Your SlideShare is downloading. ×
  • Like
Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Now you can save presentations on your phone or tablet

Available for both IPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)

  • 189 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
189
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
1
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. VasileALECSANDRI}N+IR{-TE, M{RG{RITE
  • 2. APRECIERI CRITICE }n fruntea noii mi=c[ri e drept s[ punem pe Vasile Alecsandri. Capal poeziei noastre literare ]n generaia trecut[, poetul Doinelor =iL[crimioarelor, culeg[torul cântecelor populare p[ruse a-=i fi terminatchemarea literar[. +i nici atenia publicului nu mai era ]ndreptat[ sprepoezie; o agitare stearp[ preocupa toate spiritele. Deodat[, dup[ o lung[t[cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ]n izolare la Mirce=ti, =iiernii mult mai grele ce o petrecea izolat ]n literatura [rii sale, poetulnostru re]nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor..., un =ir de poezii,cele mai multe lirice, de regul[ descrieri, câteva idile, toate ]nsufleite deo simire a=a de curat[ =i de puternic[ a naturii, scrise ]ntr-o limb[ a=ade frumoas[, ]ncât au devenit f[r[ comparare cea mai mare podoab[ apoeziei lui Alecsandri, o podoab[ a literaturii române ]ndeob=te. Titu MAIORESCU, Critice, vol. I, Editura pentru literatur[, Bucu- re=ti, 1967, p. 158—159. }n 1840, când Vasile Alecsandri debuteaz[, poezia româneasc[ eradominat[ de puternica personalitate liric[ a lui Grigore Alexandrescu.Poate c[ nu e lipsit[ de ]neles coincidena care juxtapune ]n paginileaceleia=i reviste “Dacia literar[“, de la 1840, nuvela de debut Buchetierade la Florena a lui Alecsandri cu magnifica meditaie poetic[-social[Anul 1840 a lui Grigore Alexandrescu. Pân[ la ]n[limea de cugetare =ipân[ la perfeciunea formal[ a poetului muntean nu se mai ridicase niciunul din poeii vremii, necum unul din cei de mai nainte: nici Eliade,
  • 3. && VASILE ALECSANDRInici Asachi, cu toate parialele lor victorii, nici Cârlova, cu promisiunilelui atât de prematur curmate, =i cu atât mai puin V[c[re=tii sau Conachi.Grigore Alexandrescu taie un adânc =i desp[ritor val troian ]n stepapoeziei române=ti de pân[ la dânsul. Pe al doilea ]l va t[ia Eminescu, lao distan[ destul de simetric[, =i ]ntre aceste dou[ valuri troiane sesitueaz[, ca un podi= dezmierdat de zâne, poezia lui Vasile Alecsandri.Ea =i ]ncepe, de altminteri, sub protecia zânelor locale, mai corect —sub protecia geniului popular, care-l va c[l[uzi de-a lungul ]ntregii luiactivit[i poetice... Ciclul de Doine, elaborat ]ntre 1840 =i 1862, e str[b[tutde ecourile poeziei populare, pe care ]n tov[r[=ia lui Alecu Russo oculege ]n peregrin[rile prin muni. Cu motivele acestea folclorice ]ncare p[trund fie alint[rile, fie vigoarea baladelor, fie superstiii tulbur[toa-re sau de-a dreptul reminiscene haiduce=ti, Alecsandri pune un sigiliudistinct pe hrisovul de nobile tradiii al lirismului nostru... PERPESSICIUS, Alte meniuni de istoriografie literar[ =i folclor (II), 1958— 1962. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1964, p. 6—7. Datorit[ faptului c[ maturizarea mijloacelor creatoare s-a ]nt`lnit[...] cu spiritul naional =i popular =i cu n[zuina lui fierbinte de a elogiaviaa ]nnobilat[ prin munc[, rodnicie =i puritate moral[ a oamenilorsimpli, Alecsandri a izbutit una din marile victorii ale sale =i ale liriciirom`ne=ti. F[r[ nici o exagerare, Pastelurile marcheaz[ trecerea poiezieinoastre pe o treapt[ superioar[ ]n dezvoltarea ei[...]. Dumbrava ro=ie merita, f[r[ ]ndoial[, laudele ce i se aduceau.Folosind tradiia unor ]ncerc[ri mai vechi epice pe teme istorice, cumfusese cele din propria sa creaie, sau din a lui Costache Negruzzi, a luiBolintineanu =i a altora, Alecsandri dep[=ea tot ce se f[cuse p`n[ atunciprin amploare =i prin biruin[ artistic[, marc`nd un moment ]nsemnat,de deplin[ maturitate, ]n creaia sa =i chiar ]n literatura noastr[. Poemuldeschidea drumul unui nou ciclu ]n poezia lui Alecsandri, ceea ce el anumit Legende. Specia nu fusese cu totul absent[ din literatura noastr[
  • 4. }N+IR{-TE, M{RG{RITE &p`n[ atunci, dar poemele lui Alecsandri au un timbru nou ]n ansamblullor, ]mbin`nd ]n mod ingenios izvoarele istorice =i vibraia patriotismuluicu bogate elemente folclorice, cum este ]n acea nepieritoare capodoper[a literaturii noastre, care e Dan, c[pitan de plai. G. C. NICOLESCU, Viaa lui Vasile Alecsandri. Ediia a doua, rev[zut[. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1965, p. 504, 532. Cu Pastelurile Alecsandri atinge treapta deplinei maturiz[ri atalentului. Versul ]=i p[streaz[ simplitatea, cursivitatea, limpezimea, evit`nd]n schimb poncifele =i spaiile apoase, rezolvate alt[dat[ prin automatismeverbale. Formula compoziional[, de obicei de patru strofe, recurge la omic[ ]nscenare, terminat[ adesea ]n poant[, pentru destinderea atmosferei.Ansamblul e arhitectonic, posed[ o organizare temporal[ =i se reazem[solid pe netezimea =i finisarea ]ngrijit[ a fiec[rui element de sprijin.Imaginea, bazat[ pe percepie, traduce momentan senzaia, f[r[ digresiunisau paranteze. Tabloul se ]ncheag[ prin juxtapunere, e dinamic =i concis. Paul CORNEA, Alecsandri. Pasteluri. Colecia “Texte comentate”. Editura Albatros, Bucure=ti, 1972, p. 48. ...Când Alecsandri se m[rgine=te la ]nf[i=[rile ]ntâmpl[toare alenaturii, când nici un curent pasional nu str[bate dedesubturile zugr[veliisale, când ]n toat[ procedarea sa m[rturise=te preocupare realist[ de afixa am[nuntul precis, el dovede=te ]n acela=i timp c[ natura =i viaaaceasta nu este pentru el nici problem[, nici obiect compensatoriu pentrudezam[girile existenei, ci izvor permanent de ]ncântare, dezgustat culini=tea omului garantat de o singur[ posesiune. Se =tie c[ Schiller f[ceadin nostalgia fa[ de natur[, ]n contrast cu familiaritatea naiv[ a omului]n mijlocul ei, temeiul deosebirii dintre moderni =i clasici. }n luminaacestei diferenieri Alecsandri este un clasic =i la aceast[ surs[ de clasicism
  • 5.  VASILE ALECSANDRIne putem totdeauna ]ntoarce cu o sete pe care nici ast[zi, nici ]n trecutulliteraturii române=ti, nimic nu o poate ]ndestula mai bine. Tudor VIANU, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, Bucure=ti, 1970, p. 41—42. Producia de versuri corecte a lui Vasile Alecsandri este vast[ cum secuvine unui harnic scriitor de profesie, dar nota comun[ a inspiraiei,fragilitatea sensibilit[ii dau un caracter adeseori fastidios acestei facil ]ntinseopere, totu=i ]nviorat[ printr-o uimitor de organic[ ]ntrep[trundere cu lirismulpopular, dincolo de puternicele influene ale literaturii franceze contem-porane; versurile corecte ale lui Alecsandri ]nving scleroza versurilor corecteale lui Negruzzi, fa[ de care par ]mprim[v[rate. }n acea epoc[ era la noi ominune s[ dai cadenei scurte naturalee artistic[, iar minunea odat[ ]nf[ptuit[s-a r[sfrânt binef[c[tor =i asupra cadenelor lungi. Alecsandri a respinsteoretic “versurile t[r[g[nate de l6 picioare”, ce se practicau la ]nceputulveacului al nou[sprezecelea =i, oricât de apoas[, avântata senzualitate a unorritmuri mai s[lt[ree a ap[rut atunci ca o eliberare. Dar conturul liric adev[ratal poetului se cere desprins cu r[bdare dintre dulceg[riile neostenite, dintreostenitoare clarit[i, dintre poncife repetate, pe un teritoriu estetic lagunar.C[ci poeziile integral realizate r[mân puine: Maiorului Iancu Bran,Dezrobirea iganilor, Od[ c[tre Bahlui, Zimbrul =i Vulpea, Curcile,Roman[, Adio Moldovei, Noaptea sfântului Andrii, Sfâr=itul iernii=i Oaspeii prim[verii, primele =ase scrise ]ntre 1843 =i 1850, ultimele —]ntre1853 =i 1868, dintre care patru social-patriotice, dou[ fabule, dou[pasteluri, una amabil satiric[ =i alta erotic[. Preeminena tematicii civice ]naceast[ minim[ statistic[ de culme nu este ]ntâmpl[toare, ]ntrucât ]ntreagaoper[ a lui Alecsandri (poezie, teatru, proz[) e str[b[tut[ de acute preocup[risociale =i sentimente patriotice, ideologia pa=optismului reflectându-se aiciestetic ]n modul cel mai conving[tor. I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii române, Editura Minerva,Bucure=ti, 1991, p. 80.
  • 6. }N+IR{-TE, M{RG{RITE  }n legende, de=i f[r[ imaginaia luxuriant[ a lui Hugo =i viziunile luiciclopice, inspirându-se din cronici =i din basme, Alecsandri r[mâne celmai bun poet epic român. Dumbrava Ro=ie (1872) e o mic[ epopeedin vremea lui +tefan cel Mare; Dan, c[pitan de plai (1874), un poemeroic, Hodja Murad Pa=a, vizirul sultanului Ahmet — 1604, Murad Gazisultanul =i Becri Mustafa ]=i scot subiectele din Istoria ImperiuluiOtoman de Cantemir. Grui-Sânger, Ghioaga lui Briar, R[zbunarealui Statu-Palm[, Legenda rândunic[i, Legenda ciocârliei, Legendal[crimioarei =i Legenda crinului au subiect de basm sau de mitologie,ultimele putând fi raportate la Metamorfozele lui Ovidiu. P[dureainfernal[, Codrul-f[r[-via[ al lui Grui-Sânger, goana lui Briar (un felde Briareu) dup[ n[luca minii sale, competiia dintre Sfarm[-Piatr[ =iStrâmb[-Lemne ]n R[zbunarea lui Statu-Palm[, zborul Liei ]nsprepalatul Soarelui pe calul Graur sunt evocate cu mijloace afar[ din comun,dup[ cum Pohod na Sybir, simpl[ legend[ la o litografie dup[ o pictur[de Arthur Grother, ofer[ o imagine de neuitat. Ca =i atâtea poezii dinciclul Suvenire =i din cele dou[ cicluri Varia, poeziile din ciclul Osta=iino=tri, balade din r[zboiul de independen[ de la 1877, scrise concomi-tent cu desf[=urarea evenimentelor, conserv[ nealterat memoria lor. Al.PIRU, Istoria literaturii române, Bucure=ti, Editura Grai =i suflet — Cultura Naional[, 1994, p. 61—62. Alecsandri are incontestabilul merit de a-i fi l[sat lui Eminescu unexemplu de voin[, de sintez[. Plugul eminescian se ]mplânt[ u=or ]ntr-un p[mânt hr[nit cu r[d[cinile vii ale creaiei alecsandriene. Mihai CIMPOI, Sfinte firi vizionare, Chi=in[u, CPRI “Anons S. Ungurean”, 1995, p. 8.