Biroului Permanent
                                                                              al Parlamentului




    ...
PROIECT

           Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Parlamentul adoptă prezenta lege organic...
Hărţuirea unei persoane în scopul determinării ei la raporturi sexuale, ori alte acţiuni cu
caracter sexual săvârşite prin...
8. După articolul 175 se introduc articolele 1751 şi 1752 cu următorul conţinut:

„Art. 175 1 Molestarea sexuală a copilul...
(1) Neînştiinţarea autorităţii competente de către cel ce găseşte un copil abandonat sau
pierdut, sau un copil care are ne...
Art. II – Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316 din 26 octombrie 2000
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20...
- la litera b) înaintea cuvintelor ”refuză să ia copilul” se adaugă cuvintele :”au abandonat
copilul, ” ;

- la litera c) ...
b) cea de la domiciliul îngrijitorilor sau sediul instituţiei de îngrijire a copilului - în cazul
copilului plasat în îngr...
Art. III Legea ocrotirii sănătăţii Nr. 411 din 28.03.1995, publicată la 22.06.1995 în
Monitorul Oficial Nr. 34, art. Nr.37...
educaţie a minorului audiat, care permit audierea lui fără a crea acestuia careva incomodităţi
sau traume.”

    după alin...
similar familiei, in şcoală, instituţie sau în orice alt loc, au obligaţia de a informa de urgenţă
autoritatea tutelară”

...
la proiectul de lege privind modificarea şi completarea
                                   unor acte legislative

Odată cu...
guvernamentală, la mecanismele de colaborare între actorii şi instituţiile responsabile, precum
şi la distribuirea compete...
deosebit fiind pus pe prevederile Codului penal ce interzic expres relele tratamente
aplicate copilului, actele de violenţ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Proiectul Legii Pentru Modificarea Completarea Actelor Legislative Violenta Copii Pornografii

1,276 views
1,189 views

Published on

Published in: Self Improvement
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,276
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Proiectul Legii Pentru Modificarea Completarea Actelor Legislative Violenta Copii Pornografii

  1. 1. Biroului Permanent al Parlamentului În temeiul art.73 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului se înaintează cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Anexă: 1. Proiectul legii 2. Nota informativă Deputaţii în Parlament:
  2. 2. PROIECT Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art.I – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2002, nr. 128 - 129), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: La articolul 77 alin. (1), lit. e) după cuvintele „săvârşirea infracţiunii asupra” se 1. completează cu cuvintele „sau în prezenţa unui copil”, iar cuvintele „unei persoane care nu a atins vârsta de 14 ani” se exclud; La articolul 152 aliniatul (2) se introduce o nouă literă c¹), cu următorul cuprins: ” asupra 2. unui copil”. 3. După articolul 152 se introduce un nou articol 153 cu următorul conţinut: „ Art. 153. Lovirea şi cauzarea leziunilor corporale uşoare copiilor „(1) Cauzarea premeditată a leziunilor corporale uşoare, maltratarea, aplicarea loviturilor si a altor acţiuni de violenţă săvârşite asupra unui copil care nu a atins vârsta de 14 ani care au provocat dureri fizice, sau o dereglare de scurta durata a sănătăţii copilului, se pedepseşte cu o amenda de la 200 la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă ne- remunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore, sau cu arestul de pana la 6 luni. (2) Aceleaşi fapte săvârşite de către părinţi, de tutore sau curatore, medic curant, profesor, educator, persoană aflată în relaţii de muncă cu instituţiile de îngrijire a copiilor, ori de către orice altă persoană căreia copilul i-a fost încredinţat, se pedepseşte cu o amendă de la 300 la 500 unităţii convenţionale sau cu închisoarea de pana la 1 an.”. 4. La articolul 172 alin. (3) după litera a) se adaugă o noua litera a)1 cu următorul conţinut: „ (a1) săvârşite asupra unui copil, de către părinţi, de tutore sau curatore, medic curant, profesor, educator, persoană aflată în relaţii de muncă cu instituţiile de îngrijire a copiilor, ori de către orice altă persoană căreia copilul i-a fost încredinţat”; 5. Articolul 173 va avea următorul cuprins: „Articolul 173. Hărţuirea sexuală
  3. 3. Hărţuirea unei persoane în scopul determinării ei la raporturi sexuale, ori alte acţiuni cu caracter sexual săvârşite prin ameninţare, constrângere, şantaj sau profitând de dependenţa materială, de serviciu sau de altă natură a victimei se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.”; 6. Articolul 174 se completează după cum urmează: - In titlul articolului, după cuvântul “raportul sexual” se introduc cuvintele “şi alte acţiuni perverse cu caracter sexual” iar cuvintele „vârsta de 16 ani” se modifică cu „ vârsta de 18 ani”; - In textul articolului după cuvântul „ lesbianismul” se adaugă cuvintele ”si alte acţiuni perverse cu caracter sexual” , iar cuvintele „vârsta de 16 ani” se modifică cu „ vârsta de 18 ani”; - articolul se completează cu alte două aliniate. Textul actual al articolului va deveni aliniatul (1) iar aliniatele (2) şi (3) cu următorul cuprins: „ (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite de către tutore sau curatore, medic curant, profesor, educator, persoană aflată în relaţiile de muncă cu instituţiile de îngrijire a copiilor, ori de către orice alta persoană căreia copilul i-a fost încredinţat folosind calitatea sa, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 ani pana la 5 ani. (3) Acţiunile descrise la alin.(1) şi (2) însoţite de înregistrarea video-audio, fotografierea lor în scopuri pornografice sau care au avut urmări grave pentru starea psihica sau fizica a copilului, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 pana la 10 ani cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pana la 5 ani” 7. Articolul 175 va avea următorul conţinut : „Art. 175. Expunerea copilului la acte cu caracter obscen (1) Actele cu caracter obscen săvârşite intenţionat în prezenta unui copil, se pedepsesc cu închisoarea de până la un an . (2) Actele prevăzute la alin. (1) săvârşite în cadrul familiei, de către părinţi sau de către alte persoane cărora li s-au încredinţat spre îngrijire copii, se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 3 ani. (3) Actele prevăzute la aliniatul (1) care au adus traume grave stării de sănătate psihica a copilului, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 5 ani ”
  4. 4. 8. După articolul 175 se introduc articolele 1751 şi 1752 cu următorul conţinut: „Art. 175 1 Molestarea sexuală a copilului „Acţiunile cu tentă sexuală săvârşite asupra unui copil, manifestate prin atingeri indecente, mângâieri, dezgolirea corpului sau obligarea la etalarea organelor sexuale, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani .” „Articolul 1752 Solicitarea copiilor pentru scopuri sexuale (1) Fapta intenţionată comisă de un adult prin utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, prin care propune unui copil de a se întâlni în scopul comiterii oricărei fapte de natură sexuală din cele prevăzute în prezentul cod, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani. (2) Fapta persoanei care cu bună ştiinţă a folosit, în scopul satisfacerii poftelor sale sexuale, serviciile ce sunt obiectul exploatării, fiind în cunoştinţă de faptul că persoana este o victimă a traficului de fiinţe umane, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.” 9. După articolul 202 de introdus articolele 203, 2031 şi 2032 cu următorul conţinut: „Art. 203 Relele tratamente aplicate copilului Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente crude şi violente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a copilului, de către părinte sau de orice altă persoană căreia copilul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare, se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani.” „Art. 2031 Neîndeplinirea obligaţiilor de educare şi îngrijire a copilului Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiei de educare, protecţie şi îngrijire a unui copil de către părinţi sau altă persoană căreia copilul ia fost încredinţat spre îngrijire, precum şi de către pedagog sau angajatul instituţiei educative, curative şi de protecţie, dacă aceste acţiuni au fost urmate şi de relele tratamente aplicate copilului sau care au avut urmări grave pentru starea psihică sau fizică a copilului, se pedepseşte cu amendă de la 300 la 500 unităţi convenţionale, sau cu muncă ne remunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoarea de pana la 2 ani cu, sau fără privarea de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pana la 3 ani.” „Art. 2032 Omisiunea de înştiinţarea despre pericolul existent pentru copil
  5. 5. (1) Neînştiinţarea autorităţii competente de către cel ce găseşte un copil abandonat sau pierdut, sau un copil care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusă în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală, şi care este lipsit de putinţa de a se salva, se pedepseşte cu amendă de la 200 pana la 300 unităţi convenţionale sau cu arest de pînă la 6 luni. (2) Nedenunţarea organelor de drept a infracţiunii grave, deosebit de grave, excepţional de grave comise împotriva unui copil, se pedepseşte cu închisoare de pana la un an. ” 10 .Articolul 2081 va avea următorul cuprins: „Art. 2081 Pornografia infantilă (1)Producerea, confecţionarea, posesia şi răspândirea prin orice mijloace : import, export, punere la dispoziţie gratuită, transmitere, vindere, închiriere, deţinere sau procurarea pentru sine sau pentru altul a orice material care descrie în mod vizual un copil, o persoană majoră care este prezentată ca un copil, sau orice imagine care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un copil având un comportament sexual explicit - real sau simulat, sau orice expunere şi reprezentare ale organelor sexuale a unui copil într-o manieră obscenă sau lascivă, precum şi implicarea unui copil în spectacolele sau alte programe distractive cu elemente de pornografie, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani, cu amendă aplicată, persoanei juridice, de la 2.000 la 4.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice. (2) Comiterea aceloraşi fapte prin utilizarea tehnologiilor informaţionale ( Reţeaua Internet, Telefonia mobila ), precum şi stocarea acestor materiale într-un sistem informatic sau orice alte mijloace de stocare a datelor informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice de la 5.000 la 7.000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice. (3) Acţiunile prevăzute la alinatul (1) şi (2) care, au fost comise de către părinţi, tutori sau curatori, angajaţi a sistemului educativ, curativ, de protecţie sau orice alt angajat căruia copilul i-a fost încredinţat pentru îngrijire şi educaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani cu sau fără privarea de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate (4) Deţinerea unor asemenea imagini de către un funcţionar aflat în exerciţiul funcţiei sale oficiale nu atrage răspunderea penală în cazurile în care funcţionarul este în procesul de investigare sau examinare judiciară a unui asemenea caz, sau a fost împuternicit sa se expună şi să aprecieze materialul sau imaginile”.
  6. 6. Art. II – Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316 din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001 nr. 47-48 art. 210, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul 51 alin. (4) cuvintele incluse în paranteze se înlocuiesc cu următoarele cuvinte: „(datorită abandonului, decăderii din drepturile părinteşti, sau iniţierii procedurii de decădere, luării copilului prin hotărâre judecătorească fără decăderea din drepturi părinteşti, declarării părinţilor incapabili sau dispăruţi, precum şi în alte cazuri)”; 2. Articolul 58 se completează cu un nou aliniat care va deveni aliniatul (2), iar alinatul (2) va deveni aliniatul (3). Textul aliniatului (2) va avea următorul conţinut: „(2) Părinţii sânt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea fizică, de educarea, instruirea şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit capacităţilor şi însuşirilor lui, ţinând cont în primul rând de interesele copilului şi de interesele societăţii” 3. La articolul 60 alin.(4) textul ce urmează după cuvintele „de către autoritatea tutelară” se substituie cu următorul text : „Autoritatea tutelară, la solicitarea minorului de 14 ani, poate încuviinţa schimbarea formei de instruire ori pregătire profesională a copilului stabilită de părinţi fără a ţine cont de opinia copilului. Deciziile autorităţii tutelare pot fi atacate pe cale judecătorească”; 4. Se introduce un nou articol 661 cu următorul conţinut: „Art. 661 Verificarea îndepliniri obligaţiilor părinteşti „(1) Autoritatea tutelarã are dreptul şi obligaţia de a verifica felul în care părinţii îşi îndeplinesc îndatoririle privitoare la copii lor. (2) Atunci când există motive temeinice de a suspecta că drepturile şi interesele copiilor sunt încălcate, reprezentanţii autorităţii tutelare au dreptul, sã viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre felul cum aceştia sunt îngrijiţi în ceea ce priveşte sănătatea si dezvoltarea lor fizicã, educarea, instruirea si pregătirea lor profesionalã. (3) Pentru efectuarea acestor verificări, organele de poliţie au obligaţia să sprijine reprezentanţii autorităţii tutelare. (4) Daca în urma vizitelor efectuate se constată că dezvoltarea fizica, spirituala, morala sau sociala a copilului este pusă in pericol, autoritatea tutelară va reacţiona de îndată în vederea luării masurilor prevăzute de prezentul cod şi de alte legi”; 5. Articolul 67 se modifică după cum urmează:
  7. 7. - la litera b) înaintea cuvintelor ”refuză să ia copilul” se adaugă cuvintele :”au abandonat copilul, ” ; - la litera c) textul „fac abuz de drepturile părinteşti” se substituie cu textul „în caz de neglijare gravă faţă de îndeplinirea îndatoririlor părinteşti ce ţine de sănătatea, dezvoltarea fizică, educare şi instruirea „; - articolul 67 se completează cu un nou aliniat, textul actual al articolul va deveni alinatul (1), iar aliniatul nou va deveni aliniatul (2) cu următorul cuprins: „Decăderea din drepturile părinteşti nu scuteşte părintele de obligaţia de întreţinere a copilului său aflat sub altă formă de protecţie prevăzută de prezentul cod, cu excepţia adopţiei.” 6. Articolul 71 alin.3 după cuvintele: ”în cazurile prevăzute la aliniatul 2, autoritatea tutelară,” se completează cu următorul text : ”dispune de îndată plasamentul de urgenţa al copilului spre îngrijirea temporară a unei persoane sau a unei instituţii specializate, „ 7. Se introduce un nou articol 721 cu următorul conţinut: „Art.721 Asistenţa acordată părinţilor decăzuţi din drepturile părinteşti Autoritatea tutelară este obligată să ea toate măsurile pentru ca părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti şi cei a căror copii au fost luaţi fără lipsirea din drepturi să beneficieze de toate serviciile şi de asistenţa specializată în scopul facilitării integrării lor sociale şi pentru a spori capacităţile părinţilor de a depăşi situaţia lor.”; 8. Se introduce un nou articol 1111 care se include în Titlul V Capitolul 17 „Depistarea, evidenţa şi protecţia copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească” cu următorul conţinut: „Articolul 111 1 Protecţia copilului rămas fără ocrotirea părintească Protecţia copiilor rămaşi fără ocrotire părintească reprezintă ansamblul măsurilor şi serviciilor destinate îngrijirii, educaţiei, instruirii şi pregătirii profesionale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părintească, sau care a fost luat de la părinţi în vederea protejării intereselor sale superioare.”; 9. Se introduce un nou articol 1131 cu următorul conţinut: „Articolul 113 1 Competenţa autorităţii tutelare Autoritatea tutelarã competentă este: a) cea de la domiciliul sau reşedinţa copilului - în cazul copilului lipsit de grija părintească;
  8. 8. b) cea de la domiciliul îngrijitorilor sau sediul instituţiei de îngrijire a copilului - în cazul copilului plasat în îngrijirea altor persoane (tutela, curatelă, asistenţi parentali profesionişti, educatori din case de copii de tip familie) sau instituţii pentru îngrijirea şi protecţia copilului (case de copii, instituţii educative, de instruire, curative, de asistenţă socială); c) cea din raza teritorială unde a fost găsit copilul - în cazul copilului abandonat sau găsit; d) cea de la ultimul domiciliu din ţară al copilului - în cazul copilului abandonat, găsit sau dispărut pe teritoriul altui stat; e) cea de la domiciliul copilului şi cea de la domiciliul părinţilor - în cazul litigiilor dintre părinţi; f) cea de la domiciliul copilului care poate fi adoptat şi cea de la domiciliul persoanelor ce doresc să adopte - în cazul adopţiei”; 10. Se introduce un nou articol 1141 cu următorul conţinut : „Articolul 1141 Protecţia copilului de orice formă de violenţă şi exploatare (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de violenţă, exploatare, rele tratamente sau neglijenţă. Autoritatea tutelară este responsabilă să identifice din timp şi să prevină situaţiile de risc al producerii acestora. (2) Toţi angajaţii instituţiilor publice şi cele private, persoane liber profesioniste care în virtutea activităţii sau profesiei lor, intră în contact cu copilul şi posedă informaţii sau au suspiciuni asupra unei situaţii de abuz (fizic, psihic sau sexual), rele tratamente, neglijenţă sau exploatare a copilului ce are loc în familia lui, în alt mediu similar familiei, in şcoală, instituţie, în comunitate sau în orice alt loc, au obligaţia de a sesiza de urgenţă autorităţile tutelare sau organele de drept. Netransmiterea informaţiei despre situaţia copilului atrage după sine aplicarea faţă de persoanele menţionate a sancţiunilor prevăzute de lege ; (3) Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz şi neglijare a copilului, reprezentanţii autorităţii tutelare cu sprijinul organelor de poliţie, au dreptul de acces, în condiţiile legii, la locuinţa persoanelor care au în îngrijire sau protecţie copilul, la sediile instituţiilor publice sau private unde se educă, se instruieşte sau este plasat copilul. Persoanele care au în îngrijire şi protecţie copilul, reprezentanţii instituţiilor menţionate sunt obligaţi să colaboreze şi să ofere toate informaţiile necesare pentru soluţionarea sesizărilor. (4) Daca în urma vizitelor efectuate se constată ca dezvoltarea fizică, spirituală, morală sau socială a copilului este pusă in pericol, autoritatea tutelară va reacţiona de îndată în vederea luării masurilor prevăzute de prezentul cod şi de alte legi. (5) În caz de pericol eminent pentru viaţa şi securitatea copilului autoritatea tutelară similar situaţiei prevăzute la art. 71 decide luarea copilului de îndată din mediul abuziv asigurând plasamentul de urgenţă al acestuia în altă formă de îngrijire . (6) Autoritatea tutelară este obligată să sesizeze de îndată organele de drept în situaţia în care constată că asupra copilului au fost comise fapte de natură penală sau contravenţională. (7) Autoritatea tutelară este obligată să ia toate masurile corespunzătoare pentru a facilita acordarea asistenţei copilului victimă a abuzului în vederea reabilitării fizice şi psihologice şi reintegrării sociale a acestuia”.
  9. 9. Art. III Legea ocrotirii sănătăţii Nr. 411 din 28.03.1995, publicată la 22.06.1995 în Monitorul Oficial Nr. 34, art. Nr.373 cu modificările si completările ulterioare se completează după cum urmează: 1. Articolul 14 alinatul (1) după cuvintele „cu excepţia cazurilor” se completează cu următoarele cuvinte „de abuz, violenţă de orice fel şi neglijare a copilului,”. 2. Articolul 50 se completează cu un nou aliniat 31 cu următorul conţinut: „(31) În cazul în care lucrătorul medical a unei instituţii medico-sanitare şi farmaceutice sau medicul de liberă practică în urma consultării copilului constată sau are suspiciuni asupra situaţiei de abuz fizic, psihic, sexual, sau neglijare a copilului este obligat să informeze de îndată la telefon reprezentantul autorităţii tutelare şi reprezentantul organului de drept din raza teritorială a instituţiei sau a locului consultaţiei medicale, urmând ca ulterior să întocmească şi forma scrisă a acestei sesizări. Necomunicarea informaţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute de legislaţia în vigoare”. Art. IV Legea asistenţei sociale Nr. 547 din 25 decembrie 2003, publicată la 12.03.2004 în Monitorul Oficial Nr. 42-44, art. 249, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: Articolul 19 se completează cu un aliniat nou, care va deveni alineatul (2) cu următorul conţinut : „(2) În cazul în care asistentul sau lucrătorul social în exerciţiul funcţiei sale constată sau are suspiciuni asupra situaţii de abuz fizic, psihic, sexual, neglijare de orice fel sau abandon a unui copil ce are loc în familia lui, în alt mediu similar familiei, in şcoală, instituţie sau în orice alt loc, este obligat să informeze de îndată autoritatea tutelară din raza teritorială a locului de aflare a copilului. Necomunicarea informaţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute de legislaţia în vigoare”. Alinatul (2) devine aliniatul (3). Art. V Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104 -110, art. 447, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. Articolul. 481 „Audierea martorului minor” se completează după cum urmează: - după aliniatul 1 se introduce un nou aliniat 11 cu următorul conţinut: „ (11 ) Locul audierii copilului la organele de drept sau la judecată va fi un birou, o sală sau alte locuri în afara acestor instituţii special amenajate, adaptate potrivit vârstei, nivelului de
  10. 10. educaţie a minorului audiat, care permit audierea lui fără a crea acestuia careva incomodităţi sau traume.” după aliniatul 2 se introduc două aliniate 21 şi 22 cu următorul conţinut : - „(21 ) Se va exclude prezenţa copilului în sala de judecată atunci când există motive temeinice de a considera că prezenţa lui şi audierea în sala de judecată îi pot aduce acestuia noi traume sau suferinţe sufleteşti în legătură cu actele de violenţă comise asupra sau în prezenţa lui. În asemenea situaţii audierea martorului minor se va face o singură dată în condiţiile speciale prevăzute de art. 110 şi 115 CPP (22) Se va exclude audierea repetată asupra aceloraşi evenimente a minorului victimă a violenţei fizice şi sexuale.” - după aliniatul 4 se introduce un nou aliniat 41 cu următorul conţinut: „(41) La audierea martorului minor participă în mod obligatoriu un pedagog sau psiholog care după specificul activităţii sale, prestează o muncă de educare sau instruire a minorilor de aceeaşi vârstă ca şi cel audiat. Nu se admit la audierea copilului în calitate de pedagog sau psiholog persoanele care au studii în pedagogie sau psihologie dar nu activează în acest domeniu, sau care lucrează în sistemul organelor de urmărire penală sau cel judecătoresc în altă calitate. Se va asigura ca la audierea repetată a copilului, cât şi la alte acţiuni de anchetă cu participarea lui, să participe acelaşi pedagog sau psiholog care a participat la audierile iniţiale şi care a stabilit deja contactul necesar cu copilul şi a câştigat încrederea acestuia”. Art. VI. Legea învăţământului, Nr. 547 din 21.07.95 publicată la 09.11.95, Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95, art. nr. 692 cu modificările şi completările ulterioare se modifică şi completează după cum urmează: 1. Se introduce articolul 561 cu următorul conţinut: „Articolul 561 Interzicerea pedepselor corporale şi aplicării violenţei în instituţiile de învăţământ (1) In instituţiile de învăţământ de toate nivelele si treptele sunt interzise pedepsele corporale, precum şi aplicarea sub orice formă a metodelor de violenţă fizica, psihica sau sexuală, aplicate de personalul didactic, de personalul auxiliar sau orice altă persoană aflată în relaţii de muncă permanente sau temporare cu instituţiile de învăţământ. (2) Încălcarea prevederilor alinatului 1 atrage după sine sancţiuni disciplinare, administrative sau penale, în funcţie de gravitatea abaterii. (3) Se interzice angajarea în procesul de educaţie, instruire şi îngrijire a copiilor a persoanelor ce au antecedente penale, în legătură cu faptele lor anterioare are au implicat utilizarea violenţei; (4) Pedagogul, educatorul sau instructorul care în virtutea activităţii sale profesionale, intră în contact cu copilul sau posedă pe orice altă cale informaţii asupra unei situaţii de abuz (fizic, psihic sau sexual), neglijenţă sau abandon a copilului ce are loc în familia lui, în alt mediu
  11. 11. similar familiei, in şcoală, instituţie sau în orice alt loc, au obligaţia de a informa de urgenţă autoritatea tutelară” 2. La articolul 57 textul aliniatului 1) se modifică după cum urmează : „(1) In instituţiile de învăţământ de toate nivelele şi treptele se respecta drepturile si libertăţile elevilor si studenţilor. Elevii şi studenţii se bucură de protecţie împotriva pedepselor corporale aplicate faţă de ei de către personalul didactic, sau orice persoană aflată în relaţiile de muncă cu instituţia, precum şi împotriva aplicării oricărei forme de violenţă fizică, psihică, sexuală de natură să le afecteze securitatea lor. În cazul aplicării acestor metode interzise, elevul şi studentul sau reprezentantul lor legal este în drept să sesizeze de îndată administraţia instituţiei sau direct organele de drept.” Articolul 58 se completează cu un nou aliniat care va deveni aliniatul (2) cu următorul 3. conţinut: „(2) Elevilor şi studenţilor li se interzice: utilizarea acţiunilor de violenţă de orice formă faţă de alţi elevi şi studenţi, precum şi aducerea în perimetrul instituţiilor de învăţământ şi teritoriul adiacent a substanţelor stupefiante, psihotrope, a armelor sau alte obiecte menite să producă prejudiciu sănătăţii şi vieţii copiilor şi tinerilor.” - aliniatele (2)-(5) devin alinatele (3)- (6): Art.VII Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29.03.1985, publicat la 29.04.1985 în Veştile R.S.S.M. Nr. 3, art. 47 cu completările si modificările ulterioare se modifică după cum urmează : 1. Articolul 471 se completează cu un nou aliniat (3) cu următorul conţinut: „(3) Acţiunile prevăzute la aliniatele (1) şi (2) săvârşite asupra unui copil atrag aplicarea unei amenzi de la 30 până 50 de unităţi convenţionale sau arest administrativ pe un termen de până la treizeci de 30 de zile” 2. Articolul 170 alin.(1) după cuvintele „persoanele care îi înlocuiesc” de completat cu cuvintele „ precum şi de către pedagog sau angajatul instituţiei educative, curative şi de protecţie” iar după cuvintele „întreţinere” de adăugat cuvântul „protecţie” NOTĂ INFORMATIVĂ
  12. 12. la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative Odată cu ratificarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, din 20 decembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, ţara noastră s-a angajat să ia toate masurile legislative, administrative, sociale şi educative pentru protejarea copilului. Prezentul proiect de lege constituie o iniţiativă ce se înscrie perfect în şirul acţiunilor necesare de a fi realizate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Elaborarea lui s-a realizat cu suportul Grupului de lucru pentru promovarea reformelor în domeniul justiţiei juvenile, instituit prin Hotărârea Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 16 septembrie 2003, în cadrul iniţiativelor comune ale Guvernului Republicii Moldova şi UNICEF privind protecţia copilului împotriva abuzului şi violenţei. Prin acest proiect de lege se urmăreşte interzicerea expresă în actele legislative a tuturor formelor de abuz si violenţă la care pot fi supuşi copiii (abuzul fizic, inclusiv pedepsele corporale, abuzul sexual şi exploatarea sexuală, neglijarea şi abandonul copilului) in diverse medii - familie, şcoală, instituţie, comunitate. De asemenea, un alt scop al proiectului constă în obligarea profesioniştilor de a identifica preventiv asemenea cazuri, de a le raporta şi referi către serviciile competente. Spre regret, violenţa în familie mai este încă tradiţional acceptată şi de cele mai multe ori are loc în „intimitatea” casei, nefiind percepută ca o încălcare a drepturilor omului, ci mai degrabă ca o problemă personală. De exemplu, pedeapsa corporală aplicată copiilor ca metodă de disciplinare este, adesea, incorect considerată ca un drept al părinţilor, o expresie naturală a autorităţii lor. Violenţa faţă de copii şi femei este o problemă actuală pentru majoritatea ţărilor, inclusiv pentru Republica Moldova. La ora actuală, în ţara noastră există puţine date oficiale care să indice proporţiile reale ale acestui fenomen, fapt datorat ratelor nesemnificative de raportare a cazurilor. Un ultim studiu efectuat la această temă de Institutul de Marketing şi Sondaje arată că 25% din copii chestionaţi susţin că sunt bătuţi de propriii părinţi, iar 13% din copii chestionaţi au menţionat că profesorii de la şcoală le-au aplicat pedepse corporale. O situaţie nesatisfăcătoare se atestă şi în ceea ce priveşte identificarea, înregistrarea şi raportarea cazurilor de violenţă faţă de copii, şi a modului de referire a copiilor victime la serviciile de protecţie şi asistenţă din Republica Moldova. Mecanismele juridice de identificare, înregistrare, raportare, de referire a cazurilor şi de coordonare a activităţilor între instituţii nu sunt prea eficiente. Există indicii că anumite tipuri de violenţă faţă de copii sunt insuficient identificate sau, dacă sunt identificate, nu sunt raportate şi înregistrate corect în vederea activităţilor ulterioare de protecţie şi asistenţă a victimelor. Totodată, persistă şi o lipsă de claritate referitor la rolul şi responsabilitatea fiecărui agent şi instituţie
  13. 13. guvernamentală, la mecanismele de colaborare între actorii şi instituţiile responsabile, precum şi la distribuirea competenţelor între aceştia. Organizaţia Naţiunilor Unite recomandă ca până la finele anului 2009 să fie interzise prin lege toate formele de violenţă faţă de copii, inclusiv pedeapsa corporală. Iar, articolul 34 al Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală ONU la 20 decembrie 1989 „ Cu privire la drepturile copilului” cere Statelor Membre să protejeze copiii împotriva «tuturor formelor de exploatare sexuală şi abuz», inclusiv împotriva implicării copilului în orice activitate sexuală, utilizarea exploatării copiilor în prostituţie sau alte practici sexuale ilegale, şi utilizarea exploatării copiilor în performanţe sau materiale pornografice. Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituţia şi pornografia infantilă, adoptat de Adunarea Generală ONU în 2000 şi ratificat de Republica Moldova prin Legea 29-XVI din 22.02.2007, cere de la Statele Membre incriminarea acţiunilor legate de vânzarea copiilor, prostituţia şi pornografia cu participarea copiilor, inclusiv tentativele, complicitatea şi participaţia. În rapoartele şi studiile de monitorizare si de conformitate a legislaţiilor naţionale din ţările Europei cu prevederile Convenţiei şi Protocolul facultativ enunţat, realizate de către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, se subliniază lipsa unei legislaţii naţionale penale exhaustive în acest domeniu în Statele Membre ale Consiliului Europei, mai ales, în ceea ce priveşte traficul de copii, “sex turismul” şi pornografie infantilă, lipsa unui minim definit pentru consimţirea la raporturile sexuale şi lipsa protecţiei copiilor de abuz prin Internet. Ca rezultat, in luna iulie 2007 a fost adoptată Convenţia Europeană privind protecţia copiilor împotriva exploatării şi abuzului sexual, semnata de Republica Moldova la 25.10.2007. Comitetul European pentru Drepturi Sociale a interpretat prevederile Cartei sociale revizuite ca drept al copiilor la protecţie de toate formele de exploatare sexuală, în particular, de atragerea lor în «industria sexului» şi a elaborat definiţii pentru prostituţie şi pornografie infantilă şi traficul de copii pentru scopuri sexuale, recomandînd ca toate aceste forme de exploatare să fie incriminate, dacă copilul are vârsta mai mică de 18 ani. Este evident că, în lumina standardelor internaţionale şi europene menţionate, modificarea cadrului legislativ al Republicii Moldova este crucială pentru a asigura o protecţie reală a copiilor împotriva tuturor formelor de abuz şi violenţă, iar pedepsele pentru asemenea fapte comise faţă de copii sau in prezenţa copiilor trebuie sa fie semnificativ mai mari faţă de aceleaşi fapte care se comit faţă de persoanele adulte. În această ordine de idei, se propune modificarea si completarea unui şir de acte normative în vigoare, printre care Codul penal, Codul familiei, Codul cu privire la contravenţiile administrative, Legea ocrotirii sănătăţii, Legea asistenţei sociale ş.a., în ceea ce priveşte definirea si interzicerea tuturor formelor de abuz şi violenţă, un accent
  14. 14. deosebit fiind pus pe prevederile Codului penal ce interzic expres relele tratamente aplicate copilului, actele de violenţă fizica care au urmări nu numai în ce priveşte vătămarea fizica dar si psihica asupra dezvoltării copilului, abuzul şi exploatarea sexuală de orice fel. Un număr de modificări privesc competenţa profesioniştilor din domeniul protecţiei copilului (reprezentanţii autorităţilor tutelare, asistenţii sociali, medicii, psihologii) în ceea ce priveşte raportarea obligatorie a cazurilor de abuz şi violenţă faţă de copii, şi intervenţia de urgenţă în asemenea situaţii. Necesitatea elaborării mecanismului de prevenire şi raportare a situaţiilor de abuz şi neglijare a copilului constituie o problemă cu atât mai mare, cu cât tot mai mulţi copiii rămân fără supravegherea părinţilor datorită migraţiei acestora în afara ţării şi, respectiv, reprezintă una din direcţiile prioritare de activitate ale autorităţilor care au în competenţa lor protecţia copilului şi a familiei. Pentru stoparea violenţei faţă de copii este foarte important ca să fie dezvoltat un sistem capabil să răspundă cazurilor de violenţă şi să acorde copiilor victime sau supuşi riscului de violenţă sprijinul şi protecţia corespunzătoare. Profesioniştii care lucrează cu/şi pentru copii şi familie trebuie să fie bine pregătiţi. Credem că modificările şi completările propuse sunt în măsură să contribuie substanţial la acoperirea necesităţilor privind respectarea drepturilor copilului şi tratamentul special de care trebuie să beneficieze copiii victime în cazurile de abuz şi violenţă, aşa cum se recomandă în instrumentele juridice internaţionale şi regionale menţionate mai sus, la care Republica Moldova este parte, precum şi în documentele strategice naţionale cum ar fi Strategia Naţională de Dezvoltare şi Planul naţional de acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei faţă de copii. Prin modificările şi completările propuse se promovează ideea potrivit căreia societatea trebuie să consimtă că relele tratamente, neglijarea sau abandonul copilului au consecinţe grave asupra dezvoltării lui intelectuale, fizice şi psihice. Prin urmare, fiecare persoana care cunoaşte asemenea situaţii are responsabilitatea să intervină imediat, fie in virtutea obligaţiilor sale profesionale, fie in virtutea responsabilităţii sale civice. Proiectul de lege a fost coordonat cu ministerele şi instituţiile interesate şi definitivat potrivit propunerilor acestora. Implementarea modificărilor şi completărilor propuse nu va necesita cheltuieli financiare suplimentare.

×