Your SlideShare is downloading. ×
0
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
E monumente istorice si de arhitectura
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

E monumente istorice si de arhitectura

893

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
893
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
6
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Monumente istorice ş i de arhitectur ă Municipiul Lugoj este bogat î n cl ă diri monumentale reprezentative, executate î n stiluri de epoc ă diferite, care dau ora ş ului aspect de elegan ţă ş i frumuse ţ e. Trebuie s ă subliniem faptul c ă, î n ora ş ul nostru nu poate fi nominalizat ă o cl ă dire care s ă reprezinte carecteristicile unui stil anume, cu tr ă s ă turi pure ş i specifice.Toate imobilele au o arhitectur ă hibrid ă , cu nuan ţ e ş i stiluri diferite, cu influen ţ e ale arhitecturii de sf â rsitul secolului al XIX-lea ş i î nceputul secolulu i al XX-lea.
  • 2.  
  • 3. <ul><li>Turnul -Clopotniţă ,,Sf â ntul Nicolae” </li></ul><ul><li>Turnul -Clopotniţă ,,Sf â ntul Nicolae” este o veche relicv ă , mult stilizat ă , construit ă î n secolele XIV-XV. Prof.dr. Vasile Muntean î n articolul ,,Fosta biseric ă m ă n ă stire Sf â ntul Nicolae” sublinieaz ă c ă data construc ţ iei este î n anul 1402, ipotez ă acceptat ă ş i de prof.dr. Vasile Dr ă gu ţ. </li></ul><ul><li>Se pare c ă a fost ctitoria Ecaterinei Periam (1402) ridicat ă pentru a omagia memoria ş i faptele de arme ale so ţ ului ei, fost ban de Severin. Unii cercet ă tori sus ţ in c ă biserica din care face parte actuala clopotni ţă a fost î ntemeiat ă de c ă l u g ă rii veni ţ i din Ţ ara Românească. </li></ul>
  • 4. <ul><li>Solitar î n pia ţ a cea frumoas ă a ora ş ului, s e al ă tur ă construc ţ iilor mai noi, care, prin propor ţ ia lor î i scot ş i mai mult î n eviden ţă , valoarea arhitectural ă .Este unul din principalele obiect i ve istorice ale stilului baroc. </li></ul><ul><li>Golul clopotni ţ ei, accentuat de ancadramente î ntre pila ş tri , î ncheie î nsemnele heraldice, stema Banatului ş i portretul Sfantului Nicolae. </li></ul><ul><li>Î n ă l ţ imea modest ă , dar , mai ales proportia des ă v â r ş it ă situeaz ă aceasta construc ţ ie printre piesele de valoare ale barocului b ă n ăţ ean. </li></ul>
  • 5. <ul><li>Biserica romano-catolica cu hramul </li></ul><ul><li>“ Sfintei Treimi” </li></ul><ul><li>Pe malul st â ng al Timi ş ului î n noul ora ş , Lugojul german, la cca . 300 metri de r â u , s-a construit î ntre anii 1718-1723, mânăstirea ConvertuluiOrdinului Minorit al Sfântului Francisc de Assisis. C l ă direa de ast ă zi a bisericii , mult modificat ă , a fost ridicat ă î n anul 1733, ctitori fiind calug ă rii Ordinului Minorit. </li></ul><ul><li>Biserica a fost terminat ă î n anul 1735. Î n anul 1738, î n timpul r ă zboiului austro-turc, din anul 1739, biserica a fost devastat ă , ea, î ns ă se reface repede , ca sa fie devastat ă din nou de armatele austriece î n 1788.Prin sprijinul Cur ţ ii Imperiale din Viena, care a donat 3000 de forin ţ i, s-a construit primul turn pe 16 st â lpi de stejar. În anul 1805 se ridică şi al doilea turn şi tot atunci biserica a primit patru clopote. Î n anul 1807 s-a construit altarul mare central şi trei altare secundare, iar în ziua de 23 decembrie, s-a instalat orologiul din turn.Actuala orgă cu care este dotată biserica, datează din 1832. </li></ul>
  • 6. &nbsp;
  • 7. <ul><li>Dup ă cum ne informeaz ă unele protocoale biserice ş ti, î n anul 1879 Lugojul a fost b â ntuit de o mare furtun ă , care a tra z nit biserica î n ziua de Rusalii, acoperi ş ul de tabl ă ş i ţ iglele au fost luate de v â nt. Biserica de ast ă zi cu cele două turnuri, este un baroc t â rziu f ă r ă ornamente exterioare, cu un portal masiv , cu u ş i de stejar, cu coridoare laterale ce m ă rginesc biserica. Î n anul 1933 cu ocazia anivers ă rii a 200 de ani de la prima atestare documentar ă a bisericii , s-a a ş ezat pe turla cea mai î nalt ă un glob si o cruce aurit ă . </li></ul>
  • 8. <ul><li>Cazarma general Dragalina-strada Semenicului </li></ul><ul><li>Cladire î n stil baroc, construit ă î n deceniul III al secolului al XVIII-lea. </li></ul><ul><li>A suferit î n decursul timpului mai multe modific ă ri dar ş i-a p ă strat aspectul ş i caracterul edificiilor pentru unit ăţ ile militare similare construc ţ iilor din Transilvania , ridicate de habzburgi î n aceast ă perioad ă . </li></ul><ul><li>Cladirea este simpla la exterior , ce e a ce d ă impresia unui edificiu ce excelează prin faza de î nceput a neoclasicismului.Plastica fa ţ ad ei este rece, f ă r ă ornamente, iar deschiderile rectangulare ale ferestrelor î i dau o nota distincta. Propor ţ iile cl ă dirii sunt echilibrate ş i simetrice. </li></ul><ul><li>Ansamblul arhitectural este retras de la artera de circulaţie </li></ul>
  • 9. <ul><li>pe n tru a face loc, parcule ţ ului din fat ă , unde se afl ă statuia generalului Ion Dragalina. </li></ul><ul><li>Biserica cu două turnuri-Pia ţ a Victoriei cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” </li></ul><ul><li>1759-1766 </li></ul><ul><li>Biserica ortodox ă ,,Adormirea Maicii Domnului” sau ,,Biserica Mare” cum este numit ă de lugojeni, este construit ă dupa planurile arhitectului Fischer Von Erach junior, fiind una dintre cele mai impun ă toare constructii î n stil baroc din Banat. Este de dimensiuni mari, de aceea b ă tr â nii spuneau cu m â ndrie c ă se vede de la Timisoara. Acoperi ş ul este î n form ă de semicerc, u ş ile sunt adev ă rate portaluri. Ferestrele , î n arc cu boltar stilizat ş i cu pervazul sprijinit pe volute, </li></ul>
  • 10. &nbsp;
  • 11. <ul><li>fiind separate cu grupe de pilaştri care susţin o cornişă puternică,profilată,care continuă şi pe faţada de vest. </li></ul><ul><li>Elementele decorative de arhitectur ă sunt completate cu valoroase picturi executate î n perioade diferite, î ncep â nd cu Ş tefan Giurco v ici, Nicolae Popescu, Atanasie Damian, Aurel Ciupe, Şarlote Maria Ciupe, iar lucr ă rile de s tucatu r ă au fost efectuate de sculptorul Carol Roth.Zidaria s-a făcut de Johness Breutter. Î n decursul veacurilor, biserica a suferit diferite modificari, mai ales dup ă marele incendiu din 1842, c â nd au ars peste 300 de case, biserica fiind afectat ă ş i deteriorat ă . </li></ul><ul><li>Biserica a fost restaurat ă definitiv î n toamna anului 19 4 4. Ea dispune de frumoase obiecte de cult , d ă ruite de enoriasi;el e sunt lucrate cu multă măiestriede meşteri </li></ul>
  • 12. <ul><li>argint a ri ardeleni care au executat adev ă rate opere de art ă , iar c ă r ţ ile religioase ce se g ă sesc aici s unt de valoare inestimabil ă . </li></ul><ul><li>Birtul Po ş tei-Hanul Po ş tei- S trada </li></ul><ul><li>20 Decembrie 1989 </li></ul><ul><li>Actuala cl ă dire dateaz ă de la î nceputul secolului al XVIII- lea.Ast ă zi este sediul Protopopiatului ş i a parohiei ortodoxe. </li></ul><ul><li>Documentele de care dispune m arat ă c ă aceste terenuri au fost propietatea familiei George si Adam F ă g ă ra ş care a primito ca dona ţ ie de la principele Transilvaniei Mihai </li></ul><ul><li>Apaffy. </li></ul>
  • 13. <ul><li>Birtul Po ş tei a fost stati e de diligen ţă î n drum spre Ardeal. Aceast ă cl ă dire a fost ridicat ă pe ruinele unui edificiu care a existat î nc ă î n secolulu l al XV-lea. </li></ul><ul><li>Î n tradi ţ ia oral ă se p ă streaz ă ş i ast ă zi ş tirea c ă Mihai Viteazu ,î mpreun ă cu suita sa î n drum spre Viena ş i Praga , a locuit c â teva zile aici. </li></ul><ul><li>Compozi ţ ia arhitectural ă a edificiului actual eviden ţ iaz ă î n primul r â nd func ţ ionalismul;planul î n form ă de L, suprapune unele pivni ţ e boltite, parterul cu galerie de arcade.Fa ţ adele simple cu ferestre ritmate dispuse, marcate de chenare, nu au ornamente stilizate, arhitectura e simpl ă , rece, ce tinde spre stilul baroc t â rziu.La etaj, ast ă zi se g ăseşte o frumoasă expziţie de icoane,cărţi,obiecte bisericeşti şi documente legate de istoria oraşului şi a Banatului. </li></ul>
  • 14. <ul><ul><li>Biserica cu un turn-Pia ţ a Republicii cu hramul ,, Pogor â rea Sf â ntului Duh “ </li></ul></ul><ul><ul><li>Zidirea bisericii a î nceput î n toamna anului 1843 dup ă planurile arhitectului L. O ettinger, pictura a fost executat ă de Moritz Breyer din Budapesta , b iserica a fost terminat ă î n anul 1854, iar î n anul 1866 a fost sfin ţ it ă de episcopul Alexandru Dobra. </li></ul></ul><ul><ul><li> Biserica s-a ridicat chiar î n pia ţ a ora ş ului. Cl ă direa a fost î mpar ţ it ă î n patru par ţi ; arhitectura fiind dominată de elemente ale neoclasicismului. Altarul este semicircular,iconostasul are elemente constitutive de stil baroc, iar partea centrală susţinută de coloane stilizat corintice. </li></ul></ul>
  • 15. &nbsp;
  • 16. <ul><li>Calota a fost sprijinit ă de panda n tivi ş i patru arcuri puternice , bolta absidei este o semicalotă, pătrunsă de două arcuri triunghiulare de la geamurile laterale. Ferestrele sunt splendide, cu elegante vritalii de Boemia. Turnul cu clopotni ţă atinge î nal ţ imea de 42 m ; sus se afl ă o camera cu balcon ş i grilaj , care a fost folosit ca post de observa ţ ie al pompierilor. Pictura interioara dateaz ă din doua epoci ;astfel,GOTZE din Arad a pictat 58 de icoane dintre care 26 pe iconostasul sculptat în 1859, de către Alote Nagy. Pictura din perioada a doua este realizat ă de profesorul Virgil Simonescu , care a reuşit să dea acestui loca ş un strop de nemurire prin realizarea unor str ă lucite fresce religoase î n stil bizantin. Pictura lui Virgil Simonescu </li></ul>
  • 17. <ul><li>este, î ntr-adev ă r o capodoper ă n ă scut ă din m ă iestria penelului s ă u ş i din dragostea pentru frumos ş i credin ţă str ă bun ă . </li></ul><ul><li>Liceul ,,Coriolan Brediceanu”-Splaiul </li></ul><ul><li>Brediceanu nr. 3 </li></ul><ul><li>A ş ezat î n centrul ora ş ului, nu departe de podul de fier, pe malul st â ng al Timi ş ului, av â nd o vechime de peste 150 de ani. Ş i-a deschis cursurile î n anul 1837, cu ş coala gramatical ă rom â n ă , iar î n 1842 s-a transformat î n ş coala secundar ă completata cu şase clase. Ş coala a func ţ ionat la î nceput, î n cl ă direa Casei de Cultur ă a ora ş ului Lugoj. Î ntre anii 1895-1896 s-a cl ă dit imobilul actualului liceu , î n care func ţ oneaz ă ş i ast ă zi.Edificiul liceului este monumental,datorită şi aşezării sale, ocupând o poziţie favorizantă faţă de construcţiile din vecinătate.Edificiul liceului se compune dintr-un corp principal </li></ul>
  • 18. &nbsp;
  • 19. <ul><li>central, flancat p e acela ş i aliniament de alte două cl ă diri. </li></ul><ul><li>Fa ţ ada are o simetrie perfect ă , î n mijloc se gase ş te o u şă mare construit ă din lemn de stejar, î n interior se sprijin ă pe st â lpi puternici , î n stil doric, o scar ă impun ă toare, din marmura zaharoid ă deschide drumul spre coridoarele si clasele de la nivel urile superio a r e . Arhitectura fa ţ adei este simpl ă , sobr ă , î nviorat ă prin contrastul materialelor de construc ţ ie. Aceast ă ,,Alma Mater” a devenit dupa unire ( 19 18) Liceul Modern Real ,,Coriolan Brediceanu” , iar î n 1977 Liceul Industrial ,, Coriolan Brediceanu”. Dup ă Revolu ţ ia din decembrie 1989 s-a numit din nou Liceul Modern Real. De pe băncile acestui lăcaş de cultură s-au ridicat absolvenţi străluciţi, afirmându-se ca autentice valoripe tărâm politic,ştiinţific,şi cultural, înscriind </li></ul>
  • 20. <ul><li>Numele cu majuscule în galeria marilor personalităţi ale naţiuniinoastre:Victor Babeş,TraianVuia,Vasile Maniu,George Popovici,V.V.Delamarina,Ion Popovici Bănăţeanul,Filaret Barbu,Aurel Ciupe,Zeno Vancea,I.C.Drăgan,Cornel Hillarion Petrasevich,Constantin Bona,Î.P.S.Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,Nicolae Breban,Victor Jurca şi mulţi alţii. </li></ul><ul><li>Cofet ă ria ,,Liliacul” </li></ul><ul><li>Cl ăd irea a fost construit ă î n anii 1835-1836 pe terenul unde odinioara func ţ iona hanul ,,Ad Nigram Aquilae”. Cl ă direa are fa ţ ade hibride , cu o ritmare de coloane semiangajate imit â nd stilul corintic. Ferestrele de la parter sunt mari ş i luminoase, iar cele de la etaj sunt micu ţ e. </li></ul><ul><li>Din povestirile b ă tr â nilor ora ş ul ui r eiese c ă Iosif al II-lea a poposit la Lugoj la hanul “Ad NigramAquiale”,ce se găsea în curtea bisericii catolice. </li></ul>
  • 21. <ul><li>Î n 1866 c â nd domnitorul Cuza a plecat spre Viena, î n ziua de 6 martie a sosit la Lugoj ş i a fost g ă zduit î n hotelul ,,P ă unul de aur”. </li></ul><ul><li>Ziarul ,,Telegraful Rom â n” din 11 martie 1866 relata c ă domnitorul Alexandru Ioan Cuza a p ă r ă sit Lugojul la 7 martie diminea ţ a ,, î ntr-un cor nesf â r ş it de urale… î ndrept â ndu-se spre Timi ş oara” . </li></ul><ul><li>Capela romano-catolic ă -Strada Alexandru Mocioni , nr. 24 </li></ul><ul><li>Aceast ă capel ă poart ă numele hramului Sf â ntului Ş tefan fiind construita î n anii 1780-1781, la intersecţia străzilor Alex.Mocioni cu Traian Grozavescu. </li></ul>
  • 22. <ul><li>Aceast ă capela ă care st â njenea traficul rutier a fost mutat ă , î n 1879-1882 ş i amplasat ă î n locul unde se g ă se ş te si astazi, la intersec ţ ia str ă zii Alexandru Mocioni cu strada Cernei. Capela este relativ mic ă , are forma unui octogon, acoperi ş ul are forma unei cupole acoperit ă cu tabl ă . În mijloc se ridică un mic turnuleţ. </li></ul><ul><li>Edificiul este sobru, lipsit de decoratii exterioare sau interioare. După ce s-a construit palatul Muschong,c apela a fost trecut ă î n propietatea marelui fabricant Muschong care participa la serviciile religioase f ă cute special pentru familia sa. </li></ul><ul><li>Dup ă na ţ ionalizare, capela a trecut î n patrimoniul bisericii catolice, iar din 1950 nu s-a mai oficiat nici un fel de slujbă religioasă. Capela reprezintă o relicvă, ce dă totuşi notă originală şi distincţie peisajului cotidian lugojan,asupra căruia se odihneşte pentru o clipă privirea călătorului. </li></ul>
  • 23. <ul><li>Casa Armatei-strada Nicolae Balcescu nr. 4 </li></ul><ul><li>(fost Casinoul militar al ofiţerilor) </li></ul><ul><li>Construit ă î n 1872-1873 este o unitate arhitectural ă foarte reusit ă . Cl ă direa e î mp ă rtit ă pe orizontal ă, î n două registre cu aspect diferit dar perfect armonizat e . Ferestrele parterului sunt subliniate de un soclu linistit… C â mpurile de fond ale corpului central pe toată înălţimea, dau imobilului un aspect de seriozitate deosebită. S t ilul cl ă dirii este un ecle c tism armonios , dominat de arcul î n plin centru din stil ul bizantin , armonizat cu triunghiu lare,elementede stil din renaştere,frumos accentuate cu un efect maxim . </li></ul>
  • 24. <ul><li>Hotel Timis-strada Alexandru Mocioni nr. 22 </li></ul><ul><li>Aceast ă cl ă dire a fost construit ă imediat dup ă unire, prin anii 1926-1927 , de arhitectul Ferenczik pentru familia fabricantului Muschong. Din anii 1977-1978 î ntreg imobolul a fost transformat î ntr-un complex hotelier. Constructie masiv ă , din c ă r ă mid ă , având două aripi prezintă trei intrări:două laterale şi una pe colţ. F atada are balcoane , deasupra c ă rora se deschid ferestre. Edificiul prezint ă acoperis î n două ape ,întrerupte de opt lucarne, ce ies puternic in relief cu geamurile mansarde. Pe colt, cl ă direa are o cupol ă terminat ă î ntr-un turnulet. </li></ul><ul><li>Basorelieful frontoanelor reprezint ă două personaje mitologice </li></ul>
  • 25. &nbsp;
  • 26. <ul><li>Mercur si Dionyssos, ce revars ă î n cele două cornuri ale abundentei, fructe si struguri. </li></ul><ul><li>Intrarea de pe colt d ă î ntr-un hol sustinut d e opt coloane de stuc, cu capitel corintic,decorat şi cu figurine umane şi frunze de acant.Două usi laterale conduc vizitatorii spre barul de zi si birouri. Sala festiv ă(salonul) , oval ă , cu trei ferestre şi două nişe este susţinută de opt coloane de stuc,stilizate. T avanul este alb, marginit de două chenare aurite. Avand o capacitate de 85 de locuri, camerele de primire , cu unu l , dou ă sau trei paturi , s unt cu tapiterie si covoare asortate coloristic. </li></ul>
  • 27. &nbsp;
  • 28. <ul><li>Casa de cultura a S indicatelor </li></ul><ul><li>-strada Nicolae Balcescu nr. 1 </li></ul><ul><li>Pe partea st â ng ă a r â ului Timis, î ntr-un cadru natural deosebit creat de faleza Timisului, s-a construit î n anii 1972-1974 , un edificiu m ă ret numit de c ă tre cet ă teni, Palatul Sindicatelor . </li></ul><ul><li>Elementul principal al obiectivului este sala de spectacole cu 500 de locuri, vizibilitate si acustic ă perfect ă avand peretii elegant lambrisati î n lemn cu panouri fono-absorbante şi tavan denivelat în casete prefabricate de ipsos. Anexele s ă lii sunt genero s dimensi onate, î ncep â nd cu spaţiosul şi elegantul foaier, având pardoseli de marmură şi stâlpi îmbrăcaţi în travertin. S cena , cu deschidere de 15m. si cu un turn prev ă zut cu toate instalatiile mecanice, numeroase anrxe destinate artiştilor,cabine de sonorizare,iluminare,proiecţie şi ventilaţie, sunt toate astfel concepute şi relizate, î nc ât să permit ă montarea si realizarea tuturor genurilor de spectacole: oper ă , operet ă , festival uri corale si dansuri, piese de teatru ,concerte precun şi proiecţii de filme şi adunări festive. </li></ul><ul><li>Deasupra holului de la intrare se afl ă micuta sal ă de 120 de locuri pentru conferinte si simpozioane,cu instalaţii de traducere în mai </li></ul>
  • 29. <ul><li>multe limbi de largă circulaţie internaţională. </li></ul><ul><li>Obiectivul este completat de o vast ă bibliotec ă , să li pentru diverse activit ă ti sportive: sah, gimnastic ă , culturism si o mult frecventat ă discoteca. </li></ul><ul><li>Casa de cultura este un remarcabil obiectiv decorativ al realiz ă rilor contemporane din Lugoj. </li></ul><ul><li>Primăria oraşului </li></ul><ul><li>Construit ă î ntre anii 1903-1905 f ă c â nd parte din fondul financiar al trezoreriei imperiale, destinat ă directie i financiare a comitatului Caras-Severin si , mai t â rziu a judetului Severin. (1927). Este o c lădire monumentală, </li></ul>
  • 30. &nbsp;
  • 31. <ul><li>de factur ă neoclasic ă . Cladirea a suferit putine modific ă ri, intrarea este sprijinita de două coloane mici si un acoperis cu influente gotice, deasupra portii se g ă seste un balcon mic , cu trei ferestre mari î n spate. Arhitectura fatadei este simpl ă,fără ornamente deosebite . Cl ă direa este flancata î n p ă rtile laterale de două turnuri aparente. Acoperisul prezint ă o pant ă cu î nclinatie, este confectionat din tigle solzi , neglazurate prezent â nd din loc î n loc lucarne realizate di n tabl ă dup ă modelul edificiilor din secolul al XX -lea . Holul are o scara monumentala din marmur ă , sprijinită pe pilaştri frumos stilizaţi. T avanul prezint ă intersectii de bolti cu nervuri neoromantice si două afisiere cu elemente gotice. </li></ul><ul><li>Teatrul orasenesc- Splaiul Coriolan Brediceanu nr.5 </li></ul><ul><li>Pe malul st â ng al Timisului, la intersectia cu strada Mihai Eminescu se ridic ă impunator si maiest u os edificiul monumental </li></ul>
  • 32. &nbsp;
  • 33. <ul><li>al asez ă m â ntului de cultur ă care a trebuit s ă poarte pe frontispiciul cl ă dirii numele celui mai str ă lucit mesager al muzicii rom â nesti, tenorul liric Traian Grozavescu. Constructia actual ă dateaz ă din anii 1899-1900. Edificiul este m ă ret, cu sc ă ri albe de marm o r ă la intrare, cu un front impun ă tor, clasic. Cupola s ă lii de spectacol este sustinut ă de o foarte ingenioasă şarpantă metalică,iar în exterior se încheie cu un laternouîn stil neobaroc,îmbrăcat şi ornamentat cu tablă de zinc. </li></ul><ul><li>În interior, o scară suplă de marmoră te conduce spre lojele de la etaj,unde se găseşte un hol spaţios, folosit de multe ori pentru expoziţii. </li></ul>

×