Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Info Stand Nr. 2 / 2015

192 views

Published on

Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Info Stand Nr. 2 / 2015

  1. 1. InfoStand biblioteconomic Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă» nr. 2 (12), 2015 SUMAR LUPU Viorica. Editorial ZAVTUR Natalia. Colecțiile bibliotecii – la plural, la singular şi/sau altceva? DOBREA Olesea. Comerțul electronic în bibliotecă SUSARENCO Ala. Achiziții de carte: realizări și obiective în Biblioteca Științifică a Academiei de Studii Economice din Moldova STAVER Maria. Achiziţia de resurse informaţionale şi documentare în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” CORGHENCI Ludmila. Fișa postului – Instrument managerial la DIB ULIM Întrebări și răspunsuri! Noi modalități de achiziție Editor: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Secţiunea de profil „Procese Tehnologice de Bibliotecă” Redactor şef: Viorica LUPU Tehnoredactare: Olesea DOBREA Adresa redacţiei: str. Mirceşti, 42, Chişinău, MD 2049 tel.(+373 22)432592 e-mail: v.lupu@uasm.md atb.library@usmf.md Editorial Un obiectiv de bază al secțiunii de profil îl constituie îmbunătățirea proceselor tehnologice de bibliotecă prin identificarea şi diseminarea bunelor practici, experienţe ce ţin de procesele tehnologice, unificarea și standardizarea activității și consolidarea cooperării tehnologice între biblioteci. Procesele tehnologice de bibliotecă sunt destul de multe și diverse, de aceea numărul 2 al buletinului de informare ”InfoStand biblioteconomic” are ca scop reflectarea unui aspect de activitate al bibliotecii și anume dezvoltarea colecțiilor, care reprezintă un element constitutiv şi de bază în funcţionarea bibliotecii. Pe acest proces se fundamentează întreaga activitate a bibliotecii şi, prin urmare, întregul sistem de bibliotecă, deoarece prin el se urmărește constituirea și înnoirea permanentă a resurselor informaţionale ale bibliotecii, obiect al muncii bibliotecarilor şi condiţie de bază în satisfacerea pertinentă a necesităților informaționale ale utilizatorilor. Astfel, în buletinul respectiv se pune accent pe teme de actualitate și metodologice referitoare la dezvoltarea colecțiilor de bibliotecă, sunt reflectate experiențele profesionale ale bibliotecilor publice și universitare în acest domeniu. Așa cum secțiunea de profil se străduie să fie flexibilă și receptivă la noile schimbări intervenite atât în mediul profesional, cât și în industria informației, în buletin sunt prezentate noi modalități de achiziție (Patron-Driven Acquisition, Pay-per-view, e-comerț). Managementul eficient al performanţei proceselor tehnologice nu se realizează doar printr-o modelare şi optimizare singulară a proceselor. Pentru ca managementul proceselor tehnologice să contribuie în mod vizibil la succesul bibliotecii, performanţa proceselor trebuie gestionată în permanenţă: doar prin monitorizare şi control se asigură o derulare mai bună a proceselor tehnologice şi se atinge un nivel de maturitate al proceselor tehnologice din cadrul bibliotecii. Viorica LUPU, preşedintele secţiunii
  2. 2. COLECŢIILE BIBLIOTECII – LA PLURAL, LA SINGULAR ŞI/SAU ALTCEVA? Natalia ZAVTUR, director adjunct, Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei Colecţiile, constituind temelia funcţionării bibliotecii, au suportat şi continuă să fie obiectul schimbărilor esenţiale. Dincolo de procesele continue de renovare şi deselecţie, urmărim transformări privind diversificarea tipologică a documentelor, organizarea structurală, tehnologia muncii, managementul colecţiilor etc. Toate acestea aduc cu sine şi schimbări terminologice, ultimele, cu regret, având parte de mai puţină atenţie din partea biblioteconomiştilor. În cele ce urmează vom expune câteva consideraţii cu referire la unii termeni din domeniul colecţiilor. Odinioară, colecţiile erau identificate cu termenul „fond de bibliotecă”, acesta fiind o traducere directă a termenului rusesc „библиотечный фонд”. Începând cu anii ` 90, în limbajul de specialitate, se regăsesc termenii „colecţia bibliotecii”, „colecţiile bibliotecii”, mai rar „fondul documentar”. În raport cu primul, aceştia din urmă sunt „simpatici”, deoarece reprezintă îmbinări de cuvinte corespunzătoare limbii române. Dar, din punct de vedere al terminologiei de specialitate, termenii noi se pare că generează anumite neclarităţi. În primul rând, trezeşte nedumerire utilizarea frecventă a termenului „colecţie” la singular, în cazul în care se face referire la ansamblul documentelor bibliotecii. Este oare vreo bibliotecă cu destinaţie publică, ce conţine o singură colecţie? Probabil, nu, dacă acceptăm termenul „colecţie” având semnificaţia reflectată în DEX: „serie de obiecte de acelaşi fel sau de aceeaşi categorie,care, adunate şi dispuse sistematic, reprezintă o valoare artistică, ştiinţifică, documentară etc.”1 În acest sens, biblioteca conţine multiple colecţii, o bibliotecă mică - cel puţin o colecţie de cărţi şi alta de ediţii seriale tipărite, o bibliotecă de proporţie - colecţii, formate în funcţie de diverse criterii: gen documente, destinaţie, domenii, limbă, formate etc. De menţionat, standardul ISO SM 2789:2015 Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă utilizează termenul „colecţie de bibliotecă” cu sensul: „toate documentele puse la dispoziţia utilizatorilor de către o bibliotecă”.2 Cu toate că „colecţie de bibliotecă” şi „colecţia bibliotecii” nu sunt termeni identici, raportându-se ca general la particular, distincţia este puţin observabilă. Acesta este un motiv pentru unii autori/vorbitori de a folosi termenul „colecţia bibliotecii”, cu referire la toate documentele (fondul întegral al bibliotecii).. Insistăm, totuşi, asupra pluralului - „colecţiile bibliotecii”, care este nu doar corespunzător realităţii, ci şi favorabil imaginii bibliotecii. El sugerează că entitatea documentară a instituţiei bibliotecare este bogată şi diversă, comună şi specială, ceea ce garantează satisfacerea multitudinii intereselor utilizatorilor. Cât priveşte termenul „fondul documentar”, în literatura de specialitate s-au adus deja argumente în sprijinul lui. Astfel, A. Sofroni, luând ca bază semnificaţia cuvintelor „fond” şi „document” scrie: „fondul documentar este totalitatea de documente achiziţionate de bibliotecă şi organizate după criterii menite să faciliteze regăsirea fiecărei unităţi constitutive”.3 Observăm, definiţia dată nu se deosebeşte esenţial de cea de „colecţie” din standardul nominalizat, fiind evidenţiată totalitatea documentelor, ca element de bază al noţiunilor. Dar, fiindcă termenii speciali sunt acceptaţi fiecare cu statutul său, s-ar cuveni să facem o distincţie între „colecţii” şi „fond documentar”. „Fondul documentar” este un termen cu semnificaţie imediat vizibilă. El atestă, simultan pronunţării, că este vorba despre resursa documentară a bibliotecii, face trimitere la o componenta real perceptibilă – documentele. Utilizarea lui contează când este vorba de problemele generale ale dezvoltării bibliotecii. În plus, unele proprietăţi ale fondului documentar, aşa ca caracterul sistemic, caracterul dinamic, fiabilitatea etc., sunt sesizabile doar în contextul abordării unitare. De altfel, termenul „fond”, de asemenea, poate fi regăsit în standardul nominalizat mai sus cu definiţia: „ansamblu de documente de un anumit tip (de exemplu: cărţi şi publicaţii în serie, microformate, publicaţii electronice în serie), deţinute local sau la distanţă, pentru care au fost obţinute drepturi de acces permanent sau temporar”.2 Credem, în cazul dat este vorba despre părţi componente ale fondului documentar, având caracter autonom. Acestea ar putea fi divizate şi pe colecţii. În final, propunem definiţiile: Fondul documentar al bibliotecii – totalitatea documentelor ca unitate în structura bibliotecii, destinată utilizării publice, susceptibilă gestiunii manageriale în corespundere cu scopurile şi obiectivele instituţiei bibliotecare, cerinţele de
  3. 3. informare şi documentare ale utilizatorilor; Fond de bibliotecă – componentă a fondului documentar al bibliotecii, constituită în funcţie de tipul documentelor, necesitând gestiune autonomă; Colecţia bibliotecii – ansamblul documentelor de bibliotecă constituit după un criteriu specific, din perspectiva facilitării accesului utilizatorilor la informaţie şi promovării resurselor documentare; Colecţiile bibliotecii – componenta structurală a fondului documentar al bibliotecii, incluzând grupe autonome sau integrate de documente cu destinaţie de utilizare pronunţată. Nu pretindem certitudinea. Am expus doar unele reflecţii. Ceea ce contează sunt căutările, discuţiile de natură terminologică. Avem nevoie de un standard de terminologie, de dicţionare de specialitate, or acestea nu pot fi create pe loc gol. Referinţe bibliografice 1. DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti: Univers enciclopedic, 1998. ISBN 9 789739 243292. 2. SM ISO 2789:2015 Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă. Chişinău: INS, 2015. 3. SOFRONI, Ana. Fondul documentar ca unitate de bază în structura bibliotecii. In: Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării: Prelegeri… Chişinău: Centrul ed. al USM, 2002. p. 100. ISBN 9975-70-215-5. Comerțul electronic în bibliotecă Olesea DOBREA, șef secție Automatizare Tehnologii de Bibliotecă, Biblioteca Științifică Medicală a USMF „Nicolae Testemițanu” Societatea Informațională formează un mediu valoric absolut nou, transformând cunoștințele, cercetările și informația științifică în resursa de bază a progresului social. Astfel, trăim într-o societate informațională foarte dinamică, într-o perpetuă schimbare și transformare. În acest sens, rolul Internetului devine unul primordial și cu un impact major în toate sferele de activitate. Dezvoltarea interconectivităţii computerilor în Internet, în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a utiliza aceste rețele în aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în Internet, care să apeleze noi și noi servicii. Utilizarea largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor asigură creșterea economică în condiții de protecție sporită a mediului, accelerând reducerea consumului fizic în favoarea valorificării informației și a cunoașterii, deplasarea centrului de greutate de la investiții în mijloacele fixe la investiții în capitalul uman. Astăzi, asistăm la o revoluție inevitabilă a schimbărilor și avansărilor în comerț și telecomunicații. Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare (OECD) definește comerțul electronic (e-commerce) drept o afacere prin intermediul rețelei Internet, vânzarea de bunuri și servicii având loc offline sau online. În Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind comerțul electronic, art. 4, este menționată o altă definiție a e-comerțului - activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice. Deci, comerţul electronic (e-commerce) este un concept integrativ ce desemnează o gamă largă de servicii speciale pentru procesele de afaceri, incluzând poşta electronică, cataloagele electronice, sistemele suport pentru preluarea de comenzi, logistică şi tranzacţii. Comerțul electronic este schimbul sau transferul de fonduri prin intermediul internetului sau a unei rețele locale. În ultimii ani, un număr tot mai mare de biblioteci au implementat inițiativa de e-comerţ pentru a putea percepe plata amenzilor și taxelor de bibliotecă; colectarea de fonduri pentru vânzarea de cărți sau altor servicii de bibliotecă; achiziționarea de la furnizori a cărților, revistelor, consumabilelor, echipamentelor, resurselor electronice, softurilor de bibliotecă etc. E-comerțul a devenit din ce în ce mai omniprezent, dar ce înseamnă el pentru biblioteci? Unii susțin că bibliotecile au fost implicate în e- comerț de ani de zile prin oferirea de servicii şi resurse prin intermediul paginilor web. Alții susțin că bibliotecile doar încep să intre în lumea e- comerțului cu incursiuni în oferirea de modalități pentru utilizatorii bibliotecii de a plăti unele taxe sau de a cumpăra copii ale documentelor on-line. Pentru a construi un sistem de e-comerţ, din punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente corespunzătoare următoarelor roluri:
  4. 4. dispecer plăţi - sistem informatic responsabil cu rularea instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar- bancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea plăţilor; acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura între reţeaua globală Internet şi subreţeaua finaciar- bancară comerciant (editura, librărie) - sistem informatic (hard+soft) situat de regulă la sediul editurii, care găzduieşte şi actualizează catalogul electronic; clientul care este conectat la Internet pentru a naviga şi a face cumpărături; sistemul tranzacţional - sistemul informatic (hard+soft) responsabil de procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor, evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte de business implicate în procesul de tranzacţionare. Înainte de a realiza e-comerţul, o bibliotecă ar trebui să stabilească care sunt așteptările și ce vrea să realizeze: - îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor pentru utilizatori; - creșterea veniturilor; - îmbunătățirea eficienței de lucru cu furnizorii; - creşterea productivităţii angajaţilor; - reducerea costurilor. Un alt aspect al noțiunii de e-comerț în biblioteci îl constituie companiile care furnizează produse și servicii pentru biblioteci. O caracteristică suplimentară care urmează să fie luată în considerare este utilizarea sporită a cardurilor de credit, ceea ce accelerează întregul proces. Pe de altă parte, o nouă complexitate o aduce necesitatea de a lucra în consorții. Această logică a "accesului", care devine prezentă în fiecare zi datorită noilor tehnologii, produce un stil de viaţă cu totul nou, bazat el însuşi pe un acces cu plată. Este vorba de accesul la o realitate virtuală, care se negociază pe pieţele culturale. Piaţa online crează o mai bună transparenţă, reduce costul şi timpul tranzacţiilor. Succesele comerțului electronic sunt numeroase și evidente. Impactul comerțului electronic asupra bibliotecilor va fi deosebit atât ca extindere, cât și ca intensitate. El va oferi posibilități unice de reorganizare, redefinire și creare de noi servicii informaționale prestate de biblioteci. Inițiativele de comerț electronic pot genera scăderi ale costurilor, creșteri ale veniturilor și eficiență operațională pentru cei ce urmăresc dobândirea unui avantaj în mediul economic competitiv.
  5. 5. Referinţe bibliografice 1. CIOATA, Mircea. Plăți electronice. Disponibil:http://www.afaceri.net/articole/Comert_electron ic/Plati_electronice/Plati_electronice.htm [accesat la 09.11.2015]. 2. HARALAMBIE, George Alin. Comerțul electronic în România [accesat: 09.11.2015]. Disponibil: http://www.ecr- uvt.ro/conferinte_ecr/al_3_simpozion_ecr_ecr_academic_p artnerschip/prezentari/ 15.30_15.45_haralambie_george.pdf 3. Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind comerțul electronic [accesat: 09.11.2015]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/328081/ 4. Economia digitală şi impactul ei asupra societăţii [accesat la 13.11.2015]. Disponibil: http://team.salvaeco.org/nika/h/economia_digitala.php 5. Electronic Commerce [accesat la 04.11.2015]. Disponibil: http://www.oecd.org/development/electroniccommerce.ht m Achiziţii de carte: realizări şi obiective în Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova Ala SUSARENCO, şef secţie Achiziţii. Prelucrare, BŞ ASEM, grad superior de calificare Asigurarea infodocumentară a procesului de studii şi cercetare constituie misiunea de bază a Bibliotecii Ştiinţifice ASEM. Privită ca o activitate esenţială, achiziţia asigură nu doar creşterea colecţiei, căci nu aceasta este misiunea bibliotecii universitare, ci sprijină informaţional procesul educaţional şi de cercetare. Dezvoltarea colecţiei în complexitatea sa poate fi realizată cu succes doar în baza unui plan strategic, care să definească priorităţile procesului de completare şi să constituie un plan de acţiuni pentru responsabilii de achiziţii, menit să optimizeze relaţia bibliotecă- informaţie-utilizator. Colecţia BŞ ASEM la începutul anului 2015 include: 201 000 volume de documente (40 063 titluri), inclusiv: 175 349 cărţi, 20 795 reviste, 1 359 CD, 399 teze, 637 autoreferate, 570 volume ziare, 891 programe şi indicaţii metodice etc. Din numărul total, 122 441 volume sunt în limba română, iar numărul publicaţiilor didactice constituie – 124 706 volume. În ultimii cinci ani, achiziţiile, în mediu, au constituit 4 170 volume. Din anul 2009 BŞ ASEM organizează procesul de dezvoltare a colecţiei în baza Strategiei de dezvoltare a colecţiei BŞ ASEM pe anii 2009-2015 (în continuare Strategia), întocmită ca urmare a analizei şi cercetării colecţiei, ţinându-se cont de strategia de dezvoltare a ASEM şi cerinţele utilizatorilor. Scopul principal al strategiei reprezintă asigurarea competitivităţii şi atractivităţii învăţământului superior din Republica Moldova în contextul aderării la procesul de la Bologna prin crearea unui spaţiu informaţional adecvat. Aderarea la procesul de la Bologna a produs schimbări şi în activitatea bibliotecii universitare, aceasta transformându-se într-un actor important al vieţii universitare prin prestarea unor noi servicii informaţionale, crearea de e- repozitorii, oferirea accesului la baze de date, achiziţii de carte şi reviste indexate ISI. Structura Strategiei începe cu definirea obiectivelor şi anunţarea scopului, iar în continuare, pas cu pas, sunt descrise toate etapele procesului de dezvoltare a colecţiilor. De menţionat, că la determinarea profilului de completare, biblioteca şi-a rezervat dreptul să constituie nu doar o colecţie de profil economic, dar şi una cu un conţinut variabil enciclopedic, cuprinzând o arie largă de documente de referinţă şi cultură generală. Strategia, fiind întocmită pe o perioadă mai mare de timp, stipulează permisivitatea de modificare a listei priorităţilor în achiziţii, după cum schimbătoare sunt şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor. Strategia include compartimente care descriu procedurile privind profilurile de completare, genurile şi tipurile de documente, aria de subiecte, perioada cronologică, aria lingvistică, distribuirea finanţelor etc.; procedurile de achiziţie, selecţie, deselecţie, metodologia de evidenţă, prelucrare, catalogare şi repartizare a documentelor. Etapele achiziţiei: I etapă: Informarea asupra cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor. Cunoaşterea cerinţelor utilizatorilor din Biblioteca Ştiinţifică ASEM se bazează pe următoarele surse:  Planurile editoriale şi temele de cercetare ştiinţifică;  Bibliografiile obligatorii şi facultative pentru fiecare disciplină;  Caietele de sugestii aflate în zona de servire;  Sugestiile personale ale cadrelor didactice (dezideratele). II etapă: Cunoaşterea surselor de informare privind posibilităţile de completare a colecţiilor: cataloagele editoriale, Internetul, Bibliografia Naţională a Moldovei etc. III etapă: Achiziţia propriu-zisă. Procurarea propriu-zisă a publicaţiilor se face prin:
  6. 6. cumpărare, schimb de publicaţii, donaţii etc. Dezvoltarea colecţiei BŞ ASEM se realizează pe două direcţii: achiziţionarea publicaţiilor didactice, care constituie o prioritate a cadrelor didactice, iniţiativa venind din partea catedrelor. Fiecare catedră decide ce manuale şi cu ce tiraj vor fi editate la editura ASEM, urmând ca biblioteca să primească 30%. În cazul când publicaţia didactică este editată la alte edituri, iniţiativa aparţine bibliotecii. Biblioteca e obligată să se informeze şi să propună achiziţionarea acestora, coordonând necesarul cantitativ cu şefii de catedre. Deşi activitatea de completare se coordonează cu cadrele didactice, totuşi este foarte important ca responsabilul de achiziţii să cunoască bine domeniul de completare. Cea de-a doua direcţie - asigurarea informaţională a procesului de cercetare - aparţine bibliotecii. În această ordine de idei, responsabilii de achiziţii se familiarizează cu temele de cercetare, analizează colecţia şi determină necesarul de achiziţii conform normelor stabilite în Strategie. Apoi urmează studierea pieţei editoriale pe Internet şi selectarea titlurilor de interes şi coordonarea cu catedrele. BŞ ASEM dă prioritate achiziţionării a mai multor titluri în raport cu numărul de exemplare, având în vedere că literatura de profil economic îşi pierde foarte repede actualitatea. Începând cu anul 2016, BŞ ASEM îşi propune să dezvolte colecţiile în baza unui PDC anual (Plan de Dezvoltare a Colecţiei) care să definească clar repartizarea bugetului pentru achiziţii de carte şi seriale, iar Strategia va rămâne un manual de sistem. Considerăm că odată cu implementarea proiectului “Modern information Services for Improvement Study Quality”, care are ca scop crearea e-bibliotecii pentru comunitatea academică din Moldova, vom susţine informaţional la un nivel şi mai înalt procesul de educaţie şi cercetare, în conformitate cu cerinţele internaţionale, iar constituirea catalogului partajat de cele 7 biblioteci universitare participante la proiect va oferi posibilitatea dezvoltării colecţiilor prin intermediul consorţiilor. Achiziţia de resurse informaţionale şi documentare în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Maria STAVER, şef seviciu, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” este unul din cele mai importante centre culturale, informaţionale şi recreative din comunitatea chişinăuiană. Oferirea gratuită de resurse prin achiziţia de cărţi şi alte tipuri de documente importante, organizarea şi desfăşurarea multiplelor programe culturale şi educative, face ca Biblioteca Municipală să fie cel mai important centru de informare din municipiul Chişinău. Achiziţia de documente este una dintre activităţile esenţiale ale BM „B.P. Hasdeu”. Modul rapid de publicare, nivelul înalt al preferinţelor utilzatorilor actuali şi potenţiali ai bibliotecii are ca consecinţă actualizarea şi completarea permanentă a colecţiei, de această activitate depinzănd întreaga activitate a bibliotecii. BM „B.P. Hasdeu” achiziţionează preponderent următoarele tipuri de resurse: cărţi, ediţii periodice, documente electronice, documente de muzică tipărită, artefacte, jocuri intelectuale, hărţi, atlase, tablouri, monede, mărci, cărţi poştale etc. Dezvoltarea colecţiei BM şi a filialelor ei se efectuează conform următoarelor linii directoare:  structura enciclopedică a colecţiei bibliotecii;  dimensiunea fondurilor de informaţie gestionate de bibliotecă puse la dispoziţia utilizatorilor;  interesul utilizatorilor pentru anumite tipuri de documente şi informaţii  schimbările intervenite pe piaţa editorială;  resursele financiare destinate achiziţiei de publicaţii. Deoarece BM „B.P Hasdeu” este o instituţie publică din comunitatea chişinăuiană, resursele financiare destinate dezvoltării colecţiei sunt alocate din bugetul primăriei municipiului Chişinău. Toate tranzacţiile de vânzare-cumpărare se fac doar prin transfer şi nu se operează cu bani cash. Biblioteca Municipală achiziţionează documente doar de la persoane cu statut juridic. Achiziţiile în BM „B.P. Hasdeu” se realizează prin:  licitaţiile publice organizate de 3-4 ori pe an de către Departamentul Management Infodocumentar în partenereat cu Direcţia Cultură a municipiului Chişinău;  editurile din Chişinău;  librăriile;  furnizorii de carte. Dezvoltarea colecţiei în BM „B.P. Hasdeu” are la bază „Strategia de dezvoltare a colecţiei” aprobată de către directorul general al bibliotecii. Scopul de bază al acestea il constituie:  constituirea, gestiunea, prelucrarea şi actualizarea permanentă a resurselor
  7. 7. informaţionale şi documentare a bibliotecii municipale şi a filialelor ei;  asigurarea unei colecţii de referinţă adecvată susţinerii programelor de învăţământ;  asigurarea accesului la serviciile de referinţă destinate utilizatorilor;  accentuarea preocupărilor de studiere a stării colecţiilor şi a dezvoltării echilibrate a tuturor categoriilor de purtători de informaţie; Strategia de dezvoltare a colecţiei a BM „B.P. Hasdeu” are la baza sa următoarele obiective:  dezvoltarea colecţiei BM prin intermdiul susţinerii activităţii de cercetare şi a programelor didactice prin surse documentare, baze de date şi servicii suplimentare;  valoarea culturală a documentelor achiziţionate;  intensificarea achiziţiei instrumentelor de referinţă şi extinderea achiziţiei de documente electronice;  achiziţionarea de documente ce ţin de viaţa politică, economică şi culturală a municipiului Chişinău. Criteriile principale care stau la baza acestui proces sunt următoarele:  achiziţia de publicaţii din toate domeniile cunoaşterii;  completarea permanentă a fondului de referinţă;  asigurarea cerinţelor de lectură a categoriilor reprezentative de utilizatori (preşcolari, elevi, studenţi, intelectuali, şomeri, alte categorii)  completarea fondului cu documente despre Chişinău şi chişinăuieni;  completarea colecţiei bibliofile şi de patrimoniu;  cumpărarea documentelor în perioada cea mai populară a lor;  selectarea documentelor ce reflectă necesităţile comunităţii;  achiziţionarea publicaţiilor premiate la diverse concursuri şi saloane de carte atât naţionale, cât şi internaţionale. De-a lungul activităţii sale colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” s-au completat atât prin achiziţie curentă şi retrospectivă, cât şi prin donaţii valoroase, acestea din urmă având o pondere importantă în completarea colecţiilor atât a filialelor de carte românească, cât şi a bibliotecilor minorităţilor naţionale şi a celor specializate. S-au depus eforturi pentru atragerea şi obţinerea unei colecţii considerabile de documente donate de la persoane juridice şi particulare. Cele mai substanţiale sunt cele parvenite din România, SUA, Canada, Italia, Rusia, Germania, Bulgaria, Polonia, Ukraina. De o importanţă deosebită pentru utilizatorii BM „B.P. Hasdeu” sunt colecţiile de documente donate de la persoane particulare: autori, cititori. Astfel, putem menţiona: colecţiile personale donate de către Mihai Cimpoi, Zamfira Mihail, Alexandru Boldur, Vasile Şoimaru, E. Racoţi, Eugen Doga, Theodor Ardelean, Aurelia şi Ştefan Lăpuşan, Clara şi Pavel Balmuş, Mitzura Arghezi, Timotei A. Enăchescu, Nicolae Băciuţ, Constanţa Abălaşei-Donosă, Piotr Marciniak etc. Completarea colecţiilor de bibliotecă cu publicaţii care lipsesc sau au fost deteriorate se realizează treptat. Pentru dezvoltarea justă a colecţiilor, anual se face analiza situaţiei fondului de publicaţii pentru a descoperi dezechilibrele din diferite domenii şi domeniile neacoperite, astfel fiind evidenţiate publicaţiile ce trebuie incluse prioritar în lista de achiziţii pentru anul următor. La 1 ianuarie 2015 Biblioteca Municipală dispune de o colecţie de peste 1 180 000 volume. Obiectivul final al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” este de a contribui la creşterea prosperităţii spirituale şi intelectuale a membrilor comunitţii chişinăuiene prin crearea şi promovarea accesului la informaţie, prin promovarea interesului de lectură şi învăţare pe tot parcursul vieţii, dar şi prin dezvoltarea unei colecţii reprezentative, calitative şi coerente. FIŞA POSTULUI – INSTRUMENT MANAGERIAL LA DIB ULIM Ludmila CORGHENCI, consilier DIB ULIM Citisem recent un titlu de publicaţie pe net – „Fişa postului: document birocratic sau managerial?”. Eu consider că există prezenţe de ambele feluri într-un astfel de document, dar este important ca aceste prezenţe să definească explicit locul şi contribuţia postului în dezvoltarea bibliotecii, responsabilităţile şi activităţile de bază ale ocupantului postului. Respectarea cerinţelor pentru elaborarea fişei postului, utilizarea acesteia în context profesional – contribuie la augmentarea potenţialului managerial al acestui document. Fişa postului formalizează structura organizatorică a bibliotecii, fiind în esenţă un document operaţional, indispensabil bunului mers al activităţii. Un astfel de document este
  8. 8. obligatoriu pentru toate bibliotecile, indiferent de numărul persoanelor angajate în state – specific acestea, fiindcă cunosc bibliotecari care lucrează în lipsa unei fişe a postului. Fişa postului este elaborată în baza analizei postului, şi nici de cum în funcţie de interesele şi specificul persoanei angajate în postul dat. Importanţa fisei postului ca instrument managerial poate fi argumentată prin următoarele: respectarea disciplinei muncii; educarea/formarea fidelităţii instituţionale a angajatului; fundament de efectuare a controlului şi calităţii muncii depuse; bază pentru definitivarea domeniilor de formare continuă, de modernizare a cunoştinţelor şi deprinderilor; augmentarea responsabilităţii angajatului; fundamentarea procesului de resurse umane (selectare, recrutare, evaluare); sprijin în integrarea profesională a noului angajat etc. În anul 2015, fiind concepută o nouă structură organizatorică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, implementarea acesteia a început prin elaborarea cadrului de reglementare necesar: regulamente de organizare şi funcţionare şi fişele postului. Pentru fişa postului au fost stabilite următoarele elemente obligatorii, integrate în structura documentului:  generalităţi (denumirea postului; procedura de desemnare în post; cerinţe de pregătire profesională impusă ocupantului postului; experienţa necesară îndeplinirii obligaţiunilor postului – perioada de iniţiere, experienţă în domeniu, formare continuă; competenţe generale şi specifice; standarde de performanţă; dificultatea operaţiunilor specifice postului; profilul moral; sfera de relaţii – ierarhice, funcţionale,de colaborare)  obligaţiuni/atribuţii specifice postului (definirea atribuţiilor specifice postului; activităţi manageriale – in caz de necesitate, activităţi de profil, atribuţii ale culturii manageriale)  finalităţi (dreptul administraţiei DIB de a atribui sarcini necuprinse în fişa postului; obligaţiunea respectării prevederilor fişei postului)  elemente temporale (data avizării de către managerul superior; data elaborării; data luării act de către bibliotecar, adică semnătura ocupantului postului; data modificării, completării fişei postului). Care este noul ce a fundamentat procesul de elaborare a fişei postului la DIB? Dintre elementele noi de structură specificăm: durata perioadei de iniţiere şi de experienţă în domeniu; dificultatea operaţiunilor specifice postului; profilul moral. La asigurarea conţinutului fişei postului pentru angajaţii DIB, pe lângă criteriile analizei postului, se ţine cont de deschiderea pentru inovaţie şi creativitate, libertatea şi frecvenţa de a lua decizii, corelaţia între nivelul de rutină şi nivelul de provocare inovaţională a postului, nivelul de automatizare a postului. Fişa postului are un grad de flexibilitate: cerinţele postului se schimbă în funcţie de schimbările mediilor interne şi externe. Iată de ce la DIB fişele postului sunt revizuite, cel puţin, 1-2 ori per an. Şi încă o concluzie foarte importantă: fişa postului este un instrument de responsabilitate pentru angajat, dar poate şi mai mult pentru managerii superiori, în deosebi pentru cei interesaţi de gestionarea eficientă a resurselor umane, de identificarea şi valorificarea creativităţii. Model FIŞA POSTULUI 1.Generalităţi Denumirea postului: bibliotecar cu responsabilităţi pentru achiziţii de publicaţii periodice, schimb de documente şi Depozit Obligatoriu ULIM, serviciul „Dezvoltarea Resurselor Info-Documentare” (DRID) Desemnarea în post, precum şi concedierea titularului postului se efectuează de către Rectorul ULIM, la prezentarea şi propunerea Directorului DIB. Titularul prezentului post acţionează în funcţie de prevederile documentelor de reglementare ale DIB, deciziilor Consiliului de Coordonare, dispoziţiilor şefului serviciu, Directorului DIB, precum şi în baza prezentei fişe a postului. Pregătirea profesională impusă ocupantului postului:  studii superioare în biblioteconomie, informare, documentare ori în domenii adiacente sau studii superioare + cursuri de iniţiere/reciclare în BID
  9. 9.  pregătire în alte domenii (în relaţie cu postul): cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională, utilizarea echipamentelor de birotică, operare pe calculator (Microsoft Office şi Internet), cunoaşterea sistemului informatic integrat al DIB  bibliotecarul CID este încurajat de a deţine grad de calificare (conform prevederilor în vigoare). Experienţă necesară pentru executarea operaţiunilor specifice postului:  perioada de iniţiere – 1 lună  experienţa în domeniul specific – 3 luni  formare profesională continuă – permanent. Competenţe necesare: Competenţe generale în BID:  gestionarea informatizată a documentelor din bibliotecă  gestionarea bazelor de date instituţionale şi achiziţionate  dezvoltarea colecţiilor de documente  prelucrarea/conservarea colecţiilor de documente  identificarea bibliografică a documentelor (descriere, referinţe bibliografice şi altele)  comunicarea colecţiilor de documente  regăsirea informaţiilor  îndrumarea metodologică a personalului  gestionarea relaţiilor cu utilizatorii. Competenţe specifice postului:  nivel bun de cultură generală (lingvistică, literară, ştiinţifică, intelectuală)  cunoaşte: politicile publice relaţionale cu editarea şi difuzarea cărţii şi informaţiei; instrumentele de constituire şi dezvoltare a colecţiilor; tipologia documentară; circuitul documentelor la DIB; metode de comunicare cu utilizatorii; metode de accesibilizare a documentelor şi tehnologii de acces; principii de funcţionare a sistemului integrat DIB; principii de catalogare (analitică); legislaţia de bibliotecă; organizarea funcţională a DIB; cunoştinţe şi deprinderi de orientare în sistemul schimbului de documente, serialelor; cunoştinţe şi deprinderi de marketing; capacităţi de aplicare a fundraizing – ului; cunoaşterea formularelor-tipizate (şi schimbărilor intervenite sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele; cunoaşterea formularelor- tipizate (şi schimbărilor intervenite sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele. Dificultatea operaţiunilor specifice postului:  cunoaşterea şi aplicarea standardelor naţionale/internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate  capacitate de organizare, flexibilitate  operativitate/calitate în desfăşurarea activităţilor  abilităţi de comunicare  disponibilitate de a lucra în echipă  capacitate de analiză şi sinteză Profilul moral:  atitudine respectuoasă faţă de interlocutor (utilizator, coleg, fondator) – direct şi indirect (sociabilitate, buna cuviinţă, obiectivitate, simţul echităţii, colegialitate)  atitudine faţă de muncă (disciplină, responsabilitate, conştiinciozitate, punctualitate, iniţiativă, creativitate, managementul timpului)  atitudine faţă de sine însuşi (modestie, onestitate, consecvenţă, autoexigenţă, dorinţa de autodepăşire, stăpânire de sine, cumpătare, ţinută vestimentară decentă, a nu se uita în „curtea vecinului (colegului)” în scopuri doar de critică ne-argumentată)  respectarea prevederilor Codului Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova. Responsabilitatea implicată pe post:  respectarea standardelor naţionale / internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate  respectarea normelor, a procedurilor şi regulamentelor stabilite la nivel instituţional  responsabilitate în gestionarea fondului documentar. Sfera de relaţii (comunicare/relaţionare):  ierarhice: este subordonat şefului serviciu „Dezvoltarea Resurselor Info-Documentare” (DRID)  relaţii de colaborare şi reprezentare: colaborează cu unităţile de structură DIB şi bibliotecarii contact; colaborează cu facultăţile, catedrele, structurile ştiinţifice, consiliile de asigurare a calităţii ale facultăţilor, alte compartimente ale Universităţii, precum şi individual cu universitarii disciplinelor de profil; colaborează cu structuri similare ale
  10. 10. instituţiilor info-bibliotecare, specialişti de profil din ţară şi străinătate  funcţionale: toate unităţile de structură DIB; diferite servicii din cadrul Universităţii resurse umane, contabilitate etc.). 2. Obligaţiuni/atribuţii corespunzătoare postului 2.1 Bibliotecarul cu responsabilităţi pentru achiziţii retrospective şi de publicaţii periodice, schimb de documente şi Depozit Obligatoriu ULIM, deţine următoarele responsabilităţi:  asigură îndeplinirea calitativă şi operativă a obligaţiunilor profesionale  este implicat în realizarea politicii DIB privind achiziţiile de publicaţii  execută ordinele şi dispoziţiile managerilor superiori şi funcţionali  manifestă o atitudine creativă vizavi de activitatea profesională, acceptând şi aplicând principiile formării continue  are grijă pentru integritatea bunurilor materiale din spaţiile funcţionale, manifestând aceeaşi atitudine faţă de toate bunurile materiale ale DIB ULIM ( documente, mese, scaune, computer, rafturi, energie etc.) (în acest sens semnând un contract de responsabilitate materială). 2.2 Atribuţii ale titularului postului:  acoperă organizaţional şi logistic procesul de abonare a serialelor pentru DIB (colaborări cu facultăţile ULIM, cu bibliotecarii contact; relaţii cu oficiul poştal, contabilizare etc.)  ţine la zi Registrele de transmitere a documentelor gestionarilor de fonduri (format electronic)  prelucrarea tehnică a documentelor, destinate transmiterii gestionarilor de fonduri  repartizează achiziţiile noi responsabililor pentru colecţii la DIB  acoperă profesional procesul de schimb de documente cu instituţiile interesate (stabilirea partenerilor; ţinerea Bazei de date a partenerilor DIB, schimb de oferte şi efectuarea unui schimb echivalent; evidenţa şi statistica relaţiilor de schimb naţional şi internaţional; ţinerea la zi a colecţiei de schimb)  organizează şi ţine la zi colecţia Depozit Obligatoriu ULIM (integritatea şi intangibilitatea colecţiei; evidenţa şi statistica achiziţiilor şi altele), coordonând investigaţiile de conţinut info-metric ale autorilor de la ULIM  efectuează studii şi cercetări în funcţie de priorităţile ştiinţifice instituţionale şi interesele ştiinţifice individuale  este implicat în alte activităţi ce ţin de competenţa serviciului (achiziţii de cărţi, relaţii cu vendorii, evidenţă, inventariere, dotarea lectoratelor etc.). 3. Finalităţi 3.1 Direcţia DIB, precum şi managerul funcţionali ai serviciului DRID, pot dispune şi atribui sarcini şi activităţi necuprinse în programul de activitate ori prezenta fişă a postului, în caz dacă o cer interesele Departamentului şi Universităţii. 3.2 Prevederile prezentei fişe a postului sunt obligatorii pentru titularul postului, iar neîndeplinirea lor se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Elaborat: L. Corghenci, 27 octombrie 2015 Discutat şi aprobat la şedinţa din 18 noiembrie 2015 a Consiliului Coordonator DIB (proces verbal nr. 5) Întrebarea 1: Cum pot fi abonate revistele electronice? Răspuns: Metode de abonare a revistelor electronice pot fi: – versiunea online gratuită, dar condiţionată de abonamentul la versiunea pe suport hârtie (pe bază de parolă sau IP); – versiunea online, condiţionată de abonamentul la versiunea pe suport hârtie şi oferită la un preţ redus; – versiunea online vândută separat; – plată pentru articole; – licenţă la site-ul pe care sunt amplasate reviste electronice; – reviste la pachet (accesul la o gamă de reviste electronice incluse într-un singur pachet, accesul la titluri individuale nefiind permis); – accesul la o colecție de reviste electronice full-text a mai multor editori, accesibile printr-o singură interfață de utilizator (de exemplu EBSCO, ProQuest); – achiziţia de reviste prin consorţii etc.
  11. 11. Întrebarea 2: Cum se realizează evidenţa cărților primite de bibliotecă ca donaţie? Răspuns: În dependenţă de provenienţă donaţiile pot fi sau nu însoţite de acte referitoare la cantitatea şi valoareal acestora. În cazul în care donaţiile nu sunt însoţite de un document oarecare (factură, act) bibliotecarul va evalua şi stabili preţul publicaţiilor şi va întocmi un act de primire la care va anexa un borderou. În cazul donaţiilor din partea unor personalităţi ce constituie colecţii importante atât ca volum cât şi prin prestanţă culturală sau ştiinţifică, acestea pot fi acceptate în întregime, constituindu-se ca colecţii distincte, purtând numele donatorului. Întrebarea 3: Care sunt sursele de informare privind posibilităţile de completare a colecţiilor bibliotecii? Răspuns: Principalele surse de informare pentru completarea colecţiilor sunt: – cataloage şi planuri editoriale; – liste de stoc ce conţin publicaţii disponibile în diverse edituri, instituţii; – vizite la librării, saloane şi expoziţii de carte; – semnalări în presă; – liste de publicaţii oferite prin schimb; – oferte de la furnizori publici şi particulari; – resurse electronice privind noile apariţii (librării virtuale, baze de date ce reflectă producţia editorială, pagini web ale editurilor, cataloage on-line ale bibliotecilor). Noi modalităţi de achiziţie Patron-driven acquisition (PDA) este un model nou de dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă, utilizat pentru achiziţionarea de e-cărţi. O componentă cheie a acestui model este implicarea utilizatorului, adică achiziţia este condusă de utilizator. Cum funcţionează acest mecanism? Furnizorii oferă acces la documente electronice disponibile în baze de date, cataloage pentru a vizualiza şi a decide dacă se va cumpăra sau nu un document anume. Atunci când anumite ctiterii sunt atinse pentru un document (de ex.: numărul de cereri pentru acest document, numărul de pagini consultate etc.), biblioteca achiziţionează documentul şi oferă accesul la el utilizatorului. Biblioteca poate alege dintr-o gamă de modele de cumpărare şi închiriere:  poate achiziţiona documentul pe termen nelimitat,  poate obţine o licenţă de utilizare pentru o anumită perioadă de timp,  poate comanda imprimarea documentului sau încărcarea acestuia în catalogul bibliotecii. Avantajele acestor modele sunt: utilizarea de conţinut digital; accesul instantaneu la documentele electronice; economisirea spaţiului fizic al bibliotecii; creşterea capacităţilor bibliotecii de a satisface cererile de informare ale utilizatorilor; intervenţia eficientă a utilizatorului final în dezvoltarea colecţiilor şi reducerea sarcinilor bibliotecarilor. Plăţi pentru vizualizare - Pay-per-view (PPV). Plata pentru vizualizare este un model nou, viabil, de afaceri în vederea furnizării conţinutului digital pentru utilizatorii bibliotecii şi presupune abonarea la un pachet de articole descărcate. Biblioteca, în baza unui contract de licenţă, obţine dreptul de acces la platforma editurii, cu posibilitatea de a descărca un anumit număr de documente full-text. La fiecare descărcare bilanţul bibliotecii este redus cu valoarea unui articol, iar numărul descărcărilor creşte în statistica de acces. După descărcarea numărului total de documente soldul bibliotecii devine zero, iar numărul de descărcări în statisticile de acces devine egal cu numărul maxim specificat în acordul de licenţă. Biblioteca trebuie să studieze condiţiile de publicare şi să ia o decizie cu privire la abonamentul şi dimensiunea pachetelor disponibile. Editura poate oferi mai multe pachete, cum ar fi 100, 200, 500, 750, 1000, 1500 de descărcări. Costul unei descărcări scade odată cu creşterea dimensiunii pachetului. Aşadar, alegerea unui pachet mai mare este mai profitabil din punct de vedere al costurilor pentru fiecare descărcare, însă biblioteca trebuie să fie sigură că toate descărcările se vor realiza înainte de expirarea licenţei. Majoritatea editorilor stabilesc limite de perioade (un an, doi ani etc.). Dacă unele articole nu sunt descărcate până la expirarea licenţei, resursele financiare pentru porţiunea neutilizată nu sunt rambursabile bibliotecii.

×