Sticla <ul><li>Echipa: Gugean Eduard&Remus, Ionesi Irineu </li></ul><ul><li>Profesor coordonator: Radu Mihail Pintilie </l...
<ul><li>Sticla ocup ă  un loc important  î n cadrul bunurilor de consum,fiind de neinlocuit  î n anumite domenii, datorit ...
Materii prime folosite la fabricarea sticlei <ul><li>a) Materiile prime principale: </li></ul><ul><li>Ø  vitrifian ţ ii – ...
<ul><li>Ø  decoloran ţ ii – au rolul de a idep ă rta nuan ţ a verzuie sau galbuie a sticlei, datorit ă  impurit ăţ ilor si...
Ob ţ inerea sticlei <ul><li>Materiile prime m ă cinate, omogenizate  ş i dozate conform re ţ etei de fabrica ţ ie sunt int...
<ul><li>Dup ă  fasonare, produsele din sticl ă  se  î nc ă lzesc  î n cuptoare tunel cu trasportoare tip band ă  rulant ă ...
<ul><li>- pe cale chimic ă  – prin corodarea desenului de pe suprafa ţ a articolului din sticl ă  acoperit cu parafin ă </...
Tipuri de sticl ă <ul><li>Dup ă  compozi ţ ia chimic ă , procedeul de fabrica ţ ie  ş i domeniul de utilizare  sticla se c...
<ul><li>c) Sticl ă  pentru laborator: </li></ul><ul><li>Ø  tip chimic  ş i termic-rezisten ţă , folosit ă  la ob ţ inerea ...
<ul><li>e) Sticl ă  rezistent ă  la radia ţ ii ionizate folosit ă  la microscoape, telescoape.  </li></ul><ul><li>f) Sticl...
<ul><li>h) Sticl ă  fotosensibil ă -tip obi ş nuit, cristalizat ă  (fotoceram)  ş i fotocromic ă  sau fototrop ă , sensibi...
Sticla comuna <ul><li>Este folosit ă  la confec ţ ionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic prezent â nd...
<ul><li>-sticl ă  rezistent ă  la foc: care prezint ă  un coeficient de dilatare mic  ş i se utilizeaz ă  la confec ţ iona...
Sticla cristal <ul><li>Se folose ş te la confec ţ ionarea articolelor de menaj de calitate superioar ă   ş i a obiectelor ...
Bibliografie <ul><li>Merceologie - Clasa a X-a: Editura Didactica  ş i Pedagogica, Bucuresti 2002. Autori: Lucia Vestemean...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Sticla(2)

1,081 views

Published on

Published in: Technology
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,081
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
12
Actions
Shares
0
Downloads
17
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Sticla(2)

  1. 1. Sticla <ul><li>Echipa: Gugean Eduard&Remus, Ionesi Irineu </li></ul><ul><li>Profesor coordonator: Radu Mihail Pintilie </li></ul>
  2. 2. <ul><li>Sticla ocup ă un loc important î n cadrul bunurilor de consum,fiind de neinlocuit î n anumite domenii, datorit ă propieta ţ ilor sale deosebite pe care le prezint ă î n timpul utiliz ă rii. </li></ul><ul><li>Sticla este un corp solid, cu o structur ă amorf ă , ob ţ inut prin subracirea unor topituri cu compozi ţ ii chimice variabile, ce devin rigide la intervale diferite de temperatur ă , datorit ă cre ş terii treptate a vascozit ăţ ii. Trecerea din stare fluid ă in rigid ă este reversibil ă . </li></ul><ul><li>Datorit ă proprieta ţ ilor sale - impermeabilitatea la lichide si gaze, rezisten ţă deosebit ă la agen ţ ii chimici si atmosferici, calit ăţ ilor igienico - sanitare ş i estetice, sticla are largi utiliz ă ri in tehnic ă , precum ş i in domeniul casnic. </li></ul>
  3. 3. Materii prime folosite la fabricarea sticlei <ul><li>a) Materiile prime principale: </li></ul><ul><li>Ø vitrifian ţ ii – confer ă sticlei duritate, o bun ă transparen ţă ş i o structura amorf ă </li></ul><ul><li>Ø fondan ţ ii – au rolul de a cobora temparatura de topire a silicei. Se folosesc î n acest scop carbonatul de sodiu(soda de rufe) sau de potasiu. </li></ul><ul><li>Ø stabilizan ţ ii – confer ă sticlei rezisten ţă chimic ă , mecanic ă ş i termic ă </li></ul><ul><li>b) Materii secundare: </li></ul><ul><li>Influen ţ eaza procesul de topire ş i confer ă sticlei anumite propriet ăţ i, ş i anume: </li></ul><ul><li>Ø afinan ţ ii – au rolul de a limpezii masa sticloas ă topit ă indep ă rt â nd bulele de gaze rezultate in procesul de topire, d â nd omogenitate sticlei </li></ul>
  4. 4. <ul><li>Ø decoloran ţ ii – au rolul de a idep ă rta nuan ţ a verzuie sau galbuie a sticlei, datorit ă impurit ăţ ilor silicei </li></ul><ul><li>Ø coloran ţ ii – sunt compu ş i metalici(moleculari ş i coloidali) au rolul de a colora masa sticloas ă .Cei mai utiliza ţ i sunt: oxizii de fier pentru culoarea verde-albastrui sau galben-verzui; oxidul de cupru pentru culoarea albastr ă ; oxizii nichelului pentru violet-brun; oxidul de cobal ţ pentru albastru-violet; oxizii cromului pentru culoarea galbui sau verde; oxizii seleniului pentru rubiniu; sulfur ă de cadmiu pentru portocaliu; oxidul de mangan ş i fier pentru negru ş i coloran ţ ii coloidali(aurul ş i argintul coloidal) care coloreaz ă sticla î n roz-ro ş u ş i respectiv î n galben </li></ul><ul><li>Ø opacizan ţ ii – sunt substan ţ e care servesc la ob ţ inerea unei sticle netransparente care difuzeaz ă lumina.Opacizan ţ ii au indici de refrac ţ ie diferi ţ i de ai masei sticloase, produc â nd astfel difuzia luminii î n toate direc ţ iile ş i deci opacizarea sticlei. </li></ul>
  5. 5. Ob ţ inerea sticlei <ul><li>Materiile prime m ă cinate, omogenizate ş i dozate conform re ţ etei de fabrica ţ ie sunt introduse î n cuptoare ş i topite la temperaturi ridicate î ntre 1400°-1570°C ş i r ă cite pan ă la temperatura de 1180°-1300°C, cand se ob ţ ine masa de sticl ă vascoas ă . </li></ul><ul><li>Urmeaz ă fasonarea masei v â scoase de sticl ă î n vederea ob ţ inerii articolelor din sticl ă se poate realiza prin urmatoarele procedee: </li></ul><ul><li>-fasonarea prin presare </li></ul><ul><li>-fasonarea prin suflare </li></ul><ul><li>-suflarea </li></ul><ul><li>-laminarea </li></ul><ul><li>-tragerea </li></ul>
  6. 6. <ul><li>Dup ă fasonare, produsele din sticl ă se î nc ă lzesc î n cuptoare tunel cu trasportoare tip band ă rulant ă , la temperaturi î ntre 425°-575°C, opera ţ ie urmat ă de o racire lent ă î n vederea reducerii tensiunilor interne. </li></ul><ul><li>Urmeaz ă finisarea care se realizeaz ă prin opera ţ iuni mecanice: ş lefuire, lustruire, gravare artistic ă , rodare ş i decorare care se poate realiza: </li></ul><ul><li>- la rece – ş lefuirea cu polizoare </li></ul><ul><li>- la cald – în culori fuzibile prin pictare </li></ul>
  7. 7. <ul><li>- pe cale chimic ă – prin corodarea desenului de pe suprafa ţ a articolului din sticl ă acoperit cu parafin ă </li></ul><ul><li>- î n masa sticloas ă – prin topirea de sticle colorate ob ţ inandu-se sticl ă marmurat ă ş i filigranat ă </li></ul><ul><li>- suprapunerea de sticl ă colorat ă pe forma de baz ă a sticlei albe </li></ul><ul><li>- imprimare decorului cu ajutorul unor cilindrii grava ţ i de cupru sau aluminiu ce trec peste articolele din sticl ă u ş or î nc ă lzite </li></ul><ul><li>- difuzarea ionilor de argint sau aur pe suprafa ţ a sticlei ob ţ in â ndu-se o cimentare a acestora. </li></ul><ul><li>Asupra calita ţ ii articolelor din sticl ă influen ţ eaz ă calitatea materiilor prime ş i procesul de fabrica ţ ie. </li></ul>
  8. 8. Tipuri de sticl ă <ul><li>Dup ă compozi ţ ia chimic ă , procedeul de fabrica ţ ie ş i domeniul de utilizare sticla se clasific ă î n urmatoarele grupe : </li></ul><ul><li>a) Sticl ă comun ă ş i cristal :pentru articole de menaj ş i ambalaj </li></ul><ul><li>b) Sticl ă pentru construc ţ ii: </li></ul><ul><li>Ø tip obi ş nuit pentru geamuri (transparen ţă ,difuz ă ) </li></ul><ul><li>Ø tip special ă (termofonoizolanta ă ş i absorban ţă ) </li></ul><ul><li>Ø tip elemente de zid ă ie (pl ă ci,c ă ramizi,profile din sticl ă ) </li></ul>
  9. 9. <ul><li>c) Sticl ă pentru laborator: </li></ul><ul><li>Ø tip chimic ş i termic-rezisten ţă , folosit ă la ob ţ inerea de eprubete, pipete, p â lnii, vase de cultur ă , fiole etc. </li></ul><ul><li>Ø tip sintetizat ă -cu un grad de porozitate folosit ă pentru filtrare. </li></ul><ul><li>d) Sticl ă opac ă : </li></ul><ul><li>Ø tip crown cu dispensie scazut ă </li></ul><ul><li>Ø tip flint cu dispensie ridicat ă </li></ul>
  10. 10. <ul><li>e) Sticl ă rezistent ă la radia ţ ii ionizate folosit ă la microscoape, telescoape. </li></ul><ul><li>f) Sticl ă pentru corpuri de iluminat: </li></ul><ul><li>Ø pentru uz casnic-incolor ă , mat ă , opa c a, colorat ă . </li></ul><ul><li>Ø pentru scopuri tehico-industriale(de protec ţ ie, dispensoare, filtre pentru inflaro ş ii ş i ultraviolete) </li></ul><ul><li>g) Sticl ă de protec ţ ie contra radia ţ iilor nucleare. </li></ul>
  11. 11. <ul><li>h) Sticl ă fotosensibil ă -tip obi ş nuit, cristalizat ă (fotoceram) ş i fotocromic ă sau fototrop ă , sensibil ă la lumina excitant ă . </li></ul><ul><li>i) Sticl ă pentru fibre ş i fire: tip A, C, O, S. </li></ul><ul><li>j) Sticl ă pentru acoperiri: </li></ul><ul><li>Ø pentru ceramic ă (glazur ă ) </li></ul><ul><li>Ø pentru metal(smal ţ ) </li></ul><ul><li>Ø pentru sticl ă( email) </li></ul><ul><li>k) Sticl ă pentru industria electronic ă : </li></ul><ul><li>Ø ca element pasiv(dielectric) </li></ul><ul><li>Ø ca element e active(semiconductori) </li></ul>
  12. 12. Sticla comuna <ul><li>Este folosit ă la confec ţ ionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic prezent â ndu-se astfel: </li></ul><ul><li>-sticl ă incolor ă : sticl ă cu factor de transmisie a luminii de minim 73%; </li></ul><ul><li>-sticl ă alb ă : cu factor de transmisie de 87%; </li></ul><ul><li>-sticl ă semialb ă : cu factor de transmisie a luminii de 75-87%; </li></ul><ul><li>-sticl ă cu stabilitate chimic ă superioar ă : care are ă n compozi ţ ie anumi ţ i oxizi metalici. </li></ul>
  13. 13. <ul><li>-sticl ă rezistent ă la foc: care prezint ă un coeficient de dilatare mic ş i se utilizeaz ă la confec ţ ionarea articolelor de menaj rezistente la inc ă lziri directe la foc. </li></ul><ul><li>-sticl ă c ă lit ă ( î ncasabil ă ): suprafa ţ a careia printr-un proces de r ă cire rapid a capatat rezisten ţă termic ă ş i mecanic ă superioar ă </li></ul><ul><li>-sticl ă colorat ă : sticl ă comun ă ,cu un con ţ inut variat de diver ş i oxizi, coloran ţ i sau opacizan ţ i prezentandu-se sub dou ă forme: sticl ă transparent ă ş i sticl ă netransparent ă . </li></ul><ul><li>-sticl ă cristal: este o sticl ă incolor ă , foarte transparent ă ş i foarte omogen ă . Are un con ţ inut variat ş i diferit de oxizi de plumb, de potasiu, de bariu sau de zinc. </li></ul>
  14. 14. Sticla cristal <ul><li>Se folose ş te la confec ţ ionarea articolelor de menaj de calitate superioar ă ş i a obiectelor de art ă ş i podoab ă .Se fabric ă in urmatoarele variet ăţ i: </li></ul><ul><li>-sticla grea </li></ul><ul><li>-sticla semigrea </li></ul><ul><li>-sticla u ş oara </li></ul><ul><li>-sticla semicristal </li></ul>
  15. 15. Bibliografie <ul><li>Merceologie - Clasa a X-a: Editura Didactica ş i Pedagogica, Bucuresti 2002. Autori: Lucia Vestemean ş i Eugen Stuparu. </li></ul><ul><li>Meceologie - Clasa a XI-a: Editura Didactica ş i Pedagogica, Bucuresti, 1995. Autori: Dinu Vasile, Gavriliu Vasile, Ghita Aurora si Stefanescu Dumitru. </li></ul><ul><li>T.C.M - Clasa a XI-a: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. </li></ul>

×