Paranostd

908 views

Published on

Published in: Sports, Automotive
  • Be the first to comment

Paranostd

  1. 1. TULBURAREA DELIRANTA CIM-10 DSM-IV
  2. 2. Generalitati <ul><li>Paranoia (greaca) </li></ul><ul><li>delir paranoiac sistematizat </li></ul><ul><ul><li>Simptome predominante: ideile delirante (sistematizate, nonbizare) </li></ul></ul>
  3. 3. Istoric <ul><li>Kraepelin - paranoia: delir persistent, fara halucinatii si deteriorare </li></ul><ul><ul><li>identifica si alte tulburari paranoide: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Parafrenia: + halucinatii, debut tardiv, evolutie similara - controversata!!! (intre SK si TD) </li></ul></ul></ul>
  4. 4. Epidemiologie; Etiologie <ul><li>rara </li></ul><ul><li>nu cauta ajutor medical </li></ul><ul><li>varsta medie: 40 ani (18-90) </li></ul><ul><li>factorii biologici sugereaza implicarea sistemului limbic, ganglionilor bazali </li></ul>
  5. 5. Factori psihodinamici <ul><li>Persoane hipersenzitive cu mecanisme de aparare specifice: formatiunea reactionala, proiectia, denegarea </li></ul><ul><li>Freud: se apara de tendintele homosexuale inconstiente prin denegare si proiectie “il iubesc” ---> “nu il iubesc, il urasc” --->”nu eu il urasc, el ma uraste” ---> “sunt persecutat de el” </li></ul>
  6. 6. <ul><li>Delirul erotoman: pacientii barbati “il iubesc” ---> “o iubesc” ---> “ea ma iubeste pe mine” </li></ul><ul><li>Delirul de grandoare: “nu il iubesc pe el” ---> “ma iubesc pe mine” </li></ul><ul><li>Delirul de gelozie: “nu il iubesc pe el” ---> “ea, sotia, il iubeste” </li></ul><ul><li>Aceste ipoteze nu constituie o explicatie suficienta </li></ul>
  7. 7. <ul><li>Cameron - situatii care favorizeaza dezvoltarea tulburarii delirante (gasesc explicatia in sistemul delirant): </li></ul><ul><ul><li>se asteapta la un tratament sadic </li></ul></ul><ul><ul><li>neincredere ++, suspiciune ++ </li></ul></ul><ul><ul><li>izolare sociala </li></ul></ul><ul><ul><li>situatii care accentueaza invidia, gelozia </li></ul></ul><ul><ul><li>situatii care scad auto-stima </li></ul></ul><ul><ul><li>situatii care favorizeaza ruminatiile asupra unor explicatii, motivatii </li></ul></ul>
  8. 8. <ul><li>Neincrederea - posibil legata de un mediu familial constant ostil </li></ul><ul><li>Mecanisme de aparare: </li></ul><ul><ul><li>formatiunea reactionala: impotriva agresiunii, a nevoii de dependenta, de afectiune </li></ul></ul><ul><ul><li>negarea: evitarea constientizarii realitatii dureroase </li></ul></ul><ul><ul><li>proiectia: se apara de propriile impulsuri agresive, inacceptabile </li></ul></ul><ul><li>Hipersenzitivitatea, sentimentele de inferioritate + mecanisme de aparare ---> delir de grandoare </li></ul>
  9. 9. Diagnostic CIM-10 <ul><li>O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat cele total imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice </li></ul><ul><li>Delirul - min. 3 luni </li></ul><ul><li>Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu) </li></ul><ul><li>Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante </li></ul><ul><li>Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace (somatice), gelozie, erotomanie </li></ul>
  10. 10. Diagnostic DSM-IV <ul><li>Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei hipocondriace) - min 1 luna </li></ul><ul><li>Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative) nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir </li></ul><ul><li>In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata </li></ul>
  11. 11. Subtipuri in DSM-IV <ul><li>Erotomanie </li></ul><ul><li>Grandoare </li></ul><ul><li>Gelozie </li></ul><ul><li>Persecutie </li></ul><ul><li>Somatic (hipocondriac) </li></ul><ul><li>Mixt </li></ul><ul><li>Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie) </li></ul>
  12. 12. Clinica <ul><li>Aspect : tinuta corecta / excentrici, suspiciosi, ostili </li></ul><ul><li>Pot parea normali cu exceptia sistemului delirant </li></ul><ul><li>! Clincianul nu trebuie sa pretinda ca accepta delirul </li></ul><ul><li>Perceptia : nu au halucinatii/iluzii persistente. DSM-IV - hal. tactile, olfactive concordante cu delirul. Rar: hal auditive </li></ul><ul><li>Atentie, memorie, orientare : in limite N </li></ul><ul><li>Dispozitie : concordanta cu delirul (grandoare + euforie; persecutie + suspiciune); uneori simptome depresive </li></ul>
  13. 13. <ul><li>Gandirea : </li></ul><ul><ul><li>tulburari ale continutului gandirii: delir sistematizat , continut posibil (inselat, infectat, iubit) </li></ul></ul><ul><ul><li>discurs frecvent logic; uneori circumstantialitate </li></ul></ul><ul><li>NB: trebuie verificata veridicitatea/falsitatea delirului </li></ul><ul><li>Judecata, constienta bolii : NU au constiinta bolii; de obicei adusi la spital de politie, familie, colegi </li></ul><ul><li>Controlul impulsului : clinicianul trebuie sa evaluaeze riscul de suicid, homicid, alte tipuri de agresivitate, determinata de delir </li></ul>
  14. 14. Tipul erotoman <ul><li>convingerea deliranta ca este iubit de o persoana cunoscuta, celebra </li></ul><ul><li>erotomania, sd. Clerambault </li></ul><ul><li>delir in sector </li></ul><ul><li>in clinica: femei > barbati </li></ul><ul><li>medico-legal: barbati (ex: omoara sotul persoanei care sta in centrul delirului) </li></ul><ul><li>frecvent: izolati, siguri, viata sexuala saraca </li></ul>
  15. 15. <ul><li>clasic - faze: speranta, deceptie, ranchiuna </li></ul><ul><li>eforturi de a contacta persoana (telefon, scrisori, daruri, vizite, supraveghere, urmarire) </li></ul><ul><li>interpreteaza orice gest (respingere) ca o dovada de iubire </li></ul><ul><li>risc de acte heteroagresive !!! </li></ul>
  16. 16. Delirul de grandoare <ul><li>megalomania </li></ul><ul><li>exemple: </li></ul><ul><ul><li>are un talent deosebit dar nerecunoscut; </li></ul></ul><ul><ul><li>inventie pe care incearca sa o popularizeze </li></ul></ul><ul><ul><li>relatie cu o persoana sus-pusa </li></ul></ul><ul><ul><li>continut religios ---> secte </li></ul></ul>
  17. 17. Delirul de gelozie <ul><li>paranoia conjugala, sd. Othello - cand se refera la sot/sotie </li></ul><ul><li>frecvent: barbati </li></ul><ul><li>debutul poate fi brusc; tulburarea se poate remite daca se despart </li></ul><ul><li>!!!risc de heteroagresivitate, abuzuri, limitarea autonomiei </li></ul><ul><li>asociat cu alcoolomania (von Krafft-Ebing) </li></ul><ul><li>aduna “dovezi” pt sustinerea delirului: fac investigatii, urmaresc </li></ul><ul><li>dg diferential: gelozia obisnuita, gelozia patologica </li></ul>
  18. 18. Delirul de persecutie <ul><li>cel mai frecvent tip </li></ul><ul><li>una/mai multe teme (inrudite): conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire, impiedicat in urmarirea anumitor teluri </li></ul><ul><li>probleme marunte pot fi exacerbate (“dovezi”) ---> centrul unei teme delirante </li></ul><ul><li>uneori se incearca reparatie legala: paranoia qverulenta - numeroase procese </li></ul><ul><li>risc de agresivitate verbala sau fizica </li></ul>
  19. 19. <ul><li>paranoiacul nu mai are capacitatea de a se indoi </li></ul><ul><li>construieste prin interpretari un scenariu delirant cu tematica persecutorie </li></ul><ul><li>temele delirante - mediu profesional, vecinii </li></ul><ul><li>dupa o faza de elaborare (luni, ani) in care acumuleaza material pt interpretari viitoare ---> revelatia, certitudine absoluta; de aici delirul se dezvolta in retea </li></ul><ul><li>cu varsta poate aparea o resemnare “paranoicul nu se vindeca, el dezarmeaza” </li></ul>
  20. 20. Delirul de tip somatic <ul><li>psihoza monosimptomtica hipocondriaca </li></ul><ul><li>dg dif cu hipocondria: gradul de convingere a pacientului </li></ul><ul><li>exemple: </li></ul><ul><li>infectie, infestarea cu insecte pe/in piele; dismorfofobie; mirosuri emanate de corp (piele, gura, vagin); anumite parti ale corpului nu mai functioneaza </li></ul><ul><li>risc de suicid </li></ul><ul><li>uneori antecendente: abuz de substante, TCC </li></ul>
  21. 21. Diagnostic diferential <ul><li>Schizofrenie : </li></ul><ul><li>delir (+/- bizar) </li></ul><ul><li>halucinatii </li></ul><ul><li>dezorganizarea gandirii </li></ul><ul><li>dezorganizarea activitatii </li></ul><ul><li>simptome negative </li></ul><ul><li>afectarea ++ a functionarii </li></ul><ul><li>Tulburare deliranta : </li></ul><ul><li>delir non-bizar </li></ul><ul><li>fara halucinatii sau rar </li></ul><ul><li>fara tulb formale de gandire </li></ul><ul><li>fara </li></ul><ul><li>fara </li></ul><ul><li>functionare relativ buna cu exceptia ariei delirului </li></ul>
  22. 22. Diagnostic diferential <ul><li>Tulburari de dispozitie: depresie/ manie cu elemente psihotice </li></ul><ul><li>Tulb SK-af </li></ul><ul><li>Tulb organice </li></ul><ul><li>Tulb induse de substante </li></ul><ul><li>Tulburare paranoida de personalitate (frecvent premorbida - 50%; orgoliu, autostima crescuta, neicredere, judecati false; psihorigiditate; inadaptabilitate sociala) </li></ul>
  23. 23. Evolutie si prognostic <ul><li>uneori - factori precipitanti: emigrare recenta, conflicte sociale, izolare sociala </li></ul><ul><li>frecvent: debut brusc (aparent, al delirului) </li></ul><ul><li>sub media de inteligenta, personalitate premorbida hipersenzitiva, dominanta </li></ul>
  24. 24. <ul><li>simptomatologia se poate estompa in saptamani, luni, ani, dar se poate declansa din nou, eventual datorita unui factor precipitant </li></ul><ul><li>risc depresiv si suicidar: reactii depresive relativ frecvente, facilitate de o relativa constientizare </li></ul><ul><li>NB: simptomatologia depresiva la un delirant cronic: Urgenta </li></ul><ul><li>inchistarea delirului: in cazul evolutiei favorabile convingerile delirante sunt izolate, fara a fi criticate </li></ul>
  25. 25. Factori prognostic bun <ul><ul><ul><li>integrare buna ocupationala, sociala </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>sex feminin </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>debut sub 30 ani </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>debut brusc </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>durata scurta </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>prezenta factorilor precipitanti </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>cei cu delir de persecutie, somatic, erotic ar avea un prognostic mai bun decat cei cu delir de grandoare si de gelozie </li></ul></ul></ul>
  26. 26. Tratament <ul><li>Atitudine: evaluarea necesitatii spitalizarii </li></ul><ul><li>Spitalizare pentru: </li></ul><ul><ul><li>evaluare completa medicala, neurologica </li></ul></ul><ul><ul><li>evaluare a riscului auto si heteroagresiv </li></ul></ul><ul><li>Clinicianul incearca sa-l convinga, daca nu: comisie </li></ul>
  27. 27. Principii terapeutice <ul><li>initial :stabilirea unei aliante cu pacientul </li></ul><ul><li>dr trebuie sa ramana constient de riscul de a fi inglobat in sistemul delirant la pacientului </li></ul><ul><li>abordarea terapeutica pe termen lung depinde de: </li></ul><ul><ul><li>evolutia TD sub tratament </li></ul></ul><ul><ul><li>contextul familial si socio-profesional </li></ul></ul><ul><ul><li>periculozitate </li></ul></ul><ul><ul><li>riscul de dezinsertie al pacientului </li></ul></ul>
  28. 28. Farmacoterapie <ul><li>tratamentul: NL </li></ul><ul><li>de obicei refuza ttm, il integreaza in sistemul delirant </li></ul><ul><li>dr. trebuie sa incerce sa explice pacientului necesitatea ttm, rolul legii (comisie), rolul sau de clinician in fata legii </li></ul>
  29. 29. Psihoterapie <ul><li>esential: stabilirea unei relatii terapeutice, de incredere cu pacientul; cadrul !! </li></ul><ul><li>terapie individuala: orientata pe insight, cognitiva, comportamentala </li></ul><ul><li>initial terapeutul nu contrazice si nu accepta delirul </li></ul><ul><li>de luat in considerare faptul ca experienta interna a pacientului este cea a victimei unei lumi care il persecuta </li></ul><ul><li>+/- terapie familiala </li></ul>
  30. 30. TULBURAREA DELIRANTA INDUSA CIM-10 TULBURAREA PSIHOTICA IMPARTASITA DSM-IV
  31. 31. Sinonimii <ul><li>folie a deux </li></ul><ul><li>tulburare paranoida indusa </li></ul><ul><li>= tulburare deliranta rara, impartasita de 2/mai multe persoane cu legaturi emotionale stranse </li></ul>
  32. 32. Epidemiologie, Etiologie <ul><li>peste 95% din cazuri: 2 membrii ai unei familii (2 surori, sot/sotie, mama/copil) </li></ul><ul><li>frecvent mediu socio-economic defavorizat </li></ul><ul><li>femei > barbati </li></ul><ul><li>persoanele traiesc intr-o relatie f stransa, aceleasi experiente de viata, nevoi, adesea relatie emotionala puternica (uneori ambivalenta ++) </li></ul>
  33. 33. <ul><li>ipoteza primara = psihosociala </li></ul><ul><li>faptul ca peste 95% apartin aceleasi familii ---> factor genetic </li></ul><ul><li>persoana dominanta: </li></ul><ul><ul><li>SK, alta tulb psihotica din spectrul SK </li></ul></ul><ul><ul><li>mai in varsta, mai inteligenta, mai bine educata </li></ul></ul><ul><ul><li>personalitate mai puternica </li></ul></ul>
  34. 34. <ul><li>persoana indusa </li></ul><ul><ul><li>25%: afectare fizica - surditate, boli cerebro-vasculare, ceea ce creste gradul de dependenta </li></ul></ul><ul><ul><li>personalitate mai slaba </li></ul></ul><ul><ul><li>predispusa la o tulburare psihica </li></ul></ul><ul><ul><li>tulburare de personalitate (dependenta; sugestibilitate) </li></ul></ul><ul><ul><li>depresie, suspiciozitate </li></ul></ul><ul><ul><li>izolare sociala </li></ul></ul>
  35. 35. Diagnostic <ul><li>CIM-10 </li></ul><ul><li>individul dezvolta sistemul delirant al altei persoane cu SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT </li></ul><ul><li>persoanele au o legatura f stransa + relativ izolati </li></ul><ul><li>persoana nu a prezentat delirul inaintea contactului cu inductorul si nu a avut: SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT in trecut </li></ul><ul><li>DSM-IV </li></ul><ul><li>dezvoltarea unui delir in contextul unei relatii stranse cu alta persoana, care are deja un delir stabilit </li></ul><ul><li>delirul este similar cu cel al persoanei inductoare </li></ul><ul><li>dg dif: tulb psihotice, organice, induse de substante </li></ul>
  36. 36. Clinica <ul><li>simptomul cheie: acceptarea neconditionata a delirului altei persoane </li></ul><ul><li>delirul - in limite posibile (non-bizar) </li></ul><ul><li>continut: persecutie, hipocondriac </li></ul><ul><li>coexista tulb personalitate </li></ul><ul><li>Risc: ideatie suicidara, pacturi homicidare </li></ul>
  37. 37. Diagnostic diferential <ul><li>tulburari psihotice din spectrul SK (SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT) </li></ul><ul><li>tulburarea factice </li></ul><ul><li>simularea </li></ul><ul><li>tulburari organice, induse de substante </li></ul><ul><li>limitele intre tulb psihotica indusa si delirul indus unui grup mare sunt neclare </li></ul>
  38. 38. Evolutie si prognostic <ul><li>“ cauzele” sugereaza ca separarea rezulta in disparitia delirului la persoana indusa - valabil pt 10-40% </li></ul><ul><li>frecvent persoana indusa necesita ttm NL, la fel ca persoana dominanta </li></ul><ul><li>fiind de obicei din aceeasi familie se vor reuni la iesirea din spital </li></ul>
  39. 39. Tratament <ul><li>separarea persoanei induse de cea dominanta </li></ul><ul><li>persoana indusa are nevoie de sustinere </li></ul><ul><li>se poate recurge la o perioada de observatie de 1-2 sapt.; daca nu se remite ---> NL </li></ul><ul><li>abordarea psihoterapeutica a persoanelor implicate, inclusiv membrii ne-deliranti ai familiei </li></ul><ul><li>PT, suport social - in vederea prevenirii recurentei </li></ul>
  40. 40. TULBURARI PSIHOTICE <ul><li>CIM-10 </li></ul><ul><li>(F20-F29) SK, Tulburarea SK-tipala si deliranta </li></ul><ul><li>F20: SK </li></ul><ul><li>SK paranoida </li></ul><ul><li>SK hebefrenica </li></ul><ul><li>SK catatonica </li></ul><ul><li>SK nediferentiata </li></ul><ul><li>DSM-IV </li></ul><ul><li>SK si alte tulburari psihotice </li></ul><ul><li>SK </li></ul><ul><li>SK paranoida </li></ul><ul><li>SK dezorganizata </li></ul><ul><li>SK catatonica </li></ul><ul><li>SK nediferentiata </li></ul>
  41. 41. <ul><li>Depresia post-SK </li></ul><ul><li>SK reziduala </li></ul><ul><li>SK simpla </li></ul><ul><li>[Tulb depres postpsihotica a SK - Tulb depres NOS] </li></ul><ul><li>SK reziduala </li></ul><ul><li>[Tulb deteriorativa simpla; SK simpla - propusa ] </li></ul>
  42. 42. <ul><li>CIM-10 </li></ul><ul><li>F21 Tulburarea SK-tipala </li></ul><ul><li>F22 Tulburari delirante persistente </li></ul><ul><li>F23 Tulburari psihotice acute tranzitorii </li></ul><ul><li>F24 Tulburarea deliranta indusa </li></ul><ul><li>F25 Tulburari SK-afective </li></ul><ul><li>DSM-IV </li></ul><ul><li>[Tulb personalitate SK-tipala] </li></ul><ul><li>Tulburarea deliranta </li></ul><ul><li>Tulburarea psihotica scurta </li></ul><ul><li>Tulburarea schizofreniforma (sau la SK !! in CIM-10) </li></ul><ul><li>Tulburarea deliranta impartasita </li></ul><ul><li>Tulburarea SK-afectiva </li></ul>
  43. 43. VULNERABILITATEA IN PSIHOZE
  44. 44. <ul><li>etiopatogenia psihozelor (SK) opereaza cu modele de vulnerabilitate </li></ul><ul><li>concept integrativ: explicarea variabilitatii datelor experimentale si clinice </li></ul><ul><li>abordare bio-psiho-scociala: aparitia SK - determinata de interactiunea complexa dintre diferiti factori - deci de modele multifactoriale (deschid noi perspective propunand ipoteze explicative atat pentru etiopatogenia bolii cat si variabilitatii clinice si evolutive) </li></ul>
  45. 45. <ul><ul><li>Conceptul de vulnerablitate </li></ul></ul><ul><ul><li>interactiunile complexe dintre factorii de susceptibilitate individuala si factorii de risc care tin de mediu </li></ul></ul><ul><ul><li>interactiunile - la originea unui risc crescut si eventual a manifestarilor clinice. </li></ul></ul>
  46. 46. Modelul lui Zubin si Spring vulnerabilitate la stres <ul><li>factori endogeni si/sau exogeni pot produce o stare de criza la orice individ. In functie de intensitatea factorilor de stres si pragul de toleranta individuala, criza este continuta prin hoemostazie sau antreneaza un episod psihotic </li></ul><ul><li>Vulnerabilitatea - descrisa intr-o relatie trasatura/stare cu episodul, de unde interesul de a diferentia markerii de stare (specifici episodului) si markerii de trasatura (specifici vulnerabilitatii) </li></ul>
  47. 47. <ul><li>Modelul permite identificarea vulnerabilitatii prin intermediul markerilor potentiali </li></ul><ul><li>Trei categorii principale de markeri: </li></ul><ul><ul><li>1) markeri de vulnerabilitate (de trasatura) - identificati inaintea primului episod; independenti de evolutia clinica; origine familiala sau nu </li></ul></ul>
  48. 48. <ul><ul><li>Acestora li se opun markerii protectori (a caror prezenta la rudele sanatoase ale pacientilor joaca un rol protector fata de aparitia unui episod psihotic) </li></ul></ul><ul><ul><li>Declansarea unui episod psihotic decurge din interactiunea dintre gradul de vulnerabilitate individuala, stresori si variabile moderatoare sau protectoare </li></ul></ul>
  49. 49. <ul><ul><li>2) markeri de stare - in cursul episodului </li></ul></ul><ul><ul><li>3) markeri reziduali - in cursul episodului, persista in perioada de remisiune si pot fi rezultatul bolii sau al unor factori extrinseci, de exemplu iatrogeni </li></ul></ul><ul><ul><li>Doua componente majore ale vulnerabilitatii: </li></ul></ul><ul><ul><li>vulnerabilitatea innascuta (genetica) se reflecta in neurofiziologia organismului </li></ul></ul><ul><ul><li>vulnerabilitatea dobandita (externa): influenta traumatismelor, complicatiilor perinatale, experientelor familiale, complexificarii relatiilor la adolescenta, alte evenimente de viata </li></ul></ul>
  50. 50. <ul><li>diateza genetica poate fi activata de anumiti factori stresanti </li></ul><ul><li>strategiile care permit unui individ sa faca fata dificultatilor, vor fi puse la incercare </li></ul><ul><li>capacitatea individuala de adaptare (coping) + suportul oferit de reteaua socio-familiala = factori moderatori opusi celor stresanti </li></ul><ul><li>esecul acestor mecanisme ---> perturbari ale hoemostaziei psihologice care scapa controlului individului </li></ul><ul><li>pragul de toleranta sau de vulnerabilitate al subiectului rezulta din echilibrul dintre eficacitatea agentilor moderatori si impactul stresului. </li></ul>
  51. 51. <ul><ul><ul><li>Sanatatea (sau boala) la un individ - dependenta de factori: </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>fizici </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>socioculturali </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>educationali </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>economici </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>specifici “nisei ecologice” pe care o ocupa </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Modelul articuleaza diferitele ipoteze etiopatogenice, datele clinice si evidentiaza interactiunile dintre factorii biologici si de mediu, privilegiind aspectul dinamic si evolutiv al tulburarii , aspect neglijat de abordarile criteriologice </li></ul></ul></ul>
  52. 52. Tulburari cognitive (Atentia) <ul><li>cei mai promitatori markeri candidati </li></ul><ul><li>pacientii cu SK (si cei cu risc crescut)- performante scazute la teste neurocognitive, care evalueaza componente ale proceselor prosexice </li></ul><ul><li>Doar cateva dintre acestea intrunesc suficiente criterii ale indicatorilor de vulnerabilitate: </li></ul><ul><ul><li>Testul de performanta continua (Continuous Performance Test, care apare modificat indiferent de stadiul bolii </li></ul></ul>
  53. 53. <ul><li>alte tulburari cognitive ale pacientilor cu SK, considerate drept indicatori probabili de vulnerabilitate: </li></ul><ul><ul><li>performantele scazute la teste sensibile la modificarea functiilor frontale, in special Wisconsin Card Sorting Test, sprijina ipoteza unei implicari a cortexului frontal in vulnerabilitatea la schizofrenie. </li></ul></ul><ul><li>studiile de imagistica functionala realizate in timpul aplicarii testelor cognitive sustin existenta unei legaturi intre vulnerabilitatea la SK si perturbari in regiunile prefrontale </li></ul>
  54. 54. Perturbari eletrofiziologice <ul><li>reunesc mai multe tipuri de markeri potentiali: </li></ul><ul><ul><li>tulburarile miscarilor de urmarire oculara, </li></ul></ul><ul><ul><li>modificari ale potentialelor evocate cerebrale endogene </li></ul></ul><ul><ul><li>anomalii ale raspunsului electrodermal </li></ul></ul>
  55. 55. Concluzii <ul><li>Vulnerabilitatea include trasaturi care se exprima prin modificari perceptibile, uneori masurabile si care exista inaintea debutului simptomelor psihozei </li></ul><ul><li>Doar o parte din subiectii la risc prezinta trasaturi de vulnerabilitate </li></ul><ul><li>Vulnerabilitatea este considerata ca o conditie necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea psihozei, care va apare la o minoritate de persoane vulnerabile </li></ul>

×