovoarele de apă sunt diverse în cântec,iar fâlfâitul aripilor mele putreze te-n secunde.ș
  2. 2. poate doar uitarea plină e albă, fără vârfuri...Poezia nr. 2 De mă vei căutade mă vei căuta, îţi vei amintide nopţile în care ningea a povesteaşa ca într-o lume livrescăcare ne adăpostea cu un zâmbetfăcând să se cutremure paradisul.de mine o să îţi aminteşticând camera 101 se umplea de îngerivenind să contemple raiul nostru în doi.paşii noştri colindau prin oraşele thanaticeprimindu-ne ca pe nişte zei ai luminii.chipul tău lua forma surâsului meuiar iubirea mea în rochie de mireasăputea dansa pe capota maşinii tale de lux...eram ostaticii iluziilor ce ne smulgeau măştile, aparenţele,atunci elogiam fericireatinereţea dăruindu-ne acest drept primordial.de mă vei căuta, mă vei găsi în toate aceste amintiripecetluite la gura şemineuluisau poate în nostalgia lucrurilor pe care nu le-ai înfăptuit…Poezia nr. 3 Mesaj brunet către EuropaAlo, Doamna Europa, săru’ mâna matale, mă scuzi,e oră târzie, dar fusu-i de vină, ce Dumnezeu!...De ce taci, fă, hoaşcă bătrână, ştiu că m-auzi?ce te prefaci că nu m-ai recunoscut şi-ntrebi cine-s eu!Da, ăla cu graiul bilingv, brunetul viril şi pletos,care ţi-a invadat trupul şi te-a golit de sentimente,Eu, Doamna Mea, Făt-Urâtul-cel-mai-Frumos,renumit, ştii tu cât şi mai ales prin ce, ca Terente...(E vorba de un Willhelm Tell valah, ţi-am mai spus,haiduc şi amant pripăşit prin Delta danubiană,Şi vremea lui, cu romantism cu tot, a cam apus,cum azi, nici tu, Europo, nu mai eşti vreo Cosânzeană!)Ne te mai preface că mă refuzi, mă ignori, nu mă crezi,nu-ţi mai asmuţi caraliii şi gorilele ca-n vechea Romă,Nu-ţi aţâţa ştabii... Degeaba doreşti să mă expulzezi,porţi în pântec şi sămânţa mea euroconformă...Zău, pupa-te-aş şi mânca-ţi-aş renumele matale,Doamnă Mare şi damă bună cu mine, carpatinul,Acceptă să-ţi rămân cord veghetor, pe puţine parale,Cum e, ca să zic aşa, pentru ţara Irlanda, Dublínul!
  3. 3. Ştiu, am mai păcătuit punând ochii, chiar şi mâna,dar tu eşti de vină: ţi-ai afişat strident nurii democraţiei,Ai tăi şi-ai fiicelor tale – ţări nurlii, toate una şi una,mai mişto la faţă şi la dedesubt ca ofertele României.Francofono şi germanofilo, anglo-saxono şi latino-arabă,Creştino, mozaico, islamico ori fără nici-un Dumnezeu,Turnubabelo dragă, prea te-au sedus şi abandonat mulţi la tarabă,Şi acum faci nazuri, când te curtează şi un rromantic derbedeu!Cu trei crai de veghe – Strasbourg, Luxembourg şi Bruxelles –te crezi Sfânta Fecioară, dar celui ca mine nimic greu nu-i e,Dacă mi-ai devenit target, cum zici tu, sau cum spunem noi: ţel,nici Papa, nici NATO, nici ONU, sau cine ştie ce forţe UENu mă pot opri să te cuceresc, să te conving, dacă tot am venit,Cavaler trac, Don Qujote de la Mancha sau Voievod al ţiganilor,Mofturoasă ca Penelopa ce-aştepta de evi buni pe Ulise cel rătacit,dar stârnind ura şi jindul, vâlva şi discordia contemporanilor...Acum, primadonă, my love şi mon amour, zic şi nu te jignesc:nu m-ai făcut să-mi pierd capul şi nimic nu mă-mpiedică,Să nu mai stau la taclale cu tine, ca-ntr-un cerşit ţigănesc,când dincolo de fustele-ţi atlantice m-aşteaptă o Americă,Chiar două, pe care, dacă n-am să pot să le cuceresc,mă retrag spă it, gata, ca Iov, să suport şi să sufăr greu chin,șÎn spaţiul hindo-tibetan sau mongol, ori alt colţ pământesc,dar nu de pe Bug, în Sibir sau în ţara clanului Kim...Te sun, cu taxă inversă, din oraşul-buric Bucureşti,nu te da supărată, nu-ţi mai strânge Shengenu-n corset,Ştiu ce poţi, te-am avut, m-ai acceptat, ştiu cine eşti,nu mă forţa să-ţi fiu prozator, acceptă-mă aed, bard, poet!Poezia nr. 4 Venise...Venise tăcutLa mine pe tâmplăDe nici n-am ştiutCe mi se întâmplăRămase zălogÎn inima meaIubire-n prologLumină de steaVenise să steaÎn gândul de searăÎn lacrima meaMinune de varăPlecase tîrziuAşa cum veniseMi-e dor să-l mai ştiu
  4. 4. Tovarăş de viseVenise tăcutPlecase…Poezia nr. 5 Vis beatDe astă lume nu mă leagădecât un chini-un dor de infinit,șcăci ve nicia e de artăș șîn fa a celui care a murit.ți-n fa a ei n-am să m-aplec nicicând,Ș țnu vreau să-i simt mirosul ce mă-mbată,căci tulbure e soarele în asfin it,țiar via a mea nu e decât o pată.țNu vreau s-adorm i nici să mai visez,șcăci dansul ve niciei în pasul lui m-a luat.șVreau doar o clipă să mai meditez,i apoi să zbor din patul îmbătat...șPoezia nr. 6 AmintiriÎntre lumi mă plimb rătăcit în tainăCălcând în picioare anii ce-au trecutUniversul meu lăsat-am să se stingăAnii ce-am trăit stingându-se de multBucurii trăite zac scrise într-o cartePe groasele-i coperţi prafu-i aşternutCu litere-ngrijite frazele frumoasePăreau că la sfârşit din nou au început.Atunci în timpul vieţii scriam de fericireCuvinte negândite din inimă rostiteÎmi aşterneam iubirea scrisă pe-o hârtieSinceră, curată cum o aveam în minte.Acum mă simt pustiu într-o lume tristăRătăcit şi singur în propriul destinVăd doar cum departe flutur-o batistăŞi mă trezesc într-al meu sicriu.Poezia nr. 7 Noaptenoapte…pe masă ard doar două lumânăritu stai la masă
  5. 5. şiîţi fumezi nefericireatâmpla îţi sărută tristpalma obosită“îngrozitor!”îţi ţipă inima secătuităprea mult…prea mult să-mi terfeleştisărutulîn negura în care mi-ai pierdutîmbrăţişarea!prea mult să-mi iei privireaşi să o orbeştiîn mlaştina în care ai înfundatiubirea!prea mult… la masacaresusţine palid doar două lumânări…Poezia nr. 8 Mă simt în siguran ă în New YorkțMă simt în siguran ă în New YorkțFurtuna roz atrage aten iațO stea ca multe alteTaxiLibanez sau pakistanezSpidermanCompara iețBărbat bine cu sacouCer etor mocirlit cu pătura pe elșDouă femeiUna avocatCealaltă, femaia u oarășDic ionarțVre i să adăuga i un cuvânt nou?ț țNuPic la metrouPute?Da, chiar pute.Poezia nr. 9 H2OPloaiePlină de lacrimiPicurînd nocturn
  6. 6. În zeci de sufleteCe a teaptă cu inima la gurășCa soarele să zacă într-un col ,țîntr-o pe teră…departe.șOftezi, zîmbe ti i îmi ghice tiș ș șUnde-mi fug degetele prinCarnea ta.Piept de o el cu cele coastețFrînte de compactaNoastră izbire.Mă pătrunzi cu ochii tăiNegri precum Marea Neagrăi mirosul tău e maiȘputernic decît orice parfum,decît orice esen ă .țCuvinte caută H 2 O-ul din naturăi cheamă picurii din cerȘA a cum fac primitivii.șNe întoarcem la origini i privimșMira i către cerul presăratțcu stele i migdale.ș,,Vrei să bei un ceai? ”Poezia nr. 10 Palat închis de doruriPalat închis de doruri –femeie, îngâni dimineaţa-nGândurile-mi răvăşite; nopţi albe de-a rândulRespirând în văpaia nenunţii; buzele arse deSete sunt palide. Sângerează inima, vulcanul din mine –Să te cuprindă voit-a, femeie –Femeia mea din vis…Nu-ţi pasă! Ori femeia din tine -Ca şi mine, plângând în faldurile vişinii sauCrude mere parmen-auriu al jaluzelelorCe-ascund privirii mele, ochii tăi…Nu uita, coasta ruptă din Bătrânul AdamE coastă din mine, a mea eşti pe veci!...Vulcanul de doruri încet, încet se stinge; voit-aStăpânul în cale să-mi ieşi, Credinţa să-ncerce –Mugurii, în floare, de-ncumet să culeg –Foamea s-astâmpăr, inelul din apa vieţii se frânge…Sărătura înţelepciunii adulmec; rănită,Inima, de sabia cu două tăişuri să scape voind…Femeie, nimb de doruri nestinse, te caut –Te mai caut şi pletele-mi argint neprimenit,
  7. 7. Şterg urma paşilor abia târându-se:Platoşa dreptăţii nimeni nu-şi pune!Mereu fugar, prin câmpuri deschise ochiuluiTe caut - albă, albă mireasă!… abia de mai zăresc cu ochiul alChinului suspin…Poezia nr. 11 Murim pu ințMurim pu ințCând ne vedem:Bătaia cre te-n inimișCu 5%Pe minut,i cum fiecare omȘAre un număr fixDe bătăiPentru o via ă întreagă,țFacem liniei scădem:ȘDin tine,Din mine,Pu in.țMurim pu ințCând ne vorbim.Cuvintele se luptăÎn corzi,Precipitat,i cum fiecare gurăȘAre un număr fixDe cuvintePentru o via ă întreagă,țAdunămi tăiem:ȘDin mine,Din tine:Pu in.țMurim pu ințCând ne iubim.Emo iile cresc suflete,țPrea plin,Cu spor,i cum fiecare omȘAre un singur suflet
  8. 8. De trăit,Pentru o via ă întreagă,țCalculămi murim:ȘDin tine,Din mine,Pu in.țPoezia nr. 12 Ploi de primăvarăPlouăşi iar plouătruda înnourată frânsese parcă zăgazuriîntru belşugul rodului de mâinevântul stârnit de april pălmuieşte floarea de piersicamuşinând îndoielnice razeşi colţul ierbii înoată prin lutul mustindsă prindă parfumul zambileipe luciul albastru-verzuifloare de nufăr căpşorul ţi-l saltăsă plăsmuieşti visele nopţilor albealiniate pe-un cer inodorca într-un marş al tăcerii...şi iar plouăeu îţi aştept paşii timizi pe caldarâmul curatsă împletim împreună cununiaceleiaşi primăveri.Poezia nr. 13 CAVALER AL NOPŢII, SĂGETÂNDVoi sosi, iubito, prea târziu,în corabia de purpură şi ger,ca un Cavaler al Nopţii! - ştiucă- i voi săgeta pustiul cer.țVoi deschide porţile, încet,să nu-ţi sperii fluturii din gând,şi, atent, bătrânul tău valet,le va-nchide-n urmă , rând pe rând.Voi aduce-n cală, hiacyntşi tristeţi de gală, boreale,iar în coiful de străvechi argintvoi înfinge herburile tale.!Şi-ţi voi mai aduce, Doamna mea,reni subţiri şi albi , de şovăială,
  9. 9. şi-o mireasmă de fiord norveg,în amiaza calmă şi egală.!Şi-ţi voi mai aduce, dacă vrei,un Nord gigantic , cu zăpezi cu tot,morminte tropotite de ahei,ori halte zgribulite sub omăt.!Şi apoi, mai singur cu un gând,în corabia de purpură şi ger,voi pleca pe sub pustiul cer!Cavaler al Nopţii, săgetândPoezia nr. 14 CĂLĂTORIE-N ..PITEŞTIEra o dimineaţă geroasă,În care umbra-mi tremuraDe frigul celulei.Nici vrăbiile nu mai puteauCiripi, spre-a-mi cere tainulCreştinului,Iar ţurţurii zgomoteau a pustiuPrin zăbrele.De-odată, uşa celulei,Ruginită de-atâta grundoasă tăcere, scrâşniŞi-o umbră-zdrenţuroasă,Îmbrâncită-n ciudă de gardian,Spre mine veni.M-am bucurat că suflet de omÎmi calcă pragul rugoasei muţeniiŞi pe străinul diurn l-am primitCu inima caldă, a Învierii.Deşi priciul meu necăjitÎmi lăţise seva din oase,Pe oaspete eu l-am poftitSă şadă în locul de-onoare,Unde frigul muşca mai milosDin Creaţia DomnuluiMântuită prin Domnul Hristos.Şezut-am o vreme-n tăcere.Şi eu şi oaspetele meu nesperatUitaserăm vorba, Cuvântul.Privirea doar ne-a rămas.Străină. Mai străină ca vântul.Şi-am privit ce-a rămasDin zarcă, din frig, din bici:
  10. 10. Un biped ghemuit pe un prici....Timpul torcea. TremurândCâteva sute de stele-au trecutPeste frunţile noastre:Ostatecii semnului mut.Zile şi nopţi ne-am privit.Buzele ni se mişcau.Niciun cuvânt prin eleÎnsă n-a răzbătut....O lună, o viaţă – un timp răstignit......Într-o-nserare, străină şi grea,Din tăcere o vorbă-a purcesIzbindu-mi urma de os.…- Gheară îmi zice! – într-un târziuSe-auzi un glas ca de jderCoborât dinspre măguri.(... tăceri sfârtecate de umbrele unor vocale cioabeNe-au mai trudit urechile, din când în când.Eram însă prea goi pentru-un Cuvânt...)ŞI!Mai frică mi-era acum,Cu un semen alăturiDecât camarad al tăcerii!... Cinci luni ne-am privit şi-am tăcut.Nici nerv, nici os, nici sângen-aveam.Fiindcă pierduserăm totul printreSemenii noştri: oamenii noului val...Între Gheară şi vrăbiiNu ştiu ce s-aleg.Dumnezeu să mă ierte,Dar nu ştiu s-aleg.El însuşi, Gheară, o victimă,Eu însumi – un om în care nu mai cred…...Este o dimineaţă-nsorită, de aur,În care umbra-mi sfârtecă încă din pas,în urmă-mi rămasul.Sunt fără zăbrele.Dar inima-şi toarce-n grundişurişi rana şi sarea.Popas printre semeni...Străin. Mut. Şi surdRumoarea din oaseŞtiind s-o ascult, s-o-nţeleg.
  11. 11. Doar atât.În ochi mi-e răcoare.Poezia nr. 15 VIZIUNENori grei s-au abătut spre oraşPocalul e prea plin de venin,În zadar suspină tunetulZgomotul lui nu mă doare.Ochii mi s-au deschis, văd fulgerul din eiPe buzele mele stropii par cianurăŞi trupul mi-l arde cu jarNu pot stinge focul iubiriicu toate apele pământului.Am alunecat într-un ocean de cioburiCu fiecare val, sufletul ţipă a sângeNu pot opri marea din mersul ei,Nu cer lumii mai mult decât mie.Glasul meu s-a stins demulta-ncovoiat de bătrâneţe limba,Degetele nu m-ascultă, când le spun:Opriţi-vă! scrieţi cu zgomot de ciocan.Simt cum tremură de frig PământulSă-l îmbrăţişez nu pot.M-aş preschimba în SoareCu-n sărut să-i incendiez buzeleSă fac să-i pulseze prin vene sângeleApoi să adoarmă în braţele mele.Poezia nr. 16 Viaţa lui Mihai EminescuPe 15 ianuarie l-a adus barza, dar eu nu cred în berze.Şi totuşi „Porni Luceafărul....”Creşteau din pântecul mamei a lui aripe.De „Indrea”, marea sărbătoare a dacilor,devenită „Ignat”,o apă s-a rupt şi un nod gordian era de tăiat.Ipoteşti vine de la ipoteză.Botoşaniul aştepta după colţul anuluisă-i dea Ipoteştiului în freză!Cu daruri nemaidate nimănui,magii vorbelor măiestre, au venit la patul lui,prefigurând un Crăciun al Literaturii Române.Spune, poetule, spune!
  12. 12. De copil era cutreierat,iar de tânăr îşi punea în cafea dulcea Românie.Iosif Vulcan, tâmplarul de cuvinte vulcanizate,L-a transformat pe „ovici” în „escu”.Firescu, nu ? „Ce-ţi doresc eu ţie...”„Torna, torna, fratre...”, vremuri minunate!Şcoala, pe poante, un balet între ce primea şi ce dorea.Când mai Cernăuţea, când mai Viena.La Blaj, însă, numai blăjenea.Matematică? Vax! Un simplu negoţ.Plopii îi ieşeau, la numărătoare, mereu fără soţ.Fizică? De unde? Când „flori albastre tremur unde...”Filosofie? Da! Alecsandri asculta la fereastrăcum la Casa Pogor din Iaşi se naşte cineva mult mai mare ca el.Acest fapt, însă, nu l-a făcut să se dezlege la pungă.„Că mii de ani i-au trebuit. Luminii să ne-ajungă.”Chimie? Pliculeţul ochilor îl scufundaîn fierbinţeala de iunie a florilor de tei.Era five o` clock-ul fiecărei veri.„..Roşie ca mărul..”,„..lacul codrilor albastru, nuferi galbeni îl încarcă...”.A reinventat culorile primare, parcă!?A trimis şi scrisori fără adresare.A fost şi la mare.A primit în casă pe Cătălina şi Cătălin,Dar şi pe Hyperion, să le servească cerul (în) festin.Chibici, Ştefanelli, Creangă, Vlahuţă, Slavicil-au legănat în hamacul prieteniei lor,pe când el era rândaşul de rând al marelui amor.Titu Maiorescu i-a dat un deget,în schimbul căruia i-a luat apoi toată mâna, înmiit,pigmeii au făcut coadă la mârâit.Carmen Sylva i-a luat cartea şi nu i-a mai dat-o înapoi.A fost Regina României, dar niciodată a poeziei,dovadă că şi regii plini pot fi goi!Iubea ca un apucat şi dormea pe sărite.Timpul lui nu avea astâmpăr, i se comprima în orbite.Umbla cu joben fiindcă Veronica avea năframă,cu care îi ştergea fruntea plină de vise. Iubită şi mamă!Pentru că arăta temperatura perfectă a timpului său imperfect,medicii au crezut că este un termometru defectşi l-au umplut cu injecţii cu mercur.Kant şi Schopeanhauer, „haute couture”!Aşa şi-a umplut portofelul cu frunzeşi buzunarele cu pietre preţioase,luate de peste tot, din curte.
  13. 13. Tenorul de la spitali-a dat o piatră să o bage la cap.A băgat-o!De la Tisa pân` la Nistru,i s-a catalogat plânsu` sinistru,deşi plânsu-ni-s-a el,ca un Dumnezeu din cer.Nu a reuşit să-nveţe a muri vreodată,cu toate că a fost elev silitorşi când Mortua est!trupul i-a devenit lest,iar sufletul nemângâiet, de dor.Neglijenţă şi nepăsare puse în rame,1495 de grame.Atâta i-au găsit sub scăfârlie.Nu tu manuscrise. Nu tu operă de sertar.Nu tu bani, nici măcar cei de chirie,nu tu giuvaere, nu tu cleştar.Creierul lui s-a prăjit, uitat,în tigaia pervazului acelei zile toride de vară.Era apoi de ales între lada de gunoi şi gheara pisicii.Destinul a ales. Doctorul se grăbea.Miticii !?Ca de-un pai, s-au agăţat apoi de dric,Evantai de miniştri, săltând din buric,Făcându-i vânt în pământ,Să se apere de supărătoarea insectăCe bâzâia incredibil, prin cuvânt.La Belu, acum, la o margine de rutină,zace partea lor şi-a noastră de vină.„Toate-s vechi şi nouă toate”Atunci şi acum, ipocrizie pe săturate!Ne amintim de eldoar când vrem să ne amintim de noişi ducem dorul propriilor statui,ca „simple” nevoi.Adunăm bronz din capete de peniţe,în agore fiind noul trend pentru fiţe.Pentru fiţi, e să nu-l citiţi,Eminescu, nu-i aşa,e-un Ionescu, e-un Popescude bon-ton,cu adresăîn cartea de telefon.9 ianuarie 2013
  14. 14. P.S.- Contrar părerii generale, oficializate, Eminescu nu s-ar fi născut la 15 ianuarie 1850, laBotoşani, ci la 20 decembrie 1849 . Două argumente sunt, în acest sens, demne de luat în seamă.Unul al fi înscrisul din Psaltirea lui Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, unde sunt consemnate,consecutiv, de mâna acestuia, datele de naştere ale tuturor copiilor săi. Astfel, jos, pe pagina a 5-aeste menţiunea: „ Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri şi cincisprezece minuteevropieneşti, s-a născut fiul nostru Mihai”. Celălalt ar fi că registrul pe care îl păstra IacobNegruzii, în care membrii Societăţii literare ieşene „Junimea” şi-au însemnat data şi locul naşterii,Eminescu şi-ar fi scris cu propria mână, în dreptul numelui său. „ 20 decembrie 1849, Botoşani”,deasupra fiind chiar intercalat, explicativ, sfântul „Ignat”.Poezia nr.17 BasarabiePiesă de schimb în politici externe,Vândută de unii mereu prin taverne.Ce eşti ?Colonie la ruşi?Mai toţi românii de aiciAcuma sunt duşiAlt rost să-şi cauteUmili şi supuşi...Aici veneticul deţine puterea.Tot el, străinul, deţine ş-averea.Cum te simţi la tine acasă,Când cel venit de pe-aiureaS-a cocoţat şi pe masă !?Nu-ncapiNici în propria-ţi curte...Şi...pleci.Abandonate-ţi rămân, Basarabie,Mormintele,Pustiit sufletul,Nerostite cuvintele.Plai drag,Mult plâns,Asuprit...Loc sfânt,Basarabia mea,Te iubesc,Pământ, din moşi-strămoşi,ROMÂNESC !Poezia nr. 18 Dragoste de piatră
  15. 15. Sisif hurducă piatra spre sine.Dragoste de piatră, apartenenţă din el.Duel de vocale, joc, vină văratecă.Energie a buzelor rostuite să placă,A ochilor înfumuraţi de-o noapte imundă.Simţ al pierderii carnale,Firesc îngropat.Voluptate de şir, sinistrare de roz.Strigăt de viaţă.Neregăsire în prelungul ceas.Prometeu, stăpân al focului inimii mele,Ridică din lut piaţeta de suveniruriŞi pierde oglinda ploii din cerc.Poezia nr. 19 România trădatăAi fost trădată Românie,Ai fost trădată de ciclopiPorniţi să taie-n carne vieCa să ajungă episcopi.Ai fost trădată Românie,Ai fost trădată chiar de regiCare-au ajuns la agonieCând veni vremea să-i renegi.Ai fost trădată RomânieDe cei ce ţi-au fost preşedinţi,Trădată-ai fost cu viclenieDe generali ieşiţi din minţi.Ai fost trădată şi vândutăDe ne-mpăcaţii tăi duşmaniCe umblă după plus valută.Copiii ţi-au rămas orfani.Ai fost trădată RomânieDe şarlatani şi veneticiŞi de partide-n cârdăşieCu “pretini” şi cu inamici.Ai fost trădată Românie,Poporul tău e prigonit.Te-a condamnat la silnicie
  16. 16. Un preşedinte parvenit.Mulţi tineri au plecat în lumePe un meleag necunoscut,Mulţi au uitat chiar al tău numePoporul tău rabdă tăcut!Ai fost trădată Românie,Poporul e acum săracCăci ai rămas şi fără glieVândută unui vârcolac!Ai fost trădată RomânieDe generali de mucavaCăci s-au vândut pentru vecieCiocanului cu secera.Ai fost trădată RomânieDe troglodiţi şi ieniceri.Tovarăşi de hegemonieLa Malta au jurat să pieri.Armata ţi-a fost dezarmatăDe senatorii trădători,Apusului amanetatăCare te-a condamnat să mori.Ai fost trădată RomânieDe securişti pentru arginţi.Prelaţi iti construiesc sicrieCă-s turnatori şi nu sunt sfinţi.Ai fost trădată Românie,Şi ca să nu mai fii salvatăTe-a transformat în colonieO Uniune blestemată.Poezia nr. 20 poema iluzionistului şi a acrobatuluiam trecut şi azi ca de fapt în ficare ziprin faţa clădirii cu zidurile şlefuite de ploi şi zăpezi,aceleaşi ferestre de la etajul trei cu bare de metalşi plasă de sârmă,la ultima fereastră dinspre colţul clădiriiperdeaua era trasă,
  17. 17. el, cu un fular roşu la gât se ţinea cu o mână de bareiar cu cealaltă bălăngănea o păpuşălegată de fularşi bolborosea nişte cuvintenumai de el ştiute,se strâmba, arăta degetul de la mâna dreaptă în susînsă nimeni nu îl băga în seamă,era deja prea nebun ca şi doctorii să îi mai dea atenţieşi ei îl scoseseră din nebunia lorşi îl eliminase-ră definitiv şi supus morţii,uneori doctorii sunt mai nebuni decât pacienţii,şi atunci nebunii ar trebuii să îi trateze pe doctori,stăteam ore întregi şi îi urmăream scamatoriile,în fiecare zi, la oră fixă avea un program de scâlâmbăialăcu un alt nebun din curtea spitalului,şi atunci la geamuri apărea şi restul nebunilorîmpreună cu o parte din personalul medicalşi ţine-te aproape o oră de spectacol,era ca un spectacol de circ,acrobatul la înălţimeiar măscăriciul în arenă,lipsea totuşi dresorulcare de fiecare dată se întâmplasă fie în vreo şedinţă cu restul animalelor,şi de cele mai multe ori şi fără muzicădeoarece în urmă cu câteva zile îl îngropaseră pe dirijor,atunci, măscăriciul îi cerea acrobatuluisă îi arunce o frânghie să ajungă la orchestră ca să o poată dirija,dar de fiecare dată din căţărăturile lui reuşea să cadăîn nişte mărăcini de pe lângă gardînjurându-l pe acrobat că îi mişcă frânghia şi îşi pierde echilibrul .Poezia nr. 21 pastelsardele de beton casele blocurile stau aruncate le mângâie pungile-naripatevântul se-ascunde prin ghene nichelate uuie holurile goale se-ntunecăluna şade în fund pe-acoperişurile smolite îşi numără steleleparabolicele îşi întind braţele către cer picură praful cântăla coastele noastre ca la un pian liniştea o ia la goană se prăbuşeşte în şanţcârpeli rânjesc pe blocuri petice-curcubeu vecina scuturăcioasa agităun ţol praful eliberat din sclavie se-mperechează cu fumul norii le ţin pirostriileşi noi ne-nchinăm la noroi ne intră în cutiuţa cu poze din copilăriene turteşte feţele spală zâmbetul mamelor jupoaie pătuţul de lemnleagănul vopseaua de rânjet de pe obraz
  18. 18. casele noastre sunt de cartonpicurăPoezia nr. 22 DescifrareM-am scufundat în valurile cele largisă ascult simfonia dorului carese urcă pe crestesă cuprindă în elnecuprinsul din noi;m-am scăldat apoi în apa albastrăîn care m-am ascuns de un stropcând am descoperit zările largi,cât aripile vântului,şi-am auzit mirajele cum cântădezlănţuind secretele perlelorînchise în valvele galbene,iar când am privit în adâncurise răsturnase în eltot azurul de sus.Am revenit pe malîncărcată cu ghirlande de scoici,de departe un cântec de cavalmă chema;m-am gândit să urc muntelesă ascult cântec de tulnicşi prin timpul din minesă mai fac un salt ...zarea era înroşită de flăcări.Sub tălpi am simţit cum pulsează pământulcu sufletul său mare şi sfântdăruindu-mi cuvântulca prin el să fiu cuvânt.În palme – darul era necuprinsulpe care-l ţineam strâns fără să ştiucă într-o zi plânsulmă va face eu însămi să fiu.Şi-n toate călătoriile melepe pământ şi prin universul tăcutlacrimile, cândva grele,s-au transformat în scut.Am urcat creasta muntelui cu răbdare,ascultând povestea pietrei ce tace,pădurea parcă-şi cerea iertarepentru vânzarea Cetăţilor Dace.
  19. 19. Dar omul – vânzător adesea de neam –a căutat mereu glorie cu orice preţ ...cum suntem, unde eram,de ce atâta dispreţ?!Printre norii grei trecea uneorio rază ce ajungea până la mineşi scotea din vechile vâltoripietrele tăcute şi divine.În vremea în care am învăţat să mă-nchinşi urcam pe fiecare treaptă sfântă,piatra purta un sfânt rubin –întru cunoaştere o ţintă.Poezia nr. 23 OroareMǎ rog sǎ nu fie adevǎratIar lacrimile curg şiroaie peste izvorul de metal.Lângǎ inima fǎrǎ stǎpâns-a aşezat un stropŞi cântǎ, şi suspinǎ...Acele ceasului se învârt inversIar eu nu mai am rabdarePânǎ la clipa când mǎ voi desprinde de hârtia de betonMǎ arde şi încerc sǎ suflu gheaţǎ peste ea, dar se aprinde şi mai tareÎn fiecare zi e aceeaşi poveste...Mǎ prind cu capse de cimentul fierbinteŞi îmi place, mǎ arde, dar îmi placeSentimentul de a fi la locul meu e perfectDar cred cǎ se poate mai bineAş putea modela cimentulDupǎ propria mea voinţǎ.M-aş putea scufunda în elpânǎ la ochi.M-ar înveli cu tot cu soareŞi m-ar stinge sub betonul auriu.Simt o adiere, dar tot ce vǎdE o oroare.Poezia nr.24 Tu, fată!Tu, fată din stele,Iubire ca-n ele,Haide în ploaie !Vino, bălaie –
  20. 20. Băiet de aurDin nalt de rozaurTe cheamă-n Lumină !Iară tu, fată, vină !Poezia nr. 25 pas d'applaudissements, s'il vous plaît!Motto ;Dincolo de mine sunt euăla care se joacă la butoaneştie că nu contează ce vezici marca de ochelariorbii cunosc alfabetul braille-noi gratulăm cu monsieurclovnu de serviciuempatizăm cu filmele de la tvinventăm noi modalităţi de a murispunem i love you doar pentru doom-uri,în timp ce ne trimitem maşinile în vizită laprietenicreştem copiii cu michey mousepotrivim ceasurile în funcţie de leafăseara dăm drumu la radioşi punem prezervativele săfacă dragostenu înainte de-a închina o rugăciunepentru capra vecinului...Poezia nr.26 Calea taCalea ta este cărarea pe care-n viaţă ai să mergi,Pe ea ţi-a fost scris să n-o poţi ocoli în veci.Poţi fugi, o poţi chiar şi ignoraDar niciodată nu vei trăi liniştit, fără de ea.Calea ta este ca şina rece de la trenE compusă din două linii paralele între Eden şi Infern.Este linia ce te încolăceşte ca un şarpe veninos,Ce tot muşcă din al tău suflet pân-ai să rămâi doar os.Calea ta este destinul ce-n frunte ţi-a fost scris,Cu o pană de ibis, ce prins-a fost într-un vis,De un maestru ce se joacă pe a vieţii tale coală albă,Desenându-ţi labirintul să-l străbaţi ca o babă oarbă.De nu-ţi vei urma doar calea, orb prin lume vei trăi,Pipăind cu teamă lumea ce te împinge şi te aruncă,
  21. 21. Vei ajunge doar o umbră, o stafie, o nălucăCe-a căzut şi-a fost strivită, mestecată-n gura vieţii…Devorată şi uitată !Poezia nr. 27 MAIMai frigul din iarnă,Mai frigul din stradă,Mai frigul în inimă pus,Mai dă o schimbare,Mai dă sentimente,Mai dă o bătaie în plus.Galop primăvara,Mugure, floare,Vara ploind de lumini,Îmi suflă în for ă,țMă seacă la tor ă,țMă spulberă-n colb i declin.șO! Frigul, mai frigul,Celsius tragic,Minusuri multe în plus,Întinde stindarde,For ează canoane,țÎmi este stăpân presupus.Tu mai insistă,Tope te-mi fluidulșPrin toată iubirea ce-mi dai;În frigul ce-l practicFiin a-mi rebelățSe a ternu, se-a terne, se va mai…ș șPoezia nr. 29 Sinceritatatem-am îndrăgostit întâia oarăla trei anide un bob de orezdescoperit în praful duşumelei,era alb şi stingher;i-am închinat de drag o odă,dar bobului ovali s-a făcut prea dorde lumea lui de boabeşi-a naufragiatîntr-o cratiţă caldă,într-un pilaf păstos;
  22. 22. atunci,mi-am coborât în bernă odaşi-am învăţat să cresc încet...aud acum în zvonul serii,cum cad cuvinte pic cu picşi-mi vinesă le-ntind o plasă,dar oda şi-a negat cântarea,s-a răsucit în elegie,iar portativele s-au rupt.Poezia nr. 30 Karenină în piele de cameleonsă ne muşcăm până la sângepielea de cameleon prinde viaţă la atingereîmi permit să fiu într-o sărbătoare continuăde când sfârşitul lumii m-a cruţatîndrăznesc să îndeplinesc dorinţela ce-ţi folosesc fluturii din stomac dacă nu prind aripi?mai bine o viaţă boemă decât un zbor în picajîn tot acest tumulto să-mi iau concediu medical câteva vieţisunt bolnavă în ultimă fază de tinechiar dacă mi-e rece şi fumdau voie întunericului să doarmă somnulPoezia nr. 31 Luna fierbinteE lună plină, da-i senini ceru-i plin de stele,și tinerii î i ies din min i,ș ș țdorin a emană prin pielețMiroase a trupuri fierbin iți te-nfioară tot ce sim i,ș țe noapte de plăcere.E noaptea ei de fantezieel îi arată a lui magie,de i e plină de capricii,șel o îmbată cu deliciiZâmbetul lui, gura deschisăo atrage tot mai mult spre eli pielea lui ce o incităȘe pradă dulce în gura ei.i se înfruptă cu a ei buzeȘ
  23. 23. cu trupul ei alb ca zăpadasă o iubească îi rămânei să-i ofere-n dar podoaba.șCu mânile îl cerceteazăi îl săruta cu privireașpe chipul lui căzând o razăea îi observă împlinirea,Buzele lui deja-nro iteșpe trupul ei se pierd de dori mâinile fără răbdareȘdezmiardă sânii ei u or.șpierzându-se-n a ei dorin ățîn părul lui înfinge mâna,îl trage-n grabă sprea-al ei sufleti îl sărută ca nebuna;șdorindu- i, de e cu putin ăș țsă îl iubească întotdeauna.Fără de oapte sau cuvinteșcorpurile lor, dansează-n noaptelumina lunii, le vegheazădin depărtări, jocul pasiunii.Poezia nr. 32 CăluşarIa, frate, un pix în mânăPune-l să joace pe hârtieUn căluşarDe care jucai şi tu când erai de-o şchioapăBaricadat de tricolorul subţire,Nu ca să-l dai deoparte pentru unul mai înstelat.Ptiu să nu-ţi fie de deochi.Nu-i nevoie nici de viză.Ia-ţi calendarul de Outlook şi rupe-l în bucăţiApasă-ţi butonul şi opreşte-ţi mânăria.Fără suflet te-a făcut mai eficient.Ai luat un pix şi te-ai împotmolit la „a”Mai sunt litere în alfabetŞi nu ai nevoie de leadership ca să te urmeze.Du-te acasă şi or să curgăTe-or lua în jocul ielelor despletiteSă nu uiţi de unde ai plecat.Poezia nr. 33 black blues
  24. 24. stau şi mă scurgîn adânc de pământcăldura îmi iese din oasesângele mă părăseşte şi elochii lasă în urma lor găvaneîmi este a moartepână în puiul ultimului gând de fericiremă scurg ca o lavăa disperăriispre iad unde înec cu amărăciune şirevoltă pe însuşi luciferpoleitulcare de o viaţănua văzut el vreodată atât de multă iubire scursăpe de laturi de ommor de inimă reaşi nimănui nu îi pasăîn afară de soarelecare apune zilnic de atâtea oriaruncat direct în noapte.Poezia nr. 34 Ca o lacrimăCa o lacrimă – rochia meacade smerită pe coapse,Frunze încol ite de toamnățmacină buzele arse.Pe catalige urcă o steala tâmpla unsă cu rouă,Răcoarea mă strânge în bra eți-mi frânge cerul în două.șNemistuite în fe nicar,șbra ele prinse-n răscruce,țSeamănă păsări la orizonti nebuloase caduce.șSolzi de lumină pe trandafiritaie timpul în fluturi,Ploile se rănesc la genunchi,noi le topim în săruturi.Poezia nr. 35 Poezie
  25. 25. Cărarea cea veche bătută de ploi,Pădurea cea deasă cu arborii goi ,Gardul bătrân ... scânduri căzuteCasă cea veche , uşile rupte ...Doar prispă cea veche, cândva locuităDe-o fiinţă prea dulce, a mea bunica .Stătea şi privea cu gandu-mpacatCum copiii se duc , de ea au uitat.Casă cea veche, pustie , uitatăPerdelele trase, neluminataIarbă crescută, nemaitaiataTotul s-a stins, timpul nu iartă.Poezia nr. 36 Nemişcaţilegăn libertatea ca pe un copil de ţâţănu plângemă prefac fără întoarcerepalmă în palmă şi între ele stămnoi nemişcaţieu am obosit de gândul că nu eştitu ai obosit de faptul că mai sunt vieies să nu deschidla nimeni mă gândesc pe ascunsla tine într-o scenă de teatru uitată la colţul unei zilezâmbesc oamenilor ca artistuldin stradăîmbrac rochii subţiri de dimineaţăsoarele m-a orbit şi acum tu poţi libersă torni în ochi aur şi limba care strigă mă doarenumai pentru noi înţeleasăne certăm din cauza locului strâmt şi a rochiei scurtemai sus de genunchi privim împreunănerăbdătoritu eliberat de păsărieu educată de peştiPoezia nr. 37 Ritualul istericMicroscopice cicatrici îmi perforează azi cugetul.Cu sugestia simplă a unei regiuni deschise spontan
  26. 26. Mă cunosc printre mâini excesiv de aflateDe pala ta ştearsă de zări si delir.Curios în strigoi şi-un vis obsesiv,Simptome abstracte de-un cuprinsCu sticle minate într-un dar remarcabil.Atât de exact, o castă de viaţăMă priveşte în suflet ca oxigenul prin ceaţă.Apatic şi-un deşert de rouăPe faţa-mi vindecată de pământÎnalt cât extazul lentUmbrit de-un foc latent.Cunosc în juru-mi un mediumDens şi singur ca mijlocul vitezeiCu care m-arunc în puntea glosalieA stigmatelor adânci din bucăţele de hârtie.Adânc precum pasul înfipt în durereS-a oprit un cub uscat expirat din putere,De glasul târziu, al ierbii popasSub pleoapa ta, temniţa-n ceas.Poezia nr. 38 ,,Esenţa’’O fragedă privire mă trezi din somnul raţiunii.Mă scruta îndelung, făr-a spune ceva.Întoarsei capul şi văzui prin geamu-nrouratscipirea primăverii.Dar înţelesem că m-am înşelat.Era conştiinţaîmbrăcată-n veşmînt de regretepoleit cu raze de lună.Mirosea a zăpadă,pe creştet purta o cunună.Doi ochi nemişcaţi şi obraznicicontinuau să-mi citească cursul gîndirii,dar nu reuşeau.Ploua.Dincolo de sticla-mbibată cu tăcereploaia acidă îmi năvăli conştiinţa.Un răcnet oribil umpluse golul dintre noi,apoi,urmă un prelung chiţcăitca de şobolan.Minunatul înveliş dispăruse,era dat dracului. Pierise.Rămase esenţa,
  27. 27. atît de scîrboasă,era-ntradevăr conştiinţa.Poezia nr. 39 RoxanaRoxana poartă un ochi de sticlă,l-a pierdut pe-al ei acum doi anicând ploua cu vise în Bucureşti şi ea căuta soarele printre nori.Roxana îşi scoate uneori ochiul şieu mă uit foarte atent la elpentru că nu vreau să văd deschizătura grotescă de sub sprâncene.Uneori îi cade singur când caută ceva prin poşetă– chiar că în geanta unei femei poţi găsi orice!Roxana plânge din când în când şieu o sărut ca să-i treacă şi-i spunsă nu se uite la ochii lumii şi-atunciplânge şi mai tare... Ochiul de sticlă rămâne uscat şi zâmbeşte.El nu mă priveşte cu suspiciune când miros a parfum de damă saucând am urme de ruj pe gulerul camaşei,nu mă urăşte când mă trezesc beat pe gresia din bucătărie,dar nici nu mă iubeşte...Roxana poartă un ochi de sticlă,l-a pierdut pe-al ei acum doi ani,când ploua cu vise în Bucureşti şi eacăuta soarele printre nori.Poezia nr. 40 Câine de soi , caut un stăpân mai bun!Nu tiu din ce pricini dar m-am calificatși pot azi să vă confirm – în deplinătatea faculta ilor mele mintale - că sunt ogarș țpe scurt, ogarul lui Dumnezeui adeseoriș Acesta mă folose teș în ‘’petrecerile’’ Sale juvenilerecunosc- deloc frumos , ba mai mult, de cele mai multe ori rânjesc proste te cu buza umflatăș înlumina lumiidar asta nu ar fi nimicse spune că dincolo de ‘’toate’’ ar exista ceva inedit, un fel de pedigree umbland năuc prin venelemele, vede iț bine, de aceea i sunt cotat ca un ogar de soișEu vă iubesc! – ierta i-mi dezinvoltura-ța devenit ca un instinct, unii îl numesc ‘’ falsitate’’, al ii însă îi spun ‘’sentiment de apartenen ă,ț țcorelativ la umanitate’’, nu tiu,ș oricum precum confra ii meiț canini sunt tot ce s-ar putea numimai ’’dulce ‘’Un lucru însă mă face … oare să vă spun?!TRIST, da trist rău..sau tare ( cum dori i)țCăci tot ce ademenesc , tot ce iubesc eu
  28. 28. -a a fără de prihană ( cum pică bine laș unele texte ), iertate-mi fie păcatele de câine !-Domnul, stăpânul meu, ucide i- i aduce în casăș șE plină sala de trofee, răsună de triumful Său de vânătorof !Poezia nr. 41 Ca-n basmeMuşcătura din măr lasă urme de colţi ivoriizmeul e-n spumescuipă coaja de măr si livezi răsar din pământ îngropându-laleargă un vierme pe buza-i hidoasă sorbindzeama de măr înfruptat,ascunde-ţi dorinţa, tu, Făt Frumoslivada cu fructe de aur e doar o părere,o punte peste abisdincolo de zare,Cosânzeana se trezeşte din visar vrea să ajungă la tinedar tu eşti fructul închisîn pojghiţa de aur şi soaree deajuns un vânt subţirelşi codiţa se rupe cu dorFăt Frumos o ia la piciorspre poteca din noro panglică albă se desface pe dealfeciorul o prinde pe vechiul aleanşi-ntreaga pădure de gânduriPoezia nr. 42 ÎNŢELEPCIUNE"Vă rog, fraţilor, fiţi aşa cum sunt eu,fiindcă şi eu am fost aşa cum sunteţi voi."(Galateni 4,12)Dacă i-a spune unuiașsă se ferească de păcate,să nu cadă ca mine în cele necurate,el mi-ar răspunde fără de în elepciune că nu este nimicțsau, poate, chiar nimic n-ar spune.Dacă i-a spune că el e cum am fost i eu,ș șcă eu am fost ca el cu vreme înainte ca să fie el,el mi-ar răspunde, poate, cu în elepciune:ț„A a cum e ti i tu voi fi i eu”ș ș ș și se va pune în genunchi la rugăciune.șPoezia nr. 43 Viena mea, via a meaț
  29. 29. Numeri stelele fricii într-o noapte de maci înzăpezi i...țCoborând pe Mariahilferstrasse scufundată în mareade meduze electrice, pe lângă vitrinele H&M, Levis i Jones...șOra ul î i ipă spaima-n feerii, totu i te antrenezi printreș ș ț șvalurile de turi tiș spectrali, singur i bine dispus, e frig,șbate vântul i plouă, copaci cu glugă î i optesc că exi ti,ș ț ș șcă- i vei găsi via a intactă în magazii celeste.ț ț- Se leagănă o ciutură-n vânt,bate un clopot, adânc, în pământ,de bunicul meu Jo, nimeni n-o să- i amintească.șTe învârte ti prin Albertina Platz- Aufș wiedersehen, meineLiebe, Do svidania moi drug, ti kanis, kali nichtaai astăzi 57 de ani împlini i, te bucuri de aglomera ieț ți de respira ia ta ca de un poem simplu, urci peș țterasa cafenelei Mozart i consta i efectul arteiș țMagritte: clien ii î i scot mă tile chipurilor iț ș ș șle a ează pe masă ca pe mănu ile de piele flascăș șiar capul lor rămâne invizibil, un vid în caredansează tacâmuri de inox în care dispare uvi aș țde coniac sau de cafea.- Răsare luna, albe te stuful i samalâcul,ș șboii rumegă, vaca răsuflă, noaptea-i adâncă,găinile chirăie, greierii târâie,de bunicul meu Jo nimeni n-o să- i amintească.șIată, suntem privi i de sus în pia a circulară,ț țprin rafinate bovindouri se plimbă o se plimbă opanteră neagră, se opre te, ne prive te ca i cumș ș șne-ar visa de secole, clipind hipnotizatoraruncându-te înapoi în timp, deodată se aratăla terasa liceului o fată, are părul lungcât un concert de Chopin, mai purta sarafan,când te săruta nepricepută sub castan. Of! Of!- Vesel trece bunicul meu Jocu pălăria de praf ca aureola,cântând, de pe capra căru ei, can ona,ț țHorincea curge, căru a hurducăie, ro ile zdrăncăneț țDe bunicul meu Jo nimeni n-o să- i amintească.șAici în Albertina Platz, in anul 1955 luna noiembrie 15o feti ă încăl ată în ghete verzi, îmbrăcată într-unț țpalton ro u, semănând bine cu pozele din abecedarșînăl a un zmeu sforăitor, cu panglici lungi fluturândțpeste lanuri de sârmă, peste pâraie de ro i, peste cuburi,țîn timp ce eu mă zvârcoleam în pântecele mamii,împingând cu mâinile i cu picioarele marginile absen ei,ș ț
  30. 30. în patul de după sobă, unde mama urla mu când perna.ș- Vesel bunicul meu Jo se întoarcede la fierărie, de la porcărie i cântă can onaș ț”Copilul se na te copil i rămâne la felș șbătrânul se na te bătrân i rămâne la felș și vi eii i mânjii i boii i păsărileș ț ș ș șdar de bătrânul Jo nimeni n-o să- i mai amintească”.și-atunci to i au văzut cu groază la lumina lămpiiȘ țcapul meu înfă urat într-un treang roz, translucid,ș și-au crezut că voi muri trangulat de cordonul ombilicalș șpentru că eram îndărătnic i nu voiam să mă nasc, mășineam strâns cu măinile de sfoara aceea de sângețde coarda unui zmeu rătăcit care m-a smucitzbârnăind în afară i hu tiuliuc, am lunecatș șca un pe te în râul zilei.ș- Vin pe tii călători, zboară pe cer...șBunicul Jo se întoarce de la nisipăriedescarcă nisipul cu lopata i cântășdescarcă i melcii i călu ii de mareș ș ț”Se leagănă o ciutură frunza se scuturăde bătrânul Jo, nisiparul, porcaruli de căru a lui nimeni n-o să- i mai amintească”.ș ț șAcum prin bovindouri se plimbă o se plimbă ofeti ă încăl ată în ghete verzi, îmbrăcată într-unț țpalton ro u, semănând bine cu pozele din abecedar,șhipnotizând trecătorii cu privirile ei în care dorm secole.Are doi ochi mari, când galbeni, când alba tri,șcare te urmăresc peste tot unde mergiclipind rar, lini ti i precum ochii panterelor.ș țPoezia nr. 44 POVESTEA MĂRIIEste oare ceva mai frumos decât marea?Nemărginirea ei, albastră, se une te cu zarea,șLargul ei îmi atrage privirea plină de melancolie,Sunetul ei este ca o chemare de dor i nostalgie.șMarea-mi aduce în minte pove ti de demult,și eu, furată de timp i spa iu, le ascult,Ș ș țPe pânza ei, lucitoare, văd corăbii legendare,Ce străbat distan a din vremuri vechi, milenare!țPe creste de valuri înspumate, corăbiile înaintauPe întinderea albastră, cu avânt spre ărm navigau,țLa cârmă, scrutând zarea, stăteau matelo i curajo i,ț șLa noi i lungi călătorii se gândeau voio i!ș șParcă i acum aud zarva din cetatea Tomis, portul cel mare,ș
  31. 31. Aici se întâlneau negustorii din inuturile cu mult soare,țAici unde veneau călătorii, matelo ii i corăbiile toateț și graiurile, din multe ări, se amestecau colorate.Ș țDin ările însorite, cu mirodenii veneau corăbiile încărcate,țErau legătura nostră cu lumea din antichitate,Veneau cu noută i i ve ti din îndepărtatele zări,ț ș șErau corăbiile ce străbăteau întinsele mări!i azi, în port, pe curajo ii matelo i îi întâlne ti,Ș ș ț șEi deapănă întâmplări i pove ti marinăre tiș ș și acum nenumărate vapoare străbat apele mării,ȘVin i pleacă în toate col urile uitate ale zării!ș țPoezia nr. 45 Dorul de tineDorul de tine este nedefinit,Precum dorul de copilăria neavută,Dar pierdută pentru totdeaunaÎn negura timpului.Dorul de tine este nedefinit,Ca un amestec care purificăPână la neantizare.Un amestec de lacrimi şi foc.Dorul de tine este nedefinit,Ca un sentiment reprimatÎn străfundurile fiinţei.Dorul de tine este nedefinit,Dar este…Poezia nr. 46. Hârtiei albehârtie albăleagăn al privirilor meletu ai dat omului palmele, degetele i pe Michelangeloșe ti Fecioară care na te Dumnezeiș șîn zeci de edi iițîn tine dorm arborii verzitu ai forma lucrurilori po i împacheta lumea.ș țhârtie albă ca cerul albastrue ti Terra Incognitașocean înghe atțfrontieră fără vameșmamă castratoare
  32. 32. i te citesc până i în viseș șzidul alb, hârtia nebunilorhârtia albă, zidul poe ilor.țdrum fără semneai mereu kilometrul zerola fereastra meaPoezia nr. 47 Că eauațpe o mare de tigroaică ce nu existăsub o zare de albastru care nu existăplutea atât de tristăi a făta că eaua mea de via ăș ț ți pui de stele-n lapte lua-n bra e tigroaicaș țla sânul său albastru corăbii da lupoaicacă eaua zgrip uroaicaț țînmugurea la stele-n ape i iubeașla ărm fără de ochi o lacrimă de steațscâncea a pui albastru de că ea ...țPoezia nr. 48 RelatareUltimul meu strigăt, tu ai ignorat,Dar ultima mea perlă, tu ai adorat.Piatra de sub gheaţă tot se va topi,Sufletul meu veşnic prin lume va robi,Plângând, râzând, tot va înnebuni,Dar cu-al tău suflet nu se va uni.Iubirea mea veşic în cer ea va domni,Privindu-ţi moartea pe care-o vei dori.Pământul să-l blestemi, cerul să-l despici,Ca tine voi plăti, nepăsare pe coada unui bici!Poezia nr. 49 O poveste despre culoriAi văzut vreodată pe cineva devenind o culoare?În realitatea alb-negruDintr-o datăCineva reflectă atât de dramatic o culoareÎncât devine acea culoare!Ieri am văzut o fatăCare devenise un strop de rouă
  33. 33. de culoarea mătăsii roz!Odată am întâlnit un bărbatCare s-a transformat instantÎntr-o flacără roşie!Prietena meaAtunci când zâmbeşteDevine albastru de levănţică!Ştii să pictezi?Te-aş implora să coloreziUmbrele griCare dansează în ochii mei negri!Poezia nr. 50 camere de supravegheredin fericire pentru cârtiţe camerelede supraveghere au filmat întâlnirea lorde la intersecţiecând va dispărea soarele de pe cernu se va spune că este din cauza lortotul este propagandă şi dacă nua ştii că te iubesc şi eu aş credecă nu este adevăratîn lumea asta de carton cu oameni de cartonşi căţei de pluş duşi la plimbarepe calea unirii ori pe splaiul independenţeise pare că şi pe noi ne supravegheazăcineva că or fi îngerii că sunt diavoliinu ştiu nimeni nu ne arată filmărilede pe camerele de supravegheresă vedem cum ieşim în filmelefăcute pe ascunsîn păduri fiecare frunză are camera eide supraveghere aşa cum are întreguniversul mereu cineva spioneazăchiar dacă lumea asta este de cartonşi de pluşdin partea noastră lumea se vedebine dar cine vine din partea cealaltăvede cartonul mucavauaşi proptelele de lemnPoezia nr. 51 VaraVara...caldura...infern
  34. 34. Dimineti pline de racoare...Adieri din rai...cale spre infernMangaierea ta atingere divinaCe lasa urme de foc peste pieleSi cicatrici adanci in inimaSeara...declaratii de amorDiminetea...uitare, parasireZi...infern...dulcele infern al asteptariiPoezia nr. 52 În mine se dezbracă lini teaș…ȘșșE lini te în lume,șiar eu nu sunt ceea ce crezi tu i tu.șEu nu sunt tăcere,eu sunt doar cuvântul tăcerii.Pe mine mă strigă!Pe mine mă jumule te de toată goliciunea!șPe mine mă simte!Pe mine... mă sim i...ț...ȘșșE lini te în lume...șDar în mine,în mine urlă câinii bătrâni i bolnavi!șÎn mine se zguduie pământul!În mine trag gloan e ce au început să vadă!țÎn mine până i Dumnezeu se zbate...șÎn mine zace timpul i- i numără zilele...ș șÎn mine,în mine se dezbracă lini tea.șPoezia nr. 53 Happy End(livreşti cu Dumitru Crudu)Până la urmăTotul sfârşeşteÎntr-o carte.Cum spunea Mallarmé.Începuturile şiSfârşiturile suntToate livreşti.Viaţa e un ex libris !Cărţile cădeau în abis,
  35. 35. Cădeau de la etaj!Oameni din Dublin ,ediţia rusă şicea româneascăzburau...auu...Măturătorulumblă beatînspre circ...Joyce schimbatpe o vodcă.Cele două volume,în două limbiinamice la Prut,se pupă în colecţiade maculatură.Poezia nr. 54 ORA PĂMÂNTULUI(pamflet)Pământul, să-l răcim o clipă,O oră-stăm în întuneric!Însă...iubindu-ne frenetic,Temperatura-i se ridică...Becuri stingând, la lumânare,Cină romantică se puneE noapte...facem fapte buneŞi-parc-am vrea o repetare...Dar, ale orei-rezultate,Le vom vedea, prieteni buniNumai peste vreo nouă luniVei creşte iar, natalitate?!...Pe glob există aprobareIn beznă, am uitat amarulDar-câte portofele, oare,Şi-or fi schimbat proprietarul?...Şi spaimă,câtă lume-a tras,Pe câte linii de metrou,A fost lumină de cavou,In lifturi,câte-or fi ,,rămas?!...Şi chiar dacă suntem în U.E.La fotbal-toţi, bătu-i-ar vinaPe stadion ,,ne sting luminaÎnspre C.E.,C.M. drum nu e...
  36. 36. Poezia nr. 55 ExodiaScena 1: Consiliul cerului(Apollo către zei):- Un ou de artăeste invitat de apăsă numere zile şi nopţispre infinit.Scena 2: Întâiul om, ultimul perfectF rământatăde mâinile zeilor,coaja de lutcondamnă la moarte un sufletbinecuvântat în Mediterană ,obligatsă se însoare cu artapentru a:creşte cuvinte,gâdila urechi,hrăni ochicu joc de culori şi mişcări.(Transplant)Iubito,nu existăinstrument de măsurăsă poată cântărizâmbetul infinituluilegănat în bra ele tale,țdar existăun strop de Raicare î i inundățsingurătateai coaseșcu apte aceșde argintun cuib ve nicșîntr-un pieptcare ascultăo melodiedin două cuvinte.Operaţia a reuşit,inima mea areo stăpână.(Săgeată cu otravă)
  37. 37. Dragă Tată,vreau să ating veşnicia ,nu împart cu dreaptaharul meu!Fără recuno tin ă,ș țExodia(Bumerangul luminii)Doborât de ruşine,Apolloscoate din lirăun blestemcare metamorfozează fiicaîn phoenix.Scena 3: Primăvara de suflete(Exodia, în propriul doliu):- Moarte , te-aş condamna la moarte ,dar viaţă ţi-aş da înainte de toate,podoabă de clipe să îţi atârneîn sufletu-ţi uscat.ultimul ceassă îţi arate toate …din cenuşă,un foc de artificiievadeazăîn piepturice poartăun stropde artă.Poezia nr. 56 Anotimpurile iubiriiPrimăvara, m-am ascuns după primele picături de ploaiesă o privesc cum înmugureşteera ea, aceeaşi, cea de la începuturile lumii, ea, femeia…m-a privit mirată şi mi-a spusnu-i aşa iubitule, că vrei să răsărim la apus?şi doi iubiţi, pe cărări de seară, au pornit să însoţească apele în curgerea lor amarăne-am aşternut pe nisipul răvăşit şi i-am spusiubito, ziua asta ne-a părăsit şi s-a dus, am rămas doar noi...m-a privit şi a râsiubitule, să-mi povesteşti dragostea noastră într-o mie de zileîn capitole ample, fără mistere, să-mi spui cum trece clipa, străbătând emisferecum se topeşte umbra indiferenţei din noişi cum spre dimineaţă, ne regăsim cruzi şi goi.
  38. 38. Vara ne-a surpins tot acolo, iubindu-ne...peste coapsele noastre, precum un munte vulcanic, s-au aşternut petale albastre de fericiream prins rădăcini, ne-am întins peste munţi, peste ape, peste vise şi clipe deşarteam răsărit în adâncul fiinţei, privindu-ne cu subînţelesdin sute de ceruri, am fost cel alese mult prea devreme să-ţi spun chiar şoptitiubito, la noapte sunt demon în schitridic catedrale de ceaţă, pustii, când seara se lasă, promiţi ca-i să vii?şi tandru în noapte să-ţi spun un secret, iubito eşti focul ce arde discretşi fără de care aş zace pe plajă, nisip să devin sau mare de alge.e Toamnă şi cerul a curs peste noipe iarba uscată şi umeri-ţi goicoboară o clipă, să vezi ce pustie e plaja şi zarea e tristă, nu-i vielumina e ştearsă când mâna-ţi oferspre seară pe truput-ţi cu marea mă-ntindîn unde de rouă pe drumuri de noripărem două umbre sau doi cerşetorinu cerem nimic, nici vorbe, nici şoaptemai vrem doar o clipă, o vară, o noapteîntoarce-ţi iubito privirea-napoi şi nu lăsa marea distanţă-ntre noisă fie aşa, precum în povestesă mergem în ţara lui Fără de Vesteacolo e vară şi iarnă nicicândacolo e soare, iubire şi cânt.Iarna ne-a împietrit sufletele, timpul nostru s-a scurs, oraşul e pustiusunt viu iubito, viute caut furibund pe străzile ceţoasedoar vântul printre umbre de amintiri descoase, trecutul fericit...e iarnă iar iubito, oraşul e pustiutu unde eşti ascunsă?pe unde te-ai pierdut?alerg prin întuneric, mă pierd pe străzi aieveadoar să-mi mai daţi o oră, un suflet să găsesc...să-mi spună unde-i fata, apoi vă părăsesc...doar s-o mai văd odată, o clipă să zburdămpeste câmpia nudă, de mână să umblămşi să-i alint sărutul, privind-o efemeruimită să îmi spună: iubite, este ger...hai să intrăm în casă, de lume să uitămşi să urcăm la stele, în noaptea de Crăciun.Poezia nr. 57 poetul necunoscut
  39. 39. era un copil la 40 de aniîncă a tepta momentul când se va trezi în miezul zileișcu zâna poeziei luându-i sexul între buze pentru a-l impulsionalumea îl tia de om frigid, putea procrea doar prin aleile întunecate din versurile adulate pe câtevașsite-uri fantomănu vorbea de sânge niciodată ci doar de vin ro u, purta pantaloni de baron, multe buzunare falseșcălătorea light cu o pălărie asemeni unui cazan a ezat pe un foc încins iar pe gurășîi ie eau tot felul de animale rare sau insecte încă nedescoperite, avea nebuniașlui Jack Nicholson i trecea întotdeauna pe ro u prin ochii propriilor cititoriș șdaera un om de care să î i aduci amintețcând îl citeai era ca i cum fumai toate plantele exotice ale lumiișfinalurile ridicau la puterea a doua entuziasmul care te strângea în bra e ca un cle teț șîncă de la titlu matematica conven ională părea doar o inven ie nereu ită a unor oameni pe careț ț șplictiseala îi omorâse cu sânge receera genul de om pe care îl citeai cu pauze de tărie, de alcool ori de caractersentimentul diferea de la om la om iar bazilica în care el era fidel singurătă iițdevenea neîncăpătoare cu înseta i de poeziețvă spunomul ăsta era însu i o schimbareșla câ iva ani după ce a început să scrie avea texte slam-dunkțiar în sărituri trăgea pământul după el cu tot cu cititorierau zile în care poezia era o felinăcu toate vie ile risipite de no-name-uri ce transformaserățpământul roditor al literaturii într-o plantaţie bogată în căcăreze de schnauzer mioriticiar criticii povesteau de el ca de un colac în care crea iațîncerca să se salveze de la înecieri l-am văzut pe stradădin umerii drep i îi pleca mândriațcoatele roase ale sacoului cărămiziuerau martorii tăcu i ai ritualurilor poeticețcărora le era mai fidel decât oricărei femeise confunda cu peisajul caselor vechi i al ar arilorș țcare păreau să uşotească întotdeauna în urma luișcrâ ma din col îi lăsa un fior rece pe limbăș ți după câteva pahare peni a începea să tremure de nerăbdareș țpe ochii umezi i calzi î i ascu ea lamele armelorș ș țurma sacrificiul iedului ce fugea nărăva prin elșPoezia nr. 58 ClipaNu po i uita ultima clipă,ținută în derutățîntre palme virgine,
  40. 40. neatinse de nimeni.Clipa stinsă cu o ultimă privirea ochilor ce i-au răpitțcea mai de pre menire.țNu po i visa la un alt momentțcăci sfin ii, oh, sfin ii,ț țpe-o foaie de pergament,scrie-vor un alt destin,destin izvorât din a lumii mângâiere,sub cupola de stele.Nu po i uita secunda-n carețsângele â ni din veneț șca o ultimă reverie.Poezia nr. 59 Trandafirul negruS-a înnegrit iarba,Din coasta Evei vântul suflăGreoi şi nestingheritPrăbuşind toate pietreleZidului bărbătesc.Oameni ai nisipurilor…„Când nu te ameninţă nici o pedeapsăNu simţi nici bucuria evadării”Inelul a ruginit până la os.Acum atârnăÎn dinţii LombarduluiSă-şi schimbe pielea.Mă îmbrac cu vorbele lui Holly:„Nu am să mă obişnuiesc niciodatăcu nimic. Cine se obişnuieşte e ca şi mort.”Cu ochii roşii de febrăMai vreau puţină dragoste în plus…Din arcul sprâncenelor meleMi-aş construi o umbrelă în noapte,Mi-e frică de ploaie.S-au conservat toate picăturile de rouă,E secetă în oglindă.Din toată iubireaA crescut un singur trandafirDe culoarea ochilor tăi.(Probabil m-am uitat prea mult în adâncul lor.)Pasc oile pe câmpul meu de luptă
  41. 41. Şi ori de câte ori păşesc cu stângulMă zgârie în pieptTrandafirul negru.Mă pierd prin turmăŞi caut oaia care mă va înţelege, fiindcă„Oile te învaţă mai multe decât cărţile.”________Kobo Abe, Femeia nisipurilor .Truman Capote, Micul dejun la Tiffany .Paulo Coelho, Alchimistul .Poezia nr. 60 bănuţul de aur şi comoara din pieptmi-e frică să dorm.din perete se crapă o falie-ngustă în care încolţeşte o sămânţă de in.se face mare ca o funiece se-nfăşoară pe gâtul meu şi mă sufocă,trăgându-mă dincolo de camera mea,într-un alt loc mai strâmt şi mai scund,ca un coşciug de piatră fără fereastră.e întuneric şi-aud cum scormoneşte în mine dejaun pui de vierme abia născut,flămând şi alunecos.ştiu unde sunt, nu am scăpare,frumosul meu vis se preschimbă aievea în viaţa din moarte.nu mă mai mişc,nu mai respir,spaţiul e strâmt,corvoada abia începe.doar mintea mea colindă în voie căciea nu are pereţi şi nici funie s-o ţină captivă.de lângă mine, din stânga, un altulrâde cu spaimă, gâdilat la tălpi.nu se poate opri, îmi spune vecinul din dreapta,e aşa de o lună şi-o ţine-ntr-un râsşi nu se opreşte. mai areniţică carne pe el, zice vecinul.săracul, săracul! avea un ban de aur în pantofsă tragă norocul la el.cum te cheamă? zice.n-am nume, am doar o cruce-n spinare.am fost grăbitşi nu mi-am luat buletinul la mine.grav, grav, zice vecinul,
  42. 42. peste un veac, când ne vor găsi neamurile,nu vei şti al cui eşti!o să stai aici până când cineva o să te strige pe nume.m-am gândit puţin, cam o jumătate de veac, şi i-am spus:de ce să mă strige?! nu mai vreau să plec!e cald şi umedşi mă gâdilă-n piept,acolo unde fuse cândva comoara mea.Poezia nr. 61 ÎnvierePeste palmele mele deschise spre certimpul curgea cicatrizândurmele unei uitate crucificări;era prea devreme pentru o înălţareşi prea târziu pentru o înviere.Şi-am încremenit cu braţele ridicate spre steaîntre vremea patimii şi-a învieriipurtând semnul celui care se stingeape o cruce sub lumina primăverii.Dar dezbrăcat de veşmintele de luminăale Înviatului a treia zi,-prea puţin duh, prea multăţărână-începusem a putrezi.Şi El mi-a întins o mânăchemându-mă înapoi din veşnicie...Nu,nu eu eram aşteptatulÎn lumea care urma să vie!Poezia nr.62 PicajÎn căderea mea necontenită ,Mă regăseam uneori în ploile zgomotoase ale toamneicând linia orizontului era o cea ă densăța fuziunii cerului i pământului.șMă completa bubuitul asurzitoral gândului mul imii,țCe- i exteriorizau delirul cugetărilor lăuntriceșîntr-o dispersie lumească.În căderea mea necontenită,uneori poposeam în căpruiul ochilor tăi,Regăsindu-mă pentru moment ca-n fa a unei oglinziț
  43. 43. în a cărei reflexie mă vedeamun zâmbet senin pe fa a unui senil,țÎn drumul lui ascensional.Poezia nr. 63 de dragostecând s-a-mbolnăvit oi de cancerțlumea-a zis că mioara o să-l lasesă putrezeascăcă s-a făcut a dracului femeia după război,nu îi mai suportă bărbatului nici via a, d-apăi moartea.țadevărul e că nici oi nu era mai cumsecade:țbea mult i strica prin casă-șpica gospodăria pe el!nu degeaba ie ea mioara în bătătură i-l blestemaș șde se auzea până-n capul satului.odată, la un pa te, i-a luat nevesti-siișco ul cu ouă ro ii din cămarăș și l-a dat pe băutură.șatunci mioara l-a blestemat rău,să se aleagă praful de el.a a zicea lumea, că s-a ales praful de oi numai din gura mioarei.ș ți de atunci lui oi i-a fost mai rău i mai răuș ț șdin băutură? din blestem?i după un an a făcut cancer la stomacșiar mioara nu s-a mai uitat la ouă, le-a vândut, a vândut totnumai să se facă oi bine,țnu s-a făcuti l-a mâncat cancerul de viu,șsau a a spune lumea,șcă nu se puteau apropia de casa lui,că duhnea de la o po tă a mort.șnumai mioara, bodogănindu-l mereua avut grijă până în ultima clipăsă îi fie lui oi bine.țnu i-a fosti l-a mâncat cancerul de viu.șla înmormântare singură mioaraa mers după eli nu l-a plâns, nu l-a plâns niciodată,șde când l-a îngropat pe oițnu mai deschide gura
  44. 44. Poezia nr. 64 CălătorieEu si tuamândoi într-uninsesizabil voiajîntre două lumipe pămâturi distincteparcurs-am amândoidrumul dintre noipe aripa eternuluivis de iubireinterminabilă călătorieîntre întuneric şi luminăîntre ziua care alungănoaptea în infinitinimi străpunsede a vieţii dureredepărtarea le va ucidetrăirea se va disipipe firul timpuluicândva ne vom regăsiîntr-un curcubeu de culoareprintre frunzele arămiiale toamneipe o margine de cerscăldată în soareaproape tot mai aproapede suflete ce stau în aşteptare.Poezia nr. 65 Ora ul-origamișPisici bătrâne, schilodite, i nevi i căi ferateș șperoane de hârtie i trenuri urlând în fundal,șOameni răci i de iarnă, ma ini umblânde fără sens ra ionalț ș țmai fără suflet decât motoarele automate…Lângă peron, un trist nebun începe mereu străinul recital,iară din spate vine trenul cu-nsufle iri vechi, de metal:țuruburi ce se strâng în glasuri rafinate.șAstenicii se urcă, ma ina strigă i azvârle fumul pal.ș șDin scaune, ora ul-origami fuge, lateral,șpictând în griuri corneele uscate.Nebunul se opri, cătând spre altă partepisicile schiloade-i urmară pa ii, cordialș
  45. 45. iar sufletele hâde, ca mă ti de carnavalșzvârlite de viteză privesc trenul din spate:panoramă delirantă, roi de mor i – orizontal.țOameni răci i de iarnă, ma ini umblânde fără sens ra ionalț ș țMai fără suflet decât motoarele automate…Poezia nr.66 Toamna veriiE anotimp de foc şi e tot mai rece afară.Frunze cad din arţar ȋntr-un ȋnceput de vară.Forfota vieţii din adânc a dispărutŞi ȋntr-un vis de gheaţă, lumea toat-a amorţit.E calm ȋn jur, dar irosesc preţioase clipeŞi liniştea nu ar trebui deloc să preocupe.E timpul meu ce-l aşteptam de multŞi totuşi plâng. Privesc arţarul gol si plâng.Căci el trebuia să fie verde acumŞi falnic stând, ȋntr-un freamăt nebunDe vânt, ar fi foşnit a sa frunză,Delicat ca o petală, efemer ca a mea muză.La un nod de vânt, ȋntr-un potir de pelin,Sta vorba vie a generaţiilor ce vinŞi-ngana şovăelnic asemeni unui cânt:“Arţarul s-a sfârsit. L-a lovit sorocul de curând.L-a răpus un zâmbet cald, ocrotitorO formă unduioasă ce-l ȋmpresura ȋn zbor,Căci el nu ştia a se apăra de bine şi frumos.Dar ce bine era să ştie! Ce bine ar fi fost…”Ȋntr-un gând ȋndepărtat m-am prefăcut ȋn copacŞi trecând prin toamna verii, ȋnţeleg durerea lui.Poezia nr. 67 P-uriPenelopa ţese pânza.Cu penelul, pe hârtie,Eu încep, încet, a scrie,Perpendicular, pe dânsa.Preţul vieţii, scump se parePentru unii, pentru minePaguba nu e prea mareCăci sunt procopsit de „bine”.Puncte luminoase, steleRâd pe bolta tremurândă.
  46. 46. Păcălit mă las de ele;Pedalez, căci stau la pândă,În padoc, pe lângă casă,Un păianjen şi-o paiaţă-Poate le-oi cădea în plasă –Panicat, alerg prin piaţă,Pandantivele-mi atârnă,Pandalia se porneşte,Panglicarii râd din umbrăDe asemenea poveste.În paporniţă, păpuşa,Pe papirus scrie versuriCăci aici, pantalonada,Plină e de paradoxuri.Paratirisesc parhelii,Pensulez fin parodii.Penelopa ţese pânza.Dar cui îi pasă de dânsa?Poezia nr. 68 FURTUNĂE ciudat cum frigul de afarăMă înghea ă inlauntruți ploaia ce încet coboarăȘPe tot obrazul mi se scurgePrecum o lacrimă de sânge,Iar vântul care suflă cu putereE gândul meu care se zbateSă te chemePână i norii negri se îngramădescșSă mă ajute să te regăsesc .Am dezlăn uit natura pentru tineți am sperat că doar a aȘ șTe voi găsi iubirea meaSperam ca înspăimantată de furtunăVei apărea precum o vreme bună.Poezia nr. 69 Adulter textilmi-am invitat cravatasă admirăm împreună realitatea de sub grindă.m-a refuzat elegant,spunându-mi că pe searăare bilet la premiera unei dramesub crengile castanului înflorit
  47. 47. de la marginea drumului.disperat, am urmărit-o în miez de noapte,pândindu-i păcatul, descătuşându-mi furia.dansa agăţată de gâtul celuilalt,unduindu-se cu mişcări lasciveîn ritm de blues…şi nici măcar nu se asortau…Poezia nr. 70 Dor de EminescuLa steaua care-a răsăritAjuns-ai ca un fulgerŞi doar o clip’ a trebuitSă te prefaci în înger.Uşor te recunosc din toţi,Al cerului nou Astru,Căci te-oglindeşti zile şi nopţiÎn lacul cel albastru.Deschizi ades în ceruri porţiPrin care să vii iară,Pe lângă plopii fără soţiSă treci fără să doară.Pe unde sufletul te-a dusŞi paşii te purtarăSara pe deal, prin codri, sus,Eu urma-ţi aflu iară.De tine frunzele-mi şoptesc,De dor tresare lacul,Iar codrul des, cam nefirescÎşi leagănă copacul.Te caută şi-acum cu dor,Cum şade la fereastră,Căci marile iubiri nu mor,Nici floarea ta albastră.Te caută tot neamul tăuŞi plânge al tău frate!Să vii, că e lovit din nouDe multă nedreptate!Vino de Sus cu-al tău soborPe-a Duhului aripăŞi ne-mplineşte-un singur dor :“Să nu mai pleci în pripă…!”Rămâi şi te-om slăvi în veci,Iubirea-ţi preţuind-o,
  48. 48. O veşnicie să petreciMenirea-ţi făptuind-o.Te-o însoţi ca şi-altădat’La fel ca-ntâia oară,Măicuţa Celui ÎnviatŞi pururea Fecioară!Poezia nr. 71 Amintire..Batrane, tu, cu barba ta cea ninsaSi ochii grei si obositi de drum,Iti amintesti de steaua ta aprinsa,De jucaria zambitoare ce o privesti acum?Ti-aduci aminte-acum de-acel copil visand,Ce astepta in prag, gandind la daruri noi,Parintii sai batrani, care veneau razandAcasa, osteniti de munca, cu ochii mici si goi?Mai stii acum cand te trezeai tarziuSi stand, o zi intreaga cu jucaria ta vorbeai?Si de-ti stricai vreodata robotul tau cel viu,Plangeai o zi intreaga si nicidecum uitai...Un paradis pierdut.. Cand nu stiai cum doareDecat o rana mica, jucand mai neatent.Si nu-ti pasa de nimeni atunci dansand in ploaie,Caci te schimba mamica, rugand-o cu respect.Nici nu stiai pe-atuncea ce-nseamna sa tanjestiSa vina vremuri bune, tu nu stiai ce-i lumea,Doar asteptai Craciunul, cadouri sa primestiSi seara cand venea, tu te-nganai cu luna.Poezia nr. 72 TăcereaGeme tăcerea,Sub roţile de vînt,care huruie............................Nici tristă, nici îngînduratăE rama care-şi oxidează visul.Rugina creşte, roade, mănîncă...Nu sînt nici tristă, nici îngîndurată...Nici moartă..............................
  49. 49. Visuri muteS-au stîlcit în întuneric--N-au strigat să li se arate cărarea!Şi zac în grămada hidoasă--Mormînt, la care mai face popasTăcerea,Ducînd pe umerii vineţiGol şi Pustiu.Poezia nr.73 cardigan cu clapăpurta un cardigan cu clapă numărul 100parcă era, vă jur!, regele leui numerele sunt ira ionale nu-i a aș ț șatunci de ce nu i euși se spunea escroc sentimentalmă întrebam cum naiba po i extorca sentimentețî i punea atunci cardiganul cu clapășsă nu mai posed argumentevia a m-a învă at un lucru tristț ț(dar mult mai trist de nu s-ar povesti)printre toate trucurile prinse la coli înalteșescrocii nu pot să conjuge verbul simplu a fiîndeob te nu tiu cînd să pună doi de iș șmai ales în cuvintele cheiescriu ar fii fost din surplus de minciunăi din misoginism spun femee.șpica i cu ceară n-ar rosti iiiiiiubirețvocalele-nchise-i inhibăpreferă rotunjimi de o-felii u-raniisă nu le găse ti nicio hibășmă rog acum să nu revină modauitat să rămînă cardiganul cu clapăîn loc - i ari albi, tricou cotton sau ubaț și geaca foaie de ceapășPoezia nr. 74 CapelaÎn chip de ceară, în aripi de îngerÎn praf de mort, în iarnă i gerșTe văd….lin trecândMoartea de mână inând.ți-un picur de sânge din rană- i curgeȘ ț
  50. 50. Până rămâi stors de ultimul sânge.Prin vene- i moartea veselă cântăți- i iese din piept via a-ţi nesfântă.Ș ț țÎncepe să- i placă, te-adorme u orț șTe leagănă moartea, de nimic nu i-e dorțAdulmeci mirosuri de cer i pământșA tep i să te faci doar un mormânt.ș țPoezia nr. 75 Aşa te simtÎn orhideele ce-ating albul luciului de piatră,Găsesc roiul de cuvinte legănate într-un sensi răpun cu ele-n toi sufletul întors pe vatrăȘÎnainte de-a sări în a jarului foc dens.Te sărut cu vorbe dulci izvorâte din leandrulCe-a optit urechii mele rătăcite prin infern,șCă ai fi un soi de înger, ai venit să iei amarulPoposit în a mea haină, uitat-am eu de ce-i etern.Te ating cu-a mea privire mângâiată de o frunzăCe-a plutit în zarea mea răsturnată de un dor,Era singură săraca, rătăcea sub a mea pânzăSpintecată-n riduri multe, ale timpului cu spor.Te ascult cu simfonia rătăcită-n constela iițRăstignite-n cerul nop ii, desenate de un zeuțCe a vrut în sinea lui să-i inspire pe ciuda iițCe scriu versuri despre ele, cam a a, cum scriu i eu.ș șTe clătesc cu un surâs oglindit de ai tăi ochiCe reflectă-n adâncime bolta cerului din zări,Zări ce au dorit a spune:Ia-o u or că o deochi!șDe atâta frumusete…….. ai să te îneci în mări.Te optesc într-un cuvânt la timpanul unei florișCe-mi alintă o privire ancorată de petaleStrecurate în emo ii, jur pe sfin i că-mi dai fioriț țLegăna i de patru ramuri ciripind buzele tale.țTe strecor u or sub haina unde sufletul grăie te:ș șDe atâta rugăciune eu am fost sătul i sunt,șDar acum eu te-am zărit.. tiu! El Dumnezeu trăie te!Ș șStă ascuns în trupul tău, luminând ca i un sfânt.șTe adulmec cu vibra ii atârnate-n infinit,țRătăcite-n galaxii căutând un singur versCe-ar putea să te descrie înainte de finit…..Dar nu au găsit ca tine mândră zâna-n univers.P.S.A putea să scriu romane despre frumuse ea ta,ș țToate-n rime ancorate, legănate-n spati vaste.
  51. 51. Dar….... E ora cam târzie i afară- i vreme rea,șNu de alta…. dar la nouă, ne vedem iubita mea :)Poezia nr. 76 DE DINCOLO DE TIMPGândurile se plimbă pe unde de timpcuvintele rătăcesc în spiralevise ascunse în neştiute sertare stelarecaută un nou anotimp.Peste păduri de mesteceni cu trupurile albemai cade câte o stea de pe cerle înveşmântează în curate raze astraleşi ard în tăcere, până ce pier.Pe pământ îşi desfată minţile oarbe zei din Olimppaşii se afundă în cenuşiuri amarese sting lumânări părăsite în altarele goaleo chemare răzbate, de dincolo de timp.Poezia nr.77 IdentitateAm uitat ziua în care m-am născuti mă simt ca un fluture ce s-a trezit iarna...șCum să mergi pe un drum determinatCând nu ii minte cum i unde ai pornit?ț șSunt în căutare de identitate...Fiecare început de zi e ca un început de via ă.țImaginează- i că ai trăi o via ă de fluture,ț țCe-ai reu i să creezi în acest răstimp s-ar numișistoria ta.Sunt sigură că ai vrea să se scrie un roman întregDar nu, vor fi doar cîteva rînduri,Mai mult sau mai pu in memorabile,țCare poate vor fi încrustate pe fe e de trecători, dar poate i nu.ț șDa, pot să te asigur că în Arhiva Na ională vei mai dăinui cîteva zeci de ani,țIar cimitirul în care vei putrezi, va respira mirosul oaselor tale ceva secole.Ca peste mii de ani un tânăr arheolog să- i ghicească identitatea.țDe i,ș timpul nu se măsoară în ani,El pur i simpluș nu se măsoară…Mul i oameni în lume trăiesc ca fluturii.țSunt în căutare de identitate…Când mă trezesc diminea a, mă întreb,țNu sunt i eu un flutureș
  52. 52. Ce rena te odată cu răsăritul soarelui?!șCe- i scrie istoria sub formă de poezie…și dacă nu, atunci,șcine sunt?Poezia nr. 78 NerostiteleDar eu,Eu ce fac cu aceste cuvinte?Mereu ramân cu ceva pe buze,O idee, un cuvânt, un suspin.Ba, odată, am rămas şi cu o lacrimă.Niciodată nu le-am putut rosti.Au rămas acolo,Aşteptând pe cinevaSă îmi şteargă buzele.Poezia nr. 79 Jocul de-a crea iațAm spart ceru-n mii de cioburiPus-am toate-ntr-un pahar,Vreau să tai din toate-amoruriPrin crâmpeie fără har.Am suflat cu negru valea,Munţi, păduri ascunşi în umbre,Transformatu-m-am în spiritCa să-mi capăt alinarea.Cerul negru, lumea neagră, aţipit-au toţi sub ceaţă,Iar paharul plin cu cioburiA vărsat o nouă via ățLume albă, lume pură şi lipsită de amaruri.Poezia nr. 80 FirişoareTe rog să nu mă laşi să cooperez cu singurătateaacea ştiinţă a nefericirii.Mi se pare că undevaîn vremurile când o pensulă clădea un chipţi-am pus praf de stele, să ştii ce face un visător.Îmi place când aduni în palmă toate genelece-mi cad,tot spui că sunt dorinţe.
  53. 53. Portretul tău mă îndeamnă să deschid ochii;genele cadşi privesc un necontenit carnaval de frumuseţe.Când mi-am imaginat cum ai fi,tu nu erai acolosă culegi dorinţele,dar ai fi fost de acord cu minecă acele două riduri,ce ţi le-am brăzdatchiar sub gene,te fac lumesc - un om cu dorinţe.Când mi-am imaginat cum ai fi,mi-am dat silinţa să te ştiu om;şi nu,nu sunt dumnezeul tău,dar ar putea izbucni un războidoar din acele genecu dorinţele ce ţi le portcare nu fac decât să mă pună în alertăpentru că am început să le smulgde când nu mai cad.Poezia nr. 81 Oraşul meuPlouă cu păsări albeîn susdin privirile tale- parcuri...Tu eşti oraşul meu de duminică dimineaţa,curat şi necurat,îmi plimbi pe sub nărimiros de iarbă încă netrezită.De când cerul s-a deschispeste străzile talesculptez cu degetul fluturi mari in lumină- îmi place cum ţi se întind pe braţe -ca tatuaje,ca graffitisau ca ani...Tu esti oraşul meu de zi cu zi,mă copleşeşte sunetul clopotelor tale...Mi se înmoaie genunchiiştiindcă trăiesc singur aici, în tine.Fluturii mor în stomacul meu.
  54. 54. Poezia nr. 82 StrăinulMai poposeşte pe la mine în drumul tău prin viaţă,Dar ţine minte paşii ce-i faci încrezător.Voi fi eu oare-aceea ce te va strânge-n braţe?Sau fi-vei tu străinul, banalul trecător?Mai ine minte încă, ce e ti i unde mergiț ș șCând tainicele gânduri te-ndeamnă la popas.Nu mai strivi cu fapta cuvintele pribegi,Ci- i ia de pe acum un ultim bun rămas.țNu te mai teme încă să pleci în drumul tăuNici să păstrezi cuvântul ce tocmai i l-ai dat,țCăci nu inima- i cere să vii în pragul meuțCi numai ea, privirea, te-ndeamnă la păcat.„Avânt de doruri-nalte”? „Altare de iubire”?Cuvinte ponosite în căr i de nostalgii!țSunt vorbe de poe i ce cred în nemurirețDe crezi i tu în ele, să pleci nu te sfii.și lasă-mi mie traiul, cât o fi el de-amarȘCu tristele speran e de a răzbi prin greu,țNu-mi mai răpune timpul i via a în zadarș țMai bine mergi străine, te du în drumul tău.Poezia nr. 83 AbatorMă dau ie să mă trăie tiț șCu totul sau pe bucă i.țAlege fa a sau albul ochilor,țCreierul sau sângele,Limba sau sufletul.Sau poate doar buza de jos i o nară.șĂsta nu e un troc.Iei i pleci,șNu vreau nimicLa schimb.Le po i returnațDupă purtare,Indiferent cât de uzate.Vor reapărea mu terii pentru toate.șDescompus i incomplet,ș
  55. 55. A teptșÎn galantarele abatorului de vie i,țExpus celor rătăci ițCa mine.Fere te-te, însă,șDe mormanul de gânduri.tiu că ele te vor a tepta,Ș șPerverse,Pulsând u or, într-un colt,șAdemenitoare,Ru inate,șUciga e.șPoezia nr. 84 Cine sunt?Cine sunt?...cine sunt?...Mă întreabă sângele care înroşeşte acum nisipulDe sub mine.Fluviul sunt?Sau doar un amalgam de globule în alb şi roşuCare îşi fac de cap în laptele plasmeiCine sunt ?...Scrâşneşte piatra adunată în rinichiTânjind să devină meteoritul care va stinge luminaPământului.Acolo în culcuşul ei caut în zadar urma zeului-cine mai crede azi în zei ?-Nici poeţii…Cine sunt ?...Te întreb pe tine, iubito,Ţinând în mână ultimul buletin de analize.Nu mă mai recunosc !Par atât de sănătos…Poezia nr. 85 Vremuri pustiiDin alte vremuri vine către minePovestea unor vechi destine.Dureri de case lăsate-n părăsireSe-adună-n suflet ca în cimitire.Copaci uscaţi la margine de drumÎşi culcă rădăcinile în scrum.
  56. 56. Fântânile mereu se adâncesc,Iar florile din geam se ofilesc.Privind tăcuţi către amurguri,Cu ochii duşi, pierduţi în gânduri,Ies pe la porţi demult închiseAcei ce parcă au uitat de vise.Cu părul alb, aduşi de spateŞi stând cu mâinile încrucişate,Îşi poartă mângâierea din privirePeste a drumului tocită pustiire.Pe lângă ei doar vântul rătăceşteStârnind un dor ce nu se ostoieşte.Doar paşii mei ce par o nălucireAduc o pâlpâire în a lor privire.Dar ei rămân pe băncile uitatePe lângă garduri triste, dărâmate.În ai lor ochi ce sfâşie simţirea,O lacrimă îneacă toată omenirea.Poezia nr. 86 PĂPU A DE TREN EȘ ȚMă simt de parcă a pă iș șpe o punte prea îngustăi prea ubredăș șîntre toate zilele asteaanosteîn care nimenisculptează nimiculiar cineva încearcă să mă aruncedin cerccu mi cări dezordonateșparcă a fi păpu a din tren eș ș țde toate culorilea a mă izbe teș șmereucu capul de cerpănă ajung nuan a care-i convinețnu mă tem de fulgerenici de tunetenumai căn-am putut să învă nicicândț
  57. 57. răzvrătireasau târâtul spre steleîntre Cer i PământșVia ațpă e te peste lemnul putredș șde-acumdin carerăzvrăti iiți-au cioplitșLeagănul Puntea i CruceașPoezia nr. 87 MisterAlerg prin amintire,Ma feresc de lumea mea.Scopul consta in fericireSi bunul simt a aveam.Ma deplasez printre mistere,Ma lovesc in suflet greu -Al dragostei adiereA ramas in vis mereu.Te-am cunoscut discretIn lumea paralela -In dorul meu inertIubirea e femela.Ma incalzeste teama,Ma domina versul,Ma raneste drama -Tu poti fi alesul?Tremur si ma-ngheataViziunea pala,Chipul meu agataAl durerii fala.Renunt la dorinte,La vise si la fapte,Nu mai cred fiintePromisiuni desarte.Ma las prizonier,In destin divin -Sufletul de fier,Tacere, iar revin!!!!Nu mai lupt acumMa ranit destinul,
  58. 58. Totul e doar fum -Al veacului veninul.Voi lasa prezentulFactor decisiv,Savurez momentul -Respir numai in vis.Poezia nr.88 Eloida( ultima rugăciune )Doamne vin atât de târziu la tinelocul meu este mereu liber de toatereţinut la marginea nisipului nestatorniccând eu mă acopăr cu umbra mea de întunerico lume mă răstigneşte cu urăfără să înţeleagă tânguirea cugetului robitde dorul de harul tău revărsat pestezdreanţa de cer cenuşiu aruncatădincolo de spaţiu şi timpultima mea nădejde pierdutăşi plâng în ochiul tău Doamne visul şi carneaînghesuindu-mă în confuzii şi spaimepus la vedere în piaţa supliciilorca o atocmire nătângăîncerc să vorbesc cu gândul tău Doamnecăutând secunda mea cosmică dăruităbeau apă din stânca aşteptărilorîmpreună cu tâlharii mei sateliţi dinfiul tău prea iubit Doamne mă strângluminează tot ce aud în beznăunde muzica ta nu mă vede de pietrecăci sunt atârnat între polii dorinţeibătut în cuiele cuvintelor talefără trecut fără prezent pecrucea viitorului neştiut atârnatm-am născut bătrân şi m-ai întinerit vremelnicpăşesc prin cenuşa imperiilor de cearăîngheţat în ochii soldaţilor de plumbdevreme mă alungă îngerul salvatorcu vârful norului ascuţit de ploaiestrăpunge talpa fugară pe câmpuridin sevă să curgă umoarea de sticlădealul căpăţânii cu livezi de măslinitu ai dăruit pacea alungând disperarea
  59. 59. cu sabia arhanghelului scoasă din teaca de focîn fiece zi îţi simt gustul de minedin palmele tale mă trezesc după semnde dragul luminii de taină mai păsuieşte-mă Doamnesă nu pun alţi dumnezei la cumpănă dreaptăchiar dacă sunt frânt de ascultări şi cuvântsceptic din dogma cusurului storspoleind creuzetul sfintelor talecu seva incertitudinilor mele tardivelasă îngerul să mă aprindă din gânduriscuturându-mă de relele lumiica pe o cârpă de şters amănuntelesă mă arate tuturor beneficiarilor luminiistrigând strigarea strigărilor taleiubiţi-vă şi veţi fi iubiţi de voi şi de alţiipe Dumnezeul cel veşnic slăviţişi veacurile vor curge la picioarele voastreeu voi fi deşteptătorul de semen acelaşi Doamnevorbitor de cuvinte alese şi fără prefăcătorietoţi mă vor cunoaşte prin tine fără prejudecăţişi fără pătimaşe halucinaţii prin tonuricei mici cu cei mari deopotrivă poemului meu testamentfoc viu în candela cerului vor aprindeculeg din ochiul de zgură chipulcelui care mă vinde ca pe mielul de paştiînghit zumzetul roiului de frustrări anonimeşi in imnul meu de slavă cerului preacuratînfloresc cuvintele din sămânţa neascultăriialături de nerostitele rugăciuni de iertarepriveşte-mă din rugul de foc Doamne cum morde dragul desăvârşirilor tale trupul meu plângeextazul sugestiei nemiloasei plecărivinovaţi cocoşii repetă cântarea a treia oarămorţii ies viii intră în aceleaşi morminte tocitesărmanii şi bogaţii au aceleaşi oase cioplitecenuşa miroase a iarbă de viperăcu gust de ciupercă otrăvită în intenţiejurăminte şi făgăduinţe uitate Doamne în noistropeşte cu sânge şi grinda caselor melemântuind cercul meu din infernul de grijivin atât de târziu la tine Doamnedupă ce am vânturat neputinţele lumiivreau să-mi fac cuibul de pasăre neagrăîn grădina cu florile veşniciilor necuprinsedoar tu îmi poţi schimba înfăţişarea
  60. 60. şi sângele cerului în aripi să-mi tornidurerea din taină şi taina din zbor amânatsingur sunt pe cărarea morţii îngustănu-i loc decât pentru o trecere unanu încape nimeni cu mine alăturidoar dincolo de florile acelea îngheţaterenaştem aceleaşi învieri nemuritezilele trec precum anii tăi de luminăîn care tu ai zămislit cuvântul şi faptami-ai dat cuget din cugetul tău şi iubiresă pot ierta cu ea păcatele fraţilor mei duşmanice darnic ai fost când le-ai dat ura de moartece darnic ai fost când le-ai dat ura din minevoi veghea la ora ascultărilor neodihnacu care mă hrăneşti din carnea de ceaţăprin gaura oarbă scurtând galaxiilecum ai comprimat pentru mine timpulşi spaţiul în câteva secvenţe de patimite simt venind Doamne apusul se încingeiertarea ta miroase a grădină curatăsângele meu explodează în artereprovocând o imensă hemoragie de patimidincolo de moarte doarme universul utopicdar drumul meu trece pe lângă ceruricurăţat ar trebui să fie degrabăde prefăcătoria intrărilor obişnuitecu protocolul stufos de rigorimă strecor sfios încărcat cu spaimele meleprintre cei norocoşi copiind indulgenţeîngerii veghează numărând biletele de clasătronul tău nevăzut încă judecă duhulinima gândul măduva rece din coastăaşa a fost şi de ar fi începutul începutului meusă găsească o altă gaură neagră amânăaceastă întrevedere de numai tine ştiutălasă-mă strecurat încă o dată pe acolocu toate răstignirile mele bolnave şidurerile desenate pe pânze apocalipticedecomprimă apoi spaţiul şi timpul în grabăpentru ca să te pot slăvi încă o lumeiscodind acelaşi infinit de semne ascunseîn taina pentru care smerit şi învinsDoamne vin atât de târziu la tine
  61. 61. Poezia nr. 89 Stillmă îndrept spre depresiecu paşi prea repezipentru o fată de 16 anicare nu a încălţat niciodatăpantofi de baletdeşi şi-a dorit foarte tarede când era micămi se pare absurd să stau la birouîn faţa calculatoruluipicior peste piciorîn pijamalecu muzică deprimantăîn căştiscriind despre cât de mizerabil ma simtpentru că nimeni nu o să mă înţeleagălumea crede că eşti tistşi te compătimeştecând scrii poezia pe un blocde doişpe etajela apusîn sunetul valurilorfumând a doişpea ţigarăeventual şi o pisicăsă se mişte pe lângă tineşi tu să pretinzi că ea e singura ta prietenă pe lumeaşa că degeaba vă spunoricum nu o să mă credeţişi pe mine m-am convins deja.Poezia nr.91 ÎN NOAPTEPriveşte în noapte,o metaforăascunsă,margini de stelepe genele Luiadie în fâşii albe.Îşi duce frumuseţeaîncet şi subtil,un fluture,
  62. 62. aripi umede întinse pe zid.În seri albastre de vară,îşi duce lumina,o candelă a sfinţenieicălugărul obsedat de psalmi.Îşi duce trupulasuprit de viaţă slugarnicăprin iarba păscută…Priveşte în noapte,sufletul e arşiţăîn căutarea umbrarului sfânt.Este timpul meu de rugă,de patimă,de vis…Dumnezeul meu e cerul imenssub streaşina căruiam-a închis.Poezia nr. 92 Moartea…Motto : În viaţă risipim ani, iar la moarte cerşim clipe.(Nicolae Iorga)Ne reintalnisem, pentru o ultima oară,Într-un alt Univers, gol,Al profanatorilor de morminte.Duceam amîndoi o existenţă problematică,Şi ne uram.Stăteai în faţa mea, rece, inert,Şi mă omorai din priviri.Ştiam că te-am iubit, cîndva.A trecut mult timp de-atunci,S-au vînat multe suflete,S-a vărsat mult sînge pentru tine.M-am dezbrăcat de amintiriŞi le-am spălat sub o ultimă ploaie de lacrimiFierbinţi şi seci.Buzele-mi erau pigmentateCu pete de sînge verzuiŞi mireasma dulce de Apocalipsă.O săgeată mi-a străpuns atriul stîngAl uneia dintre cele 3 inimi ale meleŞi a sîngerat.O ultimă urmă de iubire
  63. 63. S-a scurs, fară împotrivire,Din sufletul meu.Şi ai murit, tu.Şi tot ce am iubit la tine.Atîta timp.Totul a murit, încet, definitiv.Poezia nr. 93 Spinii caden eițFrigul letargic îl inspir în abunden ă,țPătrunzându-mi trupul frivolCa pumnalul ascu it i tran ant,ț ș șAl con tiin ei mele, mult prea ra ionale.ș ț țMii de ace înghe ate îmi străpung nemilosțDegetele lungi aproape crispate,Care încearcă în zadar să prindăFulgul jucău al păr ii mele pierdute.ș țCercuri calde îmi ies repetatPrin crăpătura subtilă a buzelor sidefate ,Schi ând în peisajul amor it i pustiuț ț șFormele nedefinite ale trecutului absent.Aud ecoul pierdut al pa ilor tăișVenind hotărâ i spre cristalul ciobit,țCristal ce a reprezentat cândvaUniversul echilibrului tău interior.Privesc distrată cerul palidCe a mascat de atâtea oriSentimente...gânduri i cuvinteșAflate în interiorul efervescentAl sufletelor noastre rătăcite.Poezia nr.94 Scrisoare de dragosteSunt şi nu suntŞi cum pot fi fără să fiu?Cine mă locuieşte, vântule?Cine îmi tulbură apele, Luno?Cine mă presară cu steledesenându-mi destinul,aruncându-mă in vidul existenţei?Cine îşi arcuieşte braţele cu delicateţeîn jurul umerilor mei
  64. 64. dezgolindu-mă...învăţându-mă pe de rost gramatica arhetipală a inimii?Cine mă împrăştie in cuvinte adumbrite de sens,Cine mă umple de noapte...Cine îmi poartă privirea?Îţi citesc trecerea în vântUmbra paşilor călătorind la capătul cuvintelor,Eşti şi nu eştişi cum eşti fără să fii?Te cuget în rugăciuniTe las sa ma inunzi cu valuri de mortală frumuseţeÎti deschid larg fiecare încăpere a fiintei meleTe invit la masă...Cuvintele-ţi sunt coapse pe care stelele îşi plimbă maiestuos degeteleCreaturi de prezenţăFluiere de linişte...Inimă scăldată în cuvânt,inventând rând pe rând un nou nume care să-ţi zidească de casă...Ploaie...inutilitate a limbajului...Sunt şi nu sunt...Poezia nr. 95 Sunt mască pe un pat de măştiCum se desface o portocală coajă cu coajămă desfac eu de măşti.Mai întâi mă desfac de prima mască. E şi cea mai ipocrităapoi le iau la rând.Scopul meu e să mă descopărscopul meu e să scormonesc în istorieţintesc originilesă ştiu cine sunt cu adevăratcare îmi e chipul necioplit.Lumina pâlpâie deasupra mea.Cu unghiile groase şi mari mă zgârii urechile îmi ţiuie.Sunt durere roşie. Sunt usturime linsă de lacrimi.Suport. Da. Tre să suport. Tre să ajung la adevăr.Tre să ajung la mine. Tre să privesc dincolo de durerede faptul că je est un autre. Tre săşi cu cât descojesc mai multe măşti cu atât simt că nici n-am început.N-are sens. Scopul meu ca un înecats-a dus.Je est un autre. Da. Am fost sunt.Sunt mască pe un pat de măştisunt ceea ce mi-a fost frică să fiu dintotdeauna.
  65. 65. Poezia nr. 96 Siberia[prelude for time feelers]începusem să credcă din mine creşte o siberiecă păsările vor zbura curând şi va rămâne doar trunchiulde care se vor agăţa corbii ca nişte globurişi vor lumina întunericnu nu mă deschid prea multştiilucrurile astea vin pur şi simplu din tineşi strigălasă-mă să strig decidespre led-ul roşu ca un ochi care mă priveşte de când a început noapteadespre neputinţa florii de cactusdespre cei pierduţi pe drumul cu denivelăripentru cănimic nu se câştigă fără luptăam învăţat deja mişcarea peştelui în năvodai spune că sunt pregătităîn realitate mă învârt printre oameni până ameţescma opresc doar când visele îmi împletesc părulşi pe insula mea de cuvinte eşti tuatunci doar atunci pot să mă strângca un câine vagabond deasupra unei canalizări în aburi.Poezia nr. 97 Sanatoriulnu e leagănul de lux alamicilor meifigurile descărnate izbesc liniştea cu frumuseţeapur animalică îşi scriu frenetic istoria înzale de forţăaicinu se scuipă piureul pe halat neuronulcomun pune o sclipire printre pupile se taievene doar o dată pe săptămînă se plânge de regulă laora 14 punct cunasul în batisteapretatenumerotate
  66. 66. da,nu mă voi ascunde eusuntomul care nu ocoleşte bălţilenu ucide gîndacul în felia de pâine nutresare la ultimul spasm al preafericituluimuribund care uiteparcă s-a întors să ne vadăchile de creier ars ce suntematunci eu ridic lumânarea în cinsteavoastră a fiecăruia„à la votre”Poezia nr. 98 ABSURDITĂŢISuntem stropi de alb cuminteÎn lumea gândurilor negre ,Purtăm iluzii drept veştminteŞi creionăm doar găuri drepte…Suntem mirajul absolviriiDe orice vină pământească,Când, îndelung, călcarăm zoriiCu o patimă nebunească.Zâmbim când frunze vestejiteDansează cel din urmă vals,Şi picurăm pe mâini cojiteMăsuri dintr-un arpegiu fals.Suntem păcat şi doar atât…Ne căutăm printre ruineDe gânduri negre şi cuvânt,Sfârşind îngenunchiaţi de vine.Suntem nimic şi parcă tot…Ne scrijelim pe suflet fante,Urlând după un antidotAl fericirii aberante.Sfârşim istorii neînceputeTrăgând semnale de speranţăŞi hoinărim vânând acuteDin bulgări de exuberanţă.Sătui de-o viaţă transversalăMurim, în mod egocentrist,Căci, într-o lume abisală,Suntem… absurdul alpinist…
  67. 67. Poezia nr. 99 În elegi ce vrei să în elegiț țÎn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând timpul i-e prietențsau nu,când via a i-e aproapeț țsau moartea i i deschidețu a…șîn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând un glas dulce de copil,uimit i cu ochii mari,șî i cere să-l iei în bra e…ț țsau când o mamăte a teaptă înlăcrimatășsă-i aduci o cană cu apă…în elegi ce vrei să întelegi,țcând nu mai întelegi nimic,sau când a a i se pare ie,ș ț țcând inima ce respiră lângă pieptul tăuî i transmite fiori idilicițpe sub plapumă…întelegi ce vrei sa în elegi,țcând ai vrea să zâmbe ti tuturor,șsau când nu tii cum să te ascunzișde o îmbră i are pierdută-n ve nicie…ț ș șîn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând minutele se scurg fără sim ire,țsau când ai impresia că cea de la telefoni se potrive te exact ca-n filmul ăla…ț șîn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând trist, te ui i pe fereastră după un fulg de nea,țsau după jumătatea aia pe care o a tep i de-atâta timp…ș țsau când iubirea aia pe care o sim eai cândva,țnu o mai sim i decât din amintiri….țîn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând un om cade în fa a ta,țiar tu te ui i astenic, trecând rapid pe lângă…țsau când a tep i un sfâr it căruia nu-i tii nici începutul…ș ț ș șîn elegi ce vrei să în elegi,ț țcând cite ti unele texte i nu stii de ce î i plac…ș ș țsau când pleci la drum cu banii de bilet,ori când e prea întuneric ca să te mai temi de el…în elegi ce vrei să în elegi,ț țcând un prieten te a teaptă la o bere,șsau când iubita în elege ce vrea să în eleagă…ț ț
  68. 68. ori când cuvintele se opresc din lovit sau…iubit…în elegi ce vrei să în elegi,ț țcând n-ai timp de trecutul unui bătrân,sau când treci peste gândurile unui tată…dar peste toate în elesurile tale,țvei da de-un neîn eles la un moment dat…țun neîn eles pe care îl vei intelegețabia atunci când nu mai contează ce e de în eles…țPoezia nr. 100 MameiDragostea mameiare braţele egaleDragostea mameiare inima mareDragostea mamein-are hodinăDragostea mameinu caută vinăDragostea mameinu este ateeşi se dilatăcât Calea LacteeDragostea mameinu este o-ntâmplareiubindu-l pe cel micuitându-l pe cel mareDragostea mameieste ceva sfântTe mângâie şi de dincolode mormântPoezia nr. 101 zodia păcatuluila început a fost bărbatul-un copil mofturos i poznaș șnoaptea sta sprijinit de propria umbrădiminea a număra fântânile surpatețde singurătatelacrimile î i făcuseră adăpost sub pleoapeși orice i se promitea nu conteneașDumnezeu scărpinându- i barbaș

×