Lectii romana clasa a 11-a

1,265 views
1,091 views

Published on

Published in: Education, Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,265
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Lectii romana clasa a 11-a

  1. 1. Oda(in metru antic)Poezia a aparut in revista Convorbiri literare si a devenit o elegie si ruga de mantuirespre a trece in moarte o meditatie, pe tema tragismului existentei finite supreme care-siasuma suferinta si moartea.Poezia este considerate un cantec de dragoste si de moarte. Patetismul si nostalgiasunt atat ale eului lyric avand doua valente,dionisiacul care este definitoriu pentru fiintace traieste cu voluptate iubirea si moartea si apolinicul care este o solutie a echilibruluisi armoniei cu universal.Poetul aduce motive emblematice precum “manta”, “rugul”, “titanul”, “codrul”. De laipoteza de geniu nemuritor, unic, insingurat trece la ipostaza de fiinta atinsa de moartesi suferinta.Simbolu pasarii Phoenix sugereaza speranta, castigarea sinelui purificat prin ardere. Elcere interogativ redobandirea vietii sub forma corpului de lumina “Pot sa mai renviuluminous din el ca Pasarea Phoenix?”.Corp de lumina au doar zeii, iar gandul reinvierii din propria cenusa cate o garantie aintrarii in alta forma de existent cu puteri regenaratoare si intrarii in mitologie.Ca o rostire a nefericitului din iubire apare dorinta de recuperare a singuratatii, anepasarii triste pentru a muri “Piara-mi ochii tulburatori din cale/Vino iar in san,nepasare trista/Ca sa pot muri linistit, pe mine/Mie reda-ma/”Din punct de vedere prosaic, poezia este un model antic, este strofa safica, construitadin strofe, versuri lungi si unul conclusiv.Versul safic are o construcit special adaptata limbii romane care nu cunoaste silabalunga si o inlocuieste pe aceasta.Acest poem se incadreaza in structura celor cu forma fixa (rondel, sunet).Scrisoarea IIn 1881 au fost publicate in Convorbirii literare cele cinci scrisori numerotate cu ciofreromane, iar initial au fost stranse sub titlul de satire.De altfel fiecare ele este construitape o antiteza, partea a doua reprezentand ironie usturatoare la adresa contemporanilorpoetului, reliefand defectele unei generatii de “epigoni” incapabili sa inteleaga iubireaunui trecut glorios ca in scrisoarea trei, volumele omului de geniu ca in scrisorile doi sipatru, vol dascalului cercetator al universului ca in scrisoarea intai saul val poetuluiinsusi ca inscrisoarea cinci.In perioada cand scrie acest poem Eminescu se afla la Berlin fiind preocupat de legeaconservarii energiei extinse asupra echilibrului si sortii sistemului solar asa cum apar inoperele stiintifice ale lui Laplace, Humbold, Claussius. Bun cunoscatoral scrierilorindiene, de asemenea prelucreaza teoriile cunoasterii lui Kant si este preocupat deepistemologie.Tema filozofica a nasterii si stingerii universului reprezinta limitele gandirii batranuluidascal si transforma poemul intr-o meditatie.Prima parte debuteaza cu intrarea intr-un alt spatiu precosmic axandu-se pe tematimpuluisi pe motivele romantic.In partea a doua este adresata catre astrul nocturn ce devine atotputernic deoareceproduce transferul in transcendent “ Luna tu stapana-a marii, pe a lumii, bolta luneci/Sigandirilor dand viata suferintele intuneci”.
  2. 2. Indiferent de conditia sociala sau de starea materiala a oamenilor infata lumii si a mortiitoti suntem egali “Desi trepte osebite le-au iesit din urma sortie/Deopotriva-I stapanesteraza ta si geniul mortii”.Apare imaginea batranului dascal stabilindu-se o antinomie intre fizicul sau sicapacitatea gandirii ”Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic/Universul fara margini ein degetul lui mic/”Partea a treia este cosmogonica, porneste din starea precosmica “Fuprapastie?Genune?Fu noian intins de apa?[…]/E stapanul fara margini peste marginilelumii…/”.Intre creatiune su apocalipsa poetul face referire ironica asupra efemiritatii umane si aincapacitatea de a recunoaste valorile acolo unde exista “Musti de-o zi pe-o lume micade se masura cu cotul”.Imaginea stingerii universului este maditatia profunda a poemului, spaima de neant“Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros/…/Caci in sine impacata reincep-etrenapace…/”.In partea a patra(87-96) reprezinta in interludiu in care poetul prezinta preocupareaoamenilor pentru cautarea unui sens al exintentei in timp ce soarta oarba trece pestemuritori ca vantul peste valuri. De aceea critica de specialitate a interpretat caEminescu aduce nota de pesimism si fatalitate. El insa presupune a te lasa in voia sorti,prin sintagma “Asta e!”dar nu putem vorbi despre asa ceva in cea ce priveste eul liricdin poem, fiind un rezultat nelasand nimic la voia intamplarii asadar vorbim mai degrabadespre un scepticism.In ultima parte se revine la cadrul romantic,initial, luna este narrator al sortie omenesti infata careia toti sunt egali.SimbolismulA aparut la mijlocul secolului XIX-lea in Franta si este singurul curent literar care a fostpromovat aproape simultan in toate celelalte tari europene. Cel care a pus bazelesimbolismului francez a fost J Moreas cu articolul "Simbolul".Alaturi de el au venitA.Rimbaud, Mallarne, P.Valley, P.Verlaine, C.Boudlaire. Trasaturile simbolismuluisunt:simbolul cu incarcatura sa de semnif.;corespondentele care realizeaza legaturadintre sunet, culoare si sentiment;sugestia ca principala trasatura de insinuare, ritmulfacil(usor),cuvant/vers reluat in refren ca lait motiv; imagini cromatice, folosireainstrumentelor muzicale, a numerelor cu valoare estetica. La noi in tara cel care a dat odirectie a curentului simbolist a fost A Macedonski, a infiintat revista si cenaclulliterar"Literarul" si a atras pe tinerii scriitori, viitorii poeti:T. Arghezi, G.Bacovia, I.Pillat.Alaturi de ei au scris Stf.Petica, D.Anghel, I.Minulescu. Al.M ca sef de scoala literara si-a manifestat activitatea spre poezie, proza si dramarturgie. Cele mai import.volume alesale sunt:"Poema Rondelurilor"(rondelul este poezia cu forma fixa de dimens. 2 catrenesi o cvinarie), "Ciclul Noptilor"(pe fiecare luna inafara de octombrie a scris unpoem).Poemul Noapte de Decemvrie se inscrie in simbolism avand toate trasaturilespecifice, iar sursa de inspiratie o constituie proza"Meka si Meka" in care este vorba deprintul Bagdadului. Mohamed ben Hassan ben Ali primeste mostenire de la tatal sauintreaga avere cu promisiunea de a ajunge in Cetatea Preasfanta Meka. Astfel, vaincalca toate bogatiile pe camile, isi va lua slugile si pleaca in aceasta calatorie pe undrum drept prin pustiul Arabiei, conditiile fiind foarte grele si murind pe rand si oameni si
  3. 3. camile. Ultimul care moare este printul al carui suflet va patrunde in Meka Cereasca . Inacelasi timp cu printul pleaca si un personaj de o conditie inferioara Pocitan benPehlovan, va urmari un drum cotit pe la umbra si racoare, iar in final reuseste sa intre inMeka Pamanteasca. Simbolurile vor fi preluate in poem astfel printul este omul de geniuanimat de idealuri marete, si isi va dori absolutul. In prima parte poetul este intr-unspatiu ostil "Pustie si alba este camera moarta", nu mai are inspiratie, il cheama peIngerul decazut "-Arhanghel de Aur cu tine ce-ai adus?". Acesta ii raspunde ca a venitcu inspiratia si ii creaza dorinta de a evada in spatii exotice in "Rozul Bagdad". Imaginilecromatice sunt in functie de starea de spirit a eului liric, optimista culorile roz/albastru,pesimista prin cenusiu, alb/negru. Printul este dominat de perfectiune, are un caracterintegru, nu face compromisuri, ci isi asuma toate riscurile in atingerea idealurilor. Omulcomun, inferior desi are si el idealuri face nroase compromisuri(drumul cotit), isi atigescopul prin orice mijloace fara remuscari "Auzu-i se umple de-un vesel tumult/Si drumu-ocoleste mai mult - tot mai mult.//.....//Un chin fara margini de sete-arzatoare.../Nesip, sideasupra, cer rosu - si-atat.-/Si totusi nainteaza sub flacari de soare./". Pe masura ceinainteaza prin "jarul pustiu" emirul are visarea fetei Morgana, i se pare ca se apropiede Cetate dar acesta este doar o "naluca" si in finalmoare patrunzindu-i doar sufletul inMeka. Inainte de a muri insa il vede pe drumetul Pocit cum reuseste sa intre in Meka.Finalul poemului aduce o revenire la planul initial, o intoarcere din moarte a poetuluicare concluzioneaza pesimist ca absolutul devoreaza si cele mai puternice caractere,iar viata este un dat supus compromisurilor"Sunt toate pustia din calea ceadreapta,/S-acea izolare, si acea dezolare,/Sunt Meka cereasca, sunt Meka cemare.../Murit-a amirul sub jarul pustiei"Romanul SubiectivIn functie de curentul literar caruia circumscriu compozitional romanele sunt mai multetipuri: romanul traditional care conserva traditia si obiceiurile ancestral precum“Baltagul” de Mihail Sadoveanu, “Mara” de I.Slavici care creaza arhetipul femeiisingure, vaduve, nevoita sa creasca singura doi copii; ”Ciclul Comanestenilor” din carefac parte ”Viata la Tara”, “Tanase Scatiu”, “In Razboi” scrise de Duiliu Zamfirescu;romanul obiectiv este remarcabil prin detasare extradiegetica a naratorului care scrie lapersoana a III-a avand focalizare zero si perspectiva narativa ”Dindarat”, “Ion” de LiviuRebreanu pune bazele romanului modern si “Enigma Otiliei” roman balzacian ce creazatipologii fiind narator omniscient si omniprezent.Romanul modern descinde din directivele lui Eugen Lovinescu ce creaza in 1919cenaclul si revista Sburatorul unde recomanda inlocuirea vechilor teme de facturataraneasca precum problematica pamantului, cu altele ca orasul si intelectualulinadaptat care ”vede idei” este lucid pana la monstruozitate si de aici drama. Romanulsubiectiv se numeste de introspectie psihologica, de autoanaliza, tip jurnal sau memorii,narat la persoana I intradiegetic asa cum se intalneste la Camil Petrescu in UltimaNoapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi.Romanul este scris dupa formula lui Marcel Proust din romanul “In cautarea timpuluipierdut” unde se foloseste declansarea memoriei involuntare, un proces de constiintade intoarcere catre sine a protagonistului supus propriilor remuscari.Romanul se dovedeste a fi chiar jurnalul de razboi al autorului, participat la P.R.M, iaracesta drama l-a ajutat sa depaseasca propria sa durere sufleteasca. Cartea are doua
  4. 4. parti, prima este o fictiune avand ca tema iubirea si gelozia iar a doua parte are ca temarazboiul.Romanul foloseste declansarea memoriei involuntare, autoanaliza si procesele deconstiinta, are o constructive bipolar asa cum arata si titlul. Substantivul “noapte” dintitlu arata incertitudinea protagonistului Stf.Gheoghidiu asupra iubirii sale dar sininceputul unei alte experiente aceia a razboiului.Tema principala este intelectualul inadaptat, lucid care “vede idei”, este tragediageloziei aspect pe care in procesul de autoanaliza el respinge “Eu nu am fost niciodatagelos, desi am suferit atat de mult din iubire”.Primul capitol surprinde o discutie la popota ofiterilor , suntem intr-un timp real alrazboiului, iar subiectul este o crima din gelozie ceea ce va declansa rememorareacelor doi ani de mariaj dintre Stefan si Ela intrand in timpul psihologic.De aici aflam ca se cunosc pe vremea, cand ea era sudenta la litere, iar el professor defilozofie. Fiind cea mai frumoasa fata din facultate el este mandru ca s-a indragostitalegandu-l dintre ceilalti barbati care o curtau si astfel se casatoresc, sunt doi ani fericitidesi au o stare materiala modesta caci traiau din salariul lui de profesor aspect care nuconstituia o problema.Dupa doi ani Stefan primeste mostenire de la unchiul sau Tache iar lucrurile iau o altaturnura. Ela se adapteaza perfect noii situatii, intra in lumea mondena, participa laserate, la excursii cu diverse prilejuri, iar distractiile se tin lant. Stefan insa are alttemperament, o alta lume a ideilor in care traieste si face fata cu greu mediului in careeste nevoit sa mearga cu sotia sa.De indata ce Ela incepe sa mearga singura la petreceri, relatia lor se deteriorizeaza cacivenind dimineata Stefan nu poate sa inteleaga cum l-a ignorant fara sa-i pese de timpulpe care nu l-au petrecut impreuna. El o dorea tot timpul in preajma sa, nu concepea oalta lume inafara ei, o considera parte din sufletul lui si era contrariat ca Ela nu simteaceleasi lucruri.Se cearta deseori odata cu aparitia domnului G in viata lor mondena, el are complexevizavi de acest personaj si crede ca sotia sa il insala. Vrea sa se razbune si intr-o searacand Ela este plecata, cheama acasa o femeie de moravuri usoare, asa incat cand Elaisi da seama durerea ei este atat de mare incat pleaca de acasa, se impaca, dar sedeclanseaza P.R.M si el se inroleaza voluntar crezand ca astfel va depasi pripria dramaatunci cand va veni in contact cu o tragedie mondiala.Cartea a doua este jurnalul de razboi al autorului iar cel mai important capitol careconsemneaza ororile conflagratiei este “Ne-a acoperit pamantul Lui Dumnezeu!!!” aiciconsemneaza in detaliu cum mor oamenii si zgomotul asurzitor facut de arme, sireuseste sa inlocuiasca durerea personala cu durerea universala.Intre timp Ela se apropriase aproape de front asa incat sotul ei sa vina mai repedeacasa, insa in permisia pe care o ia, ii propune Elei sa se desparta. Si-a dat seama cagelozia din iubire il decade din statutul de intelectual si prefera sa divorteze.La terminarea razboiului chiar face acest lucru, luand doar un geamantan cu carti silasandu-i ei toata averea. Asa considera ca va scapa de trecutul care il devorase si decare nu era mandru.Romanul este roman realist psihologic de autoanaliza, ionic ce se inscrie in liniamodernista prin conditia intelectualului inadaptat dintr-o lume careia ii refuza intrarea cuforta in viata sa.

×