Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Constiinta

7,356 views

Published on

  • Be the first to comment

Constiinta

  1. 1. conştiinţa
  2. 2. <ul><li>SCIENTIA = Cunoa ş tere; CON = Care inso ţ e ş te. </li></ul><ul><li>SENSURI: </li></ul><ul><ul><ul><li>FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>individuală </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>socială </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>FIZIOLOGIC : </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalică, c. Veghe (corpi mamilari), c. Somn (HT ant) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>T. Organo- dinamică </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>PSIHOLOGIC : </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Jean Delay (psa)- - funcţie complexă care e o ierarhizare a unor funcţii care o creează în totalitate . </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Tipuri </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Elementară </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Operaţional-logică </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Axiologică </li></ul></ul></ul></ul></ul>
  3. 3. DEFINI Ţ II: <ul><li>J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala. </li></ul><ul><li>K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat ; fiecărui moment al insului îi corespunde o experienţă trăită în corelaţie cu o ordine prestabilită; aici şi acum </li></ul><ul><li>H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei ; adispune de un model al lumii; “fenomenul conştiinţei” </li></ul><ul><li>Stare de veghe activă, de vigilenţă şi atenţie optim lucidă </li></ul><ul><ul><ul><li>ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI </li></ul></ul></ul>
  4. 4. Diferenţe <ul><li>VIGILENŢA (VEGHE)- receptare pasivă, neutră a mediului înconjurător; atitudine voluntară de observare atentă şi susţinută, de supraveghere a mediului înconjurător </li></ul><ul><li>CONŞTIENŢA (STARE DE CONŞTIENŢĂ)- aptitudinea de a reflecta subiactiv existenţa ( interioară şi exterioară) şi de a-şi adapta comportamentul la reflectare </li></ul>
  5. 5. FUNCŢII <ul><li>De orientare </li></ul><ul><li>De integrare superioară </li></ul><ul><li>De motivare </li></ul><ul><li>De control </li></ul>
  6. 6. Teorii <ul><li>Psihanalitică- </li></ul><ul><ul><li>Jean Delay </li></ul></ul><ul><ul><li>Sigmund Freud- IC- modelul refulării </li></ul></ul><ul><li>Neuro-fiziologică </li></ul><ul><li>Psihofiziologică </li></ul><ul><ul><li>Moruzzi- Magoun- Fraa </li></ul></ul><ul><ul><li>Penfield- “zona centrencefalică” </li></ul></ul><ul><ul><li>Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn) </li></ul></ul><ul><li>Organo-dinamică- </li></ul><ul><ul><li>Morakov- Jackson </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Automatisme învăţate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Reflexe condiţionate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Conduite (conştiinţa deliberată) </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Ey- “câmpul conştiinţei” conţine percepşia, imaginaţia, afectivitate, instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacronă- totalitatea “clipelor” câmpului constiinţei constituie “organizarea personalităţii” </li></ul></ul>
  7. 7. CIMPUL CONSTIINTEI <ul><li>INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.] </li></ul><ul><li>SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei. </li></ul><ul><li>Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. </li></ul><ul><li>PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv. </li></ul>
  8. 9. Proprietăţi <ul><li>Substrat material </li></ul><ul><li>Nivel maxim odată cu limbajul </li></ul><ul><li>Prezintă variaţii in timp şi ciclic (somn/ veghe) </li></ul><ul><li>Necesită integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenţie, memorie, gândire, afectivitate, etc. ) </li></ul>
  9. 10. Laturi <ul><li>Informaţional- cognitivă- </li></ul><ul><ul><li>Identificarea obiectelor </li></ul></ul><ul><ul><li>Delimitarea real/ imaginar </li></ul></ul><ul><ul><li>Concepte, </li></ul></ul><ul><ul><li>simboluri </li></ul></ul><ul><ul><li>Legături logice, </li></ul></ul><ul><ul><li>Raţionamente </li></ul></ul><ul><li>Reglatoare </li></ul><ul><ul><li>Motivaţia </li></ul></ul><ul><ul><li>Formularea comportamentelor </li></ul></ul><ul><ul><li>Asumarea responsabilităţilor </li></ul></ul><ul><ul><li>Aplicarea deciziilor </li></ul></ul>
  10. 11. Tipuri de conştiinţă <ul><li>Morală </li></ul><ul><li>Socială </li></ul><ul><li>Grupului </li></ul><ul><li>Profesională </li></ul><ul><li>De clasă </li></ul><ul><li>Naţională </li></ul><ul><li>De sine!- individualizată </li></ul>
  11. 12. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI <ul><li>I . SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata. </li></ul><ul><li>Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice. </li></ul><ul><li>TIPURI DE SOMN: </li></ul><ul><ul><li>LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. </li></ul></ul><ul><ul><li>PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana…) </li></ul></ul><ul><li>UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%]. </li></ul><ul><li>4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. </li></ul><ul><li>VISUL – 3-6 faze/noapte. </li></ul><ul><li>Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate. </li></ul><ul><li>Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate. </li></ul>
  12. 13. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTE I <ul><li>II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului. </li></ul><ul><ul><ul><li>IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ). </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva. </li></ul></ul></ul>
  13. 14. Tulburările conştiinţei I. Tulburările câmpului conştiinţei <ul><li>CANTITATIVE (CLARITATE) </li></ul><ul><ul><li>Obtuzia </li></ul></ul><ul><ul><li>Hebetudine </li></ul></ul><ul><ul><li>Torpoare </li></ul></ul><ul><ul><li>Obnubilare </li></ul></ul><ul><ul><li>Stupor </li></ul></ul><ul><ul><li>Sopor </li></ul></ul><ul><ul><li>Coma- apsihism Guiraud </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Subcoma </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Vigilă </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>carus </li></ul></ul></ul><ul><li>CALITATIVE (STRUCTURĂ) </li></ul><ul><ul><li>Onirism </li></ul></ul><ul><ul><li>Oneroidie Mayer- Gross </li></ul></ul><ul><ul><li>Stare amentivă Meyert </li></ul></ul><ul><ul><li>Stare crepusculară </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Automatism ambulatoriu </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Fuga patologică crepusculară </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>somnambulism </li></ul></ul></ul>
  14. 15. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>CORPORALITĂŢII (SOMATOGNOZIA) </li></ul><ul><ul><li>Tulb. Schemă corporală neurologice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Gertsmann </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Anton Babinski </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Tulb. Schemă corporală psihice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Cenestopatii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Hipocondrii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Cotard </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Desomatizare </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Dismorfofobia </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>heautoscopia </li></ul></ul></ul>
  15. 16. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>2. REALITĂŢII OBIECTUALE </li></ul><ul><li>Derealizare </li></ul><ul><li>deja vu </li></ul><ul><li>deja connu </li></ul>
  16. 17. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>3.CONŞTIINŢEI PROPRIEI PERSOANE </li></ul><ul><ul><li>Personalitate multiplă </li></ul></ul><ul><ul><li>Depersonalizare </li></ul></ul><ul><ul><li>Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Senzaţii parazite </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Triplu automatism </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Motor </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Ideativ </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Ideo-verbal </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Dedublarea mecanică a gândirii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Micul automatosm mental </li></ul></ul></ul>
  17. 18. Tulburările conştiinţei III. Tulburările ritmului nictemeral <ul><li>INSOMNII </li></ul><ul><ul><li>De adormire </li></ul></ul><ul><ul><li>De trezire </li></ul></ul><ul><li>HIPERSOMNII </li></ul><ul><ul><li>Continue </li></ul></ul><ul><ul><li>Paroxistice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Pickwick </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Atac narcoleptic </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Atac cataleptic </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Pseudohipersomnia isterică </li></ul></ul></ul><ul><li>VISUL </li></ul><ul><ul><li>Coşmarul </li></ul></ul><ul><ul><li>Pavor nocturn </li></ul></ul><ul><ul><li>Bruxismul </li></ul></ul><ul><ul><li>Enuresis nosturn </li></ul></ul><ul><ul><li>Automatisme ambulatorii nocturne </li></ul></ul><ul><li>INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL </li></ul><ul><li>STAREA HIPNAGOGICĂ/ HIPNAPOMPICĂ </li></ul>
  18. 19. TULBURARILE CONSTIINTEI <ul><li>I. CANTITATIVE: </li></ul><ul><ul><ul><li>OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative. </li></ul></ul></ul>
  19. 20. TLBURARILE CONSTIINTEI <ul><li>II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea, </li></ul><ul><ul><ul><li>STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite, </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante. </li></ul></ul></ul>
  20. 21. TULBURARILE SOMNULUI <ul><li>STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA. </li></ul><ul><li>INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie. </li></ul><ul><li>HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale. </li></ul><ul><ul><li>NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. - </li></ul></ul><ul><ul><li> </li></ul></ul>
  21. 22. Tulburarile Visului. <ul><li>COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa ; * Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari. </li></ul><ul><li>AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE. </li></ul><ul><li>PAVOR NOCTURN. </li></ul><ul><li>ENUREZIS NOCTURN. </li></ul><ul><li>BRUXISME. </li></ul>
  22. 23. TEMPERAMENTUL
  23. 24. <ul><li>ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA. </li></ul><ul><li>Componentă dinamico-energetică a personalităţii constând într-un ansamblu de însusiri constituţionale, fiziologice, ereditare,, expresie a unei ractivităţi particulare a sistemului neuro-endocrin </li></ul><ul><li>DIRIJEAZA : promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari. </li></ul><ul><li>Este format din insusiri relativ stabile . </li></ul><ul><li>Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter). </li></ul><ul><li>TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe categorii tipologice, în realitate există doar tipologii intermediare sau mixte </li></ul>
  24. 25. TIPOLOGII <ul><li>MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHO-FIZIOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHO-SOCIOLOGIC </li></ul><ul><li>CLINICE </li></ul>
  25. 26. CARACTERUL
  26. 27. <ul><li>C h ara k ter = semn, mască, trasatura, particularitate (gr.). </li></ul><ul><li>TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT </li></ul><ul><li>Cea mai inaltă şi sintetică formaţiune a personalităţii care rezultă din integrarea în anumite modalităţi de comportament şi conduitp a întregii experienţe de viaţă a omului </li></ul><ul><li>Se formeaza in timp indelungat, progresi v </li></ul><ul><li>Poate fi apreciat conform: </li></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de sine </li></ul></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de alte persoane </li></ul></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de munca. </li></ul></ul>
  27. 28. Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme <ul><li>Nervos </li></ul><ul><li>Sentimental </li></ul><ul><li>Coleric </li></ul><ul><li>Pasionat </li></ul><ul><li>Sanguin </li></ul><ul><li>Flegmatic </li></ul><ul><li>Amorf </li></ul><ul><li>Apatic </li></ul>
  28. 29. PERSONALITATEA
  29. 30. <ul><li>ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de trăiri morale şi intelectuale, de însuşiri şi aptitudini sau defecte care caracterizează modul propriu de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane </li></ul><ul><li>Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobândite </li></ul><ul><li>Permanentă transformare, dezvoltare, autoconstrucţie unică, irepetabilă, indivizibilă </li></ul><ul><li>Aspecte constitutive a PS. </li></ul><ul><ul><li>Biosomatic </li></ul></ul><ul><ul><li>Psihic </li></ul></ul><ul><ul><li>Sociocultural </li></ul></ul><ul><li>Însuşiri definitorii </li></ul><ul><ul><li>Totalitatea </li></ul></ul><ul><ul><li>Transformarea </li></ul></ul><ul><ul><li>reglajul </li></ul></ul><ul><li>PERSONA = MASCA ACTORULUI . </li></ul><ul><li>Ofera insului supletea adaptativa. </li></ul><ul><li>Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram. </li></ul>
  30. 31. Teorii <ul><li>Neobehavioriste – obiectiviste- Dellard- Miller, Watson, Thorndicke </li></ul><ul><li>Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung </li></ul><ul><li>Sociale- Kardiner </li></ul><ul><li>Bio-psiho-sociale </li></ul><ul><li>Culturaliste- Horney, Fromm, Adler, Erickson </li></ul><ul><li>Ierarhice - Allport </li></ul>
  31. 32. Componente ale personalităţii <ul><li>Intelectual- cognitivă </li></ul><ul><li>Dinamic- energetică – (temeprament, afectivitate, motivaţie) </li></ul><ul><li>Proiectivă-(necesităţi, tendinţe, aspiraţii, idealuri) </li></ul><ul><li>Efectorie (aptitudini, capacităţi, deprinderi) </li></ul><ul><li>Relaţională (caracter interpersonal) </li></ul><ul><li>Constituţia biopsihologică </li></ul>
  32. 33. Personalităţi “accentuate” Leonhard <ul><li>Demonstrative </li></ul><ul><li>Hiperexacte- anancaste </li></ul><ul><li>hiperperseverente.- paranoide </li></ul><ul><li>Impulsive </li></ul><ul><li>Anxioase </li></ul><ul><li>Emotive </li></ul><ul><li>Distimice- subdepresive </li></ul><ul><li>Hipertimice- hipomaniacale </li></ul><ul><li>Labil afective- ciclotime </li></ul><ul><li>Exaltate </li></ul><ul><li>Introverte </li></ul><ul><li>extroverte </li></ul>
  33. 34. TULBURARI DE PERSONALITATE . <ul><li>NE DEZVOLTAREA : Oligofrenii. </li></ul><ul><li>REGRESIA: Demente; psihoze cronice </li></ul><ul><li>PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demenţe </li></ul><ul><li>TRANZITIVISM WERNICKE : pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie. </li></ul><ul><li>DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare . In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare), surmenaj </li></ul><ul><ul><li>DEREALIZAREA </li></ul></ul><ul><ul><li>DESOMATIZARE </li></ul></ul><ul><ul><li>DESANIMARE </li></ul></ul><ul><li>DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice , schizofrenie </li></ul><ul><ul><ul><li>TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORIC Ă R EI BOLI. </li></ul></ul></ul>

×