Cine are carte, imparte?
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Cine are carte, imparte?

on

  • 1,861 views

Romanian rural population has far fewer chances to get past elementary school. There is a clear and deep divide in terms of education between rural and urban populations. ...

Romanian rural population has far fewer chances to get past elementary school. There is a clear and deep divide in terms of education between rural and urban populations.

Un vechi proverb românesc spune: „Cine are carte, are parte”. Un alt proverb, însă, adaugă: „Cine împarte, parte îşi face”. Există vreo legătură mai profundă între aceste două proverbe decît simplul joc de cuvinte? Eu cred că da. Problema este atît de serioasă încît i-am dedicat în cartea mea, „Boierii minţii” un spaţiu considerabil. Una dintre tezele cărţii este că mulţi, deşi nu toţi, intelectuali din România au un comportament de grup închis, în care prestigiul şi anume privilegii, inclusiv de a face parte din casta intelectualilor, în special cei de vîrf, sunt cu grijă drămuite şi apărate.

Teoria a fost primită în mediul românesc cu variate reacţii, de la entuziasm la oprobiu. Intens disputată a fost în special una dintre sugestiile cărţii, anume că intelectualitatea românească–ca instituţie socială–este, din motive sociologice şi istorice, caracterizată de un model de viaţă care pune accentul pe rolul special al acestui grup în societate şi care poate duce, în anume condiţii, la elitism. Deşi elitismul de care vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este un fenomen destul de complex, el poate fi descris în două feluri. Pe de o parte el se compune din acţiuni şi atitudini conştiente, subiective, ale unor indivizi şi grupuri specifice. Aceşti actori sociali cred că ideile publice, visurile comune şi tematica discuţiei sociale trebuie să fie inspirate, modelate şi organizate în jurul unor teme înalte: naţiunea, filosofia, „cultura”, Europa, literatura, etc. În acest proces, intelectualii publici selectaţi printrun proces de consacrare în interiorul unor grupuri închise au un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte preoţi iniţiaţi ai unui cult „sociointelectual”. Cum şi de ce are loc acest proces, care sunt efectele sale şi alternativele posibile, este explicat în cartea „Boierii Minţii”.

Elitismul mai poate fi descris, însă, şi ca un proces social profund, care afectează viaţa publică românească în mod tăcut. E vorba de modul în care se creează şi se menţine clasa intelectuală în mod nemijlocit. În timp ce ideologia şi ideile elitismului afectează viaţa publică la nivel de vîrf, procesele sociale care îl sprijină subteran se referă la modul în care intelectualii şi urmaşii lor au acces la educaţie şi la o şansă neegală de a înainta în societate, în general. De acest proces m-am ocupat foarte puţin în volum şi aş vrea să îl descriu în cifre în acest articol.

http://www.pagini.com/blog/2009/05/08/elitismul-educatei-romanesti-si-inegalitatea-sanselor-in-educatia-rurala/

Statistics

Views

Total Views
1,861
Views on SlideShare
1,858
Embed Views
3

Actions

Likes
1
Downloads
8
Comments
0

3 Embeds 3

http://wildfire.gigya.com 1
http://www.lmodules.com 1
http://pagini.wordpress.com 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Cine are carte, imparte? Cine are carte, imparte? Document Transcript

  • Cine are carte, împarte? Pe agenda noilor guvernanţi: egalitatea şanselor de a fi educat Sorin Adam Matei Purdue University http://www.matei.org/research/publications/carteimparte.pdf Publicat in Adevarul Literar si Artistic, Februarie 15, 2005 Preşedintele Traian Băsescu anunţa în primul său discurs de după cîştigarea alegerilor că una dintre priorităţile sale şi ale alianţei D.A. este promovarea egalităţii şanselor de a reuşi în viaţă a tuturor românilor şi în special a celor tineri. Aceasta este o problemă vitală. Ea este însă tratată mai mult din perspectiva inegalităţii şanselor economice. Această inegalitate, deşi reală, este numai o parte a problemei, anume, cea de la suprafaţă. Ca un aisberg, a bună parte a acestei chestiuni se află, cum fostul căpitan de vas bine ştie, sub luciul apei. Şansele de reuşită în viaţă ale românilor sunt foarte inegale, unele categorii sociale lăsînd moştenire statutul lor social copiiilor şi nepoţilor într-un procent foarte mare. Articolul de faţă arată cum acest fenomen se leagă nu numai de capitalul economic ci, mai ales, de cel intelectual. El relevă, poate pentru prima dată în presa din România, că fiii şi fiicele de intelectuali au mult mai multe şanse de a ajunge intelectuali, comparat cu congenerii lor provenind din alte grupuri sociale. 1
  • filosofia, „cultura”, Europa, Un vechi proverb literatura, etc. În acest proces, intelectualii publici selectaţi printr- românesc spune: „Cine are carte, un proces de consacrare în are parte”. Un alt proverb, însă, interiorul unor grupuri închise au adaugă: „Cine împarte, parte îşi un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte face”. Există vreo legătură mai preoţi iniţiaţi ai unui cult „socio- profundă între aceste două intelectual”. Cum şi de ce are loc proverbe decît simplul joc de acest proces, care sunt efectele sale cuvinte? Eu cred că da. Problema şi alternativele posibile, este este atît de serioasă încît i-am explicat în cartea „Boierii Minţii”. dedicat în cartea mea, „Boierii Elitismul mai poate fi minţii” un spaţiu considerabil. Una descris, însă, şi ca un proces social dintre tezele cărţii este că mulţi, profund, care afectează viaţa deşi nu toţi, intelectuali din publică românească în mod tăcut. E România au un comportament de vorba de modul în care se creează grup închis, în care prestigiul şi şi se menţine clasa intelectuală în anume privilegii, inclusiv de a face mod nemijlocit. În timp ce parte din casta intelectualilor, în ideologia şi ideile elitismului special cei de vîrf, sunt cu grijă afectează viaţa publică la nivel de drămuite şi apărate. vîrf, procesele sociale care îl Teoria a fost primită în sprijină subteran se referă la modul mediul românesc cu variate reacţii, în care intelectualii şi urmaşii lor de la entuziasm la oprobiu. Intens au acces la educaţie şi la o şansă ne- disputată a fost în special una egală de a înainta în societate, în dintre sugestiile cărţii, anume că general. De acest proces m-am intelectualitatea românească--ca ocupat foarte puţin în volum şi aş instituţie socială--este, din motive vrea să îl descriu în cifre în acest sociologice şi istorice, caracterizată articol. de un model de viaţă care pune accentul pe rolul special al acestui Copiii de intelectuali au grup în societate şi care poate duce, în anume condiţii, la elitism. de 7 ori mai mari şanse Deşi elitismul de care de a face facultatea vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este Fenomenul la care mă refer un fenomen destul de complex, el poate fi descris în două feluri. Pe cînd vorbesc despre „crearea de o parte el se compune din nemijlocită” a grupului acţiuni şi atitudini conştiente, intelectualilor este acela al subiective, ale unor indivizi şi mobilităţii sociale încetinite. Prin grupuri specifice. Aceşti actori acest termen sociologii descriu sociali cred că ideile publice, modul în care generaţiile şi visurile comune şi tematica grupurile sociale îşi menţin ori discuţiei sociale trebuie să fie schimbă compoziţia socială în inspirate, modelate şi organizate în decursul timpului. Sau, mai pe jurul unor teme înalte: naţiunea, şleau spus, vorbind despre 2
  • intelectuali:1 în ce proporţie devin deveni intelectuali? Calculele copiii de intelectual, intelectuali, statistice arată că copiii 2 comparaţi cu copiii de absolvenţilor de facultate români neintelectuali? au de şapte ori mai multe şanse de Pentru că moştenirea a termina o facultate decît copiii poziţiei sociale nu este o excepţie în românilor care nu au terminat România sau în lume, ci mai facultatea. Analiza ia în considerare degrabă regula, discuţia nu poate fi vîrsta subiectului, diferenţele purtată în mod abstract. Este de regionale, de sex, de venit şi cele aşteptat ca o anumită moştenire a dintre ţărani şi oraşeni, calculînd poziţiei sociale să existe. Părinţii care ar fi efectul educaţiei tatălui vor ca copiii lor să fie tot atît de dacă toate celelalte condiţii nu ar fericiţi şi cel puţin tot atît de conta. În alt fel spus, care sunt privilegiaţi social pe cît au fost ei. şansele unui român de a absolvi o De aceea, ca să judecăm situaţia facultate dacă numai educaţia dintr-o anume societate trebuie să tatălui ar fi ce l-ar distinge de folosim o unitate de măsură. compatrioţii săi? În aceste condiţii de egalitate teoretică, şansele ar fi Aceasta poate fi comparaţia de şapte la unu.3 Dacă toate societăţii vizate cu societăţile la celelalte condiţii ar fi egale, care ea aspiră să se alinieze în pentru fiecare absolvent termeni sociali şi intelectuali. universitar între 25 şi 90 de ani, Unde se află România în provenind dintr-o familie al cărui termenii mobilităţii intelectuale? tată a fost neintelectual, ar exista Mai precis, cu cît sunt mai şapte absolvenţi ai căror părinţi au favorizaţi copiii de intelectuali din terminat ei înşişi o facultate. România faţă de cei de neintelectuali din România, sau de Neşansa românului fără intelectuali din alte ţări, de a De cîte ori sunt mai mari şansele de a face facultatea pentru copiii de absolvenţi universitari, comparaţi cu cei ai părinţilor fără facultate, toate celelalte condiţii fiind egale 8.00 7.45 7.06 7.00 6.03 6.00 5.34 5.00 4.06 4.00 3.30 3.00 2.60 1.87 2.00 1.00 0.00 ia r ia ia ia cia A ia SU an ân gl n a re lo An ng m om Po G er U R G Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002- 2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului. 3
  • români, sunt superiore celor de 1,8 facultate: mai mare ca a mai mari pentru copiii englezi, de francezului, 2,6 pentru cei germani, sau 3,3 americanului, ungurului, pentru cei francezi sau 4 pentru etc. americani. Cu alte cuvinte, efectul Ce educaţiei tatălui asupra soartei înseamnă o diferenţă intelectuale a copiilor e de patru ori mai mare în România ca în Anglia de 7 la 1? E mult, e puţin? (7,5/1,87), şi aproape de două ori Răspunsul poate fi dat comparînd mai mare ca în Franţa (7,5/3,9) sau şansele românilor de a face Statele Unite (7,5/4,06). Efectul din facultatea, cunoscînd educaţia România este apropiat, deşi mai tatălui, cu cele ale membrilor unor ridicat, decît acela din ţări afine societăţi occidentale sau est- cultural şi economic, cum ar fi europene cu care România se vrea Polonia şi Grecia, deşi este simţitor sau se poate compara:4 Franţa, mai mare, o dată şi jumătate Germania, Anglia, Statele Unite, (7,5/5,34), ca acela din Ungaria. Grecia, Ungaria sau Polonia. Efectul educaţiei tatălui În România, efectul devine şi mai semnificativ cînd educaţiei tatălui asupra educaţiei aflăm că în România numărul celor copiilor este foarte puternic, educaţi la nivel universitar este mai punînd de departe în umbra ce se mic ca în ţările de referinţă. întîmplă în Anglia, Germania, Graficul de mai jos arată că atît la Franţa sau SUA. De pildă, şansele nivelul subiecţilor, cît şi la acela al de 7 ori şi jumătate mai mari de a Proporţia celor cu studii universitare şi a celor care au părinţi absolvenţi universitari 25% 25% 23% 23% 22% 20% 16% 15% 13% 14% 16% 9% 10% 10% 10% 10% 7% 5% 5% 4% 3% 0% ia ia ân cia n r ia om lo A re Po a SU G ng ia R ia an U gl m An er G Au taţi absolvenţi universitari Au studii universitare Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului. termina facultatea, de care se taţilor lor, în România educaţia bucură copiii de intelectuali 4
  • universitară este mult mai puţin (deşi, în treacăt fie spus, aceste prevalentă.5 fenomene nu sunt străine României Absolvenţii de facultate sunt şi, deşi nu hotărîtoare, au un efect de două ori şi jumătate mai puţin de accentuare a gradului de numeroşi în România ca în moştenire a statutului intelectual, occident şi cu una pînă la două mai ales in zona post-universitară). treimi mai rari ca în ţări ca Polonia, Moştenirea statutului de Ungaria sau Grecia. intelectual începe cu cultura Acest rezultat pare să pedagogică din clasele primare, întărească ipoteza avanstată în unde notele mari, recunoaşterea „Boierii Minţii”, anume că socială şi efortul educaţional au România se află într-o situaţie de fost şi sunt concentrate pe copiii de „paramodernitate”6. Faptul ca familii „bune”, adică de intelectuali şansele de a deveni un intelectual şi funcţionari, în era comunistă, la cu diplomă dacă nu eşti fiu de titrat care s-au adăugat familiile noilor universitar sunt invers îmbogăţiţi după 1989. O bună proporţionale cu mărimea elitei porţiune a clasei profesorale intelectuale pare să indice că miza îmbrăţişează o prejudecată larg cuceririi statutului de intelectual e împărtăşită în România, anume că mai mare unde grupul este mai valoarea intelectuală a unui copil şi restrîns. Această relaţie e în acord şansele sale de reuşită academică cu ce se întîmplă în societăţile care sunt o reflecţie a condiţiei sociale a au revigorat comporatmente şi familiei lor. Intelectuali ei înşişi, structuri sociale neo-feudale. În profesorii au de multe ori o astfel de cazuri educaţia este încă imagine stereotipă despre copiii de văzută ca un privilegiu ce trebuie, neintelectual: murdari, în cel mai bun caz, apărat, nu ca o nedisciplinaţi, flămînzi, incapabili un drept social ce trebuie lărgit. de performanţă etc. Într-un mod care li se pare „natural,” bazîndu- se pe superficiala judecată a Cauzele lipsei de şanse aparenţelor, resursele mentale şi de reale energie ale multor profesori, ca şi Aceste rezultate ne aduc la cele materiale ale instituţiilor din care fac parte, sunt îndreptate întrebarea firească despre asupra copiilor „buni”, a celor care mecanismele prin care are loc vin din familii educate sau avute. moştenirea statutului intelectual. În unele situaţii, deşi poate nu Ca şi în cartea „Boierii Minţii”, majoritare, dar destul de frecvente prefer o interpretare sociologică, nu ca să aibă un impact asupra calităţii una inspirată de teoria conspiraţiei. procesului educativ al copiilor de Este evident că moştenirea neintelectuali, notele, statutului nu e produsul direct al recunoaşterea socială şi atenţia sunt taţilor educaţi intervenind pe lîngă cumpărate prin mită şi comisiile de admitere sau prin contraservicii. În multe şcoli s-a trucarea metodelor de selecţie la practicat (şi se practică, încă), facultate în favoarea metoda de segregare socio- organizatorilor sau a odraslelor lor 5
  • educaţională, unde „copiii buni”, oraş. Distanţa socială dintre sat şi adică cei care provin din familii oraş este, poate, cea mai serioasă „alese”, sunt grupaţi în clasa „A”, din România contemporană. iar ceilalţi sunt grupaţi în clase de Aceasta s-a tradus şi se traduce calitate descrescătoare „B”, „C”, încă în mediul rural prin şcoli mai „D”, etc., ca produsele de carne, în puţin dotate, profesori sau ordinea raportului dintre cantitatea învăţători mai puţin pregătiţi, de „os” şi „pulpă.” programe învechite sau absente, Această metodă a care au dus şi duc încă la recrutarea defavorizat şi defavorizează încă mult mai rară a elitelor intelectuale copiii de neintelectuali. Inteligenţa din zona rurală. este egal distribuită printre Procesul de moştenire a membrii fiecărei clase sociale. statutului social s-a prelungit şi Copiii de neintelectuali, însă, prin resursele şi motivaţiile îngrămădiţi în clase de „proşti”, au părinţilor. Părinţii sunt natural fost şi sunt expuşi la mai puţin preocupaţi de succesul copiilor lor efort educaţional, au avut mai şi intelectualii fac o treabă mai puţine oportunităţi de a fi bună în a-şi pregăti copiii pentru recompensaţi şi recunoscuţi ca facultate. Acesta este un lucru bun elevi promiţători, şi în general au şi de bun simţ. Problema este că în fost convinşi că lumea şcolii nu e cazul copiilor de neintelectuali pentru ei. Cei mai perseverenţi şi neajunsurile sau neputinţa mai inteligenţi dintre ei au părinţilor se răsfrîng asupra supravieţuit şi încă se mai strecoară copiilor, care nu au nici o vină. printre picături. Cei medii, însă, În fine, chiar dacă un copil care dacă ar fi fost în clasa „A” ar fi de oameni de rînd ajunge la făcut o figură onorabilă mai tîrziu facultate, posibilitatea de a rămîne în liceu şi ar fi ajuns să intre la şi de a face faţă studiilor a fost şi facultate, s-au pierdut şi se vor este condiţionată de posibilităţile pierde, încă, pe drum. materiale ale părinţilor. Pentru La segregarea socială din mulţi copii de neintelectuali din interiorul şcolilor se adaugă familii sărace, însăşi opţiunea de a segregarea geografică, între mediul da la facultate a fost în trecut şi este rural şi cel urban. Comform încă limitată de posibilitatea de a calculelor statistice, chiar şi copiii furniza copilului banii necesari absolvenţilor de facultate ce stau la intreţinerii. ţara au mai puţine şanse de a face studii universitare. În fapt, deşi o Cît s-a schimbat după distanţă între copiii de intelectuali 1989? „de ţară” şi cei de tărani adevăraţi Acest există, toţi copiii de la ţară, tablou acoperă o indiferent de studiile tatălui, au bună periodă de timp, de dinainte între de 1,5 şi 6 ori mai puţine şi de după 1989. Multe lucruri s-au şanse, depinzînd de mărimea schimbat, vor spune unii, şi poate localităţilor, de a termina o în bine, după 1989. Astăzi studenţii facultate, comparat cu copiii de la pot lucra şi se pot întreţine, 6
  • nemaidepinzînd de resursele E adevărat că acestă creştere părinţilor. Locurile la facultăţile de procentuală a celor cu taţilor stat s-au înmulţit. Facultăţile educaţi este parţial explicată de private absorb pe mulţi dintre copii faptul că părinţii titraţi ai celor cu resurse materiale. membrilor generaţiei post- Dezavantajele ar trebui, deci, să se revoluţionare sunt mai numeroşi, mai atenueze. Graficul de mai jos fiind produsul perioadei de arată situaţia moştenirii statutului extindere a învăţămîntului superior intelectual pentru generaţia care a românesc din anii 60. Este însă fost educată după revoluţie îngrijorător faptul că această (subiecţi care aveau între 26 şi 30 creştere a nivelului de educaţie a de ani în anul 2000). părinţilor se reflectă mai mult Educatia fiilor în functie de cea a tatãlui 100 31 96 90 80 70 69 60 50 40 30 Tatãl 20 Procent are facultate 10 0 fãrã facultate fãrã facultate are facultate Subiect Sursa: Barometrul de opinie publică, 2000 (România). Datele includ numai subiecţii între 26 şi 30 de ani în anul 2000. Analiza statistică aparţine autorului. În acest grup nu mai puţin pentru absolvenţii de faculte din de 31% dintre cei care au făcut anii de după 1989, decît pentru facultatea au avut un tată absolvent restul populaţiei de aceiaşi vîrstă, de facultate. Este o proporţie de trei fără studii universitare. După cum ori mai mare decît cea pentru toate se poate observa de mai sus, generaţiile de peste 25 de ani congenerii absolvenţilor de studiate, unde în mod normal cam facultate din perioada post 1989 10% din absolvenţii de facultate fără studii superioare provin intr-o aveau taţi cu diplomă universitară. proporţie de numai 4% din taţi 7
  • educaţi universitari. Comparînd polarizarea economică. Dacă nu cele două grupuri vedem că şansele poţi face bani, sau învîrti afaceri ne-egalizate ale celor ce au taţi semi or ilegale, dar dacă eşti educaţi de a termina facultatea sunt deştept şi capabil, ai putea spera ca de 8 ori mai mari decît cele ale prin educaţie să capeţi cumva o congenerilor lor (31/4). slujbă pe lîngă noii îmbogăţiţi. Pînă Folosind metoda egalizării la urmă, mafioţii şi rudele lor au condiţiilor, membrii generaţiei nevoie de arhitecţi să le facă case, între 26 şi 30 de ani în 2000, de doctori să le îngrijească educată mai ales după 1989, care sănătatea, sau de avocaţi să îi scape au tatăl absolvent universitar au de de puşcărie. În condiţiile date, 17 de ori mai multe şanse de a fi aceste slujbe sunt, în continuare, absolvenţi de facultate ei înşişi, rezervate în bună măsură celor care cînd toate celelalte condiţii sunt au deja un capital intelectual in egale (situarea domiciliului, sex, familie. vîrsta, venit). Deşi datorită Intelectualii români sunt în numărului redus de membrii ai faţa uneia dintre cele mai eşantionului folosit (134) aceast dramatice provocări din istoria lor. indicator este ceva mai puţin precis Deşi mulţi dintre ei sunt din punct de vedere statistic decît nemulţumiţi de felul în care este cele menţionate mai sus, este prea guvernată şi organizată România, mare pentru a fi ignorat.7 Şansele şi de imensele polarizări sociale şi de a face facultatea pentru copiii de economice care au însoţit tranziţia intelectuali educaţi după 1989, de de la comunism, ei par să ignore între 8 şi 17 ori mai mari, sunt mai procesele ce se întîmplă în jurul şi mari faţă de cele de 7 ori mai mari, sub directa lor supraveghere. Din pentru întreaga populaţie educată fericire, ei au puterea şi autoritatea universitar. Acest lucru indică că să facă ceva. O campanie de situaţia nu a devenit mai bună, din îmbunătăţire a şanselor copiilor de punctul de vedere al mobilităţii la ţară şi a celor de neintelectuali de intelectuale, după 1989. a-şi continua studiile cît de departe îi duce mintea, energia şi motivaţia se impune imediat. Ce se poate face? Preşedintele Băsescu vorbea Diferenţele dintre grupul în discursul său de după alegeri nu numai de egalitatea şanselor, dar şi celor ce provin din familii de de mobilizarea societăţii civile. Un intelectual şi a celor ce provin din pas concret în această direcţie ar fi familii fără studii superioare nu creerea unei organizaţii vor dispărea de pe o zi pe alta şi nonguvernamentale pentru pot duce la o sciziune socială cu solidaritatea socială, care să strîngă efecte dramatice. Ele însoţesc şi să distribuie bani pentru procesul care se desfăşoară în finanţarea de burse de merit pentru paralel, de distanţare economică a copiii din aceste grupuri, inclusiv românilor din variate clase sociale. pentru studiul la şcoli generale ori Educaţia ar fi putut să fie un licee, publice sau private, bine mecanism de compensare pentru 8
  • echipate. Bursele ar putea acoperi Este o mişcare a solidarităţii şi meditaţii, inclusiv pentru sociale, nu a milei. Numai astfel cei învăţarea limbilor străine, pentru care au avut şansa sau voinţa de a intrarea la facultăţile căutate, dintre ajunge la vîrful piramidei care multe sunt acum bilingve. intelectuale româneşti vor putea da Guvernul, şi mai ales un răspuns decent la întrebarea din ministerul educaţiei, pot, la rîmdul titlul acestui articol. Da, cine are lor să pună umărul la acest proiect. carte, poate împarte privilegiul mai O examinare a modului în care departe, dincolo de cercul strîmt al şcolile decid împărţirea copiilor în rudelor, prietenilor şi intereselor clase şi a modului în care aceste lor imediate. E nevoie, însă, de clase sunt tratate se impune decenţă, viziune şi voinţă. imediat. Măsuri de egalizarea NOTE procesului educaţional şi de nediscriminare socială trebuie 1 În acest articol, datorită cerinţelor analizelor implementate unde este necesar. statistice, statutul de intelectual este tratat în Profesorii şi învăţătorii trebuie sensul cel mai larg, fiind asimilat cu o educaţi să nu mai facă diferenţe persoană cu studii universitare. 2 Am efectuat acest calcul pe baza datelor între copiii ce provin din familii cu oferite de sondajul CURS din Noiembrie 2000 diferite posibilităţi materiale şi al populaţiei adulte româneşti (Barometerul de intelectuale. Învăţămîntul trebuie Opinie Publică, Noiembrie 2000, 1775 de inclus în programul de eliminare a subiecţi, vezi http://www.osf.ro/ro/index.php?option=conten corupţiei pe care noul preşedinte l- t&task=view&id=20&Itemid=38). Tipul de a promis. Legile anti-corupţie analiza folosită este regresia logistică şi trebuie rescrise în aşa fel încît să include numai subiecţii peste 25 de ani la data interviului. Modelul explică 25% din variaţia includă şi şcolile, liceele şi nivelului de educaţie al subiectului, iar nivelul universităţile. Profesorii şi de confidenţă al efectului educaţiei tatălui este învăţătorii care sunt prinşi că fac de 99.9%. Efectul educaţiei tatălui este socotit independent de cel al educaţiei mamei, care favoruri educaţionale sau că dau este şi el luat în considerare. note pe ochi frumoşi trebuie trimişi 3 Cifra este mai mica decît cea pe care am la cursuri de perfecţionare şi obţine-o din datele ne-egalizate. Dacă nu luăm pedepsiţi administrativ. Dacă în considerare aceşti factori, diferenţa este de 12 la 1. comportamentul se arată intratabil, 4 Caculele, care îmi aparţin, au fost efectuate aceştia trebuie daţi afară din folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru învăţămînt. România, folosind bazele de date European Social Survey, pentru ţările europene, create pe Mişcarea nu trebuie însă să baza unor sondaje de opinie efectuate între fie animată de spiritul 2002 şi 2003 (vezi „discriminării pozitive”. Scopul ei http://www.europeansocialsurvey.org/) şi folosind baza de date General Social Survey, nu trebuie să fie de a impune pentru Statele Unite (vezi staliniste cote de fii de muncitori şi http://www.icpsr.org), creată cu ajutorul unui ţărani în învăţămîntul mediu sau sondaj efectuat în anul 2000. 5 superior. Ea trebuie să se bazeze pe Cifra de 9%, bazată pe sondajul CURS din Noiembrie 2000 pentru populaţia peste 25 de mobilizarea societăţii civile pentru ani, este estimativă. Ea este un coeficient finanţarea realelor talente statistic care aproximează proporţia reală a nedescoperite şi neîncurajate din populaţiei educate la nivel universitar, cu un adaus de plus ori minus marja de eroare de toate grupurile sociale româneşti. 2.4%. 9
  • 6 Ar trebui adăugat şi că, atît în carte cît şi în acest context, consider „modernitatea” un caz ideal, nu o realitate empirică şi cu atît mai puţin reflecţia unei anumite ţări. Într-un anume sens, toate societăţile contemporane sunt „paramoderne”, cu singura distincţie că unele sunt mai aproape de ideal, iar altele mai departe. Folosesc, însă „paramodern”, ca o abreviere conceptuală pentru România şi tările aflate într-o situaţie similară cu a sa, pentru a accentua distanţa dintre ele şi ideal. 7 Cu un eşantion mai mare şanesele ar putea fi mai mici, deşi nu sub nivelul ne-egalizat de 8, pentru această generaţie. Din motive statistice (numărul redus de subiecţi) această analiză exclude regiunea. Dacă introducem şi regiunea în analiză şansele cresc la 22 la 1. 10