Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

4,989 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,989
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
18
Actions
Shares
0
Downloads
32
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

  1. 1. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului privind investiţia Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic com. Prigor, jud. Caraş-Severin Manager General Responsabil de Proiect Dr. Sergiu MIHUŢ © Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj–Napoca, 2009 Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru IntegrareS.R.L. Cluj–Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisăreproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca. 1
  2. 2. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Societatea Comercială ”Unitatea de Suport pentru Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerţului J/12/1014/12.07.2001 şi având Codul unic de înregistrare R14054736. Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului, respectiv bilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 2
  3. 3. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic BENEFICIARI: Consiliul Judeţean Caraş-Severin PROIECTANTUL INVESTIŢIEI: SC West Design SRL EVALUATOR PRINCIPAL: Sergiu I. N. MIHUŢ RAPORT la FAZA: STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI SIMBOL: 100/EIM/2009 DATA CONTRACTĂRII: Iunie 2009 DATA PREDĂRII Decembrie 2009 Hârtie reciclată 3
  4. 4. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea SemenicCOLECTIV DE REDACTAREa Raportului la Studiul de Evaluare a ImpactuluiDr. Sergiu MIHUŢ ______________Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRLAtestat MMDD EIM/BM 2007 Hârtie reciclată 4
  5. 5. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea SemenicIntroducere Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial privindrealizarea Cabana Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic , com.Prigor, jud. Caraş-Severin. Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şiţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile LegiiMediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu. De asemenea s-au mai avut în vedere: • Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; • Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private; • Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării; • H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionarea deşeurilor periculoase; • H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitarea deşeurilor periculoase; • H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor; • H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate; • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului; • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi Evaluarea impactului de mediu; • Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact semnificativ asupra mediului; • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei; • Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de emitere a acordului de mediu; La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrulproiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind EvaluareaImpactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Manualul EIA; • Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc)precum şi de: • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002 Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409"Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000). S-a avut în vedere de asemenea îndrumarul 6230/24.10.2009, emis de ARPM Cluj-Napoca. Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi oserie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie afactorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau labaza legislaţiei de protecţie a mediului: • iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; • evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime; • necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celorpozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare saumodernizare a capacităţilor existente) asupra mediului. Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legatede acesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de Mediuconţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecinţelorcumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente, formulând ipoteze şi asupra Hârtie reciclată 5
  6. 6. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenicunor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor demediu de pe amplasamentul studiat. Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şireducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordarepreventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporezeplanificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reduceriiimpactului ecologic negativ al activităţii preconizate. Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţiifactorilor responsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvatemăsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului încauză. Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de cătrebeneficiarul Voios-Dan-Ionel Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere în regim intensiv ap[orcilor în cadrul unei microferme zootehnice în comuna Căianu, jud. Cluj. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin caresă se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ce aducecele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sauprogramelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicariiacestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conformlegislatiei in vigoare”. Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional alautorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu,prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele saleraţionale. Hârtie reciclată 6
  7. 7. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Cap. 1 Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului Consilul Judeţean Caraş-Severin Sediul: Reşiţa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 Tel/Fax: 0255 211407 Mobil: 0727 228331 www.cjcs.ro, media@cjcs.ro Proiectant de specialitate SC West Design SRL Sediul: Reşiţa, Aleea Zadei Bl. E4A, ap. 9 Tel/Fax: 0255 211316 www.west-design.ro, contact@west-design.ro Şef de proiect: ing. Cristian Crişan 1.2. Informaţii despre autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiAutorul Raportului la studiul de evaluare a imactului asupra mediului este: SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania Inregistrare în Registrul Comerţului: Prahova: J12/1014/2001 Cod fiscal: RO 14054736 Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ Tel.: 0264-416 108 Fax: 0264-416 108 Mobil: 0744-826 619 www.studiidemediu.ro, smihut2000@yahoo.com Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentruafaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şinaturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi îndomeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţide proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţeiacumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoanăjuridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectivBilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 7
  8. 8. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din: - Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007; - biol./agron. Liana MIHUŢ; 1.3. Denumirea proiectului Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Obiectivul General al proiectului este construirea unui ansamblu cu 2 unităţi similarecu spaţii de cazare personal şi turişti, spaţii de lucru, loc de servire a mesei, loc de preparare ahranei, cabinet medical, spaţii de garare utilaje de intervenţie pentru Salvamont, spaţii tehnicecomune: centrală termică pe lemne, grup electrogen pentru energie electrică, un rezervor de apă deincendiu, hidrofor de ridicare a presiunii, reţele edilitare, asigurarea locurilor de parcare, amenajăriexterioare de reconstrucţie a terenurilor. Prin realizarea planificarii locale si a strategiei dedezvoltare in regiunile de munte, la întâlnirea mai multor teritorii administrative, se are in vederedezvoltarea economica echilibrata a acestora.1.4.1. Descrierea proiectului Scopul acestei documentaţii este construirea a 2 unităţi similare, cu ocuparediferenţiată- doua tipuri de activitati sunt propuse prin proiect: -serviciul salvamont, cabinet medical, cu personal permanent cantonat în staţiune, cca. 15 persoane - centrul de informare turistică, monitorizare a parcului naural Semenic Cheile Caraşului, cu activitate intermitentă, sezonieră, ce presupune permanenţă doar pentru un administrator de zonă, şi unitate funcţională. Lucrari de Constructii in vederea asigurarii premizelor necesare pentrufuncţionarea programelor menţionate. Urmatoarele spaţii sunt solicitate prin tema deproiectare, propuse a fi executate prin acest proiect:CABANA SALVAMONT : PARTER sală de intruniri personal, sală de discuţii cabinet medical şi sală tratamente de urgenţă sală de mese de cca. 20 locuri, bucătărie, cămară, spălător veselă birou de lucru, centrul de comandă şi urmărire, cu centrală telefonică, dispeceratpropriu depozit echipament sportiv, pentru cca. 50 perechi de schiuri grup sanitar de serviciu şi pentru sala de mese. ETAJ 1. 5 camere a câte 4 locuri, cu 2 grupuri sociale, care să cuprindă duş, WC şilavabouri comune. Circulaţii, terase MANSARDĂ camere a câte 2 paturi, cu grup sanitar, duş propriu circulaţii, balcoaneCABANA INFORMARE TURISTICĂ - PARTER hol centru de informare cu material publicitar Hârtie reciclată 8
  9. 9. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic sală de conferinţe sală de mese pentru cca. 30 persoane, bucătărie, cămară, oficiu, spălător veselă grupuri sanitare necesare sălilor de mai sus apartament administrator compus din o cameră, birou, dus si grup sanitar propriu. ETAJ 1 6 camere a câte 2 paturi, fiecare cu grup sanitar şi duş propriu. Circulaţii, terase MANSARDĂ 2 camere a cate 2 paturi, dus si grup sanitar la fiecare. SPAŢII TEHNICE COMUNE – parter, articulaţie între cele 2 corpuri de clădire curegim de înălţime P+1E+M - centrală termică pe lemne, comună, coş de fum - grup electrogen pentru menţinerea curentului în caz de intrerupere a sistemului - 2 garaje pentru utilaje salvamont – snowmobile - depozit de materiale întreţinere utilaje - depozit de lemne, de preferinţă corp izolat - ministaţie de epurare comună pentru cele 2 obiective - un rezervor de apă de incendiu, date fiind amplasamentele izolate, accesul dificilal pompierilor pe timp de iarnă până pe Semenic. Procurare echipamente de comunicatii si alte dotari necesare pentru interventii incazul accidentelor sau a situatiilor de urgenta - avalanşe dupa cum urmeaza: Hârtie reciclată 9
  10. 10. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Statie radio pe UUS (1 buc) Statie radio fixa pe UUS (1buc) Statie radio mobila pe UUS (1buc) Statie radio portabila pe UUS (5 buc) Statie de briefing meteo (1 buc) Calculator PC cu imprimanta si scanner (3 buc) Copiator (1 buc) Telefoane Centrala efractie (1 buc) TV (14 buc) Snowmobil de circulaţie pe sezon de iarnă (2 buc) Videoproiector (1 buc) Ecran de proiectie (1 buc) Situaţia suprafeţelor obiectivelor : CABANA SALVAMONT - funcţiunea: cabană pentru serviciul local montan de salvamont şi funcţiuni de suport tehnic - dimensiunile maxime la teren: 15,50m x 14,20m x 9,20m x 12,70m x 11,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - la corpul principal P - la corpul de legătură - H.max. cornişă (streaşină): 5.80m - H.max. coamă: 10.20m - suprafaţa construită: Sc= 230m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 470m2 - suprafaţa utilă: Su= 356m2 CABANA CONSILIULUI JUDEŢEAN - funcţiunea: cabană pentru Consiliul Judeţean şi parc natural - dimensiunile maxime la teren: 9,00m x 14,80m x 11,50m x 9,00m x 20,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - H.max. cornişă (streaşină): 6.60m - H.max. coamă: 10.90m - suprafaţa construită: Sc= 215m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 565m2 - suprafaţa utilă: Su= 405m2 - suprafaţa terenului: St= 11.251,50mp - suprafaţa construită totală: Sc= 445m2 - suprafaţa desfăşurată totală: Sd= 1.035m2 - POT: 4% - CUT: 0.1 10
  11. 11. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic CABANA SALVAMONT- parter (cota±0,00): hol acces 15.56m2 cabinet prim-ajutor 22.89m2 cameră asistente 15.00m2 depozit de schiuri 7.19m2 birou şi centru radio 6.72m2 baie 8.14m2 casa de scară 6.43m2 bucătărie 10.95m2 sală curs 20.95m2SU PARTER = 113,83 mp- etaj (cota+3,80): hol 11.12m2 casa de scară 6.43m2 cameră 4 persoane 12.08m2 baie 3.65m2 cameră 4 persoane 15.30m2 baie 5.72m2 cameră 4 persoane 21.49m2 baie 8.11m2 cameră 4 persoane 24.28m2 baie 5.11m2SU ETAJ = 113,29 mp- mansardă (cota+5,60): casa de scară 9.42m2 apartament 20.54m2 baie 5.10m2 apartament 24.52m2 baie 4.96m2SU M = 64,54 mphol acces 27.44m2 oficiu 8.35m2 cameră valori 5.34m2 conferinţe 40.92m2 sala mese 18.77m2 bucătărie 11.39m2 depozit 1.72m2 baie 8.13m2 garderobă 6.49m2 casa de scară 8.14m2 apartament administrator 18,84m2SU PARTER = 155,53 mp - living 9.42m2 - acces/baie 3.91m2 - dormitor 5.54m2 coridor 23.48m2 casa de scară 12.64m2 Hârtie reciclată 11
  12. 12. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic spaţiu cameristă 6.99m2 cameră 2 persoane 17.40m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 14.05m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.19m2 baie 2.59m2 cameră 2 persoane 13.17m2 baie 3.24m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.39m2SU ETAJ = 139,83mp casa de scară 10.69m2 coridor 15.08m2 cameră 2 persoane 15.64m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.80m2 baie 3.80m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.48m2SU M = 98,95mp SU desfăşurată = 155,53+139,83+98,95 = 394,31 mp Construcţiile cuprinse în prezentul proiect se bazează pe o construire etapizată.Ansamblul propus este alcătuit din două clădiri distincte care sunt legate printr-un corp delegătură comun la nivelul parterului şi care au o configuraţie relativ paralelă. Volumulfiecărui corp este tratat paralel în dreptul corpului de legătură, iar extremităţile opuse suntevazate printr-o inflexiune vagă. Construcţia realizată în prima etapă – CABANA SALVAMONT – va cuprinde înprima etapă de construcţie şi corpul pe nivel parter, care conţine funcţiuni de suport. Construcţiile proiectate se încadrează la CATEGORIA „D” DE IMPORTANTA(conform HGR nr.766/1997). Descrierea solutiei Accesul principal atât auto cât şi pietonal către clădire se face dinspre nord, dincalea principală de acces în staţiunea Semenic. În corpul comun de articulaţie dintre corpurile principale este locat garajul comunpentru snowmobile, cu acces dinspre nord-vest de pe platforma auto din faţa ansamblului.Tot aici se află spaţiile comune de suport – centrala termică pe lemne de tip VISSMAN, cucos de fum şi acces din exterior, cu boilere pt apa caldă din centrală şi un spaţiu pentrugeneratorul de curent de 30 KV, de avarie, cu acces din exterior. Fiecare corp de clădire major mizează pe un acces principal dinspre direcţiaprincipală de apropiere şi pe un acces secundar către „dos”. În corpurile principale la parterse află spaţiile de primire, cu birourile aferente şi zonele de preparare a mesei specificepentru fiecare în parte, iar la etaj şi mansardă se află unităţile de cazare specifice. Hârtie reciclată 12
  13. 13. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Circulatia pe verticala în ambele corpuri este asigurată de o casă de scară închisă,având înălţimea contratreptei de 0,17cm si fiind protejata de o balustrada cu mana curenta la90 cm, respectiv zid in partea opusă. Balustrada bordeaza intreg golul din etaj avand oinaltime de 90 cm. Fiecare nivel beneficiază de acces pe terase exterioare configurate sub forma unorretrageri ale pereţilor exteriori din conturul volumului general. Fiecare baie beneficiază deventilaţie naturală. Din considerente practice legate de locaţia care implică zăpadă abundentă,construcţiile principale vor fi ridicate de la sol cu 1,00m. Astfel cota intrărilor pietonale va fila ±0,00m faţă de cota terenului, raportată prin pachete de trepte la alceasta. În corpul delegătură cota interioară este identică cu cea a terenului, de -1.00m, pentru a facilita accesulsnowmobilelor. Garajul este accesat dinspre nord-vest, din direcţia accesului principal în staţiune,de pe o platformă auto localizată în directă relaţie cu cabanele. Funcţiunile de suport suntamplasate către sud-est, opuse direcţiei principale de apropiere, cu acces direct din exterior. Accesul principal în cabană se face dinspre est, de pe o terasă ce bordeazăclădirea. Holul de acces are legătură directă cu modulul medical de prim-ajutor, cu cabinetmedical cu sala tratamente şi spaţiu pentru asistenţi, şi cu biroul de salvamont care cuprindeşi echipamentul radio de comunicare, cu centrala de telefonie proprie. Din hol se acceseazădirect şi depozitul de echipament sportiv specific. Sala de curs şi de pregătire personal esteun spaţiu multifuncţional care devine sală de mese pe perioada servirii mesei, pentru douăserii, având legătură directă cu bucătăria şi cu accesul secundar. Bucătăria cuprinde o zonăde preparare de dimensiuni reduse cu spălător de veselă şi cămară alimente. Etajul conţine camere de câte patru persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecarecameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scarăeste închisă. Mansarda conţine două apartamente cu baie cu duş proprie pentru fiecareapartament. Casa de scară este deschisă şi accesul se face direct de pe ultimul podest.Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali. Accesul principal în cabană se face dinspre nord, dinspre platforma de parcare dinfaţa cabanei. Holul de acces are legătură directă cu sala de mese şi oficiul, precum şi cu salade conferinţe. Holul de receptie cuprinde o nişă cu mic muzeu naturalist, cu panouriexpoziţionale cu poze din rezervatie şi trasee turistice, punct de informare. Camera de valoriare idrectă legătură cu biroul şi recepţia. Bucătăria este relaţionată direct cu spaţiul dedepozitare al gunoiului, amaplasat lângă accesul secundar. Din casa de scară se realizeazălegătura directă cu garajul şi funcţiunile de suport din corpul de legătură, precum şi legăturacu garderoba personalului aflată la aceeaşi cotă cu corpul de legătură. Apartamentuladministratorului cabanei se află amplasat în capătul coridorului central, către sud. Etajul conţine camere de câte două persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecarecameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scarăeste închisă. Mansarda conţine patru camere de două personane cu baie cu duş propriu pentrufiecare apartament. Casa de scară este închisă şi accesul se face din holul central. Camerelesunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.1.4.2. Descrierea etapei de construcţie Se propune o structură mixtă, în funcţie de solicitările beneficiarilor şi în funcţiede prevederile din RLU aferent PUZ aprobat. Se recomandă folosirea unui sistem ecologic Hârtie reciclată 13
  14. 14. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicde materiale de construcţie, materiale naturale, specifice zonei montane şi similare cu vechilecabane ale Semenicului. Sistemul de fundatii este compus din fundatii bloc din beton simplusi cuzinet din beton armat, legate intre ele la nivelul cuzinetului din beton armat prin grinzide fundare, care servesc la reducerea tasarilor diferentiale intre fundatiile celor 3 corpuri declădire, gândite cu rosturi de dilatare între ele. Pentru Salvamont s-a optat pentru paramente din piatră naturală până la minim1,20m (înălţimea stratului de zăpadă), sâmburi BA, zidărie portantă, combinat cu structură delemn pentru nivelele superioare – schelet de lemn şi panouri sandwich- cu straturitermiozolante, hidroizolante şi finisaj exteior de lemn tratat hidofug. Planşeele se propun debeton armat peste parter şi etaj. Scara interioară se propune din structură de lemn, ignifugat. Pentru sediul centrului de informare turistică, se optează la paramente de piatrănaturală similar cu prima unitate, continuate cu zidării portante, sâmburi de BA şi toateplanşeele de BA. Finisajul exterior va fi similar cu unitatea salvamontului – material lemnospe strat hidroizolant. Scara se propune de BA. Acoperisul va fi realizat in sistem şarpantă de lemn, cu straturi termo- şihidroizolante pentru a crea spaţii utile în mansarde. Învelitoarea tipică pe munte este tablă,dublu fălţuită, sau sistem fâşii tablă presată sub formă de ţiglă, cu protecţii şi vopsitoriipulbere, date fiind condiţiile climatice. Tâmplăriile se propun din lemn stratificat, cu geam termopan, prevăzute cuobloane exterioare, din lemn. Corpul anexă ce adăposteşte spaţiile tehnice, va fi cu regim parter, acoperişterasă circulabilă. Izolatia terasei se comune din urmatoarele straturi: sapa de egalizare,bariera contra vaporilor, termoizolatie din placi din beton celular autoclavizat (bca) cugrosimea de 20 cm, strat de protectie a termoizolatiei, sapa suport M 100T de 1.5 cmgrosime, hidroizolatie compusa din 3C+1P+5b, si un strat de protectie a hidroizolatiei dindale pe strat nisip. Peretii despartitori interiori sunt realizati din zidarie de compartimentare degipscarton, tencuiti. Grosimea peretilor interiori este de 12.5 cm iar peretii exteriori sunt de35+7 cm (zidărie + termoizolaţie), respectiv 18 cm la scheletul de lemn (16cm structurali, cuminim 15 cm termoizolaţie între rame+ strat finisaj 2x1,5 cm ). Inaltimea libera a nivelului parter este de 3,20 m, iar la nivele superioare va fi deminim 2,70m.Durata perioadei de realizare Durata proiectului este de aproximativ 12 luni, din care lucrarile de constructiivor dura aproximativ 8 luni. Principalele etape in implementarea Proiectului sunt: Pregatirea Termenilor de Referinta pentru Achizitionarea Serviciilor deProiectare. Pregatirea Proiectului Tehnic si a Documentelor de Licitatie, inclusiv documetede Licitatie pentru achizitia de bunuri. Procesul de Licitatie pentru achizitie de Lucrari Procesul de Licitatie pentru achizitia de bunuri. Semnarea contractului de Lucrari si a Contractului de Achizitii de bunuri. Executarea Lucrarilor de Constructie Achizitionarea de bunuri si piese de rezerva, si receptia de echipamente. Inceperea operatiunilor de construire. Dotarea cu utilaje şi mobilier Darea in funcţiune, după recepţia final Hârtie reciclată 14
  15. 15. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicFinisaje interioare - Peretii incaperilor sunt tencuiti; - Finisarea peretilor se face cu vopsea semilavabila respectiv gresie in incaperile ude ale casei; - Pardoselile sunt de trei categorii: in holuri si camere parchet, in bucatarie si bai se finiseaza cu gresie iar in garaj beton sclivisit; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; - Uşa de garaj din aluminiu, automată RAL 7022.Finisaje exterioare - Tencuială Baumit EPS cu termoizolaţie polistiren 10cm grosime acoperita cu placaj de lamn tratat pe structură de lemn cu strat de aer ventilat. Grosimea finisajului exterior împreună cu polistirenul ajunge la 15 cm ; - Placaj de lemn tratat hidrofug sistem HOLVER (Remetea Mare jud. Timiş), cu aşezare orizontală, care cuprinde strat de termoizolaţie de 7cm, folie anticondens, membrane hidro, montaj pe schelet de lemn fixat pe zidărie. - Pardoselile teraselor sunt placate cu piatră; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; Uşa de garaj din aluminiu, automata RAL 7022. - Soclul clădirii este din beton aprent cu urme de cofraj vizibile pe directia verticala.Acoperisul si invelitoarea Invelitoarea este in pantă, avand inalţimea la cornisă de 6.26 si la coama de 10.58.Panta acoperisului este de 22 grade fiind acoperit cu invelitoare din tabla 0,5 mm modelclassic [ Ruukki ] culoare gri cod RAL 7022. In zona nu exista canalizare. Apele pluvialevor fi preluate si directionate spre un canal de colectare. Se va avea in vedere respectareanormativului NP 069-2002 pentru invelitori in panta.Cosurile de fum Centrala termica va fi pravazută cu cos de fum dimensionat corespunzător. Se vaavea în vedere normativul referitor la coşurile de fum.Alte solutii constructive Terasele exterioare de la etaj sunt prevazute cu o balustrada din profilerectangilare de otel 3x3 cm imbracate in tabla RAL 7022. Inaltimea este de 90 cm.Amenajări exterioare Curtea principala de acces se afla plasată pe latura de N a terenului. Accesul înclădire se face pe un podest aflat la +1.00 m. de la cota terenului prin intermediul a şasetrepte. Soclul formează o bază evavată a clădirii de jur împrejur formând si cateva teraseexterioare la spaţiile importante. Acestea au parapeţi de protectie aflati la + 0.90 m. Curteaprincipala permite parcarea a trei autovehicule. Din această curte se face accesul auto ingarajul necesar pentru doua snowmobile.Restul de locuri de parcare inclusiv al masinilor deinterventie sunt asigurate de curtea secundară aflată în spate, în partea de Sud a lotului. Hârtie reciclată 15
  16. 16. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Curtea din spate.Spaţiile importante sunt amplasate spre Sud astfel ca livingulclădirii se dechide cu o terasă spre această curte. La parter si etaj exista doua terase careconstituia spatiile intermediare intre interior si exterior. Curte este amenajata peisager sipermite accesul auto in spatele cladirii. Se va amenaja o alee pavata auto spre spaţiile deparcare. Se va întreţine un gazon iar perimetral casei se vor realiza alei cu pietris alb cugranulatie 18+32mm. În gradină se va prevedea gazon si un brâu de copaci în partea dinspate. Gardurile de imprejmuire sunt din plasa metalica acoperite cu verdeata.Organizarea de şantier şi măsuri de protecţie a muncii Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire se vor efectua doar inlimitele parcelei detinute de titular. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele: Legea 90/1996 privind protecta muncii; Normele generale de protectie a muncii; Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii inconstructii ; Ord. MMPS 235/1995 privind norme specifice de securitate a muncii la inaltime; Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului deprotectie individuala; Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin OrdinulMI nr.775/22.07.1998; Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – normativ C300-1994 Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii constructiei In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii siHGR 925/1995 proiectul va fi supus verificari tenice pentru exigenta A (partea de structura). Prezenta documentatie in faza de proiect pentru autorizatia de constructie, este unextras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea Legii 50/1991(republicata) , aleLegii nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice invigoare.1.4.2. Descrierea etapei de funcţionareSoluţionarea utilităţilor Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racordla captarea existentă, pe un traseu de 130 ml. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca.25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelorepurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice secolectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De peplatforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventualspre rigola propusă la limita de lot. Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de latransformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua dejoasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune în Hârtie reciclată 16
  17. 17. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicstaţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru ofuncţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii. Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolattermic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul deactivitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se considerăunitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cutimp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace deintervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii. Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cudeservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelorunităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propunpanouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă aambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu estedependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil– lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot,construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale.Dotări Urmatoarele dotări au fost considerate ca necesare cladirii: Montarea unei bucatarii complet utilate în fiecare unitate.Va fi dotata cu aragazcu 4 ochiuri, chiuveta, frigider de 0.6 m3 cu lumina si dezghetare automata, hota de evacuarea gazelor arse , cu moduli inferiori si superiori. Partea superioara a chiuvetei va fi din otelinoxidabil de 1.88mm. Modulii de la nivelul pardoselii si cei montati pe pereti, din bucatariesi sala de mese, vor fi asamblati din material lemons de calitatea cea mai buna, de grosimeconforma cu standardele existente. Toaleta si grup sanitar echipate complet la nivel sală de mese, sau la nivel decamere cazare, personal. Accesoriile vor fi conform specificatiilor date la faza de PT Mobilarea incaperilor. Facilitatile vor fi mobilate complet dupa cum urmeaza:Camere – paturi 90x200, noptiere, veioze, dulapuri înzidite cu uşi glisante- 18 camereCanapea cu 3/1 loc 4 bucSala de conferinte – scaune pentru 20 de persoane 20 bucUnitate completa de bucatarie cu aragaz, frigider si hota. 2 bucFotolii 20 bucScaune ergonomice 8 bucCabinet pentru birouri cu 2 usi si incuietoare 12 bucBirouri 4 bucMasa pătrată sală de mese 40 bucPat cabinet medical, metalic 1 bucRafturi şi vitrine cabinet medical, farmacie 2 bucMobilier apartament administrator – pat, noptieră, masa, 4 scaune 1 grupEcrane de proiectie 1 bucVideoproiector 1 bucCopiator 1 bucTV în camere 9 bucFrigidere in camere 9 buc Hârtie reciclată 17
  18. 18. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicInstalaţii sanitare Parte integranta din amenajarea cladirilor este echiparea sanitară a grupurilorsanitare, cabine de duş şi WC pentru camere, echiparea corespunzătoare a spălătoarelor devase din zona bucătăriilor. Conform celor mentionate anterior, placile de gips carton si zonele de imbinarevor fi rezistente la apa. Conductele de distributie de la sistemul principal vertical dedistributie vor fi PEX cu diametre cuprinse intre ½”, ¾”and 3/8”. Conductele vor fi montateingropat. Conexiunile de la conductele de distributie la robinete vor fi facute cu conexiuniflexibile. Scurgeri de pardoseala vor fi din otel inoxidabilInstalaţii de încălzire Se prevede o centrală termică proprie, ce va folosi combustibil lemnos. Seoptează pentru o centrală termică tip VIESSMAN, cu coş de fum. Toate conductele interioare de distributie pentru sistemul de incalzire vor ficonducte izolate de cupru, cu diametru de 42mm incluzand toate fitingurile necesare.Caloriferele vor fi din otel, cu H=600mm/900mm si lungimi variabile. Caloriferele vor fiinstalate sub ferestre. Pentru producerea apei calde menajere se optează pentru panouri solare. 1.5. Durata etapei de funcţionare Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative peplan turistic si peisager, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional,obiectivul va suferi eventuale modernizari. 1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite Obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu face parte din categorialucrărilor de amenajare si de constructie cu caracter turistic, favorizat de cadrul naturaldeosebit de atractiv pe care il ofera peisajul şi valenţele recreative din zona pădurii Făget. 1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite La punerea în operă se vor utiliza următoarele materiale de construcţie: - fundaţii continue din beton armat conforme cu reţetele specifice (ciment, balastru, fier-beton pentru armare) şi fundaţii izolate sub stâlpi cu bloc din beton simplu şi cuzineţi din beton armat; - structura de rezistenţă a clădirii este din zidărie (pentru partere şi nivelele superioare), respectiv din pereţi, stâlpi, planşee din lemn tratat pentru şarpante şi mansarde; - şarpantă din lemn (predominant răşinoase); - izolaţii la şarpantă din vată minerală/polistiren; - învelitoare din şindrilă bituminoasă pe astereala de scândură; - pardoseli din parchet sau podele pe strat suport din beton, gresie, mochetări; - pardoseli din parchet, mochetă, gresie ceramică în grupurile sanitare şi spaţiile de alimentaţie publică; - tavane aparente din plăci de fibre minerale cu structură ori suprafeţe de habitate metalică ascunsă demontabilă; - tavane aparente din scândură sau rigips la mansarde; Hârtie reciclată 18
  19. 19. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - tâmplărie cu geam termopan; - tencuieli drişcuite şi gletuite la interior şi exterior pe zidărie; - pereţi din lemn aparent la exterior la nivelul mansardei; - vopsitorii lavabile la pereţi; In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituieinstalarea fundaţiilor ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5-3,5 m de la cotaterenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică şi asoluţiilor de utilizare a materialelor din oferta locală, respectiv a celor cu amprentă vizualăprietenoasă, pentru o mai bună încadrare în peisaj. 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Factorii de mediu urmează a fi impactaţi preponderent pe perioada de punere înoperă a investiţiilor propuse (etapa de construcţie) pe o perioadă estimată la 12 luni. Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite demăsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţieecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi interioare şi a celoradiacente aflate în administrarea beneficiarului. In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituierealizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5 – 3,5 mde la cota terenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică de înălţimeredusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj. Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normativespecifice, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferieventuale modernizari. Hârtie reciclată 19
  20. 20. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere Pe zone (limita maximă admisă pentru om şi mediu) rezidenţiale, Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului, de recreere sau alte zone Poluare maximă permisă protejate cu conform legislaţiei în vigoare luarea în Măsuri de Pe zona obiectivului Nr. considerare a poluării eliminare Tipul Sursa de surse Poluare de fond / poluării poluare de de fond reducere poluare Cu implementare măsuri de a Fără măsuri de eliminare / eliminare / reducere a poluării reducere a poluării poluării- Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică Zgomot Funcţionare Max.3 - - Max. 3/ Vezi Vezi cap. Poluanţi utilaje în /obiectiv - - obiectiv cap.5.2. 5.2.atmosferici zona din gaze frontului de de lucrueşapament 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu au fost identificate alte surse de poluare fizică sau biologică, decât cele discutate anterior. Hârtie reciclată 20
  21. 21. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicareamotivelor alegerii uneia dintre ele 1.10.1. Variante constructiveVariantele construcţiei constau în 2 posibilităţi – structuri de zidării portante şi finisare în stilul cabanelor tradiţionale de pe Semenic - structuri de zidărie la nivel parter şi elevaţii pe schelet de lemn, sistem de ECO – cabane, recomandat prin PUZ. In ceea ce priveşte modul de acoperire, se poate opta între terase necirculabile,sau şarpante. Din punct de vedere funcţional, există posibilitatea creerii unei singure construcţiimonobloc pentru ambele funcţiuni, dar din punct de vedere al modului de ocuparediferenţiat, e mai bună construcţia a 2 corpuri de clădire, cu un nod de articulaţie comun,pentru utilităţi. Varianta monobloc are avantajul unei mici economii la nivel de investiţie iniţială,dar în timp, costurile de exploatare ar creşte, datorită volumului mai mare construit, necesar afi încălzit sau iluminat concomitent la cele 2 funcţiuni. Se optează pentru 2 clădiri, cuadministraţie şi funcţiuni separate, care vor folosi în comun doar nodul de utilităţi, curacorduri separative. În ceea ce priveşte sistemul constructive, costurile iniţiale pentru ocabană de lemn sunt mai scăzute, dar apar alte probleme- risc de incendiu mai ridicat, sau odeteriorare în timp mai rapidă, lucru ce ar duce la perioade de reparaţii mai scurte – cca. 10ani. Date fiind condiţiile climatice, se impune o şarpantă clasică, care sa asigurescurgerea apelor meteorice şi a zăpezii, cu parazăpezi de protectie în cazul pantelor de peste30 grade, soluţie care face mai redusă posibilitatea de infiltrări şi deranjari ale straturilor deprotecţie învelitoare. În ceea ce priveşte utilităţile, există variante alternative pentru toate soluţiile. - Alimentare cu apă- fie din captarea existentă, cu ape de suprafaţă, din miezul turbăriei, unde se impune o staţie de tartare a apei pentru a deveni potabilă, dar care are şi un debit scăzut de alimentare. Altă variantă ar fi cea adoptată – un puţ săpat în freatic, de adâncime medie (8m), pe lotul propriu, care va intercepta apele freatice existente, care alimentează un rezervor propiu, cu staţie de pompare – hidrofor inclus în clădire. Rezerva de apă este necesară în ambele variante, pompa hidrofor, de asemenea. Rezervorul propriu se propane la 75 mc. Lungimea de conductă este similară ca lungime şi ca diametru în ambele variante- 200 ml. - Energie electrică – alimentarea este propusă direct din transformatorul de zonă, pentru PSA – 40 KV. Conform datelor furnizate de beneficiar, există deseori căderi de tensiune în sezonul de iarnă. Ca atare se impune un grup electrogen propriu, cu aceeasi capacitate, care intră în funcţiune numai în cazuri de avarie a sistemului local. Se prevede un circuit de alimenatre care intră în tabloul electric al generatorului, cu automatizare pentru intrarea in funcţiune a sursei de alimenatre. Există variante de alimenatre, fie din transformatorul existent la cca. 350 ml, fiecu montarea unui transformator propriu, pe reţeaua de joasă existentă de-a lungul drumuluide acces. Costul unui transformator propriu ridică mult costurile investiţiei iniţiale. - Pentru alarmare, in caz de avarii, sau incendiu, există 2 variante- semnalizare sonoră, sau luminoasă, cu anunţare la camere, sau numai la biroul Hârtie reciclată 21
  22. 22. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic administratorului. Se optează pentru sistemul cel mai efficient – semnalizare sonoră în caz de incendiu, care pate fi folosită şi de dispecerul pentru alarmare cazuri de urgentă, la camerele cabanei salvamont. - Canalizarea menajeră se poate rezolva cu o staţie de epurare biologică proprie, sau se poate aştepta până la construirea staţiei de epurare necesare staţiunii, în aval de amplasament studiat. Cum acesată investiţie poate apărea peste câţiva ani, singura variantă este o ministaţie proprie, la care se va renunţa o dată cu echiparea staţiunii. Fiind în zona de rezervaţie naturală, nu poate fi acceptată o soluţie cu bazin vidanjabil, generator de discomfort. Fundamentarea din perspectivă economică are şi o reflectare asupra factorilor demediu, soluţiile cele mai eficiente identificate fiind în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile, având astfel şi o amprentă ecologică redusă. 1.10.2. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului Amplasamentul investiţiei propuse se regăsește într-o zonǎ afectatǎ anterior deactivitǎți antropice, dupǎ cum urmeazǎ: - activitǎți agricole (pǎșunat): pǎșuni comunale și ale proprietarilor privați; - activitǎți de exploatare forestierǎ; - impact antropic general datorat activităţilor turistice); - impact industrial datorat amplasării de centrale eoliene; Se observǎ astfel cǎ zona este una afectatǎ de activitǎți antropice curente ce auindus un set de efecte datorate impactului antropic curent, respectiv agricol (pastoral) şituristic. Pe amplasamentul studiat, se observǎ martori de eroziune (datorați în specialutilizǎrii haotice a cǎilor de acces), o pauperizare accentuatǎ a covorului vegetal, spre unfacies ruderalizat (datoritǎ suprapǎșunatului) și a unor efecte ale poluǎrii difuze. Perimetrelenemorale sunt de tip secundar, cu o serie întreagă de arbori crescuți din cioată, fapt ce acondus la limitări fiziologice ale acestora. Apar de asemenea tufărişuri extinse dezvoltate caurmare a succesiunii de vegetaţie ca urmare a defrişărilor necontrolate. Realizarea investiţiei într-un perimetru supus anterior impactului antropicpresupune o sarcinǎ ecologicǎ mai redusǎ fațǎ de alternativa realizării acesteia într-o zonǎ cuun set de factori de mediu mai apropiați fațǎ de starea naturalǎ inițialǎ. O particularitate locală este prezenţa unei zone de înmlăştinire ce impuneaplicarea unor măsuri de precauţie aparte. Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vedereaevaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizatămărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sauașa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activitățilorantropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fostidentificate 52 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 52 de categoriide impact s-a realizat o explicitare sumară. Hârtie reciclată 22
  23. 23. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Schiţa cartografică a zonei studiate cu marcarea principalelor formaţiuni de habitate Verde închis: habitate nemorale (inclusiv tufărişuri); Galben: habitate eremiale; Gri: reţeadezorganizată căi de acces; Negru: căi de acces; Roşu: urban/antroic/antropizat extrem; Verde deschis: zonă de înmlăştinire; Verde pla: bazin de alimentare înmlăştinire; Albastru: ursuri de apăAspect al degradării produse de reţelele de drumuri dezorganizate Aspect general al reţelei dezorganizate de drumuri Hârtie reciclată 23
  24. 24. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie Agricultură, silvicultură100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare102 tundere / tăiere X110 Folosirea pesticidelor120 Fertilizare X130 Irigare140 Păşunat X141 abandonarea sistemelor pastorale X150 Restructurarea posesiei asupra pământului X151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor160 Managementul general al silviculturii161 plantarea pădurilor162 plantarea artificială X163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor165 îndepărtarea subarboretului X166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X167 exploatarea fără reîmpădurire X170 Creşterea animalelor X171 Hrănirea animalelor X180 Arderea X190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus X Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă220 Pescuitul de agrement221 punerea momelii230 Vânătoarea240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi X241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi X251 spolierea zonelor floricole X290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus Mineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului Hârtie reciclată 24
  25. 25. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană X401 aşezări permanente X402 aşezări discontinue X403 aşezări dispersate X409 alte tipuri de aşezări X410 Zone industriale sau comerciale X411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere X422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte X424 alte evacuări430 Structuri agricole440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare X Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X502 şosele, autostrăzi503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii X510 Transportul energiei511 linii electrice X512 conducte de petrol Hârtie reciclată 25
  26. 26. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţii Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism X601 terenuri de golf602 piste de schi X603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport X610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate X624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste) X629 alte sporturi în aer liber şi de agrement X690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea X701 poluarea apei X702 poluarea aerului X703 poluarea solului X709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră X720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul X790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; X generalităţi801 îndiguirea depresiunilor Hârtie reciclată 26
  27. 27. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea X811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea X910 Aluvionarea X920 Uscarea X930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice X952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii X960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)962 parazitismul X963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice Hârtie reciclată 27
  28. 28. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare X976 pagube datorate vânatului X979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice990 Alte procese naturale 102. Tundere/tǎiere In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poaterecolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a maseivegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sauo succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a maifi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele(materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Aufost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente lacosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee,dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ rarǎ. Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, dinzone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare saurefugii pentru biodiversitatea localǎ. 120. Fertilizare Este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor(pe anumite areale în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetruluițintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrelefaunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi pututcontribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului,capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese. Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelulperimetrului studiat, se observǎ apariția unor buruienișuri consistente formate din speciinitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.). 140. Pǎșunat Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorateincertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitateconcurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora întimpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut oevoluție acceleratǎ în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctivǎ a fenomenelor asociatesuprapǎșunatului. 141. Abandonarea sistemelor pastorale Suprapǎșunatul manifest în aceastǎ zonǎ se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelortradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câtevaprincipii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ: - evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.); - evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ); Hârtie reciclată 28
  29. 29. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii, fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente; - curǎțarea pǎșunilor; - schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a animalelor; 150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea șimotivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuriîmproprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția deconflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare. 162. Plantarea artificialǎ In scopul stabilizǎrii pantei ce poartǎ amprenta unor procese erozive extrem deacute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zonă specii cum ar fi,pinul roșu (Pinus sylvestris), dar mai cu seamǎ salcâmul (Robinia pseudaccacia). Aceste încercǎri au condus spre o artificializare a structurii de vegetație și înconsecințǎ a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciileintroduse nu sunt în mǎsurǎ a susține trofic multe specii de faunǎ). 165. Indepǎrtarea subarboretului In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și otǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau afructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive,repetate. Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnospentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificareabiocenozelor. 166. Indepǎrtarea arborilor morți și bolnavi Tǎierile de material lemnos au vizat și resturile de trunchiuri rǎmase în urmatǎierilor de varǎ, ca fenomen sezonier hivernal, atunci când rămâne valoroasǎ orice resursǎde combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba și de material uscat. S-au observat și „pregǎtiri” ale unor astfel de tǎieri direcționate, când de petrunchiul arborilor, la sfârșitul verii a fost curǎțatǎ parțial coaja în scopul obținerii unei uscǎri„pe picior”. Acest fenomen a condus la dispariția unor nișe ecologice valoroase șisimplificarea biocenozelor. 167. Exploatarea fǎrǎ împǎdurire Este de la sine înțeles cǎ activitǎțile desfǎșurate în ultimele decade, în lipsaexistenței unor prorietari de drept s-au limitat la o competiție de exploatare a resurselor, fǎrǎa se lua nici un fel de mǎsurǎ de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupuneainvestiția unui efort material și uman deosebit așa cum este presupus de împǎdurirea (deînlocuire). Prin urmare, datoritǎ tǎierilor în scaun, a trimǎrilor repatete, arborii au fostconduși spre o creștere din cioatǎ, fiind mult afectatǎ caacitatea productivǎ și fiziologicǎ. 170. Creșterea animalelor Corelat cu activităţilor de păşunat apar izolat şi efecte datorate utilizării câinilorde turmă. Condiţiile precare de întreţinere şi supraveghere a acestora are un impact deosebitasupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic. 171. Hrǎnirea animalelor Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎevidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proaspǎt cosit, Hârtie reciclată 29
  30. 30. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicsau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎpentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut. In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de peamplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânândlipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare amaterialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre suntasemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire. 180. Arderea In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte totaleronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extremde curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ. Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult,afectând chiar și arboretele proximale sau zonele de lizieră. Rămân evidente semnele lăsate de incendierile succesive, în special asura unorarbori situați la liziera pădurii, respectiv a celor izolați din zona pășunilor. Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an. 190. Activitǎți agricole și silvicole nemenționate mai sus Alǎturi de activitǎțile enumerate în cadrul acestei secțiuni, amintim recoltarea deresurse (plante cu utilizare medicinalǎ, ciuperci și fructe de pǎdure: cǎtinǎ, coarne, mure,mǎceșe, porumbe) naturale în scopul valorificǎrii sau a consumului propriu. Deși zona estelimitatǎ din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce cǎutau (șirecoltau) astfel de resurse, în special la sfârșitul verii. Recoltarea resurselor secundare alepădurii privează speciile de faună, de resurse trofice importante, apărând în urma acesteicompetiții o diminuare a productivității și funcționării ecocenozelor. 241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.) Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolatactivitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtrepuncte de achiziție specializate. Proximitatea fațǎ de așezǎrile umane și accesibilitatea zonei au fǎcut însǎ caaceastǎ resursǎ sǎ fie suraexploatatǎ, iar zona sǎ devinǎ neinteresantǎ din punct de vedereeconomic (nerentabilǎ), astfel cǎ în ultima perioadǎ aceste activitǎți s-au diminuat mult. Insǎ acest aspect se constituie într-un semnal de alarmǎ serios, semn cemarcheazǎ declinul speciilor țintǎ, simplificarea biocenozelor și diminuarea productivitățiiacestora. 243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul Proximitatea fațǎ de staţiunea Semenic a zonei, respectiv vizibilitatea întregiizone, face ca braconajul cu arme de vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, au fostîntâlnite în perimetrul studiat lațuri din sârmǎ, probabil amplasate de păstori. 250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. amintind în acestsens colectarea unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional. 251. Spolierea zonelor floricole In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintimaici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brândușele (Colchicumautumnale), toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp),din unele perimetre mai ferite. 400. Zone urbanizate, locuire umanǎ Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic sǎ fie unul destul de important. Hârtie reciclată 30

×