Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)

on

  • 473 views

 

Statistics

Views

Total Views
473
Views on SlideShare
473
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri) Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri) Document Transcript

  • VasileALECSANDRI}N+IR{-TE, M{RG{RITE
  • APRECIERI CRITICE }n fruntea noii mi=c[ri e drept s[ punem pe Vasile Alecsandri. Capal poeziei noastre literare ]n generaia trecut[, poetul Doinelor =iL[crimioarelor, culeg[torul cântecelor populare p[ruse a-=i fi terminatchemarea literar[. +i nici atenia publicului nu mai era ]ndreptat[ sprepoezie; o agitare stearp[ preocupa toate spiritele. Deodat[, dup[ o lung[t[cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ]n izolare la Mirce=ti, =iiernii mult mai grele ce o petrecea izolat ]n literatura [rii sale, poetulnostru re]nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor..., un =ir de poezii,cele mai multe lirice, de regul[ descrieri, câteva idile, toate ]nsufleite deo simire a=a de curat[ =i de puternic[ a naturii, scrise ]ntr-o limb[ a=ade frumoas[, ]ncât au devenit f[r[ comparare cea mai mare podoab[ apoeziei lui Alecsandri, o podoab[ a literaturii române ]ndeob=te. Titu MAIORESCU, Critice, vol. I, Editura pentru literatur[, Bucu- re=ti, 1967, p. 158—159. }n 1840, când Vasile Alecsandri debuteaz[, poezia româneasc[ eradominat[ de puternica personalitate liric[ a lui Grigore Alexandrescu.Poate c[ nu e lipsit[ de ]neles coincidena care juxtapune ]n paginileaceleia=i reviste “Dacia literar[“, de la 1840, nuvela de debut Buchetierade la Florena a lui Alecsandri cu magnifica meditaie poetic[-social[Anul 1840 a lui Grigore Alexandrescu. Pân[ la ]n[limea de cugetare =ipân[ la perfeciunea formal[ a poetului muntean nu se mai ridicase niciunul din poeii vremii, necum unul din cei de mai nainte: nici Eliade,
  • && VASILE ALECSANDRInici Asachi, cu toate parialele lor victorii, nici Cârlova, cu promisiunilelui atât de prematur curmate, =i cu atât mai puin V[c[re=tii sau Conachi.Grigore Alexandrescu taie un adânc =i desp[ritor val troian ]n stepapoeziei române=ti de pân[ la dânsul. Pe al doilea ]l va t[ia Eminescu, lao distan[ destul de simetric[, =i ]ntre aceste dou[ valuri troiane sesitueaz[, ca un podi= dezmierdat de zâne, poezia lui Vasile Alecsandri.Ea =i ]ncepe, de altminteri, sub protecia zânelor locale, mai corect —sub protecia geniului popular, care-l va c[l[uzi de-a lungul ]ntregii luiactivit[i poetice... Ciclul de Doine, elaborat ]ntre 1840 =i 1862, e str[b[tutde ecourile poeziei populare, pe care ]n tov[r[=ia lui Alecu Russo oculege ]n peregrin[rile prin muni. Cu motivele acestea folclorice ]ncare p[trund fie alint[rile, fie vigoarea baladelor, fie superstiii tulbur[toa-re sau de-a dreptul reminiscene haiduce=ti, Alecsandri pune un sigiliudistinct pe hrisovul de nobile tradiii al lirismului nostru... PERPESSICIUS, Alte meniuni de istoriografie literar[ =i folclor (II), 1958— 1962. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1964, p. 6—7. Datorit[ faptului c[ maturizarea mijloacelor creatoare s-a ]nt`lnit[...] cu spiritul naional =i popular =i cu n[zuina lui fierbinte de a elogiaviaa ]nnobilat[ prin munc[, rodnicie =i puritate moral[ a oamenilorsimpli, Alecsandri a izbutit una din marile victorii ale sale =i ale liriciirom`ne=ti. F[r[ nici o exagerare, Pastelurile marcheaz[ trecerea poiezieinoastre pe o treapt[ superioar[ ]n dezvoltarea ei[...]. Dumbrava ro=ie merita, f[r[ ]ndoial[, laudele ce i se aduceau.Folosind tradiia unor ]ncerc[ri mai vechi epice pe teme istorice, cumfusese cele din propria sa creaie, sau din a lui Costache Negruzzi, a luiBolintineanu =i a altora, Alecsandri dep[=ea tot ce se f[cuse p`n[ atunciprin amploare =i prin biruin[ artistic[, marc`nd un moment ]nsemnat,de deplin[ maturitate, ]n creaia sa =i chiar ]n literatura noastr[. Poemuldeschidea drumul unui nou ciclu ]n poezia lui Alecsandri, ceea ce el anumit Legende. Specia nu fusese cu totul absent[ din literatura noastr[
  • }N+IR{-TE, M{RG{RITE &p`n[ atunci, dar poemele lui Alecsandri au un timbru nou ]n ansamblullor, ]mbin`nd ]n mod ingenios izvoarele istorice =i vibraia patriotismuluicu bogate elemente folclorice, cum este ]n acea nepieritoare capodoper[a literaturii noastre, care e Dan, c[pitan de plai. G. C. NICOLESCU, Viaa lui Vasile Alecsandri. Ediia a doua, rev[zut[. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1965, p. 504, 532. Cu Pastelurile Alecsandri atinge treapta deplinei maturiz[ri atalentului. Versul ]=i p[streaz[ simplitatea, cursivitatea, limpezimea, evit`nd]n schimb poncifele =i spaiile apoase, rezolvate alt[dat[ prin automatismeverbale. Formula compoziional[, de obicei de patru strofe, recurge la omic[ ]nscenare, terminat[ adesea ]n poant[, pentru destinderea atmosferei.Ansamblul e arhitectonic, posed[ o organizare temporal[ =i se reazem[solid pe netezimea =i finisarea ]ngrijit[ a fiec[rui element de sprijin.Imaginea, bazat[ pe percepie, traduce momentan senzaia, f[r[ digresiunisau paranteze. Tabloul se ]ncheag[ prin juxtapunere, e dinamic =i concis. Paul CORNEA, Alecsandri. Pasteluri. Colecia “Texte comentate”. Editura Albatros, Bucure=ti, 1972, p. 48. ...Când Alecsandri se m[rgine=te la ]nf[i=[rile ]ntâmpl[toare alenaturii, când nici un curent pasional nu str[bate dedesubturile zugr[veliisale, când ]n toat[ procedarea sa m[rturise=te preocupare realist[ de afixa am[nuntul precis, el dovede=te ]n acela=i timp c[ natura =i viaaaceasta nu este pentru el nici problem[, nici obiect compensatoriu pentrudezam[girile existenei, ci izvor permanent de ]ncântare, dezgustat culini=tea omului garantat de o singur[ posesiune. Se =tie c[ Schiller f[ceadin nostalgia fa[ de natur[, ]n contrast cu familiaritatea naiv[ a omului]n mijlocul ei, temeiul deosebirii dintre moderni =i clasici. }n luminaacestei diferenieri Alecsandri este un clasic =i la aceast[ surs[ de clasicism
  •  VASILE ALECSANDRIne putem totdeauna ]ntoarce cu o sete pe care nici ast[zi, nici ]n trecutulliteraturii române=ti, nimic nu o poate ]ndestula mai bine. Tudor VIANU, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, Bucure=ti, 1970, p. 41—42. Producia de versuri corecte a lui Vasile Alecsandri este vast[ cum secuvine unui harnic scriitor de profesie, dar nota comun[ a inspiraiei,fragilitatea sensibilit[ii dau un caracter adeseori fastidios acestei facil ]ntinseopere, totu=i ]nviorat[ printr-o uimitor de organic[ ]ntrep[trundere cu lirismulpopular, dincolo de puternicele influene ale literaturii franceze contem-porane; versurile corecte ale lui Alecsandri ]nving scleroza versurilor corecteale lui Negruzzi, fa[ de care par ]mprim[v[rate. }n acea epoc[ era la noi ominune s[ dai cadenei scurte naturalee artistic[, iar minunea odat[ ]nf[ptuit[s-a r[sfrânt binef[c[tor =i asupra cadenelor lungi. Alecsandri a respinsteoretic “versurile t[r[g[nate de l6 picioare”, ce se practicau la ]nceputulveacului al nou[sprezecelea =i, oricât de apoas[, avântata senzualitate a unorritmuri mai s[lt[ree a ap[rut atunci ca o eliberare. Dar conturul liric adev[ratal poetului se cere desprins cu r[bdare dintre dulceg[riile neostenite, dintreostenitoare clarit[i, dintre poncife repetate, pe un teritoriu estetic lagunar.C[ci poeziile integral realizate r[mân puine: Maiorului Iancu Bran,Dezrobirea iganilor, Od[ c[tre Bahlui, Zimbrul =i Vulpea, Curcile,Roman[, Adio Moldovei, Noaptea sfântului Andrii, Sfâr=itul iernii=i Oaspeii prim[verii, primele =ase scrise ]ntre 1843 =i 1850, ultimele —]ntre1853 =i 1868, dintre care patru social-patriotice, dou[ fabule, dou[pasteluri, una amabil satiric[ =i alta erotic[. Preeminena tematicii civice ]naceast[ minim[ statistic[ de culme nu este ]ntâmpl[toare, ]ntrucât ]ntreagaoper[ a lui Alecsandri (poezie, teatru, proz[) e str[b[tut[ de acute preocup[risociale =i sentimente patriotice, ideologia pa=optismului reflectându-se aiciestetic ]n modul cel mai conving[tor. I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii române, Editura Minerva,Bucure=ti, 1991, p. 80.
  • }N+IR{-TE, M{RG{RITE  }n legende, de=i f[r[ imaginaia luxuriant[ a lui Hugo =i viziunile luiciclopice, inspirându-se din cronici =i din basme, Alecsandri r[mâne celmai bun poet epic român. Dumbrava Ro=ie (1872) e o mic[ epopeedin vremea lui +tefan cel Mare; Dan, c[pitan de plai (1874), un poemeroic, Hodja Murad Pa=a, vizirul sultanului Ahmet — 1604, Murad Gazisultanul =i Becri Mustafa ]=i scot subiectele din Istoria ImperiuluiOtoman de Cantemir. Grui-Sânger, Ghioaga lui Briar, R[zbunarealui Statu-Palm[, Legenda rândunic[i, Legenda ciocârliei, Legendal[crimioarei =i Legenda crinului au subiect de basm sau de mitologie,ultimele putând fi raportate la Metamorfozele lui Ovidiu. P[dureainfernal[, Codrul-f[r[-via[ al lui Grui-Sânger, goana lui Briar (un felde Briareu) dup[ n[luca minii sale, competiia dintre Sfarm[-Piatr[ =iStrâmb[-Lemne ]n R[zbunarea lui Statu-Palm[, zborul Liei ]nsprepalatul Soarelui pe calul Graur sunt evocate cu mijloace afar[ din comun,dup[ cum Pohod na Sybir, simpl[ legend[ la o litografie dup[ o pictur[de Arthur Grother, ofer[ o imagine de neuitat. Ca =i atâtea poezii dinciclul Suvenire =i din cele dou[ cicluri Varia, poeziile din ciclul Osta=iino=tri, balade din r[zboiul de independen[ de la 1877, scrise concomi-tent cu desf[=urarea evenimentelor, conserv[ nealterat memoria lor. Al.PIRU, Istoria literaturii române, Bucure=ti, Editura Grai =i suflet — Cultura Naional[, 1994, p. 61—62. Alecsandri are incontestabilul merit de a-i fi l[sat lui Eminescu unexemplu de voin[, de sintez[. Plugul eminescian se ]mplânt[ u=or ]ntr-un p[mânt hr[nit cu r[d[cinile vii ale creaiei alecsandriene. Mihai CIMPOI, Sfinte firi vizionare, Chi=in[u, CPRI “Anons S. Ungurean”, 1995, p. 8.