Vlad Tarko - Cum si de ce functioneaza comunitatea stiintifica

726 views
693 views

Published on

workshop CADI, 20 feb 2009, Vlad Tarko

Published in: Education, Technology
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
726
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Vlad Tarko - Cum si de ce functioneaza comunitatea stiintifica

  1. 1. Cum si de ce functioneaza comunitatea stiintifica atat de bine si ce are societatea in general de invatat de la ea? Vlad Tarko CADI-Eleutheria
  2. 2. Cum functioneaza stiinta in prezent Unde e produsa: Alte activitati: Sursa de venit:    Universitati Predare Stat/privat    Centre de cercetare Aplicatii practice Stat    Industrie Aplicatii practice Privat    Think-tanks Popularizare Privat    Cum este evaluata:  Reviste cu referenti (peer review)   Reputatia revistelor evolueaza dinamic – indici de impact Rezultate practice 
  3. 3. Pana acum ~100 de ani Preponderent privata  Numarul oamenilor de stiinta era foarte mic  Functiona in mare masura ca o gift economy  Lucrau pentru ei insisi  Rezultate publice (~gratuit)*  Exista o separare mai clara intre stiinta si industrie, nu  exista neaparat asteptarea ca rezultatele sa fie folositoare Mult mai putin institutionalizata (e.g. Faraday)  Asta a fost diferenta majora fata de stiinta medievala care punea mare pret * pe secretul descoperirii.
  4. 4. Michael Polanyi & Paul Feyerabend Stiinta functioneaza fara o metoda  Fiecare om de stiinta are propria metoda si exista o asemanare de  familie intre aceste metode Nu exista experimente cruciale  In realitate atunci cand o teorie respectata e contrazisa de un  experiment Se pune la indoiala rezultatul experimental  Se incearca reinterpretarea rezultatului  Se ignora rezultatul  O teorie este rasturnata numai de o alta teorie  Teoria foloseste nu numai pentru a explica datele experimentale, ci si  pentru a sugera noi experimente O teorie se remarca prin predictii corecte surprinzatoare  Oamenii de stiinta cred intr-o teorie din diverse motive (filozofice,  estetice etc.) nu numai experimentale.
  5. 5. Cum de exista progres stiintific? Imaginea post-Feyerabend e a unei stiinte care  functioneaza cam haotic. Cum de exista totusi progres stiintific? Exista o etica a stiintei (Smolin):  Toate informatiile sunt publice  Conteaza argumentele, nu persoanele sau statusul  Se cauta sa se ajunga la consens (spre deosebire de filozofie)  Cand nu exista consens este promovat scepticismul  Teoriile sunt puse la indoiala si de dragul de a le pune la  indoiala (exista o anumita separare intre teoreticieni si experimentalisti) E explicatia asta suficienta? Ce impact au factorii  institutionali?
  6. 6. Probleme si beneficii Finantarea de stat:  o gramada de bani, dar  apare control politic (global warming, stem cells) si  pretul cartilor si revistelor stiintifice creste in mod teoretic nelimitat  (pentru ca sunt cumparate de universitati din finantarea de la stat) Finantarea de industrie:  o gramada de bani, dar  apar presiuni de ordin economic (tigari, emisii de carbon)  Finantarea think-tank-urilor: interese politice private  Revistele open-source:  Rezultatele sunt publice gratuit  Se iau bani de la autori (gandind problema strict economic putem  prezice o scadere a calitatii)
  7. 7. Stiinta ca exemplu solid de comunitate anarhica de succes Exista de 300 de ani  S-a extins incredibil de mult  A ajuns un factor esential al evolutiei societatii noastre in  general Societatea noastra se reduce practic la  Capitalism  Democratie  Stiinta  Marii pierdanti (Brockman, The Third Culture):  Religia – redusa la credinta personala  Cultura umanista – redusa la entertainment 
  8. 8. Stiinta ca exemplu solid de comunitate anarhica de succes Oamenii de stiinta sunt super nomazi  Comunitatea n-are localizare geografica  Factorii de decizie (revistele/universitatile/etc.) nu au mijloace de a-  si mentine in mod artificial puterea – daca nu produc/difuzeaza stiinta de calitate dispar Consecinta e ca reteaua stiintifica este foarte dinamica si se schimba in  permanenta (acum 50 de ani aproape toate stiinta se facea in Germania etc.) Nici o bariera la free entry  Nu prea are pedepse pentru free-rideri  Esti expulzat din comunitate daca  Minti  Nu accepti consensul (poti sa fi inclusiv Einstein)  Are un scop ultim impartasit de toti membrii ei si functioneaza intr-  un mod foarte depersonalizat: conteaza in primul rand rezultatele
  9. 9. Diferentele fata de stat democratic In societate oamenii nu impartasesc acelasi scop ultim   Indivizii fizici conteaza mai mult ca aspectele lor spirituale o Free-riderii sunt in general pedepsiti o Bariere la free entry o Localizare geografica  Societatea functioneaza in absenta consensului o Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba foarte greu (constitutionalism in loc de anarhie) o Are persoana juridica  Ar merita schimbate?
  10. 10. Diferentele si asemanarile cu o corporatie multinationala In corporatie oamenii impartasesc acelasi scop ultim  Indivizii fizici nu prea conteaza: conteaza ce produc  Free-riderii sunt in general pedepsiti  Bariere la free entry  Delocalizare geografica  Functioneaza doar aproximativ in absenta consensului o angajatilor (sindicate), conteaza ce decid actionarii Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba o foarte greu (management in loc de anarhie) Corporatia are persoana juridica o Informatiile nu sunt publice (patente, copyright) o “Parteneriate” cu statul o
  11. 11. Asemanari cu statul dar nu cu corporatiile Cunoastere tacita  Informatia este dispersata  Incertitudine fata de viitor (considerata ceva bun!)  Ordine spontana 

×