i             a          an  FINANÞELE MELE        om   RJAMANUALUL PROFESORULUI ªI CONSULTANTULUI
i                               a                      an                    om          RJAUn program susþinut financiar ...
Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ                                                                        a     1. Introdu...
Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃDescriereElevii vor învãþa paºii procesului de planificare financiarã, diferenþele dintr...
Stabilirea obiectivelor           Analizarea informaþiilor           Crearea unui plan           Implementarea planului   ...
Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat ast-fel încât necesitãþile fizice - elemen...
Ziua                        NUMÃRCHELTUIELI                    1      2      3      4          5   6     7      8   MASLOW...
Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ".Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin c...
Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i în subgrupuri.Apoi repetã activitatea, spunând elevilor sã ...
Tabelul CRI               C                              R                               I   Ce ºtiþi despre stabilirea   ...
3 din obiectivele iniþiale (ºi din cele pe care le-au realizat pentru vedeta TV) ºiapoi obiectivele lor SMART.Profesor: Pu...
1. Obiectiv            2. Data la care     3. Termen          4. Costuri esti-   5. Suma carespecific               va fi ...
1.2 Analiza resurselorSurse de venit ºi cheltuieliPrincipalele surse de venit sunt:       • Venitul din muncã       • Veni...
bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În con-trast, în anii 90, când siguranþa finan...
1.3 Crearea planului financiar personala. Evaluarea resurselorPentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi c...
4. Cel mai mult mãnânci:       ___ la ºcoalã       ___ acasã       ___ cu prietenii, undeva5. Ai telefon?       ___ acasã ...
c. Analiza SWOTUn alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes înproiectele personale financiare ...
fiecare decizie, cum le-a sunat ºi cum li s-a pãrut pentru fiecare parte implicatãîn proces. Scrieþi rãspunsurile fiecãrui...
Procesul de planificare financiarã                Procesul de luare a deciziilor           Stabilirea                     ...
"Procesul de luare a deciziilor este ................. (un anumit tip de insectã). Eleviivor face o reprezentare vizualã (...
Profesor: Daþi o decriere pe scurt a modului în care procesul de luare a decizii-lor este similar cu procesul de planifica...
Aplicaþie                  Timp: 20 minute                   Obiectiv: Elevii trec printr-un proces de luare a deciziilor ...
1.4 Implementarea unui plan financiar personalAplicaþie                 Timp: 10 minute                  Obiectiv: Elevii ...
1.5 Monitorizarea si modificarea planuluiAplicaþie                   Timp: 20 minute                   Obiectiv: Elevii îº...
Plan Gantt obiectiv 3Etape                      Duratã----Revizuire plan financiarObiectiv 1:                           aO...
a   Unitate 2: BUGETUL PERSONAL                   i                 an 2. Introducere: Ce este un buget personal?         ...
Unitate 2: BUGETUL PERSONALDescriereElevii vor învãþa sã administreze resursele de care dispun, cum pot spori aceste resur...
ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea maºinã, sau include doarpartea pe care ai plãtit-o din banii tãi, ne...
Formular de buget pentru luna: __________________                Bugetul      Cheltuielile   Diferenþe între buget Buget  ...
2.2 Cum iþi înmulþesti banii?Discuþie în clasã:       1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor ...
Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei aunei pãrþi din capitalul social al unei ...
RiscurileExistã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sãpierzi o parte sau chiar toþi b...
InflaþiaÎnseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã.Preþurile cresc câte puþin. Însã a...
JA          R           om             an               i   a34
Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII                           i                                            a     3. Introduc...
Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞIIDescriereElevii vor învãþa sã explice importanþa economisirii ºi a investiþiei pentru ati...
Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie são ia este sã fie "proprietar sau credito...
Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privi-toare la cont înainte de a pune b...
3.1 Principii în economisire ºi investiþiiTimp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilorDiscuþie...
Acord                                   Afirmaþie                                Dezacord             1. Alexandru a încep...
DIVIDENDE sau, pur ºi simplu, CªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial senumeºte PRINCIPALÃ. Valoarea totalã a investiþie...
evaluezi care este importanþa siguranþei comparativ cu alte sentimente ale tale,cum ar fi stima de sine. De exemplu:      ...
Aplicaþie                  Timp: 20 minute                  Obiectiv: Elevii învaþã sã analizeze riscul unei investiþii în...
Aplicaþie                  Timp: 15 minute                  Obiectiv: Elevii învaþã sã asocieze unui obiectiv o oportuni- ...
apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumeleinvestite în acþiuni.Cea mai simplã cale d...
Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitulanului al treilea? (Rãspuns: 133,10...
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Ghid profesori
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Ghid profesori

870 views

Published on

Published in: Technology, Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
870
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
36
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ghid profesori

  1. 1. i a an FINANÞELE MELE om RJAMANUALUL PROFESORULUI ªI CONSULTANTULUI
  2. 2. i a an om RJAUn program susþinut financiar de BCR-Erste Bank.© 2008, Junior Achievement® RomâniaDrepturile de autor apartin Junior Achievement România. Textul acestei publicaþii,sau orice parte din el, nu poate fi reprodus sau transmis în orice formã sau prin oricemijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregistrare, depozitare însisteme de recuperare a informatiilor, sau altfel cu excepþia efectuãrii unui cursînregistrat Junior Achievement sau cu permisiunea organizaþiei.
  3. 3. Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ a 1. Introducere: Ce este planificarea financiarã personalã? . . . . . .4 i an 1.1 Stabilirea obiectivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Nevoi ºi dorinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Obiective SMART . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 1.2 Analiza resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 om Surse de venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 1.3 Crearea planului financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 Evaluarea resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 Etapele planului (GANTT) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 R Analiza SWOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Luarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 1.4 Implementarea unui plan financiar personal . . . . . . . . . . . . .23JA 1.5 Monitorizarea ºi modificarea planului . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Evaluarea planului financiar pe etape . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Revizuirea planului în funcþie de schimbarea condiþiilor . .253
  4. 4. Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃDescriereElevii vor învãþa paºii procesului de planificare financiarã, diferenþele dintrenevoi ºi cereri, cum valorile afecteazã nevoile ºi cererea, formuleze în scris obec-tive realizabile ºi valide ºi cum deciziile lor afecteazã aceste obiective.Obiective de învãþare • Identificarea paºilor în procesul de planificare financiarã. a • Diferenþierea dintre nevoi ºi cerere. • Stabilirea importanþei definirii obiectivelor în procesul de planificare financiarã. i • Examinarea impactului deciziilor în procesul de planificare financiarã. an • Identificarea costului de oportunitate al deciziilor financiare.IntroducerePlanificarea financiarã, stabilirea de obiective ºi luarea deciziilor omStabilirea obiectivelor este temelia unei planificãrii personale financiare.Planificarea financiarã este un proces de gândire, nu doar un produs. Un planfinanciar este bazat pe ceea ce fiecare dintre noi considerã cã este cel maiimportant în viaþã. • Ce vrei sã obþii în viaþã? • Ce vrei sã fii, sã faci ºi sã ai? RObiectivele te vor ajuta sã trasezi direcþia prin planurile ºi acþiunile tale.Obiectivele se realizeazã prin înþelegerea diferenþelor dintre nevoi ºi cerere ºiînvãþarea prioritizãrii lor, în timp ce recunoaºti cã resursele sunt întotdeaunalimitate. Este în regulã sã ai nevoi. Adesea nevoile ne dau dorinþa de a reuºi. Celmai important este sã fii capabil sã faci diferenþa dintre o dorinþã si o nevoie ºiJAsã foloseºti aceastã înþelegere când iei deciziile importante. Luarea deciziilorjoacã un rol important în procesul de planificare financiarã. A face alegeriînseamnã a folosi resursele limitate în modul cel mai bun cu putinþã pentru aîndeplini obiectivele.O valoare este o credinþã sau o idee pe care tu o consideri importantã saudezirabilã. Nu toatã lumea valorificã aceleaºi lucruri în viaþã ºi este foarte posi-bil ca valorile tale sã se schimbe de-a lungul vieþii. Oamenii sunt diferiþi ºi celmai important, au idei diferite. Valorile influenþeazã obiectivele tale ºi luareadeciziilor.Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea neînteruptã a procesului de planificarefinanciarã în 5 paºi. Cei cinci paºi sunt: 4
  5. 5. Stabilirea obiectivelor Analizarea informaþiilor Crearea unui plan Implementarea planului Monitorizarea ºi modificarea planuluiEste important sã înþelegem cã multe decizii personale ºi financiare luate astãzivor afecta deciziile viitoare. Mai mult, fiecare decizie poartã consecinþele cores-punzãtoare care te afecteazã pe tine, pe alþi oameni ºi mediul din jurul tãu.Un element esenþial în îndeplinirea obiectivelor este practica economisirii con-tinue si consistente. Cu cât începe mai devreme aceastã practicã cu atât mai bine.Noi o numim PTP (Plãteºte-te pe tine primul). Existã un schimb între satisface- area nevoilor ºi dorinþelor de azi ºi satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de mâine.PTP înseamnã cã înainte de a cheltui venitul, o parte din el va fi pus deopartepentru viitor. Economiile pot creºte.într-un fond de investiþii în care banii ilucreazã în favoarea ta prin dobânda câºtigatã; apoi economiile ºi dobânda ancâºtigatã sunt disponibile pentru a-þi îndeplini obiectivele.1.1 Stabilirea obiectivelor om a. Nevoi versus dorinþePrimul pas pe care îl faci atunci când vrei sã preiei controlul asupra situaþiei finan-ciare este acela de a ºti ce cheltui. Majoritatea dintre noi nu ºtim, de fapt, unde seduc banii, decât dacã facem un efort de concentrare ca sã ne amintim. În acelaºitimp cu evidenþa cheltuielilor, þine ºi o evidenþã pentru toate sursele de venit.O modalitate de a gândi cea mai bunã soluþie pentru a-þi bugeta banii este sã Rfoloseºti o abordare analiticã, folositã de unii specialiºti în marketing atunci cândcreeazã reclame prin care sã te convingã sã le cumperi produsul. Abordarea estebazatã pe o teorie numitã "Piramida nevoilor lui Maslow".Necesitãþile umaneJA • Fiziologice (necesarul elementar al vieþii) mâncare, apã, un adãpost. Aceste necesitãþi sunt tangibile si externe. Urmeazã 4 niveluri de necesitãþi psihologice sau emoþionale care sunt interne si intangibile: • Siguranþa • Nevoia de iubire, afecþiune ºi sentimentul de apartenenþã • Respectul de sine ºi încrederea în sine • Aspiraþia de a-þi pune în valoare talentele ºi aptitudinile specifice, pe care Maslow a numit-o auto-actualizare5
  6. 6. Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat ast-fel încât necesitãþile fizice - elementare sunt la nivelul cel mai de jos, iar nece-sitãþile complexe, emoþionale sau psihologice sunt la cel mai înalt nivel.Atunci când am satisfãcut un nivel al necesitãþilor, cei mai mulþi dintre noi, maimult sau mai puþin conºtient, încercãm sã satisfacem urmãtorul nivel de nece-sitãþi. Cu alte cuvinte, dacã îþi este foame, te gândeºti la mâncare, ºi nu la cumsã îþi pui în valoare talentul de pianist. Dacã ai mâncare, un adãpost, prieteni ºiai o perspectivã asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil cã ai sã începi sã tegândeºti ºi la valorificarea talentului.Teoria lui Maslow spune cã toþi avem aceste niveluri ale necesitãþilor, chiar dacã nusuntem capabili sã le satisfacem pe toate aNecesitãþile din primul nivel se manifestã pe tot parcursul vieþii. Unele niveluri iesîn evidenþã în anumite etape ale vieþii. Dar, în majoritatea cazurilor, necesitãþile tale ide la toate cele 5 niveluri îþi pot modela deciziile privitoare la bani, la comporta- anmentul tãu atunci când îi cheltui sau când îi economiseºti.Încearcã sã îþi priveºti viaþa de acum puþin detaºat "din afarã". Asta te va ajuta sãîþi dai seama ce fel de viaþã doreºti sã ai mâine. Dacã vezi ce necesitãþi îþi con-troleazã cheltuielile de acum, vei putea decide dacã doreºti sã faci unele schimbãri. omAplicaþie Timp: 15 minute Obiectiv: Identificarea cheltuielilor ºi tipul acestora conform Piramidei lui Maslow.Elevii: RNoteazã în foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentã (ziua 1).Foloseºte aceastã foaie de lucru pentru a þine evidenþa cheltuielilor timp de unasau douã sãptãmâni sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupradestinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile deîntreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care locuieºti,JApentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã.Coreleazã cheltuielile din foaia de mai jos cu nivelurile Piramidei lui Maslow: 6
  7. 7. Ziua NUMÃRCHELTUIELI 1 2 3 4 5 6 7 8 MASLOWHRANÃADÃPOST(ÎNTREÞINERE)TRANSPORTTELEFONUTILITÃÞIHAINE aRECREERECALCULATOR iACCES anINTERNETTOTAL omb. Obiective SMART.SMART. este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat.Aceste caracteristici sunt urmãtoarele: S = specific R M = mãsurabil A = pot fi atinse R = realist, relevant T = delimitat în timpJASpecific înseamnã cã un obiectiv indicã exact ceea ce se doreºte a se obþine, esteun obiectiv foarte clar exprimat. Acesta urmãreºte rezultate concrete.Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr maºina marca X".Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Specific, acesta trebuie sã rãspundãla câteva din întrebãrile: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul þintã?.Mãsurabil înseamnã cã un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calita-tiv. Acesta permite stabilirea cu exactitate a faptului cã a fost atins sau nu ºi înce mãsurã a fost atins. De asemenea, un obiectiv mãsurabil permite monitori-zarea evoluþiei lui.Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"7
  8. 8. Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ".Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin compararea situaþiei de laun moment dat cu obiectivul, se poate mãsura dacã a fost atins sau nu ºi în cemãsurã a fost atins. Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Mãsurabil,acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cât de mult?, în cât timp?De Atins înseamnã cã un obiectiv poate fi atins. Astfel, prin definirea obiectivu-lui nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiþiile date (Ex: Nuse poate construi o clãdire de birouri cu 14 etaje în 24 de ore).Ex: obiectiv de atins: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie custudenþi".Ex: obiectiv nerealizabil: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu aelevi de clasa a IX-a", în condiþiile în care aceºtia nu au nici mãcar cunoºtinte debazã despre conceptele economice. i anRealist, relevant: relevanþa unui obiectiv se evalueazã în raport cu obiectivulgeneral al acelui proiect.Încadrat în Timp înseamnã cã obiectivul conþine ºi data pânã la care este pre-vãzut a se realiza. omPentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie sãrãspundã la câteva din întrebãrile: când?, pânã când?, în ce perioadã?Ex: obiectiv încadrat în timp - "organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2008 aunui eveniment naþional dedicat antreprenoriatului" RAplicaþie Timp: 10-15 minute Obiectiv: Elevii identificã domeniile din viaþa lor unde simt cã au succes ºi ce paºi au fãcut pentru a ajunge acolo.JAMaterial de referinþã pentru profesor: Deºi s-ar putea ca ei sã nu realizezeimediat, este foarte probabil ca elevii sã îºi fi stabilit obiective încã din anii deºcoalã, chiar ºi mai devreme. Acest exerciþiu va permite elevilor sã înceapã sãîmpãrtãºeascã ceea ce deja ºtiu din experienþa personalã despre stabilirea obiec-tivelor.Profesor: Conduceþi activitatea "4 colþuri". Plasaþi cuvintele "Sport","Academic", "Artã/muzicã" ºi "Relaþii" pe patru foi de hârtie separate ºi apoiplasaþi în fiecare colþ al clasei, una dintre ele. Fiecare elev trebuie sã aleagã unadin cele patru arii în care se simt cei mai de succes ºi merg în acel colþ.Odatã ajunºi în fiecare arie, elevii descriu contexte ale succesului. Eleviiîmpãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproximativ trei minute. 8
  9. 9. Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i în subgrupuri.Apoi repetã activitatea, spunând elevilor sã meargã în grupul urmãtor ca arie desucces. Elevii impãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproxima-tiv trei minute. Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i însubgrupuri.Dacã este timp, repetã activitatea pentru a treia oara. (elevii merg în al treilea colþca arie de succes).Profesor:Puneþi urmãtoarele întrebãri: a – Ce obiective aveaþi când aþi început sã vã manifestaþi în domeniul respectiv (alegeþi una dintre cele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pen- tru altã arie).......... ? i – Ce a trebuit sã faceþi pentru a deveni de succes la (alegeþi una dintre an cele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pentru altã arie).........? – Sunt obiectivele esenþiale pentru a deveni de succes? Explicaþi.Aplicaþie Timp: 20 de minute om Obiectiv: Elevii definesc stabilirea obiectivelor ºi învaþã despre obiectivele SMART.Material de referinþã pentru profesor: Stabilirea obiectivelor este procesul dea decide pe baza valorilor personale ce nevoi ºi ce dorinþe trebuie continuate.Obiectivele indicã direcþia (ca o hartã rutierã) pentru planuri ºi acþiuni.Obiectivele devin mai eficiente când sunt SMART: specifice, mãsurabile, posi- Rbil de atins, relevante ºi delimitate în timp.Profesor: Fãrã nicio explicaþie sau indicaþie, rugaþi elevii sã noteze pe o foaie dehârtie trei obiective personale (pot fi financiare sau non - financiare). Acesteobiective vor fi discutate în clasã (anonim, dacã elevii doresc), astfel încât ei sãJAfie pregãtiþi pentru o discuþie în public. Colectaþi hârtiile de la ei.Creaþi un tabel C/R/I (Cunoaºte/ Realizeazã / Învaþã) pe o folie de retroproiectorsau pe o coalã de flipchart ºi puneþi elevilor întrebãrile din tabelul de mai jos.Scrieþi în tabel rãspunsurile lor, începând cu rãspunsurile de la "Cunoºtinte",apoi cu cele de la "Realizeazã". Bazându-vã pe rãspunsurile elevilor încercaþi sãidentificaþi cele cinci elemente ale conceptului de obiective SMART (subliniaþicare din obiective sunt SMART ºi de ce).La sfârºitul unitãþii întoarceþi-vã la tabel ºi treceþi rãspunsurile lor la întrebarea:"Ce aþi învãþat despre obiective ºi despre modul în care acestea se stabilesc?)9
  10. 10. Tabelul CRI C R I Ce ºtiþi despre stabilirea Ce faceþi în momentul în care Ce aþi invãþat despre obiec- obiectivelor? doriþi sã vã stabiliþi obiec- tive ºi despre modul în care tivele? acestea se stabilesc? aNotã cãtre profesor: Încercaþi sã identificaþi cele 5 elemente din conceptulSMART din rãspunsurile pe care le dau elevii. iProfesor: anPuneþi elevilor urmãtoarele întrebãri: – Care sunt informaþiile noi despre obiective pe care le-aþi obtinut din aceastã activitate? – Gândiþi-vã la adulþii care ºi-au stabilit obiective ºi la cei care nu ºi-au stabilit. Care credeþi cã sunt diferenþele din vieþile lor? om – Ce are cel mai mare impact asupra obiectivelor: nevoile voastre sau ceea ce vã doriti? Argumentaþi de ce.Aplicaþie Timp: 25 minute Obiectiv: Elevii vor învãþa cum sã transforme obiectivele R obiºnuite în obiective SMART.Informaþii specifice profesorului: Învãþând sã îºi defineascã clar obiectivele,folosind modelul SMART, elevii vor avea o mai bunã viziune asupra ceea ce îºidoresc. În mod optimist elevii vor fi tot mai motivaþi în atingerea obiectivelorJApersonale, deoarece se vor gândi tot mai mult despre cum aceastea pot fi atinse.Elevii îºi pot încadra în intervale de timp obiectivele. Obiectivele pe termen scurtsunt acelea care pot fi atinse în mai puþin de 3 luni ºi se concentreazã pe satis-facþia care se poate obþine imediat. Obiectivele pe termen mediu sunt acelea carepot fi atinse într-o perioadã de la 3 luni la un an. În cele din urmã, obiectivele petermen lung sunt acelea care pot fi atinse în mai mult de un an ºi care necesitã oamânare a satisfacþiei.Profesorul: Împãrþiþi clasa în grupuri mai mici de câte 4-5 elevi. Daþi fiecãruigrup câte 9 pânã la 12 obiective (3 sau 4 coli de hârtie) dintre cele pe care eleviile-au scris în faza de colectare. Puneþi elevii sã rescrie obiectivele ca ºi cum aces-tea ar aparþine unei vedete TV. Rugaþi elevii sã transforme fiecare obiectiv înobiective SMART. Când toate grupurile au terminat, fiecare va împãrtãºi 2 sau 10
  11. 11. 3 din obiectivele iniþiale (ºi din cele pe care le-au realizat pentru vedeta TV) ºiapoi obiectivele lor SMART.Profesor: Puneþi urmãtoarele întrebãri: – Ce se întâmplã dacã nu vã atingeþi obiectivele sau nu le atingeþi în timpul dorit? – Ce i-aþi spune cuiva care spune cã stabilirea obiectivelor este o pierdere de timp?Discutaþi urmãtorul citat: "Dacã cineva nu ºtie încotro se îndreaptã, atunci niciun vânt nu îi este favorabil" (Seneca).Aplicaþie a Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii vor crea 3 obiective financiare SMART (ter- i men scurt, termen mediu, termen lung) anInformaþii specifice profesorului: Pânã în acest moment, elevii au învãþatdespre obiective ºi despre cum se construiesc acestea ipotetic. Prin aplicareainformaþiilor pe care le-au învãþat în viaþa realã, elevii vor putea conecta realitateacu teoria. omProfesor: Rugaþi elevii sã creeze 3 obiective financiare SMART pentru fiecaredintre ei. Unul trebuie sã fie pe termen scurt (pânã în 3 luni), unul pe termenmediu (între 3 luni ºi un an) ºi unul pe termen lung (peste 1 an).Exemplele pot fi (acestea sunt doar exemple generale, elevii ar trebui sã fie multmai specifici) • Economisirea de bani pentru un concert care este peste 4 luni R • Cumpãrarea unei noi biciclete peste 9 luni • Economisirea de bani pentru facultate peste 2 aniJAObiectivele mele SMARTRubrica de evaluareMatricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi aconceptelor învãþate în lecþia despre obiective SMART.11
  12. 12. 1. Obiectiv 2. Data la care 3. Termen 4. Costuri esti- 5. Suma carespecific va fi atins (scurt, mediu, mate poate fi lung) economisitã pe sãptãmâna a Total: Total: i an Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã 1 2 3 4Obiective finan- Nici unul 1 2 3ciare omDelimitarea în 1 din 3 delimi- 2 din 3 delimi- Toate 3 delimi-timp (scurt, Nici unul tãri de timp tãri în timp tãrile în timpmediu, lung)Scrise Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ Obiective Unele obiective Toate obiectivele RSpecifice Vag generice specifice specifice 1 obiectiv este 2 obiective sunt Toate 3 obiec- Nu poate fiMãsurabile mãsurabil în mãsurabile în tivele sunt mã- mãsurabil bani bani surabile în baniJA Toate 3 obiec- 1 obiectiv poate 2 obiective pot fiDe atins Nu tivele pot fi fi îndeplinit îndeplinite îndeplinite Toate 3 obiec- 1 obiectiv este 2 obiective suntRelevante Nu tivele sunt realis- realistic realistice tice 2 obiective au Toate 3 obiec-Delimitate în 1 obiectiv are un Nici o delimitare termene speci- tivele au termenetimp termen specific fice specificeProfesor: Amintiþi-vã sã vã reîntoarceþi la diagrama CRI ºi întrebaþi elevii ce auînvãþat despre stabilirea obiectivelor din aceastã lecþie. 12
  13. 13. 1.2 Analiza resurselorSurse de venit ºi cheltuieliPrincipalele surse de venit sunt: • Venitul din muncã • Venitul din acumulãri ºi investiþiiO mare parte din veniturile pe care le vei câºtiga este foarte posibil sã provinãdin munca prestatã pentru alþii sau dacã vei fi propriul tãu ºef, din munca pe careo prestezi pentru tine însuþi. aAcumulãrile sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deþii: toate bunuriletangibile, conturile bancare, economiile, investiþiile avute în proprietate. iValoarea netã a averii se referã la tot ceea ce deþine o persoanã dupã ce au fost anplãtite datoriile ºi plãþile aferente persoanei ºi bunurilor deþinute.Folosite în diferite moduri, proprietãþile pot aduce venituri. De exemplu, dacãdeþii un echipament, îi poþi lãsa pe alþii sã îl foloseascã, contra cost. În acest cazeconomiºtii ar spune cã îþi foloseºti proprietatea pentru a obþine o rentã.Proprietatea sub forma banilor, împrumutaþi sau depozitaþi într-un cont produce omdobândã. Dobânda reprezintã venitul care se obþine lãsând pe alþii sã-þifoloseascã capitalul. Renta ºi dobânda sunt douã tipuri de venit obþinute dinaverea deþinutã.Cum poþi acumula avere? Destul de simplu: trebuie sã economiseºti ºi sãinvesteºti.În conformitate cu anumite rapoarte, consumatorii economisesc mai puþin de 1% Rdin venituri, iar restul acoperã cheltuieli. Bineînþeles, unii oameni economisescmai mult de 1%, în timp ce existã oameni care economisesc mai puþin sau deloc.Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroºi factori, cum ar fi:mãrimea venitului, anticipãrile cu privire la evoluþia venitului, dobânzile exis-tente la bãnci ºi nivelul impozitelor, spiritul de investitor al unor persoane.JAVenitul: pe mãsurã ce nivelul venitului creºte, economiile ºi investiþiile cresc.Relaþia dintre modificarea venitului ºi modificarea consumului (ºi implicit,modificarea economiilor) este surprinsã ºi de legea psihologicã fundamentalãformulatã de J. M. Keynes, care susþine cã "odatã cu creºterea venitului oameniiînclinã, de regulã, sã-ºi mãreascã consumul, dar într-o proporþie mai redusã".Anticipãrile privind evoluþia venitului: pot fi o forþã puternicã într-o economie.Atunci când oamenii au încredere în situaþia financiarã actualã ºi viitoare, chel-tuiesc fãrã restricþii. Rata economiilor poate scãdea, dar contribuie la creºtereaeconomiei. Dar dacã siguranþa locului de muncã sau a salariului este afectatã,oamenii economisesc mai mult ºi cheltuiesc mai puþin. Anii 1980 ºi 1990 suntexemple foarte bune. În timpul anilor 80, când oamenii erau mai preocupaþi de13
  14. 14. bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În con-trast, în anii 90, când siguranþa financiarã a scãzut, rata economiilor a crescut.Dobânzile existente la bãnci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisireabanilor. Fiind atraºi de dobânzi, mulþi consumatori pot economisi mai mult pen-tru a beneficia de dobânzile mari. În acelaºi timp, costul ridicat al luãrii unuiîmprumut descurajeazã întreprinzãtorii sau cumpãrãtorii, aceºtia amânând achizi-þionarea de lucruri mai scumpe cum ar fi automobilele, locuinþele sau investireaîntr-o afacere.Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja eco-nomiile. Taxele mari pe venitul din investiþii îi descurajeazã pe oameni sã facãeconomii. Taxele mici îi încurajeazã sã acumuleze bani ºi sã-i investeascã. aBãncile, companiile de asigurãri, societãþile de investiþii financiare lucreazã ºiacþioneazã pentru ca tu sã investeºti bani. În contrast, unele companii cum ar fi iposturile de radio, fabricile de îmbrãcãminte, cinematografele, barurile, vânzã- antorii de cosmetice, te încurajeazã sã cheltui.Deci nu numai cã faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar decizi ºi cât sãcheltui ºi cât sã economiseºti ºi sã investeºti!Aplicaþie om Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii învaþã sã identifice tipurile de venit ºi de cheltuieli.Profesor: Cereþi elevilor sã completeze surse de venituri ºi sau sume, la fel ºi lacheltuieli -pe ce cheltuie ºi cât. R Venituri (+) A Cheltuieli (-) B ) Luni MarþiJA Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã Total Diferenþa (A-B) B 14
  15. 15. 1.3 Crearea planului financiar personala. Evaluarea resurselorPentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi câþi bani aveþi ca venit ºicâþi cheltuiþi. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru acompara veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp.Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitulapare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venituldepãºeºte cheltuielile. aDeºi sunt multe modalitãþi de a vã realiza un buget, procesul se compune de obi-cei din trei etape: stabilirea obiectivelor financiare, estimarea veniturilor ºi plani-ficarea cheltuielilor. iÎn calitate de consumator, econom ºi investitor, luaþi multe decizii. Deciziile aninteligente necesitã cunoaºterea unor informaþii pe care le puteþi obþine prin inter-pretarea cu atenþie a reclamelor sau ofertelor. Pe acestea le regãsim în mijloacelede mass-media tradiþionale : televiziune, radio, ziare, reviste, internet.Aplicaþie om Timp: 10-15 minute Obiectiv: Elevii identificã tipurile de cheltuieli pe care mai târziu în viaþã vor fi nevoiþi sã le plãteascã.Pentru fiecare întrebare, bifeazã toate rãspunsurile care sunt valabile în cazul tãu.1. Unde locuieºti? R ___ acasã ___ cu alte rude ___ parinþii tãi locuiesc separate ºi tu stai când la unul, când la altul ___ la cãminJA2. Ai vreo slujbã? Pãrinþii te ajutã? Contribui la bugetul familiei tale? ___ pãrinþii îmi dau bani ___ câºtig bani3. Cum te deplasezi? ___ pe jos ___ cu autobuzul sau tramvaiul ___ cu bicicleta ___ cu motocicleta sau scooter ___ cu o maºinã mai veche ___ cu o maºinã nouã15
  16. 16. 4. Cel mai mult mãnânci: ___ la ºcoalã ___ acasã ___ cu prietenii, undeva5. Ai telefon? ___ acasã ___ mobil6. Contribui la plata telefonului, plãteºti pentru întreþinere, curent electric, apã, cãldura pe care le foloseºti etc.? a ___ da ___ nu i an7. Ce faci ca sã te distrezi (dintre lucrurile care costã bani)? ___ am câteva pasiuni ___ mã duc la concerte ___ ies la un club ___ fac sport om ___ cumpãr muzicã ___ închiriez filme ___ merg la cinema ___ închiriez jocuri pe calculator ___ cumpãr cãrþi ___ altele ___________? R8. Îmbrãcãmintea? ___ este importantã ___ este doar necesarãJAb. Etapele planului (GANTT)Pentru planificarea corectã a resurselor într-un interval de timp poþi folosi planulGantt.Planul Gantt este un gen specific de tabel care conþine referiri la activitãþi într-unanumit interval de timp. Activitãþile sunt situate, împreunã cu alte informaþii, înpartea stângã a tabelului, în timp ce durata este trecutã, pe orizontalã, deasupraactivitãþilor. 16
  17. 17. c. Analiza SWOTUn alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes înproiectele personale financiare este analiza SWOT.Analizã SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities,Threats) este un instrument al managementului strategic.Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calitãþilor ºi slãbiciunilorinterne în proiectul tãu. Noteazã apoi oportunitãþile ºi ameninþãrile externe carepot afecta proiectul. Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) i a Oportunitãþi (Opportunities) Ameninþãri (Threats) anNoteazã factorii care þi se par relevanþi în fiecare din cele patru zone. Principalulscop al analizei SWOT este de a identifica ºi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau omnegativ, uneia din cele patru categorii.d. Luarea deciziilorO decizie bunã este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toþiiputem recunoaºte o decizie bunã atunci când o vedem (de asemenea ºi o decizie Rproastã). Cu toate acestea pentru ca procesul de luare a deciziilor este un com-plex abstract, uneori este destul de dificil în a descrie în cuvinte un proces princare sã luãm decizii bune.Factorii care influenteazã stabilirea obiectivelor ºi procesul de luare al deciziilorJAsunt: familia, societatea, nevoile, vârsta, motivaþia, timp, educaþie, culturã, prie-teni, obiceiuri, atitudini, bani, valori.Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii vor descrie ceea ce ºtiu despre procesul de luare a deciziilor.Profesor: Împãrþiþi clasa în grupuri de patru sau cinci elevi. Rugaþi fiecare grupsã dezvolte un scenariu (real sau imaginar) despre o situaþie în care a fost luatão decizie bunã. Dupã aproximativ cinci minute, rugaþi fiecare echipã sã descriescenariul lor cãtre restul clasei. Apoi rugaþi clasa sã descrie cum li s-a pãrut17
  18. 18. fiecare decizie, cum le-a sunat ºi cum li s-a pãrut pentru fiecare parte implicatãîn proces. Scrieþi rãspunsurile fiecãrui grup pe o coalã albã sau pe un retroproiec-tor dupã modelul tabelului de mai jos.Exemple: Un jucãtor de baseball este la aruncare. Aruncãtorul aruncã intentionatmingea spre zona de joc dar la nivelul bãrbiei pentru persoana care loveºte. Acesta,care este nerãbdator sã "dea mingea peste gard", începe sã se legene pentru a lovi,apoi se opreºte. Arbitrul dã punctul echipei la bãtaie, aºa cã persoana care loveamingea a luat decizia corectã. Cum vi s-a pãrut decizia? Este potrivitã? Cum vis-a pãrut decizia pentru toate pãrþile implicate? a A pãrea? A suna? A simþit? κi dorea cu disperare sã Arbitrul a strigat "minge" pen- Uºurare pentru cel care era la i loveasca mingea însã s-a tru echipa la bãtaie, publicul a bãtaie, încurajare pentru an oprit. rãsuflat uºurat ºi fanii strigau antrenor. "ce privire bunã"! omProfesorPuneþi urmãtoarele întrebãri: – Cum ºtiþi când aþi luat o decizie bunã? Dar o decizie proastã? – Care este cea mai bunã parte în a ºti când ai luat o decizie bunã? – Care sunt ºansele sã reuºeºti în viaþã dacã nu reuºeºti sã iei decizii bune?Deoarece majoritatea oamenilor au resurse limitate, obiectivele trebuie prioriti- Rzate. Pentru a face acest lucru deciziile trebuie luate astãzi pentru a vedea careeste impactul pe care acestea îl vor avea în stilul de viaþã al persoanei în viitor.Mai mulþi factori direcþi afecteazã procesul de luare a deciziilor, incluzând tim-pul, banii, nevoile, necesitãþile, valorile, atitudinile ºi obiceiurile. În mod intere-sant, paºii din procesul de luare a deciziilor se aseamãnã foarte mult cu paºii unuiJAproces de luare a deciziilor financiare.Discutaþi acest concept folosind schema de mai jos, "Compararea Procesului deluare a deciziilor financiare ºi procesul general de luare a deciziilor".Comparaþia între procesul de planificare financiarã ºi procesul de luare a deciziilor 18
  19. 19. Procesul de planificare financiarã Procesul de luare a deciziilor Stabilirea Identificarea obiectivelor obiectivelor Analizarea Adunarea informaþiei informaþiei a Alegeri alternative i Crearea Analiza Examinarea alterna- an unui plan rezultatelor tivelor Implementarea Luarea om planului unei decizii Monitorizarea si modi- Evaluarea ficarea planului rezultatelor RObiective + Decizii + Acþiuni = RezultateJAAplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii învaþã despre procesul de luare a deciziilor ºi despre asemãnãrile dintre proces ºi planificarea financiarã a acestuia.Profesor: Lucrând individual sau cu un partener, elevii vor identifica exemplepersonale ale procesului de luare a deciziilor. Cereþi trei sau patru exemple dedecizii de la elevi.În grupuri mai mici, arãtaþi elevilor cum sã completeze urmãtoarea analogie19
  20. 20. "Procesul de luare a deciziilor este ................. (un anumit tip de insectã). Eleviivor face o reprezentare vizualã (pozã, desen, poster) a analogiei lor.Exemplu: "Procesul de luare a deciziilor este precum tânþarii, pentru cã trebuiesã îþi alegi o þintã, apoi trebuie sã te decizi dacã sã înþepi þinta prin haine sau sãaterizezi direct pe piele, etc..."Rugaþi fiecare grup sã împãrtãºeascã rezultatele, ºi sã punã reprezentãrile lor graficeprin încãpere.Rubrica de evaluareMatricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi aconceptelor învãþate în lecþia de obiective SMART. a Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã i 1 2 3 4 an Ceva diferit de o Animal (ceva dife-Insecte Nici una Insectã insectã rit de o insectã)Nr de comparaþii 0 1 2 3 omPostere Nici unul Da Da DaParticiparea O persoanã face Majoritatea elevilor Nu Toþi contribuiegrupului majoritatea muncii participã Simple sau de Foarte bine gân-Elemente creative nu Creative R bazã dite ºi creativeCiteþ Ilizibil Citeþ Citeþ CiteþJAProfesorPuneþi elevilor urmãtoarele întrebãri: – Care este cel mai important pas în procesul de luare a deciziilor? Vã rugãm sã explicaþi. – Care parte (pãrþi) ale procesului de luare a deciziilor este cea mai dificilã pentru voi? Dar cea mai uºoarã? – Care sunt situaþiile în care fãrã indoialã vã doriþi sã folosiþi procesul de luare a deciziilor? 20
  21. 21. Profesor: Daþi o decriere pe scurt a modului în care procesul de luare a decizii-lor este similar cu procesul de planificare financiarã (identificarea unui obiectiv,analizarea informaþiilor legate de o opþiune, luarea unei decizii, realizarea unuiplan, implementarea, monitorizarea rezultatelor ºi evaluarea). Legaþi analogiade un exemplu/obiectiv/decizie legat de bani, care a fost dat deja de un elev, dacaeste posibil. În caz contrar, relataþi un caz legat de bani din experienþa dumnea-voastrã personalã, care aratã cât de similari sunt paºii între planificarea financia-rã ºi procesul de luare a deciziilor. Subliniaþi faptul cã planificarea financiarãeste un proces în desfãºurare ºi nu un produs. Elevii îºi vor controla viitorul lorfinanciar, prin deciziile pe care le iau. Cu un plan la îndemânã, ºansele de a îºiatinge obiectivele sau de a-ºi îndeplini visele lor personale ºi financiare va fimult mai mare. aÎncurajarea elevilor sã îºi foloseascã talentul creativ este o altã metodã de aconecta cunoºtinþele acumulate cu viaþa realã. i anPentru restul vieþii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul încare vei hotãrâ sã îþi cheltui banii, unde îi vei investi ºi modul în care îi veicâºtiga îþi va afecta întotdeauna viitorul financiar. Este foarte important ca sãînþelegi ºi sã îþi explici acum cum aratã o decizie financiarã bunã.Aplicaþie om Timp: 20-40 minute Obiectiv: Elevii vor demonstra valoarea realizãrii unor decizii financiare bune.Profesor: În grupuri mici de patru sau cinci, elevii vor crea scurte prezentãri caredescriu modul în care îºi pot îmbunãtãþi ºansele de a lua decizii financiare bune. REi pot alege din urmãtoarele idei sau îºi pot crea unele noi, aprobate de profesor:- Scrieþi ºi interpretaþi o reclamã TV despre cum poþi sã iei decizii financiare bune.JA21
  22. 22. Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii trec printr-un proces de luare a deciziilor ºi îºi apãrã alegerea fãcutã pe baza unui scenariu.Profesor: Împãrþiþi clasa în douã sau trei grupuri de elevi de nouã pânã launsprezece persoane (fiecare grup va avea un numãr impar de persoane).Informaþi fiecare grup cã ei sunt juriul pentru un proces ºi cã trebuie sã ajungãla un verdict. Dupã ce fiecare din grupuri ajunge la un verdict ei trebuie sã fiegata sã împãrtãºeascã cu restul clasei procesul de luare a deciziei prin care auajuns la acel verdict. Când instrucþiunile au fost clare pentru toþi, daþi clasei adetaliile de bazã despre procesul pe care l-aþi ales. Dacã timpul vã permite, lãsaþielevii sã foloseasca un alt proces folosind ziarele la nivel local sau naþional ºiinternetul ca sursã de informare. iProfesor anPuneþi urmãtoarele întrebãri: – Dacã juriul a avut opinii împãrþite, cum v-aþi simþit sã fiþi în minoritate? – Cum vã afecteazã decizia la nivel personal, faptul cã ascultaþi punctele de vedere ale altor persoane? om – Grupurile sau indivizii iau decizii mai bune? Argumentaþi de ce. RJA 22
  23. 23. 1.4 Implementarea unui plan financiar personalAplicaþie Timp: 10 minute Obiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar care va include obiective pe termen scurt, mediu ºi lung.Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pecare ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). aExemplele pot fi: - Un articol mare de cumpãrat cum ar fi o bicicletã, un calculator sau maºinã. i - Economisirea banilor pentru facultate an - O vacanþã - Economii pe termen lungDupã ce elevii ºi-au stabilit cel puþin 6 obiective SMART (câte douã pentrufiecare interval de timp), elevii vor da planul lor pentru feedback unui adult(pãrinte/prieten/vecin) înregistrând urmãtoarele informaþii: om - Cât de realist este planul meu? - Cât de bine se încadreazã obiectivele mele în categoriile alocate de timp (termen scurt, mediu ºi lung) - Ce sugestii aveþi pentru a mã ajuta sã îmi îndeplinesc obiectivele? - Ce sugestii aveþi pentru stabilirea unor obiective mai relevante?Elevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART. RJA23
  24. 24. 1.5 Monitorizarea si modificarea planuluiAplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar pe care îl vor evalua ºi revizui în funcþie de schimbarea condiþiilor iniþiale.Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pecare ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Eleviivor enunþa obiectivele ºi vor crea un plan Gantt pentru fiecare obiectiv. aProfesorul va schimba condiþiile în care unul din obiective este programat sprerealizare, iar elevul va trebui sã revizuiascã astfel planul financiar. iElevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART. an omPlanul meu financiarObiectiv 1:Obiectiv 2:Obiectiv 3: RPlan Gantt obiectiv 1Etape Duratã--JA--Plan Gantt obiectiv 2Etape Duratã--- 24
  25. 25. Plan Gantt obiectiv 3Etape Duratã----Revizuire plan financiarObiectiv 1: aObiectiv 2:Obiectiv 3: iPlan Gantt obiectiv 1 anEtape Duratã--- omPlan Gantt obiectiv 2Etape Duratã-- R-Plan Gantt obiectiv 3Etape DuratãJA---25
  26. 26. a Unitate 2: BUGETUL PERSONAL i an 2. Introducere: Ce este un buget personal? . . . . . . . . . . . . . . .27 2.1 Administrarea resurselor financicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Bugetul de venituri ºi cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 om Administrarea veniturilor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Administrarea împrumuturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 2.2 Cum îþi înmulþesti banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Economiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Investiþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 R 2.3. Cum îºi pierd banii valoarea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Valoarea coºului zilnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 Inflaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33JA 26
  27. 27. Unitate 2: BUGETUL PERSONALDescriereElevii vor învãþa sã administreze resursele de care dispun, cum pot spori aceste resurse,cum inflaþia afecteazã bugetul personal ºi modalitãþi de administrare a banilor.Obiective de învãþare Identificarea resurselor financiare. Diferenþierea dintre economii ºi investiþii. a Stabilirea influenþei inflaþiei asupra bugetului personal. Examinarea elementelor bugetului de venituri ºi de cheltuieli. i anIntroducereBugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitulapare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venituldepãºeºte cheltuielile. omPentru a te ajuta în deciziile tale vei dori sã ºtii câþi bani ai ca venit ºi câþi chel-tui. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a mãsura veni-turile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp.Atunci când cheltui bani, cel mai probabil faci unul din urmãtoarele3 lucruri: R • Îþi sporeºti posesiile prin faptul cã adaugi încã un lucru la cele pe care deja le ai • Îþi sporeºti experienþa de viaþã ducându-te la film sau într-o excursie • Plãteºti costul traiului zilnic: mâncare, transportul pânã la ºcoalãUneori, aceste 3 categorii se întrepãtrund. Daca plãteºti pentru a lua lecþii de muzi-JAcã, asta este ºi o experienþã dar ºi o abilitate care se va adãuga posesiunilor tale.Atunci când decizi sã cheltui bani, înseamnã cã bugetezi. Dacã vei calcula valoarealucrurilor pe care le ai (posesiile) ºi, din ea, vei scãdea totalul banilor pe care tre-buie sã îi dai (datoriile), înseamnã cã tocmai þi-ai calculat patrimoniul personal net.Cu alte cuvinte, Posesii - Datorii = Patrimoniu net. Dacã cumperi ceva din baniîmprumutaþi, înseamnã cã ai acumulat o posesie, dar ºi o datorie, adicã obligaþiade a plãti banii înapoi. De multe ori oamenii se gândesc la a cumpãra ceva ºi uitãcomplet de faptul cã acumuleazã, în acest fel ºi o datorie.De exemplu, dacã vei cumpãra o maºinã din bani împrumutaþi, atunci vei aveamaºinã în stapânire, însã proprietatea îþi va aparþine ºi þie ºi celui care þi-a împru-mutat banii. Ai o posesie, dar ai ºi o datorie, din cauzã cã datorezi banii cu care27
  28. 28. ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea maºinã, sau include doarpartea pe care ai plãtit-o din banii tãi, neîmprumutaþi.Exemplu de bilanþ personalPosesii Proprietate Calculator Maºinã ApartamentDatorii Împrumut Facturi de la magazine Ipotecã la bancãPatrimoniu Aceastã valoare va fi pozitivã sau negativã, în funcþie de care sumã este mai mare: posesiile sau datoriile. aDeciziile financiare au un pronunþat caracter personal. Oamenii îºi folosesc baniiîn funcþie de necesitãþile lor, de valorile lor ºi de etapa vieþii în care se aflã. Decinu existã un mod "corect" de a folosi banii. iAplicaþie an Timp: 10 minute Obiectiv: Identificarea veniturilor elevilor. omProfesor:Va adresa elevilor urmãtoarele întrebãri: – Cum aratã bilanþul personal al unui adolescent? – Care sunt resursele cele mai întâlnite ale unui adolescent din comu- nitatea ta? R – Poþi conferi o valoare resurselor tale? – Tu sau prietenii tãi aveþi datorii? – ªi dacã nu ai multe lucruri? Poþi da o valoare abilitãþilor tale, cu aju- torul cãrora vei învãþa sã câºtigi bani în viitor? – ªi dacã nu datorezi bani nimãnui? Cât va costa educaþia ta maiJA departe? Cine va plãti pentru ea? – Costurile pentru viitoarea educaþie sunt o datorie "ascunsã" pentru familia ta?Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Întocmirea bugetului lunar al unui elev.Înregistreazã în tabel informaþiile cerute, dupã care discutã în clasã valoareaeconomiilor. 28
  29. 29. Formular de buget pentru luna: __________________ Bugetul Cheltuielile Diferenþe între buget Buget Cheltuieli Diferenþe între lunii prece- lunii prece- ºi cheltuieli: suma anual anuale buget ºi cheltuieli: dente dente economisitã (sau suma economisitã supra-cheltuitã) (sau supra-cheltuitã)Venit (surse)SlujbãFamilieInvestiþiiAltele aTotal i anCheltuieliHranãÎntreþinereTransport omTelefonUtilitãþiHaineEducaþieRecreere RHobbyTotalSurplusJAEconomiiProfesor:Întreabã elevii: – Ai vreun surplus la final, atunci când scazi cheltuielile totale din veniturile totale? Planifici sã orientezi o parte din surplus cãtre economii? – Doreºti sã bugetezi economiile ca ºi cum ar fi cheltuieli planificate în fiecare lunã sau doreºti doar sã economiseºti în cazul în care ai vreun surplus?29
  30. 30. 2.2 Cum iþi înmulþesti banii?Discuþie în clasã: 1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte motive mai au oamenii pentru a economisi? 2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-tru cât timp trebuie sã faci acest lucru îi care este cea mai bunã modalitate de aeconomisi. Vom începe cu prima întrebare: Pentru cât timp sã economiseºti? aÎn multe þãri, îþi poti depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub iforma de dobânda. Dobânda este una din cãile prin care banii tãi se pot înmulþi. anÎn timp ce bugetul îþi permite sã economiseºti pentru a acumula o sumã pe caresã o foloseºti mai târziu, existã mai multe feluri de a-þi investi banii pentru a-þicreºte veniturile.Multe din alternativele de a economisi sau de a investi în ceva sunt înºelãtoare. omCe este un fond de dezvoltare sau un fond mutual? Dar acþiunile sau titlurile devaloare? Dacã aceºti termeni nu îþi sunt cunoscuþi sau te deruteazã, aflã cã nueºti singurul, dar poþi deveni investitor mai bun învãþând mai mult despre aceºtitermeni. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sã le afli esteacela cã într-adevãr meritã sã îþi economiseºti banii sau sã investeºti.Factorii de luat în seamã sunt în acest caz siguranþa, rata rentabilitãþii ºi lichiditatea. RSiguranþaÎþi poþi ascunde banii, dar riscul de a-i pierde rãmâne. De asemenea, nu îþi aducnici o dobândã în acest mod. Bãncile ºi instituþiile unde îþi poþi depozita banii þi-JAi protejeazã de dezastre.De asemenea, acestea îþi oferã o asigurare cã banii tãi sunt în siguranþã.Alte posibilitãþi de a economisi banii pot fi riscante, dar pot aduce ºi profit maimare decât pãstrarea banilor într-o bancã. Aºa cum se ºtie, cu cât dobânda este maimare, cu atât investiþia este mai riscantã. Dacã de exemplu cumperi acþiuni, nu tevei îngriji atât de mult sã le fereºti de foc sau furt cât vei fi interesat de valoareaacþiunilor tale. Preþul unei acþiuni ale unei întreprinderi poate sã scadã ºi astfel poþipierde mare parte din banii investiþi în cumpãrarea lor. Acest lucru se numeºteriscul pieþei. Riscul de inflaþie este un alt risc, care este asemãnãtor cu riscul decreºtere a preþurilor, care cauzeazã o scãdere a puterii de cumpãrare a leului, camonedã. Investitorii înþelepþi adunã informaþii în prealabil, scãzând astfel riscul. 30
  31. 31. Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei aunei pãrþi din capitalul social al unei firme.Rata rentabilitãþiiUnul din motivele pentru care depui banii la bancã este pentru cã aceasta oferãdobândã. Dobânda reprezintã rãsplata "pentru cã ai renunþat la a cheltui baniiacum ºi pentru cã ai permis unei bãnci sau instituþii financiare sã-i foloseascã".Rata dobânzii este exprimatã sub forma unui procentaj din suma depozitatã pe operioadã de un an. De exemplu, un depozit de 10 000 lei cu o dobândã de 10%va aduce suma de 1000 lei drept dobândã pe an.Rata dobânzii reprezintã un raport procentual între masa dobânzii (dobânda pro- apriu-zisã) ºi capitalul împrumutat.Majoritatea depozitelor la bancã îþi aduc dobândã compusã. Aceasta se formeazã iprin acumularea la suma depozitatã a dobânzii calculate la intervale de timp anregulate, dobândã care se transformã în depozit (adicã o lãsaþi în cont) la care secalculeazã o nouã dobândã în urmãtorul interval de timp. Acest proces poartãnumele de capitalizarea dobânzii.Exemplu omSã presupunem cã depui 10 000 lei astãzi ºi obþii 10% dobândã anual. Dupã unan vei avea în cont 11 000 lei (10 000 ×10% = 1 000 dobândã + 10 000 =11 000).Pe parcursul celui de-al doilea an vei obþine dobândã la depozitul de 11 000,adicã 11 000×10% =1,100 dobândã, care se adaugã la depozit. La felfuncþioneazã ºi un cont cu dobândã compusã cu scadenþã sub un an (3 luni deexemplu), la care dobânda se calculeazã dupã acest interval de timp ºi secumuleazã la depozit. RRata dobânzii oferite de bãnci sau alte instituþii unde îþi depozitezi banii variazãîn funcþie de condiþiile economice ºi de durata de timp în care îþi þii banii înrespectivul depozit. Cu cât durata este mai mare, cu atât ºi rata este mai mare. Estefoarte important sã distingi între rata profitului ºi profit, valoarea actualã aJAdobânzii câºtigate. Profitul depinde de rata profitului ºi de frecvenþa compunerii.Dacã într-un an dobânda se acumuleazã de patru ori (depozit pe trei luni), depozi-tul va creºte mai repede decât dacã dobânda se calculeazã o singurã datã pe an.LichiditateaLichiditatea mãsoarã cât de uºor poþi transforma economiile în bani lichizi. Cu câtîþi este mai uºor sã îþi retragi fondurile, cu atât este mai mare lichiditatea. Dar ºilichiditatea are un cost. Cu cât îþi este mai uºor sã retragi banii de la o bancã saudintr-un alt loc, cu atât dobânda pe care ai fi putut sã o primeºti este mai micã.31
  32. 32. RiscurileExistã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sãpierzi o parte sau chiar toþi banii investiþi datoritã eºecului unei firme. Riscul deinflaþie se referã la efectul inflaþiei (creºterea preþurilor) asupra investiþiei.Investitorii înþelepþi adunã informaþii ºi iau decizii cu mare atenþie pentru cariscul sã se reducã.Cum pot ei sã obþinã informaþii pentru a lua decizii cu privire la investiþii? Peinternet, în standuri sau în librãrii se gãsesc cãrþi ºi reviste cum ar fi "FinancialTimes", "Fortune", "Ziarul Financiar", "Bursa" care oferã informaþii importantecu privire la afaceri sau piaþa financiarã, informaþii lunare, sãptãmânale, zilnice. i a2.3. Cum îºi pierd banii valoarea? anValoarea coºului zilnicLista produselor din coºul minim de consum pentru o gospodãrie medie formatãdin 2 adulþi si un copil de 7 ani: om - o pastã de dinþi Cristal - un ºampon antimãtreaþã de urzicã - 4 pui - 50 de pâini - 20 de kg de cartofi - 10 ºiruri de covrigi R - 5 kg de ceapã - 5 kg de roºii - 20 kg de fasole - 2 kg brânzã de vacã - 2 perechi de chiloþiJA - 2 perechi de ºosete - 3 sticle de suc - 1 sul de hârtie igienicãPonderea alimentelor în coºul de consum din România este cea mai mare dinEuropa. Acestea deþin o pondere de 37% în coºul de consum. În acest moment,valoarea coºului minim este de 650-700 lei.ªtiai cã valoarea coºului sãptãmânal variazã de la 1.23$ în Ciad pânã la 500$ înGermania? 32
  33. 33. InflaþiaÎnseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã.Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor suntcalculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã senumeºte hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþicumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut dinvaloare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.Iatã un exemplu de hiperinflaþie din Ungaria: în 1946, un pengo de aur din 1931valora 130 de milioane de pengo de hârtie. O estimare spune cã inflaþia era de20.000% pe lunã. Acesta este, desigur, un exemplu extrem, însã hiperinflaþiaîncã mai naºte probleme în multe pãrþi ale lumii. aTabelul de mai jos conþine câteva exemple de rate ale inflaþiei unor þãri, publi-cate în 2002. i an Þara Inflaþia în 1989 Rata dobânzii la Inflaþia în 2000 Rata dobânzii la % obligaþiuni în % obligaþiuni pen- 1989 tru 2000% % Argentina 3079,5 1387,18 -0,09 8 om Canada 5 9,48 2,7 5,40 China 18 NA 0,4 NA Germania 1,8 6,28 2,1 4,3 Japonia 2,3 5,05 -0,8 1,75 Mexic 20 44,99 9,5 15,24 R Rusia NA NA 20,8 12,1 Elveþia 3,2 6,60 1,6 2,9 Trinidad ºiJA 4,6 7,13 5,6 10,56 Tobago Marea Britanie 5,9 13,28 2,1 5,98Sursa: FMIUn alt lucru notabil este cã, în acest tabel, ratele inflaþiei variazã foarte mult. Iaruneori, aceste rate se pot schimba dramatic.Observaþi cã, în 2000, Japonia ºi Argentina au avut rate ale inflaþiei negative ºicã rata inflaþiei în Rusia a fost mult mai mare decât media. Totuºi, pânã în 2002,economia Argentinei s-a schimbat dramatic ºi a existat temerea cã hiperinflaþia,pe care Argentina o trãise în 1989, va reveni.33
  34. 34. JA R om an i a34
  35. 35. Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII i a 3. Introducere: Economii versus investiþii: Pro ºi contra . . . . . . .36 an 3.1 Principii în economisire ºi investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39 Timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39 Risc ºi profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Diversificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 om Impactul inflaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Rata dobânzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 3.2 Cum economisesc bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Depuneri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Depozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 R Alte forme de economisire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 3.3 Cum investesc banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Depuneri în bãnci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50JA Achiziþii de bunuri ºi imobile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 Investiþii de capital; alte forme de investiþii . . . . . . . . . . . .5235
  36. 36. Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞIIDescriereElevii vor învãþa sã explice importanþa economisirii ºi a investiþiei pentru atin-gerea obiectivelor financiare, sã explice cum valoarea, în timp, a banilor afecteazãobiectivele, sã descrie principiile de bazã ale procesului investiþional, ºi sã discuteo varietate de alternative de economisire ºi investire.Obiective de învãþare a • Înþelegerea relaþiei dintre economii ºi investiþii. • Explicarea principiilor de bazã ale procesului investiþional. • Discutarea impactului adus de rezultatele procesului investiþional i atunci când se produce o intârziere în implementarea programului an de/economisire. • Identificarea relaþiei dintre risc ºi profit. • Identificarea ºi discutarea alternativelor variate de economisire ºi investire. omIntroducereEconomii versus investiþii: Pro ºi contraLa cel mai simplu nivel, elevii pot investi timpul lor, (un tip de resursã sau bun),într-un loc de muncã ºi pot obþine un venit. Mulþi elevi nu ºtiu cã pot investi toto-datã banii lor - un alt tip de resursã - ºi cã pot câºtiga de asemenea un venit.Acesta este punctul central al acestui capitol. RÎn liceu, elevii pot crede cã nu au suficienþi bani pentru a-i investi. În timp ce eicred cã s-ar putea sã nu aiba o sumã mare de bani pentru a investi, elevii auacum, o mai mare cantitate dintr-o resursã decât vor avea în orice alt moment alvieþii lor - timp! În timp, chiar ºi sume mici de bani pot creºte semnificativ.JAAºa cum veniturile din investiþie cresc în timp, veniturile însuºi încep sãgenereze alte venituri. Aceastã compunere este unul din factorii cheie pentrucrearea unor cantitãþi însemnate de bogãþie (avuþie). Compunerea (sau rata demultiplicare) este afectatã de 2 variabile: timpul ºi rata profitului. Mai mult timpînseamnã mai mulþi bani. O ratã mai mare a profitului de asemenea înseamnãmai mulþi bani.În mod colectiv, aceste principii sunt cunoscute drept valoarea temporalã a bani-lor. Pentru elevi, suma salvatã nu este la fel de criticã precum dezvoltarea obi-ceiului de a economisi. Astfel se continuã tema "plãteºte-te pe tine primul", carea fost introdusã în primul capitol. 36
  37. 37. Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie são ia este sã fie "proprietar sau creditori". Modalitãþile tradiþionale deeconomisire, precum conturile de economii, certificatele de depozit, aparþincategoriei creditorului. Un elev împrumutã banii lui unei instituþii financiare prindepozitarea banilor într-un cont de economii, iar instuþia financiarã plãteºte unprocent elevului pentru utilizarea banilor lui.De cealaltã parte, elevii îºi pot dori sã devinã proprietarii investiþiei. Acþiunilesunt exemplul clasic de investiþie echitabilã, situaþie în care acþionarul deþine defapt, o parte din companie. Prin deþinerea unei pãrþi din companie, un elev esteafectat în mod direct de situaþiile favorabile (nefavorabile) ale companiei.Istoric vorbind, dupã lungi perioade de timp, proprietarii au în depozit perfor- amanþele creditorilor în ceea ce priveºte marja profitului. În schimb, proprietariiriscã pierderea unei pãrþi din investiþia lor. Relaþia dintre risc ºi profit este un alt iprincipiu cheie pentru investiþie: cu cât e mai mare riscul, cu atât e mai mare anprofitul potenþial.În timp ce mulþi adulþi gândesc la riscul ca pierderea banilor, chiar ºi conturilecreditorilor fac faþã riscului. În mod specific, inflaþia este o realã ameninþare pen-tru orice investiþie care plãteºte doar profit. Nu existã nici o investiþie fãrã risc.Astfel, este important pentru elevi sã înveþe sã caute mai întâi o investiþie ºi apoi omsã investeascã. Regulile unei bune decizii se aplicã oricãrei metode de investiþie.EconomiiAtunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Bancaîþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitãdinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are Rbanii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe careo vei cunoaºte de la bun început.Atunci când împrumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatãlumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sãJAnu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-ainterzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Aºa ceva s-a întâmplat ºi în SUA înanii 30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.Atunci când o þarã are inflaþie foarte ridicatã, rata dobânzii poate varia cuinflaþia. De exemplu, în Mexic, în anul 2000, rata anualã medie a inflaþiei era de9%, iar dacã îþi puneai banii într-un cont de economii în aprilie 2000, o companiefinanciarã din Puerto Vallarta þi-ar fi oferit 8,268% pentru un cont din care puteairetrage banii oricând. Dacã erai de acord sã notifici retragerea banilor cu 30 dezile înainte, banca oferea 9,09%. Douã luni mai târziu, aceeaºi bancã plãtea11,951% pentru contul cu retragere imediatã si 14,381% pentru contul cu notifi-care la 30 de zile. Motivul?37
  38. 38. Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privi-toare la cont înainte de a pune banii în el. Ce rate ale dobânzilor ai gãsit la bãncile locale ºi la alte instituþii financiare? Crezi cã aceste rate vor fi mai mari decât inflaþia preconizatã? Dacã da, vei câºtiga niºte bani de pe urma unui cont de economii la bancã. Dacã nu, atunci suma pe care o vei câºtiga va fi "depãºitã" de cãtre inflaþia monedei din þara ta.InvestiþiiDacã cheltui banii imediat ce îi ai, nu îþi vei spori patrimoniul personal net. aDacã vei decide sã economiseºti ºi sã investeºti o parte din banii câºtigaþi (saupe care þi-i dau pãrinþii, sau pe care îi moºteneºti), atunci vei creºte probabilitatea iunui viitor financiar sigur. Dupã parcurgerea acestei unitãþi, vei avea o imagine ande ansamblu asupra variatelor posibilitãþi de a investi, inclusiv: - depunerea banilor la bancã;i; - investirea în afacerile altora (cumpãrarea de acþiuni); - demararea propriei tale afaceri; - investiþia în valori imobiliare; om - investirea prin instituþiile financiare. RJA 38
  39. 39. 3.1 Principii în economisire ºi investiþiiTimp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilorDiscuþie în clasã: 1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte motive mai au oamenii pentru a economisi? 2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-tru cât timp trebuie sã faci acest lucru ºi care este cea mai bunã modalitate de a aeconomisi. Vom începe cu prima întrebare: pentru cât timp þi-ai planificat sãeconomiseºti? iÎn multe þãri, îþi poþi depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub anformã de dobândã.AplicaþieMajoritatea elevilor nu au nicio idee asupra impactului timpului asupra câºtigu-rilor din investiþii. Elevii care de abia au început sã obþinã venituri printr-o anga- omjare pe timpul verii sau la începutul carierei lor, au timpul de partea lor. Dacã eiîºi fac o idee asupra efectelor viitoare ale economisirii banilor acum, resimþiteîn viitorul lor financiar, ei vor fi pe drumul cel bun spre atingerea obiectivelorpropuse. Timp: 20 minute R Obiectiv: Elevii descoperã ce se întâmplã cu rezultatele investiþiei atunci când este o întârziere în începerea unui pro- gram de economisire.Profesorul: Fiecare elev creazã un grafic de acord/dezacord despre procesulinvestiþional, cu rãspunsuri bazate pe modul în care ei înþeleg acest termen.JAElevii creazã sau copiazã graficele urmãtoare plasând un semn dupã fiecarepropoziþie cu care sunt sau nu de accord. Dupã completarea graficului, eleviicomparã rãspunsurile lor cu ale unui coleg, iar profesorul conduce o scurtã dis-cuþie pe baza afirmaþiilor.39
  40. 40. Acord Afirmaþie Dezacord 1. Alexandru a început sã economiseascã 50 LEI pe lunã când a împlinit 18 ani, în timp ce Andreea a început sã economiseascã 100 LEI pe lunã când a împlinit 24 de ani. Amândoi au avut o ratã de câºtig de 6% la banii lor. Andreea va avea mai mulþi bani atunci când amândoi vor avea vârsta de 30 de ani. 2. Un leu în viitor valoreazã mai mult decât un leu astãzi. 3. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât mai puþin timp e nece- sar pentru atingerea obiectivului economisirii. 4. Din perspectiva afacerilor, este o bunã afacere sã mãreºti veni- a turile ºi sã întârzii plata cheltuielilor. 5. Cu cât ai mai mult timp disponibil, cu atât depozitul pe care tre- i buie sã îl faci pentru a atinge scopul financiar este mai mic. an 6. Un dolar, astãzi, valoreazã mai puþin decât un dolar mâine. 7. Cu cât este mai micã valoarea plãtitã pentru o maºinã, cu atât mai puþin plãteºte proprietarul rata dobânzii pentru un împrumut pen- tru maºinã. omProfesorulAdreseazã urmãtoarele întrebãri: – Cum s-au schimbat pãrerile voastre asupra investiþiilor în timpul acestei activitãþi? – Care dintre rãspunsurile colegilor v-au surprins? De ce? – Vã simþiþi acum mai mult sau mai puþin capabili sã începeþi sã R investiþi astãzi? De ce da sau de ce nu?Risc ºi beneficii în cazul econimisirii ºi investiþiilorDiscuþie în clasã:JAExistã 2 cãi elementare prin care îþi poþi recupera banii investiþi.1. Investeºti acum, laºi banii acolo, apoi iei, mai târziu, o sumã mai mare. Va fica atunci când pui banii într-un cont de economii, lãsând venitul (sau câºtigul,sau dobânda) sã se acumuleze ºi, dupã 5 ani, scoþi banii. Asta e de fãcut atuncicând îþi propui o cheltuialã mai mare în viitor, vrei banii pentru o platã mai marecum ar fi cumpãrarea unui apartament.2. Investeºti acum ºi intri în posesia câºtigurilor puþin câte puþin, în timp. Astaeste ceea ce vei face atunci când, de exemplu, doreºti sã ai un venit lunar supli-mentar pe perioada în care eºti student.Banii pe care îi primeºti periodic se numesc deseori DOBÂNDA sau 40
  41. 41. DIVIDENDE sau, pur ºi simplu, CªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial senumeºte PRINCIPALÃ. Valoarea totalã a investiþiei la momentul lichidãrii ei senumeºte ECHITATE.Modul în care intri în posesia banilor de pe urma unei investiþii depinde de tipulinvestiþiei alese. Tipul de investiþie pe care îl alegi depinde de obiectiveleinvestiþiei ºi de cât de mare este riscul pe care eºti dispus sã þi-l asumi.RISCULRiscul este ceva la care trebuie sã te gândeºti. În termeni financiari, esenþa riscu-lui este cã s-ar putea sã nu mai ai suma de bani de care ai nevoie la momentul lacare ai nevoie. Poþi suferi o pierdere directã de pe urma unei investiþii; s-ar putea asã nu mai ai îndeajuns de multe fonduri pentru a onora o obligaþie; inflaþia poatelovi pe neaºteptate la cote neprevãzute; sau pur ºi simplu s-ar putea sã nu ai niºte ibeneficii satisfãcatoare de pe urma investiþiei. Nu este nimic greºit în a alege anasumarea unui risc în cazul unei investiþii. Însã nu este bine sã îþi asumi riscuripe care nu le înþelegi.În termeni financiari, un anumit tip de risc se numeste RISCUL LICHIDI-TÃÞII. Asta înseamnã: cât de LICHIZI sau disponibili sunt banii tãi. De exem-plu, poþi avea un obiect de valoare, cum ar fi o maºinã, o casã, dar nu îl vei putea omvinde exact atunci când vei avea nevoie de bani. Iar dacã nu poþi sã vinzi casasau maºina, înseamnã cã investiþia nu este lichidã. Dacã poþi lichida o investiþiefoarte rapid ºi sã îþi primeºti banii imediat, înseamnã cã investiþia este unalichidã.Trebuie întotdeauna sã ai niºte bani care sã fie disponibili imediat, cu altecuvinte sã fie lichizi, pentru a preîntâmpina orice probleme neaºteptate. RIatã alte câteva riscuri cu care te poþi confrunta:Riscul de a pierde suma principalã (suma iniþialã de bani pe care ai investit-o)Riscul pierderii venitului (banii pe care sperai sã-i câºtigi de pe urma investiþiei)JAO altã caracteristicã importantã a oricãrei investiþii este abilitatea de a urmãrievoluþia sa. Existã întotdeauna riscul de a primi informaþii eronate sau acela de aprimi informaþii foarte importante prea târziu pentru a mai putea reacþiona eficient.Ce pãrere ai tu personal în privinþa riscului?Unii oameni se simt confortabil în poziþia de a risca absolut tot ce au într-oinvestiþie de care ei sunt siguri. Alþii, însã, sunt îngrijoraþi chiar dacã este vorbasã riºte fie ºi o micã fracþiune din contul lor din bancã.Pãrerea ta în legãturã cu riscul se leagã de nivelul al doilea al necesitãþilor, con-form lui Maslow, adica nevoia de siguranþã. Atunci când investeºti, trebuie sã41
  42. 42. evaluezi care este importanþa siguranþei comparativ cu alte sentimente ale tale,cum ar fi stima de sine. De exemplu: – Cât de mult este determinatã stima de sine de banii pe care îi ai, îi câºtigi sau îi pierzi? – Cât de mult se leagã sentimentul tãu de siguranþã de conºtientizarea faptului cã eºti capabil sa îþi plãteºti toate facturile?Riscurile ºi beneficiile în cazul împrumutãrii banilorAtunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Bancaîþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitãdinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are abanii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe careo vei cunoaºte de la bun început. iAtunci când imprumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã anlumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sãnu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-ainterzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Asa ceva s-a întâmplat ºi în SUA înanii 30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.A împrumuta bani unei companii sau unui guvern: omAcest lucru se face prin cumpãrarea de OBLIGAÞIUNI. Obligaþiunile sunt acor-duri de împrumut încheiate între organizaþie ºi cumpãrãtori.Înainte de a cumpãra o obligaþiune, trebuie sã cercetezi organizaþia. Guverneleemit deseori obligacþiuni, însã astfel îþi poþi bloca banii pentru câþiva ani. Aºa cãtrebuie sã te asiguri de faptul cã orice obligaþiune ai cumpãra trebuie sã fie Rlichidã atunci când îþi vrei banii înapoi.A împrumuta bani unui prietenMajoritatea oamenilor se simt mult mai siguri sã împrumute bani unei bãnciJAdecât unui prieten. ªi asta pentru cã ºi împrumutarea banilor cãtre un prietencomportã anumite riscuri, incluzând aici pierderea relaþiei de prietenie. Ce alte riscuri crezi cã mai sunt legate de a împrumuta bani unuiprieten?Nici un fel de împrumut nu este lipsit de riscuri, însã un risc asumat de cãtre toþicei care oferã bani cu împrumut este acela cã inflaþia poate fi mai mare decât s-auaºteptat la momentul la care au convenit asupra termenilor împrumutului. 42
  43. 43. Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Elevii învaþã sã analizeze riscul unei investiþii în diferite situaþii.Elevi: Sã presupunem cã cineva þi-a cerut sã oferi câteva sfaturi financiare. Iatãcâþiva oameni în situaþii care reclamã oferirea unui sfat. - Ce informaþii le-ai cere înainte de a le oferi o recomandare finalã? - Cu ce riscuri crezi cã se confruntã fiecare dintre ei? - Ce sfat le-ai da acum, pe baza informaþiilor pe care le ai? De ce? a1. Ana se mutã din micul ei oraº pentru a urma o ºcoalã în domeniul hotelier. Ea a economisit îndeajuns de mulþi bani pentru plata ºcolarizãrii ºi pentru costurile i de întreþinere pentru primele 6 luni ale cursului. I s-a oferit, de asemenea, ºi o an slujbã cu jumãtate de normã chiar la ºcoala unde va învãþa. Va trebui sã pãstreze aceastã slujbã vreme de 12 luni, cât dureazã cursul, pentru a putea acoperi ºi costurile pentru ultimele 6 luni. Tocmai a aflat cã cineva vinde acþiuni la o nouã ºi foarte interesantã companie de software ºi are acum ocazia de a cumpãra câteva acþiuni la un preþ foarte bun. Toatã lumea este foarte sigurã cã preþul om acþiunilor va creºte ºi cã investitorii timpurii îºi vor putea tripla banii în doar câteva luni. Oare ar trebui sã foloseascã jumãtate din economiile ei (adicã banii de ºcoalã ºi pentru traiul zilnic pentru 3 luni) pentru a cumpãra acþiuni la com- pania de software?2. Lui Adrian îi plac la nebunie maºinile. ªtie ce fel de maºinã îºi doreºte ºi mai ºtie de unde poate cumpãra una folositã, dar bunã. Maºinile second-hand din R marca pe care vrea el sunt foarte dificil de gãsit ºi întotdeauna se gãsesc cumpãrãtori interesaþi de aºa ceva. Bunica lui Adrian a murit ºi i-a lãsat drept moºtenire bani suficienþi pentru primii 2 ani de studenþie. Maºina ar costa echivalentul banilor pentru un an ca student. Ar trebui Adrian sã cumpere maºina sau nu?JA3. Maria ºi Alin s-au cunoscut în liceu ºi sunt absolut convinºi cã în câþiva ani se vor cãsãtori. Au de gând sã îºi întemeieze o familie, însã ar vrea sã termine ºcoala ºi sã îºi înceapã fiecare o carierã. Acum lucreazã amândoi cu jumãtate de normã ºi se duc la ºcoalã. Alin este de pãrere cã ar trebui sã înceapã sã punã niºte bani deoparte pentru a plãti integral, la un moment dat, un teren pe care sã îºi poatã construi o casã. Maria crede cã e mai bine sã îºi punã banii într-un cont de investiþii, la o bancã din oraº. Mama Mariei, care este divorþatã, spune cã Maria ºi Alin n-ar trebui sã facã nimic cu banii puºi împre- unã pânã nu se cãsãtoresc. Tu ce i-ai sfãtui sã facã?43
  44. 44. Aplicaþie Timp: 15 minute Obiectiv: Elevii învaþã sã asocieze unui obiectiv o oportuni- tate de investire.Elevi: Gãseºte individual un obiectiv financiar pe care vrei sã îl atingi.Trebuie sã ai un obiectiv al investiþiei înainte de a alege o formã de investire caresã aibã sens pentru tine.Acum gândeºte din perspectiva formulei pe care ai învãþat-o ºi vezi dacã obiec-tivul tãu are toate "ingredientele" necesare. El trebuie sã includã: a - Suma de bani de care vei avea nevoie (adicã valoarea viitoare doritã) ºi, atenþie, nu uita de inflaþie! i - Momentul în care vei avea nevoie de bani, adicã termenul "t". an - O imagine de ansamblu asupra riscului pe care eºti dispus sã þi-l asumi - pentru cã asta va influenþa rata de returnare a investiþiei de care vei beneficia. Obiectiv Suma de bani Termenul Risc omInvestiþiile de succes depind de cât de bine te cunoºti pe tine ºi obiectivele tale.Orice vei alege sã faci, diversificã: R • Nu pune niciodatã banii în doar un singur fel de acþiuni. • Nu pune toþi banii în valori imobiliare. • Asigurã-te cã investiþia ta va fi lichidã în momentul în care vei avea nevoie de bani.JADIVERSIFICAREAUn lucru notabil este acela cã nu toate acþiunile evolueazã la fel în perioadediferite de timp. Chiar ºi în perioade de declin al pieþei, vor exista acþiuni carevor creºte. ªi chiar ºi în cea mai bunã zi de tranzacþii vor exista acþiuni al cãrorpreþ va scãdea.De fapt, o caracteristicã a preþului acþiunilor este cã el se schimbã în continuu,variind crescãtor ºi descrescãtor. Aceasta tendinþã este denumitã VOLATILI-TATE. În vreme ce acþiunile sunt foarte lichide aproape tot timpul, preþul la carete poþi aºtepta sã le vinzi este, totuºi, incert. De aceea, atunci când ºtii cã se 44
  45. 45. apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumeleinvestite în acþiuni.Cea mai simplã cale de a creºte probabilitatea de câºtig din acþiuni, este aceea dea cumpãra un grup de acþiuni, mai degrabã decât un singur tip de acþiuni. Aceastase numeºte DIVERSIFICARE. Analizele au arãtat cã, dacã, cumperi în jur de20 de acþiuni care sunt diferite (adicã nu sunt din acelaºi domeniu de afaceri),riscul general se reduce semnificativ. Colecþia de acþiuni pe care le deþii poartãnumele de PORTOFOLIU. Un portofoliu diversificat va tinde sã determinecâºtiguri de pe piaþã, privitã în ansamblul ei, în vreme ce ºansele de a suferipierderi majore sunt reduse. aINFLAÞIA iÎnseamnã cã preþurile au crescut. În cele mai multe þãri, inflaþia este gradualã. anPreþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt cal-culate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã senumeste hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþicumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut dinvaloarea. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei. omRATA DOBÂNZILORDacã beneficiezi de dobânda pentru banii tãi, rãspunsul la aceastã întrebaredepinde de 2 lucruri, în afarã de suma pe care poþi sã o economiseºti: - Rata dobânzii sau beneficiul pe care îl vei obþine. - Suma de bani pe care vrei sã o ai la sfârºitul perioadei de economisire. RIatã un exemplu simplu:Ai 100 de lei.JATe duci cu ei la bancã ºi banca spune cã îþi va da 10% dobânda pentru fiecare an,cu condiþia sã pãstrezi banii acolo vreme de 2 ani.La sfârºitul perioadei de 2 ani, tu vei avea 121 de lei. Aceasta sumã se compunedin 4 elemente: 1. Banii tãi depuºi la început - cei 100 de lei. 2. Dobânda pe care o ai pentru primul an la cei 100 de lei: 10 lei. 3. Dobânda pentru al doilea an la cei 100 de lei: 10 lei. 4. Dobânda pe care o ai pentru al doilea an pentru cei 10 lei primiþi ca dobânda pentru primul an, la cei 100 de lei de la început: 1 leu.45
  46. 46. Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitulanului al treilea? (Rãspuns: 133,10 lei)Este important de notat faptul cã rata de 10% a dobânzii din exemplul nostru aredoar rol ilustrativ. De obicei, o bancã nu va oferi o dobânda atât de mare.Atunci când oamenii vorbesc despre economisire, se presupune cã banii vor fi labancã ºi nu vor fi folosiþi. Asta înseamnã cã dobânda pentru prima perioadã esteadaugatã la suma iniþialã, denumitã principalã. Apoi, la primirea urmãtoareidobânzi, vei primi dobânda deopotrivã pentru suma principalã ºi pentru sumaprimitã ca dobânda pentru perioada anterioarã. Iar asta face ca banii tai sã seînmulþeascã ºi mai mult. Atunci când dobânda este primitã pentru suma princi-palã ºi este primitã ºi pentru dobânzile anterioare, procesul care are loc se anumeºte compunere.Iatã un exemplu a puterii de compunere. i anDoi oameni au economisit bani. Amândoi ºi-au pãstrat economiile într-un contcu dobânda de 6% pe an. Maria a pus 2.000 LEI pe an vreme de 9 ani, dar, lavârsta de 30 de ani, nu a mai investit. George a investit 2.000 LEI pe an în con-tinuu, de la 31 de ani pânã la 65. Care dintre ei credeþi cã avut cei mai mulþi banila vârsta de 65 de ani? omPersoana Investiþie/an Total investit Valoarea la 65 de aniMaria 2,000 18.000 579.471George 2.000 70.000 470.249 RIatã cum, deºi George a investit cu 52.000 LEI mai mult decât Maria, ea a avutla 65 de ani mai mulþi bani. Din cauzã cã ea a început sã economiseascã din timp,ea a câºtigat mai mult din cauza compunerii chiar ºi dupã ce a încetat sã maiinvesteasca bani.JADacã începi din timp sã economiseºti, mai târziu vei avea satisfacþiifoarte mari.Acum sã ne aducem aminte de cei 100 de lei investiþi vreme de 3 ani cu o dobân-da de 10%. La sfârºitul celor 3 ani, vei avea 133,10 lei.Suma cu care ai început, sau pe care o ai acum, se numeºte valoare actualã (VA).Suma pe care o vei avea peste 3 ani se numeºte valoare viitoare (VV).Dobânda pe care o primeºti se numeºte ratã a dobânzii (r).Perioada de timp pentru care laºi banii în bancã este numitã numãr de perioadede compunere sau termen (t). 46

×