Your SlideShare is downloading. ×
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Saving this for later?

Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime - even offline.

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)

275
views

Published on


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
275
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. VasileALECSANDRIMUNTELE DE FOC
  • 2. APRECIERI Poate c[ cea mai durabil[ parte a operei lui Alecsandri este aceea ]nproz[. Scutit de risip[ de silabe =i de obligaia gravit[ii lirice, scriitorul ]=irevars[, slobod de a divaga, toate darurile: umor, pictur[, ]nlesnire oriental[de povestitor. El n-are invenie, de aceea ]n substan[ toate naraiunile salesunt jurnale de c[l[torie. Genul era la mod[ atunci, ilustrat de Chateaubriand=i de Lamartine. Dar lui Alecsandri ]i lipse=te sentimentul geografic, mareaevocare romantic[. Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite,al unui reporter superior, care surprinde exoticul f[r[ a transfigura. C[l[toriilelui urmeaz[ spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci, imitatede Ed. About. C[l[torul are o predispoziie statornic[, de categoria spirituluicritic, de a nota grotescul =i pestriul, f[r[ a strica impresia de studiu atabloului, o pretenie de „humour“ flegmatic. George C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent. Ediia a doua rev[zut[ =i ad[ugit[. Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 317. Ceea ce dore=te foarte deseori s[ pun[ ]n lumin[ V Alecsandri este felul .fantastic ]n care ]i apar peisajele =i aspectele generale ale naturii. Cuvintele„fantastic“, „fantasm[“ etc. revin necontenit ]n scrisul s[u. Umbrele nopii sez[resc ca „fantasme din alt[ lume“. }n timpul c[l[toriei cu diligena „tropotulcailor =i sunetul zurg[l[ilor aveau ceva fantastic“. Autorul are impresia c[ seg[se=te ]n „]mp[r[ia fantasmelor“. }n timpul apusului „natura-ntreag[ seacoper[ cu o hain[ fantastic[“. Luna r[sp`nde=te asupra peisajului „un v[lluminos =i fantastic“ (...). Aceast[ stilizare ]n fantastic a at`tora din ]nf[i=[rilepe care le observ[ dovede=te ]n ce m[sur[ simul de observaie colaboreaz[cu fantezia ]n descrierile lui Alecsandri. Tudor VIANU, Arta prozatorilor rom`ni, Casa de editur[ Litera, Chi=in[u, 1997, p. 75.
  • 3. 340 Vasile Alecsandri Ca =i poezia =i teatrul, proza lui Alecsandri se def[=ur[ pe cele dou[ direciiale epocii ]n care a scris (1840-1880), romantismul =i clasicismul (...). }nnuvela de debut, Buchetiera de la Florena, publicat[ sub titlul Suvenire dinItalia ]n primul num[r al revistei „Dacia literar[“, descoperim aproape toatecaracterele prozei lui Alecsandri =i anume: subiectivitatea (raportareacontinu[ la propria persoan[), observaia naturii exterioare, gustul pentrusenzaional sau anecdot[, darul povestirii, dar =i lipsa inveniei epice,sentimentalismul unit cu ironia =i umorul, predilecia pentru pitoresc =i exotic,aspectul general memorialistic de jurnal. Al. PIRU, Analize =i sinteze critice, Ed. Scrisul rom`nesc, Craiova, 1973, p. 42, 43. Proza lui Alecsandri trece drept partea cea mai viabil[ a literaturii sale,]n sensul c[ se deschide cititorilor de ast[zi chiar peste considerentele istoricecare pot conferi anumitor texte un interes ce amestec[ preocup[rile de =tiin[cu bun[voina estetic[ specioas[. +i cumva este drept s[ fie a=a dac[ neg`ndim c[ proza aceasta suport[ at`t lecturile pariale, ca poezia „barduluide la Mirce=ti“, c`t =i una global[, ca dramele =i comediile. Se ascunde ceva]n ]mprejurarea c[ nuvelele hiperromantice sunt incon=tiente =i lipsite deseriozitate epic[, precum Buchetiera de la Florena (1840). Deoarece Alexcsan-dri este un povestitor ce-=i c`=tig[ lectorii prin deranjarea aristocratic[, picantsuperficial[, l[s`nd pe cititorul de profesie discret ascuns ]n frazele corectelegante, integrate unui discurs de o acuratee diletantic[, ]n=el[toare cu folos.Lui ]i place s[ fie ascultat, f[r[ s[ abuzeze de artificii pretenioase ale oralit[ii:pitorescul material, tematic se acoper[ de o fin[ p`nz[ transparent[ de ironiecare nu e dec`t humor bl`nd, ]nc`ntare la aspectele lumii =i ale vieii. Elpetrece cuviincios, ca un patriot epicurian, la vederea naturii umane =i fizice(Istoria unui galben, Ia=ii ]n 1844, Un salon din Ia=i, O primblare la muni,Borsec, Balta-Alb[, Porojan), mizeriile =i frumuseile, regretul =i ]nduio=areadesfoliindu-se de la conturul minuios f[r[ pedanterie la grotesc. Bun[tatea=i dragostea curat[ de via[ ]i ]nnobileaz[ stilul, d`ndu-i acea elevaieseniorial[ de ins cult, foarte deprins cu ]nelepciunile ]nlesnitei existene demo=ier f[r[ vocaie acaparatoare. Iubitor de priveli=ti str[mo=e=ti, curios fa[de suflete=tile reverberaii ale firii, dar =i pasionat c[l[tor, amator de exotismepolicrome ne]mpov[r[toare, cump[nind descrierea Spaniei =i a Africii arabe]n balana anecdoticii subiri, cosmopolit sedus de aventuri suportabile, cu„dulci“ primejdii, doritor de tov[r[=ii rememorante, chiar excentrice ]n limitele
  • 4. Muntele de Foc 341agreabilului, ]ns[ mai cu seam[ civilizat convenabile, Alecsandri se preumbl[parc[ uneori ]ntr-o patrie =i alteori ]ntr-o str[in[tate cu fa[ de Halima laic[,domestic[: miracolul s-a ]nlocuit cu neprev[zutul, cu pl[cerea itinerariilorfortuite. I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, Editura Minerva, Bucure=ti, 1991, p. 89-90. Proza literar[ a lui Alecsandri debuteaz[ cu Buchetiera de la Florena,din1840, juvenila povestire romantic[, ]mbibat[ de miresmele peisajuluiitalian, =i sf`r=e=te cu ultima fil[ de coresponden[, ce-nchide, ca-ntr-opreioas[ arhiv[, paginile cele mai diverse =i mai vii ale biografiei sale. Maispontan[, mult, cum e =i firesc, dec`t poezia cu ne]nduratele ei canoane,proza literar[ a lui Alecsandri e c`nd plin[ de farmec descriptiv, c`nd denotaiile realiste trecute prin filtrul satirei u=oare, =i c`nd de accentele celeimai autentice confesiuni. Un studiu al limbii literare la Alecsandri trebuie s[purcead[… de la chiar aceast[ tinereasc[ Buchetier[ de la Florena, f[r[ decare evoluia „spiritual[, poetic[ =i de stilist“ a lui Alecsandri nu poate fi]neleas[. (…) }n Buchetiera de la Florena sunt concentrate toate semineletemelor =i motivelor ulterioare. PERPESSICIUS, Alte meniuni de istoriografie literar[ =i folclor (II). 1958- 1962. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1964, p. 44. Rom`nii =i poezia lor (1849-1850)… constituie, din numeroase punctede vedere, ]n cadrul ansamblului scrierilor lui Alecsandri, o adev[rat[ cupol[central[ a creaiei sale ]n proz[. (…) Rom`nii =i poezia lor este poate unicasa bucat[ ]n proz[, ]n care nota de umor sau ironie este cu totul absent[.Dar, ]n afar[ de aceasta, tot ce este esenial ]n Alecsandri vibreaz[ intens ]npaginile acestea, consacrate [ranului rom`n =i creaiei lui artistice – cea dint`iscriere mai temeinic[ pe aceste teme din literatura noastr[, de o a=a mareconsisten[, de un a=a puternic r[sunet, c[ ea reprezint[ o incontestabil[uria=[ piatr[ de hotar nu numai ]n dezvoltarea folcloristicii la noi, dar =i ]ncre=terea ateniei pentru [ran ]n literatura noastr[, dac[ nu cumva chiar ]ngenere ]n |ara noastr[. G. C. NICOLESCU, Proza lui Alecsandri. – }n cartea: A l e c s a n d r i , Proz[. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1966, p. X, XI.
  • 5. 342 Vasile Alecsandri …Povestirea lui Alecsandri (Istoria unui galben) e o c[lduroas[ pledoariepentru desfiinarea =erbiei iganilor, pentru egalitatea ]n drepturi a oamenilor=i pentru demnitatea uman[. Pe fundalul gotesc al unei societ[i ]napoiate,unde tortura =i batjocurirea celor mai mici de c[tre cei mai mari e ]ndrept[it[secole de-a r`ndul de obiceiurile p[m`ntului, figurile tinerilor igani =erbiNedelcu =i Zamfira apar zugr[vite contrastant ]n culori romantice. Pentru areliefa =i mai mult contrastul social revolt[tor, scriitorul mic=oreaz[ comictrufia =i l[comia boiereasc[. }n felul acesta ideea fundamental[ a povestirise contureaz[ impresionant de puternic. Cu toate c[ satira exagereaz[lucrurile, ea presupune o concepere realist[ a vieii. Istoria unui galbendeschide calea literaturii realiste. Dialogul viu =i plin de seva vorbirii populareconstituie elementul principal realist din aceast[ oper[. Vasile COROBAN, Romanul moldovenesc contemporan, Editura Cartea moldoveneasc[, Chi=in[u, 1969, p. 86.