Your SlideShare is downloading. ×
Vlad Tarko - Impactul psihologiei evolutioniste asupra filosofiei politice
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Vlad Tarko - Impactul psihologiei evolutioniste asupra filosofiei politice

1,008
views

Published on

1. Ce este psihologia evolutionista …

1. Ce este psihologia evolutionista
2. Adaptari cu impact social si politic
3. Studiu de caz: religia
4. Relevanta pentru problemele politice actuale


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,008
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
9
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Impactul psihologiei evolutioniste asupra filosofiei politice Vlad Tarko Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala http://www.cadi.ro
  • 2. Cuprins 1. Ce zice teoria la modul general 2. Adaptari cu impact social si politic 3. Studiu de caz: religia 4. Relevanta pentru problemele politice actuale
  • 3. 1. Ce zice teoria la modul general • Exista o natura umana universala. • Aceasta natura umana este un set de algoritmi cognitivi evoluati prin selectie naturala in contextul vietii preistorice. • Oamenii pot invata, se pot imita si au creativitatea pe care o au datorita functionarii acestor algoritmi cognitivi. • Ordinea sociala din societatile complexe de azi este un efect secundar al functionarii acestor algoritmi cognitivi. • Acesti algoritmi cognitivi dau adeseori rateuri in contextul social actual – care este foarte diferit de contextul preistoric in care au evoluat – i.e. ne fac sa avem niste asteptari gresite si ne genereaza anumite sentimente de revolta morala nu neaparat justificate.
  • 4. De unde stim ca exista o natura umana unica si universala? • Teoria evolutiei standard – orice animal are o natura, de ce ar fi omul altfel? • Respingerea dualismului – mintea umana este functionarea creierului. • Antropologie (Donald E. Brown) – se constata empiric ca exista anumite caracteristici psihologice si sociale care se intalnesc in toate societatile umane care au fost studiate.
  • 5. De ce algoritmi? • Ce face mintea umana: proceseaza informatii. Algoritmii descriu acest lucru: Mintea umana ia ca input niste informatii (de la organele de simt si din memorie), prelucreaza aceste informatii folosind in cadrul procesului si o serie de presupozitii predefinite despre lume, iar apoi genereaza ca output o anumita reactie. • De ce nu un singur algoritm general? Experimentele de psihologie cognitiva arata ca oamenii au o gandire intuitiva dependenta de continut, i.e. care da rezultate corecte rapid in anumite contexte si nu in altele. In plus, neuroimagistica arata in mod direct ca diferite procese cognitive sunt realizate de parti diferite din creier. • Cum ramane cu criticile din filosofia mintii fata de modelul computational al mintii umane (Chalmers, Fodor, Searle etc.)? Cand au o solutie constructiva alternativa mai vorbim.
  • 6. De ce evolutie prin selectie naturala? • Mintea umana are o baza biologica (creierul). • Toate detaliile biologice au aparut prin selectie naturala. • Deci si mecanismele cognitive sunt aparute prin selectie naturala.
  • 7. De ce adaptare la lumea preistorica? • Homo Sapiens a aparut acum vreo 200 000 de ani. Stramosul nostru comun cu cimpanzeii a trait acum vreo 6 milioane de ani. • Civilizatia a inceput odata cu agricultura – acum vreo 10 000 de ani. • Evolutia prin selectie naturala functioneaza extrem de incet (raportat la scara temporala a vietilor noastre). • Pur si simplu nu a existat suficient timp pentru ca sa apara cine stie ce adaptari biologice la viata moderna (post aparitia agriculturii). • Nu este intru totul exclus (exista unele adaptari recente, e.g. digerarea laptelui de catre adulti sau a alcoolului) insa nu exista nici o dovada pana acum ca ar exista si vreo adaptare cognitiva la viata moderna.
  • 8. Nu reduci totul la biologie? Cum ramane cu cultura? • Opozitia cultura/biologie e o prostie. • Cultura exista pentru ca creierul uman e intr-un anumit fel, i.e. are capacitati cognitive (diferite de ale, e.g., creierului cimpanzeilor). Cultura si biologia nu sunt in opozitie, ci cultura se intampla prin intermediul biologiei creierului nostru. • Ceea ce facem nu e sa zicem ca nu exista cultura, ci “doar” biologie, ci sa explicam de ce exista cultura si de ce functioneaza ea asa cum functioneaza si nu altfel. • De pilda nu orice idee are aceleasi sanse sa fie copiata. Nu orice poveste fantastica sau ritual are aceleasi sanse sa devina baza unei religii. Nu orice lucrare artistica are aceleasi sanse sa fie considerata frumoasa de alti oameni. Nu orice norma sociala are aceleasi sanse de a se impune. De ce nu? Pentru ca natura umana e intr-un anumit fel specific, iar unele lucruri sunt compatibile cu ea, iar altele nu. Vrem sa descriem toate aceste lucruri intr-o maniera explicita si detaliata.
  • 9. 2. Adaptari cu impact social si politic • Viata in societatile preistorice de vanatori si culegatori (grupuri de 100-200 de oameni maxim) era organizata de numai trei factori: – Relatiile de rudenie – Relatiile de reciprocitate – Reputatie (reciprocitate indirecta) • Acesti factori erau suficienti pentru a putea fi aplanate conflictele, pentru a elimina free-riderii si pentru a fi luate decizii care afectau intreg grupul. • Acesti factori se materializeaza psihologic in anumite sentimente care ii fac pe indivizi sa relationeze unii cu altii in anumite moduri si nu in altele.
  • 10. Sentimentele morale • Se pare ca exista 5 componente instinctive (de baza) ale simtului moral (Jonathan Haidt et al.): – Empatia fata de durerea altora (evoluata datorita relatiilor de rudenie) – Echitatea (datorita reciprocitatii) – Loialitatea fata de grup (datorita relatiilor de rudenie si faptului ca grupul avea un numar mic de oameni) – Respectul fata de autoritate (datorita reputatiei) – Puritatea (in opozitie cu dezgustul/repulsia, adaptare aparuta initial ca protectie instinctiva contra patogenilor, ulterior extinsa si la mediul social) • Se constata empiric ca liberalii/social-democratii pun accent in mod preferential pe primele doua valori, in timp ce conservatorii pun accent pe toate cinci in mod egal. (Nu se stie daca e o preferinta ereditara sau nu.)
  • 11. Sentimentele imorale • Loialitatea fata de grup are anumite efecte care, desi in mediul primitiv erau adaptari, astazi au efecte sociale distructive: – Xenofobie, – Dispretul fata de intermediari (care se folosesc de informatii descoperite numai de ei pentru a obtine avantaje de la ceilalti membri ai grupului in loc sa faca publice aceste informatii), – Protectionismul economic (respingerea importurilor libere).
  • 12. Statusul • La cele mai multe animale: reflecta forta fizica si sanatatea. • La oameni: in plus pe langa forta fizica si sanatate, conteaza si reputatia in grup (i.e. daca faci sau nu servicii altora). • Toate relatiile sociale, inclusiv in societatile complexe de azi sunt bazate pe diferite modalitati de a atribui status unor persoane. Altfel spus, institutionalismul are la baza aceasta categorie sociobiologica.
  • 13. Agricultura • Efecte: » Surplus de mancare » Face posibile populatii mai mari » Diviziunea muncii: apar tot mai multe specializari » Grupul devine tot mai puternic » Sunt distruse societatile nomade traditionale » Odata ce creste populatia, apar probleme de mentinere a ordinii sociale, cei trei factori de coeziune sociala nu mai sunt suficienti. » Reputatia nu mai poate fi verificata usor: statusul se institutionalizeaza si asa se dezvolta ordinea sociala si institutionala a societatilor agricole.
  • 14. 3. Studiu de caz: religia • Ce e religia: un set de practici sociale costisitoare din punct de vedere economic si reproductiv (i.e. angajamente greu de adoptat in mod nesincer) care sunt justificate prin apelul la concepte neintuitive (la supranatural). • Religia ≠ teologie. Religia este ceea ce fac si cred credinciosii; teologia este o rafinare rationalizata a religiei realizata de intelectuali. • De ce exista religia: – Exista anumite conditii in care o povestire ii stimuleaza pe oameni sa o repete mai departe altora (aici intervine utilitatea conceptelor neintuitive). – Atunci cand aceste povestiri si ritualurile care le acompaniaza se asociaza cu euristicile morale intuitive, iar povestirile au o miza sociala, apar angajamentele puternice specifice comportamentului religios.
  • 15. Cum sa faci o poveste de succes? • Exista 3 algoritmi cognitivi diferiti care Normal obiect animal planta om modeleaza felul nostru intuitiv de a ne Fizica 1 1 1 1 intuitiva raporta la obiecte neinsufletite, fiinte vii, si Biologie 0 1 1 1 respectiv oameni. O modificare minimala a intuitiva folosirii lor conduce la concepte memorabile. Psihologie 0 0 0 1 intuitiva • Exemplu: – Copac magic care asculta conversatiile purtate langa el: interesant – Copacul magic mai si zboara: devine dubios Copac magic obiect animal planta om Copac magic obiect animal planta om care si zboara Fizica 1 1 1 1 Fizica intuitiva 1 1 0 1 intuitiva Biologie 0 1 1 1 Biologie intuitiva 0 1 1 1 intuitiva Psihologie 0 0 1 1 Psihologie intuitiva 0 0 1 1 intuitiva
  • 16. Cum sa faci o poveste de succes care sa aiba sanse sa devina religie? • Conectezi povestea de – Euristicile noastre morale intuitive – Ii dai conotatii sociale practice relevante • Exemplu: – Copacului care asculta conversatiile ii pasa daca afla lucruri bune sau rele. – Daca iei cateva ramuri din copac, le dai foc si apoi pui cenusa intr-un vas cu apa, vor lasa niste urme care pot fi citite de un expert, aflandu-se astfel ceea ce stie copacul. – (tocmai am descris o credinta religioasa reala a unei populatii din Sudan numite Uduk)
  • 17. Relatia dintre religie si ordinea sociala • La origine, religia, si cultura in general, este o consecinta a euristicilor morale intuitive si a ordinii sociale existente (a relatiilor de status) si nicidecum o cauza a lor. • Apare insa un efect de feed-back: odata ce exista anumite credinte religioase, relatiile de status se modifica (dar nu si sentimentele morale). • Aceasta relatie este dusa la nivelul urmator odata ce religia se asociaza cu statul, functiile de status din stat (privilegiile unora) capatand justificare si legitimitate suplimentara prin intermediul religiei.
  • 18. 4. Relevanta pentru problemele politice actuale • Este important sa tinem cont de felul in care este cu adevarat natura umana pentru ca altfel riscam sa propunem politici publice care vor esua (nu-si vor atinge scopurile declarate). • Psihologia evolutionista genereaza doua tipuri de scepticism: – Fata de utilizarea intuitiilor noastre morale ca ghid la elaborarea politicilor publice: intuitiile morale au evoluat ca adaptari la un mediu social radical diferit, si chiar si in acel mediu nu au evoluat pentru ca ar fi condus la “dreptate” – orice o insemna acest concept – ci pentru ca cei cu aceste intuitii au avut mai multi urmasi decat cei fara ele; – Fata de ratiune si fata de inginerii sociale: gandirea noastra “rationala” este de fapt plina de bias-uri cognitive, iar ordinea sociala contine in ea la modul implicit o rationalitate care adeseori scapa gandirii explicite; • si o recomandare pozitiva: – Principala problema pe care o avem de la aparitia agriculturii incoace, si pe care trebuie sa o rezolvam este increderea intre necunoscuti: normele si institutiile sociale care promoveaza acest lucru conduc la o stabilitate si coeziune sociala sporita.
  • 19. Exemple • Idei proaste populare datorita moralei intuitive: – Datorita echitatii: • Redistributie, salariu minim etc. – Datorita loialitatii de grup: • Protectionismul (taxele vamale) • Nationalismul – Datorita respectului fata de autoritati: • Netransparenta la guvernare • Militarismul • Suportul bisericilor prin politici de stat – Datorita repulsiei: • Interzicerea casatoriilor dintre homosexuali • Interzicerea consumului de droguri • Interzicerea unor cercetari medicale • Idei proaste de inginerie sociala (care ignora natura umana): – Pensiile private – Sistemul de sanatate privat – Feminismul si discriminarea pozitiva a femeilor pentru a le incuraja sa-si abandoneze rolul traditional in familie