Critica asupra lucrarii Proactive Computing
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Critica asupra lucrarii Proactive Computing

on

  • 308 views

 

Statistics

Views

Total Views
308
Views on SlideShare
308
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Critica asupra lucrarii Proactive Computing Critica asupra lucrarii Proactive Computing Document Transcript

  • Critică asupra lucrării “Proactive Computing” Petre Vlad-Ştefan Facultatea de Automatică şi Calculatoare,Universitatea Politehnica din Bucureşti Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6, cod poştal 060042, Bucureşti, ROMÂNIA vlad@vladpetre.comAbstract— Proactivitatea defineşte acţiunea de a anticipa anumite autorul, în prezent avem sisteme care monitorizează mediulevenimente şi de a lua decizii menite să schimbe cursul firesc al înconjurător şi care iau anumite decizii automat în funcţie delucrurilor. datele culese (exemplu: un sistem anti-incendiu, o centrală de încălzire).Keywords— Proactive computing, dispozitive inteligente, „Sistemele proactive trebuie să răspundă la stimuli multmicrocontrolere. mai rapid decât ar putea-o face un om.” - Îarăşi, poate că autorul şi-a dorit o evoluţie mai accelerată decât ceea ce am I. INTRODUCERE avut în ultimii ani, însă progres există. Un exemplu banal în Prin prezenta lucrare doresc să îmi exprim punctul de acest sens îl reprezintă sistemul ESP (Electronic Stabilityvedere cu privire la nevoia de a schimba Ştiinţa Program) din dotarea autovehiculelor.Calculatoarelor, nevoie susţinută de cercetătorul David „Majoritatea industriei IT este orientată pe automatizareaTennenhouse în articolul său intitulat „Proactive Computing” lucrului la birou, pe e-commerce.” – La acest capitol, eu nuşi publicat în anul 2000. văd nici o evoluţie în ultimii ani. Ba chiar aş putea spune că am avut de-a face cu o uşoară involuţie, dacă ar fi să judecăm II. CONŢINUT lucrurile din punctul de vedere al autorului. Astăzi, mai mult În anul 2000, cercetătorul David Tennenhouse publică un ca oricând, industria IT este orientată către e-commerce, cătrearticol în cadrul ACM (Association for Computing munca de birou, către servicii.Machinery), în care este exprimată nevoia de a schimba „În cele din urmă, Internetul va ajunge să fie disponibil înparadigma Ştiinţei Calculatoarelor. În articol, intitulat aproape orice arie geografică, fiind capabil să deservească„Proactive Computing”, cercetătorul dezaprobă faptul că aproape orice dispozitiv încorporat.” – Previziunea autoruluioamenii de ştiinţă din domeniul Tehnologiei Informaţiei s-au s-a adeverit. Astăzi, Internetul este mult mai accesibil decâtconcentrat prea mult pe calculatoarele interactive în acum 10 ani, în aproape toate ariile geografice. Paradoxuldetrimentul celor proactive şi afirmă că „este timpul pentru o constă în faptul că, elementul principal care a condus laschimbare”. David Tennenhouse propune lumii ştiinţifice să răspândirea Internetului din punct de vedere geografic esteîşi redefinească scopurile, pentru ca societatea umană să dispozitivul mobil bazat pe interacţiune (laptop/telefondepăşească etapa calculatoarelor interactive. mobil). În linii mari, articolul mi s-a părut destul de plauzibil pentru „Multiplexarea senzorilor.” – Este o altă idee care seacele timpuri. Fapt pentru care împărtăşesc unele idei ale regăseşte în ziua de azi pusă în practică. Un dispozitivautorului, dar le dezaprob pe altele. În continuare, am să încorporat, dotat cu senzori multipli, poate să deservească maicomentez atât idei cu care rezonez, cât şi idei cu care nu sunt mulţi utilizatori simultan, fiecăruia livrându-i datele de carede acord. De asemenea, voi analiza ceea ce s-a adeverit, are nevoie sub formă de serviciu RESTful (Representationalprecum şi ceea ce nu s-a adeverit între timp. State Transfer). Autorul afirmă că primul pas pe care trebuie să îl facă „Dispozitivele proactive vor fi capabile să lucreze de lalumea ştiinţifică pentru a îşi schimba scopul, îl reprezintă egal la egal, şi nu doar sub forma actuală master-slave.” – Dinreexaminarea fundamentală a frontierei dintre lumea reală şi păcate, cercetările nu au fost îndreptate către acest scop, faptlumea virtuală. Al doilea pas pe care trebuie să îl facă lumea pentru care, în prezent reţelele de senzori fără fir funcţioneazăştiinţifică este reprezentat de nevoia de a schimba constantele tot după modelul master-slave.de timp în care un calcul este aplicat. În fine, al treilea pas este „Puţini studenţi în domeniul Ştiinţei Calculatoarelorreprezentat de schimbarea abordării filozofiei calculatoarelor studiază la facultate teoria controlului.” – Afirmaţia aceastadin „conduse de om” în „supervizate de om”. După părerea este la fel de adevărată ca acum 10 ani. Ba chiar aş puteamea, cel de-al treilea pas este cel mai important şi ca atare ar adăuga faptul că în ziua de astăzi se pune şi mai puţin accentfi trebuit menţionat primul. De altfel, eu cred că înşişi pe teoria controlului în facultăţile de profil.inginerii ar trebui să se debaraseze de trecut şi să îşi schimbe „Elementele de control din cadrul sistemelor proactive vorfilozofia / mentalitatea / abordarea curentă, pentru a fi în fi interconectate cu ajutorul reţelelor bazate pe pachete deconcordanţă cu ultimul pas şi pentru a fi capabili să (re)creeze. date.” – Autorul a anticipat bine. Având în vedere evoluţia „Sistemele proactive trebuie să fie puternic conectate cu Internetului, reţeaua globală bazată pe schimbul de pachete delumea din jurul lor, folosind senzori şi actuatori.” - Deşi date, nu prea văd cum lucrurile ar fi putut să ia o altă turnură.evoluţia poate că nu a fost atât de rapidă pe cât şi-ar fi dorit
  • „Vehiculele ce nu au nevoie de oameni le vor depăşi canumăr pe cele interactive.” – Aceasta este una dintre cele mairadicale idei prezentate în articol. Da, sunt de acord că aici seva ajunge, însă mai trebuie să treacă încă câteva zeci de anipână la înfăptuire. „Reducerea implicării omului în crearea de software.” –Aceasta este o altă idee radicală prezentată în lucrare, dar cucare nu sunt deloc de acord. În prezent, nu s-au făcut progreseîn acest sens şi nici nu cred că vor avea loc în următoareledecenii. III. CONCLUZIE În încheiere, având în vedere faptul că împărtăşesc în liniimari viziunea autorului, că o mare parte din (pre)viziunile sales-au adeverit şi că dispozitivele încorporate proactive ne facviaţa mai uşoară (mult mai uşoară decât telefonul mobil –dispozitiv bazat pe interacţiune, care uneori poate fi oadevărată pacoste), nu pot decât să reiau cuvintele autorului şisă le întăresc: „În ultimii 40 de ani, Ştiinţa Calculatoarelor s-a concentratnumai asupra a 2% din necesităţile computaţionale ale lumii.Este timpul să construim sisteme proactive.”