PATRONATUL FEMEILOR DE AFACERI DIN IMMREGIUNEA SUD-MUNTENIALoc. Alexandria, str. Cuza Vodă, nr.97, jud. Teleorman, România...
APARTENENŢĂPatronatul Femeilor de Afaceri din IMM Regiunea Sud-Muntenia este structură a Consiliului Naţional alÎntreprind...
SCOPURIPatronatul Femeilor de Afaceri din IMM - Regiunea Sud-Munteniaeste organizaţie non-profit şi are ca scopuri: Promo...
Despre noiOrganizaţia are 15 membrii fondatori şi 17 membriiasociaţi şi cuprinde o gamă variată de domenii de activitate(t...
Turismul în RomâniaRomânia este o țară situată în sud-estulEuropei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nordde peni...
Dezvoltarea turismuluiCultural, organizat pentru vizitarea monumentelorde artă, cultură şi a altor realizări ale activită...
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturalei a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribu ie im...
Castelul PeleşPentru atmosfera lor medievalăi pentru castelele aflate acolo,șnumeroase ora e transilvăneneșprecum Sibiu, B...
În ultimii ani, România a devenit o destina ie preferatățpentru mul i europeni (mai mult de 60% dintre turi tiiț șstrăini ...
În timpul iernii, sta iunile de schi de pețValea Prahovei i dinș Poiana Bra ovș suntdestina iile preferate ale turi tilor ...
Turismul rural se dezvoltă din ce în ce maimult şi se concentrează asupra promovăriifolclorului iș tradi iilorț . Principa...
Bucovina este situată în partea de nord aRomâniei, în nord-vestul Moldovei. Regiunemontană pitorească, cu tradi ii etnogra...
Turismul balneo climatericTurismul balnear nu se adresează numai celor cu problememedicale, ci şi celor care vor să se rel...
DELTADelta Dunării, datorită celor 5149 de specii de floră şi faună,specialiştii o consideră o veritabilă bancă de gene pe...
Bucure tișCapitala României reprezintă unul dintre principalele centreturistice ale ţării. Bucure tiul se remarcă printr-u...
Obiective turistice din BucureştiAteneul Român Palatul ParlamentuluiArcul de Triumf
EGALITATEA DE ŞANSEEGALITATEA DE ŞANSEEgalitatea de şanse are la bază asigurarea participăriiEgalitatea de şanse are la ba...
 Directiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor deDirectiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor deîncurajare a îmb...
Pentru Anul European al Egalităţii de Şanse pentruToţi au fost stabilite patru obiective, care sunt urmărite prinacţiunile...
Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi îşipropune să lanseze campanii de creştere a gradului deconştientizare pr...
Cu toate acestea, segregarea profesională a femeilorCu toate acestea, segregarea profesională a femeilorpersistă încă şi e...
Dar cu câât creste nivelul de responsabilitate găăsim din ce îînce mai puţţine femei. Deşşi printre studenţţii la turism, ...
Aceasta a subliniat ca "principiul salariului egal pentru omuncăă egalăă este îînscris îîn tratatele europene îîncăă din 1...
Politici, strategii şi tehnici dedezvoltarea turismuluiRomânia a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentrupiaţa...
Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesarămodernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului româ...
Importanţa economică a turismuluiLa sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi acălătoriilor reprezintă, p...
În acest context, principalele argumente care determinănecesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoareleaspecte:...
Se au in vedere: Programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţii îndiversificarea ofertei de servicii...
Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilităţi trebuie să meargă înparalel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţii...
Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar ișintroducerea unor noi forme de agrement i extinderea re elei deș țserv...
Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal :diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pestim...
Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prinextinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Patronatul femeilor de afaceri din imm regiunea sud munte-nia stoian maria

445 views
307 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
445
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
19
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Patronatul femeilor de afaceri din imm regiunea sud munte-nia stoian maria

  1. 1. PATRONATUL FEMEILOR DE AFACERI DIN IMMREGIUNEA SUD-MUNTENIALoc. Alexandria, str. Cuza Vodă, nr.97, jud. Teleorman, RomâniaTelefon : 0040722642688, Fax: 0040347409761,e-mail: pimmteleorman@yahoo.com
  2. 2. APARTENENŢĂPatronatul Femeilor de Afaceri din IMM Regiunea Sud-Muntenia este structură a Consiliului Naţional alÎntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania,membru în: Uniunea Europeană a Artizanatului şi a ÎntreprinderilorMici şi Mijlocii; Asociaţia Mondială a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Consiliul European pentru Întreprinderi Mici; Biroul Balcanic al Clasei de Mijloc; Asociaţia Femeilor de Afaceri din Balcani.
  3. 3. SCOPURIPatronatul Femeilor de Afaceri din IMM - Regiunea Sud-Munteniaeste organizaţie non-profit şi are ca scopuri: Promovarea şi apărarea intereselor femeilor de afaceri, înraporturile acestora cu autorităţile publice centrale şi locale,precum şi în relaţiile cu alte organe şi organisme din ţară şi dinstrăinătate; Impulsionarea, prin mijloace specifice, a procesului deconstituire şi dezvoltare a IMM de către femei, cu capital privatautohton şi/sau cu participarea investitorilor străini; Promovarea cooperării şi colaborării cu structuri profesionale şipatronale similare din ţară şi străinătate şi reprezentareaintereselor femeilor de afaceri în organismele profesionale şipatronale internaţionale.
  4. 4. Despre noiOrganizaţia are 15 membrii fondatori şi 17 membriiasociaţi şi cuprinde o gamă variată de domenii de activitate(textile, servicii: cosmetică, frizerie, consultanţă, turism, ITI;comerţ, agricultură ecologică; etc.Firmele membre ale organizaţiei, prin reprezentanţiiacestora, participă la târguri şi expoziţii naţionale şiinternaţionale de profil, la cursuri de formare profesională şicursuri de training.
  5. 5. Turismul în RomâniaRomânia este o țară situată în sud-estulEuropei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nordde peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic alMării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toatăsuprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală aMunților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud,Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord- est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negrese găsește la sud-est.
  6. 6. Dezvoltarea turismuluiCultural, organizat pentru vizitarea monumentelorde artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane;Turismul comercial expoziţional, a căruipracticare este ocazionată de mari manifestări de profil(târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori;Turismul festivalier, prilejuit de manifestăricultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sauinternaţio-nale;Turismul sportiv, cunoaşte o mare extindere peplan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferitecompetiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale;Turismul de vânătoare (fondul cinegeticromânesc);Turismul medical.
  7. 7. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturalei a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribu ie importantă laș țeconomia ării. După comer , turismul este cea de-a doua ramurăț țimportantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice aleRomâniei, turismul este unul dinamic i în curs rapid de dezvoltare, fiindșde asemenea caracterizat de un mare poten ial de extindere.țTraversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil,incluzând frumo ii i împăduri iiș ș ț Mun i Carpa iț ț , Coasta Mării Negre ișDelta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de binepăstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,unde oamenii de acolo trăiesc i men in pentru sute de ani tradi iile. Înș ț țRomânia este o abunden ă a arhitecturii religioase i a ora elorț ș șmedievale i a castelelor.ș
  8. 8. Castelul PeleşPentru atmosfera lor medievalăi pentru castelele aflate acolo,șnumeroase ora e transilvăneneșprecum Sibiu, Bra ovș , Sighi oaraș ,Cluj-Napoca sau Târgu Mureș audevenit importante puncte deatrac ie pentru turi ti.ț ș
  9. 9. În ultimii ani, România a devenit o destina ie preferatățpentru mul i europeni (mai mult de 60% dintre turi tiiț șstrăini provin din ările membreț UE), rivalizând i fiind lașconcuren ă cu ări precumț ț Bulgaria, Grecia, Italia sauSpania. Sta iuniț precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun,Olimp iș Mamaia (numite iș Riviera Română) sunt printreprincipale atrac ii turistice pe timp de vară.ț
  10. 10. În timpul iernii, sta iunile de schi de pețValea Prahovei i dinș Poiana Bra ovș suntdestina iile preferate ale turi tilor străini.ț șÎn ceea ce priveşte ocrotirea naturii, masivul"Piatra Craiului Mare", o rezervaţie cu o suprafaţăde peste 1200 ha. Aici găsim floarea de colţ,sângele voinicului, smirdarul, iar dintre animale:capra neagră, râsul, cocoşul de munte, acvila,păstrăvul.
  11. 11. Turismul rural se dezvoltă din ce în ce maimult şi se concentrează asupra promovăriifolclorului iș tradi iilorț . Principalele puncte deatrac ie le reprezintăț Castelul Bran,mânăstirile pictate din nordul Moldovei,bisericile de lemn din Transilvania(Biserica din Ceahlău, unică prin pictura direct pebârnă în fundal - 1730)ori Cimitirul Vesel din Săpân aț .
  12. 12. Bucovina este situată în partea de nord aRomâniei, în nord-vestul Moldovei. Regiunemontană pitorească, cu tradi ii etnografice cețdăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-oactivitate turistică dinamică, datorată în primul rândmânăstirilor.Cele cinci mânăstiri (Humor, Moldoviţa,Arbore, Voroneţ şi Suceviţa), cu pictură exterioară,intrate în patrimoniul turistic mondial, î i păstreazășfrumuseţea după mai bine de 450 de ani.Mănăstirea Voroneţ
  13. 13. Turismul balneo climatericTurismul balnear nu se adresează numai celor cu problememedicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăseascăvitalitatea, o condiţie fizică, mentală şi spirituală.Ţara noastră are peste 3000 de izvoare termale şi 70 de staţiunibalneo climaterice dintre care unele au fost fondate de vechii romani.Substanţele terapeutice se găsesc atât în apele minerale şitermominerale cât şi în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor şiturbelor, precum şi a gazelor mofice.Atrac ii turistice importante din România sunt cele naturalețprecum Delta Dunării, Por ile de Fierț , Pe tera Scări oaraș ș , pe terileșdin Mun ii Apuseniț .
  14. 14. DELTADelta Dunării, datorită celor 5149 de specii de floră şi faună,specialiştii o consideră o veritabilă bancă de gene pentru patrimoniuluniversal. Între toate acestea trebuie remarcat că aici trăieşte cea maimare parte a populaţiei europene de pelican comun (circa 8000 deexemplare) şi pelican creţ (circa 200 de exemplare); 60% dinpopulaţia mondială de cormoran pitic (circa 6000 de exemplare); 50%din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu (în timpul iernii sunt circa40000 de exemplare). Pe lângă toate acestea se adaugă peste 1200de specii de copaci şi plante. Oriunde te uiţi, poţi vedea plutindostroave acoperite de papură şi de stuf, liane ca în pădurile tropicale,lacuri cu adâncimea tulbure şi suprafeţe pline de nuferi. Bărcilepescarilor agită pelicanii, stolurile cormoranilor şi femelele-maur de pecuiburile lor.
  15. 15. Bucure tișCapitala României reprezintă unul dintre principalele centreturistice ale ţării. Bucure tiul se remarcă printr-un amestecul de stilurișarhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămă i ele palatului dinș țsecolul al XV-lea al lui Vlad epeȚ ș - cel care a fost fondatorul ora ului i,ș ștotodată, sursa de inspira ie pentru personajulț Dracula, la bisericiortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistădin perioada comunistă i terminând cuș Palatul Parlamentului, o clădirecolosală cu ase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume dupășPentagon.Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucure tișsunt: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Na ionaleț ,Teatrul Na ionalț , Universitatea Bucure tiș , Parcul Ci migiuș ,Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Na ional dețArtă al României, Muzeul Na ional de Istorie al Românieiț , MuzeulNa ional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”ț , Biserica Stavropoleos,Hanul lui Manuc i altele. De asemenea, în Bucure ti se organizează, înș șfiecare an, Târgul de Turism al României.
  16. 16. Obiective turistice din BucureştiAteneul Român Palatul ParlamentuluiArcul de Triumf
  17. 17. EGALITATEA DE ŞANSEEGALITATEA DE ŞANSEEgalitatea de şanse are la bază asigurarea participăriiEgalitatea de şanse are la bază asigurarea participăriidepline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială,depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială,fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,dezabilită i sau orientare sexuală.țdezabilită i sau orientare sexuală.țEgalitatea de şanse are la bază standardele stabiliteEgalitatea de şanse are la bază standardele stabiliteprin următoarele directive adoptate de către Uniuneaprin următoarele directive adoptate de către UniuneaEuropeană:Europeană:Directiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalităţiiDirectiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalităţiide remuneraţie pentru femei şi bărbaţi;de remuneraţie pentru femei şi bărbaţi;Directiva 76/207/CE privind aplicarea principiului egalităţiiDirectiva 76/207/CE privind aplicarea principiului egalităţiide tratament între femei şi bărbaţi în privinţa accesului lade tratament între femei şi bărbaţi în privinţa accesului laangajare, formare profesională şi promovare, precum şi în ceeaangajare, formare profesională şi promovare, precum şi în ceeace priveşte condiţiile de muncă;ce priveşte condiţiile de muncă;
  18. 18.  Directiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor deDirectiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor deîncurajare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă aîncurajare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă alucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează; Directiva 97/80/CE privind sarcina probei în cazurile deDirectiva 97/80/CE privind sarcina probei în cazurile dediscriminare pe bază de sex;discriminare pe bază de sex; Directiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiuluiDirectiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiuluiegalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniulegalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniulsecurităţii sociale;securităţii sociale; Directiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalităţii deDirectiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalităţii detratament între bărbaţii şi femeile care execută o activitatetratament între bărbaţii şi femeile care execută o activitateindependentă, inclusiv agricolă, precum şi a protecţieiindependentă, inclusiv agricolă, precum şi a protecţieimaternităţii;maternităţii; Directiva 96/34/EC referitoare la concediul parentalDirectiva 96/34/EC referitoare la concediul parental;; Directiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupăriiDirectiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupăriiprecum şi în alte aspecte ale vieţii cotidiene.precum şi în alte aspecte ale vieţii cotidiene.
  19. 19. Pentru Anul European al Egalităţii de Şanse pentruToţi au fost stabilite patru obiective, care sunt urmărite prinacţiunile şi programele care se vor desfăşura în acest cadru, şianume: drepturi (creşterea gradului de conştientizare asupradreptului la egalitate şi nediscriminare, precum şi asupraproblemei discriminării multiple), reprezentativitate (stimulareadezbaterilor asupra mijloacelor de creştere a participării însocietate a grupurilor care sunt victime ale discriminării şi aparticipării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor), recunoaştere(facilitarea şi celebrarea diversităţii şi egalităţii) şi respect(promovarea unei societăţi bazate pe o mai mare coeziune).Valorificarea diversităţii culturale, etnice şi a diferenţelor degen, de vârstă constituie premise pentru dezvoltarea societăţiişi, totodată, asigură un cadru în care relaţiile sociale au la bazăvalori ca toleranţa şi egalitatea.Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul la tratament egalindiferent de sex, etnie, religie, dezabilită i, vârstă şi orientarețsexuală.
  20. 20. Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi îşipropune să lanseze campanii de creştere a gradului deconştientizare privind dreptul la tratament egal şi respectareadrepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean.Problematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socialăProblematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socialăpentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentrupentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentrusocietatea românească, fiind considerată o componentă desocietatea românească, fiind considerată o componentă debază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentalebază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentaleale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură aale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură acontribuţiei femeilor şi bărbaţilor la dezvoltarea durabilă şi lacontribuţiei femeilor şi bărbaţilor la dezvoltarea durabilă şi laprogresul societăţii a căpătat o importanţă crescândă înprogresul societăţii a căpătat o importanţă crescândă înRomânia.România.Legislaţia României garantează drepturile egale aleLegislaţia României garantează drepturile egale alecetăţenilor de a participa la viaţa economică şi socială, de a secetăţenilor de a participa la viaţa economică şi socială, de a sepregăti şi forma într-o anumită profesie, de a se angaja,pregăti şi forma într-o anumită profesie, de a se angaja,promova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucurapromova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucurade protecţie socială în anumite situaţii.de protecţie socială în anumite situaţii.
  21. 21. Cu toate acestea, segregarea profesională a femeilorCu toate acestea, segregarea profesională a femeilorpersistă încă şi este demonstrată prin existenţa modelelor depersistă încă şi este demonstrată prin existenţa modelelor deocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determină disparităţileocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determină disparităţileîntre venituri, chiar dacă principiul "la muncă egală salariu egal"între venituri, chiar dacă principiul "la muncă egală salariu egal"este consacrat juridic.este consacrat juridic.Număărul femeilor îîncadrate îîn muncăă este îîn creşştere, darrăămââne inferior celei al băărbaţţilor, chiar dacăă majoritateastudenţţilor şşi absolvenţţilor de universitate sunt femei.Femeile sunt slab reprezentate îîn funcţţii de decizie politicăăşşi economicăă, deşşi îîn ultimul deceniu, a crescut număărul celorcare ocupăă astfel de posturi.Responsabilităţăţile femeilor sunt îîncăă inegal realizate îîntrefemei si băărbaţţi.Studiile aratăă căă femeile se confrunta îîncăă cu stereotipuri,astfel cel mai mare număăr de femei care lucrează îă în turism,ocupa locurile de muncăă cele mai prost plăătite şşi la nivelul de jos(cameriste, bucăătăărese, etc.).
  22. 22. Dar cu câât creste nivelul de responsabilitate găăsim din ce îînce mai puţţine femei. Deşşi printre studenţţii la turism, predominăăfemeile.Femeile sunt principalele victime ale violentei bazate pecriterii de sex. De asemenea femeile şşi fetele sunt vulnerabile şşitraficului de fiinţţe umane.Cu ocazia organizăării pe 28 februarie a Zilei europene aegalităţăţii salariale 2013, Comisia Europeanăă a prezentat uncomunicat din care reiese ca băărbaţţii câşâştigăă îîn medie cu 16,2%mai mult decâât femeile, ceea ce îînseamnăă căă acestea ar trebuisăă munceascăă îîn medie cu 59 de zile pe an îîn plus fatăă de băărbaţţipentru a câşâştiga cat ei."O cifrăă care ne aminteşşte decondiţţiile salariale inechitabile căărorafemeile trebuie săă le facăă fatăă in UE", aprecizat îîn acelaşşi comunicat VivianeReding, comisarul european pentruJustiţţie.
  23. 23. Aceasta a subliniat ca "principiul salariului egal pentru omuncăă egalăă este îînscris îîn tratatele europene îîncăă din 1957".Procentul de 16,2% a fost stabilit pe baza datelor culese îîn2010 la nivel european. Faţăţă de anii precedenţţi, câând aceastacifra a depăşăşit 17%, se constatăă o diminuare a diferenţţei deremunerare dintre băărbaţţi şşi femei, îînsăă din păăcate nu reflectăă îînmod real o îîmbunăătăţăţire a situaţţiei îîn favoarea femeilor.Potrivit Comisiei, aceasta diminuare a diferenţţei s-a făăcut pefondul crizei economice, care a afectat foarte mult anumitesectoare unde băărbaţţii sunt majoritari, cum ar fi construcţţiile, aiciîînregistrâându-se substanţţiale reduceri ale salariilor.Comisia Europeana a mai precizat ca are îîn vedereasprijinirea, prin anumite programe, a acelor angajatori care vorface eforturi de combatere a diferenţţelor de remunerare îîntrebăărbaţţi si femei.
  24. 24. Politici, strategii şi tehnici dedezvoltarea turismuluiRomânia a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentrupiaţa zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral,staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din nordulMoldovei şi Bucovina.Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungultimpului devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cereriituristice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională.Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrementsunt învechite, necompetitive, serviciile turistice şi programeleturistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportulcalitate-preţ este neconcludent.De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuăa cererii turistice externă pentru România.
  25. 25. Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesarămodernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi creareaunor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică.Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, astaţiunilor turistice existente, şi crearea de produse turistice noi, staţiuni,programe originale, atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitatesusţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţionezeimportante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şidezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare atractivitate,prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice,oferte prezente în ţările cu tradiţie turistică din lume.Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turisticediversificate şi competitive sunt necesare şi măsuri de îmbunătăţire şidezvoltare a activităţii de marketing şi promovare, de integrare înturismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-fiscal stimulativ si stabil, corespunzătoare.
  26. 26. Importanţa economică a turismuluiLa sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi acălătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector deactivitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri demuncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca osursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări caredispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzătorCererea turistică determină o adaptare a ofertei ce sematerializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale aacestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participantela : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie,modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, deinstalaţii de agrement etc.
  27. 27. În acest context, principalele argumente care determinănecesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoareleaspecte:Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismulreprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale dedezvoltare pe termen lung;Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turisticeînsoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui osursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel laechilibrarea balanţei de plăţi externe;Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi deredistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economiceputernic restructurate;Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca unelement dinamizant al sistemului economic global, generând ocerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere însfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificareastructurii sectoarelor economiei naţionale.
  28. 28. Se au in vedere: Programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţii îndiversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elementeale potenţialului turistic al ţării aflate într-un stadiu redus sau chiarinexistent de valorificare (cursul intern al Dunării, Delta, programeturistice pe Marea Neagră s.a.). Telecomunicaţiile - modificările la nivelul economiei digitale suntesenţiale pentru ca întreprinderile să devină şi să se menţinăcompetitive. Turismul şi călătoriile, privite ca o industrie intensivtehnologică, pot ajuta România să obţină şi să aplice sistemeletehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv.O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi călătoriilor -precum şi toate operaţiile virtuale de vânzări şi distribuţie - comunicăprin sistemele de telecomunicaţii. E-marketing - pe o piaţă globală competitivă şi din ce în ce maidezvoltată din ziua de astăzi, există o mare nevoie pentru un puternicbranding naţional de conducere care să optimizeze resursele, săconcentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privat,naţional, regional şi local - şi să capteze atenţia turiştilor. Aceasta vanecesita un interes aparte pentru o abordare coordonată asupramarketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza
  29. 29. Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilităţi trebuie să meargă înparalel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelulîntregii ţări. Recomandarea Consiliului Mondial al Turismului şiCălătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României să urmeze, încontinuare, politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor, care vagenera costuri mici şi servicii de o mai bună calitate pentru turişti şicompaniile de turism.În strategia Ministerului Turismului i Economiei, turismul balnearși de sănătate este una dintre direcţiile strategice aleasăș - Economicvorbind, ar aduce o eficienţă a costurilor de tratament, pentru că dacăse face prevenţie, e clar ca numărul bolnavilor scade.În ceea ce prive te structurile de primire România are o imagineșdestul de bună pentru viitor, dar totu i ar fi loc i pentru mai bine, astfelș șare în vedere construirea unor structuri noi, dar i modernizarea celorșexistente. Structurile turistice ale alimenta iei i tratament sunt bineț șreprezentate în compara ie cu cele de agrement i prestări servicii,ț șcare nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazeitehnico – materiale.
  30. 30. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar ișintroducerea unor noi forme de agrement i extinderea re elei deș țservicii. Turismul este foarte strâns legat de civiliza ie i cultură, întreț șele instituindu-se o rela ie de interdependen ă.ț țPrin valorificarea resurselor naturale, umane i financiare puse lașdispozi ia sa,ț turismul generează efecte economice i socialeș careduc la cre terea eficien ei economice, a progresului i a civiliza iei.ș ț ș țManifestarea cererii turistice i dinamica acestuia în Româniașsunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici,organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmentede turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului din România seimpune o campanie “agresivă”,de promovare.
  31. 31. Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal :diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pestimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelordefavorizate (cu dezvoltare întârziată);preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile UniuniiEuropene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentruţările membre (fonduri structurale şi de coeziune);corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale dedezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne şiinternaţionale, care contribuie la dezvoltarea economică şi care esteîn conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionaleîncheiate de România.
  32. 32. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prinextinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediurural altele decât cele tradiţionale, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporindveniturile populaţiei locale;Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uriDezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuride consum (artizanat, mobilă, marochinărie etc.);În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltaredurabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şivalorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural alţărilor;Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şiimpunerea unor măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentaleale existenţei umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.), turismulare în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educareşi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un roldeosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi ostrategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurentacalităţii.

×