Valoarea nutritiva a alimentelor niculescu yasmina claudia
Proiect cultural
1. Liceul Teoretic „Traian”,Constanţa
IZVOARELE MITICE ALE PROZEI VOICULISCIENE
ÎN SPAŢIUL BUZOIAN
PROIECT CULTURAL
Participanţi:
Clasele: Profesori coordonatori:
VA Gheorghe Maria
VII B Pavel Maria
IX A
IX C
IX G
2.
3. Reconstituită între
anii 1986-1988, după
modelul vechii
locuinţe, noua clădire
a devenit casă
memorială în 1996.
Ulterior, colecţia s-a
îmbogăţit cu lucrări şi
obiecte donate de
familie, cu mobilier
recondiţionat şi
completat cu piese
specifice perioadei în
care scriitorul a locuit
aici.
4.
5. Sunt expuse documente personale –
legitimaţii, brevete, acte de stare civilă şi de
studii, teza de doctor în medicină; fotografii
de familie; obiecte de colecţie (minerale,
ceramică și diverse obiecte din lemn);
tablouri, desene, schițe în creion și tuș,
acuarele, icoane pe sticlă; mobilier (pat,
mese, dulapuri, piedestal, oglindă de perete);
textile (covor, cuverturi, fețe de masă);
obiecte personale – periuță de dinți și ilicul,
folosite în timpul detenției, ochelari, schiuri;
volume de poezii și proză; patefon etc..
6.
7.
8. Cele peste 200 exponate
aflate în casa memorială,
împreună cu alte obiecte și
documente aflate în
depozitul Muzeului
Județean Buzău, reprezintă
un inestimabil fond
documentar ce reflectă
momente din viața și
activitatea renumitului
scriitor, al cărui nume a fost
atribuit Bibliotecii Județene
din Buzău. În memoria sa,
în curtea casei, la 13
octombrie 1974, cu prilejul
aniversării a 90 de ani de la
naștere, a fost dezvelit un
bust din bronz, opera
sculptorului Oscar Han.
10. Vulcanii noroioşi reprezintă formaţiuni create
de gazele naturale provenind de la peste 3.000
de metri adâncime, care trec printr-un sol
argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică.
Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată
cu argila. Nămolul format de acestea iese la
suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact
cu aerul, formând nişte structuri conice
asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la
suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile
de argilă.
11.
12.
13. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani
noroioşi. În Europa sunt foarte puţini vulcani
noroioşi pe continent, cum ar fi cei
din Azerbaidjan, mai mulţi există însă sub mări,
cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioşi din apele
Norvegiei, cei din mările Caspică şi Barents. În
afara Europei, fenomene similare se pot observa
în Siberia, Australia şi insula Trinidad din Caraibe.
În România, cea mai importantă locaţie este cea
din judeţul Buzău. La o scară mult mai redusă,
fenomenul este întâlnit însă şi în alte regiuni ale
României, precum Podişul Moldovei şi Podişul
Transilvaniei.
14.
15. Declarată încă din anul 1924 monument al naturii, zona Pâclele Mari - Pâclele
Mici (situată în apropierea comunei buzoiene Berca) este singurul loc
din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși, fenomene similare
înregistrandu-se doar în Siberia și în Australia. De altfel, România este o țară -
se pare - prielnică vulcanilor noroioși: astfel de fenomene se produc frecvent
în Subcarpații de Curbură (în special în zona Buzăului), dar au mai fost
semnalate, în ultimii 150 de ani, și în alte locuri (lângă Ocna Sibiului, la
Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, dar și în anumite zone colinare
din Moldova - unde micii vulcani noroioși erau numiți “gloduri” sau “ochiuri de
gloduri”). Totuși, formele cele mai interesante de vulcani noroioși - și cu
dimensiunile cele mai mari - pot fi întâlnite în rezervația mixtă (geologică și
botanică) situată la 12 kilometri de Berca, cu o suprafață de aproximativ 30 de
hectare.
16.
17. La câțiva kilometri spre nord-est este situat platoul Pâclelor Mari, cu
o suprafață de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat
de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflați în
centrul platoului. Diametrul fiecăruia dintre acești trei vulcani
masoară peste 100 de metri. “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte
întinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare și limbi
lungi de noroi vinețiu, adesea amestecat cu șuvițe de țiței. Doar
câțiva copaci reușesc să supraviețuiască - mai la depărtare de
cratere - pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi și acoperite
de un strat gros de nămol solidificat. Totuși, ca prin minune, pe acest
tărâm neprimitor trăiesc două plante foarte rare: Nitraria schoberi și
Obione verrucifera - după denumirea lor științifică. Sunt plante
halofile (adică se dezvoltă într-un mediu sărat, având de asemenea
nevoie de săruri pentru hrană), protejarea prin lege a acestora fiind
unul dintre motivele pentru care zona Pâclelor Mici a fost declarată
rezervație naturală.
Spre pagina principala
18. MUZEUL CHIHLIMBARULUI – COLECȚIA MUZEALĂ
“COLȚI”
Colecția muzeală Colți (Muzeul Chihlimbarului), Comuna Colți, Județul Buzău.
Acces : DN Buzău – Brașov; DJ Pătârlagele – Colți
Colecția este cunoscută și sub denumirea de Muzeul Chihlimbarului.
Muzeul funcționează într-o casă în stil popular, construită între 1973 - 1974 și
renovată în 1981 și 1983.
Adăpostește un
bogat material
iconografic, unelte, instrume
nte, mostre de chihlimbar;
documente, fotografii, bijuter
ii din epoca modernă și
contemporană, obiecte de
etnografie și artă populară:
piese decorative
(ștergare), port popular și
mobilier, unelte de
țesut, obiecte de uz
casnic, pentru păstorit și
unelte agricole.
19.
20. Tot aici se mai află documente privind exploatarea
chihlimbarului, proprietatea asupra pământului,
atestarea documentară a localității Colți,
învățământul, cultură și istoria acestor meleaguri.
La Colții Buzăului, natura a fost darnică în
chihlimbar. Acest produs natural, cunoscut încă
din antichitate, se găsește în puține locuri din
lume, iar în Europa chihlimbarul de Buzău este
renumit. Astăzi, la Colți există singura colecție de
chihlimbar din România și una dintre cele mai
frumoase din lume (secție a Muzeului Județean
Buzău), căreia, din obișnuință, vizitatorii au ajuns
sa-i spună "Muzeul Chihlimbarului".
21.
22. Muzeul funcționează ca secție a Muzeului Județean Buzău.
Fala colecției (una dintre cele mai valoroase din lume),
o piatră de 1,857 kg. Deși rosturile de chihlimbar de la Colți
sunt înguste și sărace, nicăieri nu se întălnesc atâtea nuanțe
de culori... de la negru opac la negru - verde, negru - galben,
maron sidefat până la galben strălucitor.
Chihlimbarul (sau ambra) este o rășină fosilă divers colorată
(mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii
de pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În
structura sa se găsesc adesea fosile animale sau
vegetale. Prin tradiție, este considerat a avea proprietăți
terapeutice speciale, dar este și un material foarte apreciat
pentru bijuterii.
24. Barajul
Siriu este un
baraj de
pământ aflat
pe râul
Buzău, în
comuna Siriu
din judeţul
Buzău, între
masivul Siriu
şi masivul
Podu Calului.
25.
26. MATERIALUL DE CONSTRUCŢIE
Barajul este alcătuit din rocă, steril şi un miez
din argilă. Volumul umpluturilor totalizeaza 8,3
milioane m³ anrocamente.
În urma construiri barajului, drumul
naţional DN10 şi-a schimbat ruta, ocolind lacul
Siriu pe linia sa de contur, pentru acest scop
construindu-se mai multe viaducte. Viaductul
Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de
46 m înălţime, iar viaductul Stânca Tehărău
traversează stânca versantului cu acelaşi nume.
27.
28. CONSTRUIREA
Barajul a fost aprobat în
ianuarie 1972 şi a fost terminat
în decembrie 1994. Scopul
construirii său a fost pe de o
parte alimentarea cu apa
potabilă şi industrială a
localităţilor din aval şi irigarea a
50.000 ha de teren
agricol, şi, pe de altă
parte, producerea de energie
electrică, prin construirea
hidrocentralei Nehoiaşu cu o
putere instalată de
42 MW, având un debit instalat
de 32 m³/s şi generând o
producţie medie de energie
electrică pe an este de
144 GWh. Barajul foloseşte şi
la apărarea împotriva
inundaţiilor, acumularea Siriu
fiind prevazută cu o tranşă de
de atenuare a viiturilor de 30
milioane m³, până la 980 m³/s.
30. Mănăstirea Ciolanu este
o mănăstire de
călugări creştini
ortodocşi din judetul
Buzău, România, localizată
în imediata apropiere a
Taberei de Sculptură de la
Măgura, pe versantul
sudic al dealului Ciolanu,
către pârâul Nişcov.
Mănăstirea este atestată
din secolul al XVI-lea.
31.
32. CLĂDIRI
Mănăstirea are două biserici, situate la o
distanţă de 100 de metri între ele. Biserica
veche poartă hramul Sfântul Gheorghe.
Cercetări arheologice efectuate în anii
1970 au arătat că ea datează din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea. Biserica nouă
poartă hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi
a fost construită în 1828. Ea conţine icoane
pictate în 1886 de pictorul Gheorghe
Tătărescu.
33.
34. ISTORIC
Unele surse o indică drept ctitor pe Doamna
Neaga, soţia domnitorului Mihnea
Turcitul, la 1590, pe baza unei inscripţii din
1857. Alte surse indică pe boierii Dumitru
Ciolanu din Transilvania, Radu şi Dragomir
Sorescu din Verneşti, la 1568, pe baza
documentelor legate de biserica veche, una de
dimensiuni modeste, considerată puţin probabil
a fi o ctitorie domnească. Biserica din vale
datează din 1828, clădită fiind de episcopul
Chesarie al Buzăului. Mănăstirea a fost
reconstruită în 1862 după ce, în 1855, a fost
distrusă de un incendiu.
37. Pentru ce ai venit în această excursie? Informații sau
distracție?
Ambele (Am venit să mă distrez, dar totodată să mă
informez.) [Elias Ferda 5A, Școala “Mihail Koiciu”]
Amblele (Erika 5A)
Am venit să mă distrez. (Nicolae David 5A)
Ambele (Crăciun Răzvan 5A)
Am venit mai mult pentru distracție [Drăgoi Paul 5A]
Ambele [Ciucanu Mihai 7B]
Distracție [Ichim Adrian 6A, Școala “Mihail Koiciu”]
Ambele (Mirea Roxana 5A)
38. Crezi că un vulcan noroios se poate asemăna
cu un vulcan propriu-zis atât din punct de
vedere structural cât și al aspectului?
Din punct de vedere al aspectului seamănă,
structural nu.[Elias Ferda, ”Școala Mihail
Koiciu” 5A]
Da [Erika 5A]
Da [Nicolae David 5A]
La aspect seamănă, la structură nu. [Crăciun
Răzvan 5A]
Nu [Drăgoi Paul 5A]
Structură-DA [Ciucanu Mihai]
Nu [Ichim Adrian ,Școala “Mihail Koiciu” 5A]
Da, dar diferă la mărime și culoare [Mirea
Roxana 5A]
39. Ce este CHIHLIMBARUL ?
O pasăre [Elias Ferda ,Școala “Mihail Koiciu”
5A]
Nu știu [Erika 5A]
O piatră [Nicolae David 5A]
O piatră semiprețioasă [Crăciun Răzvan 5A]
O piatră prețioasă [Drăgoi Paul 5A]
O pasăre [Ciucanu Mihai]
Rășina de copac [Ichim Adrian ,Școala “Mihail
Koiciu” 6A]
O piatră prețioasă [Mirea Roxana 5A]
40. Unde se află muzeul CHIHLIMBARULUI ?
Brăila [Elias Ferda ,Școala “Mihail Koiciu” 5A]
Nu știu [Erika 5A, Crăciun Răzvan 5A, Drăgoi
Paul 5A, Ichim Adrian ,Școala “Mihail Koiciu”
6A]
Colți [Nicolae David 5A, Mirea Roxana 5A]
Buzău [Ciucanu Mihai]
41. Ce crezi că te va impresiona la casa lui Vasile
Voiculescu?
Locul unde își petrecea cel mai mult timpul
[Nesfantu Mădălina]
Structura,alcătuirea camerelor [Drăgoi Paul
5A]
Totul mă intereză [Crăciun Răzvan]
Casa [David 5A]
Lucrurile care le folosea cel mai mult [Elena
Cheverenu 5A]
Operele și modul sau de a trăi [Isac Erika 5A]
Tot [Mirea Roxana 5A]
42. Ce opere ale lui Voiculescu cunoști?
“Soneta 31”, “La Rusalii” [Nesfântu Mădălina
7B]
Nu știu [Drăgoi Paul 5A, Crăciun Răzvan
5A, Nicolae David 5A]
“Florile” [Elena Cheverenu 5A, Erika 5A, Mirea
Roxana 5A]
43. Ce te-ar interesa în mod special la casa lui
Voiculescu?
Memoriile sale,mobila [Nesfântu Mădălina]
Locul unde își scria poeziile [Drăgoi Paul 5A]
Nimic [Crăciun Răzvan Ștefan 5A]
Salonul [Nicolae David 5A]
Vreau să văd cum își petrecea timpul liber
[Elena Cheverenu 5A]
Modul său de viață [Erika 5A]
Lucrurile lui personale [Mirea Roxana 5A]
44. În ce localitate se află Casa Memoriala a lui
Vasile Voiculescu?
Brașov [Nesfântu Mădălina 7B, Erika 5A, Mirea
Roxana 5A]
Dolj [Drăgoi Paul 5A]
Nu știu [Crăciun Răzvan 5A, David 5A, Elena
Cheverenu 5A]
45. V-ați informat despre obiectivele pe care le
vom vizita?
Da [Enache Andreea, Bărboi Florin, Nesfântu
Mădălina 7B]
Cât timp v-a luat informarea?
20 min [Nesfântu Mădălina, Barboi Florin 7A]
2-3 ore [Enache Andreea 7B]
Ce bibliografie ați consultat?
Wikipedia [Nesfântu Mădălina, Barboi Florin]
România Turistică [Enache Andreea 7B]
