SlideShare a Scribd company logo
1 of 10
Download to read offline
Epilepsie	
  
„Boală	
  Sacră“	
  	
  
De)iniţie 	
   	
  	
  
•  O	
  tulburare	
  neurologică	
  cronică	
  care	
  se	
  manifestă	
  
prin	
  crize	
  epilep8ce	
  repetate	
  (atacuri	
  sau	
  convulsii),	
  
care	
  rezultă	
  din	
  descărcarea	
  paroxis8că	
  necontrolată	
  
de	
  neuroni	
  în	
  cadrul	
  sistemului	
  nervos	
  central	
  (boala	
  
materiei	
  cenuşii).	
  
•  Manifestările	
  clinice	
  variază	
  de	
  la	
  convulsii	
  motorii	
  
majore	
  la	
  o	
  scurtă	
  perioadă	
  de	
  lipsă	
  de	
  conş8inţă.	
  
Natura	
  stereo8pizată	
  şi	
  incontrolabilă	
  ale	
  atacurilor	
  
este	
  o	
  caracteris8că	
  a	
  epilepsiei.	
  
•  De	
  asemenea,	
  ca	
  tulburări	
  psihice	
  există	
  
•  stări	
  psiho8ce	
  cronice	
  
•  modificări	
  specifice	
  de	
  personalitate	
  cu	
  un	
  declin	
  de	
  
inteligenţă	
  (demenţă	
  epilep8că)	
  
Epidemiologia	
  şi	
  cursul	
  
•  Epilepsia,	
  de	
  obicei,	
  se	
  prezintă	
  în	
  copilărie	
  sau	
  
adolescenţă,	
  dar	
  poate	
  să	
  apară	
  pentru	
  prima	
  dată,	
  
la	
  orice	
  vîrstă.	
  
Epidemiologia	
  şi	
  cursul	
  	
  
•  5%	
  din	
  populaţie	
  suferă	
  un	
  singur	
  atac	
  la	
  un	
  moment	
  
dat	
  
•  0.5-­‐1%	
  din	
  populaţie	
  au	
  atacuri	
  recurente	
  =	
  
EPILEPSIE	
  
•  70%	
  =	
  bine	
  controlaţi	
  cu	
  medicamente	
  (remisii	
  
prelungite);	
  	
  
•  30%	
  din	
  cazuri	
  de	
  pilepsie	
  sunt,	
  cel	
  puţin	
  parţial,	
  
rezistente	
  la	
  tratamente	
  cu	
  medicamente	
  =	
  
EPILEPSIE	
  PERSISTENTĂ.	
  
Epilepsie	
  -­‐	
  Clasi)icări	
  
• Clasificarea	
  modernă	
  a	
  epilepsii	
  se	
  bazează	
  
pe	
  natura	
  crizelor,	
  mai	
  degrabă	
  decît	
  de	
  
prezenţa	
  sau	
  absenţa	
  unei	
  cauze	
  care	
  stă	
  
la	
  bază.	
  
• Crizele,	
  care	
  încep	
  focal	
  dintr-­‐o	
  locaţie	
  
unică	
  în	
  cadrul	
  unei	
  emisfere,	
  sunt	
  asZel	
  
dis8nse	
  de	
  cele	
  cu	
  un	
  caracter	
  generalizat.	
  
Crize	
  generalizate	
  	
  
•  Absenţe	
  	
  
•  Crize	
  mioclonice	
  
•  Crize	
  clonice	
  
•  Crize	
  tonice	
  
•  Crize	
  atonice	
  
Epilepsie	
  	
  
Diagnosticul	
  Diferanţiat	
  
Următoarele	
  ar	
  trebui	
  să	
  fie	
  luate	
  în	
  considerare	
  la	
  diferite	
  grade	
  de	
  
epilepsie:	
  
•  Atacuri	
  Sincopă	
  (atunci	
  cînd	
  pacientul	
  stă	
  în	
  picioare;	
  rezultă	
  din	
  
reducerea	
  globală	
  a	
  fluxului	
  sanguin	
  cerebral,	
  paloare	
  prodromală,	
  
greaţă,	
  transpiraţie;	
  spasme!)	
  
•  Aritmii	
  cardiace	
  (de	
  exemplu,	
  atacurile	
  lui	
  Adams-­‐Stokes).	
  Reţinerea	
  
prelungită	
  a	
  ratei	
  cardiace	
  va	
  duce	
  treptat	
  la	
  pierderea	
  conş8enţei	
  -­‐	
  
spasme!	
  
•  Migrene	
  (evoluţia	
  lentă	
  a	
  simptomelor	
  hemisensorii	
  sau	
  hemimotorii	
  
în	
  migrenă	
  complicată	
  contrastează	
  cu	
  “răspîndirea”	
  mai	
  rapidă	
  a	
  
acestei	
  manifestări	
  în	
  Criză	
  Parţială	
  Simplă.	
  Migrena	
  bazilară	
  poate	
  
duce	
  la	
  pierderea	
  conş8enţei!	
  
•  Hipoglicemia	
  –	
  pot	
  apărea	
  convulsii	
  sau	
  tulburări	
  de	
  comportament	
  
intermitente	
  
•  Narcolepsie	
  –	
  episoade	
  de	
  adormire	
  bruscă	
  necorespunzătoare	
  
•  Atacuri	
  de	
  panică	
  
•  PSEUDCRIZE	
  -­‐	
  tulburări	
  psihosoma8ce	
  şi	
  de	
  personalitate.	
  
Epilepsie	
  -­‐	
  Tratament	
  
•  Majoritatea	
  pacienţilor	
  reacţionează	
  la	
  terapia	
  cu	
  
medicamente	
  (an8convulsivante).	
  	
  
•  Regulile	
  de	
  bază	
  ale	
  tratamentului	
  cu	
  medicamente:	
  	
  
•  Tratamentul	
  medicamentos	
  trebuie	
  să	
  fie	
  simplu,	
  
folosind,	
  de	
  preferinţă	
  un	
  an8convulsivant	
  
(monoterapie).	
  	
  
•  "Start	
  jos,	
  creştere	
  lentă".	
  	
  
•  Politerapia	
  trebuie	
  să	
  fie	
  evitată	
  în	
  special	
  fiindcă	
  
interacţiunea	
  medicamentoasă	
  are	
  loc	
  între	
  
an8convulsivante	
  majore.	
  
•  Cele	
  mai	
  frecvente	
  medicamente	
  u8lizate	
  în	
  prac8ca	
  clinică	
  sunt:	
  
carbamazepina,	
  valproatul	
  de	
  sodiu,	
  fenitoina	
  (medicamente	
  de	
  prima	
  linie)	
  
Lamotrigina,	
  Topiramatul,	
  Leve8racetamul,	
  Pregabalinul	
  (medicamente	
  
an8epilep8ce	
  noi)	
  
Epilepsie	
  –	
  Tratament	
  (cont.)	
  
•  Dacă	
  pacientul	
  nu	
  manifestă	
  crize	
  8mp	
  de	
  trei	
  ani,	
  ar	
  trebui	
  să	
  
fie	
  luată	
  în	
  considerare	
  abs8nenţa	
  de	
  farmacoterapie.	
  	
  
•  Retragerea	
  ar	
  trebui	
  să	
  fie	
  efectuată	
  numai	
  dacă	
  pacientul	
  este	
  
sigur	
  că	
  un	
  atac	
  ulterior	
  nu	
  ar	
  influenţa	
  angajarea	
  etc.	
  (de	
  
exemplu,	
  permisul	
  de	
  conducere).	
  	
  
•  Abs8nenţa	
  ar	
  trebui	
  să	
  fie	
  realizată	
  foarte	
  atent	
  şi	
  încet!	
  20%	
  
din	
  pacienţi	
  vor	
  suferi	
  un	
  atac	
  ulterior	
  în	
  termen	
  de	
  2	
  ani.	
  
•  Riscul	
  de	
  teratogenitate	
  este	
  bine	
  cunoscut	
  (~	
  5%),	
  în	
  special	
  cu	
  
valproatul,	
  dar	
  terapia	
  de	
  abs8nenţă	
  medicală	
  în	
  cazul	
  sarcinii	
  
este	
  mai	
  riscant	
  decît	
  con8nuarea.	
  Femeile	
  epilep8ce	
  trebuie	
  
să	
  fie	
  conş8ente	
  de	
  această	
  problemă	
  şi	
  trebuie	
  să	
  fie	
  
recomandată	
  planificarea	
  familială	
  amănunţită.	
  	
  
•  Peste	
  90%	
  dintre	
  femeile	
  cu	
  epilepsie	
  gravide	
  vor	
  da	
  naştere	
  
unui	
  copil	
  normal.	
  
Statut	
  Epileptic	
  
•  O	
  condiţie	
  atunci	
  cînd	
  conş8inţa	
  nu	
  se	
  întoarce	
  între	
  crize	
  
pentru	
  mai	
  mult	
  de	
  30	
  min.	
  Această	
  stare	
  poate	
  pune	
  în	
  
pericol	
  viaţa	
  prin	
  dezvoltarea	
  pirexiei,	
  comei	
  şi	
  aprofundării	
  
colapsului	
  circulatoriu.	
  Moartea	
  apare	
  la	
  5-­‐10%	
  de	
  pacienţi.	
  
•  Statutul	
  epilep8c	
  poate	
  apărea	
  în	
  cazul	
  leziunilor	
  lobul	
  frontal	
  
(inclusiv	
  accidentul	
  vascular	
  cerebral),	
  în	
  urma	
  prejudicierii	
  
capului,	
  reducerii	
  terapiei	
  cu	
  medicamente,	
  abs8nenţei	
  
alcoolice,	
  intoxicaţiei	
  cu	
  droguri,	
  tulburării	
  metabolice	
  sau	
  a	
  
sarcinii.	
  
•  Tratament:	
  medicamente	
  an8epilep8ce,	
  anestezice	
  
intravenos,	
  în	
  general,	
  terapia	
  trebuie	
  începută	
  imediat.	
  

More Related Content

What's hot

Boala parkinson
Boala parkinsonBoala parkinson
Boala parkinsonadina_1374
 
Read more about talonwrightias
Read more about talonwrightiasRead more about talonwrightias
Read more about talonwrightiastaylordixonkdn
 
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieAspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieTraian Mihaescu
 
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia c
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia cMladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia c
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia cTraian Mihaescu
 
Tulburarea Obsesiv Compulsiva
Tulburarea Obsesiv CompulsivaTulburarea Obsesiv Compulsiva
Tulburarea Obsesiv Compulsivaguest5989655
 
Scleroza multipla
Scleroza multiplaScleroza multipla
Scleroza multiplaCodrut Tutu
 
10.1 accidentele vasculare cerebrale
10.1 accidentele vasculare cerebrale10.1 accidentele vasculare cerebrale
10.1 accidentele vasculare cerebraledanafarcasanu1
 
Insomnia prezentare articol
Insomnia prezentare articolInsomnia prezentare articol
Insomnia prezentare articolTraian Mihaescu
 
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Si
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres SiTulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Si
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Siguest5989655
 
Sistemul endocrin in apneea de somn
Sistemul endocrin in apneea de somnSistemul endocrin in apneea de somn
Sistemul endocrin in apneea de somnTraian Mihaescu
 
Cauze de somnolenta diurna excesiva
Cauze  de somnolenta diurna excesivaCauze  de somnolenta diurna excesiva
Cauze de somnolenta diurna excesivaTraian Mihaescu
 

What's hot (19)

Rcp
RcpRcp
Rcp
 
Convulsii
ConvulsiiConvulsii
Convulsii
 
Boala parkinson
Boala parkinsonBoala parkinson
Boala parkinson
 
Crizele comitiale
Crizele comitialeCrizele comitiale
Crizele comitiale
 
Migrena
MigrenaMigrena
Migrena
 
Convulsii Febrile
Convulsii FebrileConvulsii Febrile
Convulsii Febrile
 
Read more about talonwrightias
Read more about talonwrightiasRead more about talonwrightias
Read more about talonwrightias
 
Dementastd
DementastdDementastd
Dementastd
 
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieAspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
 
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia c
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia cMladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia c
Mladinovici oana & coseru alexandru, gr. 35, seia c
 
Tulburarea Obsesiv Compulsiva
Tulburarea Obsesiv CompulsivaTulburarea Obsesiv Compulsiva
Tulburarea Obsesiv Compulsiva
 
Scleroza multipla
Scleroza multiplaScleroza multipla
Scleroza multipla
 
10.1 accidentele vasculare cerebrale
10.1 accidentele vasculare cerebrale10.1 accidentele vasculare cerebrale
10.1 accidentele vasculare cerebrale
 
Boala parkinson
Boala parkinsonBoala parkinson
Boala parkinson
 
Insomnia prezentare articol
Insomnia prezentare articolInsomnia prezentare articol
Insomnia prezentare articol
 
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Si
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres SiTulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Si
Tulburarile Nevrotice, Tulburarile Legate De Stres Si
 
Sistemul endocrin in apneea de somn
Sistemul endocrin in apneea de somnSistemul endocrin in apneea de somn
Sistemul endocrin in apneea de somn
 
Tulburari de somn
Tulburari de somnTulburari de somn
Tulburari de somn
 
Cauze de somnolenta diurna excesiva
Cauze  de somnolenta diurna excesivaCauze  de somnolenta diurna excesiva
Cauze de somnolenta diurna excesiva
 

Similar to 2 c epilepsie

Ghid de tratament in epilepsie
Ghid de tratament in epilepsie Ghid de tratament in epilepsie
Ghid de tratament in epilepsie Alina Todinca
 
Come - studenti 2017.pptx
Come  - studenti 2017.pptxCome  - studenti 2017.pptx
Come - studenti 2017.pptxAndreeaBanica5
 
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptxStefanChetraru
 
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.ro
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.roTotul despre Scleroza Multipla | alternamed.ro
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.roSorin Ciprian
 
Tetralogia Fallot.pptx
Tetralogia Fallot.pptxTetralogia Fallot.pptx
Tetralogia Fallot.pptxPiclonCristina
 
Afectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorAfectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorMocanu Alexa
 
prezentare despre boli nervoase
prezentare despre boli nervoaseprezentare despre boli nervoase
prezentare despre boli nervoasessuser547f7f1
 
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegiciMădălin Buțurcă
 
Terapia intensiva a socului
Terapia intensiva a soculuiTerapia intensiva a socului
Terapia intensiva a soculuiiulia varadi
 
Subiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioSubiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioAlexandra Ally
 
Tulburari Ale Somnului
Tulburari Ale SomnuluiTulburari Ale Somnului
Tulburari Ale Somnului1Leu
 
Introducere in-somnologie
Introducere in-somnologieIntroducere in-somnologie
Introducere in-somnologieTraian Mihaescu
 
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.pptMirelaCimpanu
 
Socul+anafilactic (1)
Socul+anafilactic (1)Socul+anafilactic (1)
Socul+anafilactic (1)Pasoiu Cata
 

Similar to 2 c epilepsie (20)

Ghid de tratament in epilepsie
Ghid de tratament in epilepsie Ghid de tratament in epilepsie
Ghid de tratament in epilepsie
 
Come - studenti 2017.pptx
Come  - studenti 2017.pptxCome  - studenti 2017.pptx
Come - studenti 2017.pptx
 
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx
501110216-Miocardita-Acuta-Virala-La-Copii.pptx
 
mare proiect.pptx
mare proiect.pptxmare proiect.pptx
mare proiect.pptx
 
Extrasistole
ExtrasistoleExtrasistole
Extrasistole
 
Sindromul inimii frante
Sindromul inimii franteSindromul inimii frante
Sindromul inimii frante
 
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.ro
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.roTotul despre Scleroza Multipla | alternamed.ro
Totul despre Scleroza Multipla | alternamed.ro
 
Tetralogia Fallot.pptx
Tetralogia Fallot.pptxTetralogia Fallot.pptx
Tetralogia Fallot.pptx
 
Afectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulatorAfectiunile sistemului circulator
Afectiunile sistemului circulator
 
Sindrom Coronarian Acut
Sindrom Coronarian AcutSindrom Coronarian Acut
Sindrom Coronarian Acut
 
Tetralogia fallot
Tetralogia fallotTetralogia fallot
Tetralogia fallot
 
prezentare despre boli nervoase
prezentare despre boli nervoaseprezentare despre boli nervoase
prezentare despre boli nervoase
 
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici
47678305 a-sechelelor-post-avc-la-hemiplegici
 
Terapia intensiva a socului
Terapia intensiva a soculuiTerapia intensiva a socului
Terapia intensiva a socului
 
3_AVC-71179.pdf
3_AVC-71179.pdf3_AVC-71179.pdf
3_AVC-71179.pdf
 
Subiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardioSubiecte afectiuni cardio
Subiecte afectiuni cardio
 
Tulburari Ale Somnului
Tulburari Ale SomnuluiTulburari Ale Somnului
Tulburari Ale Somnului
 
Introducere in-somnologie
Introducere in-somnologieIntroducere in-somnologie
Introducere in-somnologie
 
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
 
Socul+anafilactic (1)
Socul+anafilactic (1)Socul+anafilactic (1)
Socul+anafilactic (1)
 

Recently uploaded

CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlCURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlARINAGAINA2
 
Organizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityOrganizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityHGTCLibrary
 
ClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxNuckles
 
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie bunaStihariSvetlana1
 
Rolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxRolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxMarianaStoineac2
 
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
comunicarea  cu clientii sau beneficiariicomunicarea  cu clientii sau beneficiarii
comunicarea cu clientii sau beneficiariilupucornelia1975
 
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfInteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfToporanCristina
 

Recently uploaded (7)

CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlCURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
 
Organizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityOrganizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue University
 
ClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptx
 
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
 
Rolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxRolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptx
 
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
comunicarea  cu clientii sau beneficiariicomunicarea  cu clientii sau beneficiarii
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
 
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfInteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
 

2 c epilepsie

  • 2. De)iniţie       •  O  tulburare  neurologică  cronică  care  se  manifestă   prin  crize  epilep8ce  repetate  (atacuri  sau  convulsii),   care  rezultă  din  descărcarea  paroxis8că  necontrolată   de  neuroni  în  cadrul  sistemului  nervos  central  (boala   materiei  cenuşii).   •  Manifestările  clinice  variază  de  la  convulsii  motorii   majore  la  o  scurtă  perioadă  de  lipsă  de  conş8inţă.   Natura  stereo8pizată  şi  incontrolabilă  ale  atacurilor   este  o  caracteris8că  a  epilepsiei.   •  De  asemenea,  ca  tulburări  psihice  există   •  stări  psiho8ce  cronice   •  modificări  specifice  de  personalitate  cu  un  declin  de   inteligenţă  (demenţă  epilep8că)  
  • 3. Epidemiologia  şi  cursul   •  Epilepsia,  de  obicei,  se  prezintă  în  copilărie  sau   adolescenţă,  dar  poate  să  apară  pentru  prima  dată,   la  orice  vîrstă.  
  • 4. Epidemiologia  şi  cursul     •  5%  din  populaţie  suferă  un  singur  atac  la  un  moment   dat   •  0.5-­‐1%  din  populaţie  au  atacuri  recurente  =   EPILEPSIE   •  70%  =  bine  controlaţi  cu  medicamente  (remisii   prelungite);     •  30%  din  cazuri  de  pilepsie  sunt,  cel  puţin  parţial,   rezistente  la  tratamente  cu  medicamente  =   EPILEPSIE  PERSISTENTĂ.  
  • 5. Epilepsie  -­‐  Clasi)icări   • Clasificarea  modernă  a  epilepsii  se  bazează   pe  natura  crizelor,  mai  degrabă  decît  de   prezenţa  sau  absenţa  unei  cauze  care  stă   la  bază.   • Crizele,  care  încep  focal  dintr-­‐o  locaţie   unică  în  cadrul  unei  emisfere,  sunt  asZel   dis8nse  de  cele  cu  un  caracter  generalizat.  
  • 6. Crize  generalizate     •  Absenţe     •  Crize  mioclonice   •  Crize  clonice   •  Crize  tonice   •  Crize  atonice  
  • 7. Epilepsie     Diagnosticul  Diferanţiat   Următoarele  ar  trebui  să  fie  luate  în  considerare  la  diferite  grade  de   epilepsie:   •  Atacuri  Sincopă  (atunci  cînd  pacientul  stă  în  picioare;  rezultă  din   reducerea  globală  a  fluxului  sanguin  cerebral,  paloare  prodromală,   greaţă,  transpiraţie;  spasme!)   •  Aritmii  cardiace  (de  exemplu,  atacurile  lui  Adams-­‐Stokes).  Reţinerea   prelungită  a  ratei  cardiace  va  duce  treptat  la  pierderea  conş8enţei  -­‐   spasme!   •  Migrene  (evoluţia  lentă  a  simptomelor  hemisensorii  sau  hemimotorii   în  migrenă  complicată  contrastează  cu  “răspîndirea”  mai  rapidă  a   acestei  manifestări  în  Criză  Parţială  Simplă.  Migrena  bazilară  poate   duce  la  pierderea  conş8enţei!   •  Hipoglicemia  –  pot  apărea  convulsii  sau  tulburări  de  comportament   intermitente   •  Narcolepsie  –  episoade  de  adormire  bruscă  necorespunzătoare   •  Atacuri  de  panică   •  PSEUDCRIZE  -­‐  tulburări  psihosoma8ce  şi  de  personalitate.  
  • 8. Epilepsie  -­‐  Tratament   •  Majoritatea  pacienţilor  reacţionează  la  terapia  cu   medicamente  (an8convulsivante).     •  Regulile  de  bază  ale  tratamentului  cu  medicamente:     •  Tratamentul  medicamentos  trebuie  să  fie  simplu,   folosind,  de  preferinţă  un  an8convulsivant   (monoterapie).     •  "Start  jos,  creştere  lentă".     •  Politerapia  trebuie  să  fie  evitată  în  special  fiindcă   interacţiunea  medicamentoasă  are  loc  între   an8convulsivante  majore.   •  Cele  mai  frecvente  medicamente  u8lizate  în  prac8ca  clinică  sunt:   carbamazepina,  valproatul  de  sodiu,  fenitoina  (medicamente  de  prima  linie)   Lamotrigina,  Topiramatul,  Leve8racetamul,  Pregabalinul  (medicamente   an8epilep8ce  noi)  
  • 9. Epilepsie  –  Tratament  (cont.)   •  Dacă  pacientul  nu  manifestă  crize  8mp  de  trei  ani,  ar  trebui  să   fie  luată  în  considerare  abs8nenţa  de  farmacoterapie.     •  Retragerea  ar  trebui  să  fie  efectuată  numai  dacă  pacientul  este   sigur  că  un  atac  ulterior  nu  ar  influenţa  angajarea  etc.  (de   exemplu,  permisul  de  conducere).     •  Abs8nenţa  ar  trebui  să  fie  realizată  foarte  atent  şi  încet!  20%   din  pacienţi  vor  suferi  un  atac  ulterior  în  termen  de  2  ani.   •  Riscul  de  teratogenitate  este  bine  cunoscut  (~  5%),  în  special  cu   valproatul,  dar  terapia  de  abs8nenţă  medicală  în  cazul  sarcinii   este  mai  riscant  decît  con8nuarea.  Femeile  epilep8ce  trebuie   să  fie  conş8ente  de  această  problemă  şi  trebuie  să  fie   recomandată  planificarea  familială  amănunţită.     •  Peste  90%  dintre  femeile  cu  epilepsie  gravide  vor  da  naştere   unui  copil  normal.  
  • 10. Statut  Epileptic   •  O  condiţie  atunci  cînd  conş8inţa  nu  se  întoarce  între  crize   pentru  mai  mult  de  30  min.  Această  stare  poate  pune  în   pericol  viaţa  prin  dezvoltarea  pirexiei,  comei  şi  aprofundării   colapsului  circulatoriu.  Moartea  apare  la  5-­‐10%  de  pacienţi.   •  Statutul  epilep8c  poate  apărea  în  cazul  leziunilor  lobul  frontal   (inclusiv  accidentul  vascular  cerebral),  în  urma  prejudicierii   capului,  reducerii  terapiei  cu  medicamente,  abs8nenţei   alcoolice,  intoxicaţiei  cu  droguri,  tulburării  metabolice  sau  a   sarcinii.   •  Tratament:  medicamente  an8epilep8ce,  anestezice   intravenos,  în  general,  terapia  trebuie  începută  imediat.