LIFE05 NAT/RO/000158 Salvand  V.u.r  din Transilvania
De ce tocmai Cic â rdul? Zone si etaje de vegetatie Podi ş ul T â rnavelor Altitudinile scad de la est la vest : la contac...
Larga deschidere spre sud-vest (Mureş, Târnave) favorizează pătrunerea maselor de aer cald, ceea ce se reflectă în valoare...
Zona Cicârd Dupa cel de -al 2-lea RM, satul a fost aproape complet mutat  la Ciuguzel  In lunca si pe versantul cu expozit...
FAUNA DE NEVERTEBRATE Nu a fost studiata decat in mica masura; au fost intreprinse cateva actiuni de colectare a  lepidopt...
Specii FOARTE RARE de lepidoptere   (fluturi)   Specia Autorul Frecv Observatii Ethmia terminella T. Fletcher, 1938 f.r   ...
Metzneria  ehikeella Depressaria marcella Cochylidia heydeniana Metzneria  ehikeella Ethmia terminella Cochylimorpha fucat...
Alte lepidoptere  din zona Cicârd
 
Aspecte din colectarile de noapte pentru studiul lepidopterelor Referitor la celelalte grupe de nevertebrate, nu au fost  ...
Sunt necesare  cercetări  am ă nun ţ ite asupra faunei de  nevertebrate,  î ntrucat aceast ă  zon ă  poate ad ă posti  mai...
FAUNA DE VERTEBRATE Amfibienii si Reptilele (Herpetofauna) Studiile efectuate in ultimii ani au relevat existenta in aceas...
Dintre acestea, aproape 80% sunt strict ocrotite pe plan european, prin Directiva HABITATE (DH) iar aproape 30% necesita i...
Specii de  amfibieni   strict proteja ţi : Tritonii (vi ţelari, sălămâzdre de apă) Triton cu creasta mascul ( Triturus cri...
Unde tr ă iesc tritonii: Ce trebuie să ştim despre tritoni: -Sunt specii acvatice -Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve...
Buhaiul de baltă cu burtă roşie  ( Bombina bombina ) Comportament de aparare Femelă adultă Mascul adult Habitatul unde tra...
Buhaiul de baltă cu burtă galbenă  ( Bombina variegata ) Ouă Juvenil Femelă adultă Mascul adult
Ce trebuie să ştim despre buhaii de baltă: -Sunt specii diurne şi acvatice -Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve de dim...
Între cele două specii de buhai de baltă au loc  hibridizări , astfel ca pot fi întâlniţi hibrizi  Cicârdul   este una din...
Broasca râioasă verde  ( Bufo viridis ) Ce trebuie să ştim despre broasca râioasă verde: -Este o specie terestră şi noctur...
<ul><li>-În zona Cicârd a fost descoperită abia în primăvara a nului 2008 </li></ul><ul><li>La picioarele posterioare are ...
Pontă de Pelobates fuscus Mormoloc gigant – Pelobates fuscus Mascul în perioada de reproducere Mascul în perioada de repro...
Ce trebuie să ştim despre brotăcel: -Este o specie arboricolă, diurnă, termofilă -Se hrăneşte cu nevertebrate, în special ...
Pereche în amplexus Mascul – se oservă sacul vocal pliat Mascul cântând în timpul nopţii Femelă
Broasca brună de pădure  ( Rana dalmatina ) Ce trebuie să ştim despre broasca brună de pădure: -Este o specie terestră, di...
No comments.......
Ce trebuie să ştim despre  gu şter: -Este o specie termofilă, fiind observată de la câmpie până la aproximativ 700 m altit...
- Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus  din cauza distrugerii habitatelor  (locurilor...
Şopârla de câmp  ( Lacerta agilis ) -Nu este termofilă, ci preferă pajiştile mai umede; de asemenea, habitatul ei nu trebu...
 
Şarpele de alun  ( Coronella austriaca ) Ce trebuie să ştim despre  şarpele de alun -Preferă pantele sudice cu stancarii s...
 
Vipera de fâneaţă  ( Vipera ursinii ) Este singura specie de vipere care trăieşte în ţinuturi stepice   -În trecut a fost ...
Pui de câteva  luni Adult mascul Adult femelă Adult femelă înainte de năpârlire Pui de câteva  luni Muşcătura viperei de f...
Păsările (Ornitofauna) Ornitofauna este bogat ă, în pofida aparentei sărăcii a habitatelor. Au fost observate până în prez...
Alte 14 specii sunt strict protejate  de Ordonanţa  57/2007 , Anexa IVB Nr. Specia Ordinul Type Ordonanta 57_2007 Anexa II...
Acvila de stancă  (Aquilla chrysaetos) Şerparul   ( Circaetus gallicus)   Cicârdul este loc de hrănire pentru perechea de ...
Şorecarul mare   (Buteo buteo) Eretele de stuf ( Circus aeruginosus ) Este destul de răspândit în zonă, consumând o mulţim...
Sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) Specie foarte rară în Europa; Romania deţine aproximativ 97% din populaţia eur...
Fâsa de câmp Barza  Ciocaănitoarea de grădină Presura de grădină Presura de grădină Alte specii  protejate
Stârcul pitic Stârcul pitic Sfrânciocul roşietic mascul Sfrânciocul roşietic femelă
Din cele 12 specii observate până în prezent  în zona Cicârd , una este listată în Anexa III a Ord. 57 / 2007, necesitând ...
Pârşul de alun  (Muscardinus avellanarius )
Orbetele  ( Spalax leucodon ? sau  graecus ? ) H â rciogul   ( Cricetus cricetus )
Lupul ( Canis lupus )
Căprioara ( Capreolus capreolus ) Bursucul ( Meles meles ) Mistreţul ( Sus  scrofa) Vulpea ( Vulpes vulpes )
<ul><li>Paji ş ti ponto-panonice de  Festuca pseudovina   şi  Achillea collina </li></ul><ul><li>sărături  </li></ul><ul><...
<ul><li>Sărăturile   </li></ul><ul><li>răspândite de-a lungul canalului spre Ocnişoara.  </li></ul>
 
Salicornia europea  (brâncă)
Statice gmelinii
Plantago cornuti  (p ătlagină)
Semisărături cu  Festuca pseudovina   Ocupă suprafeţele plane cu lăţime variabilă, cuprinsă între piciorul versantului şi ...
Semisărături cu  Festuca pseudovina Asociaţia edificatoare a habitatului este  Achilleo-Festucetum pseudovinae. Specia dom...
Scorzonera cana
2. Tufărişuri ponto-panonice de porumbar şi păducel Aceste tufărişuri se află în perimertul studiat sub forma unor pâlcuri...
 
Prunus spinosa  (porumbarul)
 
 
Aspect cu margine de tufăriş şi  Genista tinctoria  (drobiţă)
Tufăriş de porumbar şi păducel cu jaleş de câmp ( Salvia nemorosa ) Salvia nemorosa
Rubus caesius  (murul)
Agrimonia eupatoria  (turiţă mare)
Rosa gallica  (răsură)
Rosa canina  (măcieş)
3. Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic ( Amigdalus nana ) Are un areal relativ restrîns datorită presiunii antropice...
Amigdalus nana- Eua(cont)-V (migdal pitic)
Amigdalus nana  (migdal pitic)
Salvia transsilvanica- R(endemică)
Dictamnus albus Eua(Med;cont)-V/R frăsinel
Fragaria viridis
Chamaecytisus albus
Nepeta pannonica
4. Pajişti pontice cu  Stipa lessingiana   S. pulcherrima  şi  S. Joannis  (colilie) Stipetele sunt unele din cele mai spe...
Stipetum pulcherrimae
Jurinea mollis
Jurinea mollis ssp. transylvanica (End-Trans.)-R
Jurinea mollis  ssp.  transylvanica
Salvia nutans
Crambe tatarica (Pont-pan) -V/R (târtan)
Cephalaria uralensis  (Pont-Balc)-A,R
Serratula radiata  -R
5.  Paji şti ponto-panonice cu  Festuca valesiaca  (păiuş de stepă) Este habitatul cel mai răspândit în regiunea studiată....
Datorită păşunatului neraţional fitocenozele de  Festuca valesiaca  (păiuşul de stepă) se află într-o stare pronunţată de ...
Botriochloa ischaemum (bărboasa)
 
Adonis vernalis (ruscuţa de primăvară)
Allium albidum  ssp.  albidum - Pont, R (hajmă păsărescă)
Cephalaria uralensis - Pont-Balc, A/R
Genista januensis Alp-Carp-Balc, R
Echium rubrum-Pont-pan-R
Globularia punctata - Med-Euc, R
Globularia punctata - Med-Euc, R
Haplophyllum suaveolens -Pont-Med-R
Haplophyllum suaveolens -Pont-Med
Dictamnus albus -Eua(Med)-V/R (frăsinel)
Trinia glauca  ssp.  glauca
Onobrychis viciifolia Astragalus onobrychis
Staţiune cu  Scutellaria supina
Scutellaria supina -Eua(cont)-R
 
Scutellaria supina -Eua(cont)-R
Astragalus vesicarius
 
Euphorbia seguieriana
Onosma arenaria -Eur(cont)-E
Pajişte mezofilă cu  Orchis laxiflora
Veratrum nigrum  -Eua(cont)-R, întâlnită atât în pădure cât şi în pajişte.
Vă mulţumesc    pentru atenţie !   text si imagini furnizate de Societatea Herpetologica Romana
Proiect co-finantat de Comisia Europeana prin instrumentul financiar LIFE Nature
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Project area

2,173

Published on

Published in: Education
0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
2,173
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
10
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Project area

  1. 1. LIFE05 NAT/RO/000158 Salvand V.u.r din Transilvania
  2. 2. De ce tocmai Cic â rdul? Zone si etaje de vegetatie Podi ş ul T â rnavelor Altitudinile scad de la est la vest : la contactul cu Subcarpaţii cele mai înalte dealuri depăşind 800 m, în timp ce în extremitatea vestică, altitudinea culmilor scade până la 250 – 300 m. Văile sunt largi, în general lipsite de terase sau cu terase foarte fragmentate, cu lunca largă şi netedă, favorabolă culturilor agricole. Harta climatica Regiunile biogeografice Harta climatica
  3. 3. Larga deschidere spre sud-vest (Mureş, Târnave) favorizează pătrunerea maselor de aer cald, ceea ce se reflectă în valoarea temperaturii medii anuale : 9ºC în Podişul Secaşelor, acestea scăzând apoi progresiv spre est, ajungând la 7 - 8ºC la contactul cu unitatea montană din est (Munţii Perşani). Temperaturile lunii celei mai reci (ianuarie) sunt cuprinse între –2 şi -4ºC, valorile cele mai scăzute înregistrându-se pe fundul văilor datorită inversiunilor termice care afectează unitatea în sezonul rece. Luna iulie este cea mai caldă , valorile medii crescând de la est (17ºC) la vest (20ºC). Precipitaţiile prezintă o regionare evidentă, depărtarea de Culoarul Mureşului (unde se resimte influenţa foehn-ului ) şi apropierea de zona montană din est determinând o creştere a cantităţii medii anuale de la 515 mm/an în Podişul Secaşelor (Geografia României, 1987), la peste 900 m m în extremitatea estică. În Dealurile Târnavei Mici şi Podişul Secaşelor, vegetaţia de pădure este formată din cvercinee ( Quercus robur ) în amestec cu carpen ( Carpinus betulus ), gorun ( Quercus petraea ), ulm, tei, jugastru, cireş sălbatic (Pop, 2000). Podişul Hârtibaciului se înscrie etajului gorunului ( Quercus petraea ), jumătatea estică a acestuia, mai înaltă fiind domeniul fagului ( Fagus sylvatica ). În sudul unităţii foarte răspândit este stejarul pedunculat ( Quercus robur ). Pajiştile sunt dominate de asociaţii xerofile edificate de Festuca rupicola, Carex humilis, Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Salvia nutans, Echium rubrum . Solurile predominante sunt cele din clasa cambisolurilor, pe versanţii cu substrat marnos formându-se pseudorendzine, în timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale şi acelor hidromorfe. Pe terasele mai mari, cu condiţii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri de cernoziom (Raboca, 1995).
  4. 4. Zona Cicârd Dupa cel de -al 2-lea RM, satul a fost aproape complet mutat la Ciuguzel In lunca si pe versantul cu expozitie sudica a fost vatra satului In jurul anilor 1970, in urma unor inundatii importante, pe cele 2 vai au fost sapate canale de drenaj, care au modificat distributia pe verticala a stratului de apa freatica Situl N2000 “Paji ştile lui Suciu ” Ocup ă o suprafaţă de aproximativ 367 ha Proiectul Life se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 100 ha
  5. 5. FAUNA DE NEVERTEBRATE Nu a fost studiata decat in mica masura; au fost intreprinse cateva actiuni de colectare a lepidopterelor (fluturi) si au fost descoperite un numar de 338 de specii, apartinand la 27 de familii. Dintre acestea: Dupa cum se poate observa din tabel, aproape jumatate (45%) sunt specii rare, iar 30.7% sunt rare/comune. Biodiversitatea lepidopterofaunei necesita studii mult mai aprofundate foarte comune 15 comune/ foarte comune 6 comune 59 rare/comune 104 rare 141 foarte rare 13 TOTAL SPECII 338 TOTAL FAMILII 27
  6. 6. Specii FOARTE RARE de lepidoptere (fluturi) Specia Autorul Frecv Observatii Ethmia terminella T. Fletcher, 1938 f.r   Depressaria marcella Rebel, 1901 f.r   Episcythris triangulella (Ragonot, 1874) f.r foarte rar, traieste mai mult in sudul Europei si in nordul Africii Metalampra cinnamomea (Zeller, 1839) f.r   Batia lambdella (Donovan, 1793) f.r   Aristotelia subericinella (Duponchel, 1843) f.r   Metzneria ehikeella Gozmâny, 1954 f.r Traieste pe Centaurea scabiosa Syncopacma incognitana Gozmâny, 1957 f.r   Nothris lemniscella (Zeller, 1839) f.r   Cochylimorpha fucatana (Snellen, 1883) f.r specie asiatica Cochylidia heydeniana (Herrich-Schăffer, 1851) f.r   Dioryctria abietella (Denis & Schiffermuller], 1775) f.r   Crambus perlella (Scopoli, 1763) f.r  
  7. 7. Metzneria ehikeella Depressaria marcella Cochylidia heydeniana Metzneria ehikeella Ethmia terminella Cochylimorpha fucatana Metalampra cinnamomea Dioryctria abietella Nothris lemniscella Este important ca aceste specii să nu dispară; ele îşi depun ouăle pe diferite specii de plante; de accea, pajiştile şi stufărişurile nu trebuiesc arse Metalampra cinnamomea Crambus perlella
  8. 8. Alte lepidoptere din zona Cicârd
  9. 10. Aspecte din colectarile de noapte pentru studiul lepidopterelor Referitor la celelalte grupe de nevertebrate, nu au fost până în prezent efectuate studii. Calugarita Roi de albine Gandaci de balegar
  10. 11. Sunt necesare cercetări am ă nun ţ ite asupra faunei de nevertebrate, î ntrucat aceast ă zon ă poate ad ă posti mai multe elemente stepice disp ă rute î n alte locuri.
  11. 12. FAUNA DE VERTEBRATE Amfibienii si Reptilele (Herpetofauna) Studiile efectuate in ultimii ani au relevat existenta in aceasta zona a 14 specii, conform tabelului: Nr Specia Directiva Habitate Legislatia Romaneasca (Ordonanta 57/2007)   AMFIBIENI     1 Triturus cristatus cristatus Laur., 1768 Anexele II si IV Anexele III si IV A 2 Triturus vulgaris ampelensis Fuhn, 1950   Anexele III si IV A 3 Bombina bombina (L.) 1761 Anexele II si IV Anexele III si IV A 4 Bombina variegata variegata (L.) 1758 Anexele II si IV Anexele III si IV A 5 Bufo viridis viridis Laur., 1768 Anexa IV Anexele III si IV A 6 Pelobates fuscus fuscus (Laur.) 1768 Anexa IV Anexele III si IV A 7 Hyla arborea arborea (L.) 1758 Anexa IV Anexa IV A 8 Rana ridibunda ridibunda Pall., 1771     9 Rana dalmatina Bonaparte, 1840 Anexa IV Anexa IV A           REPTILE     1 Lacerta viridis (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa IV A 2 Lacerta agilis L., 1758 Anexa IV Anexa IV A 3 Natrix natrix natrix (L.) 1758     4 Coronella austriaca austriaca Laur., 1768 Anexa IV Anexa IV A 5 Vipera ursinii rakosiensis (Bonaparte) 1835 * Anexele II si IV Anexele III si IV A
  12. 13. Dintre acestea, aproape 80% sunt strict ocrotite pe plan european, prin Directiva HABITATE (DH) iar aproape 30% necesita instituirea unor arii speciale de protectie. Doar două specii din 14 nu au regim de protecţie : Broasca de lac ( Pelophylax ridibundus ) Ş arpele de cas ă (Natrix natrix) Legislatie Numar specii procent Total specii 14 100% Anexa II DH 4 28.57% Anexa IV DH 11 78.57% Anexele II si IV DH 4 28.57%   Anexa III Ord.57 7 50% Anexa IV A Ord. 57 12 85.71% Anexele III si IV A Ord. 57 7 50%
  13. 14. Specii de amfibieni strict proteja ţi : Tritonii (vi ţelari, sălămâzdre de apă) Triton cu creasta mascul ( Triturus cristatus ) Triton cu creasta femela ( Triturus cristatus ) Triton comun mascul (Triturus vulgaris) Triton comun mascul si femela (Triturus vulgaris)
  14. 15. Unde tr ă iesc tritonii: Ce trebuie să ştim despre tritoni: -Sunt specii acvatice -Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve de dimensiuni mici de vertebrate -Se reproduc prin ouă -Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic -Adulţii pot să devină tereştri şi nocturni in caz că balta seacă sau dispare hrana -Tegumentul lor conţine toxine + Din cauza distrugerii habitatelor sunt pe cale de dispariţie
  15. 16. Buhaiul de baltă cu burtă roşie ( Bombina bombina ) Comportament de aparare Femelă adultă Mascul adult Habitatul unde traieste Mascul cantand Comportament de aparare
  16. 17. Buhaiul de baltă cu burtă galbenă ( Bombina variegata ) Ouă Juvenil Femelă adultă Mascul adult
  17. 18. Ce trebuie să ştim despre buhaii de baltă: -Sunt specii diurne şi acvatice -Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve de dimensiuni mici de vertebrate, în majoritate din mediul terestru, dar şi din mediul acvatic -Se reproduc prin ouă, pe care le depun în grupuri mici, pe plantele acvatice -Pot să depună ouă de mai multe ori în timpul verii, de obicei după o ploi importante, când se formează bălţi temporare mai mari -Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic -Adulţii pot să migreze spre alte habitate, în cazul în care bălţile în care locuiau dispar -Tegumentul lor conţine toxine puternice (este indicat să-ţi speli mâinile după ce-ai manevrat o broscuţă, şi să nu pui mâna la ochi) + Din cauza distrugerii habitatelor sunt pe cale de dispariţie în toată Europa ; în România, situaţia nu este atât de dramatică
  18. 19. Între cele două specii de buhai de baltă au loc hibridizări , astfel ca pot fi întâlniţi hibrizi Cicârdul este una din puţinele zone unde pot fi găsite ambele specii parentale, precum şi hibrizi, pe o suprafaţă extrem de restrânsă
  19. 20. Broasca râioasă verde ( Bufo viridis ) Ce trebuie să ştim despre broasca râioasă verde: -Este o specie terestră şi nocturnă, termofilă -Se hrăneşte cu nevertebrate nocturne; este antropizată, poate fi găsită şi ăn localităţi -Se reproduce prin ouă – şiraguri lungi depuse în bălţi primăvara -Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic -Tegumentul lor conţine toxine: pielea are aşa numiţii “negi”, de unde şi denumirea de broască râioasă; aceşti negi produc toxine, şi nu au nimic cu râia + Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie Pereche în amplexus Femelă
  20. 21. <ul><li>-În zona Cicârd a fost descoperită abia în primăvara a nului 2008 </li></ul><ul><li>La picioarele posterioare are dispozitive speciale cu care sapă în sol; pe timpul zilei stă îngropată în sol </li></ul><ul><li>-Are pupila verticală, spre deosebire de broasca râioasă verde, care are pupila orizontală </li></ul><ul><li>-Se hrăneşte cu nevertebrate nocturne; este antropizată, poate fi găsită şi în localităţi </li></ul><ul><li>-Se reproduce prin ouă – şiraguri scurte, groase şi spiralate, depuse în bălţi primăvara </li></ul><ul><li>-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic </li></ul><ul><li>-Tegumentul lor conţine toxine, dar nu atât de importante ca acelea ce broască râioasă; acestea au miros de usturoi </li></ul><ul><li>+ Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie </li></ul>Broasca de pământ brună ( Pelobates fuscus ) Ce trebuie să ştim despre broasca de pământ brună: -Este o specie terestră, strict nocturnă; din această cauză se ştiu puţine lucruri despre obiceiurile ei
  21. 22. Pontă de Pelobates fuscus Mormoloc gigant – Pelobates fuscus Mascul în perioada de reproducere Mascul în perioada de reproducere
  22. 23. Ce trebuie să ştim despre brotăcel: -Este o specie arboricolă, diurnă, termofilă -Se hrăneşte cu nevertebrate, în special insecte şi larvele lor -Se reproduce prin ouă – grupuri sferice, mici, depuse în bălţi primăvara -Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic -Tegumentul lor conţine puţine toxine + Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie Brotăcelul ( Hyla arborea )
  23. 24. Pereche în amplexus Mascul – se oservă sacul vocal pliat Mascul cântând în timpul nopţii Femelă
  24. 25. Broasca brună de pădure ( Rana dalmatina ) Ce trebuie să ştim despre broasca brună de pădure: -Este o specie terestră, diurnă dar şi nocturnă, termofilă -Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Este întâlnită prin pajişti, fâneţe, păduri, livezi, etc. -Se reproduce prin ouă – grămezi globuloase mari, ataşate de un fir de iarba în apă -Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic -Tegumentul lor conţine foarte puţine toxine + Specia, alături de ruda ei apropiată din zonele montane, este ucisă în masă şi consumată de către localnici, astfel că a devenit destul de rară, fiind pusă sub regim de protecţie .
  25. 26. No comments.......
  26. 27. Ce trebuie să ştim despre gu şter: -Este o specie termofilă, fiind observată de la câmpie până la aproximativ 700 m altitudine -Masculul se deosebeşte de femelă prin guşa de un albastru intens şi prin porii femurali mai dezvoltaţi -Preferă pante cu expoziţie sudică, acoperite cu ierburi, tufişuri şi stâncarii -Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Nu are dinţi, ci un fel de zimţi care ajuta la imobilizarea prăzi; are fălci puternice cu care pot sfărma exoscheletul insectelor cu care se hrăneşte -Nu este veninos, nu este agresiv, ci dimpotrivă este foarte fricos, ascunzându-se în adăpost la cel mai mic pericol; este extrem de rapid şi greu de prins -Dacă se află în pericol, îşi poate rupe singur coada, lăsând-o duşmanului Specii de reptile strict protejate : Guşterul ( Lace rt a viridis )
  27. 28. - Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor (locurilor unde trăieşte această specie)
  28. 29. Şopârla de câmp ( Lacerta agilis ) -Nu este termofilă, ci preferă pajiştile mai umede; de asemenea, habitatul ei nu trebuie neapărat să aibă tufişuri sau stâncării -Masculul are capul mai mare şi este colorat diferit de femelă: de obicei el este verde dorsal, pe când ea este maronieş pot să apară uneori indivizi cărămizii pe spate -Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Nu are dinţi, ci un fel de zimţi care ajuta la imobilizarea prăzi; are fălci puternice cu care pot sfărma exoscheletul insectelor cu care se hrăneşte -Nu este veninos, nu este agresiv, ci dimpotrivă este foarte fricos, ascunzându-se în adăpost la cel mai mic pericol + Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor Ce trebuie să ştim despre şopârla de câmp: -Este o specie destul de răspândită în ţara noastră, de la câmpie până în zona de munte, la 1400 m
  29. 31. Şarpele de alun ( Coronella austriaca ) Ce trebuie să ştim despre şarpele de alun -Preferă pantele sudice cu stancarii sau grohotişuri -Cele două sexe nu diferă ca şi colorit sau dimensiuni -Se hrăneşte cu şopârle, dar şi cu rozătoare de talie mică; -Are dinţi mici, ascuţiţi; uneori muşcă dacă este prins; muşcătura lui nu are urmări, întrucât NU ESTE SPECIE VENINOASĂ, -Este destul de greu de observat, întrucât se mişcă destul de încet, iar atunci când se apropie vreun duşman, preferă sa stea nemişcat, fiind protejat de culorile lui asemănătoare cu substratul. + Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor -Este destul de termofilă, răspândită de obicei doar în zone unde există populaţii abundente de şopârle;
  30. 33. Vipera de fâneaţă ( Vipera ursinii ) Este singura specie de vipere care trăieşte în ţinuturi stepice -În trecut a fost mult mai răspândită, însă din cauza agriculturii, a cultivării terenurilor din ţinuturile de câmpie, specia a fost aproape exterminată, supravieţuind doar în populaţii mici -Preferă locurile deschise, plane, sau pante domoale de pe versanţii cu expoziţie sudică -Masculul este puţin mai ănchis la culoare decât femela -Se hrăneşte greieri, cosaşi, pui de şopârle, şoareci -Are 2 colţi veninoşi; uneori muşcă dacă este prinsă; muşcătura ei poate avea unele urmări, întrucât este o SPECIE VENINOASĂ; dar nu se poate compara deloc cu muşcătura unei vipere cu corn, sau a unei vipere comune (care trăieşte la munte), care sunt cu mult mai veninoase decât vipera de fâneaţă -Explicaţia: celelalte 2 specii de vipere se hrănesc în special cu şoareci, pe când vipera de fâneaţă se hrăneşte în special cu greieri. -Este destul de greu de observat, întrucât se confundă destul de uşor cu substratul -Nu este agresivă, preferă să fugă şi să se retragă în cel mai apropiat adăpost + Specia este rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor
  31. 34. Pui de câteva luni Adult mascul Adult femelă Adult femelă înainte de năpârlire Pui de câteva luni Muşcătura viperei de fâneaţă NU ESTE PERICULOASĂ, putând fi comparată cu muşcătura unei viespi Mână muşcată de viperă
  32. 35. Păsările (Ornitofauna) Ornitofauna este bogat ă, în pofida aparentei sărăcii a habitatelor. Au fost observate până în prezent 69 de specii de păsări, dintre care 58 cuibăresc, iar alte 6 specii este posibl să cuibărească. Doar 4 specii vin in zonă doar pentru a se hrăni. Dintre toate aceste specii, 11 sunt trecute în anexa III a Ordonanţei 57/2007 Nr. Specia Ordinul Type Ordonanta 57_2007 Anexa III Anexa IV B 1 Anthus campestris Passeriformes cuibăreşte Annex III   2 Aquila chrysaetos Falconiformes cuibăreşte Annex III   3 Buteo rufinus Falconiformes posibil să cuibărească Annex III   4 Ciconia ciconia Ciconiiformes cuibăreşte Annex III   5 Circaetus gallicus Falconiformes posibil să cuibărească Annex III   6 Circus aeruginosus Falconiformes cuibăreşte Annex III   7 Dendrocopus syriacus Piciformes cuibăreşte Annex III   8 Emberiza hortulana Passeriformes cuibăreşte Annex III   9 Ixobrychus minutus Ciconiiformes cuibăreşte Annex III   10 Lanius collurio Passeriformes cuibăreşte Annex III   11 Lanius minor Passeriformes cuibăreşte Annex III  
  33. 36. Alte 14 specii sunt strict protejate de Ordonanţa 57/2007 , Anexa IVB Nr. Specia Ordinul Type Ordonanta 57_2007 Anexa III Annex IV B 1 Aegithalos caudatus Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 2 Athene noctua Strigiformes Cuibăreşte   Anexa IV B 3 Coccothraustes coccothraustes Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 4 Corvus corax Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 5 Erithacus rubecula Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 6 Falco subbuteo Falconiformes P robabil cuibăreşte   Anexa IV B 7 Falco tinunculus Falconiformes Cuibăreşte   Anexa IV B 8 Jynx torquilla Piciformes Cuibăreşte   Anexa IV B 9 Locustella luscinioides Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 10 Merops apiaster Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 11 Motacila alba Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 12 Oriolus oriolus Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B 13 Pernis apivorus Falconiformes P robabil cuibăreşte   Anexa IV B 14 Upupa epops Coraciiformes Cuibăreşte   Anexa IV B
  34. 37. Acvila de stancă (Aquilla chrysaetos) Şerparul ( Circaetus gallicus) Cicârdul este loc de hrănire pentru perechea de acvile care cuibareste in Cheile Poiana Aiudului În apropierea Cicârdului, în zona Doptăului, cuibăreşte o pereche de şerpari, care se hrănesc cu specii de reptile din zonă Specii strict protejate
  35. 38. Şorecarul mare (Buteo buteo) Eretele de stuf ( Circus aeruginosus ) Este destul de răspândit în zonă, consumând o mulţime de şoareci şi alte rozătoare Este o apariţie rară, întâlnit doar în apropierea tăului de la nord de localitatea Biia; se hrăneşte cu rozătoare mici, insecte şi păsărele
  36. 39. Sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) Specie foarte rară în Europa; Romania deţine aproximativ 97% din populaţia europeană de Lanius minor . APIA acorda plăţi compensatorii pentru această specie (!!)
  37. 40. Fâsa de câmp Barza Ciocaănitoarea de grădină Presura de grădină Presura de grădină Alte specii protejate
  38. 41. Stârcul pitic Stârcul pitic Sfrânciocul roşietic mascul Sfrânciocul roşietic femelă
  39. 42. Din cele 12 specii observate până în prezent în zona Cicârd , una este listată în Anexa III a Ord. 57 / 2007, necesitând desemnarea unor arii speciale pentru conservare. Alte 3 specii sunt strict protejate (Anexa IV A a Ord. 57/2007) şi una este trecută în Anexa IV B a Ord. 57/2007, deci este strict protejată la nivel naţional. Mamiferele Nr. Specia Grupul (Ordonanţa 57_2007) Anexa III Anexa IV A Anexa IV B 1 Sus scrofa Artiodactyla       2 Capreolus capreolus Artiodactyla       3 Sorex sp. Insectivora       4 Erinaceus concolor Insectivora       5 Talpa europaea Insectivora       6 Lepus europaeus Lagomorpha       7 Muscardinus avellanarius Rodentia   Anexa IV A   8 Spalax leucodon Rodentia     Anexa IV B 9 Cricetus cricetus Rodentia   Anexa IV A   10 Meles meles Carnivora       11 Vulpes vulpes Carnivora       12 Canis lupus Carnivora Anexa III Anexa IV A  
  40. 43. Pârşul de alun (Muscardinus avellanarius )
  41. 44. Orbetele ( Spalax leucodon ? sau graecus ? ) H â rciogul ( Cricetus cricetus )
  42. 45. Lupul ( Canis lupus )
  43. 46. Căprioara ( Capreolus capreolus ) Bursucul ( Meles meles ) Mistreţul ( Sus scrofa) Vulpea ( Vulpes vulpes )
  44. 47. <ul><li>Paji ş ti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina </li></ul><ul><li>sărături </li></ul><ul><li>semisărături </li></ul>
  45. 48. <ul><li>Sărăturile </li></ul><ul><li>răspândite de-a lungul canalului spre Ocnişoara. </li></ul>
  46. 50. Salicornia europea (brâncă)
  47. 51. Statice gmelinii
  48. 52. Plantago cornuti (p ătlagină)
  49. 53. Semisărături cu Festuca pseudovina Ocupă suprafeţele plane cu lăţime variabilă, cuprinsă între piciorul versantului şi canal.
  50. 54. Semisărături cu Festuca pseudovina Asociaţia edificatoare a habitatului este Achilleo-Festucetum pseudovinae. Specia dominantă este Festuca pseudovina, însă uneori apare specia codominantă Artemisia pontica
  51. 55. Scorzonera cana
  52. 56. 2. Tufărişuri ponto-panonice de porumbar şi păducel Aceste tufărişuri se află în perimertul studiat sub forma unor pâlcuri cu întindere relativ mică, de-a lungul unor drumuri, garduri sau în unele pajişti neîngrijite. A sociaţia edificatoare este Pruno spinosae-Crataegetum, în a cărei fitocenoze predomină Prunus spinosa. Habitatul are valoare conservativă moderată, însă reprezintă spaţii de viaţă şi de refugiu pentru numeroase specii de animale nevertebrate şi vertebrate .
  53. 58. Prunus spinosa (porumbarul)
  54. 61. Aspect cu margine de tufăriş şi Genista tinctoria (drobiţă)
  55. 62. Tufăriş de porumbar şi păducel cu jaleş de câmp ( Salvia nemorosa ) Salvia nemorosa
  56. 63. Rubus caesius (murul)
  57. 64. Agrimonia eupatoria (turiţă mare)
  58. 65. Rosa gallica (răsură)
  59. 66. Rosa canina (măcieş)
  60. 67. 3. Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic ( Amigdalus nana ) Are un areal relativ restrîns datorită presiunii antropice din trecut. Este răspândit cu precădere pe coama dealurilor, unde specia edificatoare ( Amygdalus nana ) formează populaţii bine închegate. Pe unele coaste populaţiile sunt sărăcăcioase, dar cu potenţial mare de refacere, dacă presiunea asupra lor nu se reia.
  61. 68. Amigdalus nana- Eua(cont)-V (migdal pitic)
  62. 69. Amigdalus nana (migdal pitic)
  63. 70. Salvia transsilvanica- R(endemică)
  64. 71. Dictamnus albus Eua(Med;cont)-V/R frăsinel
  65. 72. Fragaria viridis
  66. 73. Chamaecytisus albus
  67. 74. Nepeta pannonica
  68. 75. 4. Pajişti pontice cu Stipa lessingiana S. pulcherrima şi S. Joannis (colilie) Stipetele sunt unele din cele mai spectaculoase pajişti, datorită habitusului speciilor edificatoare. Preferă versanţii cu expoziţie sudică. Asociaţiile edificatoare sunt Stipetum lessingiane, Stipetum pulcherrimae. În habitatul cercetat predomină adesea Stipetum lessingiane , asociaţie, se pare mai rezistentă la impactul antropo-zoogen. Stipa joannis are populaţiile cele mai restrânse în acest teritoriu. Valoare conservativă moderată.
  69. 76. Stipetum pulcherrimae
  70. 77. Jurinea mollis
  71. 78. Jurinea mollis ssp. transylvanica (End-Trans.)-R
  72. 79. Jurinea mollis ssp. transylvanica
  73. 80. Salvia nutans
  74. 81. Crambe tatarica (Pont-pan) -V/R (târtan)
  75. 82. Cephalaria uralensis (Pont-Balc)-A,R
  76. 83. Serratula radiata -R
  77. 84. 5. Paji şti ponto-panonice cu Festuca valesiaca (păiuş de stepă) Este habitatul cel mai răspândit în regiunea studiată. Este frecvent pe coastele însorite cu înclinaţii variate. Asociaţia edificatoare este Medicagini minimae-Festucetum valesiacae , care adăposteşte uneori specii vegetale rare, periclitate sau endemice pentru flora Transilvaniei sau a României ( Allium albidum subsp. albidum ( A. flavescens ), Pont – R, Cephalaria uralensis , Pont-Balc - A, R, Dictamnus albus , Eua (Med; cont) - V/R, Genista januensis , Alp-Carp-Balc - R Globularia punctata , Med-Euc – R, Haplophyllum suaveolens , Pont-Med ).
  78. 85. Datorită păşunatului neraţional fitocenozele de Festuca valesiaca (păiuşul de stepă) se află într-o stare pronunţată de degradare, pe suprafeţe însemnate, specia edificatoare fiind înlocuită de Botriochloa ischaemum (bărboasa). Urmări: instalarea unei noi asociaţii, Botriochloetum ischaemi,, a cărei compoziţie floristică este foarte săracă, asociaţia fiind total lipsită de valoare ecologică.
  79. 86. Botriochloa ischaemum (bărboasa)
  80. 88. Adonis vernalis (ruscuţa de primăvară)
  81. 89. Allium albidum ssp. albidum - Pont, R (hajmă păsărescă)
  82. 90. Cephalaria uralensis - Pont-Balc, A/R
  83. 91. Genista januensis Alp-Carp-Balc, R
  84. 92. Echium rubrum-Pont-pan-R
  85. 93. Globularia punctata - Med-Euc, R
  86. 94. Globularia punctata - Med-Euc, R
  87. 95. Haplophyllum suaveolens -Pont-Med-R
  88. 96. Haplophyllum suaveolens -Pont-Med
  89. 97. Dictamnus albus -Eua(Med)-V/R (frăsinel)
  90. 98. Trinia glauca ssp. glauca
  91. 99. Onobrychis viciifolia Astragalus onobrychis
  92. 100. Staţiune cu Scutellaria supina
  93. 101. Scutellaria supina -Eua(cont)-R
  94. 103. Scutellaria supina -Eua(cont)-R
  95. 104. Astragalus vesicarius
  96. 106. Euphorbia seguieriana
  97. 107. Onosma arenaria -Eur(cont)-E
  98. 108. Pajişte mezofilă cu Orchis laxiflora
  99. 109. Veratrum nigrum -Eua(cont)-R, întâlnită atât în pădure cât şi în pajişte.
  100. 110. Vă mulţumesc pentru atenţie ! text si imagini furnizate de Societatea Herpetologica Romana
  101. 111. Proiect co-finantat de Comisia Europeana prin instrumentul financiar LIFE Nature
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×