Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Literaţia-o alfabetizare functională
Despre alfabetizare func ţ ional ă nu  se poate vorbi dec â t  î n str â ns ă  leg ă tur ă  cu analfabetismul  func ţ iona...
Constatarea acestui fapt  î ngrijor ă tor nu este suficient ă . Speciali ş tii  î ncearc ă  s ă  identifice cauzele pentru...
-respingerea opiniilor care difer ă  de ale noastre; -atitudinea critic ă  prematur ă   ş i unilateral ă , elevii raport â...
Semnele grafice sunt recunoscute, dar con ţ inutul de idei nu este  î n ţ eles dec â t, event u al, la un nivel   superfic...
<ul><li>- interogativ ă  (identific â nd  î ntreb ă ri  ş i c ă ut â nd r ă spunsuri cu metod ă ); </li></ul><ul><li>focal...
A ş adar:  nu  ş tim cum s ă  citim!   Agenda Lisabona  Educatia  ş i formarea  î n 2010  a propus un set comun de indicat...
Realizat de: Prof .  Ana Buzincu Colegiul Na ţ ional  Mihai Eminescu  Suceava
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Ana literatia

471 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Ana literatia

  1. 1. Literaţia-o alfabetizare functională
  2. 2. Despre alfabetizare func ţ ional ă nu se poate vorbi dec â t î n str â ns ă leg ă tur ă cu analfabetismul func ţ ional - no ţ iune care se refer ă la persoanele care ş tiu s ă citeasc ă , dar nu î nteleg ceea ce au citit. Rezultatele studiului privind educa ţ ia î n statele membre , publicat de Comisia European ă, arat ă c ă î n anul 2006 , fa ţă de anul 2000 , î n Rom â nia procentul de elevi î n v â rst ă de 15 ani care sunt analfabe ţ i func ţ ionali a crescut de la 41,3% , la 53,5%. Prin compara ţ ie : î n Finlanda - 4,8%, Irlanda - 12,1%, Estonia - 13,6%. Acest e procent e plaseaz ă Rom â nia pe ultimul loc î n ţă rile europene la ş tiin ţ a de carte, dar este important de re ţ inut ş i c ă speciali ş tii sus ţ in c ă omul a ajuns la limita posibilit ăţ ilor sale de receptare a informa ţ iilor, astfel c ă î n ţă rile postindustriale analfabetismul func ţ ional se manifest ă la aproape 30% din popula ţ ie.
  3. 3. Constatarea acestui fapt î ngrijor ă tor nu este suficient ă . Speciali ş tii î ncearc ă s ă identifice cauzele pentru c ă , î n felul acesta, s ă se poat ă g ă si ş i solu ţ iile care s ă duc ă la diminuarea fenomenului. Sunt considerate cauze: -schimb ă rile survenite î n limba rom â n ă î n ultimii 20 de ani; -modul î n care aceste modific ă ri sunt surprinse de lucr ă rile de specialitate, mai ales de instrumentele cu care ş coala a- bordeaz ă problema limbii - manuale ş colare; -realizarea unei educa ţ ii pentru lectur ă doar la limba matern ă ş i la limbile str ă ine, astfel î nc â t se ajunge la lipsa unor exerci ţ ii sistematice de lectur ă analitic ă a unor fragmente din texte fundamentale la celelalte discipline; - î nv ăţ area “pe fug ă ”, f ă r ă metod ă ; -lipsa de lectur ă profund ă ; -neputin ţ a de a asculta ş i de a î n ţ elege ce spune cel ă lalt;
  4. 4. -respingerea opiniilor care difer ă de ale noastre; -atitudinea critic ă prematur ă ş i unilateral ă , elevii raport â ndu-se din start cu ne î ncredere ş i critic la principalele lor surse de î nv ăţ are, ceea ce duce la auto-limitare , deoarece oric â t de bun ar fi un text sau un profesor, nu-l poate conduce la un profit semnificativ pe cititorul sau pe elevul pornit la v â n ă toare de gre ş eli. Analfabetul func ţ ional poate s ă reproduc ă verbal sau î n scris un text, dar nu-l î n ţ elege suficient pentru a-l folosi ca resurs ă î n reu ş ita unei ac ţ iuni sau î n performan ţă .
  5. 5. Semnele grafice sunt recunoscute, dar con ţ inutul de idei nu este î n ţ eles dec â t, event u al, la un nivel superficial. Fenomenul trebuie judecat î n raport cu tipurile de ac ţ iuni pentru care a fost redactat un text sau altul: po ţ i fi performant î n utilizarea unui text care te ghideaz ă pe ş osea sau pe internet ş i poti fi , î n acelasi timp , analfabet func ţ ional î n î n ţ elegerea ş i utilizarea unui text cu un con ţ inut ş tiin ţ ific, de exemplu cazul multor jurnali ş ti care prezint ă deformat rezultatele unor sondaje sau spusele exper ţ ilor intervieva ţ i. Conceptul de alfabetizare func ţ ional ă se refer ă , î ntre altele , la abilita ţ i de lucru cu computerul, abilit ăţ i de a folosi elementele de baz ă ale infrastructurii bancare, permis de conducerea auto, cunoa ş terea cel pu ţ in a unei limbi str ă ine de circula ţ ie interna ţ ional ă . Speciali ş tii care au urm ă rit acest fenomen propun diferite solu ţ ii, dar cea mai important ă este lectura profund ă .
  6. 6. <ul><li>- interogativ ă (identific â nd î ntreb ă ri ş i c ă ut â nd r ă spunsuri cu metod ă ); </li></ul><ul><li>focalizat ă (cu un scop, pe un num ă r limitat de î ntreb ă ri); </li></ul><ul><li>cultural ă ; </li></ul><ul><li>î n scopuri practice; </li></ul><ul><li>apreciativ ă (c ă ut â nd calit ăţ ile textului); </li></ul><ul><li>practic ă , aplicativ ă (f ă c â nd continuu leg ă tura cu practica, cu experien ţ ele proprii ş i ale altora); </li></ul><ul><li>activ ă (presupune, ca ş i ascultarea activ ă , focalizarea pe faptele, cuno ş tin ţ ele ş i opiniile comunicate de autor); </li></ul><ul><li>empatic ă (presupune focalizarea pe valori, atitudini, credin ţ e, emo ţ ii, sentimente); </li></ul><ul><li>- reflexiv ă (capacitatea cititorului de a- ş i con ş tientiza propriile experien ţ e de via ţ a, limbaje, opinii, atitudini, emo ţ ii etc. ş i de a reflecta la modul î n care este influen ţ at ă lectura); </li></ul><ul><li>- critic ă . </li></ul>
  7. 7. A ş adar: nu ş tim cum s ă citim! Agenda Lisabona Educatia ş i formarea î n 2010 a propus un set comun de indicatori de referin ţă pentru î mbun ă t ăţ irea sistemelor de educa ţ ie î n ţă rile membre ale UE. Una din ţ intele pentru 2010 era ca analfabetismul func ţ ional la tineri i de 15 ani s ă scad ă cu cel pu ţ in 20% fa ţă de anul 2000. Tendin ţ a din Rom â nia este exact invers ă . Ş i, dac ă mai mult de jumatate din adolescen ţi i de 15 ani din Rom â nia se afl ă î n aceast ă situa ţ ie î n 2000, c âţ i vor fi fiind ast ă zi posesori de diplome de licen ţă ?
  8. 8. Realizat de: Prof . Ana Buzincu Colegiul Na ţ ional Mihai Eminescu Suceava

×