Your SlideShare is downloading. ×
Norman goodman   introducere in sociologie
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Saving this for later?

Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime - even offline.

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Norman goodman introducere in sociologie

2,163
views

Published on


0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
2,163
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
88
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. I Norman Goodman Io:z:<C:!ECooCJ:z:<C:!Ea:o:z:ITURA LIDERC?> tR I ,.qCOLTI pGErtERfiLANORMAN GOODMAN, profesor universitarla State University din New York, prezinta inaceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~iatractiva, 0 privire de ansamblu asupra unortematici sociale de actualitate: ·societateapostindustriala ·schimbarea sociala ·competenta- ,tehnica §i evolutia creierelor ·tipuri de organizatiisau institutii ·comw}icare §i interactiune soc~ala·devianta .§i control social ·criminalitatea §i, ,implicatiile e/ sociale ·stratificarea sociala·tendinte In evolutia claselor §i grupurilor socialerelatii interetnice §irasiale ·inegalitatea sociala·tendinte In evolutia familiei §i viitorul acesteia·probleme ale educatiei §i calificarii ·politica §iautoritatea statului ·forme de guvernamlnt·sisteme politice ·structura sistemelor economiceale state lor dezvoltate In economia de piata·marile probleme demografice ·problemelesociale ale marilorora§e.Lucrarea reprezinta nu numai un instrumentde lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza~tiintele socio-psiho-pedagogice, dar ~i 0importanta sursa de informare pentru cititorulroman ale carui cuno~tinte din domeniul social i-au parvenit preponderent prin interpretari dintr-operspectiva marxista.U«-a:wC/)z:1&1"
  • 2. NORMANGOODMANINTRODUCEREiN SOCIOLOGIETraducere:IOANA RADULESCUEditura LIDERBucure~ti~ _._.._.~~ "J
  • 3. I.S.B.N.: 973-9343-34-1INTRODUCTION TO SOCIOLOGYCopyright © 1992 by HarperCollins Publishers, Inc.Published by arragementwith Harper & CollinsPublishers, Inc.Toate drepturile asupra editiei in limba romana sintrezervate Editurii LIDER - Bucure~tiCuprinsPrefata 91CE ESTE SOClOLOGIA? 11Perspective 11Dezvoltarea sociologiei , 172CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARESOCIOLOGICA 29Logica cercetarii 29Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii 32Procesele de cercetare 33Metode fundamentale de cercetare/ 36Probleme in efectuarea cercetarii 423CULTURA 48Ce este cultura 48Componentele culturii ~................•................................... 51Cultura "ideala" ~i "reala" 57Diversitatea culturala 58Temele culturale americane 62Cultura ~i sociobiologia 634STRUCTURA SOCIALA 66Natura societatii 66lnstitutiile sociale 71Tipuri de societati 745GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZAfllLE 87Grupurile sociale 87Organizatiile formale 98Organizatii ~i societati 1065
  • 4. 66SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTASOCIALA . 108Importanta experientei sociale 108Perspective teoretice 112Factorii de socializare 119Socializarea prin cursul vieW 122Socializarea ~i libertatea 1247INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELESOCIALE 127Natura interactiunii sociale 127Perspective teoretice 129Constructia socialii a realitiitii 135Comunic~rea ~i interactiune~ socialii 1378DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL 142Ce este devianta 142Implicatiile sociale ale deviantei 1599STRATIFICAREA SOCIALA 163Sisteme de stratificare 163Teorii despre stratificare 167Mentinerea sistemului stratificiirii 17210CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELEUNITE 179Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite 179Sistemul de clase american 184Semnificatia claselor sociale 188Mobilitatea sociala 19111RASA ~I ETNICITATEA 198Conceptele fundamentale 198Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala 203Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite 206Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale 21412GENUL ~I STRATIFICAREADUpA VlRSTA 218Sex ~i gen 218Cit de diferiti sint barbatii ~i femeile? 220Rolurile geuurilor : 224Sexismul 230Virsta ~i societatea 232Imbatrinirea : 233Inegalitatea intre virste 23613FAMILIA 242Inrudirea: concepte fundamentale 242o perspectiva multiculturalii 244o analizii teoreticii a familiei 249Familia americanii contemporanii 252Viitorul familiei 260Comentarii finale 26314EDUCATIA 265Educatia ~i societatea 265Caracteristicile educatiei americane 272Probleme curente in inviitiimintul american 27615RELIGIA 283Religia: 0 definitie 283Tipuri de religie · 284Religia: 0 perspectivii functionalistii 286Religia: 0 perspectivii a conflictului 288Religia ~i schimbarea socialii 289Organizarea religiei 292Religiile majore ale lumii... 294Religia in Statele Unite 30016POLITICA $1 STATUL 307Puterea ~i autoritatea 307StatuI 310Sistemul politic american 316Riizboiul ca politica 32217ECONOMIA SI LUMEA MUNCH 328Ordinea economicii 328Sistemeeconomice comparative 332Sistemul economic american 3377
  • 5. Munca ~i profesiunile in Statele Unite .Un sistem economic mondial .20POPULATIA 3H4Dinamica populatiei IH4Tendintele populatiei mondiale J90Tendinte ale populatiei in Statele Unite 39919STII~TA SI TE~NOLOGIA I(,!Stllnta modema I()1Stiinta ca proces social ·..· · 172Tehnologia ~i societatea 7X23SCHIMBAREA SOCIAL2. ~I MODERNIZAREA ".". 44HSursele schimbarii sociale 44XTeoriile schimbarii sociale 454Modemizarea ~i dezvoJtarea " 4iXModemitatea ~i progresul " ·l(dGlosar ·1()7Prefata,Introducere in sociologie face parte din Seria de compendii aColegiului Harper Collins. Scopullucriirii este acela de a oferistudentului ~icititorului obi~nuit 0 privire generala asupra elemen-telor esentiale ale sociologiei, intr-o forma clara ~iinteligibila. Eapoate fi folosita fie ca 0 prezentare sumara, fie ca un supliment lamulte dintre manualele standard complete, fie ca un rezumat concis,de~i complet, al domeniului, impreuna cu 0 antologie sau 0 serie delecturi relevante, selectate de profesori, din domeniul sociologiei.Sociologia este un domeniu variafAceasta carte prezinta citito-rului perspectiva sa unica, conceptele sale importante ~imodurilede explorare a lumii sociale, precum ~i explicatiile fenomenelorsociale. lnteresele largi ale sociologului devin evidente, iar exemplelesint folosite pentru a lega ideile abstracte de experientele concrete.Obiectivul permanent este acela de a face materialul accesibil stu-dentului ~icititorului obi~nuit.A~ comite 0 gre~eala daca nu a~recunoa~te contributia citorvaoameni importanti in transformarea acestui proiect intr-o realitate.Judith A. V Harlan a asigurat rigoarea profesionalii, absolut esentia-la, intr-o maniera placutii ~iincurajatoare, mentinind astfel interesulpentru acest proiect. Robert Weinstein a asigurat, pe toata duratascrierii acestei caTti, 0 critic a nepretuita, erudita, constructiva ~iredactionaUi. De asemenea, sint indatorat lui Susan McClosky ~ilui Tannis McCammon, editori, ~isprijinului deosebit allui CaroleA. Roland pentru terminarea acestei caqi.ln cele din urma, Marilyn,sotia mea, merita recuno~tinta, pentru ca mi-a oferit dragoste ~isprijin, ca de obicei, in timpul complicatiilor pe care Ie-am intim-pinat in realizarea acestui proiect.Norman GoodmanStony Brook, New Yorkiulie, 19911(,121URBANIZAREA 406Dezvoltarea urbana 406Teorii despre dezvoltarea urbana 412Viata urbana in Statele Unite ill522COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE SOCIAI.E425Domeniul comportamentului colectiv " 425Multimile 427Alteforme de comportament colectiv 431Mi~carile sociale 4J5Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1 44318MEDICINA .Modele sociale de sanatate ~i boaUi .Medicina ca profesie .Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill .Sanatatea, mediulinconjurator ~i stilul de viatapersonal .8 9
  • 6. ICE ESTE SOCIOLOGIA?AInacest capitol, vom explora diversele perspective ale ~tiin!elorsociale, ale sociologiei in special, in incerciirile lor de a explica~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii asociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..PERSPECTIVE$tiintele socialeSociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu dediscipline care examineaza natura comportamentului uman ~i asocietatii umane, precum ~iprodusele care rezulta din amindoua.Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietiisociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiintesociale.Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologiajizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierearadacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~ia variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelorumane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~ievolutia societa-tHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, in-deosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~istructura sociala (vezi Cap. 4)ale localitatilor ~icomunitatilor.11
  • 7. Economia se ocupa, in special, de modul in care producem,repartizam, dobindim ~iconsumam resurse1e necesare. In timp cepreocuparea ei principala este bogatia, ea studiaza ~ialte fe1uri deresurse, cum sint hrana ~ienergia. De pilda, economi~tii studiazainfluentele ~iefectele ratei ~omajului, preturile produselor de baza~ivaloarea total a a bunurilor ~ia serviciilorproduse intr-o societate(produsul national brut al acesteia, PNB).Stiinfa politico cerceteaza problemele care implica sursele, im-partirea ~ifolosirea puterii in societate. Ea studiaza procesele politicela diferite grupuri ~iorganizatii. Politologii sint indeosebi preocupatide formcle ~ipracticile de guvemare.Psihologiaexamineaza bazele ~iconsecintele comportamentuluiindividual, concentrindu-se asupra factorilor care 11fac pe individsa se comporte in feluri specifice. In psihologie exista muItesubdomenii, inclusiv personalitatea indivizilor, dezvoltareacapacitatilor lor cognitive ~i baza biologica a comportamentuluiuman.Perspectiva sociologicaNu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, incadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite.Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific alcomportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultateloractivitatilor sociale.Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umanaeste existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem dealtii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentatide ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta inter-actiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de aintelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortitae~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane.Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folositexpresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupranevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumeadin punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i~idesprecercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concen-treze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza12pe indivizi. Pentru a-~i ilustra punctul de vedere, el postuleaza dLdaca 0 persoana ramine fara lucru, aceasta situatie ar putea ficonsiderata ca "necazul ei personal", iar eforturile de a ajuta larezolvarea acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilorindividului. Daca, totu~i, un milion de oameni sau mai multi raminfara lucru, aceasta este 0 "problema sociala" care sugereaza actiu-nea unor forte socia1e pe scara larga ~inecesita 0 solutie sociala.Imaginatia sociologica permite oamenilor sa-~i depa~easca expe-rienta personala limitata ~isa-~i vada legaturile cu altii ~icu insti-tutiile societatii.Utilitatea perspectivei sociologice Imaginea mai largaoferita de perspectiva sociologica incurajeaza oamenii sa inteleagafortele sociale care Ie organizeaza viata. Ea permite oamenilor savada cum experientele lor personale influenteaza relatiile ~iconstrin-gerile sociale existente ~icum sint influentate de acestea. Sociologiada oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizareaparticularului.Emile Durkheim §i studiile despre sinucidere Socio-logul francez Emile Durkheim a studiat rata sinuciderilor atit alesocietatilor ca un intreg, cit ~iale unor segmente ale acestora (e.g.catolici ~iprotestanti, barbati ~ifemei, oameni casatoriti ~inecasato-riti). Cind a analizat rata sinuciderilor specifice, a vazut 0 schemaclara: sinuciderea este 0 functie a gradului de integrare a persoaneiin grupul social. De la aceasta, el a formulat 0 explicatie generalaa sinuciderii, in functie de integrarea sociala care trece dincolo decaracteristicile religiei, genului, statutului marital ~ietnicitatii.De asemenea, sociologia descopera aspectele latente (adeseaneintentionate ~inerecunoscute) ale vietii sociale. Oamenii care sesinucid slnt, In general, nefericiti. Cercetarea lui Durkheim,carearata relativa constanta a ratei sinuciderilor la diverse categoriisociale, sugereaza ca factorii sociali, ca~i cei individuali, afecteazasinuciderea. Dar, intrucit sinuciderea este considerata un act indivi-dual, dimensiunea sociala este deseori nebagata in seama. Prin adop-tarea unei perspective sociologice asupra sinuciderii, Durkheim adescoperit aspectul ei social, respectiv cum gradul ~itipul de inte-grare sociala influenteaza rata sinuciderilor.Casatoria Dl.lcaoame11iiarfi-intrebat~<ie ce s-au casatorit cuo anumita persoat1a,~rTaspun~r&~Qili.ca s-au indragostit deq) 1.1 13
  • 8. ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar puteaface fericit sau fericita. Totu~i,exista ~inorme sociale care dirijeazaaceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parte-neripotentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameninu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteazaceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da laiveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.Sociologia $i $tiintaSociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~ial relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintiisugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~iecuatii algebrice,ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tintedespre orice fenomen.Ipotezele :jtiinteiToate caile ],~tiintifice", organizate pentru obtinerea informatiilordespre lume, au in comun anumite ipoteze. 0 ipoteza este aceea caexista 0 lume a realitatii independenta de perceperea acesteia decatre noi sau de cuno~tintele noastre despre ea. De pilda, atomiiexista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degrabadescoperim legile naturij dedt Ie cream.o aha ipoteza a ~tiintei este aceea ca in natura exista ordine.Evenimentele nu se produc intimpliitor; ele sint precedate de cauze.De asemenea, oamenii de ~tiinta presupun ca, printr-o observatieobiectiva ~i sistematica, se pot dobindi cuno~tinte despre lume.Aceasta este caracteristica esentiala a ~tiintei: observarea obicctiva,sistematica ~idisciplinata a fenomenelor. Adevarul ~tiintific poatefi verificat empiric, adica prin observarea atenta ~i obiectiva ~iprin masuratori. Metoda ~tiintifica reduce intruziunea valorilor per-sonale in procesul de cercetare.Pe scurt, ~tiintapresupune existenta unei lumi organizatc a cauzei~i a cfcctului care poate fi inteleasa prin observatie obiectiva ~iriguroasa ~iprin masuratori. Valorile pot tulbura alegerea subiecte-lor studiate de omul de ~tiinta, dar nu metoda de descopcrire a14cuno~tintelor. Mereu con~tienti de failibilitatea umana, oamenii de~tiintiideseori adopta 0 atitudine sceptica in procesul de cunoa~tere~iprezinta dovezi pentru a-~i sustine afirmatiile.Instrumentele :jtiinteiTeorii Teoriile sint modalitati sistematice de a explica felul incare doua sau mai multe fenomene sint legate intre ele, indeosebiin functie de cum unul il produce pe celalalt. Marea lor valoareconsta in faptul ca ele permit omului de ~tiinta sa treaca dincolo defactorii imediati, aflati in studiu, ~isa "faca generalizari" referitoarela alte fenomene care au acelea~i caracteristici. De pilda, Durkheima constatat ca rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea aprotestantilor, a~a cum se deosebea cea a persoanelor casatoritefatii de cea a persoanelor nedisatorite. El a explicat aceste constatariin functie de 0 teorie a integrarii sociale, care permite acum 0 inte-legere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudiati initial deDurkheim.Diverse ipoteze ~i date Teoriile sint formate din variabile,trasaturi sau caracteristici care se schimba sau, in eonditii diferite,au valori diferite. Teoriile leaga variabilele in mOdalitati care per-mit dezvoltarea ipotezelor, enunturi despre cum doua sau mai multevariabile sint legate sau despre cum una sau mai multe variabile seVOl schimba sau nu dnd VOl fi modificate anumite conditii speci-fice. Ipotezele sint verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic,in raport cu datele empirice ~i informatiile observabile, cum sintfaptele ~istatistica.$tiinta, deei, ereeaza teorii, deduce ipoteze speeifice din acesteteorii ~iverifica ipotezele adunind ~ianalizind date relevante. Rezul-tatele sint apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care Ie-augenerat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau aeeeptate.Construirea teoriilor ~ieonfruntarea acestor teorii eu datele empirieeeste earaeteristiea speeifica a ~tiintei modeme.Sociologia ca §tiintaSoeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiintiidecit chimia ~ifizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeialii. Teoriile15
  • 9. generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gc-nerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951)care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile maiputin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii specialeaplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acesteasint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilorde referinta a lui Merton.Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentateinrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structuraformala ca cercetarea in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentatao teorie generala impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuieverificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, tragindu-seconc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat labaza studiului.Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nueste cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nupare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativeisale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvoltenici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, stu-dierea comportamentului oamenilor nueste identica cu studiereacomportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc sint stu-diati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unuistudiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinatanterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se inteleaga ca sociologii nupot generaliza descoperirile obtinutc incursul ccrccHirilor la fel demult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici.Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oa-meni se considera experti infaptele pe care lc studiaz~ sociologii:criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~amai dcparte.Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimatein limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. Depilda, statut are un alt inteles in sociologic dccl! In conversatiaobi~nuita. Aceasta confuzie inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcrea lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni16~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu stu-diaza ~iconstata ceea ce este evident.Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul estemai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~ide mijloc decitprintre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni caretraiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambeleafirmatii sint false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci depareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care inurmacercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci casociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu tre-buie sa fie in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogatade ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimulbunului-simt· Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIesupun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingereasau perfectionarea lor.DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEISociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologicei~iau originea inantichitate, incercarea sistematica de a intelege ~ia explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.Originile sociologieiIn general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii dinsocietatile instabile. Marile transformari din Grecia, in secolele alV-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, incepind din secolulal XVII-lea pina in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofieioccidentale ~i la luarea in considerare a naturii "ordinii sociale".Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea caraspuns la schimbarea conditiilor sociale.17COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;
  • 10. intemeietorii sociologieiAuguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffran-cez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventattermenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studiasocietatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiintapentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedatde acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schim-barea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credeaca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~icare provoacaschimbarea.Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitateail constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii.El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care ducesocietatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu maijoaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea saasupra schimbiirii ~iinsistenta asupra unei metodologii ~tiintificeriguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali,asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica.Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost con-tinuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El aincercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparindsocietatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organi-cii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din partiinterdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurilesociale importante ~istudiaza modul in care acestea functioneazapentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fostun precursor al ~coliide gindire sociologica "structural- functionalis-Hi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol.Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiiriisocietiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinismsocial, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, socie-tatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor maibuni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca.18Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de ori-gine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istoricascrupuloasa a naturii societatii.Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor so-ciale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea maibuna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a con-flictului, discutata mai jos.Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea figasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divi-zata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie~icei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i"saracii". Marxcredea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflic-tul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a lupteide clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impo-triva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismuluiprovoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca struc-turile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, cimai degrabii ca pe un mijloc de progresoInfluenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timpce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influentein societate este oarecum mai putin acceptata, majoritateasociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asu-pra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, pro-blema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheima manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatealaolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era func-tionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente socialein mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importanteiopiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~ia ritualului colectiv.Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de formastructurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oameniierau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor19
  • 11. taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasema-narc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi.Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii,oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mu-tual ~i interdependenta, solidaritate organica.Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. £1a sustinutdi sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele careexista in afara indivizilor ~iIe forteaza comportamentul. £1 credeaca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcn-titatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(uto-control" (vczi Cap. 6).Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber aexercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. £1 acontribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~ila mc-todologia sociologica.Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. £1 amanifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~iatitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. £1 adezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentrua descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia pre-ferintclor in procesul de eercetare. Intr-0 aHaino.vatie, el a conceputtipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprindeelementcle sale esentiale ~icu care fenomenullumii reale ar puteafi comparat.Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problc-mele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doarca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EIa atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din carac-teristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de ainfluenta actiunilc ahora.Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie,influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legatna~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologiaIPersoana eu euno~ti»te ~i aptitudini multiple; opus spceialislului inlr-ull do-meniu (n.tr.).20protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a con-tribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins ana-logia organica a lui Spencer. £1 vedea societatea ca pc 0 "urzealacomplicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-ointeractitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I78). Forma pecare 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al opereilui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie forma-la, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietiisociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesullegislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune instructurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contri-buit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analizasa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~inuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilordatoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. £1 a vazutstrainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-ungrup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integratin el.Socio/ogia americana contemporanaSociologia americana modema se bazeaza pe teoriile descrisemai sus. Primele dintre aceste teorii (a lui Comte ~ia lui Spencer)s-au concentrat in primul rind asupra societatii, 0 unitate sociala lascara mare, ~isint numite teoriile macronivelurilor. Alte teorii (fate-te ale teoriilor lui Weber ~iale lui Simmel) se ocupa de unitati maimici, cum este grupul sau cuplul ~i se numesc teoriile microni-veluri/or. Multe teorii au aspecte atit ale micronivelurilor, cit ~ialemacronivelurilor. Totu~i,teoriile contemporane din sociologia ame-ricana sint in principal fie ale macronivelurilor fie ale micronive-lurilor.Acum yom aborda doua teorii ale macronivelurilor - perspectivastructural-functionalista ~i perspectiva de "conflict" - ~i trei alemicronivelurilor - "interactionismul simbolic", "etnometodologia"~i"teoria schimbului".21
  • 12. Teoriile macronivelurilorPerspectiva structural-functionalista Aceasta orientareteoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Mali-nowski ~ide sociologii TalcottParsons, Robert K. Merton ~iKingsleyDaves, este bine cunoscutii ~tiintelorbiologice, care 0 folosesc pentrua examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor~ifunctiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat caunintreg.Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomenepot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu conse-cinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, ex-plica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raportcu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti cesint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largulmarii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna.Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideeadivariate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-unasemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri incelelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustineca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare lega-tura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupraintregii comunitati.Parsons (1937; Parsons ~iShils, 1951) a fost cel mai importantanalist structural-functionalist in sociologia americana. La fel caParsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analo-gia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structuraleale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statu-tele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca unintreg.In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privintavalorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibrusau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte,dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nuse produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a seadapta.Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismulluiParsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi-22dente, consecintele care sint cunoscute sau a~teptate, cum,suntresponsabilitatile intrunirilor electorale ale sistemului politic, cit ~ifuncfii latente, functii neintentionate sau nea~teptate, cumsint as-pectele serviciului social ale institutiilor politice, de pilda, in distri-buirea de hrana saracilor ~iin ajutorarea lor pentru a avea acces labunastarea ~ilocuinta sociala. De asemenea, Merton arata ca struc-turile pot avea disJuncfii, consccinte negative, precum ~ieufuncfii,consecinte pozitive. Mai mult, 0 structura ar putea fi eufunctionalapentru 0 parte a societatii ~i disfunctionala pentru 0 alta parte.Nu toate structurile sociale sint functionale pentru societate,sustine Merton; unele pot fi eliminate, cu cfecte putin semnificative.De pilda, Costa Rica se descurca rara institutii militare. In altecazuri pot exista echivalente Juncfionale ale unei structuri socialespeciale. De pilda, in anii 60 ~i 70 multi tineri considerau comu-nelel drept echivalente functionale ale familiei. Astazi, unii acceptacuplurile homosexuale ~i lesbiene ca echivalent functional al cu-plului marital, a~a cum este dovedit de recunoa~terea lor legala ca"asocieri domestice" in multe ora~e mari.Criticii perspectivei structural-functionaliste au in vedere atitproblemele logice cit ~ipragmatice ale acestui mod de abordare.Ei insistii ca unele dintre elementele principale ale teoriei implicarationamentul circular. A afirma ca 0 structura exista pentru ca easatisface 0 anumitii nevoie, ~ipentru ea satisface 0 nevoie ea trebuiesa existe, contribuie la intelegerea noastra, subliniaza ei. Mai mult,ei insista ca imprecizia ~i caracterul vag al termenilor cheie deechilibru ~istabilitate, care au fost imprumutati din biologie, undeconsecintele lipsei stabilitatii (schimbarea temperaturii corpului saua presiunii sanguine, de pilda) s:nt evidente ~imasurabile, nu spo-re~te puterea noastra analitica asupra socialului.o a treia critica, cu implicatii politice, este di socotind stabili-tatea de cea mai mare importanta ~i criticind schimbarea socialaca fiind dezbinatoare, perspectiva structural-functionalista este in-trinsec conservatoare. Astfe1, functionali~tii sint considerati susti-natori ai statu-quo-ului, ai orinduirii sociale existente. Criticii sustinca schimbarea este necesara ~iavantajoasa, ca Revolutia Americananu ar fi avut loc dadi conceptia functionalista ar fi fost dominantalComunitate de oameni eu interese comUl1e (n.tr.).23
  • 13. $idi drepturile civile $imi$carile feministe nu ar fi fost consideratefolositoare.o conceptie alternativa importanta la perspectiva structural-functionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum.Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective,rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiuneamarxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multiteoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills,1956; Ralf Dahrendorf, 1959; Randall Collins, 1974) seconcentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,etnice $irasiale, precum $iasupra genului $ia conflictului de clasa.Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit deimportante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atitpresiuni asociative (care leaga), cit $i disociative (caredezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza indiferite momente.Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentatde Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate,ci $i ca in anumite conditii e1indepline$te functii foarte pozitive(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valoricheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functio-nali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser dreptun mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate.Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~ichiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizareasocietatii in doua tabere reciproc exclusive ~iin continull razboi.Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbina-toare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coserimbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflic-tului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vadconsecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticieniiconflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci carepierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii24conflictului manifesta tendinta de a avea 0 conceptie mai dinamicadespre societate ~i0 concePtie mai pozitiva despre schimbare.Criticii teoriei conflictului arata tendinta acesteia de a se concen-tra asupra aspectelor contradictorii ~idezbinatoare ale vietii sociale,in timp ce ignora multele procese consensuale ~i armonioase careii leaga pe membrii societatii Imul de altul. In timp ce functionali~tiiau fost acuzati ca sint conservatori din punct de vedere politic,teoreticienii conflictului au fost deseori criticati ca sint radicali dinpunct de vedere politic, aplaudind schimbarea, daca nu instigind laea, indiferent de consecintele acesteia.Teoriile micronivelurilorIn general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproapeinteractiunea.InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de We-ber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicagoin timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistema-tice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul sim-bolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul socialde baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezen-tari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensulderiva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, senti-mentul).Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei iden-titatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, esteun produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dez-volta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~iintelegeri re1evante din punct de vedere social.Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un procesdinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a partici-tTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul, competitia, cooperarea)i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).25
  • 14. pantilor, in contextul social al situatiei ~i in tdisaturile relevanteale conflictului interactional (vezi Cap. 7).Aceasta perspectiva subliniaza rolul activ al indivizilor in pro-pria lor dezvoltare. Ea nu vede oamenii ca elemente pasive in socie-tate, ci mai degraba ca fiind selectivi ~isensibili la structurile sociale~ila procesele din viata lor. Individul ocupa un rol mai central inaceastii teorie dedt in teoria functionalista ~icea a conflictului.Interactionismul simbolic a fost criticat pentru ca ignora celemai form~le ~i mai organizationale aspecte ale vieW sociale. Inaceasta perspectiva nu este explicat in mod semnificativ cum inter-actiunea interpersonala ~isentimentul de identitate sint afectate deforte sociale de mare amploare. Criticii sustin ca interactionismulsimbolic subliniaza in mod exagerat aspectele cognitive ale vietiisociale, ignorind (sau subapreciind) bogata baza emotionala a exis-tentei umane. Conceptele principale ale acestei perspective, cumeste "sinele", sint considerate prea imprecise ~i imposibil de ma-surat ~i analizat.Operele recente in interactionismul simbolic incearca sa raspun-da la criticile pomenite mai sus. Rosabeth Kantor (1977) ~iSheldonStyker (1980) au legat interactionismul simbolic de cele mai organi-zationale ~i structurale aspecte ale societatii. Morris Rasenberg(1979) a incercat sa il supuna unei analize sistematice teoretice ~iempirice. 0 mare parte din literatura despre sociologia emotiilorse datoreaza interactioni~tilor simbolici.Etnometodologia In loc sa inceapa cu premisa ca exista sen-suri sociale convenite ~i insu~ite, etnometodologii studiaza maidegraba procesele prin care sensurile sint create ~iinsu~ite. Etno-metodologii sint influentati mult in orientarea lor din opera lui AlfredSchutz (1962, 1964) ~ia lui Harold Garfinkel (1967).Din punctul de vedere al etnometodologilor, nu exista lumesociala ordonata daca participantii nu convin asupra ei. Impreuna,oamenii construiesc realitatea sociala. Etnometodologii studiazaopiniile oamenilor despre ordinea din lume, cum comunidi altoraaceste opinii ~i cum inteleg ~i explica regularitatile sociale (e.g."altemarile" in conversatii). 0mare parte din analiza etnomctodolo-gica analizeaza rutina ~laspectele mondene ale vietii sociale, cumsint conversatiile telefonice. De fapt, "analiza conversatiei" esteobiectul principal al cercetarii etnometodologice.26Etnometodologia aminte~te sociologilor sa nu creada rara progeintr-o lume sociala ordonata. Ea incearca sa clarifice cum este con-struita ordinea sociala ~icum 0 vad oamenii. Etnometodologia, ca~i interactionismul simbolic, pune accentul pe importanta de aadopta un punct de vedere fenomenologic in cercetare, de a vedealumea prin ochii (~imintea) celui care raspunde. Etnometodologiaa fost criticata pentru izolarea sa de 0 mare parte din analiza socio-logica ~ipentru nereu~ita sa de a se uni cu curentele principale alegindirii sociologice.Teoria schimbului Din aceasta perspectiva, originara in partedin economie ~ipsihologia comportamentala, viata sociala este unproces de tocmeala ~inegociere. Interactiunea actioneaza pe bazaunei analize a costului ~i a beneficiului. Daca beneficiile obtinutedintr-o interactiune sint mai mari dedt eforturile depuse pentrumentinerea ei, interactiunea va continua. Daca nu, i se va pune capat.Cele de mai sus rezuma, intr-un mod dur, idee a fundamentala ateoriei schimbului, a~a cum a fost prezentata de sociologul GeorgeHomans in 1950. De atunci, teoria schimbului a devenit mai sofis-ticata. Acum, ea recunoa~te constringerile normative asupra inter-actiunii - nu sintem totdeauna liberi sa facem ce vrem cu altii;exista obiceiuri ~i practici care ne limiteaza actiunile. Problemamotivarii (Gergen, 1969) ~icea a puterii (Emerson, 1962) au fost,de asemenea, introduse in teoria schimbului.Teoria schimbului este folosita pentru a studia intilniri vremel-nice, precum ~irelatii de durata, ca prietenia ~icasatoria. Ea oferao modalitate diferitii de intelegere a factorilor care intaresc sauslabesc aceste relatii. Ea adauga 0 literatura experimentala studiuluirelatiilor interpersonale..Criticii teoriei schimbului insista caipotezele sale fundamentalesint greu de sustinut. Oamenii nu sint totdeauna con~tienti de rezul-tatele probabile ale mentinerii sau terminarii unei anumite relatii,un factor necesar in determinarea costurilor ~iprofiturilor probabile.Mai mult, teoria schimbului presupune ca 0 mare parte din viataeste calauzita de un "calcul hedonist", prin care oamenii cauta samareasca la maximum placerea ~isa elimine (sau mic~oreze) du-rerea. Dar, deseori, oamenii fac lucruri care sporesc durerea sau,cel putin, cresc tensiunea. Teoria schimbului nu explica actele deiubire sau eroism, in care scopurile individului (placerile) sint sub-ordonate nevoilor altora.27
  • 15. Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contem-porana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitatede curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua adisciplinei.in acest capitol au jost rezumate punctele principale alediferitelor oJtiintesociale. Antropologia se ocupa cu baza biolo-gica a comportamentului uman oJicu evolutia culturala. Econo-mia este preocupata de producerea, repartitia oJidobindirearesurselor necesare, precum oJide modelele de consum. Pro-blemele puterii in societate constituie domeniuloJtiintei politice,iar psihologia se concentreaza asupra factorilor determinantioJia modelelor de comportament individual. Sociologia estestudiul comportamentului social uman oJial asocierii.Capitolul a explorat natura oJtiil1tei,ipotezele sale, prine i-piile oJimetodele de operare. Apoi a examinat modul in caresociologia urmeaza regulilor .,.tiinteioJide ce sociologia arepretentia legitima de aji considerata 0 disciplina oJtiintifica.Dupa aceea capitolul a examinat cadrul teoretic al socio-logiei de la dezvoltarea ei initiala de catre Auguste Comtepina la starea ei actuala. Au fost remarcate operele cftorvasavanti sociologi straluciti din trecut: Herbert Spencer, KarlMarx, Emile Durkheim, Max Weber oJiGeorg Simmel. Teoriilecontemporane - perspectiva structuraljunctionalista oJiteoriaconflictului referitoare a macroniveluri, oJiinteractionismulsimbolic, etnometodologia oJiteoria schimbului referitoare lamicroniveluri - au fost succint prezentate.28CUMSEFACESOCIOLOGIE: METODE DECERCETARE SOCIOLOGICAValoarea sociologiei depinde nu numai de teoriile pe care Iedezvolta pentru a explica asocierea umana, ci .Jide modulin care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.Cu alte cuvinte, ca oJtiinta,sociologia se bazeaza pe cercetareaempirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examinalogica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief uneleprobleme majore implicate in efectuarea cercetarii.LOGICA CERCETARIIStiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiin-tifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de procedurigeneral acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~iofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.Variabilelein Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sautrasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.29
  • 16. Virsta, sexul ~iclasa sociala sint exemple de tipuri de variabile pecare sociologii Ie folosesc in mod tipic in cercetarea lor.Variabile independente §i dependenteIn cercetare, unele variabile influenteaza alte variabile; acesteasint numite variabile independente. Variabilele care sint influentatesint variabile dependente. lntr-un studiu al efectului apartenenteila 0 clasa sociala in privinta practicilor de cre~tere ~i educare acopiilor, apartenenta la 0 clasa sociala este variabila independenta,iar practicile de cre~tere ~ieducare a copiilor sint variabila depen-denta. Totu~i, intr-un studiu al efectului practi~ilor cre~terii ~iedu-carii copiilor in functie de rezultatele ~colare, practicile de cre~tere~i educare a copiilor sint variabila independenta, iar rezultatele~colare sint variabila dependenta. Practicile de cre~tere ~ieducarea copiilor sint variabila dependenta in primul studiu ~i variabilaindependenta in eel de al doilea. Evident, deci, 0 trasatura deosebimsau 0 caracteristica nu este in mod automat 0 variabila independenmsau dependenta. Caracterul de variabila independenta sau depen-denta depinde de rolul pe care aceasta 11are in cercetarea specifica.Scopul cercetarii este de a afla daca, de fapt, exista 0 relatie intrevariabil~le independente ~idependente.Corelatia,olegatura intre variabile este deseori stabilita pr~ observareadaca cele doua se schimba impreuna; adidi, daca ele sint core/ate.Stabilirea corelatiei este primul pas in aflarea daca 0 variabila 0"produce" sau 0 influenteaza pe cealalta.Corelatia pozitiva Daca valoarea unei variabile cre~te (saudescre~te) in timp ce valoarea celeilalte variabile de asemenea cre~te(sau descre~te), se zice ca cele doua variabile sintcorelate pozitiv.De pilda, sociologii au stabilit 0 corelatie pozitiva intre apartenentala 0 clasa sociala ~inumarul de ani de ~colarizare pe care 0 persoana11obtine: cu cit clasa sociala este mai sus, cu atit mai multi ani destudiu poate obtine 0 persoana.Corelatia negativa Daca, totu~i, valoarea unei variabilc cre~te(sau descre~te) in timp ce valoarea celeilalte descre~te (sau cre~te),30cele doua variabile sint corelate negativ. De pilda, intre numarulde oameni ai unui grup ~i numarul de oameni din grup care i~iexprima clar opiniile exista 0 corelatie negativa. Cu cit grupul estemai mare, cu atit comunicarea este dominata de citiva indivizi.Stabilirea cauzei §i a efectuluiCorelatia a doua variabile este 0 conditie necesara, dar nu sufi-cienm, pentru a determina daca 0 variabila a "produs-o" pe cealalta.Adica, corelatia este un factor, dar nu in mod necesar singurulfactor sau determinantul.Corelatia falsa Deseori, legatura intre doua variabile este 0corelatie falsa, una produsa prin coincidenta. Uneori, coincidentaeste intimplatoare; aceasta poate fi examinata prin folosirea teorieiprobabilitatii, care este baza pentru analiza statistica a datelor instudiu. Uneori, coincidenta este cauzata de corelatia a doua variabilecu 0 alta variabila; poate aceasta legatura rezulta din corelatiaobservata. De pilda, numarul de crime violente este corelat cu ano-timpul anului. Vara se produc crime mai violente decit iama. De-oarece mai multi oameni ies in aer liber in timpul verii decit intimpul iemii, rata interactiunii sociale este mai ridicam, iar probabi-litatea confruntarii ~ia violentei este mai mare. Vara nu provoacacrime violente, dar ea duce la 0 cre~tere a interactiunii sociale, carela rindul ei este un element ce duce la infractiuni mai violente.Verificarile Sociologii se apara impotriva relatiilor false prinfolosirea verificarilor, diverse tehnici de eliminare a unor factoricare pot tulbura relatia dintre variabilele in studiu. Folosirea veri-ficarilor mare~te increderea ca relatia observata este reala, nu in-timplatoare.lnainte ca relatia cauza-efect intre doua variabile sa fiedeterminata, trebui~ sa existe tret elemente: (1) cele doua variabiletrebuie sa fie corelate; (2) variabilk independenm trebuie sa pre;eadain timp variabila dependenm; (3) trebuie sa existe 0 oarecare incre-dere ca nu exista 0 a treia variabila legata de celelalte doua, ceeace ar putea duce la 0 corelatie falsa. Pe scurt, corelatia· doar nestabile~te cauzalitatea.31
  • 17. INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I ACERCETARIITeoria ca/aUZe$te cercetareaTeoria sociologica ~i cercetarea sociologica nu sint activitatiseparate. Fiecare este indispensabila pentru succesul celeilalte. Nueste nevoie ca metodele folosite de sociologi sa fie proprii teorieipe care ace~tia 0 examineaza. Daca un sociolog vrea sa studiezecum conflictul dintr-o familie ar fi putut duce la divoq, el se anga-jeaza intr-o metodologie care va permite indivizilor implicati sa-~idescrie perceptiile conflictului ~i cum, in cele din urma, acesta adus la divoq. Datele recensamintelor nu sint de folos pentru acestscop.Teoria contribuie mult la alegerea metodei ce trebuie folosita.Ea influenteaza alegerea variabilelor ce urmeaza a fi examinate ~isperantele despre relatiile care ar putea exista printre variabilelerelevante. Cind Durkheim a studiat sinuciderea, teoria sa asuprarelatiei dintre sinucidere ~iintegrare sociaIa I-a condus la definirea~iapoi studierea variabilelor care indicau diferite grade de integraresociala. Fara 0 teorie, cercetatorul ar fi incapabil sa aleaga in modinteligent dintr-o larga gama de variabile ceea ce trebuie studiat,pre cum ~imetodcle de folosit.Teoria "teste/or" in cercetareTeoria nu este numai indispensabila pentru cercetare, teoriasociologic a este inutiIa rora cercetare. Relatiile intre variabile suge-rate de 0 teorie sociologica trebuie sa fie verificate pentru a vedeadad ele exista in realitate. Ideea lui Durkheim despre relatia intresinucidere ~i integrarea sociaIa ar fi ramas, pur ~i simplu, 0speculatie superficiala, nu mai buna sau mai rea decit explicatiilesinuciderii, daca el nu ar fi supus-o testului cercetarii.Puterea teoriei sociologice se bizuie atit pe capacitatea ei de adetermina relatiile intre variabile, cit $i pe posibilitatea de a gasi32dovezi pentru a sustine astfel de informatii. Ambele sint esentialepentru sociolog: 0 imaginatie sociologidi ~itehnici pentru ~ercetareasociologidi.PROCESELE DE CERCETAREActivitatile de cercetare urmeaza, in general, modelul descris inacest capitol. De~i etapele in procesul de cercetare nu sint totdeaunaurmate in exact acela~i fel in fiecare studiu (deoarece natura pro-iectului specific poate necesita 0 oarecare variatie), modelul descrismaijos serve~te ca 0 ilustrare esentiala a modului in care se desm-~oara cercetarea sociologica.Definirea problemeiPrima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specificepentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 ches-tiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importantapersonaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegereaunei anumite probleme de studiat este mai putin important decitdefinirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiin-tifica dintr-o perspectiva sociolo~a.DocumentareaFoarte putine studii de cercetare se concentreaza asupra a cevacu totul nou. Astfel, este necesar sa aflam ce a fost deja descoperitdespre tema speciala aflata in cercetare. Cercetatorul incepe prin afolosi biblioteca, indeosebi facilitatile de cercetare oferite de com-puter ~i lucrarile de specialitate din cercetare, pentru a gasi altecercetari referitoare la aceea~i tema. Aceasta documentare oferacercetatorului posibilitatea de a evita irosirea timpului, efectuind 0cercetare care a fost deja mcuta, sau de a ajunge in impasuri spe-cificate deja de altii. De asemenea, ea permite cercetatorului saformuleze 0 conceptie teoretica asupra problemei care are 0 legatura33____ ~ -....,....,._. {{A A J l"rTIl;IIUTnrhl ,.•", •••.." "~~rn
  • 18. cu cercetarea ~icu ideile sociologice existente. Aceasta documentarepoate ~isugera modalitati metodologice adecvate problemei.Formularea ipotezelorProblema aflata in studiu trebuie sa fie formulata intr-un modcare sa-i permita cercetatorului sa obtina un raspuns. Cel mai ade-sea, problema ia forma unei ipoteze, 0 afirmatie explicita desprerelatiile a~teptate dintre variabile. Daca scopul studiului este de-scrierea unui anumit praces social sau activitate mai degraba decitanalizarea relatiilor dintre variabile, ramine inca necesitatea de aformula intrebarile care vor ghida procesul de documentare al cer-cetiirii. Problema cheie aici este de a fonnula 0 ipoteza (sau intrebaripentru cercetarea descriptiva) care poate fi evaluata prin metodeadecvate; adica, formularea unei dejinilii operalionale a concep-telor principale.Luarea In considerare a probleme/oretice implicateDe~i nu toate cercetarile sociologice pun probleme etice, unelepun. Li se va oferi intervievatilor anonimat sau, eel putin, confiden-tialitate? Cum pot fi garantate anonimatul sau confidentialitatea?Cercetarea adevarata va expune participantii la vreun rise? Le vaprovoca vreo suferinta mentala? Ce se poate face pentm a reduceriscul sau prejudiciul potential? Aceste probleme trebuie luate foarteatent in considerare la fntocmirea planului etapelor unui proiect decercetare. Acestea sint discutate in parte a finala a acestui capitol.Alegerea unui plan de cercetarePlanul de cercetare, planul specific pentru stringerea ~ianaliza-rea datelor, relevante, trebuie luat in considerare in functie de modulin care el 11va ajuta sau il va stinjeni pe cercetator. Exista maimulte cai de a aduna ~i a analiza datele potrivite. Care metoda ~imodel analitic sint cele mai bune va depinde de ceea ce spera cer-ceUitorul sa gaseasca.Adunarea date/orUn proiect de cercetare nu este mai bun decit calitatea dateloradunate. De aceea, trebuie avut grija sa fie adunate date specificeintrebarilor ridicate in timpul cercetarii ~i intr-o forma care sa Iefaca utilizabile in raspunsurile la aceste intrebari. Prime Ie date artrebui pastrate, ca cercetatorul sa Ie poata folosi pentru a verificaproblemele care ar putea aparea mai tirziu in cercetare.Analizarea datelorStatistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, per-mitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie anali-zate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de produc-tivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceastaanaliza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primeiipoteze.Tragerea concluziiloro data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cerceta-torul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari careau format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice careau inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poatecontesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poatemodifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~ideseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarelecercetari.35
  • 19. METODE FUNDAMENTALE DECERCETAREMetodele de cercetare se refera la caile efective prin care cerce-tatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:experimentul, ancheta, observatia ~ianaliza secundara.ExperimentulExperimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditiicontrolate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauza-efect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din meto-dologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cer-cetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie inlaborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren".Experimentul de laboratorExperimentul de laborator permite un control strict al conditiilorcare nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatoriipot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentrumulte probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; esteposibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadre-lor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.Experimentul de teren. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in impre-jurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e sevor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul esteunul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de controlasupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in felurineidentificabne.Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu risculde a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape-de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul36asupra factorilor care ar putea avea 0 influenta necunoscuta asupravariabilelor aflate in studiu.Metoda experimentalaMetoda experimental a necesita ungrup experimental de subiecticare yste expus la 0 oarecare variabila ~iungrup de control identiccu grupul experimental, doar ca acesta nu este supus variabileiexperimentale. Masuratorile luate la ambele grupe inainte ~idupaintrodm;erea variabilei (sau a testului) experimentale pot fi apoicomparate pentru a se vedea daca variabila experimentaIa a avutvreun efect. Intrudt cele doua grupuri difera numai prin introdu-cerea variabilei expetimentale sau a variabilei test, orice diferentedintre ele "dupa" masurare pot fi atribuite acelei variabile. Aceastatehnica este un instrument puternic in descoperirea relatiilor cauza-efect. Totu~i, intr-un astfel de cadru artificial, practic este imposibilsa surprinzi variabilele importante in multe dintre problemele careii intereseaza pe sociologi. Cu toate acestea, psihologia sociala afolosit cu eficienta experimentele de labora~or, iar cercetatorii indomeniul "comportamentului colectiv" (vezCap. 22) au folositcu succes experimentele pe teren.Efectul Hawthorne"oalta limitare a metodei experirilentale implica parerile subiec-tilor despre natura cercetarii ~icum aceste pareri Ie afecteaza com-portamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetareamcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Compa-niei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp cestudiau efecte1ediverselor conditii de munca (iluminatul marit, maimulte pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~ia~a maideparte) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca pro-ductivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama casimpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a deter-minat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicatmoralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimentepozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra37
  • 20. importantei luarii in considerare a perceptiilor subiectilor, indeosebiparerea lor despre experiment, in crearea unui plan de cercetareadecvat.AnchetaMetoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspundala 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor eveni-mente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiileintre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint maiputin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considerare1igio~i).EljantionareaAnchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cer-cetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0populalie, grupultotal de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu estejustificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatienumeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grupmai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia.Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze caacesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multemoduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHieste luarea de e§antioane la intimplare, ceea ce presupune ca oricemembm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bineplanificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatulalegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta catipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, han-dicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i careastfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplaresint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice38sint necesare, important este ca e~antionul sa reprezinte cu adevaratpopulatia.ChestionareleAncheta poate implica folosirea chestionarelor, a interviurilorsau a combinarii celor dOlla. Un chestionar consta intr-o serie deintrebari specifice sau afirmatii la care 0 persoana este mgata saraspunda. In mod tipic, chestionaml este un formular scris pe caresubiectul bifeazil, incercuie~te sau completeaza raspunsurile corecte.In cea mai mare parte a timpului, chestionaml prezinta un setde raspunsuri posibile dintre care subiectului i se cere sa aleaga(chestionarul cu raspunsuri limitate). Pentru a fi eficient, intrebariletrebuie exprimate intr-o limba simpla ~idirecta. In mod frecvent,acest tip de chestionar este trimis subiectilor prin po~ta; lor li secere sa completeze formulaml ~isa-l restituie cercetatomlui. Acestprocedeu permite 0 mai larga distribuire a chestionarelor dedt arfi posibil daca ar fi distribuite persona1.--Un chestionar cu raspunsuri nelimitate (deschise) nu contineun set predeterminat de raspunsuri posibile. Subiectilor Ii se ceresa raspundil la intrebari generale cu propriile lor cuvinte. Chestio-naml cu raspunsuri nelimitate poate, de asemenea, fi trimis subiec-tilor prin po~ta, dar el presupune procedee de analiza relativ sofis-ticate. Chestionarele cu raspunsuri nelimitate sint asemanatoare inmulte sensuri cu interviu1.Interviurilelnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Iesa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poateurmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in pro-funzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sintmai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pecare cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De ase-menea, interviurile presupun directa interactiune a celui care in-tervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimiseprin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnddin asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.39
  • 21. Analiza interviurilor poate fi impresionisUi ~i subiectiva sauraspunsurile pot fi codate intr-un numar limitat de categorii ~iapoisupuse analizei statistice. De~i greu de analizat, interviurile consti-tuie 0 sursa bogata de inforrnatii subtile, indeosebi asupra subiectelorsensibile.Anchetele prin telefonChestionarele ~iinterviurile realizate prin telefon devin instru-mente obi~nuite ale cercetarii sociologice. Ele pot asigura 0 calerapida, eficienta ~i, deseori, economic a de a ajunge la 0 mostradiversa ~icuprinzatoare de indivizi ..Observatia,Studiul bazat pe observatieStudiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina ac-tiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adeseain mod intens, dar lara a Iepune intrebari sau a incerca sa Ie influen-tezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fistudiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (unexperiment de laborator).Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupracontinutului activitatilor re1evante.Acestea ofera cercetatorilorposi-bilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune,a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~iefect.Observatia indirecta In observatia indirecta, cercetatorul, ,ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cerceta-torii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poatelimita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc.De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin obser-vatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public..Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~icere-moniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte.40Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvol-tarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sintparticipanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street CornerSociety allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care ela "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~uluiBoston, observindu-le comportamentul ~iritualurile. El a ajuns saClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~idetaliataintelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau caerau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11consi-derau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormalin prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptulca observatorii participanti risca sa devina mai mult participantidecit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUi-torii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar puteainfluenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopulcercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~iridica probleme eticesenoase.Analiza secundaraAnalizarea datelor existente deja se nume~teanaliza secunddra.Agentiile guvemamentale publica toate felurile de informatii titilepentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite sursede date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra carac-teristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, ratacasatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nive-lurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Acestedate s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comu-nitare, a migratiei ~ia altor probleme de interes sociologic.De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprin-derile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele desanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia orga-nizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatateaeconomidl ~isociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheimasupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ateasupra ratei sinuciderilor.41
  • 22. Jurnalele de insemnari, scrisorile, autobiografiile, articolele deziar ~iregistrele de la biserici pot, de asemenea, fi surse bogate deinformatii pentru analiza sociologica. Studiullui Thomas ~iZnanie-cki (1918-1920) despre taranii polonezi s-a bazat, in ceamai maremasura, pe aceste tipuri de documente personale.Analiza secundara are un numar de avantaje. Deobicei, estemai putin costisitor sa folose~ti dedt sa aduni date originale. Cali-tatea datelor adunate de majoritatea organizatiilor guvemamentalear putea sa fie mai buna dedt cea a datelor adunate de cercetatorulindividual. De asemenea, folosirea analizei secundare garanteazaca cerceUitorul nu influenteaza procesele, structurile sau actiunilecare sint studiate. Un dezavantaj al analizei secundare este posibi-litatea ca datele sa fi fost strinse pentru ratiuni care nu sint directrelevante pentru noile intrebiiriadresate.De asemenea, in unele cazuri,acuratetea datelor originale poate fi suspecta sau necunoscuta.Nici una dintre metodele de cercetare descrise mai sus nu estetara limitari. Fiecare are avantaje ~idezavantaje. Alegerea metodeide cercetare depinde de masura problemei aflate in studiu; sociologiipot folosi metoda ale carei limitari sint cel mai putin relevantepentru preocuparea principala a analizei lor. Daca controlul varia-bile lor este important, atunci experimentul poate fi foarte adecvat.Daca accesulla diverse pareri este important, este foarte probabilsa fie necesara 0 forma de ancheta. Daca informatiile despre carac-teristicile importante ale populatiilornumeroase sintrelevante, ana-liza secundara a datelor recensamintului ar fi probabil metoda deales.PROBLEME iN EFECTUAREACERCETARIICercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat.Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, inmod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta.Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sintrezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane.42Dificultati tehnice,incredereaDaca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comu-nitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altiiar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Iedil incredere ca ceea ce a fost gasit nu a fost un accident sau uneveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice incercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglatdnd cumpara came in zilele unnatoare.ValiditateaUn studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Varia-bilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea cetrebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasacercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsitvaliditatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe carea studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi~iMendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideripoate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care deceseles-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceastaraportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce vali-ditatea constatarilor sale.Dificultati practiceConvingerea oamenilor sa cooperezeSociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participareala cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personalesau chiar polemice ~inu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie43
  • 23. altcuiva gindurile personale. Astfel, convingerea oamenilor de aparticipa este un proces complex de reducere a poverii participarii~ide transformare a ei in ceva atragator.Uneori, povara poate fi redusa prin limitarea informatiilor cerutela mai putin decit ceea ce cercetatorului i-ar place a, in mod ideal,sa aiba. Astfel de compromisuri sint deseori necesare pentru realiza-rea obiectivelor importante ale cercetarii. De asemenea, ~erceta-torii pot reduce din povara participantilor prin moderarea chestiona-relor la care subiectii pot raspunde pe indelete, prin convorbiritelefonice la un moment convenabil pentru subiecti sau prin inter-vievarea acestora in casele lor mai degraba decit intr-un loc specialpentru cercetare.Caracterul atractiv al participarii intr-un studiu de cercetareeste uneori oferit printr-o renumerare modesta pentru acoperireacheltuielilor minore implicate (e.g., costurile calatoriei pina la ~ide la locul de cercetare, costurile necesare pentru doici pe durataabsentei) sau pentru neplacerile cauzate. Totu~i, caracterul atractivdepinde, in modul cel mai frecvent, de parerea subiectilor despreimportanta cercetarii.Cercetarea poate schimba comportamentulOamenii sint con~tienti de ei ca indivizi. Aceasta con~tiinta desine este 0 preocupare speciaIa in cercetarea sociologica, deoareceoamenii i~i pot schimba comportamentul ca raspuns la faptul casint studiati. ~tiind ca parerile lor despre un anumit subiect sintstudiate, ei pot sa-~i ~vizuiasca acele pareri. De pilda, un studiudespre cum parintii i~idisciplineaza copiii ii poate conduce pe parintila reevaluarea ~ischimbarea metode1or.De asemenea, insa~ipublicarea constatarilorpoate schimba com-portamentul indivizilor, al grupurilor ~ial organizatiilor.De fapt, obiectivul cercetarii orientate politic deseori consta inschimbarea comportamentului. Dar dnd comportamentul s-aschimbat, e posibil ca rezul.tatele cercetarii sa nu mai fie exacte.Dificultati in prezicerea comportamentuluiFiintele umane i~ialeg comportamentul. Aceasta alegere poateimplica situatii despre care oamenii au cuno~tinte insuficiente pe44r.:aresa-~i bazeze 0 alegere inspirata. Intelegerea situatiilor a~acumIe percep participantii ~icapacitatea de a Ie prezice ~iIntelege com-portamentul constituie 0 sarcina grea. Cercetatorii trebuie, in modconstant, sa se fereasca de tendinta de a-~i impune propriile lorpareri participantilor; in schimb, ei ar trebui sa nu precupeteascanici un efort pentru a vedea situatiile din perspectiva participantilor.Etica §i politica cercetariiCercetarea sociologica implica, aproape inevitabil, 0 compo-nenta etica ~iuna politica. Etica studierii oamenilor a fost descrisamai sus, in legatura cu cercetarea bazata pc obscrvatie. In ce masuraau oamenii drept sa decida daca ar trebui sa fie studiati? Aceastaproblema este deosebit de acuta in studiile bazate pe observatie,deoarece cooperarea directa a subiectilor nu este totdeauna la felde necesara pentru cercetarea bazata pe observatie cum este pentruanchete.Folosirea oglinzilor false, a aparatelor de inregistrare ascunse,a participantului nedivulgat sau a observatiei indirecte, toate acestearidica probleme etice in legatura cu incalcarea intimitatii. Procedeelecurente stabilite de guvemul federal prevad ca subiectii sa dea"consimtamintul incuno~tiintat" la participarea Incercetare, astfeleliminindu-se aceasta problema ctica speciala.Uneori, cercetarea sociala comporta riscul unor prejudicii pentruparticipanti. De pilda, dezvaluirea de catre cercetatori a unor infor-matii sensibile patronilor sau sotilor / sotiilor participantilor ii potcosta pe participanti slujba sau casatoria. "Consiliile de analiza in-stitutionala", prevazute de guvemul federal, garanteaza fie elimina-rea, fie reducerea prejudiciilor posibile pentru subiectii cercetati laniveluri lipsite de importanta, prin planuri de cercetare corecte sauexplicate adecvat participantilor inaintea consimtamintului lor de •a coopera. Aceste masuri de siguranta au redus substantial proble-me1e etice discutate mai sus.Folosirea rezultate10r cercetarii pune un alt tip de problemaetica ~ichiar politica. Cui ii datoreaza sociologulloialitate in primulrind? Sursei care sponsorizeaza? Participantilor?Comunitatii ~tiinti-fice? Societatii ca un intreg? Acesteanu sint doar simple intreMri.45
  • 24. Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studiacea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produsevident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibileledeosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu?Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Artrebui sa fie "pedeps*, cercemtorii (prin pierderea fondurilor apro-bate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru pro-blemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor?Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala ceamai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un codde etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevedeun set de principii etice care exprima sentimentele colective alecomunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acestaeste un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii.Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe unelement important al disciplinei sociologiei. El a accentuatimportanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta)~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legaturaadecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia socio-logica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria suge-reaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acurateleateoriei.Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita.Mai mtfi, 0problema sociologica importanta este definita, iarliteratura profesionala existenta este examinata pentru a stabilice este deja cunoscut despre problema.in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intrevariabile smt explicit prezentate, iar unplan de cercetare adec-vat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat.Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strm-gere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate inlumina ipotezelor originale ~ia concluziilor adecvate trase.Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implicaexperimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "te-ren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a46~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smtsupuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bineorganizate sau interviuri mai putin organizate (personal, princorespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa ras-punda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a oblineconcluzii despre populalii mai numeroase este important sa sealeaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participareacercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analizadatelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua me-tode importante ale cercetarii sociologice.Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de pro-bleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct devedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demnede mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cineefectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali devaliditatea criteriilor lor, adica de masura in care surprindrealitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflatm studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de eiin-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sauactiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentuluiuman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele dinurma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in orga-nizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia inconsiderare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerealui la mdeplinire.47
  • 25. Cultura: 0 inventie umana,aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmisdin generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este"ereditatea sociala a membrilor unei societati".Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~teni-rea invatata ~isocialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, acuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asiguramembrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelorcurente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor uneisocietati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limbapentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ieghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, culturada forma vietii sociale ~ioorganizeaza.Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte speciinu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animaliceste 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica aunui animal in timpul vietii sale.De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multedintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~iisai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toateacestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiin-tele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0mai buna ~imai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutiabiologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea cre-ierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturalaa condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noicream cultura (i.e., "inventind" limbaj ~i valori), noi, la rindulnostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce3CULTURAAInaeest capitol, vom examina eoneeptul eheie de eulturei -ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala.Vom examina eomponentele eulturii oJivom face deosebireamtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intresocietali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cumvor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturiiamerieane, inparticular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despreo noua perspeetiva, sociologia.CE ESTE CULTURA?in conversatia obi~nuita, cuvintul cultura deseori sugereaza 0forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu culturaeste definita ca fiind rafinata, sofisticata, avind cuno~tinte desprearte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 carac-teristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesctermenulintr-un sens mai largoodefinitie a culturii,Exista multe definitii ale culturii, incepind de la lapidarol- "unmod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn,1949) - ~imergind pina la cel enumerativ - "acel intreg complexcare include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i48COAL.A I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49
  • 26. trece drept "natura umana" este, de fapt, produsul unci anumiteculturi. Americanii, de pilda, deseori vad razboiul, agresivitatea ~icompetitia ca fiind umane prin na~tere. Totu~i, exista societiiti (e.g.,arape~ii din Noua Guinee) in care razboiul este necunoscut, iarcomportamentul agresiv ~icompetitiv, virtual inexistent.Cu/tura Iimiteaza libertatea umanaCultura limiteaza libertatea individuala. Oamenii nu sint liberisa faca tot ceea ce vor. Legile, 0 inventie culturala, ii impiedica sase angajeze in anumite feluri de comportament (e.g., sa umble goipe strazile ora~ului) ~iIe cer sa actioneze in anumite feluri (e.g., sapuna un semn la bariera rotitoare din metrou). Indivizii nu i~i potcrea propria limba daca vor sa comunice cu altii. De~i egali biolo-gic (in acela~i timp diferiti), barbatii ~i femeile rar sint egali dinpunct de vedere cultural. In multe societati, barbatii au un statutsocial superior ~imai multa putere decit femeile (vezi Cap. 12 ~i13). Acela~i lucru s-ar putea spune despre saracii ~i minoritatiledin cele mai multe societati. Cultura limiteaza in mod inegal.Cu/tura extinde Iibertatea umanaIn acela~i timp, cultura mare~te libertatea. Cultura elibereazaindividul de comportamentul predeterminat ~iconditionat, dictatde instinct. Oamenii i~i modifica reactiile in functie de situatii; eifac alegeri, oricit ar fi ele de limitate. Chiar dadi cultura limiteaza,ea adesea permite alegerea in cadrul unei game rationak de optiuniacceptabile. (De pilda, in timp ce mersul gol pe strada este interzis,gama sortimentelor de imbracaminte din care cineva poate alegeeste foarte larga.)Cultura ne elibereaza de nevoia de a reinventa mereu aspectelenecesare ale vieW sociale. Nu trebuie sa cream neintrerupt 0 limbacu care sa comunicam sau sa redescoperim in mod continuu foculpentru a ne incalzi sau a ne gati mlncarea. Nenumaratele lucruriobi~nuite pe care Ie facem in fiecare zi ~i articolele materiale decare avem nevoie sint asigurate prin cultura, astfel eliberindu-netimp pentru creatie ~iexplorare.50COMPONENTELE CULTURIICultura poate fi impaqita in doua componente majore: culturamateriala ~i cultura nemateriala.Cu/tura materia/aCultura materiala se refera la toate creatiile concrete ~itangibileale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prinsapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De aseme-nea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~ima~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unuipopor este 0 parte a culturii sale materiale.Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obi-ecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau delocin structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuitecu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamenteleculturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic alsocietatii.Cu/tura nemateria/aSociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturiinemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmisedin generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima avieW sociale.Cuno~tintele ~i opiniileldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect impor-tant al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenireaculturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la aceIe con-cluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,51
  • 27. fonna sferidi a pamintului ~i relatia intre copiii cu greutate micala na~tere ~ifumatul in timpul sarcinii sint elemente ale cunoa~terii.Parerile, pe de alta parte, se refera la concluziile care nu sintsustinute de un sprijin empiric suficient, pentru a fi considerateechivoc, adevarate. Doua exemple de pareri controversate sint: viataincepe in momentul conceperii (vezi Cap. 13) ~ipedeapsa capitalaretine de la crima (vezi Cap. 8).Culturile tuturor societatilor intruchipeaza idei despre medivlnatural, precum ~idespre lumea pe care au creat-o fiintele urnane.Mai mult, toate culturile au idei despre multe aspecte ambigue ~iconfuze ale vietii ~i ale moqii, ca de pilda, daca exista viata dupamoarte, intelesul fericirii umane ~isoarta finala a universului. Acesteopinii strabat existenta de fiecare zi a fiintelor omene~ti de pretu-tindeni.ValorileValorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede caeste bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuianonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorileasigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dindforma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda,apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteazacomportamentul specific.Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cusemnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contra-dictoriu, se lupta ~ichiar mar pentru valori, cum este "libertatea".Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagulamerican ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altiiapreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I profana, in semn deprotest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea,o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate,nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda,democrati·ile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele .totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei so-cietati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata dedemocratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~ichiar in timpde pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca52"un pericol evident ~i iminent" limiteaza dreptul oamenilor de azice tot ceea ce vor.Valorile nu sint in mod necesar statice; ele se pot schimba ~ichiar se schimba in decursul timpului. De pilda, valorile care serefera la iubire, la sex ~i la casatorie s-au schimbat in ultimeledecenii. De asemenea, cercetarea actual a arata ca studentii din ul-timii ani.au ajuns sa considere invatiimintul superior un mijloc dea dobindi siguranta financiara mai degraba decit 0 cale de a-~iperfectiona 0 filozofie semnificativa de viata.Normeleo mare parte din viata social a implica comportament rutinier.Oamenii se trezesc ~i se culca la anumite ore, maninca dupa unprogram precis ~i se imbraca intr-un anumit fei. Acest lucru nueste intimplator. Comportamentul nostru este structurat de norme,reguli sociale ~i linii de conduita care prescriu un comportamentadecvat in situatii speciale. De asemenea, normele pot modela ac-tiunile oamenilor in relatiile dintre ei. "Nonnele de politete" definesccomportamentul cuvenit fata de altii. Ansamblul normelor societatii ("cadrul nonnativ") este impaqitin obiceiuri, moravuri ~ilegi.Obiceiurile Obiceiurile sint conventiile curente ale vieW defiecare zi. Ele sint caile (1{,i~nuiteprin care oamenii actioneaza:de~teptarea la 0 anumita ora, turnarea laptelui peste cereale, tun-derea paji~tei, aruncarea gunoiului in crematoriu, imbracarea intr-otinuta potrivita pentru 0 ocazie, folosirea tacimurilor "adecvate"la masa. Obiceiurile sint actiuni cu 0 mica semnificatie morala; celmai adesea, ele sint chestiuni de gust. Oamenii trebuie sa se comportein aceste feluri: daca nu 0 fac, pot fi considerati excentrici, neatentisau ciudati, dar, de obicei, nu primejdio~i sau rauvoitori. Dacaoamenii incalca obiceiurile, ei se expun birfei ~i ridicolului, nubatailor sau inchisorii.Moravurile Moravurile sint nonne considerate importante ~isemnificative pentru functionarea societatii ~ia vietii sociale. Furtulrespectului pentru proprietatea privata este 0 problema serioasa.EI sfideaza concePtiile sociale de distribuire a proprietatii ~i deincredere. Valorile patriotice sint alcatuite din moravurile refe-53
  • 28. ritoare la felulin care cetatenii responsabili ar trebui sa se comporte.Prezenta dezbatere despre profanarea steagului american treze~tesentimente putemice, deoarece acest comportament atinge defmitiilefundamentale ale cetateniei, care sint semnificative pentru societate.Tabuurile sint moravuri proscriptive, adica definesc ceea ce nuar trebui sa fie fiicut. In general, societatile au tabuuri referitoarela relatiile sexuale ~imaritale intre rude apropiate ("tabuul inces-tului") ~itabuul referitor la consumarea dimii de om. In general,incalcarile tabuurilor ~iale moravurilor implica sanctiuni muIt maisevere dedt nerespectarea obiceiurilor. Aceste sanctiuni includintemnitarea, exilul ~ichiar moartea. ,Deosebirea conceptuaIa intre obicei ~i moravuri (prima oarafiicuta de Sumner, 1906) este relativ clara. Totu~i,nu este totdeaunau~or sa distingi comportamente specifice obiceiurilor sau moravu-rilor. Profanarea steagului constituie un bun exemplu. Pentru uniioameni, aceasta este, pur ~i simplu, 0 violare a unui obicei ~i nunecesita nimic mai muIt dedt dezaprobarea. Pentru altii, un aseme-nea act este 0 violare a moravurilor socieUitii ~inecesita 0 pedeapsasevera .Legile Legile sint norme stabilite $iaplicate de autoritatea po-litica a societatii. Dupa ce aceste legi au fost scrise ~icodificate, seface refertnta la ele, in general, ca "legi promulgate". In unelesocietati, legea este transmisa pe cale oraUi;aceasta este considerataca "legea obiceiului" sau "obiceiul pamintului". Indiferent de formasa, deseori legea se aplica acelor comportamente care sint consid-erate importante in societate. 0mare parte din dezbaterile curentedespre caracterul adecvat allegilor care reglementeaza orice fel decomportament sexual intre adulti, cu consimtamintul piirtilor, esteo consecinta a deosebirilor intre protagoni~ti, cu privire la faptuldaca un astfel de comportament este intr-adevar 0 problema de"gust" personal sau stil (obicei), sau de preocupare principala asocietatii (moraVUfi).Semnele ~i simbolurileSemnele Semnele sint reprezentari; ele reprezinta altceva.Exista doua feluri de semne: semne naturale ~isemne conventionale(simboluri). Unsemn natural are 0 relatie proprie cu ceea ce repre-54zinHi. De pilda, un anumit miros este un semn ca in apropiere segase~te un scones. Intre miros ~isconcs exista 0 rela!ie proprie. Sadam un aIt exemplu: dnd vedem fum, ~tim ca are loc 0 anumitaforma de ardere. Cele doua, fumul ~i arderea, sint legate una decealaltii. Nu noi am creat aceasta relatie, dar trebuie sa 0 invatam.Simbolurile Simbolurile (sau "semnele conventionaleH), pede alta parte, nu sint "naturale"; ele sint reprezentari create in modarbitrar (cuvinte, gesturi, obiecte, imagini vizuale) care dobindescinteles prin consens social. Un steag, de pilda, este pur ~isimplu, 0bucata de pinza cu 0 anumita forma, culoare ~i desen. Totu~i, oa-menii mor pentru el - nu pentru pinza in sine, ci pentru ceea cereprezinta, pentru semnificatia care i s-a atribuit. Steagul este unsimbol al unei natiuni ~iintruchipeaza intreaga semnificatie a aceleisocietati. Weitman (1973) a aratat ca poate fi analizata semnificatiape care 0 societate 0 investe~te in steagul sau national, ca 0 moda-litate de a intelege aspectele importante ale acelei culturi.Limba Limba, un ansamblu semnificativ de simboluri socialconstruit, este cel mai important aspect al culturii. Elementele unei. limbi au aproximativ acelea~i sensuri pentru membri aceleia~i co-munitati lingvistice. Prin urmare, limba devine principalul vehiculde comunicare intre oameni. Cu dt mai larga este gama de cuno~-tinte, cu atit mai multe simboluri sint necesare pentru a Ie comunicaDe aici, bogatia ~ivarietatea vietii sociale sint legate de bogatia ~ivarietatea limbii.Gesturile Oamenii comunica $ipringesturi, mi~cari ale corpu-lui (ale piirtilor corpului, cum sint fata ~imiinile) care au semnificatiiconsimtite social. In societatea americana, descrierea unui cerc cudegetul mare ~i cu aratatorul de la mina dreapta, tinind celelaltetrei degete drept in sus ~imi~dnd u~or mina, insearnna "A-okay;totul este in regula". In aIte societati, acela~i gest are semnificatiidiferite. De pilda, in Franta el exprima insulta ca cineva este unnimeni, un "zero". In Grecia ~i Turcia, el sugereaza 0 invitatiesexuala nedorita. Gesturile, ca ~i limba, au semnificatie in cadrulunui context social specific.Oamenii comunica atlt pe cale orala, prin limbaj, dt ~i pringesturi. De fapt, comunicarea personala i~itrage bogatia $isubtilita-tea din asocierea indicatiilor verbale ~ia senmelor neverbale. Totu~i55
  • 29. uneori, aceasta asociere duce la confuzie sau la interpretiiri nedorite~i nea~teptate ale sensului. De pilda, unii biirbati acuzati de violsustin ca, in timp ce limbajul victimelor lor zicea ca nu vor sa seangajeze in relatii sexuale, gesturile lor (tonul vocii, expresia fetei,stilul imbracamintei) spuneau altceva.Ipoteza relativitatii IingvisticeLimba face mult mai mult decit sa Ie dea oamenilor posibilitateade a comunica unii cu altii. Insa~i natura limbii, s-a sustinut, structu-reaza modul in care percepem lumea. Aceasta teorie, numita ipotezarelativitalii lingvistice, a fost formulata initial de doi antropologi,Edward Sapir (1929) ~iBenjamin Lee Whorf(1956). Ei sustin calimba unei societati dirijeaza atentia membrilor sai spre anumitetrasaturi ale lumii mai degrabii decit spre altele. Ilustrarea clasicaa acestui fenomen este ca, in timp ce limba engleza are doar unsingur cuvint pentru zapada, limbii inuitilor ii lipse~te un termengeneral pentru ea. In schimb, intrucit deosebirea diverselor formede zapada este foarte importanta in viata lor zilnica, ei au cuvintediferite care descriu tipuri diferite de zapada (e.g., zapada pufoasa,zapada care cade, zapada umeda, nameti). Astfel, utilitatea deose-birii multelor tipuri de zapada a dus la crearea cuvintelor pentru aIe numi ~ila includerea lor in limba inuitilor.Aspectul important al ipotezei relativitatii lingvistice este concen-trarea ei asupra structurii gramaticale, care, sustin Sapir ~iWhorf,Ii conduc pe oameni sa priveasdi lumea intr-un anumit fel. Depilda, in unele limbi neeuropene (e.g., limba chineza) separareaobi~nuita a agentului care actioneaza (subiectul) ~ia actiunii (pre-dicatul) nu are loc (Tung-Sen, 1970). In schimb, agentul ~iactiuneasint legate laolalta; actiunea este agentul, iar agentul este actiunea.Potrivit lui Sapir ~ilui Whorf, vocabularul ~istructura gramati-cala a unei limbi, impreuna, determina modul in care membrii uneisocietati percep lumea. Astazi, parerile cele mai bine informateaccepta 0 versiune "slabii" a ipotezeirelativitatii lingvistice. Existii.un consens general ca vocabularul ~istructura gramaticalii a limbiiunei societati i~i concentreaza atentia mai degrabii asupra anumitor56fatete ale lumii decit asupra altora ~i ii determina pe membri sagindeasca intr-un stil specific. Totu~i, perspectiva modificata aipotezei relativitatii lingvistice sustine ca limba este un mecanism"care faciliteaza". 0anumita limbii te ajuta sa ginde~ti ~isa percepiintr-un mod specific, dar ea nu ii obliga pe oameni sa vada altefatete ale lumii sau sa i~i dezvolte alte mpduri de a gindi. De pilda,cind este in interesullor, schiorii pot face deosebirea intre diferiteletipuri de zapada intocmai cum fac inuitii. De asemenea, dominantaformei masculine generice in gramatica (e.g., chairman1) se schimbiiin mod curent (e.g., chairperson2), a~a cum se schimbii conceptiilenoastre despre relatiile specifice intre biirbati ~ifemei.CULTURA "IDEAL4" ~I "REAL4"Normele ajuta la structurarea comportamentului prin definireamodurilor de actiune aprobate cultural. Norme1e defmesc "idealul";ele precizeaza ceea ce societatea considera ca oamenii ar trebui safaca, ceea ce se a~teapta din partea lor sa faca.Dar oamenii nu se comporta totdeauna a~a cum ar trebui saucum se a~teapta din partea lor sa se comporte. De pilda, in societateaamericana, oamenii subscriu, in general, la normele fidelitatii se-xuale in casatorie. Totu~i, intre un sfert ~ijumatate din biirbatii ~ifemeile casatorite au relatii extraconjugale. Chiar ~ia~a,cei angajatiin astfel de actiuni deseori sustin validitatea normelor. Ei i~i explicacomportamentul prin slabiciunea personala sau prin imprejurarispeciale ["mariajul meu se destrama", "sotia (sotul meu) mea numa intelege, iar eu am nevoie de dragoste ~iafectiune"].Normele nu ar trebui confundate cu comportamentul. Normeleprecizeaza comportamentul cuvenit din punct de vedere social, carepoate sau nu poate fi manifestat. Ele sint patrunderi valoroase informele de actiune pe care 0 societate Ie considera oportune, darele nu garanteaza ca acele actiuni sint cu adevarat efectuate.IPre~edinte. Cuvlnt format din chair = scaun ~i man = blirbat (n: tr.).2Persoana care sta pe scaun (barbat sau femeie) (n. tr.).57
  • 30. DIVERSITATEA CULTURALACultura difera atit intre societati, cit ~iin interiorullor.Diversitate intre societati,Rapoartele antropologilor exprima diversitatea culturala cons i-derabila intre societati. Societatile se deosebesc prin modurile incare i~i organizeaza relatiile dintre membri (vezi Cap. 13). Darsocietatile se deosebesc ~i prin culturile lor. Variatiile in culturamateriala a societatilor sint evidente in formele lor diferite de 10-cuinte ~itransport. Pentru sociologie diferentele intre societati sintrelevante indeosebi in culturile lor materiale.Societatile se deosebesc prin valorile lor ~iprin normele careprecizeaza comportamentul potrivit. Ruth Benedict (1934) a descrisdoua situatii diametral opuse: 0 cultura dionisiaca, de activitatefrenetica, de sensibilitate exagerata ~ide inaltare individuala princompetitie (KwakiutP din Insula Vancouver, Columbia Britanica)~icultura apolonica, de discretie, sobrietate ~imoderatie, care puneaccentul pe importanta colectivitatii in raport cu individul (Zuni2din New Mexico).In societatile moderne vedem deosebiri similare. Accentul pusde cultura americana pe individ difera in mod considerabil deaccentul pus pe colectiv de statele socialiste. Chiar intre statelesocialiste deosebirile culturale sint evidente. Cuba difera foarte multde Uniunea Sovietica din punct de vedere cultural. Ambele diferafoarte mult de Republica Populara Chineza. De asemenea, sintevidente deosebirile culturale intre statele capitaliste, cum sintStatele Unite, Marea Britanie ~iJaponia. Fire~te, exista asemanariin toate societatile. Totu~i, istoria, geografia, clima ~i conditiilesociale se combina pentru a deosebi societatile una de alta in multeprivinte. De pilda, culturile societatilor insulare, curneste MareaBritanie, contin elemente nautice distinctive care lipsesc in tarileinconjurate de uscat, cum este Ungaria. Culturile tarilor tropicaleIMembru al unei populatii indiene din Insula Vancouver (n. tr.).2Membru al unui trib de indieni nord-americani din New Mexico (n. tr.).58se deosebesc de culturile din zona temperata. Tarile dominate cindvade Franta se deosebesc de cele stapinite cindva de Marea Britaniesau Portugalia.Diversitatea culturala dintre societati demonstreaza flexibilitatea~i variabilitatea organizatiilor omene~ti. Intelegerea ~i apreciereaacestei diversitati poate duce la un respect sanatos fata de deosebiriledintre popoare ~ifata de ingeniozitatea speciei umane.Diversitatea in cadrul unei societati,A~a cum culturile diferitelor societati variaza de la una la alta,grupuri din cadrul aceleia~i societati pot, de asemenea, viidi varie-tate, indeosebi daca societatea este numeroasa, complexa ~imoder-na. Aceste grupuri, numitesubculturi, pot varia dupa clasa sociaIa,origine etnica, rasa, religie ~i stil de viata, precum ~idupa scopuri~iinterese. SubculturileTiparele subculturale dau unui grup 0 savoare ~i0 identitate ce11deosebesc de societatea intreaga din care face parte. Identitateaunei subculturi se poate baza pe mo~tenirea sa etnica, indiferentdaca este chineza, italiana sau poloneza. Ea ar putea deriva dincOIiditiaeconomica a grupului, cum este cazul saracilor din ghetou.Subculturile unice din Noua Anglie ~i din sudulindepartat se ba-zeaza pe regiune ~i istorie. Subcultura drogurilor i~i are propriilesale tipare. Pe scurt, orice grup de marime medie, care are ideisociale, valori, norme ~istiluri de viata considerabil diferite de celeale societatii mai mari, poate fi considerat 0 subcultura.Deseori, 0 subcultura are 0 limba distincta. Limba oamenilorde ~tiinta este in esenta unjargon subcultural, a~a cum este termi-nologia negustorilor de droguri sau a muzicantilor de jaz. Formeledistincte de comunicare in cadrul subculturilor confera un senti-ment de identitate, ofera posibilitatea unei comunicari mai preciseintre membrii subgrupului ~iprotejeaza aceasta comunicare de per-soanele din afara acestuia.Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un fac-tor de imbogatire a societatii. Statele Unite, de pilda, deseori au59
  • 31. considerat diversitatea lor culturaHi ca fiind una dintre puterile lormajore (de~i legile stricte de imigrare in cea mai mare parte a acestuisecol demonstreaza ca nu toti americanii au aceea~i parere). Pe de -aWiparte, unele societliti (e.g., Japonia) cred ca variatia subculturalaslabe~te cultura nationaHi ~ide aceca nu 0 incurajeaza.ContraculturileIn uncle cazuri tiparele culturalc ale unui anumit subgrup nusint doar diferitc, ci contrare tiparelor restului societatii. Contra-culturile, cum sint numite aceste subgrupuri, intruchipeaza idei,valori, norme ~istiluri de viata ce sint in opozitie directa cu cele alesocietatii mai mari. In anii 60 ~ila inceputul anilor 70, de pilda,"hippie" au sfidat valorile americane fundamentale de individualism,competitie ~imaterialism. Mi~carea neonazista crescinda din Ger-mania, Ku Klux Klan-ul din Statelc Unite ~i Fr~tia Musulmanadin Egipt ~i-au dezvoItat propriile lor ansambluri de tipare culturalecare ii pun in opozitie cu culturile propriilor lor societati.Uneori, cum a fost cazul cu rni~carea "hippie" din Statele Unite,elementele contraculturii sint absorbite de cadrul cultural mai larg,iar distinctia dintre cele doua se estompeaza. Totu~i,cel mai adesea,contracultura ramIne in contact putemic cu societatea mai mare,cum este cazul cu Frlitia Musulmana din Egipt.Relativismul culturalVarietatea practicilor culturale atlt in interiorul societatilor, cit~iintre ele sugereaza ca nu existli un singur tipar "cel mai bun". 0astfel de concluzie constituie bazarelativismului cultural, ipotezaca nici 0 practica culturala nu este inerent buna sau rea; frecaretrebuie inte1easa in raport de locul ei in configuratia cultural a mailarga.Aceasta perspectiva 11face pe observator sa se abtina de la aformula aprecieri asupra practicilor necunoscute. Aceasta presu-pune toleranta, ~i chiar respect, fata de stilurile culturale care pot. parea ciudate sau chiar "nefire~ti". Oamenii au tendinta de a evalua60obiceiurile, practicile ~i comportamentele in raport cu ale lor ~ideseori aceasta evaluare capata un caracter moral care este spoitcu foarte mult sentiment. Relativismul cultural apara impotrivaacestei tendinte.Oare relativism culturalinseamna ca "orice merge", ca nu existlistandarde absolute? Aceasta presupune iertarea pruncuciderii (uci-derea copiilor, deseori folosita ca un mecanism de control al popu-latiei) sau brutalitatea indreptata spre un grup minoritar? Sociologia,ca disciplina, nu are raspunsuri u~oare la aceste intrebari. Ca in-divizi, cei mai multi sociologi, daca nu toti, sint ~ocati de acestepractici. Totu~i, ei ar incerca sa-~i separe preferintele ~iideile mo-rale de eforturile lor profesionale de a analiza cauzele ~iconsecinteleunei anumite practici culturale. Adoptarea pozitiei relativismuluiculturalii incurajeaza pe oameni sa priveasca mai obiectiv proprialor societate ~ipractidle ei culturale. Aceasta ofera un.fel de distantade la care oamenii sa-~i priveasca propria viata.EtnocentrismulOpusul relativismului cultural este etnocentrismul, tendinta dea considera propria cultura superioara altora din punct de vederemoral ~i,astfel, de ajudeca alteculturi dupa standardele proprii. Afi etnocentrist inseamna a presupune ca propria societate face lucruridoar cum este drept ~icum se cuvine (e.g., America: "Iube~te-l saulasa-l"). Observatorul etnocentrist este, de aceea, capabil sa percea-pa practicile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doar cadeosebiri. .Etnocentrismului ii este mai u~or sa se mentina insocietliti relativomogene, traditionale ~iizolate. Inastfel de societati, existli proba-bilitatea unui contact redus cu diferite practici ~iputine posibilitatide a Ie vedea utilitatea ~i importanta in interiorul culturii in careacestea au loco Cind membrii acestui fel de societate sint expu~iacestor variatii, este improbabil ca ei sa aiba gama de experientecare le-ar permite sa suspende judecata ~isa considere 0 variatie cafiind mai degraba pur ~i simplu diferitli decit gre~ita .61
  • 32. TEMELE CULTURALE AMERICANEUna dintre primele afirmatii despre valorile americane vine dela un vizitator francez, Alexis de Tocqueville (1969; original 1835).El a fost deosebit de impresionat de lipsa de formalitate ~iegalitateexprimate clar, pe care le-a g~sit in Statele Unite, avind, mai ales,in vedere originea lor in tiparele traditionale, de formalitate ~ideo-sebiri de statut.Mai recent, sociologul Robin Williams (1970) a sugerat ca, inciuda marii diversitati culturale din Statele Unite, exista un numarlimitat de valori fundamentale care inc1ud expresivitatea culturalaa StateJ.orUnite. Citeva dintre aceste valori sint descrise maijos.Americanii, conchide Williams, pun mare accent pe realizare$i succes, indeosebi in rolurile lor profesionale. Ei sint extrem decompetitivi ~i considera succesul ca fiind masura propriei valori.Activitatea ~imunca sint, de asemenea, importante pentru ameri-cani. In general, americanii sint frenetici, profund angajati intr-oactivitate, i}1deosebiin domeniul muncii. Activitatile profesionalein special cele pentru barbati, dar din ce in ce mai mult ~i celepentru femei, constituie centrul vietii lor reale ~i al conceptiilordespre sine.Americanii apreciaza, in mod deosebit, eficienfa $ispiritul prac-tic. Nu este 0 intimplare faptul ca studiile ~tiintifice despre "timp~imanagement" (Taylor, 1991) au inceput in Statele Unite. Singurulsistem filozofic propriu Statelor Unite este pragmatismul, 0 filozofiecare se concentreaza asupra consecintelor practice ale comporta-mentului unei persoane. Americanii au 0 mare incredere inprogres.In general, ei sint optimi~ti in privinta vietii, siguri ca lucrurile vorfi mai bune.Americanii au 0 putemica latura umanitara. Ei cred in ideea dea face bine atit ca indivizi, cit ~i ca grupuri - de pilda, marelenumar de organizatii filantropice pe care Ie-au creat. Ei apreciazalibertatea ~i democrafia. Ei cred ca indivizii au dreptul de a seexprima liber, de a-~iurmari scopurile personale ~ide a-~i augmentafericirea individuala - ~i, in general, nu pe seama altora.Totu~i, Williams de asemenea remardi tendinta americanilorde a gindi in termeni de categorii sociale, care uneori duc larasism62#sentimente de superioritate de grup. A~adar, etnocentrismul nueste necunoscut printre americani.Alte analize ale valorilor americane [e.g., Yankelovich (1978)]vad schirnbari in curs. Ele remarca 0 atentie crescinda fata de sine~i de exprimarea binelui, 0 scadere a accentului pus pe activitatealucrativa ca punct central al vietii ~i0 preocupare crescinda pentruactivitatile libere. In mod evident, cultura americana a suferit 0schimbare deosebit de rapida in ultimul sfert de veac ~inu existanici un motiv sa ne a~teptam ca ea sa-~i inceteze evolutia.CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIAIntr-o provocare majora a sociologiei ~i a ideii ca cultura for-meaza comportamentul uman, etnologul Edward Wilson (1975) aintrodus 0 noua disciplina,sociobiologia, studiul sistematic al bazeibiologice a comportamentului uman. Wilson prezice ca antro-pologia, psihologia ~i sociologia vor fi absorbite de aceasta noua~tiinta, deoarece ea explica mai bine activitatile omene~ti, pe bazageneticii, decit celelalte ~tiinte behavioriste, care Ie explica pe bazaculturii sau a educatiei. El crede ca tot comportamentul social,inclusiv cel manifestat de alte specii decit cea umana, este supusacelora~i procese de evolutie care afecteaza caracteristicile fiziceale speciei.Deseori, sociobiologii folosesc exemplul grijii parintilor pentruodraslele lor, de obicei explicata pe 0 baza culturala in termeni de"altruism", pentru a-~i dezvolta argumentul. Ei sustin ca motivulpentru care parintii din multe specii i~i apara urma~ii nu are nimicde-a face cu altruismul. Mai degraba, sociologii insista ca acesteanimale sint programate genetic sa actioneze in acest mod, deoarecesupravietuirea odraslelor lor mare~te ~ansa ca genele lor sa fiementinute in fondul de gene colectiv.Critici ai sociobiologiei (e.g., Bock, 1981; Lewontin, Rose ~iKamin, 1984) spun ca analogia intre comportamentul animal ~icel uman (de pilda, compararea ritualurilor de imperechere aleanimalelor cu ritualurile umane de curtare) este fundamental gre~ita.Ei sustin ca marea diversitate in comportamentul uman pledeaza63
  • 33. impotriva unei explicatii bazate pe genetidi. Programele geneticecodate, afirma ace~ti oameni de ~tiinta, ar determina un grad deuniformitate in comportamentul social allui homo sapiens care, inmod evident, nu este prezenta.Totu~i, sociobiologia i-a fortat pe sociologi sa se gindeasca la 0problema importanta pe care prea adesea au trecut-o cu vederea:factorii biologici nu trebuie sa fie ignorati in examinarea compor-tamentului social urnan. Biologia nu nurnai ca stabile~te unele limitepentru ceea ce fac fiintele omene~ti, ci ea, probabil, face posibil caunele tipare culturale sa fie mai generate decit altele (Barash, 1977).Astfel, cum deseori se intimpIa in ~tiinta, unele dintre pretentiileextreme ale unei noi abordari sint respinse, permitind ca noi intele-geri sa patrunda in perspective Ie stabilite. Foarte multi oameni de~tiinta in domeniul social resping premisa de baza a sociobiologiei,dar din ce in ce mai multi incearca sa inteleaga exact modul in carefortele biologice influenteaza viata sociaIa.Aeest capitol a examinat coneeptul de eultura m mod de-taliat. S-a evidenliat ca cultura este un element uman ee limi-teaza libertatea fntr-o oarecare masura, dar $i extinde, m modconsiderabil, capacitatea oamenilor de a face fata mediuluifneonjurator. Au fost discutate aspectele eulturii materia Ie,cum smt obiectele facute de oameni, precum $i diferitele com-ponenete ale eulturii nemateriale - euno$tinlele $i opiniile,valorile, normele (obieeiurile, moravurile, tabuurile $i legil!?),semnele $i simbolurile (limbajul $i gesturile). "Ipoteza relati-vitalii $tiinlifiee ", care afirma ca limbajul structureazagmdirea, a fost analizata $i considerata ea avfnd nevoie demodificari.A fost descrisa deosebirea fntre cultura "ideala" $i cea"reala ". S-a acordat atenlie diversitalii eulturale atft mtresocietali, eft $i fn interiorul acestora. Acest subiect a dus ladistinclia dintre subculturi $i contraculturi, dintre concepteleeontrare de relativism cultural $i etnocentrism.De asemenea, eapitolul aprezentat, fn linii generale, analizafaeuta de Robin Williams temelor eulturale americane: a rea-64lizarii $i a sueeesului, a aetivitalii $i a muncii, a eficienlei $i aspiritului praetie, a umanitarismului, rasismului $i a senti-mentelor superioritalii de grup ..Capitolul s-a meheiat eu 0 diseu/ie despre soeiobiologie,ea 0provoeare mqjora la expliealia eulturala a ae/iunilor uma-ne. Au fost prezentate sumar atlt argumentele adeplilor, eft $iale criticilor soeiobiologiei $i aufost luate fn eonsiderare m-lelegerile $i limitarile soeiobiologiei.65COAI.A 5 INTRODUCERE tN SOCIOLOGIE
  • 34. 4STRUCTURA SaC/ALAA/ntreaga viala sociala incepe 0 data cu societatea, cu organi-zarea asocierii umane. Fiinlele umane se nasc intr-o societatecarefunclioneaza deja. Societatea este centrul existenlei umane;viala sociala este viala in societate.Nucleul acestui capitol vafi societatea in sine: ce este ea, dince esteformata $i diferitele eiforme, precum $iperspectivele teo-retice din care 0 examineaza sociologii.NATURA SOCIETATII,Trasaturile fundamentale ale societatii,Un obiectiv important al cercetarii sociologice este societatea,o colectivitate de oameni care au 0cultura comuna (pe care 0transmitgeneratiilor urmatoare), un teritoriu comun ~i0 identitnte comuna~icare se influenteaza reciproc prin relatii organizate social.Faptul de a avea 0 cultura comuna, un teritoriu ~i 0 identitatecomune ii leaga pe oameni unul de altul. Cultura comuna Ie asiguraun "model de existenta" comun, iar teritoriul geografic comun Ieasigura un spatiu comun in care sa realizeze cultura. Acestea douase combina pentru a asigura un sentiment comun de identitate.Acest sentiment comunitar este, de asemenea, produs de interac-tiunea umana, din care mare parte se produce prin canale sociale.Aceste canale de interactiune sociaIa se afla printre elementelestructurale - elementele constitutive - ale societatii.66Structura sociala: elementeleconstitutive ale societatii,lnteractiunea sociala rareori are loc intimpUitor. In general, existaun tipar alcomportamentului nostru. In timp ce cultura determinao parte a tiparului, 0 mare parte a lui este determinata ~ide elemen-te1e structurale ale societatii. Pe scurt, structura sociala este tiparulrecurent al relatiilor dintre elementele societatii. Printre aceste ele-mente sint: statutul, rolul, grupurile, organizatiile, institutiile sociale~icomunitatea.StatutulIn vorbirea de fiecare zi, prin statut se intelege un nivel de pres-tigiu, de bogatie sau putere. Totu~i, dnd sociologii folosesc cuvintulstatut, ei se refera la pozitia unei persoane intr-o rete a de relatiisociale. Statutul de "mama" desemneaza un membru al retelei so-ciale numite "familie", a~a cum desemneaza "tata" ~i ,:fiu". Inmod asemanator, "director ~colar" se refera la 0 pozitie in sistemulde invatamint, la fel "profesor" ~i"elev". Fiecare dintre aceste eti-chete structurale se refera la 0 retea sociala ~idefine~te 0 anumitapozitie in cadrul acelei retele.Unele statute sint reciproce: ,,mama" implica "copil", "profesor"implica "elevi". Alte statute indica retele mai difuze; de exemplu,"dulgher" se refera mai degraba la 0pozitie in reteaua profesionalageneral a a societatii decit la sugerarea unei legaturi cu un alt statutspecific.Oamenii au multe statute sociale (setul de statute al unei per-soane). Mama, fiica, instalator, catolic, elev, prieten, italo-american~ifemeie s-ar putea aplica toate unui anumit individ. Unele dintreaceste statute sint numite statuteatribuite. Statutele atribuite sintconjerite unei persoane de societate sau de un grup,fara contri-bulla concreta a individului, cel putin initial. Oamenii nu preapot, initial, sa-~i aleaga rasa, religia, etnia, sexul ~i chiar clasa so-ciala. Aceste statute sint 0 funotie a familiei in care 0 persoana sena~te.Exista, de asemenea, statute dobfndite, care depind de calitafiasupra carora individul are un oarecare control. Statutul marital67
  • 35. (sot, so!ie) ~i eel profesional (instalator), precum ~i statutele ingrupuri neformale (prieten, pre~edinte de club), sint functii ale ale-gerii individuale, de~i constringerile sociale pot limita optiunile ac-cesibile unei persoane.In societatile mari ~icomplexe, cultura este, de asemenea, com-plexa, dar nici un individ nu poate fi expus intregii game de elementeculturale. Aspectele unei culturi pe care oamenii Ie pot experimentasint puternic influentate de statutul social pe care ace~tia il au.Acest lucru este adevarat in mod deosebit dnd este yorba desprecopii, ale caror statute atribuite ii expune initial doar la aspectelimitate ale culturii mai mari. De pilda, copiii nascuti in familiicatolice de obicei nu sint expu~i la valori, norme ~iidei ale familiilormusulmane. Fetele (un statut atribuit) nu sint pregatite social Cllvalorile culturale ~inormele cu care sint pregatiti biiietii. In timpce adultii i~i pot schimba religia, clasa sociala ~ichiar sexul, copii-lor Ie este aproape imposibil sa faca aceste lucruri.Nu toate statutele din cadrul unui set de statute au aceea~iimportanta. Deseori, avem unstatut principal, un statut cheie careare mare pondere (in interacliunile noastre sociale ~i in identitafilenoastre sociale). In mod traditional, statutul profesional al unuLbiirbat este important pentru sentimentul sau de sine ~ipentru rela-tiile sale cu altii. De fapt, ocupatia unui biirbat este deseori statutulsau principaL Acesta este schimbiitor pentru multi biirbati, intrudtei i~i impart, din ce in ce mai mult, timpul intre Cariera ~i familie.In mod traditional, statutul de familie al unei femei a fost statutul~au principal. Totu~i, intrucit mai multe femei devin muncitoare,statutullor de munca devine din ce in ce mai important pentru ele.Virsta este deseori un statut principal, "controlind" ceea ce per-soanele trebuie sa faca ~imodul in care altii ar putea reactiona fatade ele. Pierderea unui statut principal (e.g., dnd oamenii se pen-sioneaza sau nu mai au copii dependenti) poate tulbura sentimentulde identitate pe care oamenii I-au edificat in decursul multor ani.RolulStatutul este un concept pozitional; el stabile~te locul unei per-soane in cadrul unei retele sociale. Rolul indica doua aspecte diferiteale activitatilor in sadrul unui statut. Ralph Linton (1935, 1945)initial a definit rolul ca fiind toate lucrurile pe care Ie a~teptam de68la cineva care ocupa un anumit statut. Ulterior, el a sugerat carolul este format din comportamentele angajate de catre ocupantulunui anumit statut:Aceste doua sublinieri diferite aduc in centrul atentiei cele douacaracteristici importante ale rolului: a~teptarile ~icomportamentul.In general, sociologii se refera laprescripliile rolului (a~teptarile)pentru a defini normele sociale proprii unui anuinit statut. Ei folosesctermenul indeplinirea rolului (comportamentul), ca sa se refere lacomportamentul efectiv al persoanei care ocupa un anumit rol.Brim (1960) a exprimat deosebirea intre prescriptiile rolului ~iindeplinirea rolului in functie de "derivatie" (vezi Cap. 8).Rolurile in comparatie cu statutul De~i inrudite, rolul ~istatutul sint diferite. 0 per~oana "ocupa" un statut, dar ,joaca"sau indepline~te un rol. Statute Ie nu au acces lara sa Ie fie ata~ateprescriptiile rolului. Pozitia unei persoane intr-o retea socialii arevaloare limitata daca "sernnifica!ia" acelei pozitii nll este descrisade prescriptiile rolului. De pilda, a fi parinte insearnna a sus!ineanumite valori (e.g., importanta copiilor) ~i a fi supus unor normeprecise (e.g., obligatia de a Ie asigura copiilor sprijin afectiv, fizic~ifinanciar). Pozitia ~iobligatiile merg mina in mina.Dar rolurile nu sint doar obligatii. Anumite drepturi ata~ateunui statut sint definite in prescriptiile rolului. De pilda, de~i secre-tarele de birou sint obligate sa faca act de prezenta la timp ,~isapresteze 0 activitate competenta, ele au ~i dreptul laun anumitsalariu, la protejarea slujbei, la zile libere in caz de boala ~i laconcediu. Profesorii, de~i sint obligati sa tina pasul cu domeniilepe care ~iIe-au ales, sa faca act de prezentii la timp ~isa fie pregatitipentru ore, ei au ~i dreptul la un anumit grad de respect, la unanumit nivel de munca din partea studentilor ~ila un anumit gradde libertate, pentru a face cercetiirile pe care Ie considera importante.Drepturile ~iobligatiile se impletesc in cadrul prescriptiilor roluluiata~ate statutelor sociale.Conflictul intre roluri Conflictul intre roluri apare, fiindcarelatia intre statut ~i rol nu este una de convergenta. Adica, de~iprescriptiile ata~ate unui statut sint de obicei in concordanta (e.g.statutul de parinte concorda cu obligatiile de a avea grija de copii,de a-i imbraca ~ide a-i hrani), uneori ele sint in conflict. Rezultatuleste conflictul intre roluri. De pilda, un "asistent intern" (statut)intr-un camin al unui colegiu trebuie sa "dea sfaturi" studentilor69
  • 36. colegi (obligatie) ~i,in acela~i timp, trebuie sa raporteze incalcarileregulamentului de catre studenti conducatorilor colegiului (obli-gatie). Cele doua prescriptii ale rolului asistentului intern sint astfelin conflict, deoarece cu dt mai mult el aplidi regulamentul colegiu-lui, cu aut va ci~tiga mai putina incredere necesara pentru a fi unsflituitor de succes.Conflictul intre roluri apare ~idnd prescriptii1e rolului, asociatecu doua sau mai multe statute, sint contradictorii. Studentul careinvata, dar care este ~i prieten devotat, incearca un conflict intreroluri dnd un prieten apropiat ii cere un serviciu important, darcare consuma timp, in noaptea dinaintea unui examen hotaritor.Ambele prescriptii ale rolului sint justificate (studiul inaintea unuiexamen hotaritor ~iajutorarea unui prieten apropiat), dar satisface-rea uneia inseamna nesatisfacerea celeilalte. Conflicte ca acestaimpun oamenilor evaluarea ~ialegerea intr€ cererijustificate.Tensiunea intre roluri Aceasta apare dnd eforturile de asatisface prescriptiile intruchipate intr-un statut social provoacaanxietate, stres ~itensiune. Spre deosebire de prescriptiile care pro-voaca conflict intre roluri, cele care provoaca tensiune intre rolurinu sint necesarmente contradictorii. De pilda, un supraveghetor debirou trebuie sa mentina relatii de muncii armonioase cu colegii demundi, dar, de asemenea, trebuie sa Ie stabileasca maririle de salariu~ipromovarile. De~i cele doua seturi de obligatii nu sint contradic-torii, indeplinirea lor deseori creeaza supraveghetorului tensiuneemotionala ~ipsihologica.Grupurile"Grupul" este un concept cheie in sociologie (vezi Cap. 5). Cindsociologii folosesc termenulgrup, ei au in minte doi sau mai multiindivizi care au un sentiment comun de identitate ~ise influenteazareciproc pe cai organizate, pe baza unui set comun de sperante re-feritoare la compqrtamentul fiecaruia. Grupurile constituie 0 trasa-tura distinctiva a vietii sociale. Cele mai multe activitati au loc incontextul grupurilor, fie ca acestea sint familii, echipe, grupuritovara~e~ti sau grupuri de munca. Grupuri se gasesc pretutindeni;viata sociala este viatii de grup.Nu toate adunarile de indivizi sint grupuri sociale. Oamenii carestau impreuna intr-un trennu sint necesarmente un grup. Membrii70unui grup au un sentiment de identitate comuna ~iun set comun desperante, care Ie organizeaza interactiunea. Naveti~tii dintr-un tren,care se vad unul pe altul zilnic, incep conversatii, se autodefinescca "naveti~ti chinuiti" ~i ocupa acelea~i locuri in fiecare zi devinun grup social. .Categoriile sociale §i colectivele sociale Categoriilesociale ~i colectivele sociale sint oameni care au 0 caracteristicacomuna (e.g., toate persoanele cu par ro~u), un statut similar (e.g.,"clasa muncitoare") sau aceea~i situafie (e.g., spectatorii la unconcert rock). De~i oamenii din aceea~i categorie sociala nu sintnecesarmente un grup social, ce au comun devine 0 baza a uneiidentitati imparta~ite ~ileorganizeaza interactiunea.Categoriile sociale sint modalitati comode de a descrie oamenicare au ceva comun ~i de a indica grupuri potentiale. Dar spredeosebire de grupuri, categoriile sociale ~icolective, in general, nujoaca un rol important in viata sociala. Ele sint abstractii statisticecomode, nu forte sociale de constringere sau de acces, a~a cum sintgrupurile sociale.Organizatiile 0organizafie este un tip de grup care este anumecreat pentru a duce la bun sfir~it 0 sarcina specifica ~i care are 0structuraformala, prin care fncearca sa fndeplineasca acea sar-cina. (Vezi Cap. 5 pentru 0 discutie mai detaliata).Organizatiile se situeaza, ca marime, intr-o gama larga, de launele foarte mari (e.g., General Motors) pina la unele foarte mici(e.g., un club ~colar). Indiferent de marime, 0 organizatie are reguliformale ~i conditii pentru a fi membru, ceea ce ii da posibilitateasa indeplineasca un scop (e.g., producerea ~ivinzarea de automo-bile sau asigurarea unei game de activitati sociale pentru membriisai).INSTITUTIILE SOCIALE,Multe elemente ale unei structuri sociale sint legate intre ele.Adicii, statutele, rolurile ~i grupurile nu sint izolate unul de altul.Intr-adevar, grupurile sint compuse din statute, iar organizatiilesint formate dintr-o serie de statute legate intre ele sau chiar din71(
  • 37. grupuri sociale. Aceste elemente ale unei structuri sociale, la rindullor, ajuta la edificarea institutiilor sociale.Pentru a supravietui, orice societate trebuie sa rezolve anumiteprobleme care apar in mod frecvent. Ea trebuie sa asigure satisfa-cerea nevoilor fizice ~iafective ale membrilor sai, sa asigure transmi-terea mo~tenirii comune a societatii din generatie in generatie ~isaaiM grija de tineret. De-a lungul timpului, societatile dezvolta formestructurale ~iculturale stabile, pentru a se ocupa de aceste probleme.Acestea se numesc institutii sociale.Institutiile sociale sint caracterizate printr-un manunchi relativstabil de valori, norme, statute, prescriptii ale rolului, grupuri sociale~iorganizatii care au legatura cu 0 arie specifica a activitatii umane.De pilda, toate societatile trebuie sa aiM un sistem de producere,repartitie ~i achizitionare de bunuri ~i de servicii necesare pentrusupravietuirea oamenilor. Institutia care se ocupa de aceasta pro-blema este economia (vezi Cap. 17). De~i forma institutiei econo-mice poate varia de la societate la societate (e.g., capitalismul depiata, socialismul, comunismul, capitalismul de stat), fiecare socie-tate trebuie sa dezvolte 0 modalitate relativ constanta de a producehrana, imbdicaminte ~iadapost, ~ide a repartiza acestea membrilorsai. Societatea face toate acestea printr-o varietate de norme ~iva19ri, precum ~iprin statute, grupuri ~i organizatii.In mod similar, nevoia unei societati de a asigura membrilor saiun set fundamental de deprinderi cognitive ~iintelectuale, care Ieva da posibilitatea sa functioneze in societate, este rezolvata prininstitutia sociala a "educatiei" (vezi Cap. 14). Orice ~coala (sausistem ~colar) constituie doar 0 parte a unui model mai mare ~imaicomplex pe care 11numim institutie de invatamint.Cap. 16). Religia este cea de-a cincea institutie; ea asigura coeziuneas~)Cialaprin interesul ei pentru "valorile absolute" (vezi Cap. 15).Caracteristicile institutiilor,Intrucit institutiile sint alcatuite din elemente culturale ~istructu-rale legate intre ele, ele au tendinta de a rezista schimMrii. Depilda, institutia educatiei a dezMtut, cel putin un sfert de secol,problema unui sistem voucher1, a alegerii parinte~ti ~ia ~colii decartier, cu putin efect important asupra structurii educatiei.Institutiile de asemenea tind sa fie interdependente. Institutiileimportante ale societatii tind sa se bazeze pe ~i sa sustina norme ~ivalori similare, ~i sa aiM scopuri similare. De pilda, sentimentulde individualism al americanilor (vezi Cap. 3) joaca un rol impor-tant in sistemul economic capitalist (economia) al Statelor Unite,in checks and balances2 inglobate in sistemul politic (politica) ~iinlibertatea americanilor de a-~i alege partenerul marital (familia).Sustinerea normelor, a valorilor ~i a scopurilor similare tinde safaca institutiile interdependente; cind se produce 0 schimbare intr-oinstitutie, se produce, probabil, ~iin altele. Functionali~tii tind sase concentreze asupra aspectelor pozitive ale institutiilor sociale ~ia modului in care institutiile ofera societatii posibilitatea de a rezolvaproblemele ce apar frecvent. Pe de alta parte, teoreticienii conflic-tului critica institutiile, pentru ca servesc doar scopurile unor membriai societatii. Ei iau in considerare mai degraba problemele cauzatede diversele institutii sociale decit cele rezolvate de acestea.Comunitatea este un grup social care imparta~e~te nu numaiidentitatea ~iun model organizat de interactiune, ci ~iun teritoriuIUn sistem de gestiune in care este prezentata 0 dovada justificativa, de obiceicu documente sustinatoare ata;;ate, pentru fiecare tranzactie (n. tr.).2Limitele impuse tuturor ramurilor unui guvern, prin imputernicirea fiecareiramuri cu dreptul de a amenda sau a anula actele unei alte ramuri, care cad inatributiile sale (n. tr.).Teoria functionalista,Potrivit teoriei functionaliste, majoritatea societatilor au cinciinstitutii importante. Doua dintre acestea sint economia ~ieducatia.A treia, familia (distincta de orice familie concreUi), este 0 institutiesociala insarcinata cu responsabilitatea de a ingriji copiii ~i de atransmite mo~tenirea culturala a societatii prin socializare (veziCap. 6 ~i 13). A patra este institutia politica, institutia raspunzatoarede organizarea ~i repartizarea puterii printre membrii sai (veziComunitatea(72 73
  • 38. geografic comun. Acest teritoriu comun mare~te frecventa, ~ideseoriconsecintele, interactiunii lor. De~i comunitatea adesea se refera laun grup, relativ mic ~ichiar izolat, de oameni care traiesc impreuna,ea se poate referi ~ila 0 societate urbana moderna. De pilda, multeora~e mari din Statele Unite vad 0 rena~tere a ideii de "mahala".Intr-un sens, mahalalele sint comunitati.Termenul comunitate este folosit din ce in ce mai mult cu referirela grupuri ai caror membri nu au legaturi geografice unii cu altii;de pilda, "comunitatea oamenilor intelepti" sau "comunitateaoamenilor de ~tiinta". A~adar, la baza unei comunitati, fie ca mem-brii sai au comun 0 baza geografica, fie ca nu au, se afla un setcomun de valori ~inorme. Capitolele 20 ~i21, care trateaza popu-latia ~iurbanizarea, vor contribui ~i la lntelegerea conceptului decomunitate.TIPURI DE SOCIETATI,Exista multe tipuri de societati. Totu~i societatile pot fi clasifi-cate in cinci tipuri fundamentale, clasificare bazata pe tehnologiape care acestea 0 folosesc ~i pe strategia pe care 0 adopta pentruexistenta.Societatile de vinatori $i culegatoriCele mai vechi strategii pentru existenta sint vinatul ~iculesul-vlnatoarea ~ipescuitul cu ajutorul uneltelor simple, confectionateinitial din lemn ~ipiatra, ~icautarea hranei. Aceasta forma de exis-tenta este relativ rara in zilele noastre, doar vreo 300000 de oa-meni din 5 miliarde citi slnt pe pamint i~imai asigura mijloacele detrai in acest fel (Vander Zanden, 1990).Intrucit putine regiuni pot intretine populatii numeroase caredepind de hrana obtinuta zilnic, societatile de vinatori ~iculegatoritind sa devlna relativ mici. De asemenea, diutarea hranei adecvateconduce la nomadism. Din cauza aceasta, densitatea populatiei inaceste societati este scazuta.74Economia societatilor de vinatori ~iculegatori este, in esenta,la nivelul subzistentei; membrii societatilor consuma tot ce au. Intrediversele populatii comertul este slab. Pe plan intern, majoritateaoamenilor indepline~te acelea~i sarcini, diviziunea muncii este foarteredusa, daca exista cumva ~ise bazeaza pe virsta ~isex. Diferentie-rea sociala este mica, iar legaturile de rudenie sint forma principalade organizare sociala. Conducerea tinde sa fie neformala ~ise ba-zeaza pe performanta realizata la vinatoare sau la stringerea hranei.Societatile horticole,Dezvoltarea cultivarii plantelor intre zece ~inouasprezece miide ani in urma a dus la schimbari sociale. Societatile horticole,bazate pe cultivarea plantelor, au inceput, treptat, sa inlocuiascasocietatile de vinatori ~i culegatori, indeosebi in regiunile fertiledin Orientul Mijlociu ~idin Asia de Sud-Est. Societatile horticolefoloseau tehnica "doboririi ~i arderii", prin care curatau 0 bucatade teren ~i ardeau vegetatia taiata, ca sa fadi cenu~a pentru lngra-~amlnt. Dupa aceea semanau grine, folosind unelte simple, cumerau betele pentru sapat, ~i, mai tirziu, sapele primitive. Dupa doisau trei ani, cind pamintul era secatuit de elementele nutritive ne-cesare recoltelor, grupul se muta intr-o noua regiune.Societatile horticole erau mai eficiente In asigurarea hranei ~iaaltor bunuri necesare, decit societatile de vinjitori ~i culegatori.Prin difuziunea culturala (rasplndirea inventplor, a tehnologiilorsau a aspectelor culturii nemateriale de la un grup socialla altul),practicile horticole s-au raspindit pina in Europa orientala ~iChina,creind 0 mai mare ~imai sigura cantitate de hrana. Eficienta sporitii~iexistenta unui surplus de hrana au permis 0 oarecare diferentieresociala; nu mai era nevoie ca fiecare membru al societatii sa fieimplicat in activitatea de producere a hranei. Au lnceput sa apariistatute specializate, ca ~amanul (0 persoana care practica magia ~ivindeca oamenii) ~ime~te~ugaru1.Au inceput sa se dezvolte institp.-tiile politice, unele lUlnd forma conducerii ereditare. De asemenea,intrucit acumularea bunurilor necesare nu era uniforma unii oameniau ajuns mai bogati ~i, astfel, mai putemici decit altii.75
  • 39. IiIDatoritii unei anumite permanente geografice, societatile horti-cole au ajuns sa fie foarte diferite de societatile de vinatori ~icule-gatori. Ele erau mai mari, uneori ajungind pina la citeva mii deoameni. Ele erau formate din structuri permanente, cum erau caseleadunate intr-un sat. S-au dezvoltat legaturi comerciale intre sate.Dar cre~terea acestor societiiti ~iinteractiunea cu cele care se deose-beau de ele deseori duceau la animozitati, uneori ajungindu-se lacerturi ~irazboaie intertribale.Societatile pastoraleCam in aceea~i perioada in care societatile horticole evoluau inregiuni fertile, societatile de vinatori ~iculegatori din regiunile maiaride evoluau in societati pastorale. Aceste societati, bazate peimblinzirea animalelor, produceau 0 cantitate de hrana mai stabiladedt produceau societatile de viniitori ~iculegatori. Ocazional, so-cietatile combinau tehnica horticola cu cea pastorala, pentru a marinivelul ~istabilitatea rezervelor de hrana.Ca ~ihorticultura, pastoritul a dus la marirea societatii. Totu~i,cantitatea de pamint necesara pentru cre~terea animalelor a determi-nat scaderea densitatii populatiei. Societatile pastorale au devenitnomade, deoareee aveau nevoie de noi pa~uni dnd cele vechi nu Iemai asigurau hrana adecvatii. Aceasta hoinareala a dat na~tere unornoi contacte sporite cu alte ~cietati, avind ca rezultat comertulintre ele. De asemenea, contaetul cu alte societati a dus la uneleostilitati intre grupuri ~ila dezvoltarea sclaviei; prizonierii au fosttransformati in sclavi.Tehnologia pastorala a creat un surplus de hrana. Au aparutstatute specializate, cum erau me~te~ugarii, uneori ajungindu-se lainegalitati de statut institutionalizate (valoare inegala printre mem-brii societiitii). De asemenea, au aparut eonducatori puternici. Stilulde viata pastoral pare sa fi jucat ~i un rol in dezvoltarea ideilorreligioase, bazate pe zeitati supreme care manifestau un interesaetiv pentru afacerile omene~ti de fiecare zi. Aceste idei sint compa-rabile cu iudaismul batrinilor pastori evrei ~ieu religiile care i~i au.originea in el, cre~tinismul ~iislamul.76Societatile agrare"Revolutia agrara", care a avut loc carn aeum 5 000-6000 deani,· a.dus la dezvoltarea societatilor agrare. Acestea se bazau pecultivarea pamintului pe scara mare, folosind plugul §i diferiteanimale de tractiune. Societatile agrare au aparut mai intii in Orien-tul Mijlociu, dar tehnologia lor s-a raspindit la alte societati dinlume.Folosirea mai degraba a plugului ~ia animalelor dedt a uneltelorde mina a fost 0 metoda mai eficienta de a face agricultura. Maimult, aceasta eficienta a permis oamenilor sa stea mai mult timpintr-un locoAstfel, au inceput sa se dezvolte a~ezarile permanente.Mai tirziu, agricultorii au invatat sa confectioneze unelte din metal,care erau mai eficiente dedt cele din lemn ~i din piatra, pentruaratul ~iaerisirea solului. De asemenea, uneltele din metal au permisdezvoltarea irigatiei, atit de necesara agriculturii pe scara larga.S-au produs mari surplusuri de hrana, ceea ee a dus la aparitiamultor statute sociale specializate ~ila ocupatii distinete. De-a lungultimpului, banii mai degraba dedt trocul au devenit mijlocul deschimb economic, ceea ce a facilitat dezvoltarea pietelor ~ia comer-tului. Comequl a dus la dezvoltarea centrelor urbane mari ~i, incele din urma, la ora~ul modern (vezi Cap. 11).Diferentierea sociala ~i,mai tirziu, inegalifatile sociale au devenitmai pronuntate ~iinstitutionalizate. A aparut 0 elita politica specia-lizata, deseori sub forma monarhiilor ereditare absolute. In modsimilar, s-au dezvoltat clasele sociale, indeosebi 0 elita economicaprospera care controla pamintul muncit de 0 mare ~i dependentasubclasa de tarani. Religiile care s-au dezvoltat in acea epoca ~iinurmatoarele au coneeput, din ce in ce mai mult, zeitati masculine,marind stratificarea pe baza de sex (vezi Cap. 12).odata cu dezvoltarea unei structuri politice, economice ~isocialedin ce in ce mai eomplexe, societatile agrare s-au deta~at calitativ defoqnele sociale anterioare. Complexitatea acestor structuri socialea sporit probabilitatea proliferarii lor ~ia continuarii dezvoltarii.77
  • 40. illl:Societatile industriale,Societatea industriaUi moderna s-a dezvoltat doar recent. Revo-lutia industriala a avut loc initial in Anglia, la mijlocul secoluluial XVIII-lea, apoi s-a raspindit in toata lumea. Rezultatul a fostdezvoltareasocietatilor industriale, care au folositma~ini comple-xe, actionate de un motor, pentru a produce bunuri materiale. Aceas-ta tehnologie a produs bunuri am de eficient, incH a transformatcea mai mare parte a societatilor lumii.Productia mecanizata a adus enorme surplusuri de bunuri funda-mentale necesare vietii, dudnd la 0 explozie de statute sociale spe-cializate, ierarhii de statut ~iinegalitati sociale. In mod paradoxal,productia mecanizata a mai avut drept rezultat reducerea inegalitatiisociale, deoarece a permis mobilitatea sociala ~ia redus importantastatutului social mo~tenit (vezi Cap. 9 ~i 10). lnstitutia economicaa devenit din ce in ce mai diferentiata, precum ~imai importanta ~iputernica. Dezvoltarea ma~inilor pe scara larga a insemnat deplasa-rea locului "demunca central de acasa in fabrica ~idin mediul ruralin centrele urbane.De asemenea, industrializarea a avut un efect profund asupraeducatiei, a familiei, a politicii ~i a religiei. Nevoia de muncitoricalificati ~icultivati a reclamat extinderea ~anselor educative ~ilaalte categorii de oameni nu numai la mica elita. Familia ~i-apierdutstatutul de centru al productiei economice. 0populatie mai educataa pretins ~ia obtinut mai multe drepturi politice. Autoritatea moralaa religiei a scazut pe masura ce industrializarea a marit diferenteleill stilurile de viata ale oamenilor, slabindu-Ie astfel consensul asupranormelor ~ivalorilor fundamentale.o data cu industrializarea a venit ~iurbanizarea; oamenii s-aumutat unde Ie erau slujbele, ~iacestea erau in ora~e. Nivelul de traigeneral a crescut, de~i nu deopotriva pentlJl toti. Subdasa saraca acrescut. Efectele nocive ale industrializarii asupra mediului incon-jurator au devenit din ce in ce mai evidente (vezi Cap. 20). lndus-trializarea a adus multe beneficii, dar a ~icreat multe p~obleme pecare societatea trebuie sa Ie rezolve.78Societatile postindustrialeSocietatea umana continua sa evolueze. Recent a aparut un noutip de.societate numita societateapostindustriala, in care principalasursa de subzistenta este mai degraba producerea informatiilor ~iserviciile dedt producerea bunurilor materiale (Bell, 1973). StateleUnite sint considerate primul exemplu de societate postindustriala.Acolo, pentru prima oara in istoria omenirii, oamenii au mai multe~anse sa lucreze ill sectorul serviciilor economiei (e.g., vinzari, finan-te, repararea ma~inilor, comunicatii, educatie) dedt in agriculturasau in industria prelucratoare.Totu~i, agricultura ~iindustria prelucratoare nu dispar in socie-tatea postindustriala. Ele devin mai eficiente datorita tehnologieidin ce in ce mai sofisticate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinereaaceluia~i nivel de productie sau al unuia mai ridicat, e nevoie demai putini muncitori. Prin urmare, muncitorji trebuie sa gaseascaalte forme de munca ~iIe gasesc in primul rlqd in sectorul serviciilor(vezi Cap. 17).Societatea postindustriala este esentialmente 0 societate bazatape cuno~tinte ~ipe producerea cuno~tintelor. Ea se concentreazaasupra ~tiintei, a ingineriei ~ia educatiei. Educatia asigura baza decuno~tinte pentm oamenii de ~tiinta, pentro ingineri ~i cei ce iaudecizii politice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de teh-nologie. lnstitutiile economice, de~i sint la fel de importante ca maiinainte, sint mult mai dependente de aceste sfere dedt erau in trecut.Tehnologia perfectionata, comunicatiile ~itransportul au dus lao mobilitate sporita. Cre~terea mobilitatii a creat 0 diversitate devalori ~istiluri de viata ill societatea postindustriala moderna, marindposibilitatea unei mai mari egalitati intre sexe, 0 mai mare tolerantapentru diferite stiluri de viata ~iimbogatind mutual relatiile intrediferitle subculturi.Societatea postindustriala se afla inca intr-un stadiu de tranzitie.Exemplul prototipic, Statele Unite, i~icontinua transformarea intr-osocietate postindustriala. Tranzitia creeaza probleme pentru diverseinstitutii sociale. De pilda, sistemul de invatamint, care in esentaera organizat pentru 0 societate industriala, trebuie sa se transforme79
  • 41. in a~a fel, incH sa serveasca mai bine un sistem postindustrial.Familia trebuie sa se adapteze la schimbarea rolului sexelor, schim-bind relatiile dintre membrii familiei ~ischimbind rolurile in munca.Astfel, structura sociala a societatii postindustriale continua sa seschimbe. Dimensiunile ~inatura schimbarilorpe care structura so-ciala Ie va suferi nu sint intru totul previzibile la ora actuala.oabordare evolutionista socio-Iculturala: Gerhard $i Jean Lenskiomare parte din discutia despre diferitele tipuri de societati i~iare originea in teoriile evolutioniste ale lui Gerhard ~iJean Lenski(1987). Ei considera ca societatea evolueaza ca urmare a schimbariicuno~tintelor culturale, indeosebi a tehnologiei. Societatile se schim-ba pe masua ce dobindcsc mai multe informatii despre mediullorinconjurator ~idespre modul in care acel mediu poate fi "exploatat"pentru folosul membrilor lor. De obicei, schimbarea se manifestain directia cre~terii complexitatii ~ia perfectionarii tehnologiei.Cele mai multe societati se schimba de-a lungul timpului fieprin difuziune culturala, fie prin inventii independente. 0 data in-ceputa, schimbarea se produce intr-un ritm relativ rapid. Forta mo-trice, care determina schimbarea, dupa parerea celor doi Lenski,este, de obicei, tehnologia, fie ca aceasta este reprezentata de uneltemanuale pentru a cultiva parnintul, fie de inlocuitorullor, ma~ina.Relatia intre societate ~imediul fizic este, in acest fel, modificatade noile idei, de procedeele tehnice ~ide unelte.De obicei, inovatiile tehnologice limiteaza capacitatea mediuluinatural de a modela natura societatii. Intrucit societatile creeaza ~ifolosesc tehnologia, ele i~iasuma un control sporit asupra destinuluilor ~isint mai putin la discretia mediului natural. Totu~i,dependentasocietatilor modeme de combustibilii folositi este un memento caprogresul tehnologic de asemenea poate duce, in anumite cazuri, lao mai mare dependenta de mediul natural.80operspectiva structural-functionalista: Talcott ParsonsIFunctii universale,Talcott Parsons (vezi Cap. 1) vede societatea ca pe un sistemsocial, un ansamblu de paTtiintr-o interdependenta structurala carefunctioneaza in armonie, ca sa mentina stabilitatea unei societati.In conceptia lui Parsons, aceste elemente structurale constituie insti-tutiile fundamentale care exista in toate societatile. Din aceastaperspectiva, toate societatile sint confruntate cu probleme similare.Institutiile ofera societatii posibilitatea de a gasi solutii la acesteprobleme universale. In esenta, deci, toate institutiile sociale inde-plinesc functii importante.Fiecare societate, sustine Parsons, trebuie sa-~i asigure propriasecuritate ~isa decida modul in care va distribui ~i folosi putereainerenta vietii colective. Aceasm functie sm la baza regimului politic,institutia politica a unci societati. yiecare societate trebuie sa aibao forma de regim politic, de~i natura sa exacta po ate varia. Unelesocietati sint conduse de ocapetenie aleasa care ramine in functietoata viata; altele practica 0 forma de democratie. Indiferent ce for-ma adopta Parsons, fiecare societate are un sistem de guvernamint.Parsons define~te economia ca fiind institutia sociala responsa-bila cu distribuirea bunurilor ~i repartizare~ serviciilor necesarevietii colective.Societatile trebuie sa se reproduca daca vor sa supravietuiasca.Aceasta functie speciala, sustine Parsons, este indeplinita de insti-tutia sociala numitafamilie. Familia asigura mijloacele aprobatesocial nu numai pentru reproducerea sexuala, ci ~i,prin socializare(impreuna cu educatia), pentru reproducerea sociala ~i culturala(vezi Cap. 6 ~i 13). De asemenea, familia satisface nevoia umanade relatii intime.Parsons sustine ca alte institutii, cum sint religia ~i medicina,indeplinesc alte functii sociale importante (vezi Cap. 13-19).81(:OJLJ h INTKO])UCEIU, fN SOCIOLOOIE
  • 42. Paradigma ARILParsons crede di exista patru functii pe care toate socieHitiletrebuie sa Ie 1ndeplineasca. Aceasta idee sta la baza faimoasei saleparadigme ARIL. Functiile slnt: adaptarea, realizarea obiectivelor,integragea ~ilatenta (ulterior a fost numita mentinerea sistemului).Adaptarea se refera la nevoia societatii de a se adapta la mediulsau fizic, 1ndeosebi pentru existenta sa. Aceasta adaptare este functiaeCOnOmlel.Realizarea obiectivelor se refera la nevoia societiitii de a 1ndepli-ni obiectivele importante, cum slnt supravietuirea ~ibunele relatii cualte societati. Aceasta responsabilitate Ii revine regimului politic.Integrarea implica aducerea laolalta a diverselor elemente alesocietatii, a~a IncHele sa functioneze ca un 1ntreg ce se ajutamutual~icolaboreaza. Familia 1ndepline~te acest obiectiv unind indivizii1ntre ei prin legaturi de rudenie.Latenta (mentinerea sistemului) este contributia culturala la mo-durile generale de a glndi ~ia crede. Aceasta functie este realizatade institutiile familiei, educatiei ~i religiei prin activitatile lor desocializare ~iprin mcurajarea relatiilornormale ~ia valorilor comune.Evolutia societatii, ,Parsons vede societatea ca 0 structura sociala relativ stabila, Incare schimbarea se produce 1ncet ~i1ntr-un mod organizat. De ase-menea, Parsons pune accentul pe diferentierea interna care are locIn societate, 1ndeosebi pe specializarea cresdnda a structurilor com-ponente ale societatii. Initial, familia era responsabila Cllcele patrufunctii universale ale societiitii. Pe masura ce societatile au~evoluat,s-au dezvoltat institutii economice ~ipolitice specializate. In socie-tatea postindustriala din zilele noastre, diferentierea interna se ex-tinde mult dincolo de cea a societatilor horticole ~iagrare.Parsons considerasocietatile primitive aproximativ echivalentecu ceea ce am descris ca fiind societatile de v1natori ~iculegatori,~iprimele societati horticole.ln aceste ~ocietiiti,diferentierea internaeste mica, iar familia constituie institutia sociala de baza, daca nucumva smgura.Societatile intermediare, aproximativ echivalente cu societatilehorticole ~i pastorale t1rzii, ~i cu cele agrare timpurii, au 1nlocuit82societatile primitive. Aceste societati au 0 diferentiere interna mo-desta const1nd 1ntr-o institutie religioasa, 0 forma de 1nceput deconducere ~iun sistem economic. Societatile moderne, care cores-pund statelor industriale ~ipostindustriale, constituie stadiul finalal evohitiei, dupa parerea lui Parsons. In aceste societiiti, cele cinciinstitutii sociale de baza apar ca sfere separate, de~i interdependente.Parsons sustine ca diferentierea interna are drept rezultat sistemesociale mai eficiente, mtrudt institutiile specializate pot rezolva maibine problemele frecvente ~iserioase ale societatii. Pentru Parsons,a~adar, diferentierea este egala cu progresul ~ischimbarea socialii;attt timp c1t aceasta este moderata, ~iorganizata, ea este de dorit.Teoria conflictului: Karl MarxMarx nu a considerat societatea ca fiind compusadin structurice opereaza In mod armonios ~iajuta la rezolvarea unui numiir denevoi universale. Dupa parerea lui, institutiile societatii slnt instru-mente de control, nu de rezolvare a problemelor. Esential pentrucontrol este sfera ecortomidL Cei care stap1nesc mijloacele de pro-ductie, capitali~tii, slnt In pozitia de a controla ~i chiar exploataproletariatul, care asigura munca necesara pentru a pune In mi~carefabricile ~ialte 1ntreprinderi economice.Marx crede ca institutiile societiitii nu slnt egale ~ica institutiaeconomica este cea mai importantii. Din ea decurge controlul social~ipolitic. Marx sustinea ca 1ntre institutiile fundamentale exista 0mica diferentiere, In ciuda aparentelor cii ar fi invers. In societatiletimpurii, familia era institutia principala; de la revolutia industriala1ncoace, aceasta "onoare" Ii revine economiei. Celelalte institutiiservesc nevoile structurii economice. Guvernul, sustinea Marx, pro-tejeaza clasa capitalista. Functia educatiei este sa asigure muncitorieducati ~ipregatiti pentru capitalism; functia familiei este sa asiguremuncitorului (harbat) epuizat ~i zdrobit un loc In care sa se odih-neasca ~isa-~i revina pentru munca monotona ~ilipsitii de sens dinziua urmatoare.La baza analizei societatii mcute de Marx se afla concluzia caistoria socieUitii se bazeaza pe conflictul de clasa. Faimoasa propo-zitie din Manifestul Comunist (Marx ~iEngels, 1955; initial, 1848)83
  • 43. este limpede in aceasm problema: "Istoria intregii societati existentepina acum este istoria luptelor de clasa". Societatea se schimbadeoarece interesele celor doua clase, fieca senumesc staplni ~isclavi,proprietari de pamint ~iioba&i, patroni ~imuncitori, fie capitali~ti~i proletari, sint in conflict. In cele din urma, clasa subordonataadopta forme politice, precum ~i alte forme de actiune, ca sa-~irastoarne agresorul.Schimbarea socialaMarx sustinea ca schimbarea sociala nu este nici u~oara, nicinu se produce in mod automat; deseori, ea aduce greumti ~inedrep-tati. Dar, credea el, schimbarea sociala este inevitabila 0 data ceclasa muncitoare recunoa~te ca este subordonata in mod inutil.Rezultatul este revolutia sociala, care duce lasocialism, un sistemmai uman, egalitar in care nu este exploatata nici 0 clasa. Astfel,pentru Marx, schimbarea sociala fundamentala nu vine atit prinprocese evolutioniste, bazate pe perfectionarea tehnologica cres-cinda, ci prin revolutie.oabordare a actiunii sociale:IMax WeberWeber pune accentul pe efectul stilurilor de gindire asupra ac-tiunii sociale. Ideile sint factorii stimulativi esentiali in viata sociala,deoarece modul in care oamenii gindesc despre ceva Ie influenteazaputernic felul de a se comporta.De pilda, dupa parerea lui Weber, societatea a progresat de la 0forma straveche in care "traditia", ideile transmise din generatie ingeneratie, a fost elementul cheie in viata colectivli. Acest mod de avedea lucrurile consfintea trecutul ~ideseori impiedica schimbareasociala. Societatile moderne, pe de alta parte, manifestli 0 abordare"rationalli" a lumii, pe care Weber 0 define~teca 0 preocupare pentrueficienta ~ipentru relatia intre mijloace ~iscopuri. Aceastli teoriea~teaptlicu nerabdare viitorul, determina schimbarea ~i0 intimpinacu bucurie. Dupa parerea lui Weber, a~adar, ratiunea, eficienta ~ievalulirile mijloace-scopuri sint insu~irile caracteristice ale sociemtiimoderne.84Accentul pe eficienta rationala duce la dominanta unei formeorganizatorice cunoscute sub numele de birocratie (vezi Cap. 5).Weber subliniaza ca aceasta structura organizatorica este necesarapelltru a asigura eficienta necesara in societatea moderna.Weber afirma ca ideile religioase calviniste au asigurat bazacritica pentru dezvoltarea capitalismului modern. Pentru teologiacalvinism, este esential conceptul depredestinare, ideea ca Dumne-zeu a ales d~ja oamenii pentru mintuire sau pedeapsa ve~nica ~icanimic din ceea ce fac oamenii in aceasta viata nu Ie po ate schimbadestinul. De~i nu se poate ~tidadi vei fi sau nu vei fi mintuit, pros-peritatea in aceasta lume este considerata un semn al destinului inlumea viitoare. Calvini~tii cred ca Dumnezeu nu ar ingadui osindi-tilor pe vecie sa 0 duca bine aici ~i acum. Astfel, sustine Weber,calvini~tii pun accent pe importanta succesului nu atit de mult pentruca este datorat ci~tigului material, ci pentru di el arata ~i indepli-ne~te vointa lui Dumnezeu.Acest punct de vedere duce la insu~irile care au devenit caracte-ristice capitalisn;a.ului--mundi sustinuta, investitii de capital ~idisci-plina. Aceste inSu~irisint esentiale pentru dezvoltarea capitalismuluidin zilele noastre. Weber subliniaza deosebirile dintre conceptiacalvinista ~i catolicism, care pune accentul pe importanta lumiiviitoare in raport cu aceasta, pe nevoia de a-ti accepta soarta ~ipecredinta ca in viata viitoare vei fi rasplatit pentru faptele savir~itein aceasta viata.Analiza facuta de Weber importantei ideilor calviniste pentrudezvoltarea sistemului economic capitalist~vade~te credinta sa inimpactul ideilor asupra schimbarii sociale. In timp ce Marx consi-dera ideile rezultatul structurii sociale (indeosebi locul cuiva in sis-temul economic), Weber considera ideile cauza structurilor. Astfel,Weber ~i Marx au idei diferite, ~i uneori incompatibile, asupranaturii vietii sociale. Dar ideile amindurora pun accentul pe schim-barea sociala mai mult decit punctul de vedere structural-functio-nalist allui Parsons.Acest capitol a examinat structura sociala a societatii. Aufost rezumate caracteristicile fundamentale ale tuturor societa-lilor: statutul (atribuit sau dobfndit; statutul principal), rolul(conflictul mtre roluri ~i tensiunea mtre roluri), grupurile,85
  • 44. categoriile sociale sau colectivele, organizatiile, institutiile so-ciale .Ji comunitatea. De asemenea, aufost discutate diferiteletipuri de societati .Jimodul cum au evoluat, de la societafilede vinatori.Ji culegatori, societatile horticole, pina la societatileindustriale.Ji postindustriale moderne. Am examinat tehnologia.Jiorganizarea sociala ale fiecarui tip.Au fost explorate citeva perspective teoretice, diferite, asu-pra societatii, incepind cu teoria evolutionista socio-culturalaa lui Gerhard .Ji Jean Lenski. Dupa aceea am rezumat teoriastructural-functionalista a lui Talcott Parsons, care afirma cafunctia esentiala a societatii este satisfacerea nevoi/or univer-sale fundamentale. A fost discutata teoria conflictului a luiKarl Marx. Marx s-a pronuntat impotriva teoriei lui Parsonsca institutiile sociale opereaza impreuna in armonie pentrubinele social. El ajirma ca societatea serve.Jte interesele claseiconducatoare. Max Weber credea ca schimbarea ideilor ducela schimbarea sociala. El .Ji-a ilustrat teoria analizind modulin care ideile religioase calviniste au netezit calea pentrudezvoltarea societatii capitaliste.865GRUPURILE SOCIALE $1ORGANIZA TilLE,AInacest capitol vom explora natura grupurilor sociale .Jia 01-ganizatiilor. Vomdiscuta diferitele tipuri de grupuri, cum s-auformat, structura 101.Jiprocesele interne. De asemenea, vom exa-mina organizatiile70rmale, remarcind diversele forme pe care Iepot lua .Ji legaturile dintre organizatii. in final, vom analiza con-ceptul de birocratie.GRUPURILE SOCIALEViata sociala este viata de grup. Indivizii traiesc in familii, ingrupuri de activitate, grupuri sociale sau de recreere ~i grupuri~colare. 0 persoana se na~te intr-un grup social, dobinde~te primeleexperiente intr-un grup social, cre~te ~i se maturizeaza in grupurisociale, i~ici~tigaexistenta intr-un grup social ~i,de obicei, parase~teaceasta lume in contextul unei experiente de grup.In Capitolul4, un grup a fost defmit ca doi sau mai multi indivizicare au un sentiment comun de identitate ~ise influenteaza unul pealtul in modalitati strucutrate pe baza unui ansamblu comun deperspective referitoare la comportamentul fiecaruia. De~i aceastaeste 0 definitie generala utila, in realitate exista diverse tipuri degrupurl.87
  • 45. Tipuri de grupuriGrupuri primare ~i secundareUrmind exemplullui Charles Horton Cooley (1902), sociologiicontemporani fac distinctie intre grupurile primare ~isecundare.Grupurile primare sint grupuri mici in care membrii au relatiipersonale, strinse ~idurabile. Fiind intime ~idurabile, aceste grupurisint deosebit de importante pentru individ. De fapt, Cooley a numitaceste grupuri "primare" deoareee ele sint esentiale pentru dezvolta-rea sociaHi a individului. Familia este eel mai evident exemplu degrup primar. Membrii grupului primar in mod caracteristic petreco mare parte din timp impreuna, au experiente comlme ~idesfa~oaramuIte activitati in comun. Relatiile intre membri sint profunde dato-rim sentimentelor investite in ele. Membrii grupurilor primare dese-ori ~tiufoarte multe unul despre altul ~ifiecare are grija de bunasta-rea celuilalt.Pe de alta parte, ungrup secundareste de cele mai multe ori ungrup cu durata determinata ~imai mare, constituit pentru un scopsau 0 sarcina precisa, in care relatiile sint relativ impersonale. Aceste"relatii secundare" nu au foqa de coeziune a "relatiilor primare".Grupurile secundare tind sa fie asocieri cu obiecte precise, cu putineefecte de lunga duraHiasupra indivizilor care Ie compun. Investitiaafectiva in grupurile secundare este, in general, mica, iar interactiu-nea intre membrii tinde sa se concentreze mai degrabii asupra ac-tivitatilor care au dus la formarea grupului dedt asupra nevoilor,dorintelor ~ipreocuparilor membrilor individuali. Deseori, membriigrupurilor secundare au putine cuno~tinte unul despre altuI.Unele grupuri secundare de munca, in care oamenii sint impre-una pentru perioade indelungate, pot dobindi caracteristicile unuigrup primar. Membrii ar putea sa-~i faca marturisiri unul altuia,ar putea lua masa impreuna, ar putea aranja activitati comune inafara muncii ~iar putea aranja intilniri intre familii. Diferenta hota-ritoare intre grupurile primare ~i secundare consta in masura incare membrii au 0 investitie afectiva in grup ~i unul in altul, augrija unul de altul ~imentin intre ei relatii sincere ~ide lunga duram.88Grupurile interne ~i grupurile externeGrupurile pot, de asemenea, fi impaqite in grupuri interne ~iexterne. Ungrup intern este un grup in care membrii au un senti-ment. de identitate ~i loialitate. Acest tip de grup se deosebe~te degrupul extern prin aceea ca persoana nici nu face parte din el, nicinu are vreun sentiment de loialitate. Deseori, oamenii manifesta 0oarecare opozitie ~iostilitate fata de grupurile externe. "Noi" sintemmembri ai grupului intern, "ei" sint membri ai grupului extern.Ostilitatea dintre grupurile interne ~igrupurile externe serve~tela definirea granitelor intre grupuri.Aceste granite pot fi geografice, cum sint cele care delimiteazacartierele (~i "bandele" lor proprii). Grupurile pot fi ~i culturale,cum este ostilitfltea intre "autohtoni" ~i "imigranti".Grupurile jhterne ~igrupurile externe au putine contacte unelecu altele. Deseori, ele ~tiu putine lucruri unele despre altele, iarostilitatea lor reciproca in general se bazeaza pe stereotipuri. Acesteidei, ~icontactul sporadic intre cele doua grupuri, deseori intarescindiferenta sau antagonismul deschis intre grupurile interne ~igrupurile externe.Grupurile de referintaOamenii nu fac totdeauna parte din grupuri care sint importantepentru ei sau care ii influenteaza. Aceste grupuri, numite grupuride referinfii, sint folosite de oameni pentru a-~i exprima, compara~ievalua propriul comportament.Trei functii ale grupurilor de referinta Grupurile de re-ferinta indeplinesc trei functii. Ele indeplinesc 0 functie normativiidnd defmesc forme adecvate de comportament. Un grup de referintiipoate, de asemenea, sa indeplineasca 0 functie comparativii, prinasigurarea fie a unui model pentru a fi imitat, fie a unui standarddupa care sa fie judecata corectitudinea unei persoane. Grupurilede referinta pot, de asemenea, indeplini 0 functie de public, prinevaluarea acceptabilitatii comportamentului unei persoane.Unele grupuri de referinta pot indeplini mai multe dintre acestefunctii. Parintii, de pilda, in mod obi~nuit indeplinesc toate trei89
  • 46. functiile: ei i~i invatii copiii ce sa faca ~ice sa nu faca (functie nor-mati va); ei deseori servesc modele pentru ceea ce copiii vor sa fie~i sa faca (functie comparativa); ~i ei i~i arata aprobarea sau dez-aprobarea fata de comportamentul copiilor lor (functie de public).In mod similar, deseori prietenii indeplinesc mai multe functii dereferinta.Grupurile de referinta nu sint totdeauna grupuri in sensul so-ciologic al termenului. Conceptul de grup de referinta a fost folositpentru a descrie indivizi sau idei abstracte (de pilda, "libertate","egalitate"), care influenteaza modul in care ei gindesc despre eiin~i~i. Aceasta influenta poate fi negativa sau pozitiva; adica, eapoate ajuta oamenii sa stabileasca cum nu vor sa fie, precum ~icum vor sa fie. Pentru militantii anticomuni~ti, liberalii traditionaliconstituie un grup de referinta negativ, pe care ii considera preablinzi ~i"confuzi". Ei nu vor sa actioneze in felul in care actioneazaliberalii; dimpotrlva, deseori ei vor sa actioneze aproape exact invers.Cum se formeaza grupurileIntrarea intr-un grup poate fi absolut intimplatoare. Individulse na~te intr-o anumita familie sau frecventeaza 0 anumita ~coaliidin cartier. Totu~i, indivizii deseori se hotarasc sa intre in anumitegrupuri. Aceasta alegere pare sa fie calauzita de doi factori impor-tanti: apropierea ~iasemanarea.ApropiereaMasura in care apropierea, sau cadrul geografic imediat, influen-teaza implicarea unei persoane intr-un grup nu poate fi supraes-timata. Noi formam grupuri tovara~e~ti cu cei din jurul nostru.Noi intram in grupurile biserice~ti locale.Grupurile sint formate din indivizi care se influenteaza reciproc.Cu cit doi oameni sint mai apropiati din punct de vedere geografic,cu atit mai mult cre~te probabilitatea de a se vedea unul cu celalalt,de a-~i vorbi, de a se socializa. Pe scurt, apropierea fizica mare~teprobabilitatea interactiunii ~ia activitatilor in comun, care duc laformarea grupurilor sociale.90Festinger, Schachter ~iBack (1950) au studiat modelul de inter-actiune sociala in locuintele pentru studentii casatoriti de la Institutulde Tehnologie din Massachusetts. Ei au constatat ca apropierea inprietenie depindea de distantii; pentru cei care locuiau in vecinatate,probabilitatea de a se descrie unul pe celalalt drept prieteni apropiatiera mai mare decit pentru cei care locuiau mai departe, de~i peacela~ihol. De asemenea, prieteniile intre cei care locuiau in cladirilevecine erau mai apropiate decit cele intre indivizii care locuiau maideparte. Pe scurt, apropierea a dus la interactiune, ceea ce a jucatun rol in formarea grupuriJor de prietenie.AsemanareaCrearea grupurilor sociale nu depinde numai de apropierea fizicaa membrifor lor.Un alt factor cheie in formarea grupurilor este ase-manareiintre indivizi. De regula, oamenii prefera sa se asociezecu oameni ca ei in~i~i.Ei se simt mai confortabil in compania oame-nilor cu care au interese, idei ~ivalori in comun. De asemenea, eitind sa se asocieze cu altii care au caracteristici sociale asemana-toare, cum sint rasa, religia, etnia ~iclasa sau care se aseamana cavlrsta, nivel de inteligenta ~ialte caracteristici personale.Intr-un studiu clasic despre formarea legaturilor sociale, care afost in intregime confirmat de-a lungul anilor, Newcomb (1961) astudiat studentii din locuintele comune de la universitatea din Michi-gan. El demonstreaza in mod clar ca legaturile care s-au formatintre indivizii din studiul sau au rezultat in principal din interesele~ivalorile lor similare existente la inceputul asocierii lor. Asema-narea este, de asemenea, un factor important in alegerea unui par-tener pentru casatorie, cu care sa formezi grupul social numit familie(Belkin ~iGoodman, 1980).Norme/e grupuluiComportamentul grupului, ca intregul comportament social, esteconsiderabil influentat de normele operative din grup. La fel ca inlumea sociala, in general, activitatile in cadrul grupului nu au locla intimplare. Fiecare grup are 0 idee in privinta comportamentului91
  • 47. adecvat pentru membrii sai, iar aceste norme calauzesc interactiuneain grup.Formarea normelor grupuluiNormele apar printr-un proces gradat al interactiunii intre mem-brii grupului. Un individ actioneaza intr-un anume fel, iar altii con-firma caracterul adecvat sau neadecvat al comp011amentului orisugereaza (direct sau indirect) schimbarile dorite. Normele rezultadintr-un proces cumulativ al interactiunii in cadrul grupului.Studiul clasic al acestui proces a fost condus de Sherif (1966),care a folosit un test perceptual al mi~carii unei lumini. Cerindsubiectilor in studiu sa treaca de la 0 situatie, in care ~i-au exprimatparerile asupra mi~carilor luminii in timp ce erau singuri, la 0situatie care le-a impus sa faca cunoscute, in mod public, acestepareri unui grup de camazari, Sherif a reu~it sa exploreze formareareala a normei unui grup.Conformarea la normele grupuluiIntrudt, in general, oamenii obtin multe dintre satisfactiile vietiisociale de la grupuri, grupurile exercita 0 influenta considerabilaasupra comportamentului membrilor lor. In gener~l, grupurile sintmai putin tolerante fata de comportamentul care se abate de lanormele lor dedt societatea mai mare. In grupurile mici, presiuneapentru conformare este putemica.Studiul clasic al conformarii la presiunea unui grup a fost facutde Solomon Asch (1952). EI a studiat presiunea pentm conformareala opinii false in legatura cu lungimea liniilor imprimate pe 0 cartede joc. EI a constatat ca aproximativ 0 treime din subiecti a dat unraspuns (evident) incorect mai mult de jumatate din timp ("cei carecedeaza"). Ei au procedat a~a deoarece au perceput realmenteincorect situatia, nu au avut incredere in propria lor judecata saunu au vrut sa mearga impotriva parerilor altora exprimate in moddeschis. Presiunea pentm conformare la normele grupului privitoarela valori, atitudini ~i alte forme de comportament social poate fichiar mai mare. Studiul de mai tirziu (e.g., Middlebrook, 1974)arata ca Asch e posibil chiar sa fi subestimat tendinta oamenilor dea se conforma normelor grupului.92Structura grupuluiGrupurile nu sint adunari intimplatoare de indivizi care fac ace-la~i1ucru. Fiecare grup are 0 organizare, 0 structura a sa.Statute ~i roluriNicaieri, conceptele de statut ~i de rol nu sint mai importantededt in studiul grupurilor sociale. Deseori, membrii unui grup aupozitii diferite in grup (statute sociale) ~itrebuie sa se angajeze (~i,intr-adevar, se angajeaza) in diferite activitati (valori). Spre deose-bire de copii, mama (statut social) in familie (grup) trebuie sa seangajeze (~i, intr-adevar se angajeaza) in diferite feluri de compor-tament. Spre deosebire de secretarul registrator al unui club social,administratorul are responsabilitati diferite.Pe scurt, grupurile cons tau din statute care se impletesc cu ro-lurile lor corespunzatoare. Statutele diferite servesc diverse aspecteale scopurilor generale ale grupului.lerarhiile statutuluiGrupurile constau din statute care se impletesc, dar nu este ne-cesar ca aceste statute sa fie egale. Unele statute pot fi consideratemai importante dedt altele pentru functionarea grupului. Drepturmare, cele mai multe grupuri au 0 "ierarhie a statutelor" in careunor statute Ii se acorda mai multa putere ~i respect dedt altora.De pilda, multe grupuri au un ~efsuprem (pre~edinte sau alt titlu)care are mai ~ulta putere sa stabileasca activitatile grupului dedtaJti membri. In acest caz, ierarhia este definita prin pozitiile statu-tului (pre~edintele opus membrilor de rind) ~inu prin caracteristicilepersonale ale membrilor.Totu~i, in unele grupuri, diferentele in materie de putere ~i in-fluenta nu sint legate de pozitia unei persoane in structura statutelorformale ale grupului. Unor oameni li se acorda mai mult respect ~imai multa influentii dedt altora pentru ceea ce sint sau pentru ceeace fac. Strodtbeck, James ~iHawkins (1957), de pilda, au constatatca, la inceputul deliberarilor unui juriu simulat, conducerea a fostacordata oamenilor in functie de statutullor in lumea exterioaraacestui experiment ~iin functie de prime Ie impresii pe care Ie-au93
  • 48. mcut. Ulterior, un al treilea element cheie a devenit mai important:calitatea activitatii oamenilor in rolul de jurati.Studiile ulterioare (e.g., Berger ~i colab., 1972) sugereaza cainsu~irile exteme ale statutului pe care 0 persoana Ie aduce intr-ungrup nu se diminueaza in timp, ci continua ~a influenteze loculacelei persoane in ierarhia statutului grupului. Insu~irile ~iactiunilepersonale contribuie la dezvoltarea puterii distinctive ~ia influenteiin grupurile sociale ~i,astfel, la formarea ierarhiilor care afecteazafunctionarea grupului.Granitele,Grupurile au granite care ii delimiteaza pe membri de nemembri.Aceste granite servesc la intensificarea interactiunii membrilor ~ila promovarea identitatii. Structura fixata a grupului stabile~te aces-te granite.Procesele grupuluiDeopotriva de important ca granitele ~iierarhiile statutului esteinteractiunea grupului. Exista trei procese centrale ale interactiuniigrupului: comunicarea, conflictul ~icoeziunea.ComunicareaComunicarea este, probabil, activitatea centrala a celor maimulte grupuri. Membrii se informeaza unul pe altul, se lini~tescunul pe altul, striga unulla altul, se corecteaza unul pe altul. Pescurt, ei comunica informatii, sentimente ~iatitudini.Comunicarea intre membrii grupului nu se produce la intimplare.o serie de studii s-au concentrat asupra naturii comunicarii in cadrulgrupurilor. Bales ~i colegii sai (1951) constata ca modelul decomunicare este legat de statutul unei persoane in grup. Mai exact,Crosbie (1975) arata cum comunicarea in cadrul unui grup (mai alesin cadrul unui grup stabil) tinde sa aiM loc intre persoane egale castatut sau de la 0 persoana cu statut superior la una cu statut inferior.Homans (1950) demonstreaza ca natura activitiit~lor unui grupcontribuie la modelele de comunicare intre membri. In situatii care94implica rezolvarea unor sarcini, comunicarile sint, in principal,intre membrii cu statut superior ~i inferior; in situatiile sociale ~irecreative, comunicarea e mai probabil sa aiba loc intre persoanecu acela~i statut.ConflictulComunicarea ~i interactiunea membrilor nu este intotdeaunau~oara ~iplacutii. Uneori membrii grupului se gasesc in conflict.Studiind conflictul in familie, un grup mic, Letha ~iJohn Scanzoni(1976) disting trei forme diferite pe care conflictele Ie pot lua. Untip de conflict poate fi eel cu rezultat zero sau cu motiv mixt. Intr-unconflict cu rezultat zero, 0 persoana fie ci~tiga ceva, fie pierdetotul. Intr-un conflict cu motiv mixt, nici una din cele doua persoanenu vrea sa ci~tige sau sa piarda tot.Un alt fel de conflict este eel bazat pe personalitate sausitualio-nal. Conflictele bazate pe personalitate sint provocate de diferentelepersonale dintre indivizii implicati; conflictele situationale sint pro-vocate de contextul social in care se afla oamenii (cum ar fi incer-carea de impiirtire a unor resurse rare, cum sint banii).In final, co~flictul poate fi fundamental sau nefundamental.Conflictul fundamental se produce in legatura cu normele funda-mentale ale situatiei, in timp ce conflictul nefundamental implicaaplicarea normelor acceptate la 0 situatie specifica. Discutia unuigrup cu privire la alegerea echipei pe care sa 0 provoace la un mecide base-ball ar fi 0 forma de conflict nefundamental; a discutadaca ei ar trebui sa fie inclu~i in intrecerile atletice ar reflecta unconflict mai fundamental.In general, conflictele cu motiv mixt, situationale ~inefundamen-tale se rezolva mai u~or,deoarece, deseori, este posibil sa se gaseascao forma de compromis. In formele alternative, se risca mult maimult: totul sau nimic, atribute apreciate ale personalitatii ~iaspectefundamentale ale grupului.Nu orice conflict este negativ (Coser, 1956, 1967). Conflictulpoate ajuta la clarificarea scopurilor grupului ~ia granitelor. Dacaeste tratat cum trebuie, el poate mari gradul de participare in grup~icoeziunea acestuia. Cheia functionarii pozitive a conflictului esteca el sa fie rezolvat conform normelor (adica, sa fie stabilite ~iacceptate reguli pentru rezolvarea lui).95
  • 49. IIIICoeziuneaCoeziunea, gradul in care membrii se simt legati unul de altul,este, de asemenea, 0 caracteristica importanta a grupului. Cu citun grup este mai legat, cu atit cre~te probabilitatea ca el va fi stabil~ica membrii se vor conforma normelor sale. Grupurile unite rezolvaproblemele mai bine. In general, deci, coeziunea pare a avea mareimportanta pentru grupuri. 0 posibila consecinta a coeziunii grupu-rilor este tendinta grupurilor unite de a fi mai putin tolerante fatade diferente ~ideosebiri de opinii.Probleme selectate in studiulgrupurilorEfectele marimiiMarimea unui grup influenteaza structura sa ~i interactiuneamembrilor. Cel mai mic grup, numit diada, consta din doi oameni~inecesita implicarea activa a fiecarui membru. Ca grupul sa con-tinue, fiecare trebuie sa tina seama de celalalt. In general, diadeleimplica relatii mai intense ~i sint mai putin stabile decit grupurilemal man.Adaugarea unci a treia persoane la 0 diada creeaza 0 triada. In-tr-o triada exista mai multe relatii posibile ~idiferite. De asemenea,exista posibilitatea unei coalitii a doi impotriva unuia, ceea ce pro-voaca 0 presiune asupra celei de-a treia persoane. Totu~i, dacaexista conflict intre doi membri, al treilea poate servi ca mediator~ipoate incerca sa mentina armonia grupului. Triada este, in gene-ral, mai stabiIa decit diada, dar totu~i mai putin stabila decit gru-purile mai mari.Cu cit grupul este mai mare, cu aut este mai larga gama relatiilorposibile intre membrii grupului. Totu~i, dincolo de 0 anumita ma-rime, apare 0 structura mai formala pentru a u~ura interactiuneamembrilor grupului. Cind un grup are mai mult de aproximativopt pina la zece membri, devine virtual imposibil ca membrii saconverseze direct unul cu celalalt. Este necesar un regulament pentrurezolvarea interactiunii ~iapare 0 forma a structurii statutelor. De96asemenea, in grupurile mai mari a vorbi cu altii deseori se trans-forma in a vorbi altora.~u exista 0 marime optima pentru toate grupurile. Grupurilemai mici tind sa fie mai personale, dar mai putin stabile. Marimeaoptima a unui grup depinde de natura ~iactivitatile grupului.ConducereaCele mai multe grupuri au un condueator, 0 persoana care dato-rita personalitatii, realizarilor sau pozitiei joaca un rol importantin influentarea activitatilor grupului. 0 considerabila munca decercetare despre conducere in grupurile mici a identificat doua tipuridiferite.Conducerea instrumentata descrie conducatorii care pun grupulin mi~care pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Conducatorulinstrumental este orientat spre obiective ~ise concentreaza asupraafacerii imediate. Conducerea expresiva implica crearea armoniei~ia solidaritatii in cadrul grupului. Conducatorul expresiv este pre-ocupat de morala grupului. Ambele feluri de conducere sint necesarepentru grupurile stabile ~i eu succese, de~i se pare ca doi indivizideosebiti tind sajoace aceste doua tipuri diferite de roluri de con-ducere intr-un grup (Bales ~iSlater, 1955). Aparent, conducatorulorientat spre obiectiv genereaza un grad de ostilitatc, prin imboldireagrupului sa se ocupe de responsabilitatile sale ~i, in timp, esteimprobabil sa fie considerat foarte placut."Stilurile" de conducere de asemenea variaza (White ~iLippitt,1953). Unii conducatori sint democrati ~iincearca sa obtina acordulmembrilor asupra actiunii grupului. Altii sint autoritari ~idau ordinea~teptindu-se ca acestea sa fie urmate. Un al treilea tip este condu-catorullaissez-faire1, care nu face nici un efort pentru a dirija sauorganiza activitatile grupului.Nu exista un singur stil de conducere eficient in toate situatiile,de~i se pare ca conducerea }aissez- faire este cea mai putin eficientain majoritatea situatiilor. In Statele Unite, cel putin, conducereademocrata pare a fi cea mai utila in mentinerea moralei grupului ~iin rezolvarea obiectivelor grupului. Totu~i, conducerea autoritarapare sa fie mai eficienta in situatii extreme, in care exista putinIDoctrinli de neamestec in treburile altora (n. tr.).97"
  • 50. timp pentru mecanisme de realizare a consensului, folosit de condu-catorii democrati.Luarea deciziilor in grupLuarea deciziilor intr-un grup se bazeaza pe interactiunea mem-brilor grupului. Deseori, grupurile presupun un grad de consenssau acord, inainte ca ele sa intreprinda 0 actiune.De asemenea, faptul ca grupurile sint compuse dintr-un numarde indivizi Ie face sa aiM la dispozitia lor 0 gama mai larga decuno~tinte ~imeserii decit este, in general, posibil pentru un singurindivid. Astfel de grupuri au resurse mai mari, la care sa apelezepentru a lua hotariri, decit au indivizii.Stoner (1961) a constatat ca deseori exista 0 mai mare probabi-litate ca indivizii in grupuri sa ia hotariri riscante decit indiviziicare actioneaza singuri. Aceasta "schimbare riscanta" a fost atri-buita unei "difuziuni a responsabilitatii"; indivizii intr-un grup potatribui responsabilitatea pentru 0 hotarire tuturor membrilor grupu-lui ~i, astfel, nici un singur individ nu poate fi facut raspunzatordaca hotarirea se dovede~te a fi gre~ita. Aceasta poate duce la deciziiindraznete, dar riscante, decizii pe care indivizii nu le-ar lua singuri.De asemenea, procesul de realizare a consensului grupului poatefrina persoanele care se opun sau poate irnpiedica discutarea conse-cintelor negative ale luarii deciziei respective de catre grup.Totu~i, daca un grup este foarte unit, presiunea la conformarepoate duce la decizii mai pu~increatoare (Callaway ~iEsser, 1984).Membrii grupului i~i pot cenzura propriile idei in a~a fel incit sareduca deosebirile din cadrul grupului, pierzind valoarea perspecti-velor ce pot contribui la rezolvarea unei probleme sau la luarea ma-surilor necesare. Acest tip de reactie a fost numit gindire de grup.ORGANIZATIlLE FORMALE,Societatea moderna este 0 societate de organizatii formale.Or-ganizatiile formale sint mari grupuri secundare, create in mod deli-berat pentru a indeplini un obiectiv precis sau 0 serie de obiective.98Ele sint concepute cu grija ~icontin 0 structura formala de statute,roluri ~i grupuri mai mid.Natura organizatiilorDe~i fiecare organizatie formala este unica (e.g., Divizia Vehicu-lelor cu Motor difera de 0 universitate publica), ele au anumiteasemanari. Aceste asemanari dezvaluie caracteristicile generale aletuturor organizatiilor formale.Planificarea §i ratiuneaPlanificarea rationala ~ichibzuita este una dintre caracteristicileorganizatiilor formale. In unele privinte, planificarea poate fi trasa-tura cea mai evident definitorie a organizatiilor. Planul organizatiilorformale comporta atentie la ratiune, un accent pe relatia intre mij-loace ~iscopuri. Structurile organizatorice sint create pentru a ajutaorganizatia sa-~i indeplineasca obiectivele. Planificarea rationalanecesita 0 intelegere clara a obiectivelor organizatiei, a tipurilor deactivitati ~ia structurilor organizatorice necesare pentru atingereaacestor obiective.Nu toate organizatiile tdiiesc la inaltimea idealului planifidiriirationale. Este posibil ca actorii organizatorici (persoanele careactioneaza potrivit statutului lor organizatoric) sa nu-~i indepli-neasca, pe baza unui ca1culrational al mijloacelor adecvate, scopuriclar stabilite.FormalizareaStructura formaHi a organizatiilor Ie deosebe~te de alte tipuride grupuri. In organizatii, relatiile intre activitati, precum ~iintreactorii organizatorici, sint foarte bine structurate. Exista 0 descriereprecisa a indatoririlor indivizilor ~ia responsabilitatilor departamen-telor. Deseori, aceste cerinte sint rezumate in documente scrise careservesc drept statut al organizatiei.99
  • 51. Birocratia•In organizatiile mati, varietatea departamentelor ~ia indatoririlortrebuie sa fie organizata ~i coordonata pentru eficienta maxima.Birocralia este structura administrativa formala, raspunzatoare deplanificarea, supravegherea ~icoordonarea muncii diferitelor seg-mente ale unei organizatii. Dupa parerea lui Weber (1978; initial,1921) exista mai multe caracteristici importante ale birocratiei,fiecare fiind descrisa pe scurt maijos.Specializarea ~i diviziunea munciiCa 0 organizatie sa functioneze bine, fiecare membru al ei areun ansamblu specializat de indatoriri. Aceastadiviziune a mundi,sau persoanele care i~iduc la indeplinire sarcinile atribuite, face caoamenii sa-~i dezvolte cuno~tinte speciale in meseriile lor ~iorgani-zatia sa functioneze cu maxima eficienta.lerarhiaDepartamentele mtr-o birocratie nu numai ca au indatoririle lorprecise, dar sint ~iorganizate intr-o ierarhiein care fiecare departa-ment este supravegheat de un departament superior in nivelul au-toritatii. In organizatiile foarte mari, aceasta ierarhie are formaunei piramide in care autoritatea mai mare este acordata celorputinide la virf ~imai putin numarului mai mare de la nivelurile inferioare.Cei mai multi oameni i~idau seama de ierarhia din organizatiile lor.Reguli ~i regulamenteCele mai multe organizatii au un ansamblu, intocmit cu grija,~e reguli ~iregulamente care calauzesc comportamentul salariatilor.In cea mai mare parte, aceste reguli ~iregulamente sint in formascrisa ~i constituie baza multor decizii organizatorice. Regulile ~iregulamentele au scopul de a adauga un element de stabilitate ~ipredictibilitate actiunilor birocratiei.ImpersonalitateaBirocratii trebuie sa trateze pe fiecare "client" al organizatieica pe un "caz", nu ca pe un individ. Birocratul ar trebui sa fie100impersonal, luind masurile necesare pe baza regulilor ~ia regula-mentelor stabilite ale organizatiei sau pe baza precedentelor maidegraba dedt a sentimentelor personale. De asemenea, interactiuneacu uh client nu ar trebui sa fie bazata pe sentimente personale, cipe roluloficial al birocratului.Dosare ~i documente scrise, formaleActivitatile organizatorice trebuie sa fie comunicate ~iinregis-trate in forma scrisa ~ipastrate ca un document permanent pentrucalauzirea activitatii viitoare. Documentele scrise sint esentiale pen-tru memoria organizatorica a birocratiilor. Pllngerea tipica despre"birocratism" deriva din nevoia de documente scrise pentru toatetranzactiile. Aceste documente sint utile organizatiei, in ciuda fluc-tuatiei sau a absentei personalului.Competenta tehnica ~i avansarileAngajatii trebuie sa aiM competenta tehnica pentru a-~iindepliniindatoririle. Weber subliniaza ca aceasta este 0 ruptura categoricaeu trecutul, dnd meseriile depindeau in mare masura de relatiilepersonale ~ifamiliale, nu de priceperea tehnica. De~i relatiile incajoaca un rolin multe birocratii, aprecierea competentei tehnice adevenit mult mai importanta. Extinderea folosirii "examenelorpentru posturile de salariati" a urmarit asigurarea unor mecanismede evaluare a competentei tehnice.Datorita criteriilor competentei tehnice, a diviziunii muncii ~iastructurii ierarhice ale organizatiilor, angajatii pot anticipa avansa-rile in cadrul organizatiei. Vechimea m munca ~imeritul smt asociatecu avansarea; alti factori, cum sint familia ~irelatiile personale, nusint considerati a avea vreo legatura cu eficienta organizatorica ~icu succesul.Personalul administrativDeseori, organizatiile au grupuri specializate de angajati carenu au relatii directe cu scopurile explicite ale organizatiei, ci sintraspunzatoare de mersullini~tit al activitatii ei. De pilda, in timpce contabilii ~icalculatorii intr-o organizatie manufacturiera nu aunimic direct de a face cu fabricarea produsului specific, cineva101
  • 52. trebuie sa tina socoteala intrarii banilor In organizatie ~i a ie~iriilor din ea, ca sa se poata procura materii prime, sa se poata cumparaechipamentul necesar ~i sa se stabileasdi pretul pentru produsulfinit. In mod similar, administratia lntr-o universitate (e.g., pre~e-dintele, decanii) nu are un rol direct In predarea materiilor ~i Infunctiile de cercetare, dar ea lndepline~te sarcini manageriale, mrade care facultatii i-ar fi greu sa duca la bun sfir~itmdatoririle instruc-tiei ~icercetarii.Perspective alternativeWeber prezinta un punct de vedere extrem de rational ~iobiectival birocratiilor organizatiilor formale. El a fost primul care a recu-noscut ca modelul sau prezinta un tip ideal, un model "purificat"al unui concept cu care poate fi comparat un exemplu al lumiireale. Examinarea organizatiilor formale reale a dat na~tere altorpercePtii ale birocratiilor.Partea neformala a birocratiei,Cei mai multi oameni ~tiuca birocratiile nu functioneaza totdea-una In modul precis, formal ~iimpersonal descris mai sus. Formarelatiilor personale lntre membrii unei organizatii duce uneori lafolosirea altor canale ale autoritatii dedt cele formale. Clteodata,regulile slnt ocolite sau chiar lnca1cate. Cai neoficiale de actiunepot inlocui mecanismul formal existent. Dosarele nu sint niciodataintru totul complete.Structura formala a unei organizatii este doar 0 schita, un cadrugeneral, pentru organizarea activitatilor organizatiilor. In activitatilelor zilnice, membrii unei organizatii incearca sa fad acele lucruricare, dupa aprecierea lor, Ie va da posibilitatea sa-~i indeplineascaindatoririle; ~i multi cauta sa faca In modul cel mai u~or posibil.Uneori, aceste obiective Ie cer sa actioneze diferit fata de modulprescris In manualul organizatoric. Citeodata, prietenii ~i rudeleangajatilor folosesc relatiile personale, care sint greu de ignorat,pentru a cere servicii care, m mod obi~nuit, nu sint permise destructura formala. Pe scurt, oamenii se adapteaza la conditiile lor,102in ciuda nevoilor formale ale slujbei lor. Ei dau birocratiei 0 "fataumana".Citeva limitari ale birocratiei,Alaturi de 0 structura neformala, organizarea birocratica are ~idteva limitari importante, chiar disfunctii (adica consecinte nega-tive).Ineficienta Regulile ~i procedeele birocratice smt prevazutepentru cazul "tipic", iar eficienta depinde de aplicarea acestor regulila noile cazuri. Ori de dte ori exista un caz atipic sau neobi~nuit(e.g., un contribuabil al carui dosar a fost pierdut), nu se aplicaregulile obi~nuite ~ieficienta este, In general, redusa. Intrudt biro-cratii slnt obi~nuiti sa urmeze, In mod sistematic, procedee stabilite,deseori ei dezvolta 0 "incapacitate stiIata" de a rezolva, creator ~icu imaginatie, situatiile noi sau unice (Veblen, 1934). Uneori, inca-pacitatea deriva din structura ierarhica a birocratiilor. Salariatii Inpozitiile de nivel inferior pot ascunde gre~elile de superiorii lor,pentru a evita penalizari. Aceste "acoperiri" deseori fac birocratiamai putin eficienta, deoarece gre~elile slnt ascunse ~i ramlnnecorectate.inlocuirea scopurilor Cu timpul, oameuii din organizatiilebirocratice au tedinta de a uita scopurile initiale ale organizatiei. inschimb, ei l~i concentreaza eforturile asupra scopurilor personale,cum ar fi: dt mai putina munca, ajungerea devreme acasa ~iraml-nerea In slujbii. In g~neral, sociologii se refera la aceasta ca fiind"lnlocuirea scopurilor".Dezvoltarea birocratiei Birocratiile tind sa creasca ~isa-~imareasca lndatoririle (dezvoltarea birocratiei). Din ce In ce maimuite activitati slnt considerate importante de birocratie. Astazi,universitatile slnt considerate riispunzatoare nu numai de dezvoltareaintelectuala a studentilor, ci ~i de progresullor social ~i afectiv.De~i aceasta este, probabil, 0 dezvoltare oportuna a marimii univer-sitatilor, ea reclama personal ~ibuget suplimentar. Putine birocratiise reduc de la sine.Rigiditatea Birocratiile tind sa dezvolte 0 rigiditate rituala, 0preocupare pentru reguli ~iregulamente. Merton (1968), discutmddespre "personalitatea birocratica", ~i Whyte (1957), descriind103
  • 53. "omul organizatiei", sugereaza ca aceasta preocupare afecteazapersonalitatea birocratilor, inabu~ind creativitatea ~i imaginatia.o cercetare mai recenta (e.g., Kohn, 1978) contesta acest ciudatportret al birocratului, prezentind un punct de vedere pozitiv al an-gajatilor organizatiilor biwcratice.Oligarhia Birocratiile manifesta tendinta de a se transforma inoligarhii, sisteme in care cei multi sint condu~i de cei putini. Aceastaproblema este subliniata de Michels (1949; initial, 1911) in "Iegeade fier a oligarhiei", care afirma ca democratia ~imarile organizatiinu pot exista impreuna. Din necesitate, marile organizatii trebuiesa-~iconcentreze puterea in miinile dtorva. Ace~tiputini ~iputemiciraspund din ce in ce mai putin fata de cei inferiori lor in structuraorganizatoridi, 0 situatie care este incomparabila cu egalitatea de-mocratidi.Punctul de vedere allui Michels nu a ramas necontestat. Unnumar de savanti au aratat ca exista dispozitii legale care limiteazaputerea indivizilor pina sus pe scara organizatorica. Deseori, comi-tetele de conducere servesc ca frina a puterii functionarilor superiori.Forte1e concurente din cadrul unei organizatii deseori limiteazaputerea absoluta a celor care conduc. Alegerile periodice ale nmc-tionarilor publici superiori de asemenea servesc ca sa-i opreascasa exercite putere absoluta. Astfel, de~i ar putea exista 0 tendintade a se acumula puterea la virf, acea putere nu este nelimitata.Alte forme de organizatieOrganizatia descrisa de Weber este cea mai obi~nuita astazi.Totu~i, exista alte forme pe care Ie iau marile organizatii.Organizatiile japonezeDe la reconstructia sa dupa eel de-al doilea razboi mondial,Japonia a devenit 0 putere economica importanta. Unii au atribuitacest progres economic fenomenal modelului organizatoric specialal corporatiilor japoneze, care i~i are originea intr-o lunga traditiece acorda prioritate grupului fata de individ. In multe corporatiijaponeze, compania ~imuncitorii i~i iau angajamente pe viata unii104fata de altii. Corporatia i~iasuma indatoriri importante pentru buna-starea muncitorilor sai. Promovarea ~i cre~terile salariilor sint, ingeneral, bazate pe vechimea in munca, iar muncitorii anticipeazaca1~iyor petrece intreaga cariera in aceea~i firma.Uriitatea de responsabilitate in firmele japoneze nu este munci-torul individual, ci micul grup de munca. Randamentul grupului,nu al individului, este oentrul evaluarii. Indivizii dobindesc diferitedeprinderi ~i experienta in decursul anilor, fiind 0 parte dintr-unnumar al acestor mici grupuri de munca. Luarea hotaririlor estemai degraba colectiva dedt oligarhica; adica, hotaririle sint discutate~iaprobate la toate nivelurile in organizatie, nu doar transmise desus injos.Acest model de organizatie difera in mod evident de cel gasit deobicei in Statele Unite. In rnare parte, deosebirile in forma organi-zatorica deriva dintr-0 deosebire nmdamentala intre cultura traditio-nala a celor doua tari. Japonia a subliniat de mult timp importantagrupului fata de individ. Indivizii se considedi strins legati de grupurisociale importante, iar identitatea lor este lcgata de identitatea celordin acele grupuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, autonomiaindividuala a fost totdeauna pretuita. Americanii se considera eaavind identitate unica, identitate ce este intrudtva deosebita degrupurile in care funetioneaza.Japonezii se simt lini~titi datorita sigurantei garantate de relatiaintre individ ~i corporatie. Aceasta adauga un element rlvnit, destabilitate ~i coeziune in viata lor. Americanii prefera libertateaindrituita prin pastrarea muncii ~i a identitatii personale separate~iprin posibilitatea de a-~i schimba starea materiala, dnd cred casituatia 0 cere.Colectivismulonoua forma de organizatie a aparut in Statele Unite in ultimulsfert de veac, in mare masura avindu-~i originea in tulburarile socialedin anii ~aizeci. Aceste organizatii noi, care sint nebirocratice ~i,deseori, indud prevederea unor servicii sociale, considera ca oferao altemativa la mentalitatea "infiintarii" marilor organizatii formale(Rothschild-Witt, 1979).Aceste organizatii evita diviziunea stricta a muncii, care duce. la dezvoltarea specialitatilor inguste. Membrii sint incurajati sa105
  • 54. participe la 0 varietate de sarcini cerute de colectiv. Se pune accentulmai ales pe initiativa individualii ~ipe creativitate dedI pe regulile~iregulamentele strict preprogramate. Autoritatea este mai degrabiiimpfu1:itadecit atribuita ca rezultat al statutului ierarhic; in realitate,titlurile oficiale nu constituie baza pentru respect sau autoritate."Clientii" sint tratati mai mult ca indivizi decit precum cazuri saudosare. Activitatile acestor organizatii colectiviste au 0 caracteristidiumanista (centrata pe om) decit una birocratica.Aceasta forma de organizatie se potrive~te mai bine grupurilormici, intrucit marilor companii Ie lipse~te contactul personal, atitde necesar pentru functionarea organizatiei colectiviste. De aseme-nea, aceste organizatii petree mult timp cu realizarea consensuluipentru luarea deciziilor in grup ~i mai putin timp cu asigurareaefectiva a serviciilor. Se pare ca in societatea americana exista unloc pentru organizatia colectivista, care vrea sa asigure 0 gama deservicii sociale ~ipub lice intr-un mod intim. Aceste organizatii artrebui considerate ca alternative la marile birocratii, nu ca inlocui-toare a lor.Reforma organizatoricaUn numar de mari companii experimenteaza diverse fatete autale modelulu,i japonez, cit ~iale modelului colectivist, combinindmici gnpuri de munca intime cu autoritatea luarii deciziilor co-lective. In unele companii, muncitorii au un loc in comitetul deconducere, imparta~ind astfel 0 parte din responsabilitatea pentrupolitica generala corporativa. Planurile de impaqire a fondurilor~i alti stimulenti insufla muncitorilor un mai mare angajament ~iloialitate fata de companie. Aceste reforme sint in curs de desta~u-rare, dar pina acuIDnu constituie 0provocare semnificativa a formeitraditionale a organizatiei birocratice.ORGANIZATII ~I SOCIETATIOrganizatiile birocratice de mare amploare contribuie la liberta-tea umana, dar, in ace1a~itimp, 0 ~i reduc. Bazarea deciziilor ~iindeosebi a politicii publice pe ratiune ~iprecedent decit pe capriciul106personal mare~te libertatea umana ~iincuraj eaza justitia impaqialadecit favoritismul. Pe de alta parte, birocratiile acorda, in general,mai mare pondere trecutului (precedentului) ~iobiectivului (regulile~irtlgtJlamente1e generalizate) decit subtilitatilor unei situatii spe-cifice.ln societatea modema, organizatiile formale se dovedesc afi atit utile, cit ~i daunatoare spiritului uman. Dar, una peste alta,cei mai multi savanti imparta~esc punctul de vedere a lui Weber caorganizatia 1:lirocraticamare~te, in mod categoric, eficienta ~ipro-ductivitatea, iar de aceasta beneficiaza foarte multi oameni.Acest capitol a discutat despre diferitele tipuri de grupurisociale pe care Ie studiaza sociologii, grupuri primare ~i se-cundare, grupuri interne ~igrupuri externe, ~igrupuri de refe-rinfa. De asemenea, a analizat modul in care seformeaza gru-purile datorita apropierii indivizilm; a intereselor lor comune~i a ideilor. Au fost examinate normele grupurilor: cum sintformate ~i cum exercita presiune asupra membrilor grupuluipentru conformare. Aufost, de asemenea, explorate aspectelestructurii grupului: statutele, ierarhiile statutelor ~igranifele.Aufost descrise procesele grupurilor (comunicarea, conflictul~i coeziunea), efectele marimii ~i modelele de conducere alegrupurilor ~i luarea deciziilor grupurilor.A doua jumatate a capitolului s-a ocupat cu organizafiileformale. Au fost discutate caracteristicile lor, cum sint plan i-ficarea, rafiunea ~iformalizarea. Aufost analizate elementelebirocrafiei: specializarea, diviziunea muncii, ierarhia, regu/ile~irgulamentele, impersonalitatea in relafiile cu clienfii ~imen-finerea unor documente ~i dosare formale scrise. Au fost exa-minate citeva dintre limitarile birocrafiei: ineficienfa, fnlocuireascopurilor, dezvoltarea birocrafiilor, rigiditatea ~i tendinfelespre oligarhie. Au fost descrise alte forme de organizafii, inmod concret modelele japonez ~i cel colectivist.107
  • 55. 6SOC/ALIZAREA: CUMDEVEN/M FIINTA SaC/ALA,TOfi intram in lumea aceasta cafiinfe potenfial sociale. Sintememinamente slabi, dependenfi de alfii pentru nevoile biologic/?esenJiale. FUnfa umana matura, care cite§te aceste cuvinte astazi,este rezultatul unui proces social continuu de interacfiune ce i-adat posibilitatea sa-,yi dezvolte 0 identitate, un ansamblu de idei§i 0gama de deprinderi cepermit 0participare activa in societate.Acest proces important if numim socializare. in acest capitol vomexamina acest proces social delicat §i modul in care el transformaorganismul biologic, pe care il numim homo sapiens, intr-o fiinfasociala operativa, intr-un membru activ al societafii. Mai intU,ne vom concentra asupra contribufiilor mo,ytenirii biologice (" na-tura U) ale unei persoane §i ale mediului susfinator (" educafia ")la procesul de socializare.IMPORTANTA EXPERIENTEI SOCIALE, ,Natura $i educatiaTimp de aproape doua secole, savanjii au discutat dacaidentitatea noastra ~i/modul in care ne purtam sint determinate demo~tenirea noastra biologica sau de experienjele sociale. In modtipic, aceasta problema a fost pusa ca "natura versus educajie".108NaturaPe de 0 parte au fost instinctivi~tii, ca Mcdougall (1908), careau sustinut ca comportamentul uman este un rezultat al instinctelor,adica,,;modele de acjiune mnascute, fixe, programate genetic, caresint comune unei specii ~inu sint dependente de experienjele indivi-dului" (Goodman~iMarx, 1978:120). Pinain 1924 (Bernard, 1924)fusesera identificate peste zece mii de instincte ca fiind cauze alecomportamnentului social. Ele porneau de la instinctul "agresiv",care ducea la razboaie, pina la instinctul "asociativ", care a dus laconstituirea societajii insa~i.Curind a devenit clar ca instinctele au fosto explicajie nepotri-vita, din doua motive, pentro comportamentul uman. Primul, defiecare data dnd a fost identificaHi 0 forma de comportament, afost necesara "descoperirea" unui instinct pentro a 0 explica. Aldoilea, comportamentele considerate instinctive fie nuau fost gasitein unele societaji, fie s-a constatat ca erau reversul a ceea ce sea~teptase.Educatia,Punctul de vedere alternativ a fost ca comportamentul uman esteprodusul mediului social. Psihologul John B. Watson (1924), carea susjinut teoria determinista extrema a mediului, a afirmat ca ~om-portamentul uman ~iidentitatea pot fi mode1ate in orice fel dorit.In esenja, Watson a zis ca, daca i s-ar da copii sanato~i ~i controltotal asupra mediului in care ace~tia traiesc, i-ar putea cre~te ~ieduca sa devina persoanele dorite de el. Pe scurt, mo~tenirea lorbiologica (natura) nu era relevanta, doar lumea sociala (educajia)Ie determina comportamentul.Natura-educatia,AsHizi exista url cons ens general ea atit natura, dt ~i educajiacontribuie la dezvoltarea persoanei. Realizarile recente in ~tiinjeleviejii precizeaza ca biologia joaca un rol important in dezvoltareaumana. Recent, biologii au izolat 0 gena care pare sa fie implicatain alcoolism. Totu~i, nu toji oamenii care au acea gena speciala109
  • 56. devin alcoolici; ~iasta in mare parte datoriHi contextului lor so.c;ial~iexperientei sociale.eei mai multi savanti in ~tiintele sociale, din zilele noastre, recu-nose contributiile ingemanate ale ereditatii ~iale mediului la for-marea identitatii ~ia comportamentului unei persoane. Dovezi dince in ce mai elocvente provin din studiile recente ale gemenilorunivitelini, demonstrind ca gemenii univitelini (gemeni cu 0 mo~te-nire genetica identica) nu au personalimti identice; niei nu manifesmcomportament social identic. Astfel, mo~tenirea genetica singuranu poate explica in mod adecvat comportamentul uman. Totu~i,gemenii univitelini deseori seamana mai mult decit gemenii bivitelini(gemenii care imparta~esc doar 0 parte din mo~tenirea genetic a) ~iseamana mult mai mult decit fratii care nu sint gemeni. Evident,a~adar, factorii genetici mo~tenitijoaca un rol in dezvoltarea umana.Adevarata explozie a cuno~tintelor in domeniul biologiei, indeosebiin genetic a, va arata din ce in ce mai mult modurile in care natura~ieducatia se intersecteaza, ca sa ne fad tipurite de persoane caresintem.Efectele izolarii in copilarieomodalitate de a explora contributia contextului socialla dez-voltarea unei persoane consta in studierea acelor indivizi al carorcontact social in timpul copilariei a fost inexistent sau sever limitat.Copiii salbaticiDin dnd in dnd, apar informatii despre copiii crescuti in salba-ticie de catre animale. De~i multe dintre aceste informatii deseorinu inspira incredere, au fost dteva cazuri (e.g., Singh ~i Zingg,1942; Malson, 1972; Lane, 1976) care, intr-o anumita masura,s-au bazat pe adevar. In toate aceste cazuri, copiii abia au fostrecunoscuti ca fiind fiinte umane. Ei nu puteau vorbi, umblau inpatru labe sau adu~i de spate, reactionau fata de oameni cu teamasau ostilitate ~ii~imincau hrana sfi~iind-o, cum 0 maninca animalelesalbatice.Autorii informatiile despre ace~ti copii deseori nu au fost savantiin domeniul ~tiintelor sociale; mai mult, nu ~tim ce fel de viata au110avut ace~ti copii inainte de a fi abandonati sau pierduti in paduri.Oricum, aceste informatii sugereaza citeva dintre efectele lipsei decon~act uman semnificativ asupra socializarii copiilor.Copiii cresculi in izolareAu fost trei cazuri celebre de copii care au fost crescuti intr-orelativa izolare de contactul social uman. Doi dintre copii, Anna ~iIsabelle, au fost prezentati de Kingsley Davis (1940, 1947, 1948).Ambele fete s-au nascut intr-o familie ~iau fost tinute in izolare debunicii dupa mama, de~i Isabelle a fost izolata impreuna cu mamasa, care era surdo-muta. Ambele fete aveau in jur de ~ase ani cindau fost descoperite. Ele nu puteau vorbi, nu puteau umbla sau nuse puteau ingriji. Erau apatice ~iabsolut indiferente fata de mediulinconjurator. Anna a murit de hepatita dupa patru ani, mra sa fiinvatat mai mult de citeva cuvinte ~iexpresii, dteva aspecte rudi-mentare ale grijii de sine ~icum sa urmeze indicatii simple. Isabelle,care a fost tratata de 0 echipa de medici ~ipsihologi, a dus-o muhmai bine. Dupa aproximativ doi ani de munca intensa ea a ajuns,aparent, la un nivel de dezvoltare normal ~i a reu~it sa mearga la~coala. Nu este clar daca rezultatele mai bune ale lui Isabelle s-audatorat unei mo~teniri biologice mai bune, izolarii sale in companiamamei sale surdo-mute sau atentiei deosebite de care s-a bucuratdupa ce a fost gasita. Un al treilea copit, Genie (Curtiss, 1977;Pines, 1981), a imparta~it citeva din experientele luiAnne ~iIsabelle. Genie a fost izolata la virsta de doi ani ~ia fost gasita dndavea treisprezece ani. Conditia ei initiala a fost similara cu cea a luiAnne ~i Isabelle, ~i a primit ingrijiri similare cu cele acordate luiIsabelle. De~i ea a mcut oarecari progrese, nu s-a dezvoltat pina lanivelul altor copii de virsta ei, cum s-a dezvoltat, aparent, Isabelle.Toate trei cazurile demonstreaza importanta contactului umanin dezvoltarea acelor caracteristici pe care Ie definim ca fiind nor-male la fiintele umane. Mai mult, studii despre copiii din orfelinate~i institutii similare (e.g., Spitz, 1945; Dennis, 1960, 1973; Yar-row, 1963; Bowlby 1969; Rutter, 1974) au aratat ca ace~tia sintinapoiati din punct de vedere fizic, social ~iafectiv, in comparatiecu copiii crescuti acasa. Aceste deficiente tindeau sa persiste chiardupa ce copiii paraseau aceste institutii.111
  • 57. Aceste studii par sa arate ca dezvoltarea umana "normala" re-dama grija umana ~icontact uman, ocazia de a vedea ~iinvata dela altii, ~i contactul fizic, apropierea de alte fiinte umane.PERSPECTIVE TEORETICEProcesul de socializare a fost studiat dintr-o varietate de punctede vedere. Trei perspective distincte se evidentiaza ca modalitatideosebit de interesante ~idetaliate de examinare a socializarii: psih-analiza, teoria cognitiva ~iinteractiunea simbolica. Urmeaza 0 scur-ta introducere la fiecare mod de abordare.Psihanaliza: Sigmund FreudSigmund Freud (1856-1939), savant cercetator ~imedic, a dez-voltat psihanaliza ca 0 modalitate de a explora continutul ~imecanis-mele viepi mentale umane. Pregatirea sa I-aracut sa aprecieze impor-tanta factorilor biologici (natura) ~ia experientei sociale (educatia)pentru dezvoltarea ~imentinerea personalWitii umane.NecesitcUile umane fundamentale,Freud credea ca exista necesitati umane universale sau impulsuricare ajuta la ghidarea ~imodelarea comportamentului uman. Unuleste eros, "instinctul vietii", care, credea Freud, explica nevoia oa-menilor de a stabili legaturi intre ei ~ide a-~imanifesta afectiunea.Celalalt este thanatos, "instinctul mortii". Freud a considerat acestimpuls baza inc1inatiei noastre agresive. Aceste doua impulsuri seafla deseori in opozitie, iar drama vietii umane este 0 consecinta aacestui conflict.StructiJra personalihltiiIn opinia lui F~eud,personalitatea este compusa din trei clemente:id-ul (sinele), supraeul ~ieui. Cele trei au radacini ~ifunctii sepa-rate, dar interactiunea lor este substanta vietii mentale.--112Id-ul este magazia cu impulsurile noastre biologice universale,care deseori cer satisfacerea imediata. Id-ul este, in mare masura,incon~tient ~iopereaza pe baza "principiului placerii": el vrea ceeace vrea£ind vrea. Din perspectiva psihanalitica, sugarul este esen-tialmente un id; el este un manunchi de nevoi biologice care cersatisfacere imediata. Aceste nevoi nu sint totdeauna onorate, dincauza exigentelor existentei sociale ~ia naturii realitatii.Id-ul este reprezentat in personalitate prin supraeu, care estesimilar cu ceea ce numim con~tiinta. Initial, el este format din pre-scriptiile ~iprohibitiile impuse copilului de parinti. Pe masura cecopilul cre~te ~iface cuno~tinta cu un cerc din ce in ce mai mare deinfluente sociale, contributiile la supraeu se maresc.Id-ul ~isupraeul se aseamana in multe privinte. Id-ul ~isupraeulsint exigente, relativ inflexibile ~i, deseori, lipsite de contact curealitatea. Deseori, sint in opozitie. Id-ul vrea ceva, iar supraeul 11constringe din cauza normelor sociale. Sarcina de a media acestconflict revine celui de-al treilea element al personalitatii, eul.Eul este acea parte a personalitatii care este in contact cu reali-tatea. El mediaza intre pretentiile deseori nerealiste ale id-ului ~icerintele uneori restrictive ale supraeului; de asemenea, el incearcasa Ie adapteze pe amindoua la realitatea sociaIa.In esenta, personalitatea contine in ea (id-ul ~i,respectiv, supra-eul) acela~i conflict, discutat mai inainte, care exista intre individ~isocietate ~iintre natura ~ieducatie.Dezvoltarea personalitatiiPersonalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succe-sive, universale, cu substrat biologic ~ilegate de virsta, pe care FreudIe-a numit "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale". Stadiile sint deter-minate de fixarea ("cathexis") libidoului, care este energia sexualaderivata din instinctul vietii, pe diferite parti ale corpului. Acestcathexis sensibilizeaza zona respectiva, rac1nd-o deosebit de placutala atingere, stimulare sau manipulare; zona aceea devine, deci,centrul de interes.Primul stadiu, care se manifesta in timpul primului an de viata,estestadiul oral, in care sugarul cauta placere prin activitati orale,cum este suptul ~imu~catui.113
  • 58. ""IIIStadiul al doilea, care se manifesta in timpul celui de-al doileaan, este stadiul anal. In aceasta perioada, problema principala estecontrolul intestinelor ~ial vezicii urinare.Stadiul falic se intinde de la virsta de trei ani pina la cinci ani ~ieste perioada con~tientizarii sexuale initiale. Aceasta este perioadaconflictului oedipal, numit dupa Oedip, figura legendara care ~i-aucis tatal ~is-a casatorit cu mama sa. In teoria psihanalitica, acestconflict se refera la tendinta copilului de a forma un ata~amentafectiv putemic, cu implicatii sexuale, fata de parintele de sex opus~ide a dezvolta 0 rivalitate ostila fata de parintele de acela~i sex.Acest conflict este rezolvat prin renuntarea la ata~amentul putemical copilului fata de parintele de sex opus ~iidentificarea cu parintelede acela~i sex. Aceasta renuntare a fost totdeauna mai pronuntatala baieti dedt la fete, in operele lui Freud. 0 consecinta a acesteirezolvan este invatarea rolului genului specific, 0problema discutatain Cap. 12.Instadiullatentei, de la aproximativ cinci ani pina la pubertate,sexualitatea scade in importanta. Concentrarea este pe dezvoltareafizica ~ipe deprinderile intelectuale.Stadiul genitalrezulta dintr-o revenire la viata a energiei s~exuale,probabil datorita schimbarilor hormonale ale pubertatii. In con-trast cu stadiul falic anterior, scena este acum pregatita pentru 0sexualitate mai matura, implicind imparta~irea placerii sexuale cualtcineva.Aceste faze de dezvoltare sint considerate mo~tenire biologicauniversala a speciei umane. Totu~i,raspunsulla libidoul care stirne~-te pofte este, de asemenea, important pentru dezvoltarea personalita-tii. Astfel, pentru Freud, personalitatea depinde de interactiuneacaracteristicilor noastre biologice ~ide experienta sociala, de~i elnu a pus deosebit de mult accent pe factorii biologiei.Impletirea na.turii ~ia educatiei este, de asemenea, 0 caracteris-tica a teoriilor lui Erik Erikson, un psihanalistcare a dezvoltat multedin ideile originale ale lui Freud. Erikson a incorporat ansamblulde cuno~tinte sociologice ~iantropologice. El a introdus in stadiiledezvoltarii psihosexuale ale lui Freud 0 mai mare con~tiinta a con-textului social ~i 0 explicare a lui, redefinind procesul ca unul dedezvoltare psiho sociala. De asemenea, Erikson s-a concentratasupra socializarii ca un proces continuu pe parcursul vietii ~iadescris stadii suplimentare ale dezvoltarii adulte.114Teoria cognitiva: Jean PiagetIn timp ce Freud s-a concentrat aproape exclusiv pe aspecteleafective ale socializarii, Jean Piaget (1896-1980) ~i-a indreptatatentia spre zona dezvoltarii cognitive. De~iel ~iFreud s-au deosebitin privinta aspectelor accentuate, ei au imparta~it punctul de vedereca procesul de dezvoltare continua printr-o serie de stadii universalecare i~i au radacinile in biologie ..La inceput, Piaget a studiat dezvoltarea cognitiva, observindu-~icu grija proprii sai copii. El a ajuns la concluzia ca procesul dedezvoltare se desfii~oara in patru stadii.Stadiul senzorial-motorPrimul stadiu; stadiul senzorial-motor, se manifesta in primulan ~ijumatate de viata. Pe parcursul acestei perioade, copiii invataprin simturi, in special prin contactul fizic cu lumea. Ei imping,inghiontesc, ating, lovesc cu piciorul ~imu~ca obiecte dinjurullor.In aceasta perioada, copiii nu pot folosi simboluri sau nu se potangaja in gindire superioara. Lumea lor este experienta fizica directaa mediului inconjurator.Stadiul preoperationalCel de-al doilea stadiu, stadiul preoperational dureaza de lavirsta de aproximativ optsprezece luni pina la ~apte ani. Acumincepe sa se dezvolte, rapid, capacitatea de a folosi simboluri (in-deosebi limbajul). Copiii incep sa inteleaga, cel putin intr-un modrudimentar, lucruri pe care nu Ie vad sau nu Ie ating. Ei pot, din cein ce mai mult, face deosebirea intre realitate ~ifantezie. Totu~i, eiau 0 perspectiva egocentrica a lumii; Ii se pare greu sa vadii dinperspectiva altuia. A intelege ca un prieten plinge pentru ca copilulrefuza sa-i dea ~ilui 0jucarie este, pur ~isimplu, imposibil; desigurin prima parte a acestui stadiu.Stadiul operational concretUrmatoarea dezvoltare importanta se produce instadiul opera-tional concret, intre virstele de ~apte ~iunsprezece ani: capacitatea115
  • 59. de a folosi logica ~i de a aprecia perspective alternative. Logicapermite copiilor sa inteleaga natura cauzei ~i a efectului. Totu~i,gindirea lor inca tinde sa ramina legata mai degraba de obiecteconcrete, identificabile ~ide evenimente decit de idei abstracte. Deasemenea, ei incep sa inteleaga perspectiva altora ~isa vada posibi-litatea existentei punctelor de vedere alternative: acesta este un im-portant pas inainte in dezvoltarea sociala.Stadiul operational formalAl patrulea ~iultimul stadiu Piaget I-a numitstadiul operationalformal, care incepe cam la virsta de doisprezece ani. Copiii (pescurt trebuie numiti adolescenti) incep sa gindeasca abstract. Nunumai ell pot concepe posibilitatea puncteIor de vedere alternative,ci i~ipot realmente imagina care sint acele puncte de vedere. Aceastacapacitate de a gindi abstract Ie ingaduie sa depa~easca limitariletimpului ~ispatiului. Ei pot sa vizualizeze cu exactitate un viitor ~ilocuri pe care nu Ie-au vazut.Piaget a crezut ca virstele exacte la care copiii trec prin acestestadii variaza de la copilla copil ~ichiar de la societate la societate.Totu~i, el a insistat ca succesiunea stadiilor i~i are radacinile inmo~tenirea noastra biologica ~ieste universala ~ineschimbatoare.CerceUiriulterioare (e.g., Kohlberg, 1969) au folosit 0 metoda "cog-nitiv-evolutiva", asemanatoare cu a lui Piaget, pentru a studia stadii-Ie dezvoltarii morale. Recent, feministele (e.g., Gilligan, 1982) aucriticat aceasta perspectiva, sustinind ca ea pastreaza cu sfintenieun punct de vedere categoric masculin cu privire la moralitate ~idezvoltarea morala (~i,implicit, la dezvoltarea cognitiva).Interactiunea simbolica:•George Herbert MeadDatoriili capacitatii sale de a sintetiza punctele de vedere ale al-tora ~ide a Ie organiza intr-un cadru teoretic relativ coerent, GeorgeHerbert Mead (1863 -1931) este considerat fondatorul ~colii degindire numite interactiunea simbo/idi. Mead a fost un filozof socialcare a avut acela~i punct de vedere cu psihologul John B. Watson,116respectiv ca mediul inconjurator este un element hotaritor in actiuneaumana. Initial, Mead ~i-a numit metoda "behaviorism social". To-tu~i, spre deosebire de Watson, Mead a acordat 0 pondere conside-rabija intelegerii proceselor cognitive care duc la comportamentulvizibiL,Mead a explorat dezvoltarea ~iorganizarea sinelui. L-a interesatrolul acestuia in polaritati ca libertate ~icontrol, schimbare ~istabi-litate, creativitate ~i confort. Sinele a devenit trasatura centrala amodului de abordare simbolic interactionist al socializarii.Dezvoltarea sineluiSineIe se dezvolta din experienta sociala datorita capacitatii indi-vidului de a-~i vedea actiunile din perspectiva altora. Acest lucrueste po sibil datoriUi limbajului (un sistem de simboluri semnifica-tive; vezi Cap. 3), care ne permite sa fim aut obiect, cit ~isubiect inaceIa~i timp. In timp ce vorbim cu altii, auzim ce zicem, la fel cumne aud ei; ~iputem reactiona la acele afirmatii la fel cum reactio-neaza altii. In acele situatii, noi sintem atit subiectul (persoanacare "aqioneaza"), cit ~i obiectul actiunii (una dintre persoanelecare "receptioneaza"). In esenta, Mead a sustinut ca noi dezvoWimun sine prin "luarea rolului celuilalt" ~i prin reflectarea asupranoastra ca obiecte. Aceasta parere despre sinepune accentul prin-cipal pe contextul social in raport cu biologia.In contrast cu Freud ~i Piaget, Mead nu a vazut acest procesproducindu-se printr-o serie de stadii legate de virsta. Mai degraba,el a vazut sine1e devenind din ce in ce mai complex ca rezultat alunui cere, ce se extinde mereu, al experientei sociale. Totu~i, el arncut deosebirea intre dezvoltarea care are loc inainte ~i dupa fo-losirea efectiva a limbajului.Perioada preverbalaIn perioada "preverbala", copiii, a carat interaqiune cu altiieste rudimentara, nu fac distinctie intre ceea ce este sine ~iceea cenu este sine. Treptat, prin interactiunea altora, care aplica etichetecopilului ~imediului inconjurator, copiii mici ajung sa faca aceastadistinctie. Comunicarea, de asemenea, depinde de altii "care inter-117I•.. ~ ~_ •••••• ~~~
  • 60. preteaza" (de fapt, atribuie sensuri) actiunile copilului mic ~i Ieeticheteaza cu ajutorul simbolurilor verbale.Perioada verbalaPe masura ce copiii i~i dezvolta capacitatea de a intelege ~i afolosi comunicarea simbolica (limbajul ~i gesturi1e), ei intra maiactiv in propria lor dezvoltare. In aceasta "perioada verbaHi", facul-tatile cognitive ale copiilor se dezvolUi din ce in ce mai mult prininteractiunea sociala.Joaca Mead a numit prima forma a acestei interactiunijoaca.Prinjoaca, copiii invata sa ia rolul altuia, de~i intr-un mod relativsimplu. Ei pot juca rolul unei marne care ofera un biberon unuibebelu~, apoi trec la rolul bebelu~ului ~iaccepta biberonul. In acestfel, copiii invata ca exista diferite roluri sociale, fiecare avind 0perspectiva diferita.Jocul organizatMead a numit pasul unnator jocul organizat.In timpul acestui stadiu, copiii dezvolta facultatea de a intelegelegiltura intre roluri multiple ~i de a considera rolurile pe care Iejoadi drept parte a unui sistem de roluri. Lui Mead i-a placut safoloseasca exempluljocului de base-ball, care Ii invata pe copii capozitia pe care 0 au injoc este legati:ide alte pozitii pe teren; ~ipentrua-~i face datoria in pozitia ce 0 au trebuie sa cunoasca ~icelelaltepozitii.In timp ce i~i dezvolta aceasta capacitate, copiii invata sa iarolul multor altora ~isa reflecteze la propriile lor actiuni din perspec-tiva acestui rol. Aceasta perspectiva reflectata a propriului com-portament al copiluluijoaca un rol important in dezvoltarea sineluisocial.Celalalt generalizat Mead a sugerat ca intr-un stadiu ulte-rior al dezvoltarii, copiii reu~esc sa se priveasca pe ei in~i~inu numaidin pozitia avantajoasa unei alte persoane sau rol, ci, de asemena,din perspectiva "comunitatii" ca un intreg. Ca 0 consecinta, ei reu-~esc sa mteleaga "regulile" care guverneaza actiunile lor ~iactiunilealtor participanti, fie ca ,Jocul" este base-ball, fie ca este viatainsa~i. In cazuljocurilor copiilor, actiunile sint guvernate de regulispecifice. In jocul vietii, regulile sint ceea ce sociologii numescnorme ~ivalori (vezi Cap. 3).118Mead a numit aceasta perspectiva rolul ce/uilalt generalizat.Acesta ne elibereaza de influenta altora ~ine determina sa facemceea ce vedem noi ca este bine ~icorect, mai degraba dedt ceea cecrede ya este bine un parinte sau un alt individ. Acest rol ne asigurao oarecare stabilitate in comportament ~iun control social al com-portamentului, deoarece el este ghidat de standardele comunitatii.Natura sineluiCooley (1902) a scris despre "sinele oglinda", conceptia noastradespre noi in~ine, care i~i are originea in reactia noastra la ceea cecredem ca sint perceptiile altora despre noi. Aceasm imagine desprenoi in~ine confirma importanta luarii rolului celuilalt in formareasinelui social.Mead se gindea la "sine" ca fiind faze ce se influenteaza reciproc,numite "mine ~ieu". Mine este faza sociala a sinelui. El este ordineasociala care include valori, moravuri ~inorme, ordine ce promoveazastabilitatea, previziunea ~i controlul social. Eullucdnd in comuncu "mine" este faza noua, creatoare, greu previzibila a sinelui. Sineleeste, in esentii, un dialog intre "eu" ~i"mine". "Mine" este un produssocial, pe dnd "eu" are 0 relatie neclara cu experienta sociala.Sinele, a~adar, este cu adevarat un produs al interactiunii dintreindividul unic ~icontextul social. Fiecare dintre noi percepe ~iinter-preteaza diferit contextul social. De aici, realitatea sociala a uneipersoane nu poate sa fie aceea~i cu realitatea sociala a altei persoane."Eu" ~i "mine" explica sinele ca subiect ("eu") ~i ca obiect("mine"), ~ipentru importanta comuna a libertatii ("eu") ~ia contro-lului ("mine"), ~i a schimbarii ("eu"), ~i a stabilitatii ("mine").FACTORII DE SOCIALIZARESocializarea este un proces co~plex care presupune multi in-divizi, grupuri ~i.institutii sociale. Intr-un fel, aceste elemente potfi considerate cai prin care societatea este implicata in socializare:ele sint, in esenta, facton ai societatii. In unniltoarele pagini yomdiscuta dteva dintre personajele principale din aceasta drama con-tinua.119
  • 61. FamiliaSingurul factor cu adevarat important in socializare este familia.Familia este prima ~i cea mai continua lume sociaIii pentru sugar~icopil. In familie se stabilesc primele ~icele mai durabile relatiiintime. Capacitatea comunicativa, in primul rind prin invatarealimbii, are loc initial in familie. Tot in familie, sugarul ~i copilulfac cuno~tinta cu elementele cheie ale culturii.Familia este, in mare masura, intreaga lume sociaIii a sugarilor~ia copiilor mici, arena principalii a experientei lor. Deopotriva deimportanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identi-tatea sociaIii initiala a copilului in raport cu rasa, religia, clasa socialii~igenul. ~ansele generale in viata, sanatatea, longevitatea, gradulde educatie ~itipul de ocupatie sint putcrnic influentate de familiain care copilul se na~te. Kohr (1963, 1969, 1976, 1977), printrealtii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera in functie de clasasociala, in parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasade mijloc ~i din c1asa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor.$coalaAceasta institutie sociala are indatorirea directa de a insuflaindividului inforrnatii, deprinderi ~ivalori pe care societatea Iecon-sidera importante pentru viata sociaIii. Nu numai "cititul, scrisul ~iaritmetica", ci ~i cinstea, respectarea cuvintului ~ipunctualitateaconstituie 0 parte a programei de socializare a ~colii. ~coala asiguraun cadru social care este total diferit de cel al familiei.Relatiile de familie sint intime. Oamenii i~i trateaza membriifamiliei diferit de cum trateaza pe cei care nu sint membri ai fami-liei. De~i parintii pot fi prieteno~i ~ibuni cu toti copiii, ei trebuie saaib~, ~iin general au, sentimente ~ire1atii speciale cu copiii lor.In ~coa1ii,profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Maimult, actiunile profesorului sint calauzite mai degrabii de ceea ceface copilul dedt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aibii"relatii speciale" cu unii elevi. De~i se intirnplii, 0 asemenea atitudinenu este corecta.In ~coalii, copiii fac cuno~tinta cu sisteme formale de evaluari:note ~icaracteriziiri periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta120este in contrast total cu lipsa de formalism a practicilor familiale ~iconstituie 0 experienta noua ~ideseori dificila pentru multi copii.De asemenea, copiii invatii multe deprinderi de interactiune interper-sohal~. Ei invata ce inseamna sa imparta cu altii, sa faca un lucrucu rlndttl, sa se compare cu egalii lor. Pe scurt, aceasta lume socialiinoua pentru copii contribuie substantialIa socializarea lor.Grupa de virstaInainte sa intre la ~coala, cei mai multi copii intra in lumea gru-pei de virsta. Aceasta arena difera in multe privinte de cea a fa-miliei. Prin definitie, grupa de virsta este compusa din egali instatut, adica copii de aceea~i vlrsta ~istatut social general. Pe de altaparte, pozitia social a in familie este automata; in grupa de virsta eatrebuie, in general, d~tigata. De asemenea, in familie(ca ~iin ~coa-Iii),socializareaeste, deseori, ginditii ~iplanificata; in grupa de virstao buna parte din socializare are loc, se pare, mra un plan gindit.Grupa de virsta are, impreuna cu ~coala, importanta functie dea slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sint atotcuprin-zatoare. Atit ~coala, dt ~i grupele de virsta asigura modele supli-mentare ~i, uneori, alternative pentru comportament, precum ~inoi norme ~ivalori. Prin urmare, copiii trebuie sa invete ~icum satrateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante- cele la care sociologii se refera ca "alte importante".Mass-mediaFactorii de socializare discutati mai sus sint toti implicati incontactul interactiv ~ipersonal. Aceasta afirmatie nu este adevaratadespre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicaredestinate publicului larg (e.g., radioul, te1eviziunea, filmele, ziarele,revistele, caqile ~i,mai ales in zilele noastre, aparatele video, inre-gistrarile pe banda, casetele ~icornpact-discurile). Mass-media in-fluenteaza socializarea asigurind modele suplimentare ~ialterna-tive de roluri, precum ~inorme sociale ~ivalori.Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi esteteleviziunea. 0 opinie despre televiziune este ca ea asigura un ex-121
  • 62. celent mijloc de instruire (e.g., "Strada Susanului"), 0 cale pHicuUide Uirgirea orizontului copiilor, oferindu-le posibilitatea de a vedealocuri ~i evenimente pe care s-ar putea sa nu Ie vada direct (e.g.,"Imparatia salbatica"). Parerea negativa despre televiziune scoatein evidenta pura fantezie ~inatura exagerat de simplista a multorprograme ~i,indeose bi, prezentarea frecventa a violentei. Doar re-cent, televiziunea a prezentat 0 imagine mai completa a oamenilorcare formeaza societatea noastra, indeosebi a membrilor grupurilor"minoritare" ~is-a indepartat oarecum de portretizarile stereotipe.Aparatele video ~imuzica joaca un rol din ce in ce mai impor-tant in socializarea tinerilor. In prezent, exista 0 mi~care pentru amarca discurile ~icasetele potential daunatoare sau controversate(a~a cum sint etichetate filmele) pentru a controla accesul tinerilorla ele.Afti factori,Pe linga familie, $coala, grup pre$colar $i mass-media, sociali-zarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatiide recreere, comunitati $ialtele. Toate acestea contribuie 1aformareaconceptiei despre lume a persoanei $i}a percePtiile sale a ceea ceeste un comportament dorit $inedorit. In unele cazuri, influenta lorpoate fi importanta.SOCIALIZAREA PRIN CURSUL VIETH,Cea mai mare parte a discutiei de mai sus se ocupa de socializarein timpul prunciei $ial copilariei. Totu$i, socializarea este un procescare dureaza toata viata. De$i nu se termina 0 data cu copilaria,socializarea dupa acea perioada nu este intru totul aceea$i.Socializarea continua/Socializarea continuase refera la 0 continuare a socializarii carea inceput in timpul copilariei. Acest tip de socializare construie~te122pe invatatura anterioara. Educatia formaHi, de exemplu, este, inmare masura, 0 chestiune de socializare continua.ResocializareaDin dnd in dnd, trec~m prin resocializare, extirparea ~irestruc-turarea atitudinilor, valorilor ~iidentitatilor fundamentale.Resocializarea voluntara se poate vedea in cazuri de convertirereligioasa sau in cele in care indivizii se supun in mod voluntar lapsihoterapie. in ambele cazuri, scopul persoanei este sa-~i inlocu-iasca identitatea prezenta in una noua $i, dteodatii, sa-$i schimbevalorile existente $imodurile de comportament.Resocializarea poate sa se produca $i pe 0 baza involuntara,cum se intimpla dnd autori!atile baga oameni in inchisoare sau inspitale pentru boli mintale. In cazuri de resocializare involuntara,ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman (1961) riume$te 0"institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a 0rupe brusc cu trecutul $i ofera factorilor de resocializare controlconsiderabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minutal persoanei.Nevoia de socializare dupa copilarie,.Pe masura ce ne maturizam, obHnem diferite statute ~ijucamnoi roluri (Brim $i Wheeler, 1966). Intrucit aceste statute ne erauinaccesibile mai devreme (e.g., statute profesionale, statute marita-Ie), nu reu~eam sa invatam cerintele noilor roluri. Experientele su-plimentare de socializare, cum sint pregatirea profesionala formalasau calificarea la 10cu1de munca, umplu golul.Chiar cu privire la rolOOlemarital $iparintesc, pregatirea initialaeste, deseori, insuficienta $ieste necesara socia1izarea continlia.Socializarea dupa copilarie este citeodatii necesara, cind 0 schim-bare sociala rapida modifica norme1e. De pilda, rolul asociat custatutul pe care 11denumim "femeie" a suferit 0 schimbare importan-ta in generatia trecuta. ConcePtiile despre comportamentul potrivitrolului genului, invatate in copilarie, acum douazeci de ani, nu maisi!ltla fel de utile astazi. Pentru femeia modema sint necesare norme,123
  • 63. valori ~icomportamente noi. Aceasta se realizeaza prin continuareasocializarii.In final, mult din ceea ce invaplm in copilarie consta din normegenerale ~i abstracte ~idin valori, care deseori trebuie modificatednd, mai tirziu, sint puse in practica. De pilda, noi invatam copiiisa fie cinstiti. Mai tlrziu, ei trebuie sa invete sa-~itempereze cinstea,in anumite ocazii, cu tact.Schimbari in continutul socializarii,Ceea ce invatam in timpul copilariei deseori difera de ceea ceinvatam dupa copilarie. In timpul copiIariei avem tendinta sa in-vatam norme generale ~ivalori. Dupa copiIarie, accentul este maimare pe comportamentul clar ~i observabil. Persoana ~tie ce safaca, iar atentia este acum concentrata asupra modului in caretrebuie facut ceea ce se face. Deseori, oamenii trebuie sa sintetizezediferite elemente dintr-o anumita invatatura dobindita in ~coala ~iprofesiuni, pentru a dezvolta comportamente care Ie vor indepliniscopurile.Idealismul este deseori asociat cu tinerii; realismul, cu adultii.De~i idealismul nu trebuie sa dispara cu virsta, cl deseori trebuiesa se confruntli.cu realitatea. Unul dintre aspectele dificile ale socia-lizarii in viata de mai tirziu consta in modul de conlucrare cu lumeaintr-o maniera realista, fara sa-!i abandonezi idealurile. Noi trans-formam intrebarea din "De ce este facuta aceasta?" in "Care estemetoda cea mai buna de a face aceasta?" De pilda, multi dinmi~carea ecologista din timpul ultimelor doua decenii au invatatcum sa impace viziunea idealista cu realitatile socia1e~ieconomice.Socializarea dupa copilarie necesita 0 schimbare de la dependen!ala autonomie ~i apoi la influenta asupra altora (Goodman, 1985:82-83). Dar inainte sa realizam aceste tranzitii importante trebuiesa invatam deprinderile necesare.SOCIALIZAREA ~I LIBERTATEANatura socializani ridica intrebarea daca socializarea incununatade succes reduce libertatea·individuala. Wrong (1961) sustine ca124socializarea nu este niciodata completa. Inspirindu-se din opera luiFreud, Wrong subliniaza ca fiintele omene~ti sint "sociale tara safie complet socializate".Mead a adoptat un punct de vedere echilibrat, ca oamenii renunplla 0 oarecare libertate in cursul existentei sociale, dar, in schimb,d~tiga avantajul relatiilor sociale. In interiorul "smlui", "eu" ~i"mine" reprezinta un echilibru intre nevoile societatii ~i nevoileindividului. Perspectiva simbolic-interactionista este ca "eu" ~i"mine" nu sint inerent in conflict, nici individul cu societatea. (Per-spectiva psihanalitica este ca "id"-ul ~i"supraeul" sfntin conflict.)"Eu" ~i "mine" functioneaza in comun ca "eu"; individul ~isocietatea sint doua fatete ale aceleia~i monede. De~i conflictulpoate avea loc mtre cele doua elemente, ele nu sint inerent in opozitie.Una nu reduce, automat ~icomplet, libertatea celeilalte.Deseori, oamenii reu~esc sa selecteze ~isa-~i recombine diverseexperiente de socializare in moduri individuale. Dar exista un procesatotcuprinzator de socializare care sa inabu~e complet libertateaindividului. Oamenii sint liberi sa aleaga ~i sa ac!ioneze pe bazaalegerii. De fapt, sistemul nostru legal se bazeaza pe premisa caoamenii au indatoriri individuale ~ilibertate individuala de a alege.In masura in care intelegem procesul socializarii, reu~im sa exer-citam un control substantial asupra vietii noastre.Procesul socializarii a fost centrul acestui capitol. -A fost explo-rata mai intli disputa de veacuri daca natura sau educatia este maiimportanta in dezvoltarea umana, ~i s-au subliniat contributiileambelor teorii. Au fost apoi rezumate dteva dintre efectele devasta-toare ale izolarii sociale asupra dezvoltarii umane.Au fost examinate diferitele perspective teoretice care aufost folosite pentru studierea socializarii. Sa rezumam: psihana-liza vede dezvoltarea umana cape 0serie de stadii, determinategenetic, de psihosexualitate, ~ipostuleaza ca personalitateaesteformata din" id" (impulsurile biologice), "eu" (realitatea)~i din "supraeu" (con~tiin!a). De asemenea, afost exploratateoria lui Jean Piaget despre stadiile biologice ale dezvoltariicognitive. Aufost notate contribufiile lui George Herbert Mead,la dezvoltarea interacfiunii simbolice, indeosebi ideile saledespre dezvoltarea sinelui printr-o serie de stadii sociale.125
  • 64. Au fost diseutati diver§ii factori de socializare: familia,§coala, grupul de virsta $i mass-media. infinal, aufost prezen-tate, in mod detaliat, diferite aspecte ale socializarii pe par-cursu I intregii vieti §i ale resocializarii.126/NTERACT/UNEA SaC/ALA,$/ RETELELE saC/ALE/nteraetiunea sociala este 0 trasatura permanenta a tuturorsocietatilor. Ea este substanta vietii sociale. in acest capitolvom examina modul in care prezenta altora afecteaza compor-tamentul. De asemenea, vom examina diferite perspective teoreticeasupra interactiunii sociale. Vafi, de asemenea, explorat modulin care realitatea este construita in timpul interactiunii sociale §irolul important jucat de comunicare. in final, vafi analizata struc-tura interactiunii sociale §i retelele sociale care rezulta.NATURA INTERACTIUNIISOCIALE,,Oamenii "au de-a face" unul cu altul in fiecare zi. Ei vorbescunul cu altul, se imbrati~eaza unul eu altul, se ating unul de altul.Aceasta interactiune sta la baza vietii sociale.lnterac{iunea socialase refera la influenta reciproca a oamenilor. Ea implica faptul caindivizii se iau unul pe altul in considerare in comportamentullorzilnic, iar comportamentullor este afectat de prezenta altora. Ceilaltii~iexercita influenta fie constituind un "auditoriu" la comportament,fie fiind "co-actori", coparticipanti la el.Efectele auditoriuluiInsa~i prezenta altora afecteaza comportamentul. Principiul efee-te/or auditoriului explica modul in care activitatea indivizilor esteafectata prin faptul ca i~i dau seama ca sint vazuti de a1tii.127
  • 65. Intr-un studiu de inceput, Zajonc (1965) demonstreaza ca pre-zenia altora tinde sa mareasca viteza cu care oamenii efectueaza 0activitate. De asemenea, ea intensifica eel mai tipic fel de compor-tament pentru un individ in acea situatie. Daca oamenii invata 0noua activitate (dactilografia, de pilda), efectul audientei va aveaca rezultat probabil un ritm mai rapid de dactilografiere decit dacaar fi singuri; dar, intrudt erorile sint tipice in situatii de invatare caaceasta, prezenta altora va cre~te ~ifrecventa gre~elilor de dactilo-grafiere. Aceste rezultate sugereaza ca oamenii ar trebui sapracticesinguri noi activitati (pentru a reduce frecventa erorilor), dar sarepete activitati invatate in prezenta altora.Efectele co-actiunii,Oamenii nu numai actioneaza in prezenta altora, ci de asemenea,actioneaza in comun cu altii. Principiul efectelor co-acfiunii descrieinfluenta pe care 0 are comportamentul oamenilor asupra altoradnd sint implicati intr-o actiune similara. Intr-un studiu de inceput,Sherif (1936) demonstreaza influenta implicarii altora in activitateade apreciere a mi~carii aparente a unui punct de lumina ~tationar.Aprecierile individuale au fost substantial afectate de aprecierilepublice exprimate de ceilalti coparticipanti la experiment.Concenmndu-se asupra unei probleme mai relevante din punctde vedere social, Darley ~iLatane (1968) au studiat lipsa de impli-care a martorilor in situatii critice. Ei au demonstrat ca era multmai putin probabil ca subiectii in studiu sa actioneze dnd erauconfruntati cu 0 situatie potential periculoasa (e.g., fum ie~ind pesub u~a unei camere alaturate) dnd alti actori in situatie ( de fapt,asistenti pregiititi) nu au reu~it sa reactioneze la problema iminenta.Aparent, situatia a fost una in care a existat 0 difuziune a respon-sabilitiitii. Prezenta unor coparticipanti a dus la un sentiment deobligatie comuna pentru orice actiune, iar dnd ceilalti nu au actio-nat, subiectii experimentului nu au simtit ca aveau 0responsabilitatespeciala de a face ceva.Pe scurt, interactiunea sociala, fie prin simpla prezenta a altora,fie prin actiune comuna, are un efect semnificativ asupra comporta-mentului.128PERSPECTIVE TEORETICEStudiile asupra interactiunii sociale examineaza comportamentulla nivel microsocial. Ele se concentreaza asupra actiunilor lume~tiale oamenilor, a~a cum i~i vad de viata lor zilnica. Pentru a studiainteractiunea sociala, au fost folosite patru perspective teoreticemoderne: interactil~nea simbolica, dramaturgia, etnometodologia~ischimbul social. In afara de dramaturgie, toate au fost tratate pescurt la sfir~itul Cap. 1.Interacliunea simbolica: punerea deacord a actiunilor,Supozitia cheie a abordarii simbolic-interactioniste este ca oa-menii nu reactioneaza direct la lumea din jurullor. Mai degraba, eiatribuie anumite sensuri aspectelor mediului lor social, apoi actio-neaza asupra acestor aspecte in lumina sensurilor atribuite. De pilda,oamenii nu reactioneaza la un scaun pur ~i simplu ca la dtevabucati de lemn puse laolalta intr-un anumit fel, ci mai degrabaraportindu-se la un obiect pe care se ~ade. Astfel, intelesul careorganizeaza actiunile individului este elementul important inperspectiva simbolic-interactionista.Definirea situatiei,W.I. Thomas (1931) a numit acest important act de a atribuisens in contextul social, definirea situaliei. El a subliniat ca sensurilepe care oamenii Ie atribuie lumii din jurullor ii fac sa actioneze inanumite feluri. De pilda, parerea de obicei gre~ita a indivizilor para-noici ca altii comploteaza impotriva lor ii face sa actioneze defensiv.Thomas a exprimat aceasta simplu: "Daca barbatii (oamenii) defi-nesc situatiile ca fiind reale, acestea sint rea1e in consecintele lor".Oamenii pot alerga la supermarket ca sa cumpere multe alimentednd aud ca va fi 0 greva iminenta a camionagiilor care aduc alimen-te acestor magazine. Informatia poate fi sau nu poate fi corecta;totu~i, daca oamenii cred ca informatia este exacta, vor lua oricemasura pe care 0 cred necesara pentru a se proteja.129COALAJ INTROl)UCERE IN SOCIOLOOIE----------------==~~---- __=__~_C ========,-;;;::"
  • 66. Modul in care oamenii definesc situatiile influenteaza felul incare ei vor interactiona unul cu altu!. In general, oamenii i~ipun deacord actiunile cu cele ale altora. Adidi, ei incearca sa-~ipotriveascacomportamentul cu acela al altora, ca sa-~i indeplineasca propriilescopuri. Aceasta potrivire a "liniilor de actiune" da vietii sociale 0mare parte din organizarea sa. Dintr-o perspectiva simbolic-inter-actionista, aceasta coordonare a actiunii nu decurge automat dinstructura sociala in care oamenii se afla, cum au sustinut structu-ral-functionali~tii, ci din nevoia oamenilor de a "negocia" 0 ordinepentru viata lor, prin definitii comune ale situatiilor care permit, ~iuneori reclama, actiune unitli.Pe scurt, interactiunea sociala este 0 serie de incercari ~i eroricare veri fica definitiile situatiilor sustinute de a1tiparticipanti inacela~i context. Diferentele in definitii pot cere participantilor sarevizuiasca sensurile pe care Ie-au atribuit initial situatiei, dacainteractiunea sociala trebuie sa continue cu succes. Aceastli ajustarea definitiilor situationale se produce prin actiuni de incercare ce sintinfluentate ~i calauzite de reactiile altora. Reactia lor poate con-firma sensurile curente sau reclama reformularea lor. Acest intregproces este 0 parte necesara a interactiunii sociale umane.Dramaturgia: actiunea de pun ere inseenaDramaturgia, a~a cum a fost prezentata de Goffman (1959),deriva din interactiunea simbolica. Daca sensul in viata este 0constructie sociala (nedata in natura, ci trebuind sa fie creata ~iinterpretata), teatrul (unde totul este "pus in scena") este un modeladecvat pentru ilustrarea interactiunii sociale. Folosirea limbajului ~ia cadrului conceptual al teatrului pentru a examina interactiunea so-dala este ceea ce Goffman a incercat prinabordarea dramaturgicii.Indivizii joaca diferite roluri, deseori in situatii diferite. Concep-tul de rol este principal pentru drama. Situatii care se schimbasugereaza diferitele scene in care sint implicati actorii. De asemenea,~iactorii deseori joaca pentru spectatori diferiti. De pilda, unii poli-ticieni se opun personal avortului, dar respectli legea a~a cum esteinterpretata in mod curent. In discursuri tinute unor grupuri de130femei, cum este Organizatia Nationala pentm Femei, ace~ti politi-cieni pot pune accentul pe nevoia de a sustine legea existenta, intimp ce intr-un discurs adresat unei adunari religioase fundamenta-liste se pot concentra asupra opozitiei personale fata de avort.Scena §i culiseleo parte din activitatea depusa pentm punerea in scena a uneipiese nu este destinata consumului public. De pilda, publicul esterareori invitat sa vada repetitiile. In general, publicului i se permitesa vada doar produsul finit; numai acea actiune care se petrece pescena, nu in culise.Pe scurt, exista 0 scena, unde actiunea care se petrece este acce-sibila tuturor, ~iexistli culisele, ascunse tuturor, in afara de cei im-plicati in "productie", unde se desta~oarii 0 mare parte din attivitateade pregatire ~i sustinere. Ginditi-va la un dineu oficia!. De obicei,oaspetilornu Iipermite sa intre in bucatiirie ("culisele"); ei au acceslmmai la zonele publice ale camerei de zi ~i ale sufrageriei ("sce-na"). Doar prietenii cei mai intimi au acces in culise, ~ichiar nu Iise acorda totdeauna astfel de privilegii.Prezentarea euluiUn element important in toata interactiunea sociala este organ i-zarea imaginii, prin care 0 persoana adopta 0 identitate sau asiguraidentitati altora, prin aceasta influentind rezultatul interactiuniisociale. Goffman descrie acest proces ca 0prezentare a eului, "eul"fiind identitatea pe care 0 persoana 0 adopta ~idespre care incearcasa d~tige acordul de la altii intr-o situatie. Prezentarea diferiteloridentitati in diferite situatii nu este 0 forma de necinste, daca persoa-na crede in identitatea care este prezentata. De-a lungul vietii, oa-menii sint invatati sa actioneze in moduri adecvate situatiei. Indiviziiinvata sa se comporte diferit in prezenta strainilor, fata de ceea cefac dnd sint cu prieteni apropiati sau cu membrii familiei. 0 partea maturizarii implica invatarea atit a diverselor aspecte ale identitatiinoastre, dt ~iale celor adecvate pentru manifestarea in diverse situatii.Prezentarea unei anumite pareri despre "eu" deseori are efectullimitarii cadrului de actiune al altora. De pilda, daca altii accepta131
  • 67. prezentarea eului unei persoane ca fiind 0 prietena, ei sint obligatisa trateze acea persoana ca prietena ~inu ca straina. Prietenilor Iise acorda anumite privilegii care nu sint accesibile strainilor. Infelul acesta, actiunile altora sint indirect limitate de identitatea afir-mativa in masura in care ea este acceptata de ceilalti.Distributia alter,Distributia alter este 0 modalitate mai directa de a limita sferacomportamentului altora (Weinstein ~iDeutschberger, 1963). Aici,celalalt (alter) este inzestrat cu (distribuit in) 0 anumitii identitatecare ii va restringe comportamentul. De pilda, daca celalalt estedefinit ca prieten apropiat ~iaccepta aceasta identitate, va fi greusa-i refuzi cererea pentru un imprumut, intrucit a cere bani esteceva normal intr-o astfel de relatie.In ambele forme ale organiza~ii imaginii, e probabil ca indiviziicare participa sa sustina identiHitile diferite. Deseori, toti au uninteres in mentinerea curgerii lini~tite a interactiunii in care sintimplicati. Ca actorii buni intr-o piesa, ei ar vrea sa duca la bunsfir~it spectacolul cu minimum de dificultate. Sustinerea reciprocaa identitatilor primite proniite sa realizeze tocmai aceasta.Abordarea dramaturgica incearca sa combine un punct de vederestructural al interactiunii sociale cu abordarea mai flexibila ainteractiunii simbolice. Cu alte cuvinte, de~istructura sociala asigura"scenarii" care fac viata sociala oarecum ordonatii ~ipredictibila,oamenii sint capabili sa improvizeze, indeosebi in situatiile relativnecunoscute ~ineobi~nuite. De aceea viata este un amestec deordinepredictibila ~ide inovatie flexibila.Perspectiva lui Goffman a fost criticata, fiindca pare a spuneca oamenii sint necinstiti in modul in care incearca sa dirijezeimaginile ~i sa controleze spatiile din culise. Goffman precizeazaca necinstea rezulta din prezentarea unui "sine" in care nu se crede.Identitatile oamenilor au diferite fatete, iar fateta pe care 0 prezintadepinde de contextul social.De asemenea, refuzul accesului la 0 varietate de zone din culisenu este doar 0 parte obi~nuitaa vietii sociale, el este, totodata, folositca sa mentina 0 oarecare aparentil de intimitate, ceea ce majoritateaoamenilor accepm ca fiind necesar. Pe scurt, abordarea lui Goffman132nu presupune 0 perspectiva unica a comportamentului uman;oricum, 0 asemenea descriere ar putea fi potrivita in anumiteimprejurari.Etnometodo/ogia: expunerea regulilorInteractioni~tii simbolici se concentreaza asupra importantei sen-surilorpe care oamenii Ie atribuie lumii sociale dinjurullor. Drama-turgii adauga notiunea de sensibilitate a individului in cadrul interac-tiunii sociale. Etnometodologia i~i indreapta atentia spre regulileadesea neanalizate care ghideaza structura interac!iunilor noastrecu al!ii. Atentia acestei perspective se concentreaza asupra modali-ta!ilor prin care oamenii inteleg realitatea sociala. Etnometodologiisint preocupati de in!elegerile de bun-sim! ale lumii.IpotezeToti oamenii se a~teapta la anumite lucruri de la realitatea ce-iinconjoara. Ei se a~teapta ca ~oferii automobilelor sa opreasca lalumina ro~ie a semaforului; ca la cinema, persoana de la casa sa Ieia banii ~isa Ie dea un bilet care sa Ie permita sa intre in cinemato-graf; ca atunci cind vorbesc cu cineva, persoana respectiva sa a~teptepina termina ei inainte de a incepe sa vorbeasca. Dupa parereaetnometodologilor, aceste presupuneri, comune ~irecunoscute, nete-zesc calea interactiunii sociale ~ifac viata sociala mai u~oara. Darcum apar ele? Cum ajung membrii socieHi!ii sa Ie imparta~easca ~isa se bizuie pe ele in interactiunile lor zilnice.Enometodologii incearca sa descopere aceste ipoteze fundamen-tale care formeaza baza comportamentului social. 0 modalitateconsta in examinarea a ceea ce se intimpla dnd una dintre acestereguli este violata. Intr-un experiment c1asic, Garfinkel (1967) i-apus pe studenti sa se poarte ca oaspe!i sau ca persoane care stau inpensiune, in loc de fii sau fiice, dnd erau acasa. Studentii s-auadresat parintilor cu domnule ~i doamna ~i au cerut politicos adoua p0rtie de mincare la masa, ~iau dat dovada de maniere elegantede "oaspeti". Aceste ac!iuni au avut drept rezultat 0 complem dezori-entare a membrilor farniliei, care au cerut explica!ii pentru compor-tamentul surprinzator al copiilor lor.133
  • 68. Pe scurt, violarea a~teptarilor normale a dezvaluit prezenta unuiansamblu de reguli care guvemau interactiunea soci~la, dar desprecare participantii erau daar vag con~tienti. Numai violarea lor le-aadus la suprafata ca sa poata fi examinate.Schimbul social:Analiza cost/beneficiuSchimbul social i~iare didacinile in psihologia comportamentala~iin analiza economica. Din aceasta perspectiva, interactiunea so-ciala consta intr-o serie de schimburi care au atit costuri, cit ~ibeneficii. La minimum, oamenii cheltuiesc timp ~ienergie in interac-tiunea sociala; aces tea sint considerate costuri ale activitatii. Dupacite se pare, oamenii obtin ~ibeneficii din aceste schimburi reciproce,cum ar fi bucurie, afectiune, slujbe ~i stima crescuta fata de sine.Din punct de vedere al schimbului social, analiza unui cost/profit este esentiala pentru intelegerea interactiunii sociale. Aceastapresupune 0 abordare rationala a mentinerii relatiilor sociale. Existao supozitie ca indivizii inteleg costurile implicate in tranzactiile lorsodale ~i beneficiile care ar putea fi obtinute. Ei sint, a~adar, inpozitia de a aprecia daca obtin ceva "profit" (beneficii minus costuri)din schimb. Daca nu obtin, interactiunea poate fi terminata sau sepoate renunta la ea; daca obtin, ea poate fi continuata.Justitia distributiva,Romans (1961) a prezentat conceptul de justitie distributiva,adica oamenii se a~teapta sa primeasca beneficii in interactiuneasociala, benefidi aproximativ proportionale cu costurile implicate.Aceasta idee este importanta pentru modelul schimbului social.Blau (1964) a sustinut ca oamenii au relatiile pe care Ie merita.Daca indivizii vor sa mentina 0 relatie particulara sau sodala (pentruca ea ofera anumite beneficii), ei trebuie sa fie gata sa ofere parte-nerilor lor in afacere ceea ce ei (partenerii) doresc, ca sa ramina incontinuare in afacere. Pe scurt, dadi oamenii doresc sa primeasca,ei trebuie sa fie pregatiti sa ~idea.134Opera de inceput a lui Romans (1950, 1961) ~ia lui Gouldner(1960) scoate in relief importanta reciprocitatii in schimbul social,supozitia ca normele sociale cer ca 0 favoare sa fie rasplatita cu 0(avoare. Acest punct de vedere presupune ca interactiunea socialaimplica un fel de bilant social. Beneficiile date trebuie, la un anumitpunct, sa se into area cu 0 valoare similara, de~i nu necesarmenteidentica. Reciprocitatea este considerata 0 norma esentiala a vietiisociale ~iun ghid important pentru interactiunea sociala.CONSTRUCTIA SOCIALA A, ~REALITATII,Dintr-un punct de vedere sociologic ~iindeosebi simbolic-inter-actionist, oamenii creeaza ~imodeleaza natura existentei sociale.Acest proces este numit constructia sociala a realitatii. Fiecaresocietate i~iconstruie~te propria versiune a lumii, "adevarurile" ei.In unele societiiti, fortele calauzitoare ale lumii sint consideratesupranaturale; in altele ele sint fortele impersonale ale naturii. Uniiindivizi i~i organizeaza viata injurul credintei intr-o zeitate perso-nala, un zeu care le cunoa~te fiecare gind ~i actiune ~icare Ie ras-punde in raport cu aceste cuno~tinte. Pentru altii nu exista 0 astfelde fiinta suprema. Diferitele interpretari ale realitatii nu sint limitatela problemele importante cum este religia. Ele intra in actiune inevenimentele zilnice din viata oamenilor.Definirea situatiei,La inceputul acestui capitol a fost discutat conceptul de definirea situatiei formulate de Thomas. El a sustinut ca oamenii actioneazain functie de conceptia lor despre realitate. De pildii, a existat 0vreme cind pamintul era, in general, considerat plat ~i,astfel, nimeninu a navigat pina la "capatul" lui. Ideea ciipamintul era plat a dusla un comportament bazat pe aceasta credinta. Cuno~tintele noastreca pamintul nu este plat ~ica nu era plat chiar cind oamenii credeau135
  • 69. ca era nu sint relevante pentru intelegerea comportamentului oame-nilor din vremea aceea.Pe 0 scara mai mica, interactiunea sociala este ghidata de modulin care oamenii definesc 0 situatie. Daca ei cred di ceilalti partici-panti Ie sint ostili, ei se vor comporta cu aceasta credinta in minte.Vor crea un mini mediu inconjurator, 0 realitate sociala, care seconformeaza definitiei date de ei situatiei.Procesul constructiei sociale,Modul in care sociologii inteleg construirea realitatii sociale afost prezentat semnificativ de Berger ~iLuckmann (1963), care austabilit ca procesul are loc in trei etape.Oamenii creeaza culturaAceasta notiune a fost discutata in Cap. 3, in contextul culturilormateriale ~inemateriale. Oamenii creeaza obiectele materiale aleunei culturi, curn sint automobilele, televizoarele, avioanele, imbra-camintea ~ima~inile de spalat, precum ~ielementele ei nemateriale,cum sint normele, valorile ~iideile cognitive.Creatiile culturale devin realitate,Dupa 0 vreme, aceste creatii culturale sint considerate 0 partepo zitiva, naturala ~i inevitabila a peisajului social. Ele sint luatedrept bune de majoritatea oamenilor; putini oameni privesc astaziin sus uimiti dnd zboara avioane pe deasupra capului lor sau sintsurprin~i dnd vad curgind apa in toalete, acasa.Oamenii absorb aceasta realitateProcesul de socializare (vezi Cap. 6) ii face pe indivizi sa adopteperceperea culturii lor a realitatii. Drept consecinta, putini cercetea-za sursa sau validitatea acestor idei, sau inevitabilitatea ~iutilitateaculturii materiale. Robertson (1987: 161-164) arata cum insa~iconceptele fundamentale de "spatiu" ~i"timp" schimba constructiilesociale. De pilda, conceptia geocentrica a sistemului solar (ideea136ca pamintul este centrul sistemului solar) a cedat conceptiei helio-centrice (soarele este centrul sistemului solar), iar conceptul caatomul este cea mai mica unitate de materie a cedat intelegerii mairecente a particulelor subatomice. Chiar perceperile distantei s-auschlrtlbat dnd tehnologia a avansat de la ambarcatiunile actionatede pinze la cele actionate de turbine ~ide la avioane cu elice la celecu reactie ~ila nave cosmice. Conceptiile despre timp sint construitesocial (Zeruvabel, 1981). La urma urmei, ce este "natural" despreo "saptamina" sau 0 "ora"?La un nivel mai intim, insa~i interactiunea sociala este 0 parte aprocesului prin care este creata ~i modelata realitatea sociala.Fiecare participant la 0 situatie are 0 definitie speciala a ei. Prininteractiunea sociala sint negociate aceste definitii care difera ~iseajunge la un acord despre natura realitatii sociale, dadi urmeazasa fie mentinuta interactiunea (ceea ce Goffman a nurnit ajungereala un consens operant) in imprejurarea re1evanta. Astfel, in compor-. tamentul zilnic, indivizii construiesc ~ireconstruiesc realitatea incare functioneaza. Etnometodologii, trebuie reamintit, i~i concen-treaza atentia in mod continuu asupra acestui important processocial.COMUNICAREA ~I INTERACTIUNEA~ ,SOCIALAComunicarea (vezi Cap. 3) este vehiculul pentru interactiuneasociala. Oamenii vorbesc unul cu altul, i~i zimbesc unul celuilalt,se ating unul pe altul. Interactiunea sociala trebuie sa fie negociataprintr-un procedeu, iar acest procedeu este comunicarea. Hartley~i Hartley (1961: 16) au scris:Ar fi greu sa se exagereze importanta comunicarii in studiulproceselor sociale. Intrudt comunicarea este mijlocul princare 0 persoana 0 influenteaza pe alta ~i, la rindul ei, esteinfluentata de acea persoana, comunicarea este adevaratulagent al procesului social. Ea face posibila interactiunea[sublinierea adaugata].137
  • 70. Retelele socia Ie: structura,interactiunii sociale,Interactiunea sociala organizatalnteractiunea sociala nu are loc la intimplare. Cele mai multeschimbari se produc ca 0 consecinta a relatiilor existente intre indi-vizi. Aceste legaturi pot fi cuprinse in statutele pe care oamenii Ieocupa ~iin rolurile pe care Ie joaca (vezi Cap. 4). Direct relevanteste conceptullui Merton (1957: 368-384) desprepozi{ia rolului,ansamblul de relatii pe care 0 persoana Ie are ca urmare a unuistatut social pe care 11ocupa. De pilda, profesorul de ~coaIa ele-mentara este automat implicat intr-un ansamblu de relatii cu elevii,cu parintii elevilor, cu profesorii colegi ~icu administratorii ~colii.Aceste relatii constituie 0 struetura a relatiilor sociale pe care per-soana 0 mo~tene~te automat cmd ajunge profesor de ~coala generala.Caracterele relatiilor pot varia de la un profesor la altul, dar toti pro-fesorii smt legati in acest ansamblu de relatii in virtutea ocupatiei lor.lndivizii ocupa statute multiple (vezi Cap. 4) ~i astfel sint im-plicati intr-un numar de pozitii ale rolului. Aceste pozitii ale rolului~ipozitti ale statutului deseori determina interactiunea sociala. Celmai adesea, indivizii au relatii cu rudele, cu colegii de munca (colegiide ~coala) ~icu prietenii. De~i unele interactiuni se produc intim-pIator (de pilda, clnd cineva incepe 0 conversatie cu un coleg devacanta), cele mai multe se produc pe aceste canale organizate.Retelele sociale,lnteractiunea sociala poate, de asemenea, duce la noi relatii so-ciale. Tesatura de relatii sociale a unei persoane este numita refeasocialii. Retelele sociale sint compuse din relatii de diferite gradede intimitate ~ilegatura. Unele relatii sint relativ strinse ~iimportante(e.g., prietenii); acestea au caracteristicile legaturilor principale.Altele pot fi secundare (e.g., cuno~tintele); acestea implica legaturitemporare ~isuperficiale.Tesatura relatiilor sociale Analiza retelei este 0 metoda," vadit sociologica de examinare a relatiilor sociale. Ea este bazata138pe ideea di modelele structurale ale relatiilor sint mai importantedecit caracteristicile personale ale indivizilor implicati. Anali~tiiretelei afirma ca pot da explicatii pentru evenimente care altfel nupot fi u~or intelese. De pilda, Granovetter (1973) a demonstrat cae~ec1l1unei anumite comunitati de a se organiza ~iapara impotrivaunui program de refacere urbana nedorit nu s-a datorat lipsei deinteres, apatie ~iincompetentil a membrilor sm. Mai degraba, afmnael, s-a datorat incapacitatii lor de a opri programul care i~i aveaoriginea m tipul special de retele existent in comunitate. Comunitateastudiata era formata dintr-un numar mic de rete Ie independente;existau putine verigi de comunicare intre ele. Astfel, organizarealarga a comunitatii a devenit grea, iar influenta pe care un asemeneaefort de intelegere l-ar fi putut avea nu era reala. Analiza retelei s-aconcentrat asupra structurii comunitatii care i-a impiedicat organi-zarea, in ciuda motivatieiindivizilor din comunitate.Caracteristicile retelelor Retelele au anumite caracteristicia caror examinare mare~t~ gradul de 1ntelegere al comportamentului, social: densitatea, accesibilitatea ~isfera.Densitatea se refera la procentajul de legaturi posibile care arputea fi create intre membrii retelei care smt efectiv stabiliti. Senti-mentul de "comunitate" al oamenilor deseori depinde de gradulincare sint implicati in retele dense. In astfel de retele, multi oamenisint "legati" de altii, au acela~i fel de relatie cu un numar dintrealtii ~isimt sprijinul pe care astfel de legaturi dense 11confera.De asemenea, retelele pot fi descrise in raport cuaccesibilitatealor, care se refera la numarul de legaturi intre grupuri de doi indivizidintr-o retea. Cu dt este mai mare densitatea, cu atit mai mare esteaccesibilitatea, deoarece mtr-o retea de mare densitate sint mai multelegaturi pentru orice individ de~1tin retelele cu densitate mica. In-tr-un studiu din 1967, Milgram a aratat ca oamenii traiesc intr-olume mai mica ~imai densa dedt i~idau, in general, seama. Subiec-tilor din Midwest Ii s-au dat nume ale oamenilor de pe Coasta deEst pe care ei nu ii cuno~teau. Sarcina subiectilor era sa aiM grijaca ace~ti oameni sa primeasca 0 bro~ura care Ie fusese data subiec-tilor. Ca sa realizeze aceasta, fiecare subiect urma sa trimita bro~ura,impreuna cu numele persoanei tinta, la cineva pe care 11cuno~teapersonal. Aceasta persoana, la rindul ei, urma sa trimita bro~ura ~inumele la cineva cunoscut ~i a~a mai departe pina dnd bro~uraajungea la cineva care cuno~tea persoana tinta. In medie au fost139
  • 71. necesare cinci pina la opt verigi ca sarcina sa fie indeplinW1. Acestingenios experiment a demonstrat clar ca exista retele nationale.Datorita lor, multi oameni pot sa ajunga unulla altul relativ u~or-de~i deseori ei nu i~i dau seama de asta.De asemenea, este posibil sa caracterizam retelele in functie desfera lor, numarul de contacte directe pe care fiecare individ Ie arein cadrul unei anumite retele. Marimea este legata ~ide densitate.Cu cit 0 retea este mai dens a, cu atit e mai probabil ca orice individsa aibii 0 sfera relativ mai larga de legaturi. lndivizii cu 0 sferalarga sint deseori considerati importanti; ei au "relatiile".Folosirea retelelor sociale Retelele sociale au fost folosite. in diverse tipuri de analize sociologice. Ele 11 ajuta pe analist saajunga la tesatura complicatelor relatii sociale care sint inima vietiisociale. 0 folosire dramatic a a analizei retelelor a implicat lamurireametodei complexe cu ajutorul careia indivizii umbla sa-~i gaseascao slujbii. In general, anali~tii retelelor au constatat ca relatiile rete-lelor sint de 0 deosebitii importantii in procesul de diutare a slujbelor.Studiile lor confirma observatiile ca "nu conteaza ce ~tii, ci pc cinecuno~ti".Intr-o lucrare din 1973, Granovetter ~i-aconcentrat atentia asu-pra puterii relatiilor in retele. Puterea unei relatii depinde de "canti-tatea de timp, de intensitatea efectiva, de intimitate (incredereamutuaHi) ~i de serviciile reciproce care caracterizeaza relatia"(p. 1361). Granovetter a demonstrat ca, contrar a~teptarilor, relatiileputernice nu sint necesarmente mai bune decit relatiile "slabe".Relatiile slabe dau oamenilor 0 mai mare libertate de actiune decitrelatiile puternice. Relatiile puternice creeaza presiuni sociale impor-tante asupra individului ~i de aceea sint mai restrictive. Chiar incomunitiiti, relatiile puternice in cadrul retelelor separate pot limitaintegrarea comunitatii ~imaresc fragmentarea.Granovetter sustine ca retelele sint structuri sociale complexecare servesc ca veriga intre micro ~imacroniveluri de analiza. latacuvintele lui Granovetter (1973: 1360) :Analiza proceselor din retelele interpersonale ofera cea maiutila punte micro-macro. Intr-un fel sau altul, interactiuneala scara mica ajunge transformata in modele la scara mare[e.g., difuziunea, mobilitatea sociaHi,organizarea politica ~i140coeziunea sociaHi] prin aceste retele, iar acestea, la rindullor, se intorc la grupuri mid.Prezenla altora afecteaza comportamentul in mod diferit,daca ceilalli sint, pur ~i simplu, spectatori mai degraba dedtcoparticipanti in interacliunea sociala. in primul caz, deseoriace~tia pur ~isimplu accelereaza comportamentul existent. inal doilea, ei au un efect mai larg: eipermit 0 difuziune a respon-sabilitalii care poate duce la neacliune.Aufost descrise patru perspective teoretice diferite asuprainteracliunii sociale. Interactiunea simbolica define~te inlelesulsitualiei sociale #pune de acord actiunile coparticipanlilor.Dramaturgia se ocupa cupunerea in scena a acliunii - creareacadrului sodal in care are loc interacliunea ~i organizareaimaginilor (prezentarea eului ~i distribulia alter) in timpulschimbului reciproc. Etnometodol.ogia are ca scop expunerearegulilor fundamentale ~i, deseori, a supoziliilor neformulatecare ghideaza interacfiunea sociala. Schimbul social se con-centreaza asupra analizei costlbeneficiul interacfiunii sociale;noi raminem doar in acele situafii in care beneficiile depa~esccosturile.A fost discutata importanfa construcfiei sociale a realitafiiin cadrul careia are loc interacfiunea. Aceasta construcfie so-ciala include crearea culturii, incorporarea ei in realitateagenerala ~i invafarea, ~iacceptarea ace lei realitafi. Afost men-fionata comunicarea ca vehicul major pentru interacfiuneasociala.Structura interacfiunii afost ultima problema in acest capi-tol. Pozifia rolului este un element important in organizareainteracfiunii sociale. Rezultatul acestei structuri este refeauasociala, fesatura relafiilor sociale. Refelele au densitate, aecesi-bilitate ~i sfera. Ele sint un instrument analWc din ce in cemai util in sociologie, indeosebi in unirea micro ~i macronive-lurilor analizei sociologice.141
  • 72. 8DEVIANTA $1 CONTROLULSOCIALA cest capitol se concentreaza atft asupra deviantei sociale §ilegale, eft §i asupra diverselor explicatii pentrufiecare. Vorfi descrise tipurile §ifrecventa infracfiunilor, componentele siste-mului juridic penal §i vor fi evaluate implicatiile devianfei.CE ESTE DEVIANTA,Majoritatea oamenilor se conformeaza normelor societatii incea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorita procesuluide socializare prin care au trecut ~idatorita structurilor controluluisocial (e.g., legile, politia) din societate. Dar ce se petrece cu oameniicare nu se conformeaza? Ce Ie determina comportamentul ~icumar trebui sa reactioneze societatea fata de ei?Definitia legalaToate societatile condamna anumite comportamente. Gmorul,violul, incestul, tradarea de tara ~ifurtul slnt, in general, consideratereprobabile in majoritatea societiitilor. in societiitile industriale avan-sate, aceste actiuni sint prohibite prin coduri legale formale ~iexistiipedepse pentru cei care Ie cornit. Astfel de actiuni sint nurnite crime;adica sint considerate deviante din punct de vedere legal. Pe linga142aceste crime grave, multe societiiti considera ~ialte comportamenteviolari ale normelor legale; acestea indud actiuni cum sint incalcarealegilor de circulatie, tulburarea lini~tii, purtarea unei arme ascunse~i,mai recent, intrarea in datele unui calculator strain, modificareasau$tergerea acestor date.Delincventa juvenila se refera la violarea normelor legale de catrecei care sint sub virsta la care legea trateaza oamenii ca adulti. Pelinga legile care definesc anumite acte drept crime, indiferent cineIe comite, exista altele care sint specific legate de virsta. "Starea deneascultare" ~i"chiulul de la ~coaUi"slnt printre comportameritelecare ii aduc pe tineri, nu pe adulti, in contact cu politia ~itribunalele.Devianta criminala exista in toatii lumea, in ciuda faptului canormele legale specifice care definesc comportamentul inacceptabilpot varia de la 0 societate la alta. In Statele Unite, legea penala esteadoptata de diferitelestate, precum ~ide guvemul federal. Astfel,ceea ce poate fi 0 crima intr-un stat (de pilda, cumpararea uneiarme personale) poate sa nu fie consideratii crima in altu!. Ceea ceeste considerat deviantii in sensullegal variaza nu numai de la socie-tate la societate, ci ~ide la zona la zona in cadrul societiitilor indus-triale mari.Definitiile sociale•Crima este u~or de defmit ca 0 forma deviantii de comportament.Mai greu de definit sint acele forme de comportament care sint.considerate deviante din punct de vedere social, adica, cele carevioleaza normele sociale, dar nu codullegal. Sa dam doua exemple:pina recent, purtarea cerceilor era considerata nepotrivita pentrubarbati. In anii ~aizeci ~i~aptezeci, multi tineri au renuntat la aceastiiconventie ~i, in mod sfidator, purtau parullung, iar tineretul, ingeneral, se imbraca evident mai neglijent (deseori blugi vechi ~itricouri) decit era considerat corespunzator. In contextul epocii,astfel de comportamente erau considerate deviante din punct devedere social; ele nu se conformau normelor generale ale socieffitii,dar nu erau 0 amenintare suficienta pentrv ordinea sociala incit safie definite drept criminale.143
  • 73. Explicatia devianteiExplicatiile de ce oamenii se angajeaza in acte deviante s-ausituat de la cele biologice ~ipsihologice pina la cele mai sociologice.Aceste explicatii diferite i~i au originea in diverse ipoteze nu numaireferitoare la cauzele comportamentului uman, ci ~i la modul incare comportamentul deviant ar putea fi schimbat. De aceea, acesteperspective diferite vor fi discutate separat.Explicatiile biologice §i psihologiceIntr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau conside-rate a fi forte supranaturale. Oamenii actionau in moduri irationale,pentru ca erau posedati de "diavol" sau de "spirite rele". In secolulal XIX-lea, aceasta explicatie cedeaza treptat unei abordari conside-rate mai ,,~tiintifica",bazata pe cunoa~tereabiologiei din acea vreme.Cea mai importanta explicatie de acest tip, de~i nu prima, afost sustinuta de Cesare Lombroso (1876: 77), un doctor care a lu-crat in inchisorile italiene. El a supus detinutii la diferite masuratorifizice ~ia constatat ca ace~tia aveau trasaturi fizice distincte: frunteaingusta, maxilar ie~it in afara, pometi proeminenti, urechi mari ~ilabartate ~imult par pe corp. Lombroso credea, dintr-o perspectivaevolutionista, ca criminalii sint "atarici", ca sint subdezvoltati dinpunct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso avea multe puncteslabe. Intreprinzind 0 cercetare conceputa cu mai multa grija,Charles Goring (1913), un psihiatru britanic, a consta~at ca trasatu-rile pe care Lombroso le-a atribuit criminalilor erau prezente ~ilanecriminali. Goring a afirmat ca nu exista diferente fizice esentialeintre criminali ~inecriminali.Cu toate acestea, ideea ca criminalii constituie un tip fizic dis-tinct a continuat sa aiba adepti. In 1949, Sheldon a afirmat ca"tipul anatomic" are legatura cu criminalitatea. El a descris crimina-lul ca fiind, probabil, unmezomorf(musculos ~iatletic) mai degrabadecit un ectomorf(inalt, slab ~i fragil) sau un endomorf(scund ~igras). Principiile generale ale pozitiei lui Sheldon au fost sustinutede cercetarile sotilor Glueck (1950), de~i ei au afirmat ca tipulanatomic nu este 0 cauza directa a criminalitatii. Dupa parerea lor,mezomorfii au un tip de personalitate (insensibili fata de altii ~iar144putea sa reactioneze la frustrare cu comportament agresiv) carei-ar putea impinge la acte criminale. Astfel, ei au conchis ca relatiaintre caracteristicile fizice ~icriminalitate este una indirecta.Recent, unii cercetatori au afrrmat despre comportamentul crimi-nalviolent ca poate aparea dnd 0 persoana are un model cromozo-mial care contine un cromozom masculin (XYY). S-a constatat dimodelul XYY este mai raspindit printre barbatii criminali dedtprintre barbatii din populatia generala. Dar numarul de subiectistudiati a fost prea mic pentru a stabili, cu un grad de certitudine,o legatura intre prezenta unui cromozom masculin suplimentar ~icomportamentul criminal. Recent, Wilson ~iHerrnstein (1895) auajuns la concluzia ca factorii biologici au un efect neglijabil asupracomportamentului criminal ~ica mediul social joadi un rol impor-tant in promovarea sau inhibarea oricarei influente pe care caracte-risticile biologice 0 pot avea asupra unui astfel de comportament.Explicatiile sociologice. Teoriile despremicroniveluriAsocierea diferentiala Ideea cheie in spatele teoriei asocieriidtferentiale (Sutherland, 1940) este ca criminalitatea este invatatain cursul socializarii. Prin interactiune cu "cei importanti", indiviziii~i dezvolta tipuri de idei, atitudini ~ivalori care ii fac mai mult saumai putin dispu~i sa se conformeze normelor sociale. Daca oameniise angajeaza sau nu in acte criminale depinde in mare masura denatura influentei ~ide timpul pe care 11petrec cu aceia care sustin~imodeleaza comportamentul deviant.In teoria asocierii diferentiale, criminalitatea este un rezultatobi~nuit al prezentei unei subculturi deviante prin care oameniiinvata norme ~i comportamente ce ii imping la acte antisociale.Aceasta explicatie este 0 folosire simpla a teoriei invatarii in contex-tul socializarii. Ceea ce deosebe~te criminalul de necriminalnueste procesul de socializare, ci continutullui; ce este invatat, nucum este invatat. Toti oamenii pot invata valori ~i norme care arputea fi numite antisociale; ceea ce conteaza este frecventa contac-tului cu aceste valori ~i norme, pre cum ~i intensitatea lor. Un altfactor este virsta. Tinerii au putina experienta cu care sa evaluezesau sa puna in context aceste idei ~i comportamente. Ei sint mai145(UiI,/ Ii> INTRODUCERE iN SOClOLOOIE
  • 74. vulnerabili la toate felurile de influenta, inclusiv la cele care duc lacomportament delincvent.Aceasta teorie a fost folosita ~ipentru a explica persistenta cri-minalitatii in comunitati speciale sau in mahalale (Shaw ~iMckay,1942). 0 data ce subculturile deviante se dezvolta, valorile lor,atitudinile, normele, tehnicile ~icomportamentele devin accesibilealtora din comunitate, prin faptul ca sint modelati de criminali.Mai mult, aceste valori ~icomportamente sint transmise generatiilorviitoare prin socializare.In felul acesta, comunitatile speciale devin pepiniere pentru com-portamentul criminal generatie dupa generatie.De~i ideea despre comportamentul criminal care este invatat caorice forma de comportament a ci~tigat 0 larga acceptare, teoriaasocierii diferentiale a fost considerata incompleta. Aceasta teorienu rezolva nicaieri problema de ce anumite activitati sint definitecriminale. Orice teorie cuprinzatoare trebuie sa rezolve ~iaceastaproblema.Teoria controlului Walter Reckless ~icolegii sai (1956) s-auconcentrat asupra problemei de ce, chiar in zonele cu criminalitateridicata, unii tineri nu ajung delincventi. Ei sustin ca dezvoltareaunei imagini "bune" despre sine a unei persoane serve~te ca sa-l"izoleze" de subcultura delincventa inconjuratoare.Cel mai general punct de vedere al teoriei controlului se referala comportamentul criminal ce rezulta din lipsa unui control intern,efectuat de individ, ~idin lipsa unui control extern, efectiv ~iadecvat,efectuat de societate. Ideea centrala este ca ceea ce trebuie explicatnu este deviatia, ci "conformlsmul". Conformlsmul rezulta din me-canismele de control intern ~iextern. Oar ce sint aceste mecanismede control social?Construind pe teoria lui Durkheim, teoreticienii controlului aflf-ma ca integrarea comunitatii ~i legaturile sociale puternice ii facpe oameni sa accepte normele ~i valorile comunitatii lor ~i sa seconformeze acestora. Hirschi (1969) a avansat ideea ca legaturilesociale puternice au patru caracteristici definitorii.Ata$amentul implica legaturi puternice cu anumiti indivizi dincomunitate. Relatii cu alti oameni importanti ii determina pe indivizisa ia in considerare sentimentele ~i preocuparile acestora, tacin-du-i, dupa toate probabilitatile, sa acponeze in moduri ,,responsabile".146Angajamentul, sa",!investitia oamenilor in societate, Ietemperea-za comportamentul. In anii 60, un strigat mobilizator al celor caresustineau schimbarea sociala era ,,nu aveti incrcdere in nimeni pestetreizej::ide ani". Ideea fundamentala a acestui slogan era ca oameniipeste virsta de treizeci de ani puteau avea familii, slujbe cu normaintreaga, ceea ce ii tacea sa aiM un interes fata de sistemul existent~i, astfel, era mai putin probabil ca ei sa doreasca sa-l schimbe.Era mai probabil ca ei sa se conformeze valorilor ~inormelor socialeexistente decit oamenii mai tineri.Implicarea in activitati nedeviante ~icu oameni nedevianti, afir-ma Hirschi, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.Sistemele de credinta imparta~ite leaga laolalta membrii comu-nitatii ~iIe intare~te rezistenta la actiuni deviante.De~i teoria controlului este un supliment folositor pentru teoriaasocierii diferentiale, prin faptul ca pune accentul pe importantacontrolu~ui intern ~i a integrarii sociale a comunitatii, el este, deasemenea, incomplet. Teoria controlului, de pilda, pare incapabilasa explice crima gulerelor albe, activitatile criminale (e.g., delapi-dare) comise de oameni cu statut superior ~i,aparent, ,,respectabili",care sint bine integrati in comunitatile lor. De asemenea, aceastateorie nu ajuta la explicarea comportamentului celor integrati insubculturi deviante, in care legaturile sociale puternice ~inormelesociale nu sint privite favorabil de societatea mai mare.Astfel, problema nu este numai integrarea in comunitate, ci ~inatura sistemului de credinte al acestei comunitati. Legaturile puter-nice ale comunitatii in cadrul unei subculturi deviante pot contribuila comportamentul deviant. Teoria controlului nu rezolva problemade ce oamenii se angajeaza intr-o forma de dcvianta ~inu in alta. Infinal, lipsa de integrare a indivizilor in comunitatea lor poate ficauza sau efectul comportamentului lor deviant. Pe scurt, teoriacontrolului joaca un rol in explicarea deviantei, dar nu poate sa sementina singura.Explicatiile sociologice: teoriile despremacroniveluriTensiunea structurala Unele explicatii ale deviantei se con-centreaza asupra fortelor sociale mari. 0astfel de teorie pune ac-147
  • 75. centul pe conceptul de anomie allui Durkheim, care se refera la 0situatie in care normele tipice care ghideaza comportamentul numai sint adecvate sau eficiente. Efectul anomiei consta in reducereacapacitatii societatii de a structura un comportament adecvat. Peaceasta baza, Merton (1938) sustine ca devianta se na~te dintr-otensiune structurala, care rezulta din lipsa unei relatii clare intrescopurilesustinute cultural ~imijloaceleoferite de societatepentruatingerea acelor scopuri. Efectul acestei nepotriviri este ca, de~i in-divizii afla, prin procesul de socializare, ce a~teapta societatea dela ei (scopurile), deseori ei sint incapabili sa atinga acele scopuri,din cauza lipsei de mijloace adecvate. De pilda, in Statele Unite,oamenii a~teapta sa aiM succese pe plan profesional ~i financiar.Dar nu toti oamenii pot avea "succes" in ace~ti termeni. E maiputin probabil cu unii indivizi tara mijloace de a ajunge la 0 educatiesuperioara sau la 0 instruire specializata sa aiM "succes". Aceastasituatie duce la un sentiment de anomie.Merton define~te patru tipuri de adaptare devianta. Inovatia,dnd 0 persoana accepta scopurile culturale standard, dar nu ac-cepta mijloace1e, sanctionate social, de atingere a acestor scopuri(e.g., persoana care folose~te "informatii de la 0 persoana care areacces la informatii confidentiale", pentru a face afaceri cu actiuni~i obligatiuni). Ritualismul se refera la situatii in care persoanelecare nu accepta sau par sa nu inteleaga scopul cultural totu~i actio-neaza in moduri aprobate de societate (e.g., birocratul stereotipiccare este mai atent la a se asigura ca toate formulare1e sint comple-tate dedt la atingerea scopului acestor formulare). Marginalizareadescrie situatia persoanei care a abandonat atit scopurile, dt ~imijloacele aprobate cultural (e.g., vagabondul, cel care parase~tesocietatea). In final, rebeliunea este un mod de adaptare prin carepersoana nu reu~e~te sa accepte scopurile ~i mijloacele aprobatecultural ~iIe inlocuie~te cu alte scopuri ~imijloace (e.g., revolutio-narul sau cel care protesteaza pentru drepturi civile).Potrivit teoriei tensiunii culturale, sursa dificuItatii este in struc-tura sociala ~iin cultura, nu in individ. Astfel, este deosebit de utilsa se explice devianta in e1asa de jos (vezi Cap. 9), in care cailepentru succes, acceptabile social, sint mai putin accesibile. De ase-menea, teoria tensiunii structurale explica mai eficient comporta-mentele deviante ~pecifice (e.g., cei care se implica in furt) dedt148devianta, in general. Totu~i, este mai putin folositor sa intelegi de~vianta sociala necriminala sau crima "gulerelor albe".Capitalismul §i teoria conflictului Radacinile teoriei con-flictjJlui i~i au originea in conceptia marxista ca orinduirea capita-lista, un sistem economic caracterizat mai degraM prin proprietateaprivata dedt prin proprietatea statului asupra mijloacelor de produc-tie, a repartitiei ~ia schimbului de bogatii, este sursa criminalitatii.Intrudt controlul asupra resurselor necesare nu este repartizat inmod egal, capitalismul ii face pc oameni sa se angajeze in compor-tament criminal, fie ca sa obtina ceea ce ei cred ca ar trebui sa aiM(muncitorul "exploatat"), fie sa pastreze sau sa dezvolte ceea ce audobindit (capitalistul). Acest conflict i~i are originea direct in com-petitivitatea inerenta capitalismului, cu accentul sau pe profit, ~iinincapacitatea muncitorilor de a realiza venitul necesar, ca sa sementina cel putin la un nivel minimal de existenta.Quinney (1974; 1980) afirma ca proprietarii mijloacelor de pro-ductie, capitali~tii, controleaza sistemullegal; ei definesc ca fiindcrima orice fapta ce le-ar ameninta privilegiile ~iproprietatile pecare Ie-au acumulat prin capitalism. Din aceasta perspectiva, chiaracele crime care par neinsemnate (e.g., jocurile de noroc, bautura,angajarea in legaturi sexuale ilicite) sint considerate ca amenintavalorile muncii intense ~i sobrietatea pe care se bazeaza structuracapitalista.In mod similar, Spitzer (1980) evidentiaza cum autoritatea ca-pitali~tilor asupra aparatului legal Iepermite sa-l foloseasca la con-trolarea celor care ameninta functionarea capitalismului. De pilda,el afirma ca, intrudt cei care furl! ameninta proprietatea celor bo-gati, acest comportament ar putea fi definit criminal. Mai mult, elpropune ca proprietarii, capitali~tii, sa joace ~i un rol cheie in a-idefini devianti din punct de vedere social pe cei care nu vor saefectueze munca necesara pentru a face sa functioneze ma~inariacapitalista sau pe cei care nu arata respectul cuvenit fata de autori-tate, 0 cerinta importanta in organizatiile ierarhice capitaliste. Pede alta parte, cei al caror comportament sprijina sau ilustreazamodul de viata capitalist (e.g., individuali~tii neinduplecati, implicatiinjocuri sportive competitive) sint prezentati ca modele in contrastcu deviantii.149
  • 76. Teoria conflictului aplicata deviantei sugereaza modalitati princare structura economic a a societatii influenteaza sfera politica,indeosebi in definirea anumitor acte ca fiind criminale sau deviante.La fel ca teoria tensiunii structurale, ea localizeaza sursa compor-tamentului deviant in cadrul structurii sociale ~inu in individ.Totu~i, ~i ea are anumite limite. Teoria conflictului presupuneca bogatii sint atotputemici; ca ei sint liberi sa defmeasca orice vorca fiind criminal sau deviant. Aceasta teorie ignora consumatorulsau legile pentru protejarea muncitorilor, care restring libertateade actiune a capitali~tilor.De asemenea, clasa "capitalista" nu este intru totul de acord inprivinta intereselor sale ~ia modurilor de a Ie apara. Daca aceastaafirmatie nu ar fi adevarata, nu ar exista legi impotriva trusturilorcare impiedica anumite companii sa controleze evenimentele dupabunullor plac.o aim problema cu teoria conflictului este ca ea ignora deviantain societatile in care nu exista 0 inegalitate importanta. Crima ~idevianta exista chiar ~i in tarile socialiste, care au redus in moddrastic inegalitatile printre membrii lor.La feI ca ceIelalte teorii despre cauzele criminalitatii, perspectivaconflictului ne imbogate~te cuno~tintele despre devianta, dar nu neofera 0 explicatie completa.Teoria reactiei sociale sau de marcaj Una dintre celemai populare explicatii ale deviantei este, in zilele noastre, teoriareacliei sociale sau de marcaj, care considera devianta ca fiind inca-pacitatea de a clasifica anumite actiuni ca potrivite sau nepotrivite.De~i asemanatoare cu teoria conflictului in privinta deviantei, aceas-ta se bazeaza mai putin pe sfera economica decit pe puterea indivi-zilor sau a grupurilor pentru a eticheta comportamentul.Argumentul principal prezentat de teoreticienii reactiei sociale(e.g., Lemert, 1951; Erikson, 1962; Becker, 1963) este ca nici uncomportament nu este inerent sau in mod automat deviant. Deviantarec1ama 0 definitie. Diverse societati (~ideverse grupuri din cadrulunei societati) eticheteaza diferite acte ca fiind deviante. In StateleUnite, de pilda, daca 0 persoana umbla pe strada in haine zdrenta-roase ~iindruga vorbe despre slava lui Dumnezeu, va fi, probabil,ridi~ulizat, trimis la inchisoare sau intr-o institutie pentru boli psihi-ceo In alte societati, acela~i act ar putea inspira respect datoritanaturii sale religioase.150Deopotriva important pentru aceasta teorie este ca, de~i din cindin cind toti oamenii se angajeaza in acte care sint definite de socie·tatea lor (sau grupul) ca fiind deviante, aceste acte deviante nu sinttotdeauna observate sau, daca sint observate, ele sint consideratecomportamente gre~ite temporare. Aceasta este numita devianlaprimara. Ceea ce este important pentru teoria etichetarii nu esteactul insu~i, ci devianla secundara, etichetarea publica ca deviant~i,ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana carea comis actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca unstigmat,un mod negativ de a vedea lucrurile, care schimba in mod substantialcon~tiinta de sine a unei persoane ~i0 duce la 0 "cariera devianta"(Goffman, 1963). Un act de deviantlisecundara poate, de asemenea,duce la 0 etichetare retrospectiva a identitatii trecute a unei persoa-ne, pentru a-I face sa se conformeze identimtii prezente.Teoria reactiei sociale a fost folosita pentru a explica atit crimi-nalitatea, cit ~idevianta sociala. Problema identitatii este esentialapentru p~rspectiva reactiei sociale, care are radacini in teoria inter-actiunii simbolice. Actul deviant e mai putin important decit faptulde a fi etichetat deviant. La rindul ei, acea eticheta afecteaza senti-mentUl de identitate al persoanei, care poateduce la alte acte de-viante.Teoria reacpei sociale leaga modurile micro ~imacro de abordarea deviantei. Defmitiile deviantei rezida in definitiile culturale (macro).Dar aplicatiile acestor definitii au loc prin interactiunea personalacu altii ~ijoaca un rol semnificativ in identitatea individuala (micro).Aceasta teorie este utila in prezentarea deviantei ca un proces so-cial mai degraba decit un proces moral- uncle persoane au putereade a impune altora punctele de vedere asupra comportamentuluicuvenit. De asemenea, ea constituie 0 modalitate utila de a privicomportamentele definite ca violari atit ale normelor legale, cit ~iale celorsociale.Teoria reactiei sociale are citeva limitari. Cercetarea aram ca uniicriminali se angajeaza in practici criminale (e.g., furturi din ma-gazine) chiar daca nu sint prin~i ~iniciodata expu~i unci identitatibazate pc devianta secundara (Gove, 1980). Pentru unii, faptul deafi etichetat deviant este un stimulent putemic de a-~i schimba maidegraba comportamentul decit de a-I continua. In final, exista oa-meni in inchisori (e.g., violatori, uciga~i platiti) ~iin diverse tipuri151
  • 77. de institutii pentru boli psihice, deoarece comportamentullor esteo amenintare pentru ei In~i~isau pentru altii ~inu pe.ntru di actiunilelor au fost arbitrar definite, de cei care au autoritate, ca fiind gre~ite.CrimaCrimele slnt violari ale codurilor legale. Unele slnt mai gravededt altele. Unele actiuni, definite ca crime Intr-o societate, pot sanu fie definite ca ata~e In alta societate. In Statele Unite, ceea ceeste considerat comportament criminal ar putea varia de la stat lastat. Totu~i, este posibila 0 clasificare a crime lor dupa metode carepermit analiza crimei In diverse locuri ~ila momente diferite.Tipuri de infractiuniSlnt multe modalitati de a clasifica comportamentul criminal.De pilda, Biroul Federal de Investigatii (FBI) folose~te un index alcrimelor, pentru a examina frecventa ~irepartitia crimelor grave,In publicatia sa anuala Uniform Crime Reports for the UnitedStates. Cele ~apte categorii de crime din index slnt: omorul, violul,atacul cu violenta fizica, tllharia, efractia, hotia ~i furtul de auto-mobile. Evident, un numar important de crime (e.g., detinerea dedrof:,Uri,manipularea actiunilor) nu apar In rapoartele FBI-ului.Drept urmare, sociologii au tendinta de a folosi 0 schema careurmare~te sa descrie In mod teoretic diferitele tipuri de crime.Crime impotriva persoanei {crime cu violenta) Acesteaslnt crimele care implica violenta sau amenintarea cu violenta apersoanelor. Ele slnt crimele care contribuie la nelini~tea crescindadin societatea americana, sentimentul multora ca nu slnt In sigurantape strazi sau In propriul caminoCrimele violente includ: omuciderea ("uciderea intentionata aunei fiinte umane de catre 0 alta"), atac cu violen/a exagerata("un atac ilegal asupra unei persoane, de catre alta persoana, cu scopulde a-i provoca vatamari corporale grave"), viol cufor/a~i tflharia.Crime impotriva proprietalii Unele crime implidi luarea aceva de valoare care apartine altcuiva. Aceste crime includ: ho/ia~ifurtul ("luarea ilegala, purtarea, conducerea sau transportul cu152un vehicul a unor bunuri apartinlnd altor persoane"),fitrtul deautomobile; ejrac/ia("intrarea ilegaHiIntr-o cHidirepentru a comiteo crima") ~iincendierea premeditata ("orice ardere voitii sau preme-ditat~ a proprieUitii personale sau a altuia").Crime fara victime Unele crime slnt acte care nu au victimeevidente, nu depune nimeni 0 pllngere ca ar fi victima unui furt saual unui atac violent. Crimele tara victime evidente includ:jocurilede noroc, be/ia fn public, prostitufia,folosirea ilegala de droguri,homosexualitatea fntre adul/i care consimt ~i adulterul. Nu toateacestea slnt crime pretutindeni; de pilda,jocurile de noroc slnt legaleIn Las Vegas ~iIn Atlantic City.Crime comise de corporatii ~i de gulerele albe LaInceput, crimele comise de gulerele albe erau definite ca violari alelegii de catre indivizi din clasa de mijloc ~i din patura de sus a so-cietatii In contextul profesiunilor lor. Unele dintre aceste crime arputea fi clasificate ca "infractiuni Impotriva proprietatii" (e.g., dela-pidarea ~ifrauda), dar legatura lor stdnsa cu activitatile muncii defiecare zi ale criminalului pare sa permita separarea lor. Acestecrime includ ~ipublicarea de reclame false, manipularea acfiunilor~i obliga/iunilor,fixarea pre/urilor, fn~elarea la pre/, acfiuni anti-competitive pentru aforma monopoluri, poluarea mediului ~ivfn-zarea clandestina a alimentelor daunatoare sau a drogurilor. Acesteactivitati au Inceput sa fie considerate crime earn In a doua parte asecolului al XIX-lea; Inainte de aceasta data, cele mai multe cor-poratii (~iindivizi) s-au ocupat de interesele ~iafacerile lor Intr-unmod relativ lipsit de restrictii.Statistica criminalitatii,Acumularea statistica de informatii despre criminalitate a fostfoarte utila pentru clarificarea caracteristicilor criminalilor. De ase-menea, ea a permis criminologilor examinarea tipurilor ~ia frecven-tei actelor criminale In decursul timpului ~iIn diverse locuri.Caracteristicile criminalilor Este surprinzator de dificil saidentifici tipurile de persoane care comit crime. Multe crime ramlnnelnregistrate, deseori pentru ca victimele nu slnt identificate saunu figureaza In rapoartele birocratiei. De fapt, Departamentul deJustitie al Statelor Unite estimeaza ca ar putea fi de treiorimai.153
  • 78. multe crime dedt se raporteaza. Majoritatea statisticilorprivitoarela criminali se refera la cei care au fost prin~i, iar in unele cazuridoar la cei care au fost condamnati. Pe scurt, datele asupra crimi-nalilor sint de a~a natura, inch caracterizarile tipurilor de oamenicare comit crime trebuie sa fie experimentale.Virsta este asociata cu crima. Criminalii sint relativ tineri; ceimai multi sint adolescenti sau putin trecuti de douazeci de ani.Acest grup de virsta explica mai mult de patruzeci de procente dincrimele violente ~iaproximativ jumatate din toate crirnele impotrivaproprietatii. Pe de alta parte, este mai probabil ca crimele gulereloralbe sa fie comise de cei care sint considerabil mai in virsta.Genu/ este, de asemenea, asociat cu crima. Dupa toate probabi-litatile, barbatii comit crime impotriva proprietatii de aproximativpatru ori mai mult dedt femeile ~i cam de noua ori mai multecrime violente. Aceasta diferenta intre ratele crimelor este datoratamai multor factori. Unele crime sint legate automat de gen; violuleste esentialmente 0 crima masculina, iar prostitutia 0 crima femi-nina. De asemenea, agentii care aplica legea deseori sint mai ~ova-ielnici in a eticheta femeile drept criminale dedt a eticheta barbatii.Pe masura ce drepturile femeilor ~iale barbatilor devin egale, s-arputea ca diferenta in ratele crimelor lor sa scada (Adler ~iAdler,1979).C/asa socia/a joadi un rol in crima. 0 mai mare parte dintrecriminali sint din clasa de jos dedt din cea mijlocie ~i cea de sus.Totu~i, victimele crimelor de asemenea provin dispropoqionat dinclasa de jos. Mai mult, probabilitatea de a fi arestati ~icondamnatie mai mare pentru oamenii din clasa de jos dedt pentru cei din alteclase sociale. Clasa sociala este, de asemenea, un factor In diferiteletipuri de crime comise. Probabilitatea de a comite crime de "strada"(e.g., tiharii, atac la persoane) este mai mare pentru criminalii dinclasa de jos. Pe de aha parte, crimele gulerelor albe slnt mai frec-vente printre cei din clasele de mijloc ~ide sus.Rasa este implicata in crima intr-un mod cople~itor. Americaniiafricapi sint mult mai frecvent arestati dedt propoqia lor din popu-latie. In 1986, dnd ace~tia constituiau 12% din populatie, ei formaucam 28% din arestari pentru crime grave, 33% pentru crime impo-triva proprietatii ~i45% pentru crime impotriva persoanei (BiroulFederal de Investigatii al Statelor Unite, 1987). Totu~i, majoritateacriminalilor slnt albi. De asemenea, exista 0 re1atieintre clasa sociala154~i rasa care afecteaza rata criminalitatii. Americanii africani sintmai frecvent arestati dedt sint albii. De asemenea, probabilitateade a comite crime ale gulere10r albe este mai mica pentru americaniidfri£ani dedt pentru albi. Totu~i, aceste statistici care sint folositein analizele statistice ale delincventei nu sint exprimate factorial inrapoarte FBI-ului.Varietatea lji frecventa crimei Datele asupra frecventeiformelor majore de comportament criminal se bazeaza pe crimeleraportate; totu~i, cum s-a afirmat mai sus, multe crime ramln nera-portate. De asemenea, intrudt aceste date se bazeaza pe categoriilefolosite in Uniform Crime Reports ale FBI-ului, adica pe indexulcrimelor, exista informatii insuficiente referitoare la ratele nationaleale crimelor gulerelor albe ~iale celor tara victime ..Crimele impotriva proprietatii se produc de aproape zece orimai des dedt crimele impotriva oamenilor. Printre crimele impotrivaproprietatii, hotia-furtul este cel mai inregistrat act, urmata de efrac-tii ~i apoi de furturile de automobile. Atacul cu violenta fizica ~itllharia sint actele violente comise cel mai frecvent, urmate de violulcu foqa ~iomuciderea (vezi Tabelu18.1.).TabeluI8.1.Frecventa diferitelor tipuri de crime, 1985Tipul de crima (Indexul FBI) Numarul raportatCrime impotriva persoanei Omueidere ~i omucidere din neglijenta18980Viol87340Atae eu violenta fiziea725250Tilharie497870Total1327440Crime impotriva proprietlifii Efraetie3073300Hotie-furt6926400Furt de vehieule eu motor1102900Total"011102600Sursa: Biroul Federal de Investigatic al Statelor Unite, Uniform Reports for theUnited States, 1985, Washington, D.C.: U.S.G.P.O., 1986, Tabell, p. 41.155••••• _1111111 • __ ""C ·c·····
  • 79. In ultimii zece ani este evidenta cre~terea criminalitafii, aut acrimelor impotriva proprietatii, cit ~ia crimelor violente. Ce a dusla aceasta cre~tere? In parte, ea se datoreaza efectelor drogurilor ~ifacilitarii accesului la arme. 0 situatie economica ce se inrautate~te,o cre~tere a ratei celor tara locuinta ~iacceptarea crescinda a ima-ginilor violente in mass-media de asemenea joaca un rolin ratacrescinda a criminalitatii. Climatul social din tara influenteaza nu-miirul de crime, la fel cum influenteaza pozitia geografica.Crimele sint mai frecvente in regiunile metropolitane decit inregiunile rurale, in cele suburbane ~iin cele urbane mai mici. De~idensitatea populatiei din regiunile metropolitane a contribuit laaceasUi deosebire, chiar rata criminalitatii, care ia in calcul popu-latia, demonstreazii acela~i efect. Bogiitia este concentrata in regiu-nile metropolitane, tacindu-Ie tinte atragatoare de comportamentcriminal; de asemenea, aceste zone au concentrari mai mari detineri ~ide consumatori de droguri,.pentru care probabilitatea de acomite crime este mare. De asemenea, anonimatul metropolei sla-be~te tipurile de control social care servesc la reducerea criminalitatiiin comunitati bine inchegate.Crimele difera intre societafi, precum ~iin cadml unei societati.Statele Unite au cea mai ridicatii rata a criminalitatii printre socie-tatile industQalizate ale lumii. Au fost sugerati citiva factori ca ex-plicatii. Printre factorii cunoscuti se numiira: accentul pe succesulindividual, rata ridicata a mobilitatii sociale ~igeografice (care re-duce controlul social), ~imarile deosebiri de bogatie.Sistemul juridic penalExista multe elemente ale societatii care au roluri in identificarea~icombaterea crimelor. Luate laolaWi, acestea formeaza sistemuljuridic penal.Politia Punctul initial de contact al individului cu sistemulju-ridic penal este in mod tipicpolifia, agentia sociala insarcinata cumentinerea ordinii pub lice prin aplicarea legii ~iactionarea pentruprevenirea crimelor. Politia trebuie sa fie selectivii in activitatea ei.In unele comunitati, politia poate pune accentul pe descurajare,precum ~ipe aplicarea legii; in altele, numarul de crime 0 cople~e~te~i nu este posibila decit aplicarea legii. Chiar ~i atunci, deseori156politia se concentreaza doar asupra celor mai grave crime. In plus,consideratiile economice ~isociale influenteaza modul in care politiai~i indepline~te rolul cu care este mandatata.Tribunalele Cd arestati sint adu~i in contact cu un altelemental sistemului juridic penal, tribunalele. Aid, cei acuzati de crimeintra intr-un sistem adversarial, in care avocatii apararii ~i cei aiguvernului (acuzarea) se lupta ca sa-~i stabileasca legitimitateapozitiei in privinta vinovatiei sau nevinovatiei acuzatului. Din ce ince mai mult, din cauza marelui volum de cazuri, procesul duce la.negocierea pedepsei, 0 negociere pentru a reduce nivelul acuzatieiinfractionale, in schimbul unei recunoa~teri a vinovatiei pentru 0acuzatie mai u~oara.Pentru multi, negocieiea pedepsei submineaza filozofia de bazaa justitiei americane a presupusului nevinovat pina la dovedireavinovatiei. Totu~i,cantitatea impresionanta de munca a tribunaleloreste, in general, considerata 0justificare adecvata pehtru negociereapedepsei.Punerea in libertate sub supraveghere Persoanele con-damnate pentru 0 crima nu merg in mod necesar la inchisoare. 0alternativa estepunerea in libertate sub supraveghere, in care persoa-nele ramin "libere", dar sint supuse unui numar de restrictii pentruo peiioada de timp definita. De obicei, ele nu au voie sa ia legaturacu criminali cunoscuti sau sa posede arme; ele trebuitl sa ramina inlocalitate ~isa demonstreze responsabilitate printr-o munca aduca-toare de ci~tig. Persoanele care beneficiaza de un asemenea regimse prezinta periodic la un supraveghetor, un agent al tribunalului,pentru a garanta respectarea conditiilor de eliberare. De pilda, ceipu~i in libertate sub supraveghere pot purta dispozitive electronice(deseori sub forma unei briitari) pentru a Ie semnaliza locul undese gasesc.Punerea in libertate sub supraveghere, pentru cei implicati incrime mai putin grave ~ipen!ru cei care exista 0 mai mica probabi-litate de a mai fi implicati intr-un comportament criminal este 0alternativa la inchisoare. In prezent, din cauza supraaglomediriiinchisorilor, aceasta alternativa este folosita mai frecvent.Institutiile corectionale 0 persoana condamnata pentru 0crima ~inelasata in libertate sub supraveghereeste dusa intr-o in-stitutie corectionala. Exista diverse forme de institutii corectionale,157
  • 80. inclusiv inchisorile pentru cei care a~teapta procesul ~iinchisorilede maxima securitate pentru cei condamnati pentru violente grave.Institutiile corectionale indeplinesc functii multe ~ivariate.incarcerarea consta in arestarea sau tinerea sub cheie a crimi-nalilor. lncarcerarea este folosita atit pen~ pedepsirea infractorului,cit ~ipentru protejarea societa!ii. Totu~i,inchisorile sint notorii pen-tru crime Ie care au loc in ele. In inchisori au loc abuzuri de droguri,jafuri, atacuri cu violenta fizica, violuri homosexuale ~iomoruri.Pedeapsa este 0 aIta functie punitiva a incarcerarii. Cei maimulti oameni crcd ca criminalii artrebui pedepsiti pentru comporta-mentullor. Razbunarea pentru raradelegi este considerata ca 0 resta-bilire a unui echilibru moral pentru prejudiciile suferite de victime.Descurajarea, ideea ca pedeapsa previne crima, este 0 altarati-une pentru intemnitare. Totu~i, dupa cite se pare, intemnitarea nuserve~te ca un factor de descurajare pentru criminalii condamnati.Cercetari considerabile au aratat ca aproximativ doua treimi pinala trei sferturi din toti detinutii eliberati ajung recidivi~ti in decursde patru ani, adica sint arestati din nou pentru alte crime dupa pa-rasirea inchisorii. De fapt, inchisorile pot fi terenuri de pregatirepentru invatarea sau perfectionarea tehnicilor de comportamentcriminal; de asemenea, ele servesc ca locuri in care oamenii dinsubcultura infractionala pot stabili legaturi. Nu este nici evident caintemnitarea descurajeaza pe altii sa comita crime.Reabilitarea, incercarea de a indrepta criminalii ~ide a Ie facecomportamentul sa se conformeze normelor sociale generale esteratiunea finala oferita pentru intemnitarea criminalilor. Reabilitareainclude sfaturi psihologice, programe educationale, pregatire profe-sionala ~icalauzire. Reabilitarea nu s-a dovedit a fi foarte eficientacum a demonstrat rata ridicata a recidivismului. Totu~i, aceastalipsa de succes este datorata in parte investitiei relativ scazute inprogramele de reabilitare in timpul detentiei sau dupa eliberare.Doar patru pina la cinci procente din bugetele facilitatilor corectio-nale sint prevazute pentru reabilitare.Eliberarea pe cuvint de onoare Unii detinuti sint eliberatidin inchisoare inainte de a termina sentinta maxima, cu conditia case vor purta frumos ~ivor ramine sub supravegherea ~ipaza unuiofiter supraveghetor. La fel ca ~icei pu~i in libertate sub suprave-ghere, cei eliberati pe cuvint de onoare sint supu~i unor restrictii ~i158trebuie sa se prezinte in mod regulat la ofiteri supraveghetori. Ac-tiunile carevioleaza conditiile eliberarii pe cuvint de onoare vortrimite pe cel eliberat inapoi la inchisoare pentru a-~iexecuta sentintainftialij. Teoretic, detinutii sint selectati pentru eliberarea pe cuvrntulde orioare, daca ace~tia nu par, dupa toate probabilitatile, sa maicomita crime dupa eliberare.Controversa asupra pedepsei capitalePedeapsa cu moartea este 0 sursa continua de controversa insocietatea americana. Pedeapsa capitala a fost abolita in 1972 deCurtea Suprema ~ireintrodusa in 1976, cu conditia ca tribunalelesa cerceteze daca exista circumstante "atenuante", conditii care arjustifica 0 pedeapsa mai putin severa.Cei care sustin pedeapsa capitala afirma ca ea este 0 pedeapsamorala adecvata pentru un act ingrozitor, ca ea serve~te ca un factordescurajator pentru altii care s-ar putea gindi sa comita aceea~icrima ~i ca ea apara societatea de individul care a comis crima.Oponentii pedepsei capitale raspund aratind ca 0 gre~eala moralanu justifica 0 alta ~i ca pedeapsa cu moartea nu actioneaza ca unfactor descqrajator general, deoarece cele mai muIte omoruri sintcrime pasionale, nu acte rationale pe ale caror consecinte asasinii Iecalculeaza. De asemenea, compararea ratei omorurilor in state cu ~itara pedeapsa capitala nu sustine concluzia ca pedeapsa cu moarteaactioneaza ca un factor descurajator. Mai mult, limitarile oricaruisistem juridic creeaza aproape certitudinea ca unii oameni nevinovativor fi condamnati pentru crime capitale ~i de aceea executati. Deasemena, exista 0tendinta evidenta de a invoca pedeapsa cu moarteamai curind cind acuzatul este american african decit alb, barb atdedt femeie, sarac decit bogat sau cind victima este alba.IMPLICA TilLE SOCIALE ALE,DEVIANTEI. ,Sociologii nu vad devianta ca un atribut al persoanei; ea esteeticheta atribuita unui anumit comportament falii de relatiile ~iprocese sociale. Cind aceste procese sint codificate ~ilegiferate de159
  • 81. stat, noi numim violarea lor "crima". Alte definitii sociale formu-late mai putin clar deseori fac ca diferite forme de comportamentsa fie considerate "ciudate", "excentrice", "deosebite" sau "trasni-te". Aceste comportamente deseori ii fac pe oameni sa evite persoanaasociata cu ele sau sa insiste ca actiunile persoanei ofensatoare safie limitate in vreun fel."Stigmatul socialUn numar de forme de comportament deviant necriminal poamcu ele un stigmat social, 0 identitate negativa convingatoare. in so-cietatea noastra, boala mintala poarta un asemenea stigmat, a~acum poam handicapul fizic, invaliditatea ~ichiar bolile fizice (e.g.,SIDA). Comportamentul forjat, fie ca implica jocurile de noroc,folosirea drogurilor sau mincatul, este deseori definit deviant ~ideaceea stigmatizeaza persoana care se angajeazain el. Pe scurt, oameniineconventionali sint considerati devianti. Definirea oamenilor ne-conventionali mai degraba ca "devianti" decit "deosebiti" afecteazaserios modul in care altii trateaza astfel de indivizi ~i,inevitabil, mo-dul in care persoanele astfel definite ajung sa se considere ele insele.Devianta $i societateaDurkheim (1938; original, 1895) precizeaza ca devianta existain toate societatile. El afirma ca, departe de a fi anormala, deviantaeste 0 tr1isaturanecesara tuturor societatilor ~iindepline~teciteva func-tii importante. Definitiile sociale ale deviantei marcheazagranitelecomportamentului permisiv, astfel clarificind ceea ce societateaconsidera ca este 0 actiune corecta ~ipotrivita. Etichetarea actelorca deviante mtare~teforta morala a comportamentului consideratacceptabil de societate. De asemenea, reactia societatii la comporta-mentul deviant deseorimare~te solidaritatea sociala, unind oameniiin spatele acelei reactii.Devianta poate servi societatea, ducind la schimbarea sociala.Devianta prezinta alternative la normele ~i valorile existente. Depilda, potrivit lui Merton, inovatia este 0 forma de devianta care160poate fi considerata nu numai pozitiva, ci ~iabsolut necesara dacao societateanu vrea sa stagneze. Cei definiti devianti la un momentdat pot deveni eroii viitorului. Oamenii care au luptat sa dea femeilordreptul de a vota au fost considerati devianti la vremea aceea, darastaZinoi consideram normal dreptul de a vota al femeilor ~i 11laudam pe cei care s-au luptat sa-l obtina.Devianja, a~adar,este comportamentul care difera de eel obi~nuit~itraditional. Daca acest comportament este aplaudat sau condam-nat depinde de cine 11 apreciaza; el depinde ~ide zona specifica incare apare. Pe scurt, devianta este rezultatul unui proces social.Criminalitatea ~idelincventajuvenila rezulta din violarea legilor~isint doua forme de devianta definite legal. Devianta sociala, pcde alta parte, se refera la actiuni care violeaza normele sociale,de~i nu necesarmente legale.Au existat numeroase explicatii ale deviantei. Aufostprezen-tate explicatii biologice ~ipsihologice de catre Lombroso, iarmai recent de catre Sheldon ~isotii Glueck. Ei sustin ca anumitecaracteristici fizice smt asociate cu criminalitatea, uneori direct(Lombroso ~i Sheldon) ~i alteori indirect (sotiz"Glueck), prinreactia altorafata depersoana. Astazi, se acorda putina crezareteoriilor care fmbrati~eaza orice legatura directa fntrefizic ~icrima, iar dovada legaturii sale indirecte este fndi subiect dedisputa.Explicatiile sociologice ale deviantei se concentreaza atftasupra micronivelurilor eft ~i a macronivelurilor. La micro-nivel, teoria asocierii diferenfiale se concentreaza asupra inter-actiunii unei persoane cu devianti ~iasupra acestei consecinte,socializarea la valorile, normele ~icomportamentele deviante.Teoria controlului evidentiaza /ipsa mecanismelor adecvatede control din partea individului ~i a societatii, pentru a ajutaoamenii sa evite ocaziile favorabile pentru comportament cri-minal. Aufost explorate solidaritatea ~ilimitari/e acestor teorii.Teoria tensiunii structurale se ocupa de macronivel. Easugereaza ca absenta articulatiei fntre scopurile culturale ~imijloacele structurale disponibile pentru a atinge acestescopuri duce la diverse forme de devianta: inovatia, ritualismul,161(U1I,1 I I INTIWDUCERE IN SOCIOLOGIE
  • 82. ,marginalizarea ~i rebeliunea. Teoreticienii conflictului, pe deaWi parte, sustin ca inechitatile sistemului economic capitalistconstituie cauza criminalitatii. Teoria reacfiei sociale se con-centreaza asupra importantei anumitor acte care slnt definitedeviante ~ia consecintei etichetarii drept devianti a celor anga-jati Intr-un asemenea comportament. Teoria aceasta pune ac-centul pe construclia sociala a deviantei. Au fost explorateutilitatea ~i limitarile fiecareia dintre aceste teorii.Au fost descrise diversele tipuri de crime de catre FBI ~i afost prezentata frecventa lor relativa. Crimele Impotriva pro-prietatii au 0frecventa de aproximativ zece ori mai mare dedtcrimele Impotriva oamenilor (crime violente). De asemenea,crimele slnt maifrecvente In zonele metropolitane dedt In alteparti, iar In Statele Unite slnt mai frecvente dedt In orice altasocietate. Criminalii tind safie adolescenti ~itineri putin trecutide vlrsta de douazeci de ani, barbafi ~i,cu exceptia criminalilorcu gulere albe, din clasele de jos ~i muncitoare. Exista putineiriformatii despre crimele fara victime ~icele comise de gulerelealbe, deoarece aces tea nu smt indexate de FBIAu fost descrise diferite aspecte ale sistemului juridic penal.Acestea includ: politia, tribunalele, punerea In libertate subsupraveghere, diversele tipuri de institutii corecfionale ~ielibe-rarea pe cuvlnt de onoare.De asemenea, aujast discutate argumentele pentru pedeap-sa capitala ~i argumentele Impotriva ei.in final, aufost examinate implicatiile sociale ale deviantei.Definirea ca deviant deseori duce la stigmatul social, ceea ceafecteaza atft imaginea despre sine, dt ~itratamentul dinparteaaltora. Afost, de asemenea, studiat rolul deviantei Instabilireagranitelor morale ale societatii, In Intarirea fortei morale acomportamentului permisiv ~i In cre~terea solidaritatii sociale.1629STRATIF/CAREA saC/ALAO problema fundamentala In toate societatile 0 constituiemodul de repartizare a resurselor. Acest subiect, repartizarearesurselor societatii - stratificarea sociala - formeaza preocupareaprincipala a acestui capitol. Vomdiscuta diversele forme ~i teoriiale stratificarii. in final, ne vom concentra asupra institutiilorstratificarii unei societati.SISTEME DE STRATIFICAREFiecare societate i~i repartizeaza resursele in mod inegal. 0persoana poate avea mai multa bogatie sau putere decit alta. Acestediferente intre indivizi reflectiiinegalitatea sociala ~ipot rezulta dinfaptul ca 0 persoana lucreaza mai mult decit alta sau i~i alege 0slujba ori caried care exercita mai muWi putere decit alta.Deosebirile intre categorii sociale mai curind decit intre indiviziconstituie ceea ce se nume~te dtferentiere sociala. Cind oameniidin aceste categorii sociale diferite sint rinduiti intr-o oarecare ordineierarhica, ce Iepermite accesul diferit la resursele sociale, rezultatuleste stratificarea sociala.De fapt, categoriile sociale rinduite in mod diferit constituie"straturi" ale societatii, a~acum straturile geologice fomleaza crustapamintului. Cei din straturi similare au ~anse similare in viata,cum sint nivelul de educatie pe care il pot atinge, nivelul de sanatatede care se pot bucura ~inivelul de trai pe care il pot avea.Stratificarea sociala este 0 caracteristica a societiitii, nu a mem-brilor sai individuali. De~i forma ei poate varia, toate societatile,163
  • 83. cu exceptia celor mai primitive dip punct de vedere tehnologic, auun oarecare sistem de stratificare. In fiecare societate, sistemul estejustificat printr-o ideologie ce este imbrati~ata indeosebi de cei carebeneficiaza cel mai mult de el. Acest sistem, cu suportul sau ideolo-gic, este transmis generatiilor viitoare prin procesul socializarii.CastaUn sistem bazat pe caste este un sistem de stratificare "inchis",in care pozitia este determinata de familia in care persoana se na~te;de obicei, schimbarea pozitiei nu este posibila. Statutele atribuite(cele luate de persoane la na~tere- e.g., rasa, sexul- ~iasupra caroraele nu au un control) determina pozitia in casta a persoanei.Deseori, pozitia intr-0 casta comporta 0 anumita ocupatie. Mem-brii unei caste ar putea fi pantofari, membrii alteia ar putea fi mace-lari. Aceste ocupatii sint inradacinate in casta ~isint transmise ge-neratiilor urmatoare prin familie. DatoriHi acestei transmiteri dingeneratie in generatie a statutului, oamenii au tendinta de a se casa-tori cu cei de acela~i nivel social. Acest proces este nmnit endogqmie(vezi Cap. 13). Ideologia care sustine un sistem bazat pe castedeseori deriva din idei religioase, care ii asigura 0 baza puternica.Dc fapt, in unele societati aceasta baza religioasa a dus la ideea cacontactul intre membrii diferitelor caste poate provoca 0poluarerituala sau 0 aducere in stare de "prihana" a unui membru dintr-ocasta superioara, din cauza relatiilor cu un membru dintr-o castainferioara.De~i numarul societatilor cu sisteme bazate pe caste s-a mic~orat,doua importante exemple - India ~iAfrica de Sud - se evidentiaza.IndiaIndia are patru caste principale ~i citeva mii de subcaste. Inciuda incercarii britanicilor de a lichida sistemul castelor in timpuldominatiei asupra Indiei, ei nu au reu~it. Chiar daca sistemul castelora fost abolit oficial in 1949, doi ani dupa ce India a devenit indepen-denta, el este inca 0 foqa puternica in societatea indiana, indeosebiin zonele rurale. Ocupatiile ~ioportunitatile maritale in India ruralasint aproape exclusiv legate de casta. Anonimatul, asigurat de numa-164rul mare de oameni in zonele urbane, slabe~te casta ca factor in re-latiile sociale, de~i ea inca joaca un rol important.I!rica de SudSistemul apartheidului din Africa de Sud este 0 alta forma decasta. In esenta, exista patru caste: albii, negrii, "coloratii" (oamenide rasa mixUi) ~i asiaticii. Prin na~tere, persoanele sint atribuiteuneia sau alteia dintre aceste patru caste. Din acest moment, ~anselevietii lor sint determinate. Locul unde oamenii .e.0ttrai ~imunci ~ipe cine pot vota sint toate functiuni ale castei. In prezent, sint incurs negocieri pentru a solutiona sistemul apartheidului.ClasaUn sistem bazat pe clase este 0 forma "deschisa" de stratificare,~ncare pozitia primita de 0 persoana prin na~tere poate fi schimbata.In esenta, pozitia unui individ intr-o clasa este bazata pe statutuldobindit (e.g., statutul marital ~i profesional), la care se ajunge,cel putin in parte, prin eforturile ~i deciziile acestuia mai curinddecit prin na~tere ..Deschiderea sistemului bazat pe clase duce la mobilitate sociala(vezi Cap. 10), mi~carea indivizilor i:i1-sus~iinjos in structura declasa. Datorita mobilitatii sociale, clasele nu sint atit de strict delimi-tate cum sint castele. Granitele dintre clase sint oarecum estompate~ichiar numarul claselor nu este totdeauna claroDe asemenea, cri-teriile care determina apartenenta oamenilor la 0 clasa ~inu la altasint flexibile.Ca ~icasta, clasa influenteaza putemic ~ansele vieW individului.Cei din clasele de sus au, in general, un mai mare acces la resurselesocietatii, cum sint educatia, profesiunile ~iasistenta medicala. To-tu~i, prin mobilitatea sociala ~ansele vieW unei persoane la na~terepot fi schimbate.Clasa este multidimensionala; adicii, exista mai multi factoricare contribuie la ea, cum sint bogatia, puterea ~iprestigiul social.Intr-o structura de clasa complexa e posibil ca un individ sa nuposede toate atributele unei anumite clase. De pilda, 0 persoanacare se bucura de unprestigiu deosebit (e.g., un artist sau un atlet165
  • 84. vedeta) poate avea putina putere. Acest posibil caracter instahil alstatutului este un alt motiv pentru care granitele dintre clase nu sintcategoric definite.Marea BritanieUnul dintre exemplele de societate cu clase cel mai frecventcitate este Marea Britanie. In aceasta tara, exista 0 clasa superioaraconturata compusa din indivizi ale caror familii au, de mai multegeneratii, bogatie ~i, din dnd in dnd, putere. De asemenea, maiexista 0clasa de mijlac, relativ mare ~ivariata, formata din indivizicare au d~tigat 0 bogatie modesta din afaceri ~iprofesiuni libere,iar, lanivelul inferior, din gulere albe (e.g., contabili) sau functionariin servicii (e.g., vinzatori). Sub aceasta se aflamarea clasa munci-toare ai carei membri deseori i~i d~tiga e~istenta in profesiuni ma-nuale (e.g., lucratori in mine de carbuni). Inca ~imai jos in ierarhieeste clasa de jos, formata din indivizi care fie nu muncesc deloc,fie din indivizi ale caror venituri sint suplimentate de guvem.Sistemul claselor joaca un rol important in societatea britanica.Relatiile sociale, accesulla slujbe, intrarea in universitati sint deseoriinfluentate de apartenenta la 0 c1asaa unei persoane. Chiar accentelediferite ale limbii britanice reflecta pozitia de c1asa. Puterea siste-mului de clasa in Marea Britanie este, in parte, rezultatul trecutuluiei feudal, dnd tot pamintul era, practic, sHipinitde nobilime (careconstituia clasa superioara) ~iera lucrat de tarani. Revolutia indus-trialii a schimbat Marea Britanie dintr-o societate agrara, in carestatutul se baza pe proprietatea pamintului, intr-o societate indus-trializata, in care cei angajati in comect au strins mari bogatii ~iputere. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~ia profesiunilor a dus la sepa-rarea clasei nobiliare bogate de tarani ~ide masa cresdnda a mun-citorilor din fabrici ~idin mine. Ace~tia au constituit clasa mijlocie.Statomicia traditiei britanice ajuta la mentinerea acestor deosebiride clasa, oridt de subtile ar putea fi uneori.Societatile fara clase,Este posibil sa avem 0 societate industriala modema tara clase?Certitudinea ca 0 astfel de societate era posibiUi a dus in Rusia larevolutia din 1917, impotriva societatii agrare tariste.166Un studiu atent al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste(UR.S.S.) 5l aratat ca revolutia a ~~uat in scopul ei de a instaura 0societate tara clase, comunista. Intr-un studiu din 1984, Lane astabilit ca UR.S.S. era stratificata in patm clase. In primul rind,erau:lnaltii functionari din guvem. Sub ei erau intelectualii, specia-li~tii ~ifunctionarii inferiori din guvem. Dupa ace~tia urmau mun-citorii manuali; ultimii erau taranii, care lucrau pamintul. Astfel,de~i teoretic este posibil sa ai 0 societate mra clasa, cea mai cate-gorica incercare de a crea una nu a reu~it. Data fiind recenta destra-mare a sistemului comunist in Europa Rasiiriteana, pare improbabilca lumea va fi martora reinvierii unei incercari similare in viitomlapropiat.TEORII DESPRE STRATIFICAREAu fost oferite diverse teorii pentru a explica existenta sistemuluistratificarii in mod practic in toate societatile. Aceste puncte devedere diferite sint, in general, bazate fie pe teoria structural-functio-nalista a societatii, fie pe teoria conflictului.oteorie functionalist{i:. Kingsley Davis§i Wilbert MooreTeoria functionalista a lui Davis ~i Moore a fost elaborata in1945; ea sustine ca 0 oarecare forma de stratificare este inevitabila~inecesara in societate. Conform acestei teorii, societatea este com-pusa dintr-un sistem complex de statute ~iroluri. Daca societateavrea sa functioneze bine, ace Ie statute trebuie sa fie ocupate de ceimai calificati oameni. Pozitiile cele mai importante deseori reclamapregatire grea ~iintensa (e.g., sa devii doctor). Prin urmare, putinioameni vor dori sa-~i cheltuiasca timpul, banii ~imunca necesareacestui efort. In acest caz, societatea trebuie sa dezvolte un sistemde recompense inegale pentro a-i incuraja pe cei cu talent pentro atrece prin pregatirea necesara.Acest sistem de recompense inegale este exact ceea ce vrea sainsemne stratificarea sociala. Daca cineva din societate ar putea167
  • 85. indeplini orice pozitie, atunci nu ar fi necesar un sistem de recom-pense inegale. Dar Davis ~i Moore sustin di nu este cazul. Talen-tele ~iaptitudinile nu sint distribuite in mod egal in societate. Nicitoate pozitiile nu sint dorite in mod egal. Astfel, un sistem de strati-ficare serve~te la motivan~a celor cu aptitudini necesare pentru aocupa statutele corespunzatoare ~ia satisface in mod adecvat cerin-tele acelor pozitii.Teoria originala Davis- Moore (care a fost modificata ~iperfec-tionaHide la prezentarea ei in 1945) prezinta explicatia functionalafundamentala de ce este necesar ~iaproape universal un sistem destratificare. Totu~i, teoria nu a ramas necriticata. Tumin (1953)afirma ca este greu sa stabile~ti importanta functionala a oridireipozitii in societate. Cu cit este mai important pentru societate unmedic dedt un gunoier? Mai mult dedt diferenta dintre veniturilelor medii? $i cum ar determina aceasta 0 societate?Tmnin mai sustine ca, indiferent care ar fi fost dndva justificareapentru stratificare, sistemele bazate pe stratificare tind sa se perpe-tueze pina la punctulla care devin contraproductive. Cei in pozitiisuperioare tind sa Ie transmit a pozitiile copiilor lor, astfel refuzin-du-le celor din alte categorii sociale, dar cu talent egal sau superior,~ansa de a concura pcntru pozitii mai inaltc. 0 ascmenea situatieafccteaza atit indivizii carora Ii sc refuza accesul, dt ~isocietatea,privind-o de persoana cea mai talentata pentru 0 anumita pozitie.Pc scurt, Tumin afirma ca teoria Davis-Moore ce afirma di socie-tatea este 0 meritocratie, in care exism 0 re1atie intre calitatile indi-vizilor ~irecompensa pe care ace~tia 0primesc, nu reflecta realitatea.Succesul (sau lipsa lui) in obtinerea recompenselor sociale intr-ogeneratie este transmis generatiilor viitoare prin familii. Limitindprin aceasta 0 combinatie libera a talentului ~ia rccompense1or ne-cesare intr-o societate democrata ~ieficienta.oteorie a conflictului: Karl MarxMarx a sustinut ca in societate exism doar doua cIase fundamen-tale: cei care poseda mijloacele de productie (nobilimea in sociemtilefeudale ~icapitali~tii sau burghezia in societatile industriale) ~iceicare nu poseda mijloace de productie (~erbii sau tiiranii in sociemtile168feudale ~iproletariatul in societatile industriale). EI a afirmat castratificarea pu este inclusa sau chiar necesara daca mijloacele deproductie sint in stapinire colectiva, sau in posesia unui mic numardeinQi~izi. In analiza lui Marx, capitalismul ca sistem economic(veziCap. 17) este raspunzator pentru producerea stratificarii. Dupaparerea lui Marx, capitalismul incurajeaza muncitorii sa producamai mult dedt este necesar pentru nevoile lor sau ale proprietarilor,dudnd la ceea ce el a numit plusvaloare. Capitalistul folose~teacest surplus sa obtina un profit, nu sa-l restituie muncitorilor careI-au produs. Marx a sustinut ca sistemul bazat pe stratificare, produsde capitalism, este de aceea inerent exploatator; profiturile proprie-tarilor provin intotdeauna din munca, ~ipe seama, muncitorilor.Au existat multe critici ale teoriei lui Marx. De la Marx incoacea fost 0 cre~tere rapida a clasei de mijloc in societatile industriale,teoria celor doua clase ajungind demodata. Mai mult, in societatileindustriale modeme proprietatea ~i administrarea mijloace1or deproductie sint deseori divizate, iar vinzarea pe scara larga a actiuni-lor, inclusiv muncitorilor individuali sau caselor de pensii ale mun-citorilor, au estompat linia categorica, trasa de Marx, intre clase.De asemenea, extraordinara cre~tere a puterii sindicatelor a schim-bat balanta puterii dintre prowietari ~imuncitori in mod cons ide-rabil. "In ciuda acestor critici, teoria lui Marx despre stratificarea so-ciala continua sa influenteze gindirea sociologica in aceasta pro-blema. Un numar de sociologi (e.g., Domhoff, 1983) a afirmat caputerea inca este concentrata in miinile unei mici elite economice~ica sindicatele inca trebuie sa lupte pentru nevoile muncitorilor.Victoria in aceste biitalii, subliniaza ei, este greu de ci~tigat.o teorie dimensionala: Max WeberCel mai important atac impotriva teoriei lui Marx asupra strati-ficarii sociale a venit de la Max Weber (1946). Weber a crezut caanaliza stratificarii sociale a lui Marx, bazata pe inegalitatea eco-nomic a (clasa sociala), este prea limitativa. Stratificarea, sustineWeber, este un concept multidimensional. Exism trei sfere separate~i distincte in care oamenii pot fi diferentiati: sfera economica,169
  • 86. sociali:i~ipoliticii. 0 persoanii poate avea un rang malt intr-o dimen-siune ~iunul inferior sau intermediar in una sau amindouii din ce-lelalte.Sfera economica: clasaMarx s-a concentrat doar asupra unei dimensiuni, clasa econo-midi. Weber a crezut di clasa nu ar trebui consideratii 0 simpla divi-ziune in categorii precise (pentru Marx, doar dbUii). In schimb,sustine Weber, pozitia economicii a oamenilor ar trebui privita caun fenomen cu caracter continuu ce se des:ta~oariide la inferior lasupenol.Sfera sociala: statutulOamenii au grade diferite de prestigiu social sau onoare (ceeace Weber nume~te statut). Clerul are un prestigiu mare, dar, in ge-neral, ii lipse~te bogiitia care l-ar situa pe un loc superior pe scaraeconomicii sau c1asii.Arti~tii deseori se bucurii de cinste ~irespectdeosebit; to~i, ei nu pot transforma, in mod automat, acel prestigiuin vreo putere politicii realii.Sfera politica: partidulA treia dimensiune, pe care Weber 0 nume~te partid, se refera laputerea politidi. Puterea poate sau nu sa depinda de baza econornica.Oamenii au reu~it sa ajunga in pozitii ale puterii rididndu-se incadrul conducerii, :tarabeneficiul unei mari bogatii personale. Atletiivedete au 0 pozitie foarte inalta in dimensiunea economica ~icea astatutului; totu~i, ei rareori reu~esc sa-~iconverteasca pozitia sociala~ieconomica in putere politica.Analiza stratifidirii a lui Weber a influentat generatii de oamenide ~tiintiim domeniul social. Criticile sale evidentiaza ca, in practica,pozitiile unei persoane in diferite dimensiuni ale stratificiirii deseorimerg impreuna. Puterea politica este Iegata de puterea economica.In sfera politica dicteaza cei care au bani. Dovezi sint multele acu-zatii de conflict de int.eresednd membrii Congresului par a fi influ-entati de cei care contribuie cu fonduri in campania lor electorala.170~Totu~i, in general, chiar ~icriticile lui Weber accepta natura multidi-mensionaHi a,stratificarii. A baza apreciereastatutului socioecono-mic (SSE) al oamenilor pe 0 combinatie de factori, inc1usiv pebogatie, putere ~iprestigiu a devenit c~va banal in sociologie. Infelulicesta, este inte1easa varietatea elementelor care formeazapozitia unei persoane.o incercare de sinteza:Gerhard $i Jean LenskiIn ciuda criticilor prezentate mai sus, ath teoria functionalista,dt ~icea a conflictului contribuie la intelegerea stratificarii sociale.Gerhard ~i Jean Lenski (Lenski, 1966; Lenski ~iLenski, 1987)~i-au folosit analiza evolutiei societiitii (vezi Cap. 4) pentru a incercasa combine teoriile functionalista ~icea a conflictului intr-o singurateorie unificata a stratifidirii sociale.In conceptia lor, lipsa surplusului de hrana in socieHitile de vi-natori ~iculegatori face virtual imposibil ca un segment al populatieisa acumuleze mai multe resurse dedt altul. Se consuma tot ce esteprodus. Astfel, repartizarea inegalii a resurselor societiitii este impro-babila. Totu~i, pe masura ce societatne evolueaza datorita imbuna-tatirii tehnologiei (vezi Cap. 4), resurselesuplimentare disponibilesint deseori repartizate in mod inegal. Aceasta repartizare inegaladuce la stratificare, care este consolidata prin puterea ce se acumu-leaza la cei ce "au", ~ieste transrnisa generatiilor viitoare prin familii.Pe miisura ce tehnologia se dezvolta ~i societatile devin maiindustriale, pot rezulta surplusuri mari. Tendinta este ca acestesurplusuri sa fie repartizate unui segment mai mare al populatiei.In felul acesta, in societatile mai avansate din punct de vedere in-dustrial, efectele stratificarii tind sa se reduca. Totu~i, este adevaratca, in societiitile moderne mari, efectele stratificarii pot fi accentuatein zonele urbane mari, din cauza factorilor care VOl fi discutati inCap. 11.De asemenea, criteriile pentru apartenenta la clasele socialedevin mai complexe, estompind mtr-o oarecare miisura deosebiriledintre ele.Pe scurt, sojii Lenski cred ca un oarecare grad de stratificares9cialii este inevitabil, intrucit aptitudinile, talentele, inteligenta ~i171
  • 87. alte atribute personale, precum ~iresursele societatii, nu pot fi distri-buite in mod egal. Totu~i,nu toate societatile sint stratificate deopo-triva. Natura unei anumite societ~lti are un oarecare efect asupragradului sau de stratificare. Societatile deosebit de industrializate~icele tara amenintari exteme serioase pot fi mai putin stratificatededt alte tipuri. Sotii Lenski mai sugereaza ca societatile ale carorvalori culturale accentueaza importanta "liberului arbitru" pot fiextrem de strati fieate ~i ca natura conducerii societatii poate in-fluenta sistemul stratificarii.MENTINEREA SISTEMULUI, vSTRATIFICARIISistemele bazate pe stratificare continua sa existe. Sistemul cas-telor din India a supravietuit dominatiei britanicc ~icontinua astazi,in ciuda faptului ca a fost abolit oticial dnd India ~i-a d~tigat inde-pendenta. Sistemele bazate pe clase au existat in societatile socia-liste, in ciuda unei ideologii contrare. Persistenta sistemelor bazatepe stratificare rezulta din influenta institutiilor sociale ~ia proceselorsociale.Institutiile sociale,Citeva institupi ale societatii servesc la sustinerea sistemului stra-tificarii. In esenta, aceste institutii tind sa legitimeze grupurile do-minante.EconomiaStratificarea se bazeaza pe repartizarea inegala a resurselor so-cietiitii, foarte frecvent acestea presupun bunuri economice ~iser-vicii. In multe societati, banii constituie mijlocul de schimb carepermite oamenilor sa))btina bunurile ~iserviciile necesare. Reparti-zarea diferentiatii a acestor resurse define~te ~icontribuie la stratifi-carea sociala. Cind resursele economice inegale sint transmise172generatiilorviitoare, cum deseori se mtlmpla, sistemul de stratificareexistent esternentinut.FfimiliaMecanismul prin care repartizarea diferentiata a resurselor socie-tatii se transmite generatiilor urmatoare este, foarte probabil, familia(vezi Cap. 13). Cei mai multi oameni inteleg ca cineva cu numelede Rockefeller este un membru al acelei familii de elita ~i ca amo~tenit 0parte din resursele economice, din puterea politica ~idinprestigiul social care se leaga de nume. Familiile, indeosebi cele curesurse considerabile, aranjeaza sa treaca acele resurse generatiilorurmatoare.oforma mai putin evidenta de mentinere a sistemului de strati-ficare existent implica efectele socializarii asupra celor din clasesociale diferite. Clasele sociale diferite tind sa-~i creasca copiii saactioneze ~isa gindeasca diferit, sa aiM niveluri ~ifeluri de educatiedeosebite ~isa aiM tipuri de slujbe ~icariere diferite. Kohn ~icolegiisai (e.g., Kohn, 1969; Kohn ~iSchooler, 1983) sustin ca socializareadiferentiata in clasa de mijloc ~icea muncitoare duce la tipuri diferitede personalitati, care smt legate.de ocupatiile bazate pe clasa. Fami-IiiIe, a~adar, i~i transmit pozftia de ,clasa direct prin transmitereabogatiei ~ia proprietatii ~i,indirect, pri~..practicile lor de socializare.De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui ansamblude valori ~i idei care deseori sustine sistemul de stratificare exis-tent. Aceasta "ideologie" este 0 forta puternica pentru conformitate.Religia ~i ideologiaA~a cum s-a mentionat in discutia despre sistemul castel or in-diene, stratificarea este deseori msotita de un ansamblu de idei religi-oase sau ideologice care 0justifica ~i0 sustin. In trecut, in EuropaOccidentala, monarhiile feudale i~i consolidau puterea afirmlnd"dreptul divin al reg~lor", ideea ca regele (~i sistemul de stratificaremonarhic) a fost creat ~ibinecuvintat de divinitate. Sistemul casteloreste sustinut de credinta in inferioritatea morala innascuta a castelorinferioa~e. In societatiie industriale modeme, ideologia sustinatoarese concentreaza asupra meritului, a muncii intense, a talentului su-perior ~i a egalitatii ~anselor persoanei.173
  • 88. Ideile ideologice mentin sistemul stratifidirii. In mod special insocietiitile moderne, aceste idei abat atentia de la supoqii structurali~iculturali ai sistemului stratificarii ~iil explidi in raport cu caracte-risticile indivizilor. Persoanele bine plasate, in aceasta conceptie,au ajuns acolo unde se afla datorita propriilor eforturi ~italente; per-soanele mai putin instiirite nu trebuie sa dea vina decit pe ele insele.Ordinea politicaStatuI de asemenea ajuta la mentinerea sistemului de stratificareexistent. El face aceasta prin controlul sau asupra sistemului legal,asigurind valoarea ~iaplicarea legilor care sustin un sistem existentde repartizare inegala a resurselor. De pilda, legile pot fi folosite saincurajeze sau sa descurajeze, sa ceara sau sa interzica transmitereaunor cantitiiti substantialAede bogatie mo~tenitii de indivizi ~ifamiliigeneratiilor urmatoare. In general, legile importante sint tacute decei care beneficiaza de sistemul de clasa existent; astfel ca esteimprobabil ca ei sa permita legislatiei sa schimbe situatia.De asemenea, statuI are monopolul asupra puterii ~iconstringeriicare poate fi folosit la mentinerea sistemului de stratificare existent.Mentinerea apartheidului in Africa de Sud este un exemplu clar defolosire a puterii coercitive a armatei ~i a politiei ca sa pastrezeorinduirea de casta dorita.Deseori, folosirea sistemului legal merge mina in mina cu putereacoercitiva a statului, folositii pentru a mentine statu-quo-ul, orindui-rea existenta. Totu~i, in societatile mari ~icomplexe, puterea poatefi suficient de dispersata, ca sa permita schimbari (vezi Cap. 16).Procesele socialeSuportul structural pentru sistemul de stratificare existent este,deseori, insotit de procese sociale selective.CooptareaCooptarea implica aducerea oamenilor intr-un sistem, ceea cei-arputea ameninta continuitatea existentei. Dindu-le "un fragmental activitatii", speranta este ca ei nu VOlactiona, citu~i de putin, ca114sa schimbe sistemul ci, cit de mult posibil, VOlajuta in mod activ lamentinerea lyi.~iretlicul in cooptarea oamenilor, sustine Selznick (1948), constiiin a l~ da distinctii ~i povara responsabilitatii, tara a Ie acordaputerea reala de a efectua vreo schimbare substantiaIa. Intr-un fel,unele forme de implicare a studentilor in conducerea institutiiloreducationale poate fi considerata ca fiind cooptare. In ciuda prezen-tei studentilor in comitete (inclusiv comitete executive) ~ia faptuluica sint "consultati", puterea efectiva deseori ramine exclusiv inmiinile administratiei. Acelea~i elemente de cooptare pot fi conside-rate cu privire la participarea facultatii la conducerea multoI institu-tii educationale.Eforturile de cooptare deseori sint concentrate asupra lideriloropozitiei, cei care au puterea de a fi critici ~ide a ameninta schimba-rea. Ace~tia pot fi tratati cu damicie, Ii se pot da explicatii detaliatede ce situatia prezenta este cea mai buna (cel putin, in conditiileprezente ) ~ipot fi invitati sa devina membri in cercurile care exercitiio parte a puterii.Acest proces al cooptarii poate fi clar ~i direct, ca atunci cindindustriile includ un numar limitat de membri ai sindicatelor incomitetele de directori. Proce~ul poate fi indirect, cum ar fi permi-terea cre~terii clasei de mijloc, ~a cum s-a intimplat in multe socie-tati industriale, ceea ce reduce probabilitatea tipului de dezorqinerevolutionara ~i de schimbare anticipat de Karl Marx. A permiteclasei de mijloc sa creasca duce in mod esentialla cooptarea prole-tariatului, acordindu-i-se acestuia avantajele vietii clasei de mijlocacordate de sistemul existent, astfel asigurindu-i cooperarea in men-tinerea statu-quo-ului. Piven ~iCloward (1977) prezinta 0 analizadetaliata a cooptarii mai multoI "mi~cari ale oamenilor saraci".Principiul avantajului cumulativCei bine plasati in sistemul de stratificare nu numai ca obtin be-neficii materiale considerabile, ci ~ici~tigapredominallta suplimen-tara prin pozitia lor. Deseori, ei reu~esc sa transmitii aceste avantajecopiilor lor, altor rude ~iprietenilor, care pot, dupa aceea, sa folo-seasca aceste beneficii pentru ~imai multe avantaje. Astfel, pozitiaavantajoasa in sistemul de stratificare are un avantaj cumulativ.175
  • 89. Acest fenomen se leaga direct de concluziile lui Merton despre~tiinta ca 0 institutie sociala. In discutarea sistemului de rasp lata in~tiintii,Merton (1968) a inventat expresiaefectul Matei inspirindu-sedin Evanghelia lui Matei ("Caci celui ce are i se va da ~iel va aveaabundenta"), ca sa se refere la tendinta celor care au deja reputatiistabilite in ~tiinta de a culege recompense mai u~or decit cei maiputin cunoscuti. Cu alte cuvinte, daca cineva este plasat bine in sis-tern, probabilitatea de a primi alte recompense cre~te. Aceasta I-afiicut pe Merton sa vada, in domeniul ~tiintei, un sistem de rasplaHistratificat, bazat pe un succes anterior.Merton a aplicat, in mod mai larg, ideea efectului Matei ca sadescrie ceea ce el a numitprincipiul avantqjului cumulativ, referin-du-se la un fenomen similarin institutiile sociale. Avantajul cumula-tiv serve~te la mentinerea ~ichiar consolidarea diferentelor existentein repartizarea resurselor societiitii la suportii esentiali ai unui sistembazat pe stratificarea sociala. Copiilor arti~tilor faimo~i (e.g.,Michael Douglas, fiullui Kirk Douglas) sau ai politicienilor (JosephKennedy, fiullui Robert Kennedy) Ie place sa pretinda, poate pebuna dreptate, ca ei au ajuns la pozitia din cariera aleasa pe bazapropriilor aptitudini. Oricit de corecte pot fi aceste pretentii, nuexistii nici 0 indoiala ca ei pleaca eu avantajul recunoa~terii numelui~ia relatiilor care Ie lipsese celor cu parinti "obi~nuiti".Pe scurt, institutiile sociale tind sa fie 0 forta conservatoare insocietate; ele sustin ~imentin orinduirea sociala existenta. Aceastaafirmatie este deosebit de adeviirata despre sistemul bazat pe strati-ficare. Mai mult, exista procese sociale importante care completeazasprijinul institutional pentru sistemul de stratificare existent. Efectulconjugat al acestor forte structurale ~i culturale face din sistemulde stratificare unul dintre cele mai stabile elemente ale societatii.Capitolul acesta a discutat diferitele sisteme de stratificarepe care societalile Iefolosesc ca sa-§i repartizeze resursele.Sistemul.castelor este 0forma inchisa de stratificare. Castaeste atribuita la na§tere, deseori justificata printr-o baza religi-oasa §ipoate ji, rareori, schimbata. India §i Africa de Sud sintexemple de asemenea sisteme. Sistemul de clase este relativdeschis. Chiar daca oamenii se nasc intr-o clasa, ei 0pot schim-176ba. Marea Britanie este un exemplu de aceasta forma de strati-ficare. Afost explorata problema daca ar putea exista 0 socie-tate fara clase §i s-a sugerat ca pare improbabil.. Aufost analizate efteva explicafii teoretice diferite ale strati-ficarii. Teoria funcfionalista a lui Davis §i Moore afirma ca,intrueft societatea are nevoie Sa umple pozifiile cheie cu oamenicare au pregatirea §i aptitudinile necesare, resursele socialevorfi totdeauna repartizate in mod inegal. De aceea, 0 oarecareforma de stratificare vafi inevitabila §i socialmente necesara.Teoreticienii conjlictului susfin ca sint doar doua clasefunda-mentale: cei care poseda mijloacele de producfie §i cei carenu Ie poseda. Membrii primului grup controleaza societatea§i fi repartizeaza resursele spre beneficiullor. Aufost prezentatecriticile atit ale teoriei funcfionaliste eft §i ale teoriei conjlic-tului §i afost dezvoltata teoria multidimensionala alui Weber.EI susfine ca exista trei baze ale stratificarii sociale - bogafiaeconomica, prestigiul social §i puterea politica - §i ca toatetrebuie sa intre in orice analiza a stratificarii. Solii Lenski in-cearca Sa sintetizeze teoriafuncfionalista §i teoria conjlictuluicu privire la stratificare. Ei cred ca stratificarea trebuie exa-minata in raport cu evolutia societafii. Ei suslin ca un anumegrad de stratificare este iifeyitabil in toate societafile, darformaei §i proporliile sint injluenlate dl?,na~urasocietalii lnsa§i.Instituliile sociale servesc, in general, la menfinerea siste-mului de stratificare existent. Economia este una dintre bazeleprincipale ale stratificarii. Deseori, repartizarea deja inegalaa resurselor economice ale unei familii date este transmisageneraliilorviitoare. in acest sens, economia §ifamilia lucreazaimpreuna. De asemenea,familiile reproduc sistemul stratifica-riiprin modul in care i§isocializeaza copiii prin valorile, atitu-dinile §i carierele adecvate. Religia §i ideologia tind Sa susfinasistemul existent, indeosebi in sistemul castelor. Ordinea po-litica este deseori injluenfata de ordinea economica §ifolose§teputerea legislativa sau coercitiva a statului ca sa menfina sis-temul stratificarii.Nu numai instituliile sociale, ci §iprocesele acfioneaza insensul suslinerii sistemului de stratificare existent. Au fost dis-cutate doua procese importante. Indivizii care ar putea ame-177COALA 12 INTRODUCE~E IN StX:loUX,JE
  • 90. ninja sistemul - in special liderii grupurilor din opozijie -sint deseori cooptaji sau adu$i in sistem pe ciii care lor Ieaduc beneficii $i Ie reduc opozijia. Celalalt proces este eel alavantajului cumulativ, ceea ce Merton a numit " efectul Matei U.Cei care beneficiaza de stratificare deseori reU$escsafoloseas-ca acele beneficii pentru avantaje suplimentare, prin aceastamarind repartizarea inegala a resurselor societajii.17810CLASA saC/ALA $/MOBIL/TATEA saC/ALAiN STATELE UN/TE"Inacest capitol ne vom concentra asupra naturii clasei socialein Statele Unite. Vom examina dimensiunile diverse ale claseisociale, precum $i metodele de identificare ale diferitelor clasesociale. Vorfi prezentate scurte portrete ale claselor sociale $i vafi examinata semnificajia clasei sociale in viala americanilor. infinal, va fi rezolvata problema mobilitalii sociale.DIMENSIUNILE INEGALITATII iN,STATELE UNITEWeber sustine di concentrarea lui Marx asupra factorilor econo-mici a dus la 0 explicatie incompletii a inegalitiitii sociale (veziCap. 9). Weber insistii cii puterea politicii ~iprestigiul social sintalte douii dimensiuni ale diferentierii sociale ~i ale stratificiirii.Aceastii teorie mai complexii este, in mod evident, potrivitii pentruorice situatie a stratificiirii sociale in Statele Unite.Resursele economiceResursele economice ale populatiei americane sint formate dindoua elemente: venitul ~ibogiitia.179
  • 91. VenitulTermenul venit se refera la salarii ~ila ci~tigurile din investitii.In Statele Unite, venitul este repartizat populatiei in mod inegal. In1986 venitul mediu pe familie (punctulla care jumatate din familiiau venituri sub aceasta suma ~ijumatate, deasupra acesteia) a fostde 29460 de dolari (Biroul de Recensamint al Statelor Unite,1987a). Totu~i, in acela~i an cele mai bogate 20% din familiileamericane au primit 43,7% din tot venitul sau mai mult dedt dubludt ar avea, daca venitul ar fi fost repartizat in mod egal. Prin con-trast, cele mai sarace 20% familii au primit 4,6% din venitul totalal Statelor Unite sau mai putin de un sfert din cantitatea bazata peo repartitie egala. Cele 5% din virful familiilor obtin un venit la felde mare ca cei 40% de la nivelul cel mai de jos.Dupa toate probabilitatile, cele mai mari venituri sint obtinutedin investitii mai degraba dedt din salarii. In 1985, 17 000 de ame-ricani au declarat venituri de peste 1 milion de dolari; doar 16%din acest venit provenea din salarii. Restul provenea din ci~tiguribazate pe profituri din afaceri, actiuni, obligatiuni ~ialte investitiicare produc venit din inchirieri, dobinzi, dividende, prime ~id~tiguridin vinzarea averilor creditorilor insolvabili sau a firmelor falite. Depilda, in 1984, pre~edintele de la NCR (0 corporatie importanta)avea un salariu de baza de peste 1 milion de dolari ~i mai obtineaun venit suplimentar de 12milioane de dolari pentru diverse activitiiti.Efectul Matei (vezi Cap. 9) pare sa se aplice repartizarii veni-turilor, precum ~ireputatiei ~tiintifice. Celor care au Ii se va da maimult. Veniturile mari asigura capital excedent care poate fi investitpentru a produce ~imai mult capital. Cei cu venituri mici au putinefonduri disponibile ca sa faca investitii, astfel depinzind aproapeexclusiv de salarii.Diferenta intre veniturile bogatilor ~iale saracilor a crescut inultimul deceniu. Schimbarile in materie de impozite, care au intratin vigoare in timpul administratiei Reagan, au dus la 0 pierdereanuala medie de aproximativ 400 de dolari pentru cei cu venituri ~iun ci~tig anual mediu pina la 10 000 de dolari ~iun cWig anual de8 300 de dolari pentru cei cu venituri peste 80 000 de dolari (Sawhill~iPalmer, 1984).180BogatiaDiferenta intre veniturile celor bogati ~i ale celor saraci estem~ca atunci dnd este comparata cu diferenta dintre bogatia lor,care,e~te definita ca valoare totala a banilor ~ia bunurilor, valoarepe care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza. Aceste averi indudactiuni, obligatiuni ~iproprietati personale ca: bunuri imobiliare,automobile ~i ambarcatiuni. S-a calculat di cele 12% din virfulfamiliilor americane controleaza cam 38% din bogatiile tiirii (Biroulde Recensamint al Statelor Unite, 1986).Inechitatea este chiar mai mare dedt sugereaza cifrele de maisus, deoarece bunurile posedate de saraci constau in cea mai maremasura din automobile care, in timp, tind sa scada ca valoare, pednd bunurile celor bogati (cum sint proprietatile imobiliare ~iac-tiunile) dupa toate probabilitatile, cresc in valoare in timp. De fapt,cele 20% familii din cele mai de jos pe scara repartizarii bogatieiau cu putin mai multe obligatii financiare dedt bunuri, dindu-le 0va10are negativa.Bogatia in Statele Unite este foarte concentrata. Cam 20% dinfamiliile americane controleaza peste 75% din bogatia tarii. Cele5% de la virf, uneori numite "superbogatii" poseda cam 0jumatatedin bogatia americana. Un stt.?iuHwbe; (1987) al celor mai bogati400 de americani a aratat ca cei mai bo,gatitrei indivizi au impreunala fel de multii bogatie (aproximativ 15miliarde) cam dt au 500 000de membri "mijlocii" ai populatiei.Un factor important al decalajului intre venituri dintre cei bogati~i cei saraci este mo~tenirea familiala. In 1986, toate cele 90 de fa-milii cu averi peste 500 de milioane ~i 168 dintre cei 400 de indivizicu valori de peste 180 de milioane au mo~tenit fie toata, fie 0 partedin bogatia lor (Forbes, 1987). Disparitatea intre averile posedatede bogati ~isaraci este mentinuta prin capacitatea bogati1or de a-~itransmite generatiilor viitoare averile acumulate.Puterea politicaResursele economice nu sint singurele lucruri repartizate popu-latiei in mod inegal. Puterea, capacitatea de a influenta actiunile181
  • 92. altora, este, de asemenea, repartizata diferentiat. Puterea po/iticase refera la capacitatea de a influenta actiunile guvemamentale, ~iea, de asemenea, nu este exercitata in mod egal de catre toti oamenii.Intr-o mare masura, puterea politica este legata de resurs~le econo-mice. Cei care dispun de plltere economica deseori au 0 mai mareinfluenta asupra actiunilor guvemamentale decit cei care nu dispun.Acest lucru este evident in scandalurile frecvente in care sintimplicati functionari din conducere (e.g., membri ai Congresului~ipersoane din preajma pre~edintelui), acuzati ca "vind" influentiicelor care pot sa ~i-opermita, in schimbul unor contributii politice~ipersonale.Poate cel mai bun exemplu de modul in care puterea economicapoate fi tradusa in putere politica este codul fiscal. Legislatia fiscalafavorabila este deseori ceruta de cei cu resurse economice mari.Numite "u~urare" de unii, "portite", de altii, prevederi speciale re-duc probabilitatea ca sistemul fiscal sa fie "progresiv" adica, bazatpe principiul cu cit cWigi mai mult, cu atit plate~ti mai mult. Infiecare an, un numar mic de indivizi extrem de bogati platesc impo-zite mici sau deloc, iar citeva corporatii deosebit de profitabile, cumsint Boeing ~iGeneral Electric, deseori nu pUitesc nici un impozit.Resursele economice nu constituie singura baza a puterii politiceinegale. Cind a fost intemeiata aceasta tara, doar barbatii adulti,albi ~iproprietari, aveau voie sa voteze. A fost nevoie de un razboicivil ca americanii africani sa devina cetateni cu toate drepturilepolitice, ~ichiar acel progres a trebuit sa fie suplimentat cu 0 legis-latie majora in 1965. Femeile au primit dreptul de a vota la inceputulacestui secol, iar adultii tineri (intre optsprezece ~idouazeci ~iunude ani) chiar mai recent.Daca puterea politica ar fi repartizata in mod egal, cei caredetin functii politice inalte ar reprezenta mai mult sau mai putin 0sectiune transversala a populatiei. Evident, acesta nu este cazul.. Cei mai multi membri ai Congresului ~i ai adunarilor legislativestatale sint albi, protestanti, barbati de virsta mijlocie cu 0 bogatiepersonala sau familialii considerabila. Aceasta afirmatie este vala-bila ~ipentru cei numiti in posturile puterii politice. Brownstein ~iEaston (1983) arata ca 95% dintre functionarii superiori numiti depre~edintele Reagan, cind a venit la putere in 1980, au fost barbati~i ca 98% dintre ei erau albi. Aproape jumatate din ei ci~tigaupeste 100 000 de dolari la data numirii, cu 0 minoritate substantiala182care ci~tiga peste 200 000 de dolari. Totu~i, aceasta situatie paresa se schimb,e rapid, deoarece mai multe femei ~imembri ai grupu-rilor minoritare sint ale~i sau numiti in posturi ale puterii politice.PrestigiulA treia dimensiune a stratificarii in analiza lui Weber este pres-tigiul, pozitia socialii a oamenilor sau c~titatea de "onoare sociala",de stima sau respect ce Ie este acordata. In Statele Unite, deosebirilede prestigiu sint mai putin extreme decit deosebirile de avere, venit~iputere politica. Americanii sint, in mod deosebit, mai neformali~imai putin con~tienti de statut decit oamenii in majoritatea celor-lalte tari. Cu exceptia fortelor armate, exista putin respect automatdin partea cuiva considerat inferior din punct de vedere ~ocial fatade cineva considerat superior din punct de vedere social. In contrastcu britanicii, de pilda, americanii nu se inc1ina sau nu fac reverentein fata ~efului statului lor.Prestigiul profesionalProfesia este importanti;i.,pentru venitul pe care 11asigura. Darea de asemenea joaca un rol~rnpormnt in determinarea atit a pozitieisociale, cit ~ia celei economice. Ceroetarea prestigiului diverselorprofesiuni a fost un subiect principalal sociologie americane incea mai mare parte a acestui secol. In mod logic, anumite profesiuni(e.g., medicina, avocatura, finantele, predarea in colegii) sint deo-sebit de stimate de majoritatea americanilor. Aceste profesiuni dese-ori necesita aptitudini considerabile, talent ~ipregatire. Totu~i, elenu se afla printre pozitiile cel mai bine platite din lumea profesionala.Administratorii firmelor ci~tiga mult mai mult decit profesorii decolegii sau functionarii de la banci, dar ei nu se bucura de acela~iinalt nivel de prestigiu. Atletii vedete ~iarti~tii au un inalt prestigiu~iun venit mare, dar aeestea rar pot fi traduse in putere politicii.In general, profesiile eelor eu gu/ere a/be - cele care implieiimai multa activitate mentalii decit munca manualii ~i sint relativseutite de 0 supraveghere atenta (e.g., arhiteetura sau clerul) - sebueurii de un prestigiu mai mare decit profesiile eelor cu gu/ere a/-bastre - eei care sint implieati in munei manuale importante ~i,183
  • 93. deseori supravegheati indeaproape (e.g., munca intr-un restaurantsau colectarea gunoialui). In toate studiile despre prestigiul profe-sional (e.g., Consiliul de Cercetare a opiniei nationale, 1987), pozi-tiile gulerelor albe detin cu consecventa cele mai inalte niveluri.Educatia formala,Pe linga faptul ca nu sint manu ale ;>ica implica mai putina su-praveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sasolicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioarede educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe for-meaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebitde stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatieavea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatiede colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatatedin ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina laabsolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urcamai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Iise acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionalespecifice (vezi Cap. 14pentru mai multe informatii despre educatie).SISTEMUL DE CLASE AMERICANIdentificarea claselor socialeSarcina de a identifica;>idescrie diversele clase sociale din StateleUnite este mai grea decit pare. Doi factori majori contribuie lacomplexitate: natura multidimensionala a clasei sociale (vezi maisus) ;>idiferitele metode cu care poate fi abordata problema.Natura multidimensionala a clasei socialeExistenta a trei baze diferite a inegalitatii sociale sugereaza caun individ poate sa nu aiM aceea;>ipozitie in fiecare. Unii indivizipot avea 0 pozitie superioara in privinta prestigiului social ;>iuna184inferioara in privinta venitului (e.g., clerul) altii pot avea pozitiisuperioare in ambele privinte (e.g., arti;>tiirenumiti sau atletii "su-pervedete")., Aceste dimensiuni diferite de diferentiere sociala fac dificilain.c~drareaunui anumit individ intr-o clasa sociala specifica. Totu;>i,ele nu afecteaza in mod substantial studiul sistemului de clase dinStatele Unite.Descoperirea clasei socialeExista trei metode generale care au fost folosite la examinareastructurii de clasa a societatii americane.Metoda reputaliei a fost folosita de Warner ;>ide asociatii sai(Warner;>i Lunt, 1941, 1942; Warner, 1949) in primele explorarisocial-;>tiintifice detaliate in domeniul stratificarii comunitatilormoderne. Cercetatorii care folosesc aceasta metoda cer indivizilordintr-o comunitate sa identifice structura claselor sociale ale acesteia(prin clasa intelegindu-se un grup social format din oameni cu atri-bute comune) prin descrierea diferentelor dintre grupurile cu statutidentic din comunitatea lor ;>iincadrarea anumitor indivizi in acestecategorii. Aceasta metoda este deosebit de valoroasa cind este fo-losita la grupuri mici sau la};pmunitati in care cei mai multi oamenise cunosc intre ei ;>ila prez1<;ereamodelelor de asociere in cadrulacelei comunitati. Cea mai mare part~ a unei astfel de asocieri areloc in cadrul aceleia;>iclase. ~Metoda autofncadrarii este 0 alta tehnica ce implica apreciereasubiectiva.~Subiectii sint rugati sa identifice clasa de care ei credca apaqin. In aceasta metoda, clasa sociala este considerata 0 cate-gorie sociala in care oamenii se identifica cu altii care au caracteris-tici similare.Pina destul de recent, femeile aveau tendinta sa pretinda ca pozi-tia de clasa a sotilor era;>ia lor, acum aceasta a inceput sa se schimbe(Simpson, Stark ;>iJackson, 1988).Spre deosebire de metoda reputatiei,aceasta poate fi folosita lapopulatii mari, intrucit oamenilor Ii se cere sa se defineasca doar peei in;>i;>i,nu pe altii. Datorita naturii sale subiective, metoda auto-incadrarii a fost deosebit de utila pentru examinarea comportamen-tului politic. Ceea ce oamenii cred ca sint influenteaza modul incare vor actiona sau vor vota.185
  • 94. Metoda obiectivaeste modul final de apreciere a clasei sociale.In aceasta tehnica, clasa sociala este considerata 0 categorie statis-tica in care cercetatorul incadreaza oamenii pe baza unor indicatoriobiectivi presupu~i a reflecta pozitia de clasa. Cei trei indicatori,folositi frecvent in aceasta mAetoda,sint tipul de ocupatie, nivelulvenitului ~inivelul educatiei. In mod tipic, aceasta metoda incearcasa surprinda multidimensionalitatea clasei sociale la ceea ce socio-logii numesc Statutul socioeconomic (SSE). Aceasta metoda estecea mai u~oara ~imai simpla de folosit, ceea ce ii explica populari-tatea.Diversele metode de evaluare a clasei sociale duc, in general, larezultate similare, de~inu identice. Metoda care trebuie folosita de-pinde de ce analiza este tacuta ~ice situatie este studiata. In gene-ral, toate trei metodele au identificat cinci clase sociale.Portrete ale diferitelor clase socialeClasa de susClasa de sus este foarte mica, de obicei 3-4% din populatie. Eaconsta din cei mai bogati ~i mai putemici oameni ai comunitatii.Deseori, bogatia lor este in familie de mai multe generatii, iar aceasmcontinuitate, in combinatie cu resursele economice, confera mareputere. La nivel national, clasa de sus a avut mare influenta asprapoliticii interne ~i externe. Cei mai multi membri ai clasei de susau educatie superioara, multi frecventind colegii ~iuniversitati deelita. Foarte frecvent, ei sint protestanti anglo-saxoni.Unele cercetari au scos in evidenta diferente in cadrul acesteicIase. Elita acestui grup, cam 1%, constituie "aristocratia" tarii.Bogatia acestui grup este in mare masura mo~tenita, iar membriilui formeaza un cerc relativ strins unit; ei sint "societatea". NumeleRockefeller, Kennedy, du Pont, Whitney ~iVanderbilt sint frecventasociate cu acest grup. Restul de 2-3% din clasa de sus il reprezinmcei cu avere noua. Ace~tia fac parte din clasa de sus pentru ceea ceau realizat, pe cind elita este inclusa in clasa de sus pentru ceea ceeste.186Clasa mijlocie de susAceastaclasa, aproximativ 5-19% din populatie, consta in prin-cipal din oameni de afaceri ~iprofesioni~ti cu venituri relativ mari(iritre.~proximativ 50 000 de dolari ~i 100000 de dolari anual). Unmarcnumar sint protestanti anglo-saxoni albi. Ei de asemenea potfi bine educati, de~i nu au frecventat in mod necesar colegiile ~iuniversitatile de elita. Ei toti au simbolurile externe ale succesului,cum sint slujbe bune ~icase frumoase in locuri bune, ~icaHitorescmult. Membrii acestei clase tind sa fie foarte activi in viata politidi~iin cea a comunitatii.Clasa mijlocie de josCompusa in principal din cei care au slujbe de gulere albe, cusalarii nu prea mari (aproximativ 20 000 de dolari pina la 50 000de dolari), aceasta clasa formeaza cam 30-35% din populatie. Inacesta clasa sint proprietarii micilor afaceri, profesorii, directoriide nivel mediu ~ireprezentanti comerciali. Membrii clasei mijlociide jos sint foarte preocupati de un comportament respectabil. Dese-ori, ei constituie coloana vert~braUi a comunitatilor in care traiesc,contribuind cu multa munca~ serviciul social voluntar ~ila activita-tile caritabile ..Clasa muncitoareIn general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din popu-latie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, saufunctionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulne-rabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0u~oarascadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei munci-toare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putineducati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventinddoar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere maiputin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii<l;fecteazadecit membrii claselor mijlocie ~ide sus.187
  • 95. Clasa de josUneori numiti "saraci", membrii acestei clase constituie 20%din populatie ~i au venituri anuale mai putin de 15 000 de dolari.Contrar opiniei cunoscute, cei mai multi saraci din State1e Unitesint albi. Alti membri ai clasei de jos sint americani africani, hispa-nici ~i alte grupuri "minoritare". Apartin acestei clase muncitoriinecalificati, ~omerii, cei tara locuinta, cei dependenti de ajutorulsocial ~icei care locuiesc in cartierele urbane ce se deterioreaza sauin comunitatile rurale. Deseori, saracii sint perceputi ca unii care~i-au provocat singuri starea de saracie fie prin lene, fie din cauzalipsei de aptitudini sau ambitie. Considerati "drojdia" societatii,deseori multi accepta aceasta descriere ~i se cufunda mai mult inactivitati (sau lipsa de activitati) ce au dus la aceasta perceptie.SEMNIFICATIA CLASELOR SOCIALE,Daca pozitiile claselor sociale ale oamenilor ar fi, pur ~isimplu,categorii utile pentru scopuri statistice sau de cercetare, conceptular fi important doar pentru oamenii de ~tiinta in domeniul social ~ipentru agentiile guvernamentale. Totu~i, pozitia clasei sociale areun efect impoftant asupra stilului de viata ~iasupra ~anselor vietiiale fiecarei persoane. Clasa socialli are legatura cu cit de bogatisint indivizii, cu ce durata de viata au, cu tipurile de educatie pecare Ie primesc ~i cu ce fel de viata de familie due.Sanatate $i longevitateSanatateaExistli 0 legaturli directli intre statutul socioeconomic ~isanatate.Cam de doua ori mai multi indivizi din clasa de mijloc ~icea de susi~i declara sanatatea ca fiind excelenta, in comparatie cu cd dinclasa de jos; cam de cinci ori mai multi indivizi din clasa de jos i~iapreciaza sanatatea ca fiind precara sau nesatistacatoare (CentrulNational pentru Statistica Sanatatii, 1987).188Aceste diferente provin din mai multi factori. Exista 0 mai mareprobabilitate ca saracii sa trliiasca intr-un mediu mai putin sigur ~imai putin sanatos. Ei au mai putine posibilitati ca sa-~i permitatiPllLde nutritie care mentine sanatatea sau calitatea ~i frecventaingtij1rii medicale necesare pentru 0 sanatate buna.Statutul socioeconomic este, de asemenea, legat de problemelede sanatate mentala. Cei de la capatul dejos al scarii socioeconomicesint expu~i unui stres considerabil. Mai important, in general, aces-tora Ie lipse~te controlul asupra mediului social, care le-ar permite .sa rezolve eficient acest stres (Kessler ~iCleary, 1980). Prin urmare,probabilitatea ca ei sa sufere de probleme emotionale este mai mare,~iposibilitatea ca ei sa Ie solutioneze - mai mica.LongevitateaIndivizii din clasa de mijloc ~icea de sus traiesc mai mult decitcei din clasa urmatoare ~i cea de jos. Dc fapt, diferenta se vedeimediat: este mai probabil ca 50% din copiii nascuti in saracie samoara in primul an de viata decit cei nascuti in familii mai bogate.Conditiile care duc la longevitate diferentiata sint acelea~i care ducla sanatate fizica ~imentaladiferentiate.li Viata de familie,Familiile din clasele de jos tind sa aiM mai multi copii decitcamiliile din clasa de mijloc; cuplurile casatorite din aceasta clasaau ~i 0 rata de divort mai ridicata. Viata de familie in clasa de joseste, astfel, mai agitata ~i mai putin stabila decit este in clasa desus ~iin cea de mijloc.De asemenea modelul vietii de familie difera dupa clasa sociala.In clasa de jos ~iin cea muncitoare exista 0 separare mai precisa ~imai traditionala intre rolOOlebarbatilor ~icele ale femeilor. In ciudaimportantelor schimbari, mai existli inca deosebiri substantiale intrerolurile genului in toate clasele sociale (vezi Cap. 12).Este mai probabil ca modurile de disciplinare ale copiilor dinfamiliile ce apartin clasei de jos ~i celei muncitoare sa implice 0oarecare forma de pedeapsa fizica. In clasa mijlocie, in mod mai189
  • 96. obi~nuit disciplina se bazeaza pe ata~amentul afectiv al parintelui~ial copilului ~iia forma incercarii de a rationa sau a convinge saua nu i~i arata dragostea.Chiar ~i scopurile cre~terii copiilor sint marcate de deosebiriintre c1ase. Parintii din clasa mijlocie, sperind pentru copiii lor sluj-be care reclama creativitate ~iflexibilitate, cel mai adesea incearcasa Ie insufle acestora un sentiment de autonomie ~i initiativa. Inprivinta familiilor din clasa muncitoare ~icea dejos, probabilitateade a crede ca copiii lor vor avea slujbe care rec1ama respectarearegulilor ~ia procedurilor este mai mare; astfel, ele se straduiesc sainsufle copiilor un sentiment de obedienta fata de autoritate.Educatia,Nivelul de educatie reflecta ~icontribuie la pozitia de clasa (veziCap. 14). Cu cit indivizii au mai multa educatie, cu atit e maiprobabil ca ei vor ajunge la un statut de c1asa superior. Cu citstatutul de c1asa al indivizilor este mai inalt, cu atit e mai probabilca copiii lor vor dobindi niveluri de educatie superioare.Lainceput, educatia intr-un colegiu sau universitate era apanajulexclusiv al bogatilor. Mai recent, educatia a ajuns sa fie consideratanecesara pentru ridicarea pozitiei sociale (vezi Cap. 14).Atitudinile $i valori/e personaleEste probabil ca cei din clasele mijlocie ~ide sus sa incerce unsentiment de control asupra vieW lor. Astfel, ei sint mai pregatitidecit cei din clasa muncitoare ~icea de jos sa amine placerea ime-diatain favoarea beneficiilor pe termen mai lung.Este mai probabil ca indivizii din clasa muncitoare sa se con-centreze asupra prezentului decit asupra trecutului sau a viitorului.Indivizii din c.lasa de sus tind sa aiM un sentiment putemic al con-tinuitatii ~i,atit ei, cit ~icei din c1asamijlocie, imparta~esc 0 orien-tare spre viitor, intrucit i~i dau seama ca au capacitate a de a-I in-fluenta. Liberalismul social al c1asei mijlocii ~icea de sus este unprodus al tipului de educatie primita, in timp ce conservatorismul190I.~lor economic este legat direct de dorinta de a-~i apara intereseleeconomice., Valorile sociale ale clasei muncitoare ~iale celei de jossint un produs al educatiei lor, care pune accentul pe obedientafa.tade autoritate mai degraM decit pe flexibilitate ~itoleranta fatade clJ:versitate.Membrii acestor clase considera mai probabiUiimbu-natatirea conditiilor lor economice necorespunzatoare prin libera-lismul economic decit prin conservatorism.CIasa de sus pune accentul pe importanta "educatiei" (maniereelegante ~istil), precum ~ipe importanta "culturii" (sa ai cuno~tintedespre arm, literatura ~imuzica). Dar aceste caracteristici nu trebuiesa fie clamate, ci manifestate discret. Clasa mijlocie de sus, indeosebinivelul superior, de asemenea apreciaza cultura ~i pune accentulpe capacitate ~ireu~ita. Clasa mijlocie de jos pune accentul pe as-pectul respectabilitatii: sa fii ordonat, curat, moral. Deseori, scopulprincipal al c1asei muncitoare ~ial celei de jos este supravietuirea:realizarea unei existente adecvate ~iobtinerea unui dram de placerein viata, deseori mai muIt ca spectator, cum ar fi vizionarea unuifilm la cinematograf, urmarirea programelor de televiziune sauurmarirea, pe stadion, ajocurilor cu mingea.i~ vMOBILITATEA SOCIALAForme de mobilitate socia/aUna dintre deosebirile mentionate mai devreme (vezi Cap. 9)intre un sistem de stratificare deschis (cu c1ase) ~iunul inchis (cucaste) este ca, in primul, indivizii sint mobili din punct de vederesocial al ei i~ipot schimba pozitiile sociale. Exista mai multe formediferite de mobilitate sociala.M.obilitate sociala orizontala ,i verticalaMobilitatea sociala verticala se refera la 0 schimbare dintr-opozitie sociala in alta, fie de un rang superior, fie inferior. De pilda,ajutorul de vinzator al unei benzinarii merge la 0 ~coala de seara ~i191
  • 97. devine administrator comercial; el demonstreaza 0 mobilitate verti-cala ascendenta. Pe de alta parte, functionarul unei banci care esteconcediat ~idevine agent de asigurari este un exemplu de mobilitateverticala descendenta.Mobilitatea sociala orizontala se refera la mi~carea dintr-o pozi-tie sociala in alta cu un statut aproximativ egal. Casierul unei bancicare devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate sociala ori-zontaHi. Diferenta de statut intre aceste doua pozitii este minima.Mobilitate sociala intergenerationala ljiintragenerationalaSociologii sint interesati in mod deosebit de mobilitatea socialaintergeneralionala sau schimbarea in pozitia sociala a copiilor fatade cea a parintilor. Un avocat al carui tata a fost ~ofer de camion arealizat 0 mobilitate sociala intergenerationala ascendenta. Pe dealta parte, un invatator al carui tata a fost medic a realizat, intr-ooarecare masura, 0 mobilitate sociala intergenerationala descen-denta.Mobilitatea sociala intrageneralionala se refera la schimbareapozitiei sociale a indivizilor in timpul vietii. Ajutorul de vinzatorde la benzinarie devenit administrator comercial este un exemplude mobilitate intragenerationala ascendenta; functionarul banciicare devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate intra gene-rationala descendenta. Amindoua sint forme de mobilitate verticala.Un agent de asigurare ar putea deveni agent de turism al unui biroude turism, demonstrind mobilitate intragenerationala orizontala.Factori individualiMajoritatea studiilor tacute asupra factorilor care influenteazamobilitatea sociala se concenteaza asupra mobilitatii intergeneratio-nale. Unul dintre cele mai importante din aceste studii examineazamodelul de dobfndire al statutului (Blau ~iDuncan, 1967). Inscrisin cadrul traditiei functionaliste, studiulscoate in re1ieffactorii in-dividuali care contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane. Con-centrarea asupra factorilor individuali cum sint educatia ~iprofesiaminimalizeaza irnportanta factorilor structurali in mobilitatea sociala.192Clasa socialaCu cit clasa sociala a parintilor este mai sus, cu atit cre~te proba-bilit1lteaca indivizii sa ajunga intr-o clasa mai sus. Evident, familiiletransihl bogatie, nive1uride educatie, valori ~iatitudini care afectea-za pozitia de clasa a copiilor.Educatia,Educatia asigura oamenilor calificarile, valorile, atitudinile ~irelatiile necesare pentru a obtine ace1eslujbe care Ie definesc statutulsocial ~icarierele care semnifica 0 mobilitate sociala ascendenta.OcupatiaOcupatiile pe care indivizii Ie au Ie determina salariile, locul incare vor trai, oportunitatile pentru avansare ~i relatii importantepentru slujbele viitoare. Ocupatiile afecteaza activitatile libere aleoamenilor, asigurindu-le oportunitati suplimentare pentru dezvolta-rea acelor interese, valori ~irelatii care sint utile pentru urcarea inierarhia sociala.Rasa lji etnicitateDiscriminarea rasiala ~ietnica a limitat in mod clar capacitateaunor oameni de a fi mobili ascendent (vezi Cap. 11). De pilda,Blau ~i Duncan (1967) au constatat ca, chiar pentru americaniiafricani cu nive1uri superioare de educatie, probabilitatea de a atingeace1a~i nive1 al p()zitiilor nu este aceea~i ca a albilor. Membrilorunor anumite grupuri etnice Ii s-a interzis multi ani accesulla celemai inalte niveluri de realizare profesionala, ceea ce Ie limita mobi-litatea sociala. De~i aceasta situatie s-a schimbat considerabil dela studiullui Blau ~i Duncan, astfe1 de deosebiri inca mai exista(vezi Cap. 11).GenulFemeilor Ii s-a limitat in mod asemanator mobilitatea din cauzaatitudinilor ~ipracticilor discriminatorii (vezi Cap. 12). Chiar cindIi s-a permis accesul la ocupatii traditional masculine, deseori193
  • 98. femeile nu au reu~it sa avanseze la cele mai inalte niveluri cu aceea~ifrecventa ca biirbatii. Aceasta situatie de asemenea se schimbii,dar diferentele de gen inca persista.Alti factori.Au fost prezentati citiva factori persona1i care sint asociati cumobilitatea sociala. Farmecul fizic, relatiile interpersonale, sanata-tea, inteligenta ~ichiar inaltimea ~igreutatea joaca un rolin mobi-litatea sociala. Norocul, fiind la locul potrivit in momentul potrivit,este, de asemenea, deseori implicat.Factori structurali in mobilitateasocia/aPe llnga calitatile personale ale indivizilor, structura sociala deasemenea influenteaza mobilitatea socialii. In masura in care existao dezvoltare economic a, se creeaza un numar mai mare de pozitiide statut superior ~idevin accesibile mai multe oportunitati pentrumobilitate sociala. De asemenea, progresele tehnologice marescstatutul pozitiilor existente. De pilda, statutul unor functionari afost marit prin folosirea sporita a ca1culatoarelor; oamenii caredetin unele dintre aceste pozitii sint descri~i ca "speciali~ti in pro-cesarea informatiilor" ~icl~tiga salarii mari. Unii facton individualiin mobilitatea sociala pot fi luati in considerare ~ica termeni struc-turali. Ca atare, ei demonstreaza combinatia dintre influentele struc-turale ~icele individuale asupra mobilitatii sociale.Mobilitatea socia/a in State/e Unite:mit sau realitate?Posibilitatea de a-ti imbunatati pozitia socialii este 0 parte a cre-zului american. Americanii sint siguri ca exista posibilitati conside-rabile pentru progresul individual. Justifica faptele aceste pareri?In general, raspunsul este da. Mai multe studii (e.g., Blau ~iDuncan,1967; Hanser ~iFeatherman, 1978) au aratat ca aproape 80 % din194Mrbati au 0 oarecare mobilitate intergenerationala, in cea mai mareparte ascendenta. Totu~i, 0 mare parte din mobilitatea ascendentaa fQst cauzata de schimbari structurale in societate; mai exact, 0exp}o~ie de noi posturi pentru gulerele albe ~i0 sporire a profesiilorde acest tip.a privire atenta la mobilitatea intragenerationala ascendentademonstreaza ca, in loc sa imite mitul Horatio Alger, al trecerii dela "zdrente la bogatii", cea mai mare parte a acesteia a fost relativmica in magnitudine. Vinzatorii au devenit ~efi de etaj, nu vicepre-~edinti regionali.Nu toate categoriile de indivizi experimenteaza acela~i grad demobilitate sociala. Cum s-a aratat mai sus, americanii africani au,in mod traditional, mai putina mobilitate sociala decit albii (Pomer,1986). Acela~i lucru a fost adevarat ~i despre femei. Inca 0 data,schimbarile recente au redus diferentele in privinta mobilitiitii intrealbi ~inegri, intre barbati ~i femei.Rata generala a mobilitatii sociale in Statele Unite este aproxi-mativ la fel cu cea din societiitile foarte industrializate (Bendix ~iLipset, 1967). Totu~i,mobilitatea socialii descendenta de la statutulc1asei de sus ~i al celei mijloc,ii din Statele Unite este mai putinfrecventa decit in multe tari (ox ~i11i11er,1965). Pe de alta parte,pare sa fie 0 mai mare mobilitate pentru c1asamuncitoare din StateleUnite dedt din alte societati industriarizatt~. Aceasta mobilitate ac1aseimuncitoare contribuie in mod semnificativ 1aideea di StateleUnite sint "tara posibilitatilor". Larindul ei, aceasta perceptie accen-tueaza succesul individual ~i a1imenteaza imigratia continua inStatele Unite.Tendinte recente in mobilitatea socia/aIin State/e UniteDe-a lungul celei mai mari parti a istoriei lor, Statele Unite s-aubucurat de 0 expansiune geografica ~ieconomica ce au u~urat mobi-litatea sociala. Insa~i marea depresiune din anii treizeci a avut doarun efect temporar asupra mobilitatii sociale larg raspindite. Totu~i,recent, cre~terea economicil s-a incetinit considerabil. Nu nurnaica locurile de munca nu au sporit in acela~i ritm ca in trecut, ci ~i195
  • 99. multe industrii (e.g., industria otelului) au deeazut senos. Astfel,posibilitatile pentru mobilitate soeiala nu se apropie in niei un do-meniu de rata din treeut.La fel de important, nivelul de trai al multor amerieani a seazutin ultimul deeeniu sau in ultimele doua. Intre 1955 ~i 1973, venitulmediu pe familie in Statele Unite a ereseut eu aproximativ 65%;totu~i intre 1973 ~i 1986 el a scazut eu aproximativ 2% (Biroul deReeensamint al Statelor Unite, 1987).Conseeinta aeestor sehimbari a fost ineetinirea ritmului mobili-tatii soeiale in Statele Unite in ultimii ani. Mai mult, aceasta a dusla 0 seiidere a inerederii traditionale pe care amerieanii au avut-oin eapacitatea lor de a progresa. Tendintele intemationale in restruc-turarea economicii sint intrucitva complexe; anumite zone ale lumiise extind, in timp ce altele se restring sau abia se mentin. Chiaraeum, loeul Statelor Unite in aceste tendinte nu este claro Astfel,este imposibil de stabilit daca ritmul mobilitatii soeiale in StateleUnite va continua sa ineetineasea, sa ramina constant sau sa seintoarca la fostul sau nivel relativ ridieat.Clasa sociala este un concept multidimensional. Pozi{ia inclasa sociala este injluentata de resursele economice, de pu-terea politica:ji deprestigiul social. De:ji aceste variate dimen-siuni ale clasei sociale deseori merg impreuna (cei bogati aumai multa putere politica :jiprestigiu dedt saracii), aceastanu este obligatoriu.Clasa sociala in Statele Unite a fost studiata, cerindu-lemembrilor unei comunitafi sa-:jistabileasca structura de clasa(metoda" reputa{iei "), sa identifice clasa din care ei cred cafac parte (metoda" autolncadrarii "), :jiprin incadrarea indi-vizilor de catre cercetatori, in clase sociale stabilite dinaintepotrivit unor criterii tipice, ocupatia, venitul :jieducatia (me-toda "obiectiva ").Au fost prezentate scurte portrete ale celor cinci clase so-ciale importante din Statele Unite: 0 micuta clasa de sus, 0clasa mijlocie de sus relativ mica, 0 mai mare clasa mijlociede jos, 0 clasa muncitoare putin mai mare :ji 0 clasa de jos196oarecum mai midi. Descrierile aufast facute pe baza venituluitpic :ji aocupatiilor gasite infiecare clasa.De asemenea, aufost discutate efectele clasei sociale asupraOsqlJ,atatii:jilongevitatii, asupra vietii defamilie :jiapracticilorde cre:jtere a copiilor asupra nivelului de educatie ce poate fiatins :ji asupra valorilor :ji atitudinilor personale.in final, au fost explorate mobilitatea sociala verticala :jiorizontala intergenerationala :ji intragenerationala. Au fostexaminatifactorii individuali care duc la mobilitatea sociala- clasa sociala, educatia, ocupa{ia, rasa :ji etnicitatea, genul:ji0 varietate de caracteristici personale, cum sint dezvoltareaeconomiei :jiprogresele tehnologice. Au fost luate in cons ide-rare posibilitatile schimbatoare pentru mobilitatea sociala inStatele Unite. S-a ajuns la concluzia ca a fost :ji continua safie posibila 0 considerabila mobilitate sociala, dar ca ea semanifesta mai mult ca ascensiune dedt ca 0 drama pentruindivid.197
  • 100. 1.1RASA $1ETNICITATEAAInacest capitol vom examina rasa ~i etnicitatea ca baza ainegalitalii sociale. Vom explora modelul de interacliune agrupurilor rasiale ~ietnice importante ~ivomface scurte descrieriale mai multor grupuri minoritare din societatea americana. Vorfi explorate problemele contemporane ale acliunilor de ajirmarea identitalii ~i efectele rasismului ~i ale clasei sociale asupra dis-criminarii.CONCEPTELE FUNDAMENTALERasa ~ietnicitatea sint cuvinte puternice in societatea americana~iin multe alte societati. Sensurile lor deseori difera in functie decine Ie folose~te.RasaPrintre biologi ~i antropologi, deseori prin rasa s.:.ainteles ungrup de oameni care au 0 mo~tenire biologica comuna ~ipe care 0transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori. defmita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (e.g., cu-loarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat dinadaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediullor fizic.Categoriile rasialeDe~i numarul raselor ~i subraselor definit in termeni biologicieste foarte mare, intr-o vreme antropologii au incercat sa faca 0198oarecare ordine in acest domeniu, folosind trei categorii rasialeprincipale:caucazoida, eu pielea deschisa ~iparul drept sau cirlion-tat; mongoloida, cu pielea galbuie ~i 0 cuta caracteristica in juruloch,ilpr; ~i negroida, cu pielea neagra ~i paml des ~i cre!. Totu~i,sOcloiogii au aratat ca, intrucit diverse populatii s-au ineruci~at(s-au casatorit ~iau avut copii cu oameni din alte rase) timp de miide ani, nu exista rase "pure". Astfel, pentru a defini rasa strict intermeni fizici ar fi inexact ~iderutant.Sociologii tind sa socoteascarasao categorie de oarneni conside-rati asemanatori, pentru ca au atribute fizice comune. Exisffiparereaca cei cu caracteristici fizice asernanatoare ar trebui sa fie luatilaolalta. "Rasa", a~adar, este construita social decit determinatabiologic. De pilda, multi oameni a caror piele este mai deschisadecit a multor oameni clasificati "caucazieni" sint categorisiti"negri". Definitia sociala mai degraba decit faptul biologic estecaracteristica conceptiei sociologice despre rasa. Parerile desprerasa influenteaza relatiile de rasa in Statele Unite ~i pretutindenimai mult decit "faptele".EtnicitateaIn timp ce rasa se refera la caracteristidle fizice, etnicitatea seconcentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unuigrup etnicimparta~esc 0 mo~tenire culturala comuna care ii define~te ca fiinddeosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea natio-nala, limba, religia, practicile ~ipreferintele culinare, ~iun sentimental unei mo~teniri istorice comune.A~a cum este evident, caracteristicile etnice difera de caracte-risticile rasiale prin faptul ca sint inva!ate ~itransmise din generatiein generatie prin socializare. Rasa, pe de alta parte, este indexatabiologic ~itransmisa genetic. De~i cele doua sint diferiteconceptual,deseori ele sint legate. De pilda, americanii asiatici sint consideratinu numai ca un grup rasial datorita trasaturilor lor distinctive, ci ~ica un grup etnic daca i~imentin caracteristicile culturale traditionale.Etnicitatea poate fi schimbata mai u~or decit caracteristicilefizice distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai u~or sa evite etiche-tare a cu identitatea unui grup etnic decit cu 0 identitate rasiala. In199
  • 101. mod tipic, copiii imigranti10r adopta cu1tura noii lor tan ~iincearcasa evite etichetarea ca membri ai grupu1ui etnic a1.parintilor.Grupurile minoritareIn societatile omogene, in care cei mai multi, daca nu toti mem-brii, au 0 origine comuna (cum se intimpla in mici1e societati prein-dustria1e), nu se ridica problema grupurilor minoritare. Totu~i, insocietatea moderna eterogena (diferita din punct de vedere cultu-ral), conceptul de grup minoritar a devenit din ce in ce mairelevant.Un grup minoritar este format din oameni care imparta~esc unansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii defi-nesc ca fiind deosebiti de grupul dominant ~ipentru care deseoriindura dezavantaje socia1e.La fel ca in cazul rasei ~i etnicitatii, apartenenta la un grupminoritar este un statut atribuit. Uneori estc posibila schimbarea,dar nu este totdeauna u~oara. Mai mult, statutu1 de grup minoritarincurajeaza 0 puternidl identificare cu grupul, con~tiinta apartenen-tei la un grup distinct, in special dnd membrii sai sint supu~i unuitratament inegal.Nu toate grupurile minoritare sint mai mici dedt grupu1 domi-nant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominatcomplet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar,refuzindu-i accesul1a bogatie, educatie ~iputere politica; din punctde vedere sociologic, populatia neagra formeaza, "grupul minori-tar". Chiar in Statele Unite, femeile, care constituie putin mai multdejumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grupminoritar.Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, discrimi-narea. In une1e societati (e.g., E1vetia), drepturile grupurilor mino-ritare sint scrupu10s protejate. E1esint prevazute in lege ~irespectatein practica.PrejudecataPrejudecata este 0 genera1izare nesustinuta, 0 opinie fbrmu1ata:fara0 cercetare serioasa, despre un grup sau 0 categorie de oameni.200.:iI..Prejudecata imp1icaideea ca "americanii africani smt lene~i ~ilipsitide initiativa", ca "evreii sint avizi dupa bani" sau ca "femei1e sint~motiona1e". Drept urmare, aceasta deseori duce 1a sentimenten:e~ative fata de aceste categorii sociale. De~i este posibil sa ai 0prejudecata favorabila, conceptul este totdeauna folosit pentru adescrie atitudini negative.Sursele prejudecatiiOamenii de ~tiinta in domeniul social au dat 0 deosebita atentieincercarii de a intelege baza prejudecatii. Au fost oferite cinci exp1i-catii majore.Stereotipurile, idei1e inflexibile ale unei clase de oameni carese opun schimbarii chiar in fata evidentei ce Ie sugereaza falsitatea,sint 0 sursa a prejudecatii. Aceste clasificari genera1e nu permit in-dividului cu prejudecati sa vada diferente1e existente intre oamenicare pot fi in aceea~i categorie socia1a. In acest caz, exista tendintaca toti oamenii dintr-o categorie sa fie considerati 1afei.Personalitafile autoritare au fost descrise ca avind un ansamb1ude trasaturi distinctive - copformism, into1eranta ~inesiguranta -care ii face sa aiba prejudf(Cati (~dorno, ~i colab., 1950). Ace~tiindivizi, considerati un prodrts al unor parinti reci, distanti ~iseveri,au tendinta de a fi ingu~ti in pareri,antiinte1ectuali ~i inflexibili.Lor nu Ieplac diferente1e,indeosebi ce1ecare pot determina intrebaricu privire 1apropriile lor caracteristici, activiHiti sau afiliatii de grup.Procedeul fapului ispa,Jitor se refera 1aaruncarea vinii, pentrupropriile e~ecuri ~ilimite, asupra altora mai putin puternici (Dollard~i co1ab., 1939). Aceasta se intimpla mai ales dnd indivizii sintfrustrati dar nu i~i pot revarsa sentimente1e pe adevarata sursa afrustrarii, fiindca este prea puternica sau prea nesigura. Un exemp1ufoarte bun de acest fel este invinuirea evreilor din Germania pentrudificultati1e economice care au urmat dupa primulrazboi mondiai.Cultura uneori ofera un ansamblu de atitudini normative impo-triva unei anumite clase sau a unor indivizi. Etnocentrismu1 (veziCap. 3) deseori ofera baza cu1tura1apentru prejudecata.Conflictul socialpoate fi 0 sursa pentru prejudecata. Conflictulintre popoare deseori duce 1aprejudecati impotriva adversaru1ui,a~a indt sa justifice osti1itatea. Protestantii ~icatolicii din Irlanda201
  • 102. de Nord manifesta 0 prejudecata clara unii fata de altii, ca rezultatal conflictului continuu dintre ei. 0 alta cauza a prejudecatE esteconflictul economic, cum este intre americanii africani ~isaracii albi,in sud, ~iintre marele numar de "Gastarbeiters" (muncitorii oaspetiadu~i de unele tari europene pentru slujbe josnice) ~i saracii dinacele tari.Nu toti oamenii cu prejudecati actioneaza in conformitate cuideile lor. Prejudecata este 0 stare a mintii, nu 0 forma speciala deactiune; de~i, deseori, ea fonneaza baza pentru comportament.DiscriminareaPrejudecata se refera la atitudinile ~iideile oamenilor, discrim6-narea, la comportamentul lor. Pe scurt, discriminarea consta intratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la ungrup sau categorie sociala. Traditional, discriminarea se refera lacomportamentul care vatama obiectul (obiectele) discriminarii.Oiscriminarea pozitivaRecent, tennenul discriminare pozitivii a fost folosit pentru refe-rirea la asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentrufaptul ca apartin unor categorii sociale. Acest concept, care va fidiscutat mai tlrziu in acest capitol, are implicatE politice ~iraminecontroversat. Termenul discriminare in aceasta carte este folosit insensul sau traditional.Relatia intre prejudecata ~idiscriminare este complexa. Oameniipot avea prejudecati, tara sa faca discriminari impotriva unui grupminoritar, din cauza temerii de constringerile legale, din cauza pre-siunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Unexemplu de acest fel este membrul unui club suburban caruia iidisplac hispanicii, dar voteaza pentru primirea lor ca membri dinsentimentul ca discriminarea este gre~ita. Altii pot face discriminiirirara sa aiM prejudediti, cum este cazul patronilor care e posibil sanu angajeze femei in pozitii importante de teama sa nujigneascape unii clienti importanti care au prejudecati (e.g., concernul MobilOil pentru operatiile sale in Arabia Saudita).Oiscriminarea institutionala•Discri1:ilinareanu este nevoie sa fie personala. DiscriminareaiQstitutionalii se refera la actiuni care e posibil sa nu fi fost Ia.cutecu~ptentia de a fi discriminatorii, dar au avut acest efect. De pilda,in Statele Unite, proasta adapostire ~iingrijire medicalii, ~ieducatiain general inferioara au avut ca unnare incapacitate a americanilorafricani de a ajun~e in pozitii de autoritate, bogatie ~iinfluenta inlumea organizata. In unele cazuri, refuzarea oportunitatilor profesio-nale s-a bazat mai putin pe prejudecata personaUi ~ipe discriminaredin partea patronilor individuali decit pe practicile discriminatoriistrecurate in insa~i structura socieHitii,dar, cu toate acestea, rezulta-tul a fost discriminatoriu.MODELE DE INTERACTIUNE ETNICA,~$1 RASIALAInteractiunea intre grupuri etnice ~irasiale poate 1uaforme vari-ate. Simpson ~iYinger (198.5)au identificat ~asemodele nmdamen-tale.fl ... ", ...AsimilareaCind un grup minoritar i~imodifica modurile de viatii ~icaracte-risticile distinctive, pentru a se conforma mode1u1uigrupului domi-nmit, sociologii se refera la acest model caasimilare. Cel mai adesea,aceasta schimbare este voluntara ~iimplica vorbirea limbii cu1turiidominante, schimbarea fe1u1uide a se imbraca ~ichiar a numelorde familie. Acest model este caracteristic copiilor imigranti10r.Totu~i, uneori, asimilarea unui grup este Ia.cuta fortat. De pilda,recent Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilorde origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortin-du-i sa-~i schimbe numele islamice in unele slave ~ieliminind oricereferiri la ei din cartile de istorie bulgare~ti.Statele Unite au un model mixt. Pe de 0 parte, ele scot in evidentat<:>lullorde "creuzet", asimillnd diversele ~i variatele culturi ale203
  • 103. imigrantilor intr-o cultura comuna. Pe de alta parte, in Statele Uniteexista mari enclave de diversitate culturala neasimilata. Asimilarea~imentinerea modelelor traditionale coexista in societatea americanade cel putin un secol.Modelul de asimilare discutat mai sus se refera la schimbari inpracticile culturale ~iale identitatii ~ieste, in primul rind, aplicabilanalizei grupurilor etnice. Asimilarea rasiala este mai grea, din cauzadificultatii schimbarii caracteristicilor fizice care formeaza bazadefinirii categoriilor rasiale. Asimilarea rasiala se bazeaza, in maremasura, pe casatorii intre persoane de rase diferite, ceea ce reducecaracterul distinct al categoriilor rasiale.PluralismulModelul in care toate grupurile etl}ice ~irasiale i~i mentin iden-titatile distinctive ~ise bucura de 0 pozitie sociala relativ egala estenumitpluralism. Societatea americana prezinta unele caracteristiciale pluralismului. Cele mai multe ora~e mari au cartiere distinctecare reflecta natura pluralista a cetatenilor lor. Pina la un punct,legea apara drepturile diferitelor grupuri etnice ~i rasiale. Totu~i,refuzul de a p~rmite mormonilor sa practice poligamia (casatoriacu mai multe femci; vezi Cap. 13) este 0 demonstratie a limite10rpluralismului in Statele Unite.Poate cel mai reu~it exemplu de pluralism se gase~te in Elvetia.Acolo, grupurile etnice mari de francezi, germani ~iitalieni traiescin relativa armonie ~iegalitate. Cei mai multi elvetieni vorbesc eelputin doua dintre cele patru limbi nationale ale tarii; astfel, totireu~esc sa comunice unut cu altul. De asemenea, mica sa intindere~irelativa stabilitate economica au contribuit la realizarea pluralis-mului in Elvetia.SegregatiaSegregatia implica separarea fizica ~isociala a diferite10r gru-puri rasiale ~ietnice. Segregatia poate fi voluntara sau involuntara.204Segregatia voluntara se produce in majoritatea marilor ora~e dinStatele Unife. Diferite grupuri etnice au creat cadre culturale dis-ti~cte in care se simt confortabil ~i i~i practica propria cultura.Segr~gatia voluntara are loc ~i in afara marilor ora~e, cum estecazul ami~ilor in Pennsylvania.Totu~i, segregatia este, deseori, involuntara. Cel mai elocventexemplu este sistemul apartheidului din Africa de Sud. Acolo, negrii~ialbii traiesc, se socializeaza in lumi complet separate. Pinarecent,negrilor Ii se permitea accesul in zone Ie albe doar ca sa lucreze, iar .dnd terminau lucrul, trebuiau sa se intoarca in propriile lor comuni-tati.Constituirea de "patrii" separate pentru negri, in care traiau ~ii~i desfa~urau viata sociala, ii despartea efectiv de societatea albasud-africana.Statele Unite nu sint imune la acest model. Pina in anii 60, existasegregatia oficiala in Sud ~isegregatia neoficiala in Nord. In Sud,nu numai ca existau cartiere rezidentiale segregate, ci, de asemenea,facilitati publice, inclusiv restaurante, statii de autobuz, bai ~ichiarfintlni. Astazi, in ciuda ilegalitatii discriminarii fati~e, in marileora~e americane segregatiaqrsiala este inca foarte larg raspindim(Calmare, 1986), chiar daca ()majt>ritate de americani africani arprefera sa traiasca in carriere integrate (Ge.i1trulde Cercetq.rea OpinieiNationale, 1987: 171).Dominatia,In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~ifolose~teputerea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acor-dindu-Ie putere mica ~ilibertate putina. Acest model este evidentin indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acestexemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele douadeseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce maimult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~ia represiunii minoritatilor culturale ..205
  • 104. Transferul populatieiosolutie la deosebirile dintre grupuri este transfernl populaliei,stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturorasiaticilor Ii s-a ordonat sa paraseasca Uganda, 0 tara africananeagra in care ace~tia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindu~i~imusu1mani in India a dus 1acrearea a doua tari diferite, India ~iPakistan, in 1947, ~i la recolonizafea unor mari populatii.Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca~i cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona cre~tina ~imusulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmaniisunniti ~imusulmanii ~iiti.AnihilareaIn mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasia-Ie ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine peceliilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea uneic1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a na-zi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a~asemilioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboimondial nu este singurul exemplu. 0 mare parte din colonizareaAmericii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepinddin secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohto-ne ~ipe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului alXIX-lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburiintregi de americani autohtoni.DIVERSITATEA ETNICA $1 RASIALA iNSTATELE UNITEIstoric, grupul dominant in societatea Statelor Unite a fost for-mat din protestanfi anglo-saxoni albi (in general, numiti WASP),cei care au emigrat spre aceste tiinnuri din Marea Britanie. De~inu mai constituie 0 majoritate numerica (ei formeaza aproximativ20625% din populatie), ei au modelat, in mare masura, natura societatiiamericane ~idetin pozitiile importante in structura puterii. Totu~i,Statele Unite sint considerate, ~isint intr-adevar, tara unei diversitiitieihi~~~irasiale considerabile.Americanii africaniIn afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai marepopulatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12%din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel maiprotestatar.Primii negri au fost adu~iin Statele Unite de olandezi in 1619. Eierau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucrezeo anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului.Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia dedezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului altreisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatiiin afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sudau pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru ame-ricanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informaliimai persista ~iastazi. 0Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo laprimul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord,in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigrantieuropeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acestconflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva ameri-canilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucurain Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva.De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supremedin 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,afost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din StateleUnite, anii 60 au f<;lstpunctu1 real de cotitura. In timpul acestuideceniu, mi~carea pentru drepturile civile a ajutat atit la infringerealegi10r segregationale din Sud, cit ~ila votarea legi10r drepturilorcivile, care reduceau discriminarea fiiti~a la slujbe ~ila accesullafacilitatile publice. Legea drepturilor de vot a dus 1aalegerea maimultor americani africani in posturi politice importante.207
  • 105. Recent, tabloul este mixt. Din ce in ce mai multi tineri africaniamericani culti ~i-au dobindit educatia ~icuno~tintele necesare pen-tru a obtine slujbe mai bune. Drept urmare, se dezvolta 0 clasamijlocie. Pe de alta parte, multi, daca nu cei mai multi, inca sint~omeri sau prin~i in slujbe prost platite ~itara viitor. Fuga multoralbi in suburbii a lasat multi americani africani izolati in mahalale1esadicacioase ale marilor ora~e, locuri in care se dezvolta criminali-tatea ~iabuzul de droguri. Presiunile economice au redus fondurileguvemamentale pentru serviciile pub lice (in special pentru sanatate,educatie, pompieri, politie ~itransportulin comun) care afecteazacel mai mult pe cei din interiorul ora~elor mari.In ciuda cl~tigurilor recunoscute in ultimele trei decenii, calitateavietii americanilor africani continua sa fie mai grea decit a albilor~i chiar a altor grupuri minoritare.Americanii hispaniciAmericanii hispanici sint foarte variati in etnicitate ~i cultura.De~i multi i~i au riidacinile in cultura spaniola, cei mai multi auorigine spaniola, africana ~iamericana autohtona. Americanii hispa-nici constituie cel putin 6% din populatia Statelor Unite. Cifra lorexacta este nesigura, din cauza numarului mare de "straini laraacte", cunoscuti ca imigranti ilegali.Populatia americanilor hispanici cre~te foarte repede, din douamotive: (1) numarul mare de femei americane hispanice de virstapotrivita pentru a ramine insarcinate ~i(2) rata ridicata de imigrantilegali ~iilegali, determinata de apropierea tarilor latino-americanede Statele Unite, ~ide multele familii americano-hispanice care i~iincurajeaza prietenii ~irudele sa imigreze, in acela~i timp netezindcalea pentru cei nou-veniti. Este foarte probabil, avind in vederefaptul ca numarullor cre~te, ca in urmatoarele decenii americaniihispanici sa depa~easca numarul americanilor africani, ajungindcel mai mare grup minoritar din tara.Americanii mexicani (chicanos)Concentrati in mare masura in partea de sud-est, chicanos for-meaza cele mai marl grupuri de americani hispanici. Multi chicanos208sint descendenti ai primilor coloni~ti mexicani in Statele Unite, daraltii sint de data mai reeenm. Mexicanii au fost totdeauna considerati, ,o sursa de miindi convenabila, ieftina ~iproductiva, in special pentruma:rile ferme din sud-vest. Multi slnt muncitori agricoli nomazi.Totu~ilmecanizarea agriculturii a redus cererea de muncitori agri-coli, determinindu-i pe chicanos sa migreze spre a~ezarile urbane,unde se presupune ca gasesc slujbe.Totu~i, mediul urban nu a fost ospitalier cu chicanos. Multitraiesc in ghetouri urbane ("barrios"), unde au cam doua treimidin venitul mediu al albilor. A~a cum este obi~nuit in mahalaleleurbane, relativ putini primesc educatia necesara pentru a-~i imbu-natati soarta; doar cam un sfert din chicanos ~i-au terminat ~coalamedie. Chicanos ~i-aumentinut limba ~iidentitatea etnica ~iexercimo presiune considerabilii pentru a avea educatie,bilingva (in engleza~ispaniola) in ~colile publice.PortoricaniiInsula Porto Rico a fost cedata Statelor Unite in 1898 duparazboiul americano-spaniol, iar portoricanilor Ii s-a acordat cetate-nia Statelor Unite in 1917. Cam jumatate din cele 2 milioane deporto:ican~ din aceastii tar~ ~e:li~sc i? barrios-~i~e din ,~H_a~lem::1lSpamol" dm New York CIty. S1 eI ifil mcercat sa-~l mentma Identl-tatea etnica ~i limba, care, cup late 6J,I.pie1ealor tipic inchisa laculoare, au determinat prejudecati considerabile ~i discriminareimpotriva lor.Multi portoricani nu 0 duc bine in Statele Unite. Venitullormediu pe familie este cam jumatate din cel al americanilor inansamblu. Multi din cei care se intorc in Porto Rico dupa 0 perioadade ~edere in Statele Unite intentioneaza sa revina in viitor.Americanii cubaneziAmericanii cubanezi formeaza al treilea mare grup de americanihispanici din Statele Unite; sint camjumatate din numarul ameri-canilor portoricani. Majoritatea americanilor cubanezi au venit inStatele Unite ca rezultat al revolutiei cubaneze din 1959 condusade Fidel Castro. Cei mai multi s-au stabilit in Miami, aproape decasa. Spre deosebire de celelalte doua grupuri de americani hispa-209COALA 14 INTRODUCERE fN SOCIOLOGIE
  • 106. nici, ace~ti imigranti au provenit in principal din c1asa mijlocie;erau educati ~i multi aveau 0 profesiune. Ei s-au adaptat bine lanoul mediu social ~iau devenit 0 forta poIiticii ~ieconomica puter-nica in Miami. Venitullor mediu este considerabil mai mare decitcel al celorlalte doua grupuri ~iaproape egal cu venitul general dinStatele Unite.Un al doilea val de imigranti cubanezi a sosit in 1980. Cunoscutica oamenii de pe ambarcatiunea Mariel, multi dintre ei erau saraci~iilira vreo calificare; unii fusesera recent eliberati din inchisori ~idin institutii pentru boli psihice. Lipsindu-Ie educatia ~icalificarileprofesionale ale imigrantilor cubanezi veniti in primul val, multidin acest grup nu au prosperat. Ei au fost primiti cu ostilitate consi-derabila, chiar de catre cubanezii veniti mai inainte, care ii consi-derau 0 amenintare la ci~tigurile deja obtinute.Americanii asiaticiDe~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane deoameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foartebine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educationalmediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale ame-ricanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltiicel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, apro-ximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~ifilipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietna-mezl.Americanii chineziPrimii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremeagoanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a sestabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~irentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a douaa secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imi-granti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine.Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau.Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi dinzonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~iretele de210rudenii. Oricum, aceste retele au descurajat asimilarea ~ii-au incu-rajat pe chinezi sa-~i pastreze limba ~iidentitatea etnica.Al doilea razboi mondial a insemnat 0 schimbare importantape.ntru americanii chinezi. Datorita lipsei fortei de mundi, ei aureu~i1>saobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilariiin cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Iedadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii ame-ricani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii.Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succesca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chi-neze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~ia violentei dincartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitiivietii in cadrul comunitatii americane chineze.Americanii japoneziJaponezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chi-nezii ~iau ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japo-nezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit auavut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. Deasemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricul-tura, in loc sa alerge dupa sh,1>ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultatdin incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunereaunor restrictii legale impotriva lor. ,.; .Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentulce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardatPearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americaniijaponezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconju-rate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. GuvernulStatelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~tiamericanijaponezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunoscacum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un actindreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil,a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioasede securitate.Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceputsa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia munciiintense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit211
  • 107. americanulmijlociu ~iun venit me diu pe familie mult mai mare.Totu~i, succesul economic recent al Japoniei a rede~teptat vechileostilitati care pot fi, din nou, indreptate jmpotriva americanilor..Japonezl.Americanii filipineziFilipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dndInsulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935,dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imi-greze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea deforta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarileintervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a popu-latiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~-terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai marede americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilitin zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIi-tati profesionale.Americanii ba§tina§i (indienii)Nici un grup minoritar din Statele Unite nu a fost tratat atit derau ca ba~tina~ii americani. Paminturile Ie-au fost luate de guvern~i foarte multi au fost uci~i in timpul cursei pentru expansiuneaspre Vest. Le-a fast distrusa cultura, iar ei au fost ingramaditi inrezervatii ~itratati ca "pupili" ai statului (adica, copii care nu puteauavea grija de ei in~i~i). Aproximativ doua treimi din americaniiba~tina~i locuiesc acum in rezervatii sau aproape de ele. Au 0 ratade ~omaj ridicata -mai mult de 50% in unele zone. Putini americaniba~tina~i dobindesceducatia necesara pentru a obtine slujbe maibune ~imai stabile.Mai putin de 4% dintre ei au terminat opt clase. Rata lor dealcoolism este cam de opt ori mai mare dedt media nationala. Ratasinuciderii este dubIa fata de cea a americanilor in ansamblu.Recent, americanii ba~tina~is-au organizat mai bine ~iau devenitmai combativi. Unele triburi au cerut sa Ii se restituie paminturileluate sau sa Ii se dea compensatii. Multe dintre aceste terenuri contin212vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de ame-ricani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~isa-~ipastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de culturaa1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acestefor("Etnicii a/biTermenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi peamericanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt inMarea Britanie. Ei sint "ne-WASP-ii". Etnicii albi constituie 0popu-latie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani,armeni, greci, irlandezi ~imulte alte neamuri. Ei tind sa se stringain comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudulBostonului, care, in mare masura, este format din americani irlan-dezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cuamericani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americaniigermani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdea-una caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecutprintr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa altegrupuri minoritare, in speclll"cel*al americanilor neao~i. Ele auinceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)~i.sociale,ca un rezultat almi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni,aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca,determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa sebucure americanii africani ~iamericanii hispanici la vremea aceea.La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoitpentru identitatea etnica ~ipentru cultura etnica. Pentru a intelegeprezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoiedoar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organi-zeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~emari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresulsubstantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele dedulciuri, locurile de munca ale parintilor ~ibunicilor lor, la slujbecu un statut superior, mai stabile ~imai bine pIatite.Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secoluluial XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti213________________________________________ .Hi"
  • 108. imigranti nu au dorit nimic mai mult decit sa fie asimilati in culturaamericana. Deseori, ei au insistat pe llnga copiii lor ca sa vorbeascadoar limba engleza in casa ~i ~i··au schimbat nume1e, ca sa sunemai "americane~te".PROBLEME CONTEMPORANE iNRELA TilLE ETNICE ~I RASIALERasismulRasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superi-oara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discrimi-nare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiilezonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferiorde dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vederebiologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cuamabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali.Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretin-sei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din cauca-zieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1eadeschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia drep-tului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i erascund, cu pielea de culoare inchisa ~icu parul negru).Rasismul ajucat un rol important in istoria Statelor Unite. Afri-canii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare... Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare.Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori.Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici.Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale popu-latiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, cain cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pecare, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nuar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine-214renHi- a oferit justificarea pentru aceasta exploatare. A fost nevoiede razboiul civil, de amendamente constitutionale ~ide legislatiepentru a desfiinta rasismul, sustinut legal, din Statele Unite.Pe llnga forma subiectiva descrisa mai sus, rasismul are 0 formainstitutionala. Rasismul institutional se refera la practicile organiza-torice care au ca efect tratarea inegaIa a grupurilor rasiale. Rasismulinstitutional este deseori evident in concursul de angajare, care,deseori, ii descalifica pe cei care sint diferiti, inclusiv diferiti ra-sial, deoarece, "nu sint potriviti" sau nu sint "unul de-ai no~tri".Actiunea afirmativa•Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dez-voltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practicastabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului mem-brilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale,posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda pareriiunora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putincalificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 aseme-nea actiune ~inici nu duce tnmod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sase asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul gene-ral al vietii economice, sociale ~i ~uc<;1tionale. Forma exacta aactiunii afimlative necesare se schimoa dupa imprejurari.Nu toti oamenii accepta conceptul de actiune afirmativa. Uniiau vazut in actiunea afrrmativa 0discriminare pozitivii sau 0 actiunedaunatoare intereselor oamenilor albi care, poate, nu au un trecutde prejudecati ~idiscriminare rasiaIa. Aparatorii actiunii afirmativesustin ca guvemul are dreptul ~iindatorirea de a actiona impotrivarasismului institutional ~ia discriminarii cu mijloace institutionale .Dezbaterea continua ~iin prezent.Rasa, etnicitatea ~i clasa socialaIntr-o importanta carte intitulata The Declining Significanceof Race, Wilson (1978) afirma ca situatia americanilor africani adevenit mai putin 0 chestiune de discriminare rasiala decit de clasa215
  • 109. illlillsociaHi, de~i el recunoa~te di cele doua sint profund impletite. EIi~i concentreaza analiza asupra schimbiirilor economice necesarepentru a imbunatiiti soarta americanilor africani. Wilson i~icontinuastudiul structural al americanilor africani din interiorul ora~elor incartea sa mai recenta (Wilson, 1987), The Truly Disadvantaged:The Inner City, the Underclass, and Public Policy.Lucrarea lui Wilson a fost deseori gre~it interpretata cum di arafirma ca rasa nu mai esteun factor in societatea americana. EI credeca discriminarea rasialii inca exista, dar ca clasa sociala a devenitdin ce in cemaiimportantii.De~i a existat 0 cre~tere dramatic a aclasei mijlocii de americani negri, aceasta inca constituie un grupproportional mai mic dedt americanii in ansamblu. In timp ce seapreciaza ca clasa mijlocie de americani negri formeaza 20% dintoti africanii americani din Statele Unite, clasa mijlocie cuprindeintre 35 ~i45% din intreaga populatie. De asemenea, chiar atuncidnd sint comparati americanii africani ~i albi din aceea~i clasasociala, albii au venituri mai mari ~i 0 mai buna ealitate a vietii(Landry, 1987).Astfel, americanii afrieani par dublu handicapati. Ei sufera dincauza rasismului, unor persoane ~i cel institutional, ~i din eauzaefectelor pozitiei lor de clasa. Acela~i lucru este, dupa cite se pare,adevarat pentru americanii hispanici ~ipentru americanii bii~tina~i,darnu ~ipentru americanii asiatici, care au 0 pozitie de clasa superi-oara membrilor altor grupuri minoritare discutate mai sus. Cindconditiile se imbunatiitese, eompetitia intre diverse grupuri sereduce~i,0 data eu ea, scade discriminarea. Pe de alta parte, dnd conditiileeconomiee se inrautatese, se produce contrariul.in acest capitol a fost discutata problema rasei oJicea aetnicitatii. DeoJirasa are anumite caracteristici fizice, funda-mental ea este definita social. Datorita casatorii/or constanteintre rase, nu exista rase "pure ". Grupurile etnice sint definitein raport de diferentele culturale mai degrabii decft celefizice.Grupurile minoritare constituie 0 trasatura a societatii ameri-cane oJideseori servesc ca baza pentru prejudecata (0 atitudinefata de 0 anum ita categorie de indivizi) oJidiscriminare (un216model de comportament care duce la tratamentul inegal almembrJior unei anumite categorii).Aujost identijicate diferitele modele de interactiune etnica,oJirasiala in societate: asimilarea (intrarea in grupul domi-,"hant), pluralismul (pastrarea caracteristicilor grupului oJiegalitatea fntre toate grupurile), segregatia (separarea fizicaoJideseori inegala), dominatia (controlul majoritatii asupragrupurilor minoritare), transferul de populatii ~)tramutareaunuia dintre grupuri) .jianihilarea (e.g., genocidul).Aufost descrise, pe scurt, mai multe grupuri minoritare. Afost explorata importanta problema a rasismului atit informalui individuala, eft oJiinstitutionala. Reactia societatii la rasis-mul institutional afost aceea de a dezvolta programe de actiuneafirmativa, in ciuda opozitiei unora care numesc aceasta po-litica discriminare pozitiva. in final, aufost discutate contribu-tiile relative ale rasei oJiale clasei sociale la discriminare, cuconcluzia ca ambele inca mai joaca un ro/.217
  • 110. 12GENUL $1 STRATIFICAREADupA ViRSTAS exul §i virsta sint reperele universale pentru stratificareasociala in toate societatile. in acest capitol vom discuta rela-tia intre conceptul biologic de sex §i conceptul sociologic de gen.Vom examina deosebirile intre barbati §ifemei §i sursa acestordeosebiri. De asemenea, i se va acorda atentie problemei sexismu-lui, precum §i reactiilor fata de sexism.Vafi analizat rolul virstei in societatea americana. Vafi explo-rata inegalitatea virstelor, ca 0 replica la sexism §i rasism. Vorfidiscutate aspectele biologice §i psihologice, precum §i cele so-ciale §i culturale ale imbiitrinirii.SEX ~I GENIn toate societatile, femeile ~ibiirbatii sint tratati diferit. A~tep-tarile societatii in privinta comportamentului variaza dupa sex. Oarcare este aceasta caracteristidi pe care se bazeaza aceste deosebiri?Sexul: 0 denumire bio/ogicaSexul este un concept biologic care constituie baza impartiriispeciei umane in femei ~ibiirbati. Sexul este determinat in momentul218conceperii, clnd ambii parinti contribuie in mod egalla cele douiizeci~i trei de perechi de cromozomi care sint mo~tenirea biologic a acopilului: Una dintre aceste perechi detennina sexul copilului.M(ima poate contribui doar eu cromozomi X la aceasta pereche,peClnd tatal poate contribui fie cu cromozom X, fie cu unul YOaca taml contribuie cu un X la X-ul mamei, embrionul care rezuMva fi pereche XX~i va ff feminin; daca tatal contribuie eu un Y laX-ul mamei, embrionul va fi 0 pereche XY ~iva fi masculin.Oiferente1e cromozomiale duc la 0 dezvoltare diferita a tesutu-rilor ~ia organelor. Structura fundamental a a unui embrion in cursde dezvoltare va fi feminina dad tesutul testicular nu produce hor-monul testosteron, care duce la dezvoltarea organelor genitale mas-culine. Astfel, cu 0 rara exceptie, fiecare este, biologic, femeie saubiirbat. Exceptia este hermafroditul, persoana rara care are 0 combi-natie de organe genitale feminine ~imasculine.Caracteristici sexuale biologice §isecundareBiologii disting intre caracteristicile sexuale biologice, necesita-tea omului de a se reprodu¢, ~icqracteristicile sexuale secundare,insu~iri naturale diferite ale "biirbatil<~r~i femeilor (e.g., un ~oldmai lat ~i sini mai mari la femei ~illhpar mai bogat pe tot corpul~i0 vigoare marita la biirbati) care nu sint direct legate de reprodu-cere. Ambele servesc pentru a face diferenta iutre femei ~ibiirbati.Genul: 0 denumire socialaFemela ~i masculul sint concepte aplicabile speciei umane ~ialtor specii de animale deopotriva. Pe de aWiparte, biirbafi ~ifemeise refera numai la oameni, fiindca acestea semnifidigen, trasiiturilesociale ~iculturale pe care diverse societati Ie atribuie femelelor ~imasculilor. Genul este definit social, pe dnd sexul este detenninatbiologic. Societ.iitileatribuie diverse caracteristici femeilor ~ibiirba-tilor; totu~i, caracteristicile naturale fundamentale ale femeii ~ialeMrbatului nu variaza.219-~~-----
  • 111. Diferente1e intre conceptul de sex ~icel de gen sint importante.Cu exceptia consecintelor unei chirurgii transsexuale, deosebirilesexuale biologice dintre femei ~ibarbati nu sint supuse schimba.rii.Totu~i, deosebirile de gen sint constructii sociale ~i sint supuseschimbarii sociale. Modul in care societatea americana, de pilda,define~te comportamentul "feminin" poate fi schimbat. De fapt, else schimba in mod dramatic de mai bine de jumatate de seco!.elT DE DIFERITI SiNT BARBA TII, ,~I FEMEILE?Dovezi bio/ogiceAmbele sexe au hormoni feminini ~imasculini, dar femeile aumai multi feminini, iar barbatii au mai multi masculini. De~i nueste valabil din punet de vedere ~tiintificsa aplici rezultatele studiilordespre animale fiintelor umane, exista dovezi ca marimea nivelurilorde hormoni masculini duce la 0 agresivitate crescuta ~ila 0 stimularesexuala a unoranimale. Totu~i, efectcle hormonilor asupra compor-tamentului femeilor sau al barbatilor variaza in mod considerabilatit de la individ la individ, cit ~i la acela~i individ in momentediferite.Ca regula, barbatii sint mai inalti ~imai grei dedt femeile ~iauo putere musculara mai mare. Intr-o oarecare masura, aceste dife-rente contribuie la capacitatea barbatilor de a domina femeile. To-tu~i, dintr-un punct de vedere, femeile pot fi considerate sexul celmai trainic, deoarece de~i sint conceplt1i mai multi biirbati dedtfemei, multi dintre ei mor inainte de na~tere ~ila virste mai tinerein cursul ciclului vieW. De~i sint conceputi cam 140 de barbati ~i106 nascuti pentru fiecare 100 de femei, aceasta discrepanta disparepina ajung pe la douazeci ~icinci de ani ~ise schimba total (85 debarbati pentru fiecare 100 de femei) dupa virsta de ~aizeci ~icincide ani. De asemenea, se nasc mai multi baieti cu malformatii dedtfete ~i, dupa dt se pare, barhatii au mai multe defecte ereditare. Se220pare ca femeile suporta mai u~or durerea ~i sint mai rezistente laholi dedt garbatii.Pe scurt, exista multe dovezi biologice ale deosebirilor dintrebarbati ~i femei. Unele dintre aceste deosebiri Ie favorizeaza pefeme!; altele ii favorizeaza pe barbati.Dovezi psiho/ogiceEste evidenta existenta unor deosebiri tipice in comportamentul~ipersonalitatea barbatilor ~iale femeilor. De regula, barbatii tindsa fie mai agresivi ~imai activi. Ei prezinta 0 mai mare inzestrarepentru matematica ~i0 mai mare pricepere pentru vizualizarea spa-tiaUi. Pe de alta parte, exista 0 mai mare probabilitate ca femeilesa fie preocupate ~i inclinate sa aiba grija de altii. Ele sint maiemotionale ~imai verbale.De~i nu se disputa existenta acestor deosebiri, precum ~ia altora,intre barbati ~ifemei, este foarte greu de stabilit dad ele au 0 bazabiologica sau sint invatate. Studiile despre adu1ti nu sint de ajutor,deoarece biologia adultului ~iinvatarea sint atit de impletite, indteste aproape imposibilsa l~~param. Cercetatorii s-au concentratasupra copiilor la care inv~~Fea ilTeloc intr-o mica masura, dnddeosebirile de sex importante, se preS1pune,pot fi atribuite in maremasura naturii. Citeva studii au aditat tocmai astfel de deosebiri legate de sexla copii. De piIda, baietii sint mai activi dedt fetitele, dar fetitelezimbesc mai frecvent. Totu~i,chiar in aceste studii, nu este totdeaunau~or sa atribui aceste deosebiri pur ~isimplu biologiei. 0 multimede dovezi sugereaza ca, de la na~tere, fetele ~ibaietii se bucura deun tratament diferit. Baietii primesc, in general, un tratament maidur dedt fetitele; de pilda, ei sint mai des siliti sa stea in genunchi.De asemenea, parintii sint mai toleranti fata de neastimparullor.In general, fetitele sint tratate mai blind ~icu mai multa afectiune.Aceste deosebiri in materie de tratament incep in primele saptaminide viata.o alta metoda de a studia deosebirile sexuale consta in examina-rea cazurilor de "atribuire gre~ita" de sex, in care 0 persoana de unsex este gre~it considerata ~i tratata drept 0 persoana de celalalt221
  • 112. sex. Acest lucru s-a inumplat sporadic, de pilda, dnd la na~tere aexistat 0 diformitate genitala ~i un Miat din punct de vedere bio-logic (tara penis) este crescut ca fata; sau 0 fata al carei clitoris(organ genital intern) este mare ~iconsiderat penis este crescuta caMiat. Money ~i Ehrhardt (1972) au aratat ca copiii pot fi crescutisa fie oricare gen, indiferent de sexullor biologic.Se pare ca este un acord ca, probabil, exista predispozitii biolo-gice fundamentale care explica deosebirile de comportament al fe-meilor ~i al Mrbatilor. Totu~i, exista 0 variatie considerabila incadrul aceluia~i grup de sex, pre cum ~iintre fiecare grup de sex;multe dintre aceste predispozitii pot fi eliminate prin invatareaculturala. Mai mult, diferentele de comportament existente implicaactivitati relativ nesemnificative care nu justifica stratificarea socialadupa sex (Hyde, 1985).Dovezi multiculturaleo alta metoda de cercetare consta in studierea dovezilor dindiverse societati. Daca deosebirile de gen sint doar 0 functie a deo-sebirilor biologice de sex, ar trebui sa nu existe nici 0 variatie inrolurile genului in diverse societati, modelele de comportament,drepturi ~i obligatii fiind definite ca potrivite pentro fiecare sex.Daca exista deosebiri substantiale in rolurile genului, aceasta su-gereaza ca ele sint determinate mai mult de cultura dedt de biologie.Repartizarea sarcinilor socialeCitiva antropologi (e.g., Mead, 1935; Murdock, 1937) au studiatrepartizarea sarcinilor sociale pe baza de sex. Ingeneral, din acestestudii rezulta trei modele clare. Primul, sexul este 0 baza importantapentro repartizarea sarcinilor sociale. In majoritatea societatilor,daca nu in toate, barbatilor ~ifemeilor Ii se atribuie diverse rolurisociale. Al doilea, se pare ca un numar limitat de sarcini este atribuitcu consecventii mai degraba unui sex dedt altuia. Universal, femei-lor Ie revine sarcina cre~terii copiilor ~ia ingrijirii farniliei, activitaticare se desta~oara in casa. Biirbatilor Ii se atribuie sarcini care222presupun 0 activitate fizica intensa ~i drurnuri departe de casa,cum sint vinatoarea ~i lupta.Al treilea, dincolo de acest numar limitat de sarcini consecventkgate de sex, exista 0 variatie multilaterala considerabila in rolOOle. ,gen1.11ui.Cu alte cuvinte, ceea ce este considerat comportamentfeminin potrivit intr-o societate poate fi considerat potrivit pentrubarbati in alta. De pilda, Murdock (1937) a constatat ca, in cincizeci~ipatro de societati, sarcina de a "pregati solul ~i de a semana inel" a fost "totdeauna" ~i"de obicei" indeplinita de barbati, in cinci-zeci ~i~apte de societati a fost indeplinita de femei, iar in treizeci ~itrei de societati a fost indeplinita in mod egal de biirbati ~ifemei.Dovezile multiculturale sugereaza, a~adar, ca exista dteva mo-dele multiculturale con stante in rolurile sociale, care sint legate dedeosebirile de sex, dar ca acestea nu sint nici predominante, niciinevitabile; de asemenea, exista 0 varietate considerabila a rolurilorsociale.Metoda lui Margaret MeadPoate cea mai dramatic a descriere a influentei culturale asupracomportamentului, deseo¥bnsi~erata exclusiv legata de sex, segase~te in opera lui Margaret Mead(1935). Ea a studiattrei societapdin Noua Guinee. Doua au vadit 0 asefhiinare considerabila in ct>m-portamentul Mrbatilor ~ial femeilor. In una, Arape~, atit biirbatii,dt ~ifemeile erau cooperanti, neagresivi ~icalzi din punct de vedereafectiv. In alta, Mundugumor, care erau vinatori de capete ~icani-bali, atit Mrbatii, cit ~i femeile erau egoi~ti, agresivi ~iinsensibilifata de altii. Pe scurt, barbatii ~ifemeile din Arape~ prezentau ceeace, in general, este considerat comportament "feminin", iar in Mun-dUgtll.11orbarbatii ~ifemeile prezentau un cornportament tipic "mas-culin".In cea de a treia societate, Tchambuli, existau deosebiri intrebiirbati ~ifemei, daracestea erau opuse rolurilor genOOlor conside-rate tipice in societatea americana. Femeile erau dominante, nupurtau podoabe ~i erau lipsite de afectiune; Mrbatii, pe de altaparte, erau supu~i, sentimentali, birfitori ~iaveau grija de copii.223
  • 113. ROLURILE GENURILORRolurile traditionale ale genurilor$i stereotipurilorFemeile in casa ~ibarbatii afara ar fi un rezumat exact al rolurilortraditionale ale genurilor in trecut. Barbatii erau considerati obligatisa lucreze in afara casei ~isa ci~tige venitul necesar pentro intreti-nerea familiei. Ei erau legatura principala intre familie ~i lumeaexterioara. De asemenea,ei erau considerati autoritatea in familie~i cei care asigurau disciplina in sinul acesteia. Ei trebuiau sa iahotaririle importante pentro familie.Destinullor era sa participe semnificativ la viata societatii, inspecialla activitatile politice. Politica ~ieducatia erau consideratedomenii exclusiv masculine.Femeile, pe de aha parte, trebuiau sa-~i dedice viata caminului~i copiilor. Sarcinile lor principa1e erau cre~terea copiilor ~i grijapentru casa. In timpulliber, de se angajau in activitati voluntare ~icaritabile in comunitatile lor.Pe scurt, rolurile genurilor au devenit stereotipe: sotul/tatal,furnizorol con~tiincios, iar sotia/ mama gospodina multumita careare mare grija de sotul ~icopiii ei. Stereotipurile personalitatii audezvoltat, in paralel, aceste roluri. Femeile trebuiau sa fie tandre,sensibile fata de altii ~i grijulii. Ele crau considerate dependente,sentimentale, pasive ~i conformiste. Ele nu trebuiau sa aiba preamulte cuno~tinte despre mecanica, atletism sau politica. Datoritadedicarii carninului ~icopiilor, nu era necesar ca ele sa aiM cuno~-tinte despre complexitatea lumii exterioare; ele se puteau bizui, inmod pasiv, pe sotii lor.Barbatii, pe de alta parte, trebuiau sa fie hotariti, increzatori inei in~i~i, competenti ~ipriceputi intr-o serie de domenii care Ie da-deau posibilitatea sa aiM succese in lumea "exterioara". Rolurilelor profesionale aveau priori tate fata de rolOOle din familie; de~iaceasta situatie poate nu era totdeauna preferata, in general, ea eraconsiderata buna pentro familie.224Rolurile genurilor $i stratificarea1(I.egalitatea intre genurio conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~-tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta unmodel de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functio-nal ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizareadiverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este consi-derata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit dife-rentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, celemai multe societati i~i fac un capital din aceasta.Intrucit nou-nascutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijitio vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~ia biberoanelor,alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptariieste un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cucopilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g.,Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i decasa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara.Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este incaeficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti:un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun liderinstrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara.De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibar-batii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~iavea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or decontinuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumeaexterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu,prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilorcare au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritatedecit femeilor care joaca rolul expresiv.Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cindcriticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirilemoderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii,printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viatarelatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schim-barea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilorinflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.225(OiLi 15 INTROlJUCERE fN S<X:IOLCX,IE
  • 114. oconceplie a conflictului Pentru teoreticienii conflictului,argumentul functionalist este, pur ~isimplu, 0 modalitate de ajusti-fica puterea grupului dominant. Indiferent cum au inceput deose-birile intre barbati ~ifemei in privinta puterii, ele au fost mentinute,deoarece cei care beneficiaza de aceste deosebiri au putine motivesa schimbe situatia (Colins, 1985).Teoreticienii conflictului sustin ca sursa deosebirilor dintre rolu-rile genurilor se gase~te in inegalitatea economica. Intrucit se con-sidera ca barbatii, in rolurile lor traditionale, au 0 mai mare contri-butie economica in societate decit femeile, lor li se acorda maim~lt prestigiu ~imai multa putere. In societatile in care femeile ~ibarbatii contribuie relativ egalla economia societatii, inegalitateadintre genuri este mult mai mica. Blood ~iWolfe (1960) demon-streaza ca ~i in Statele Unite puterea unci femci in familie cstedirect legata de contributia ei economica.Astazi, tcoria functionalista ~i cea a conflictului sint intr-undezacord mai mic decit erau in trecut. Multi teoreticieni ai conflic-tului accepta ideea ca diviziunea traditionala a muncii dupa sex afost, probabil, functionala cindva. De asemenea, un numar din cein ce mai mare de functionali~ti inteleg ca rolurile traditionale numai sint la fel de functionale cum ar fi putut fi cindva.Rolurile contemporane ale genurilorAstazi, rolurile genurilor sint mai flexibile decit erau in trecut.De~i persista multe conceptii traditionale despre rolurile genurilor,este permisa ~ichiar incurajata 0 variatie considerabila. Mai multefemei fac parte din forta de munca, iar cuvintul menajer a intrat inlimba. Din ce in ce mai multe organizatii prevad clauze pentruconcediu "patem" mai degraba decit "matem", in cazul na~terilor~ia ingrijirii de inceput a copiilor.MuncaIn ultimii ani, a existat 0 schimbare remarcabila in baza econo-mica a inegalitatii intre genuri. In timp ce in 1900 doar 20% dintrefemei lucrau mafaracasei, in 1987 cifra erainjur de 55% ~iaproxi-226mativ trei sferturi lucrau toata ziua. Mai mult de jumatate dintrefemeile disatorite fac parte din forta de munca. Cam doua treimidin femeile casatorite, cu copii de ~coala ~imai putin de jumatatecu pre~colari, lucreaza; cifrele sint considerabil mai mari pentrufemeile divoqate.Totu~i, barbatii ~ifemeile continua sa dea dovada de deosebiriin privinta tipurilor de slujbe pe care Ie detin. Femeile predominain slujbe au fost considerate "feminine": functionari, comert ~iservicii. Barbatii ocupa profesiuni, pozitii manageriale ~i muncicalificate. De~i situatia se schimba, segregatia traditionala pe bazade Sex este destul de obi~nuita in lumea profesiilor. Iar femeileci~tiga mai putin de doua treimi din venitul barbatilor in slujbecomparabile, de~i deosebirea se reduce.Educatia,Colegiile ~iuniversitatile erau exclusiv pentru barbati. Aceastasituatie de asemenea s-a schimbat. Din ce in ce mai multe femeiintra in institutii de invatamint superior; de fapt, in zilele noastremai multe femei decit barbati frecventeaza aceste institutii. Acela~ilucru este adevarat, intr-o oareC(aremasura, pentru educatia postuni-versitara. Mai multe femei dicit bWbati i~i iau licenta, de~i e maiprobabil ca barbatii sa ia doctoratul in [tlozo:f1e,care este consideratun mijloc de a ajunge la profesiuni supefioare. Aceasta situatie deasemenea se schimba destul de rapid.Prezenta crescuta a femeilor in forta de munca nu a pus capatsegregatiei sexuale in acest domeniu, ~iacela~i lucru este adevaratpentru institutiile de invatarnint superior. Femeile urmeaza inca~coli diferite de barbati. E mai putin probabil ca ele sa urmezeprograme in domeniul ~tiintei ~ial ingineriei ~imai probabil sa seconcentreze asupra disciplinelor umaniste ~i a ~tiintelor sociale.Chiar daca din ce in ce mai multe femei se inroleaza in programecomerciale, cele mai multe diplome in acest domeniu Ie iau barbatii.PoliticaIn Statele Unite, femeile au primit dreptul de vot doar in 1920.Pina de curind, putine fcmei detineau 0 functie importanta electivasau prin nurnire. Si aceasta situatie s-a schimbat, dar mai rapid la227
  • 115. nivellocal dedt la nivel national. in prezent, exista un mare numarde femei primar ~idteva pe post de guvemator. Se gasesc femei inCongres, iar Geraldine Ferraro a candidat pentru postul de vicepre-~edinte al Statelor Unite. Dar de~i puterea politica a femeilor cre~te,ea nu este proportionala cu numarullor din populatie.GospodariaDin ce in ce mai multi soti participa la indatoririle gospodare~ti.Totu~i, caminul este inca considerat, in primul rind, domeniul ~iresponsabilitatea femeilor. Sarcinile gospodare~ti ale sotului tindsa se concentreze asupra ma~inii familiei, asupra finantelor, a gazo-nului ~i a reparatiilor. De~i multe sotii ~i soti i~i impart sarcinilegospodare~ti, deseori participarea nu este absolut egala, ~imultefemei se pomenesc ca trebuie sa aiba cel mai mult grija de copii, sagateasca, sa faca gospodarie ~isa mearga ~ila serviciu. Hochschild(1989) a numit aceasta "schimbul al doilea".Totu~i, efectul complet al naturii schimbiUoare a rolurilor genu-rilor trebuie inca studiat. in mod evident, barbatii participa din cein ce mai mult, alaturi de sotiile lor, la ingrijirea copiilor ~ila trebu-rile gospodare~ti. Transmiterea noilor conceptii despre rolurile genu-rilor prin socializare (vezi Cap. 6) va duce, probabil, la 0 cre~terea numarului barbatilor care sint dispu~i sa accepte responsabilitaticasnice in viitor.Socializarea rolurilor genurilor~ Familia Rolurile genurilor sint invatate in cursul socializarii.In familie, copiii sint tratati ca baieti sau fete. Traditional, baietiitrebuie sa fie activi, duri ~iindependenti. Fetele au fost invatate safie bUnde, atente ~i dependente. 0 parte din aceasta invatatura afost directa, ca atunci dnd baietii sint tratati mai aspru dedt fetele;o alta a fost indirecta, ca atunci dnd copiii observa comportamentulgenului la parintii lor. De~iastiizi familiile folosesc mai putin hainelealbastre tipice pentru baieti ~iroz pentru fete, exista multe dovezica cele doua sexe sint tratate diferit (Major, 1981).Grupele de virsta Grupele de aceea~i virsta de asemeneajoaca un rolin socializarea genurilor. Activitatile grupelor de baieti~i de fete difera in mod semnificativ (Lever, 1978). La mijlocul228copilariei (lnainte de virsta de zece ani ~iin primii ani ai adolescen-tei), deseeri baietii se angajeaza in activitati de echipa, cum sintsporturile, in care competitia ~iregulile sint extrem de importante.Pe.qe aHa parte, fetele se implica adesea cu mai putine colege inactl~itati mai putin organizate ~imai spontane, care au reguli maiputin stringente (e.g., saritul corzii, statuI de yorba ~i cintatul).Aceasta deosebire se reduce spre sfir~itul copilariei ~iin adolescentii.~colile Pina destul de recent, manualele de ~coala de obiceiprezentau baieti ~ifete in rolurile specifice ale genurilor. De pilda,baietii din povestiri erau activi, iar fetele, pasive; fetele sejucau cupapu~i, baietii cu camioane ~isoldati. Femeile ~ibarbatii erau pre-zentati in rolurile parinte~ti caracteristice. Con~tientizarea cresdndaa industriei editoriale ~ia presiunii crescinde asupra ei au dus la 0schimbare considerabila a portretizarii rolurilor genurilor in manua-lele ~colare ~iin materialele didactice.Programele ~coli1or secundare au reflectat, in general, roluriletraditiollale ale genurilor. Baietii urmau comequl ~i ~tiillta, feteleeconomia casnica ~iliteratura. Din nou, 0 mai mare con~tientizare~i 0 mai mare presiune sociala au dus la schimbare. Profesorii ~iindmmatorii profesionali, in,numar din ce in ce mai mare, 1isflituiescpe elevi sa unneze cursuri ~reii intereseaza ~icare Ie vor fi folosi-toare, indiferent de particulaiitatiie genurilor.Mass-media Mass-media - filtrlele,cartile, reviste1e ~i,in spe-cial, te1eviziunea - sint agenti importanti ai socializarii (vezi Cap. 6).Nicaieri nu au fost mai consolidate tipurile traditionale ale rolurilorgenurilor decit in mass-media (Busby, 1975). Pina foarte recent,barbatii erau, de obicei, prezentati ca reprezentanti ai legii, duri ~ineinfricati, oameni de ~tiinta straluciti, doctori speciali~ti ~iavocatidibaci. Ei i~i asumau raspunderi in afara de propriul dmin, undeerau incurcati de provocari simple, cum ar fi ma~ina de spalat vase~ipregatirea unui sandvi~ cu brinza la gratar. Femeile, pe de altaparte, erau, in general, pur ~isirnplu decorative. Erau dragute, supusebarbatilor ~ideseori tintele comediei. Activitatile lor se concentrauin juml caminului.Aceste p0l1retizari stereotipe au illceput sa se schimbe spre sfir-~itul anilor 80, femeile fiind prezentate din ce ill ce mai mult inpozitii cu responsabilitati, ca factori activi in viata, in loc de specta-toare pasive ~i atragatoare.229 ~
  • 116. Goffman (1976) demonstreaza efectele practicilor publicitatiiasupra socializarii rolurilor genurilor. Ca ~iteleviziunea, publicitateatiparita a avut un rol important In prezentarea barbatiJor ~ifemeilorIn ipostaze care consolidau stereotipurile traditionale.Barbatii erau tacuti sa para mai 1nalti ~ide aceea mai putemici;femeile erau, deseori, aratate 1ntinse In pat sau pe 0 sofa sau ~ez1ndpe du~umea - un loc subordonat.SEXISMULIdeologiaSchimbarile In rolurile traditionale ale genurilor nu s-au produstara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numitsexism, ideea ca un sex (de obicei eel feminin) este, inerent, inferiorceluilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se referala 0 1ntreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice ~ireduce probabilitiitile economice ~isociale ale indivizilor respectivi.Ideologia sexismului l~i are originea In parerea ca barbatii slnt,In mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majo-ritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoareceIn Vechiul Testament ("Binecuv1ntat e~tiTu, 0, Stiip1neDumnezeulnostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), In NoulTestament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu ~ireflecta. glorialui Durnnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iarIn Coran ("Barbatii slnt superiori femeilor datoriHi calitiltilor princare Dumnezeu le-a dat superioritate").Sexismul institutional,Sexismul se aseamana cu rasismul ~i prin aceea ca are douamanifestari: cea personala (individuala) ~iceainstitutionala. Cu altecuvinte, credinta In superioritatea inerenta a barbatilor este urzitaIn structura sociala ~iafecteaza posibilitatile economice ~isocialeale femeilor fie ca are sau nu scopuri personale.230Unii considera sexismul institutional mai distructiv dcdt sexis-mul ca atitudine personala. Indivizii care au prejudecati 1mpotrivafemeilor ~iau atitudini discriminatorii fata de ele pot fi 1nfruntati,iariQeile ~iactiunile lor pot fi schimbate. Dar sexismul institutional,ca~i rasismul institutional, este mai patrunzator ~i mai greu derezolvat ca eel individual. De pilda, politia ~i sectiile de pompieriau exclus, In mod traditional, femeile din rindurile lor, de~i unelefemei slnt, tara 1ndoiala, capabile de a 1ndeplini aceste slujbe. Pro-gramele guvemamentale de actiune afirmativa care se adreseazarasismului (vezi Cap. 11) 1ncearca, de asemenea, sa remedieze re-zultatele practicilor sexiste de angajare.Sexismul este intrat ad1nc In 1nsa~ilimba societatii noastre. Depilda, dnd genul este necunoscut sau neimportant, este folositaforma masculina. Practicile lingvistice ca aceasta arata elt depatrunzator, dar subtil este sexismul. De dtiva ani, scriitori ~ipublici~ti cauta diferite modalitati de a elimina sexismul din limba.Reactiile la sexism,Feminismul;;", .oreactie la sexism a fost na~ter~~le~inismului, 0 mi~care so-ciaIa (vezi Cap. 22) organizata pentru a elimina atitudinile sexistefata de femei. Feminismul ataca ideea ca conceptiile traditionaledespre rolurile genurilor slnt naturale ~inecesare unei societati efi-ciente. Femini~tii suspn ca stratificarea dupa gen reduce posibilitatileprofesionale ~ieducationale a peste jumatate din populatie ~iaccen-tueaza ca aceasta nu este doar discriminatorie, ea este disfunctionaIapentru societate, care are nevoie de elt mai multi oameni educati ~icalificati fie ca slnt barbati sau femei, ca sa duca la 1ndepliniresarcinile necesare.De asemenea, femini~tii lupta 1mpotriva hartuielii, oriunde areloco Femeile relateaza, cu 0 oarecare frecventa, avansuri sexualenedorite, In special din partea celor care au autoritate la locul demunca sau In ~coala. Violul comis de un biirbat cunoscut de victima(acql(aintance rape) sau angajat 1ntr-o activitate sociala, cum ar fio 1ntllnire cu victima, constituie 0 preocupare cresdnda. Femini~tii231 ~
  • 117. cer, cu insistenta ~iurgent, legi ~iproceduri pentru protejarea femei··lor 1mpotriva acestor practici distructive.Rezistenta la feminism,Feminismului i se opun cei care imbrati~eaza conceptia traditio-nala a rolurilor specializate pentru barbati ~ifemei. Unii barbati seopun feminismului pentru ca Ie ameninta influenta ~icontrolul. Siunele femei se opun feminismului, indeosebi ce1ecare au introdusconceptia traditionala a rolurilor genurilor in propriullor compor-tament al rolului genului ~iobtin satisfactie din aceasta. Altele seopun feminismului din parerea gre~ita ca toate sustinatoarele aces-tuia urasc barbatii ~iincearca sa-i atite pe ace~tiaimpotriva femeilor~ipe femei impotriva lor. A1tiinu se opun feminismului, dar criticapracticile "sexiste" care ii dezavantajeaza pe barbati (e.g., frecventaprezumtie ca, in caz de divort, copiii ar trebui sa fie dati mamei).Sustinatorii feminismului au crescut ca numar ~i influenta in de-cursul anilor.viRSTA $1 SOCIETATEALa fel ca ~i sexul, virsta este 0 componenta universal a pentruatribuirea sarcinilor in societate. Fiecare societate acorda diferiteniveluri de prestigiu ~i acces variat la resursele bazate pe v1rsta.Stratificarea dupa virsta este de aceea la fel de obi~nuita ca ~istra-tificarea dupa sex.incaruntirea societatii State/or UniteJ JIn timpul acestui secol, s-a produs 0 schimbare semnificativa1nstructura v1rstelor societatii americane. In 1900,jumatate din ame-ricani erau sub virsta de douazeci ~itrei de ani (v1rsta medie) ~imaiputin de 5% erau mai batrini de ~aizeci ~i cinci de ani. In 1990,procentajul americanilor peste vifsta de ~aizeci ~i cinci de ani afost mai mare dedt dublu fata de anul1990 (aproximativ 12%),iar v1rsta medie a sarit zece ani, la treizeci ~itrei.232Ace~sta imbatrinire a populatiei aduce cu ea multe problemesociale. In sfera profesionala, asigurarea folosirii adecvate a tineriloraUituri de pensionarea adecvata ~i satistacatoare a batrinilor, Inspecial dnd conditiile economice se 1nrautatesc, este 0 dilema care..;,f;". ,incl:lnu a fost rezolvata. Trebuie asigurata 0 asistenta medicalaadecvata pentru vlrstnici, care apeleaza mult la acest serviciu. Efici-enta sistemului asigurarilor sociale a fost pusa sub semnulindoielii,deoarece numarul pensionarilor cre~te mai repede dedt pot mun-citorii sa completeze fondul necesar pentru intretinerea lor.Relatiile sociale trebuie mentinute mtr-un moment In care moar-tea ~i probleme de saniitate reduc reteaua familiei ~i a prietenilorconstruita de-a lungul unei vieti. De asemenea, prezenta unei at1tde numeroase populatii de cetateni virstnici este tara precedent insocietatea americana. Ca 0 consecinta, relatiile intre tineri, cei devirsta mijlocie ~ivirstnici se schimba. Prezenta bunicilor 0 perioadamai indelungatii dedt in trecut ~inevoia 1ngrijirii parintilor virstnicimai mult timp dedt era posibil ~inecesar in trecut sint doar douaexemple ale schimbarilor care au survenit 0 data cu incaruntireaAmericii.o consecinta a acestor schimbari In societatea americana a fostdez~o1tare~ do:ne~ni.u~~igeftJ1tologiei sociale, studiul aspectelorsOClaleale Imbatnmm. ".;qiMBATRiNIREASchimbarile bi%giceCiteva dintre schimbarile fizice asociate cu procesul de imbatri-nire slnt pierderea greutatii ~i a 1naltimii, 1ncaruntirea parului ~izbircirea pielii. Oasele devin oarecum mai fragile ~i se rup maiu~or in accidente, iar artrita (~ideseori infirmitatea) este obi~nuita.Tulburari care ameninta viata, cum sint problemele cardiace, crize1e(de apoplexie sau paralizie) ~i cancerul, devin mai probabile pemasura imbatrinirii. Recent, a crescut preocuparea pentru boalaltIiAlzheimer (0 tulburare serioasa care ducela pierderea cresdndii.233
  • 118. a memoriei, la dezorientare ~ila pierderea unor functii fizice impor-tante.Totu~i, oamenii imbatrinesc diferit ~inu toti sint sortiti sa suferede 0 boala care debiliteaza. Multi batrini ramin saniito~i intr-ungrad rezonabil. Mai putin de 1% dintre batrini sint tintuiti la pat,iar 70% dintre cei peste ~aizeci ~icinci de ani afirma ca au 0 sanatateintre "buna" ~i"excelenta" (Centrul National pentru Statistica Sa-natatii, 1987).Schimbarile psiho/ogiceS-a crezut ca virstnicii sufera aproape totdeauna de deteriorarimentale ~iintelectuale progresive ~iimportante, 0 data cu ~ubrezireasanatatii. Dovezile actuale sugereaza ca ~iaceasta situatie este foartevariabila. Pina recent, de pilda, se presupunea ca puterile intelectualescad incepind cu virsta de douazeci ~icinci de ani. Acum pare c1arca nu exista 0 asemenea deterioare universala; de fapt, unele dimen-siuni ale inteligentei pot chiar cre~te 0 data cu virsta. Acele aspecteale inteligentei care necesita 0 coordonare fizica sau invatarea unormateriale noi vadesc un oarecare dec1in la batrinete (Schaie, 1980).Totu~i, etaloanele care verifica folosirea cuno~tintelor existente nuvadesc aceasta; capacitatea verbala ~i abilitatile numerice par, defapt, sa creasca 0 data cu virsta (Baltes ~i Schaie, 1974)De asemenea, contrar parerii generale, aparent, personalitatease schimba putin 0 data cu virsta (Neugarten, 1977). Totu~i, virst-nicii par sa devina mai introspectivi ~imai preocupati de propriileginduri ~i sentimente decit inainte. Dar se pare canu se produc inmod universal sch~mbari dramatice ale personalitatii.Schimbarea culturala $i socialaMunca §i pensionareaPentru multi, virsta duce la pensionare, ceea ce inseamna 0 retra-gere dramatica din activitatea care le-a dat vietii 0 directie ~i unsens. Totu~i,pentru unii, problema este mai putin pensionarea decit234pierderea slujbei, la 0 virsta la care este improbabil sa mai gaseascao alta ocupatie convenabiHi."~~sursele economice limitatePensionarea sau ~omajul fortat deseori provoaca 0 reducere avenitului. Ajutoarele de la asistenta sociala sint ~iele limitate, de~iacestea nu au fost calculate sa acopere integral deficituf rezultatprin pensionare. La aceasta virsta multi au nevoie de mai multaingrijire medical a, la costuri din ce in ce mai marl. In general,aceste costuri nu sint acoperite in intregime de asigurarea de sana-tate, chiar prin "Medicare ~iMedicaid" (doua programe guvema-mentale pentru asigurarea sanatatii).Multe planuri pentru pensionare nu acopera in mod adecvatcre~terile costului vietii, astfel diminuind puterea de cumparare avirstnicilor. Diferentele de venit, consemnate mai inainte, dintrebarbati ~i femei cre~c pentru virstnicii care nu lucreaza. In modasemanator, virstnici din grupurile minoritare 0 duc mai rau decitvirstnicii, in general.Izolarea sociala i(", ""De~i cei mai multi virstnici continua sa dUc3.0 viata socialaactiva, decesele din ;inul familiei ~i~~prietenilor des~ori reduccercurile sociale. De asemenea, pensionarea ~iproblemele de sa-natate pot sa-i izoleze pe unii de activitatile sociale. Aceste problemesint chiar mai mari pentru cei foarte batrini, cei de optzeci de anisau mai mult. Celor mai multi oameni Ie este greu sa fie singuri;pentru biitrini, indeosebi pentru cei care au probleme cu sanatatea,singuratatea poate fi foarte demoralizantii. Intrucit femeile traiescmai mult decit biirbatii ~i intrucit multe femei virstnice din zilelenoastre au crescut intr-o cultura care sustinea rolul traditional alfemeii dependente, izolarea social a este chiar mai devastatoarepentruele.Maltratarea batrinilorIn ultimii ani, s-a acordat 0 atentie deosebita violentei in familie(vezi Cap. 13). Una dintre problemele care a aparut a fost maltra-235
  • 119. tarea batdnilar (elder abuse) de dltre membrii familiei. Acest cam-partament abuziv paate Iua forma vialentei verbale sau fizice, formaexplaatarii financiare sau a neglijarii. StudiiIe recente sugereazaca aproximativ patru procente dintre virstnici sint maltratati, ~iaceasta este prababil a subestimare, deaarece persaanele care sinttratate diu refuza sa discute a problema atlt dejenanta cu cercetatariisau cu autariHitile (Clark, 1986).Tratamentul abuziv pare sa fie mai abi~nuit in familiile in carebatrinii stau prast cu sanatatea. Unii aameni, incarcati cu grijaparintilor, gasesc ca aceasta pavara financiara ~ipsihalagica, adau-gata la indataririle lar fata de prapria satie ~icap ii, duce la a frus-trare considerabila, care este apai desdircata pe parintii batrini.INEGALITATEA iNTRE ViRSTEDiscriminarea vfrstelorAre la baza justificarea tratamentului inegal prin ideea ca acategarie de virsta este inerent inferiaara altar categarii de virsta.Asemenea rasismului ~i sexismului, fundamentul pentru aceastafarma de discriminare i~i gase~te ariginea in caracteristicile fizice.Descansiderarea batrinilar se bazeaza pe stereatipuri. Termenulbiitrm este folasit pentru a descrie a categorie de aameni mai dcgra-ba dedt indivizi. Se face a mica distinctie intre biitrinii care sintsanata~i fizic ~imental ~icei care nu sint. Deseari, aceste stereatipurisint subtile. De pildii, mass-media deseari prezintii daar persaanetinere ~i siinataase in reclame. Cind inmass-media sint prezentatiaamenii virstnici, ace~tia vind un pradus celar din categaria lar-in general, ceva pentru ameliararea sanatatii. Punind accentul petinerete ~ivitalitate, mass-media sugereaza ciibatrinetea ~ibatriniinu sint dariti. Aceasta partretizare negativa a oamenilar batrini seameliareaza incet.236oteorie functionalista,.. Unii sacialagi au cansiderat ca inegalitatea intre virste i~i arearigmea in schimbarile praduse de industrializare. Aceste schimbariau acardat a mai mare valaare adultilar tineri datarita puterii ~ienergiei lar. Batdnii au fast cansiderati mai putin utili sacietatiiindustriale.Un exemplu al acestei conceptii este teoria retragerii (disen-gagement theory), farmulata de Cummings ~i Henry (1961), caresustine nevaia ca batrinii sa se retraga treptat din pazitiile de respan-sabilitate saciala. Intrucit tati aamenii mar, este avantajas ca ei safie inlacuiti dupa a metada bine dnduita, ca sacietatea sa-~i paatacantinua mersul in mad lini~tit. In felul acesta, statutele ~iralurilein sacietate pat persista chiar cind acupantii ~iactarii lar pier.Cei care sustin aceasta tearie arata ca retragerea este avantajoasa~ipentru batrini. Pe masura ce capacitatile lar se diminueaza, munci-tarii care imbatrinesc, in special in societatile industriale cum sintStatele Unite, ar primi tara indaiala cu bucurie ~ansa de a scapa deunele presiuni pe care prafesiunile lar Ie creeaza. Atunci, ei arputea participa la activitatil,tplac~te ale pensianarilor. Criticii arataell multi aameni batrini sinf.faarte fericiti sa lucreze ~i nu var sarenunte la acest ral, indeasebi dadi acesta tanstituie elementul fen-tral al vieth lar. Pentru unii, dezavantajele ecanamice ale lipseitatale de acupatie sint, pur ~i simplu, prea mari, ~iunele profesiipermit a retragere paqiala.oteorie a conflictuluiTeoreticienii conflictului au opiirere cu tatul diferitii. Ei consi-derii inegalitatea intre virste un alt exemplu de discriminare impo-triva unui grup min,aritar. Cei in putere, tinerii ~i adultii de virstiimijlacie, incearcii sii-~i mentina avantajul. Sacietatile industrialemaderne se canfrunta frecvent cu ~amajul, iar discriminarea vlrstelorpermite ca anumite categarii de virstii (batrinii ~icei faarte tineri)sii fie tinute in afara pietei fartei de munca, astfel aferind tinerilar~iadultilar de virsta mijlacie a mai mare ~ansa de a gasi slujbe. De237
  • 120. aseII?-enea,batrinii sint considerati mai putin productivi ~i, astfel,mai costisitori; prin indepartarea lor sint aparate intereseleecono-mice ale celor de la putere. Se sustine ca in tarile necapitaliste, i.e., cele ale caror scop nu este profitul (vezi Cap. 17), batrinii sinttratati mult mai bine.Criticii, ca ~iteoreticienii retragerii, sustin di bamnii trebuie safie protejati ~iinstitutiile societatii mentinute, in ciuda mortalitatiiumane - iar aceasta reclama 0 metoda de pensionare bine rinduita.De asemenea, tinerii trebuie sa fie scutiti de obligatia de a munci,ca sa creasdi ~i sa se dezvolte. Alti critici arata ca, ne place ori nune place, sistemul economic din Statele Unite trebuie sa tina seamade costurile fortei de munca; forta de munca neproductiva trebuierncuUimai productiva sau indepartata.oteorie a interactiunii simbolice. ,Teoria (substituirii) activitafii (Friedman ~iHavighurst; 1954),o alternativa la teoria retragerii, scoate in evidenta importanta unuinivel ridicat al activitatii sociale pentru satisfactia personala ~isenti-mentul de sine printre hamni. Inspidndu-se masiv din teoria interac-tiunii simbolice, teoria activitatii pune accentul pe sentimentul desine care deriva din statutele pe care oamenii Ie ocupa ~idin rolurilepe care Iejoaca. Batdnii nu se deosebesc de oamenii mai tineri; einu ar trebui tratati diferit. Sustinatorii acestei teorii pun accentul ~ipe deosebirile existente printre oamenii vlrstnici. Unii vor sa seretraga; altii nu vor. Nu exista 0 actiune potrivita pentru toti hatrinii.CriJicii acestui punct de vedere sustin ca teoreticienii activitatiinu intra in conflict cu realitatea ca unii batdni au dificultati cusanatatea, precum ~ialte probleme, care le-ar indreptati retragereadin roluri grele ~i stresante.React;; la inegalitatea intre virsteBatrinii au ajuns un grup mult mai activ din punct de vederepolitic in ultimul sfert de veac. Luind exemplu de la diverse mi~caripolitice din anii ~aizeci ~i ~aptezeci, s-au constituit mai multe238organizatii pentru a promova interesele batrinilor. In 1972, MaggieKuhn, administratorul unei biserici, a fondat Gray Panthers, oorga-l~zatie compusa din tineri ~ihatrini, care militeaza pentru schim-bar~a tratamentului hatrinilor de catre societate. Poate cea maiputernica, din punct de vedere politic dintre aceste organizatii esteAsociatia Americana a Pensionarilor [American Association ofRe-tired Persons (AARP)]. Aceasta are multi membri, un buletin rus-tribuit prin abonament ~i se bucura de 0 mare influenta in politicanationala ~ide stat.Presiunea politica a acestora ~ia altor grupuri a fost extrem deeficienta. Guvernul federal ~iguvernele multor state au votat legicare interzic pensionarea f0rtata din cauza virstei. Ajutoarele dti laasistenta sociala sint acum legate de nivelurilede inflatie, ~ia fostcreat Medicare - un program national de sanatate pentru hatrini.Multe dintre aceste succese sint rezultatele unei actiuni directe ~iorganizate intreprinse de batdni .Capitolul a inceput prin a face distincjia intre sex ca unconcept biologic §i gen.ca 0 creafie culturala §i sociala. Aufost prezentate, pe scurlf/i!nelepeosebiri biologice caracteris-tice dintre barbafi §ifem~i: cum afost punctul de vedere ca unsex este "mai slab" decit celaldi!.Ait fost discutate dovezilepsihologice ale deosebirilor dintre barbafi §i femei. Au fostdescrise studii ale copiilor §i ale altor societafi, pentru a explicaradacinile biologice ale diferenjelor dintre genuri. in general,s-a ajuns la concluzia ca deosebiriledintre barbafi §i femeisint mai mult un rezultat al educafiei culturale decft alfactorilorbiologici innascuji.Rolurile tradifionale ale genurilor - femeia acasa, barbatulla munca - au devenit stereotipuri §i au consolidat separareasexelor. Teoria funcfionalista susfine ca rolurile tradifionaleale genurilor pur §i simplu valorifica deosebirile biologicedintre barbaji §i femei. Teoreticienii conjlictului, pe de altaparte, considera aceste stereotipuri 0forma a stratificarii, caref§i are radacinile infactori economici.Rolurile genurilor s-au schimbat in ultlmele decenii. Seajla in cfmpul muncii mai multe femei dedt oridnd mainte,239
  • 121. iiillllll!1chiar mame ale copiilor mid Totu$i, segregalia pe baza desex fnca exista fn tipurile de slujbe detinute. De asemenea,sfnt angajate mai multefemei fn colegii $i universitati $i,pro-babil, vor fi mai active inpolitica dedt fnainte. Mai mulli soliau grija de copii $i f$i asuma responsabilitati gospodare$ti.S-a facut 0 analiza pentru a arata cum socializarea fnfamilie,grupa de vfrsta, $coli $i mass-media contribuie la ideile tradi-tionale despre rolurile genurilor. S-a aratat ca fn ultimul dece-niu s-a pus accentul fntr-o mai mare masura pe flexibilitatearolurilor.S-a discutat de~pre sexismul personal $i cel institutional,caperechi ale rasismului. 0reaclie la sexism afost dezvoltareafeminismului, 0 mi$care sociala al carei scop era eliminareaatitudinilor sexiste fata de femei. Obiectiile fmpotriva jemi-nismului se bazeaza pe dorinta de a mentine privilegiile exis-tente $i de a pune capat rolurilor genurilor fnsu$ite cultural,conceplii grqite despre ce estefeminismul, $i 0 nelini$te ca else limiteaza la eradicarea discriminarii fmpotriva femeilor.De asemenea, afost discutata Vlrsta ca 0 baul pentru stra-tificarea sociala. Societatea americana a fmbatrfnit fn timpulacestui secol,faptul acesta dudnd la dezvoltarea unei specia-litati, gerontologia sociala, pentru a rezolva problemele fmbii-trfnirii. Aufost discutate schimbiirile biologice care se produco data cu cre$terea vfrstei, cum afost conceptia gre$ita ca totioamenii batrfni sfnt bolnavi, fragili sau tintuili la pat.S-a aratat ca mitul deteriorarii automate a capacitatilormentale $i intelectuale ale batrfnilor este neconform cu rea/i-tatea. Afost prezentata 0 disculie detaliata despre dteva schim-bari sociale $i culturale (e.g., munca, pensionarea, baza eco-nomica) care se produc la batrinete. Afost mentionata izolareasociala aunor biitrfni $i afost descrisa problema din ce in cemai frecventa a maltratarii vlrstnicilor.Afost discutata problema discriminarii vfrstelor. Functio-nali$tii sustin necesitatea luarii fn considerare a retrageriibiitrinilor din pozitii de raspundere. Pe de alta parte, teoreti-cienii conflictului contesta argumentul ca retragerea sta labaza stratificarii dupa vfrsta. Ei arata beneficiile economiceale celor care detin controlul in exc/uderea celor foarte tineri240$i a biitrfnilor depe piata fortei de munca. Importanta activitatiipentru conceptia despre sine a biitrfnilor, derivata din teoriainteractiunii simbolice, afost descrisa ca 0 alta alternativa a""(eeriei pensionarii... in final, s-a aratat ca un numar de organizatii recent con-stituite promoveaza $i apara interesele biitrfnilor. Acestea auajuns din ce fn ce mai influente $i au determinat votarea uneilegislatii importante $i avantajoase.241
  • 122. 13FAMILIAFamilia este instituliafundamentala in toate societalile. intru-eft avem tendinla sa fim atit de cufundafi infamilii, ne esteu$or sa Ie consideram drept bune. Procedind astfel, riscam sa nuIe inlelegem pe deplin importanla. Totu$i, cfnd este ameninlataexistenlafamiliei, devenim mai con$tienli de ea. Acesta este cazulin zilele noastre, cfnd utilitatea familiei ca 0 institulie socialacheie este pusa sub semnul indoielii $i abunda preziceri infrico-$atoare despre decesul ei.Ce este aceasta institulie sociala care creeaza 0 ingrijorareatit de profunda? Cft este de universala? Este ea, intr-adevar,funcfionala, fie pentru societate ca un fntreg, fie pentru indiviziicare 0 compun? Ce generalizari putemface desprefamilia ame-ricana contemporana $i despre viitorul ei? in acest capitol vomraspunde la aceste intrebari in lumina cuno$tinlelor contemporanedespre familie.iNRUDIREA: CONCEPTEFUNDAMENTALEinrudirea este "un sistem organizat de relatii, in care indiviziisint legati unul de altul prin legaturi complexe, intretesute ~i curamificatii" (Murdock, 1942: 2). in esenta, inrudirea define~te 0retea sociala. Elementul cheie alinrudirii este familia.242FamiliaFamilia este un grup social relativ perma~ent de indivizi legatiintt:e ei prin origine, casatorie sau adoptiune. In societatea noastra,sfutem extrem de familiari cu 0 anumita versiune a familiei, familianucleu, ~i, intr-o anumita masura, Cll 0 a doua, familia extinsa.Exista ~i0 a treia structura familiala importanta: familia poligama.Familia nucleuFamilia nucleu (nucleadi) consta din doi adulti de sex opus careintretin 0 relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu propriilor copii sau adoptati (Murdock, 1949). Astazi, predominanta aces-tei forme de relatie este pusa in discutie de recunoa~terea cr~scindaa familiilor cu un singur parinte, a familiilor lara copii ~ia "asocieriiconjugale" a cuplurilor de homosexuali ~ilesbienein relatii ce sintechivalente functionale ale casatoriei.De asemenea, exista doua tipuri de familie nucleu. Unul estefamilia nucleara de orientare, familia in care ne na~tem ~iin careocupam statutul de copil. Prin membrii acestei familii dobindimorientarea initiala in viata;de aici ~i numele ei. Un alt tip estefamilia nucleu deprocreal!;famitia pe care 0 cream prin disatorie•. ;~i in care detinem statutul de adult.~.veseori, aceasta familie estenumita familia "conjugala" datorita pozitiei centrale a legaturiimaritale. intrucit familia poate fi privita din aceste doua perspec-tive, se poate spune ca fiecare familie este compusa din doua familiinucleare.De aceea, cei mai multi oameni sint membri a doua familiinucleu. intrucit aceste doua grupuri sociale ofera experiente oare-cum diferite, oamenii sint expu~i la doua categorii de perspective~i indatoriri. in mod obi~nuit, acestea nu sint in conflict. Totu~i,uneori, ele pot intra in conflict, de pilda, dnd adultii incearca sa-~iimparta indatoririle cu copiii ~icu piirintii batrini. Ambele reclamatimp, energie ~iresurse. Echilibrarea acestor indatoriri a devenit 0problema sociala din ce in ce mai mare, in special din cauza durateide viata crescute a populatiei. Noul termen generalia sandvi$ Iidescrie pe acei adulti maturi care sint prin~i din ce in cemai multintre nevoile parintilor care imbatrinesc ~iale copiilor care cresco243
  • 123. Familia extinsaFamilia extinsaconsta din doua sau mai multe familii nucleareunite prin legatura parinte-copil, care include legaturile intre frati~isurori. De pilda, voi, parintii vo~tri ~ibunicii constituiti 0 familieextinsa. Veriga in acest lant sint parintii vo~tri, care sint legati debunicii vo~tri in calitate de copii, iar de voi, ca parinti. Familiaextinsa este, uneori, numita familia "cosangvina" datorita legaturilorde "singe" care ii unescoFamilia poligamaUn tip de familie nepermisa legal in societatea Statelor Unite(cu exceptia mormonilor, la inceput) este familia poligama, careconsta din doua sau mai multe familii nuclcare unite prin legaturimaritale. In unele societati 0 persoana poate avea mai multe sotiisau soti. Cind 0 femeie poate avea doi sau mai multi soti, vorbimdespre poliandrie. Cind un barbat poate avea doua sau mai multesotii, vorbim desprepoligenie. Familia compusa dintr-o persoana,sotii sau sotiile sale ~icopiii lor se nume~te familie poligama (ter-menul general denotind atit mai multe sotii cit ~imai multi soti).CasatoriaIn timp ce familia se rcfera la un grup social, casatoria se referala aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza 0 familie.In esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei ~inorme care definesc social modul prin care barbatii ~i femeile sepot uni ca sa creeze 0 familie. Deseori, casatoria atrage dupa sineo serie de obligatii socia1e, economice ~isexuale pentru parteneri.o PERSPECTIVA MULTICULTURALAFamilia este 0 institutie sociala universala. Este instructiv sacomparam modul in care ea este formata ~i structurata ~i cumfunctioneaza in diverse societati din lume.244intemeierea fami/ii/orDe~i modurile in care se intemeiaza familiile difera de la 0 socie-tate)a alta, exista citeva reguli universale, care limiteaza a1egereaunhipartener, ~ianumite practici tipice pe care oamenii Ie respectadnd i~i aleg un partener.Regulile de alegere a parteneruluiDoua reguli fundamentale ~iuniversale ghideaza alegerea parte-nerului. Prima este exogamia, regula care stabile~te c1asade indivizicare nu pot fi acceptati ca parteneri conjugali (sau sexuali). Ceamai obi~nuita forma a acestei reguli este "tabuul incestului", careinterzice, in mod explicit, casatoria intre rudele apropiate. De~iexista exceptii de circumstanta pentru familiile regale in citevasocietati, tabuul incestului este un fenomen universal. Exogamia,~i,in mod explicit, tabuul incestului, forteaza dezvoltarea aliantelorutile din afara familiei nuc1eu ~iincurajeaza diversitatea culturala~isociala.A doua regula este endogamia, care stabile~te clasa de persoanecu care este permisa ~iincu:I;ajatacasatoria. In multe societati, inspecial in societatile foartf,mici:, granita endogama coincide cuinsa~i granita societatii. In general, in..Qci~tatilecomplexe, precumStatele Unite, regula endogama se aplica celor cu origine socialasimilara, - aceea~i religie, aceea~i etnicitate, aceea~i rasa ~i clasasociala. Astfel, endogamia incurajeaza solidaritatea de grup (sausubgrup).Exogamia ~i endogamia functioneaza impreuna. Impreuna eledefinesc ceea ce sociologii familiei numesc "categoria celor carepot fi ale~i", totalitatea persoanelor confirmate social ca partenerepotentiale pentru disatorie. In propria noastra socictate, sintemincurajati sa alegem un partener marital din categoria celor carepot fi ale~i. Totu~i, nu mai exista constringerea legala sa procedezica atare, constringere care a existat, eel putin pentru rasa, pinadestul de recent in unele state. Chiar forta morala ce indeamna laa1egere din categoria, definita social, a celor care pot fi ale~i aslabit in ultimii ani, a~a cum a dovedit rata din ce in ce mai mare acasatoriilor intre grupuri.245
  • 124. Practicile de alegere a parteneruluiMetodele concrete pe care 0persoana Ieurmeaza pentru alegereaunui partener variaza in mod considerabilin lume. Totu~i, in gene-ral, exista patru metode importante pentru a ci~tiga un partenermarital.Una dintre cele mai rare forme este casatoria prin rapt. In socie-tatile in care femeile sint in numar mai mic decit barbatii, un mijlocde a corecta acest dezechilibru ~ide a asigura un numar adecvat desotii este rapirea acestora de la alte societati. Sint relatate doarciteva cazuri de 0 asemenea practica. Mai obi~nuita este casatoriaprin cumparare. Multe societati practid aceasta forma de alegerea perechii. Uneori, cumpararea implica un "pret al miresei" sau un"serviciu pentru mireasa" din partea barbatului sau 0 "zestre" dinpartea femeii sau a familiei ei.a practica de alegere destul de raspindita este casatoria prinaranjament. In aceasta forma familia barbatului ~i cea a femeiiaranjeaza casatoria pentru ei. Cele mai multe societati consideracasatoria 0 legaturasociala importanta, atit de importanta incH eanu poate fi lasata la aprecierea tinerilor relativ imaturi.In final, practica cea mai cunoscuta este numita casatoria princonsensul parlilor sau curtea conjugala. In aceasta forma alegereaeste Hisata celor doua persoane. In Statele Unite, consideram, ingeneral, ca acesta este singurul mijloc cuvenit pentru alegerea parte-nerului marital. Totu~i, aceasta nu este 0 parere universalii.Tipuri de casatorieExista doua tipuri fundamentale de aranjamente maritale: mono-gamia ~ipoligamia.MonogamiaMonogamia, casatoria intre un barbat ~i 0 femeie la un mo-ment dat, este aranjamentul pe care 11cunoa~tem eel mai bine. Ease potrive~te bine cu numarul relativ egal al barbatilor ~ifemeilorde "virsta casatoriei" in majoritatea socieHitilor ~ide aceea permitefiecarei persoane un partener marital potential. Data fiind rata246ridicata a divoqurilor in Statele Unite in prezent, sistemul pe care11avem a fost numit "monogamie seriaIa".p:,oligamiaMai inainte am pomenit poligamia sau casatoriile multiple ~idoua din formele ei: poliandria, casatoria unei femei cu doi saumai multi barbati; ~ipoliginia, !:asatoria unui barb at cu doua saumai multe femei. Exista 0 a treia forma relativ neobi~nuita: casato-ria in grup, in care doi sau mai multi barbati sint casatoriti colectivcu doua sau mai multe femei. Une1earanjamente maritale organizatein comuniUiti in anii 60 ~i 70 s-au apropiat de aceasta forma.De~i monogamia este forma de casatorie cea mai practica, eanu este forma cea mai preferata din lume; aceasta fiind poliginia(Murdock, 1949). Totu~i, intrucit poliginia deseori presupune marebogatie ~i statut social, doar putini 0 pot practica, in societatilecare 0 permit. Dat fiind numarul relativ egal de barbati ~ifemei inmajoritatea societatilor ~i re1ativ putini indivizi care pot intretinegospodarii multiple, cele mai multe casatorii sint monogame.Modele de de~~elidenta,Cum ne stabilim obir~ia? Cum determinam cine sint rude Ienoastre? Diversele societati din lume raspund diferit la aceste in-trebari. Exista doua modalitati majore prin care poate fi stabilitadescendenta.Descendenta uniliniara,Descendenla uniliniara stabile~te descendenta doar pe 0 linieparinteq.sca. Descendenla patriliniara, cea mai frecventa forma inlume, se stabile~te doar pe linie masculina. Descendenla matrili-niara stabile~te mo~tenirea doar pe linie feminina. Proprietatea,numele ~ibunurile de diferite feluri sint transmise fie de la tata lafiu, fie de la mama la fiica. Descendenta patriliniara era mai raspm-dita in societatile agrare ~ipastorale preindustriale, deoarece barbatiiasigurau 0mai mare parte din bunurile necesare familiei. In societa-247
  • 125. tile horticole, in care femeile asigurau 0 mai mare parte din bunu-rile necesare familiei, era mai raspindita descendenta matriliniara.Descendenta neuniliniara,Descendenta neuniliniara stabi1e~temo~tenirea atit pe linia mas-culina a familiei, cit ~ipe cea feminina. Sistemul existent in StateleUnite (~iin cele mai multe societati industriale) este numitdescen-denta bilaterala care stabile~te descendenta in mod egal atit pelinia barbatilor ~ia femeilor din partea tatalui, cit ~ipe linia barba-tilor ~i a femeilor din partea mamei. Un alt sistem de descendentaneuniliniara, descendenta dub la, este 0 combinatie liniara justa asistemelor de descendenta matriliniara ~ipatriliniara. Mo~tenireaeste stabilitii prin barbatii (nu femeile) din partea tatei ~iprin femeile(nu barbatii) din partea mamei.Obir~ia este importanta in majoritatea societatilor. Deseori, eadetermina partenerii maritali care pot fi ale~i,precum ~idistribuireaproprietatii ~i a altor resurse.Societatile din lume se deosebesc in privinta obiceiurilor caredetennina unde i~istabilesc re~edinta familiile nou create. Deciziaa cui familie sa locuiasa aproape demonstreaza repartizarea puteriiintre barbati ~i femei. Re~edinta contribuie la acea putere prinmarirea implidirii probabile a familiei in casatorie, indeosebi incre~terea copiilor. Modelele de re~edinta implica consideratii desecuritate economica ~iprotectie mutuala. Astfel, normele re~edinteistnt elemente importante ale unei societati. Din rapoartele antro-pologice se evidentiaza patru modele.Re$edin{a patri/ocala, eel mai comun model, are loc cind douapersoane se casatoresc ~ii~istabilesc re~edinta llnga sau in re~edintabarbatului. Re$edin{a matri/ocala situeaza noul cuplu linga familiafemeii sau cu familia acesteia. Re$edin{a bi/ocala permite nouluicuplu sa aleaga intre a trai cu oricare din cele doua familii saulinga una din ele. Cel mai cunoscut model pentru noi este re$edintaneolocala, in care noul cuplu i~i intemeiaza propriul camin tara sa248tina seama de locuintele familiilor nucleu. Acest model reduce posi-bilitatile ajutorului economic ~iale securitatii, dar spore~te posibili-tatile stabilirii unui grad de independenta.Modele de autoritateModul in care puterea ~i autoritatea sint repartizate in familiede asemenea variaza. Modelul eel mai comun estepatriarhatul, incare autoritatea in familie 1iapaqine barbatului. Cind aceasta auto-litate ii revine femeii, modelul este numitmatriarhat. Cind autorita-tea morala ~ilegala apartine atit barbatului cit ~i feme ii, avem unsistem egalitar.Sistemul matriarhal se gase~te in putine societati. Barbatii auavut tendinta de a domina familia. Totu~i, modelele se schimba inmulte societati, indeosebi in Statele Unite, ca urmare a cre~teriinumarului femeilor care muncesc ~ia femeilor singure sau divoqatecare sint capi de familie.Modelele de casatorie ~i familie sint doar 0 parte din culturaunei societati. Societatea americana pune mare accent pe importantaindividului, poate eel mai bine demonstrat prin Dec1aratia dreptu-rilor omului. Data fiind a~asta j)nportanta valoare culturala, nueste surprinzator faptul ca mode1ele d@c~satorie ~ifamilie din StateleUnite atribuie importanta indivizilotiniplicati. In alte societati,importanta grupului poate lasa in umbra nevoile individului, i~rmode1ele lor de familie ~icasatorie reflecta aceasta importanta. Intimp ce modelele altor socieUiti ne pot parea ciudate uneori, uneledintre modelele noastre Ie pot parea la fel de ciudate lor. Pe scurt,modelele de familie ~i casatorie reflecta ~i influenteaza valorilegenerale ale societatii.o ANALiZA TEORETICA A FAMILIEIFamilia a fost centrul unei analize intense. Structural- functiona-li~tii au studiat functiile pozitive ale familiei. Teoreticienii conflic-tului, pe de aWi parte, au avut tendinta de a se concentra asupradisfunctiilor familiei.249
  • 126. Functii universale ale familiei:,oteorie functionalista,Analiza principaHi a familiei din punct de vedere functionalistderiva din operele lui Murdock (1949), Parsons ~i Bales (1955).Aceasta perspectiva sustine ca exista anumite functii pe care familiaIe are in toate societatile, :tacind familia un factor principal in toatalumea.Reglementarea activitatii sexualeFiecare societate ~pune membrilor sai unele restrictii in privintaactivitatilor sexuale. In general, aceste limiiliri restring activitateasexuala la sistemul familial ~imarital, fie ca acesta este monogamsau poligam. Tabuul incestului este 0 alta restrictie care implicafamilia.inlocuirea membrilor societatii,Restrictiile privitoare la sexualitate urmaresc, in mare masura,asigurarea unui mecanism pentru inlocuirea membrilor societatiide la generatie la generatie. Nici 0 societate nu poate supravietuidaca nu se reproduce. Limitarea activiilitii sexuale la familie asigurao modalitate importanta de a realiza aceasta.SocializareaFamilia este factorul nu numai pentru reproducerea biologic a,ci ~ipentru reproducerea sociala (socializarea). Prin familie, societa-tea i~i reproduce, cu 0 continuitate t:ezonabila, mo~tenirea sociaHi~iculturala. De~i mai exista ~i alti factori implicati in procesul desocializare, nici unul nu este mai puternic sau cu influenta maiconstanta decit familia.Plasarea socialaFamilia asigura fieciirui individ 0 identitate sociala initiala. Aces-te statute derivate din familie dau persoanei 0 situatie legitima insocietate, 0 pozitie care influenteaza semnificativ experientele deviata de mai tirziu.250Intimitate ~i societateFamilia asigura atit contextele sociale initiale, cit ~i cele con-t~nue, in care sint satis:tacute nevoile umane de afectiune, caldura~ieqwcatie.Natura intima a vietii de familie este deosebit de potrivitapentru asigurarea sprijinului afectiv-necesar.Disfunctiile familiei: 0perspectivaa conflictuluiTeoreticienii conflictului nu considera familia drept bastionulafectiunii, al educatiei ~isocietatea descrisa de functionali~ti (e.g.,Collins, 1985; ~iEngels, 1902, original, 1884). Ei adopili 0 perspec-tiva radical diferita, punind accentul pe aspecte1e disfunctionaleale vietii de familie.Subordonarea femeilorFriedrich Engels, colaborator allui Karl Marx, a sustinut cafamilia a subordonat femeile prin transformarea sotiilor in proprie-tatea sotilor. Prin na~tere ~~rin c~e~terea copiilor, femeile au fosttinute in casa, in timp ce barba-tiierau liberi sa organizeze societatea~i sa participe la deciziile sociale importante.Violenta in familie,Teoreticienii conflictului observa ca in familie are loc 0 semni-ficativa cre~tere a violentei. Ei se refera nu numai la nivelul crescindal violentei in familie, cum ar fi maltratarea sotiei ~i a copiilor insocietatea contemporana, ci ~ila statisticile din trecut care arata cao parte importanta din omucideri in Statele Unite a fost comisa demembrii familiei, de obicei un sot.Perpetuarea sistemului bazat pestratificareConceptia functionalista stabile~te rolul familiei in modelareaplasarii sociale, :tarasa ia in considerare dorinta rezultatului. Teoria251
  • 127. canflictului sugereaza ca, poo perpetuarea sistemului existent, fami-lia inabu~a schimbarile care s-ar putea produce prin mabilitatesaciala nelimitaUi. Familiile din clasa de sus ~icea mijlacie tind sadabindeasca mai multa educatie, sa abtina slujbe mai bune, sa aiMvenituri mai mari, sa fie mai sanata~i ~i sa traiasca mai mult dedtcapiii din familiile clasei muncitaare.Delegalizarea diferitelor stiluri de viataPredaminanta traditianalei familii nudeu tinde sa reduea valaa-rea stilurilar de viata ~ia strueturilar familiale alternative. Ond asaeietate prefera a familie nudeu, eu satul autar principal al deei-ziilar ~i eu satia ingrijitaare a eaminului, alte pasibilitati sint maidifieile, fie di este aceea a femeii care vrea sa amIne easataria sausa renunte la ea pentru a eariera, fie aeeea a barbatului care dare~tesa petreaea mai mult timp eu familia ~i mai putin la slujba, fie aacelara care alcg un stil de viata sexual diferit.Pe scurt, tearetieienii eanflietului sustin ea a defini familia tra-ditianala drept madel pentru taate nu este cel mai bun interes also.eietatii, deo.areee ea inabu~a ereativitatea ~i sehimbarea, niei alindividului care po.ate o.btine mai multa ferieire ~isiguranta ~ialtetipuri de aranjamente.FAMILIA AMERICANACONTEMPORANANu exista nici a indo.iala ca familia amerieana eo.ntempo.ranadifera co.nsiderabil de cea eu a generatie in urma. Aeum ne into.ar-cern la familia din zilele naastre, din Statele Unite.Caracteristici generaleFamilia americana este mano.gama; no.i ne easatarim a datadaar cu a perso.ana. De~i astazi exista mai multe easato.rii mixte ~i,cu siguranta, mai multa to.leranta deeit inainte in cea mai mare252parte sintem endagami, casatarindu-ne, in general, cu cineva deaceea~i rasa, de aceea~i religie, etnicitate ~iclasa saciaUi. Alegereaunui partener pentru casatarie este a ehestiune de alegere individuala~ide pansens - curte canjugala - mai degraba dedt falasirea altarmijloace. In general, naile cupluri intemeiaza un nau camin (re~e-dinta nealacala), de~icansideratii ecanamice i-au facut pe unii tinerisa ceara ajutar (indusiv impartirea unei locuinte) de la parinti. Naiavem un sistem de descendenta bilateral. Madelele de autoritate infamilie sint din ce in ce mai egalitare, de~i unele familii inca maiau implicatii patriarhale (in unele subculturi, matriarhale).o serie de functii initialindeplinite de familie au fost atribuitealtar institutii sau, cel putin, impartite cu acestca. Sacializarea, depilda, este impartita eu ~eaala, indeasebi eu pre~coala ~ieu eentrelede ingrijire zilnica. Securitatea ~isanatatea sint indatariri esentialeale palitiei, ale tribunalelar, ale medieilor ~iale pragramelar de sa-natate spansarizate de guvern. Funqiile fundamentale de intimitate,de reglementare sexuala ~i de plasare pe piata a fartei de muneasint inca, in mare masurii, in miinile familiei. In escnta, numarulde functii indeplinite de familie in Statele Unite s-a diminuat in ul-timul secol, transfarmind-a intr-a institutie mai speeializata dedtera dndva ..Rata casatariilor a crescutairll~n6 pina in 1985, de~i a scazutputin in ultimii ani. Virsta la prima c,as~tarie a crescut in ultimiitreizeci de ani. Dupa cum fiecare ~tieIri-in6d practic, rata divartu-rilar cre~te. Taate aceste tendinte par sa sugereze a schimbare sub-stantiala in madelele de casatarie ~ifamilie amerieana: casatariilese incheie mai tirziu ~i se destrama mai multe dedt inainte. Oareaceasta semnaleaza deeesul familiei? Nu, dupa parerea eelar maimulti amerieani, care, intr-un numar eaple~itar, spun persoanelarcare efeetueaza sandaje de apinie ca intcntianeaza sa se easata-reasdL Mai mult, rata recasatariilar ramine ridieata. Luate laalalta,taate aceste tendinte sugereaza a schimbare cansiderabila in familiaamericana, dar nu disparitia ei.Importanfa iubirii romanticeIn general, americanii au eansiderat iubirea romantiea un criteriuesenpalin luarea deciziei de a se casato.ri.Ceea ee deo.sebe~teiubirea253
  • 128. romantica de iubirea parintilor, a prietenilor, a libertatii, a lui Dum-nezeu ~ichiar a unei inghetate eu fructe este pasiunea ~i0 forma agrijii (Turner ~i Helms, 1988). Pasiunea se refera la "fascinatia"pe care indragostitii 0 au unul pentru celalalt, atentia unuia fata decelalalt ~iun sentiment de "exclusivitate" care face ca relatia lor saaiM priori tate fata de alte relatii. De asemenea, existii un elementde "dorinta sexuala", dorinta intimitatii fizice in doi. Grija se referala dorinta de a da totul celuilalt, de ate sacrifica pentru celalalt ~ide a fi aparatorul celuilalt.De ce este iubirea romantica atlt de importanta? Goode (1959)scrie ca ea asigura un sprijin afectiv important. Iubirea ajuta cuplu-rile tinere sa slabeasca legaturile cu parintii. Ea ofera un motivpentru casatorie, forma aprobata de societate pentru satisfacereanevoilor sexuale ~iafective.De~i iubirea este un produs cultural, celor mai multi ea Ii separe un fenomen natural. Iubirea este elementul central al cartilor,al pieselor de teatru, al filmelor, al spectacolelor de televiziune ~ialmuzicii. De~i exista consideratii pragmatice care afecteaza atit de-cizia de a se casatori, dt ~isuccesul casatoriei, cei mai multi ameri-cani nu pot concepe casatoria mra iubire romantica.Calitatea de parinteUna dintre cele mai mari probleme ale casatoriei este calitateade parinte. Totu~i, cei mai multi americani afirma ca vor sa aiMcopii ~i majoritatea dintre ace~tia ar prefera sa aiM doi copii(N.O.R.C., 1987: 234). Copiii schimM natura relatiilor maritale,transformind casatoria intr-o familie. Cei mai multi dintre noii pa-rinti nu au primit 0 adevarata pregatire pentru aceasta importantaresponsabilitate, de~i aceasta se schimba. Un numar din ce in cemai mare de tineri urmeaza cursuri la ~coala secundara ~icolegiudespre viata de familie. Aceste cursuri au un continut pragmatic,familiarizindu-i pe elevi ~istudenti cu nevoile specifice unui parinte.In zilele noastre, exista 0 schimbare importanta in ce prive~tecalitatea de parinte, 0 tendinta spre 0 mai mare responsabilitate aambilor parinti. Mai multi ta!i impart mai multe responsabilitiitiale cre~terii copiilor cu sotia dedt in trecut. In parte, aceasta se da-254toreaza faptului ca un numar mare de femei, inclusiv marne alecopiilor mici, sint in dmpul muncii. Din ce ill ce mai mult, parintii1nvata cum sa-~iredistribuie sarcinile de a-~i lua in considerare di-ferit~le aptitudini ~iprograme, alte indatoriri ~i, foarte important,neV6i1ecopiilor ..In ciuda tuturor acestor probleme, cei mai multi parinti gasescca copiii aduc bucurie in viata lor. Ei constata ca aceasta calitate,cea de parinte, Ie large~te ~iimbogate~te viata ~iIe ofera un contactsporit cu alti oameni, inclusiv cu institutii sociale, cum sint ~colile.Fami/ii cu doua venituriFamilia americana este din ce in ce mai mult 0 familie cu douavenituri, in care ambii parinti lucreaza in afara caminului. Cei maimulti Mrbati au fost totdeauna in dmpul muncii. Astazi, mai multde jumatate din femei lucreaza, ~iaproape doua treimi din mamelecu copii sub virsta de optsprezece ani (Biroul de Statistica a Muncii,1987). Aceasta cre~tere este datorata in mare masura influxului defemei din clasa mijlocie; totdeauna a existat un mare numar defemei din clasa muneitoare care au lucrat in afara caminului. Inplus, schimbarile in valorile s~ietath au sporit ~ansele pentru cariereale acestor femei, care au conditii ecouQmice grele ce necesita doua ,:,~,venituri.Familiile cu doua venituri trebuie sa faca aranjamente reciprocesatismcatoare pentru a imparti indatoririle domestice ~iingrijireacopiilor. Dezvoltarea cre~elor ~ia centrelor pre~colare a ajutat parin-tii, dar aeestea sint relativ putine la numar ~i,In general, slnt acce-sibile doar celor care i~ipot permite aceste servicii. Numfuul copiilor"eu cheia la git" (copii intre cinci ~itreisprezece ani care sint nesu-pravegheati inainte ~idupa ~coala) ramIDemare. Rezolvarea acestorprobleme devine 0 mare prioritate pentru politicieni. Diferenta intrevenituri a afectat luarea deciziilor In familie. Primele studii, efectuatede Blood ~iWolfe (1960), au aratat ca femeile participau la luareadeciziilor in familie in masura in care lucrau ~icontribuiau cu ve-nituri la familie. Femeile care lucrau toata ziua in afara caminuluiaveau 0 putere mai mare dedt cele care lucrau doar 0 parte dintimp. Si unele, ~ialtele aveau 0 influenta mai mare in luarea deci-255
  • 129. ziilor in familie decit cele care nu lucrau deloc in afara dimunului.Astazi, mai multe femei se luptii cu problemele de echitate, indiferentdadi sau cit venit aduc in familie (Spitze, 1988).Violenta in familie,Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. 0 parte dinaceasta cre~tere este rezultatul acceptarii oamenilor de a raportaautoritatilor astfel de cazuri. Totu~i, se pare ca existii 0 cre~terereala a vio1entei in familie in zilele noastre.Tipic, maltratarea a fost considerata un fenomen caracteristicclasei muncitoare. De fapt, maltratarea partenerului ~i a copiilorare loc in toate clasele sociale, de~i posibilitatea maltratarii cre~teo data cu problemele financiare ~icu ~omaju1.Cele mai multe, de~inu toate, dintre victimele maltratarii intre soti ~isotii sint femeile.In fiecare an sint maltratate cam doua milioane de femei. Istoric,femeile au avut putine alternative de a ramine cu sotii violenti.Deseori, copiii erau cei care puteau fi in pericol din cauza sotuluiviolent, dad victima pleca. Mai mult, unele femei nu aveau nici 0alternativa economica. In trecut, ~ichiar in zile1e noastre in multelocuri, sistemul penal ezita sa se implice in ceca ce era consideratao disputa domestic a sau 0 chestiune privata a familiei.In prezent, numarul din ce in ce mai mare de grupuri de sprijin,o mai mare sensibilitate din partea politiei ~ia tribunalelor, ~icon-~tiintapublica crescutii ofera sotiilor sau sotilor maltratati mai multealternative. Acum exista adaposturi care ofera camin temporarvictimelor pina i~i gasesc 0 locuinta mai stabilii pentru ele ~ipentrucopii. Mai multe sisteme politiene~ti au institliit 0 strategic "pro-arrest", prin care trateaza maltratareasotiei sau a sotului ca oricealt fel de act de violenta. S-au inmultit ~icazurile de maltratare a copiilor. In fiecare ansint maltratati cam doua milioane de copii. Ca ~iin cazul maltratariiunuia dintre soti, smt responsabili mai ales barbatii. In multe Gazuri,cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuindun ciclu de violenta. Tribunalele recurg din ce in ce mai mult laprograme de tratament pentru a intrerupe acest ciclu.256Destramarea familiei $i familiilereconstitu iteRata ridicata a divortufilor in Statele Unite este, paqial, rezulta-tul ratei relativ ridicate a casatoriilor. Totu~i, motivele principalepentru cre~terea ratei divoqului sint legate de schimbarile din socie-tatea americana.Punerea accentului din ce in ce mai mult pe fericirea ~irealizareapersonalii i-a facut pe multi sa renunte la relatiile pe care Ie consideramai putin dedt satistacatoare. Cre~terea mobilitatii sociale ~igeo-grafice, combinata cu 0 slabire a legaturilor comunitare, a anulatmulte dintre restrictiile sociale referitoare la destramarea familiei.Mai marea participare a femeilor la foqa de mund le-a permis safie independente din punct de vedere economic. Familiile cu douavenituri au greutati suplimentare care preseaza casatoria. In prezent,stigmatul sociallegat de divoq e mai mic dedt in trecut. In final,simplificarea legilor de divoq ~iinstituirea divoqului "tara vina"au jucat roluri semnificative.Cine divorteazal: ;",f.,Divortul este maiprobabil printre &"eiC!lrese casatoresc devreme,in special cei care se casatoresc in timpul adolescentei. De asemenea,este mai obi~nuit printre cei din clasa muncitoare dedt clasa mijlo-cie. In parte, acesta este rezultatul tensiunii financiare, care are locmai frecvent in familiile din clasa muncitoare. Oamenii divoqatianterior au rate urmatoare de divoq mai ridicatc decit cei aflati la. primele casatorii. Cu cit originea sociala a celor dsatoriti este maidiferita, cu atit mai multe deosebiri pot aparea ~i, prin urmare,probabilitatea divortului este mai mare. In final, divortul este maifrecvent printre cei care sint mobili din punct de vedere geografic,in parte din cauza pierderii influentei stabilizatoare a legaturilorcomunitatii.Dificultati datorate divortului, ,Deseori, divoqul aduce suferinta cuplului, pe linga cea care adus la despaqirea lor (Spanier ~iThompson, 1984). Divoqul poate257
  • 130. genera sentimente de e~ecpersonal ~isinguratate, precum ~igreutiitifinanciare. Weitzman (1985) a constatat ca nivelul de trai dupa di-voq asdizut substantial pentru femei, dar s-a ridicatpentru barbati.Problemele legate de ingrijirea copiilor complica multe divoquri.De~i in mop obi~nuit copii sint dati in grija femeilor, un numar dince in ce mai mare de barbati solicitii responsabilitatea ingrijirii co-piilor. ingrijirea comuna, in care copilul poate sa locuiasca la unparinte, dar petrece un timp considerabil cu celalalt, devine maiobi~nuita. in unele situatii, timpul copilului este impaqit in mod egalintre cei doi parinti. Totu~i, acest aranjament poate fi foarte dificilpentru parinti, mai ales in cazul unui divoq deosebit de neplacut.in trecut, divof!ul era considerat extrem de daunator pentru copii.Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine dacaparintii nefericiti divorteaza decit daca stau impreuna intr-o atmo-sfera de furie, amaraciune, violenta ~iura (Spanier ~iThompson,1984).Recasatorirea ~i familiile reconstituiteCam trei sferturi din femeile divortate se recasatoresc in celedin urma, a~a cum fac mai bine de patru cincimi dintre barbati.Aceasta rata ridicata de recasatorii atesta importanta casatoriei insocietatea americana. Decesul casatoriei este, deseori, atribuit uneicasatorii anumite, nu institutiei casatoriei.Recasatorirea creeaza 0 familie reconstituita sau combinataformata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceastaunitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorieanterioara. Relatiile interpersonale in aceste familii sint extrem decomplexe. Cine este raspunziHor fata de cine? Cine asiguradisciplina? Educatia? Care sint indatoririle parintelui biologic caruiai s-a luat copilul? Ce autoritate exercita acesta? In aceste familii,acordul social asupra rolurilor ~i indatoririlor familiale adecvateeste minim. Dar intrucit numarul familiilor combinate cre~te, existaprobabilitatea sa fie stabilita 0 definitie mai/sociala a normeloradecvate, a rolurilor ~ia conventiilor sociale.258Varietatea fami/ii/or americaneNu exista un singur model pentru familia americana contem-po(a,pa. Familiile din clasa mijlocie au un nivel de viata mai ridicatdeCitfamiliile din c1asa muncitoare, ceea ce Ie afecteaza modul defunctionare. Bel~ugul aduce un nivel superior de securitate; saracia~i~omajul aduc tensiuni. Diferentele de c1asa deseori influenteazadinamica interpersonaHi a vietii de familie. Cuplurile din clasa mij-locie au definitii mai flexibile ale rolurilor genurilor. La acestea,probabilitatea de a-~i petrece timpulliber impreuna este mai mare.Ele tind sa fie mai comunicative unul cu celalalt ceea ce deriva, inparte, din deprinderile verbale mai bune, dobindite prin nivelul deeducatie mai ridicat, ~iprin participarea lor la profesiuni care deseoricer ~iconsolideaza 0 deprindere verbala.Trasaturile culturale ale grupurilor etnice ~irasiale de asemeneainfluenteaza stilurile de familie. De pilda, indepartarea istorica abarbatilor negri de familie in timpul sclaviei a dus in decursul tim-pului la 0 prezenta redusa a barbatilor in familiile africano-ameri-cane. Migrarea substantiala din sudul rural in marile ora~e din norda dus la prezenta unui nurn,~rmare de americani africani carora Ielipsea calificarea industrialf4Jecesara pentru a-~i asigura 0 existentftadecvata. Prejudecata rasiala ~idiscriJninarea Ie-au adincit in con-tinuare nesiguranta economica.Familiile cu un singur parinte sint mult mai frecvente in comu-nitatea africano-americana decit in altele. Rata copiilor nelegitimiprintre adolescente este mult mai ridicata printre americanii africanidecit printre albi. 0 mare parte din aceasta situatie este r~zultatulincruci~arii rasei ~ia clasei, intrucit aceste trasaturinegative ale vietiide familie sint mai obi~nuite printre americanii africani care traiescin saracie, opriti de la cursul vietii economice ~i sociale al claseimijlocii. Conducatorii comunitatii africano-americane au recunos-cut recent ca aceste dificultati constituie 0 amenintare pentru viitorulgrupului lor. Ei dedica 0 energie considerabila problemelor casato-riei timpurii, na~terilor printre femeile singure, folosirii drogurilor,slabei educatii ~iposibilitatilor limitate de a munci. Succesullor inrezolvarea acestor probleme Ie va arata di ele sint rezultatul sara-ciei ~ial deznadejdii, nu al rasei.259
  • 131. VIITORUL FAMILIEIForme alternative ale familieiUltimele decenii au vazut multe forme alternative ale relatiilorintime prinzind radacini in societatea americana. Exista indicii caaceste forme vor supravietui bine in viitor.ConcubinajulConcubinajul se refera la impaqirea unei gospodarii de catreun cuplu necasatorit. Aceasta practica nu este noua, dar frecventaei a crescut repede, intrucit se bucura de acceptare sociala. Numarulcelor care traiesc in concubinaj a crescut de la aproximativ jumatatede milion in 1970, la aproximativ douamilioane ~ijumatate in zilelenoastre, 0 cre~tere de cinci ori. Totn~i,cuplurile concubine reprezintainjur de 5% din familiile americane.Concubinajul este deosebit de frecvent printre tineri, indeosebiprintre stndentii de la colegii ~iin zonele metropolitane importante.Este mai putin obi~nuit printre cei care dec1ara ca sint pro fund re-1igio~i. Cele mai multe cupluri care traiesc in concubinaj nu aucopii. Unele se casatoresc in cele din urma, de~i nu necesarmentecu prima persoana cu care coabiteaza. De~i initial concubinajul afost considerat 0 alternativa la casatorie, astazi el este, deseori,considerat 0 etapa de curtare ce duce la casatorie.Familii cu un singur parinteIn 1960 aproximativ 8% din toate familiile aveau doar un singurparinte; astazi sint in aceasta situatie 20%. Majoritatea acestor fa-milii sint conduse de femei. Aceasta cre~tere este 0 consecinta aratei ridicate a divoqurilor ~i a ratei crescinde a na~terilor printrefemeile singure, care nu renunta la copii in favoarea adoptiunii.Un numar crescind, de~iinca mic, de cupluri prefera saaiba copii,tara sa se casatoreasca. Daca tendinta prezenta continua, inurmatorii douazeci pina la patruzeci de ani aproape jumatate dintoate familiile ar putea fi conduse de un parinte.260In zilele noastre, stigmatullegat de familiile cu un singur parintee mult mai mic dedt era in trecut. Totu~i, aceste familii tind sa fie!llai sarace decit familiile cu doi parinti. Expresia "feminizarea sa-rac.::iei"se refera, in general, la femeile cap al familiilor cu un singurparinte. Exista studii contradictorii despre efectele familiilor cu unsingur parinte asupra copiilor.CelibatulDe~i Statele Unite au rata cea mai ridicata a casatoriilor din lume,un numar din ce in ce mai mare de oameni prcfera ceca ce PeterStein (1976) nume~te "celibat creator". Cam un sfert din toatefamiliile consta din oameni care locuiesc singuri sau cu persoanecare nu Ie sint rude. Pentru multi, celibatul este 0 etapa temporarape drumul spre ciisatorie sau recasatoric. Totu~i, pentru unii acestaeste un stil de viata preferat.o alta categorie de celibatari este formata din vaduvi/vaduvesau persoane divoqate care nu se mai casatoresc. Majoritatea aces-tora este formata din femei virstnice. De~i unii sint burlaci prin ale-gere, unii sint mra partener din cauza factorilor demografici: existaprea putini parteneri in ca¥goria de virsta socialmente adecvaUL ;;;Relatiile intre homosehic.lli ~i lesbieneSocietatea americana, ca majoritatea societatilor, a privit, ingeneral, eu dispret relatiile homosexuale, considerindu-lc 0 amenin-tare la adresa disatoriei ~ila stabilitatea societatii. Totu~i, aeeastaforma sociala a d~tigat, recent, un grad modest de toleranta daeanu aeceptare. De~i inca nu este considerata casatorie diu punct devedere legal, relatia intre homosexuali a fost recunoscuta in cite vaora~e mari ca 0 "asociere domestica" ~iis-au acordat citeva aspecteale statutului legal al familiilor.Cuplurile homosexuale ~ilesbiene prezinta multe dintre acelea~imodele de viata familiala ca heterosexualii (Blumstein ~iSchwartz,1983). Aceste cupluri imparta~esc notiuni de iubire romantica ~ifac acelea~i aranjamcnte pragmatice de viata de familie ca ~ihetero-sexualii. In multe privinte, dinamica famiiiaIa interpersonala nu sedeosebe~te de cea a familiilor "corecte". Prin fecundarea artificiala,prin copiii din casatorii anterioare ~iprin accesul sporit la adoptiuni,261
  • 132. Imai multe cupluri homosexuale ~ilesbiene experimenteazii bucuriile~iobligatiile parinte~ti .Casatoriile fara copiiAproximativ 5% din toate femeile casatorite manifesta dorintade.a nu avea copii; tehnologia contraceptiva imbunatatita a sporit~ansele de a ramine tara copii. Numarullimitat al cercetarilor ac-tuale sugereaza ca cuplurile care aleg aceasta cale au un nivel deeducatie superior ~isint preocupate de cariera; multe dintre acestecupluri sint formate din primii copii nascuti. Pentru multe, deciziade a nu avea copii este luata mai degraba pe parcursul casnicieidedt inainte de casatorie.Controversa avortuluiPutine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare inStatele Unite dedt problema avortului. Avortul a fost ilegal in StateleUnite pina in 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. InRoe Versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat cafemeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu esteabsolut ~i, pe masura ce tatul se dezvolta, statului i se acorda unrol din ce in ce mai mare in decizia de a avorta.Decizia Cuqii Supreme nu a pus capat controversei de lungadurata asupra avortului. Multe grupuri, care se declara "pro-life"1,s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului laavort de asemenea s-au organizat, alaturindu-li-se ~icei care, de~iar putea considera avortul gre~it din punct de vedere moral, creddi decizia de a avorta ar trebui sa fie lasata femeii, care actioneazape baza sfatului primit de la medicul sau.Aceasta alianta s-a autodefinit mi~carea "pro-choice"2. Celedoua grupuri tind sa atraga diverse feluri de activi~ti (Luker, 1985).Cei implicati in mi~carea "pro-life" tind sa aiba educatie mai putina~i venituri mai mici, iar probabilitatea de a se casatori sau de aavea copii este mai mica, in timp ce aceea de a avea 0 conceptie1Pentru viata (n. tr.).2Pentru alegere (n. tr.).262traditional a despre rolurile proprii pentru barbati ~ifemei este maimare dedt la activi~tii din mi~carea "pro-choice".. La originea controversei se afla un conflict intre valori ce nupoate fi rezolvat u~or. De~i controversa asupra avortului are aspectereligioase, ~tiintifice, morale ~ipolitice, 0 mare parte din disputase concentreaza injurul discretiei familiei in luarea deciziilor. Con-troversa nu este doar asupra avortului, ci ~iasupra ideilor societatiidespre relatiile sexuale, marimea familiei ~irelatiile familiale.COMENTARII FINALEFamilia nucleara traditionala, formam dintr-un sot care munce~tein afara casei, 0 sotie care are grija de familie ~icopii dependenti,nu mai este modelul. Mai mult, familia nu mai indepline~te multedintre functiile pe care Ie indeplinea dndva.Asta inseamna ca familia este 0 institutie muribunda? Probabil,nu. De~i familia viitorului s-ar putea sa nu mai semene cu familianucleu traditionala, ea va fi recognoscibila. Probabil, va fi maimica, rolurile in familie votJi mai flexibile, chiar inter~anjabile, ~ivor fi mai multe familii cutp. si~r parinte. Dar ea inca va constadintr-unul sau mai multi adulti ~idiQ eel putin un copil ~iva con-tinua sa fie raspunzatoare de socializaTea tinerilor ~ide satisfacereanevoii umane de intimitate ~icompanie. In aceste privinte, familiava continua sa fie baza societatii modeme.in acest capitol a fost examinatii natura familiei. A fostexplorat conceptul de inrudire, in special diferitele tipuri defamilie:familiile nucleu de orientare ~iprocreare,familia extin-sii $iformele de familie poligamii (poliandrii $ipoliginii).Au fost descrise endogamia ,Ji exogamia, ca reglementiirice ghideazii alegerea partenerului pentru ciisiitoria aprobatiide societate; de asemenea, aufost discutate diversele practicifolosite pentru dobindirea unui partener marital: ciisiitoriaprin rapt, ciisiitoria prin cumpiirare, ciisiitoria prin aranjament#forma practicatii in Statele Unite, ciisiitoria prin cons ens(prin curtea conjugatii).263
  • 133. Au fost descrise diferitele forme de disatorie - monogamia,poligamia (poliandria, poliginia ~icasatoria ingrup) - a~a eumaufost des crise diversele modele de descendenla (patriliniara,matri/iniara, bi/aterala ~i dubla), re~edinla (patrilocala,matrilocala, bilocala ~i neolocala) ~iautoritatea (patriarhala,matriarhala ~i egalitara).Au fost descrise doua teorii spuse despre familie: teoriafunclionalista, care este importanta pentru ca serve~te nevoilesociale fundamentale, ~i teoria conflictului care este avanta-joasa pentrufemei ~ipentru schimbarea sociala. Aufost exam i-nate problemele care implicafamilia americana contemporana,in special iubirea romantica ~i calitatea de parinte, probleme-Ie din ce in ce mai numeroase cu care se conjruntafamiliile cudoua venituri ~i violenta domestiea. Li s-a acordat atentie di-vorlului ~i recasatoriei, a~a cum Ii s-a acordat formelor alter-native de relatii familiale (concubinajul, fami/We cu un singurparinte, celibatul, relatiile homosexuale ~i lesbiene ~i casato-riilefara copii). Afost, de asemenea, rezumata problema con-troversata a avortului.264EDUCATIA,AInacest capitol vom examina educalia ea 0 institutie socialacheie a societalii moderne. Vom explora teoria conflictului #cea functionalista inprivinla locului educaliei in societatea ame-ricana. De asemenea, vom examina caracteristieile sistemului edu-cational american ~iproblemele curente cu care este confruntat.EDUCATIA $1 SOCIETATEAEducatia joaca un rol (eie iI¥societate. Func!ionali~tii 0 consi-dera utila in repartizarea rolurilor ~ciaJe ~iin favorizarea schim-biirii. Teoreticienii conflictului, pe ae alta parte, 0 considera unmijloc de perpetuare a sistemului stratifidirii nedrepte, existent.Vom examina ambele teorii intrucitva detaliat.Functiile educatiei:, ,oteorie functionalista•Functionali~tii considera educatia 0 institutie sociala dorita ~inecesara pentru inlesnirea activitatii societatii. Educatia, sustin ei,indepline~te un numar de functii sociale esentiale.SocializareaIn societatea modema, educatia formala completeazii rolul fami-liei in procesul de socializare a tinerilor. Complexitatea societatilor265
  • 134. contemporane rec1amii 0 pregiitire mai specializatii pentru tineridecit poate fi, in general, asiguratii doar de familie. Aceastii pregiitirenecesitii speciali~ti care au cuno~tinte tehnice necesare ~ipot trans-mite aceste cuno~tinte celor lipsiti de experientii.Intrucit limbajul fundament~l ~i aptitudiniIe matematice sintindispensabile societiitii moderne, ele constituie 0 componentii aprogramelor ~colare. Baza de cuno~tinte din zilele noastre, care seschimbii rapid, demonstreazii cii ~colile nu asigurii elevilor doaradeviirurile fundamentale, ci ii ~iinvatii cum siicontinue siiinve!e,ca sii se adapteze la schimbare. Invii!area modului de a gindi con-stituie 0 altii parte fundamentalii a sistemului educational, sustinfunctionali~tii.$colile invatii nu numai adeviiruri ~iprocese de gindire, ci ~inor-me ~ivalori ale societiitii. Acestea sint predate elevilor aut direct,cit ~iindirect. In generai, in ~coli se inva!ii adeviirurile fundamentaledespre natura socialii ~ipoliticii a societiitii. De pildii, in orele deeduca!ie cetii!eneascii elevii sint informati despre structura guver-nului ~iprocesul politic. De asemenea, ei invatii despre obligatiilefundamentale ale cetiiteanului. Afmnatiile obi~nuite despre loialita-tea fatii de societate sint promovate prin incurajarea elevilor de arecita angajamentul de loialitate ~ide a cinta imnul national.Normele ~ivalorile sociale sint, de asemenea, inviitate in modindirect. Respectul fa!iide altii, supunerea fa!iide autoritate, cinstea,simplitatea ~ipunctualitatea constituie 0 parte din "programa ~co-larii ascunsii". Folosirea sistemului de notare de asemenea ii invatiipe elevi cii realiziirile personale ~icompetitia sint importante.Chiar ~iprogramele ~colareneacademice, promoveazii socializa-rea. Programele atletice pun accentul pe dezvoltarea personalii ~ipe munca intensii, precum ~ipe comportamentul competitiv ~icoo-perativ. In c1uburile ~colare ~iin societiiti se invatii abilitiiti inter-personale ~ialtele.Integrarea sociala$colile servesc ca un creuzet pentm deosebirile individuale. Elejoaca un rol important in asimilarea imigrantilor (vezi Cap. 11). In~coli,imigrantii - in special, copiii lor - inva!ii limba, indeletniciriletehnice ~inormele_sociale necesaie pentru u~urarea intriirii in nouasocietate.266$colile pun accentul pe conformism ~i descurajeazii devianta.Copilul cooperativ, care respectii instructiunile ~iface ceea ce ziceprofesorul, este apreciat de majoritatea profesorilor ~ieste riispliititpel)tru acest comportament. Cei care au propriile lor idei despreceea ce siifacii tind siiriistoarne practicile stabilite; deseori, ei sintconsiderati devianti ~ipot suferi pentru aceste actiuni. Chiar copilulcreator este, uneori, considerat dificil, de~i cei mai multi profesoriviid cu ochi buni un astfel de copil.De asemenea, ~colile oferii un cadru pentru dczvoltarea grupelorde virstii. Copiii de virste similare sint adu~i laolaltii, ei impiirtii~escactivitiiti ~iexperiente care, deseori, devin baza prieteniilor. In modfrecvent, ~coala este, pentru multi elevi, cadrul programului extra-~colar, pre cum ~ial activitiitilor academice.Plasarea socialaInviitiimintul, impreuna cu familia, serve~te drept cale principalade intra~e in structura societiitii. In contrast cu stipulatia initiala afamiliei de statut atribuit, multe statuturi dobindite (indeosebi ocu-patia) depind, eel putin in parte, de pregatirea educationala a persoa-n~i..De fapt, ~~o~il~servesc; plas.<rreaindivizilor in statutele dispo-mblle ale socletatll. {.,;;,tFunctionali~tii considera educatia-4;ept un riispuns la specializa-rea profesionalii crescinda care rezultii din industrializare. Sistemul~colar este crucial in satisfacerea cererilor economiei cu muncitoricalificati. Sistemul ~colar asigurii indivizilor deprinderi tehnice ~isociale de care au nevoie ca sa-~i indeplineascii indatoririle profe-sionale in mod satis:Iaciitor, fie ca vor ajunge muncitori in fabrici,vinzatori, avoca!i sau pilo!i ai liniilor aeriene.De asemenea, educatia asigura mobilitate sociala (vez~Cap. 10).Educatia poate ajuta 0persoanii sa urce pe scara sociala. In aceastiiprivintii, educatia a permis expansiunea c1asei mijlocii in ultimulsecol.Inovatia culturala,In masura in care sistemul educational i~i face datoria, el spore~tenumarul indivizilor inteligenti ~ieducati din societate. Ace~tiindivizipot asigura inovatia necesara pentm ca progresul social sa aibii loco267
  • 135. Sistemul educational formal duce la inovatie cultural a ~iin altfei. La cele mai inalte niveluri de educatie (universitatile), corpulprofesoral nu numai preda, ci trebuie sa se ~iangajeze in activitati~tiintifice ~ide cercetare.Cea mai mare parte a cercetarii ~tiintifice ~imedicale este con-dusa de universitati. Multi arti~ti, muzicieni ~i scriitori au sau auavut posturi la universitati. Astfel, multe dintre progresele cultu-rale ~i ~tiintifice majore din societate provin din munca ~tiintifica~idin cercetarea corpului profesoral universitar.Functii latente,Sistemul educational de asemenea indepline~te mai multe functiilatente (adica, neplanificate sau necunoscute), dar importante. Multedintre relatiile celor de aceea~i virsta, dezvoltate in ~coli, au devenitbaza unor prietenii durabile. Legaturile in domeniul carierelor ~ialslujbelor deseori i~iau originea in re1atiilc din anumite ~coli sau cuanumite ~coli. $i multe casatorii rezulta din rclatii incepute i!: ~coli.$coala joaca un rol important ~i in ingrijirea copiilor. Inaintede dezvoltarea programelor pre~colare, multe femei care doreau samunceasca nu puteau pina cind copiii lor incepeau sa frecventeze~coala, deoarece nu ~tiau sau nu i~iputeau permite sa lase copiii cucincva. Din momentulin care copiii incepeau sa mearga la ~coala,ele puteau sa i~i ia 0 slujba, sa urmeze cursuri sau sa-~i urmareascao varietate de interese sociale, intelectuale ~irecreative.Intr-o alta privinta, adolescentii care merg la ~coala nu sint pepiata locurilor de munca, reducind astfel competitia pentru slujbe.operspectiva alternativa:teoria conflictuluiTeoreticienii conflictului vad sistemul educational in termeni maiputin pozitivi. Ei insista asupra trasaturilor negative ale educatieiamcncane.Perpetuarea inegalitatii socialeTeoreticienii conflictului nu sugereaza di sistemul educationalcontribuie in mod automat ~i inevitabilla perpetuarea inegalitatii268sociale. Totu~i, ei cred ca modulin care educatia functioneaza inStatele Unite ~iin cele mai modeme societati conduce, de fapt, laac.easta..o$cQlileamericane sint legate de comunitatile rezidentiale. Siste-mel~~colare sint, in principal, sustinute prin impozitele pe proprie-tate (aceasta a inceput sa se schimbe doar recent, in urma unorhotanri judecatore~ti trimise statelor prin care Ii se cerea sa reparti-zeze ill mod egal, illtre diferite comunitati, alocatia taxelor in dolari).Comunitatile mai bogate au mai multe fonduri ca sa Ie dea ~colilorlor. In fel~l acesta, ele pot angaja profesori mai buni ~i cu maimulta experienta, pot asigura facilitati mai bune ~i pot cumparamai multe mijloace educationale ~iechipament decit comunitatilemai sarace. Chiar ~icartierele ora~elor bogate reu~esc sa aiM pro-fesori mai buni ~imai multe resurse, deoarece ele cerputerii politiceo parte dispropoqionata din fondurile disponibile. Astfel, sistemuleducational oglinde~te ~i perpetueaza repartizarea inegala aresurselor sistemului de stratificare existent.Sistemul educational perpetueaza inechitatile existente intr-unalt feI. Accesulla nivelurile superioare, in sistemul bazat pe strati-ficare, depinde in mare masura de profesiile pe care oamenii Ie au.In sDcietatea americana, pro~Jiile ~e nivel superior sint, de obicei,accesibile doar oamenilor cu :i1iveluri.superioare de educatie. Maimult, cercetarea a aratat, in mod consecvent, 0 corelatie pozitivaintre educatia parintilor ~iprobabilitatea de a merge la un colegiu(e.g., Sewell, 1971;Biroul de Recensammt al StatelorUnite, 1978 b).Chiar in cadrul acestui grup, familiile din clasa de sus au mai multeposibilitati sa-~ipermita universitati particulare de e1ita,care asiguraavantaje suplimentare in lumea profesionala. Copiii din c1asasuperi-oara au toate ~anse1esa-~ipastreze statutul social, iar sistemul edu-cational este unul dintre mecanismele care faciliteaza acest lucru.Tracking (selectia pe baza capacitatii), repartizarea elevilor laprograme educationale speciale, pe baza capacitatii, serve~te acela~iscop. Teoretic, aceasta selectie trebuie sa se bazeze doar pe capaci-tate; astfel, tuturor elevilor ar trebui sa Ii se dea tipul de educatiecorespunzator, indiferent de originea sociala. Totu~i, in realitate,cercetarea a aratat ca originea sociala a elevilor joaca un rol impor-tant in procesul de selectie (Persell, 1977). Diferitele niveluri deeducatie merg parale1 in comunitatile bogate ~icele mai sarace: cei269
  • 136. din nive1urile superioare (mai probabil cei din clasa mij1ocie) auprofesori mai buni ~imai mu1te resurse dedt cei din nive1urile dejos (mai probabil cei din clasa muncitoare ~i din clasa de jos); deaceea, ei primesc 0 educatie mai bunl:i.In final, exista 0 corelatie pozitiva clara intre gradul de educatie~ivenitul masurat in d~tigurile de 0 viata (Biroul de Recensamintal State10r Unite). Aceasta corelatie este legata de ocupatiile pecare oamenii Ie obtin pe baza nivelului lor de educatie.Controlul socialDezvoltarea importanta a educatiei publice americane s-a produsspre sfir~itul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezvoltarea industriaHi~icu cre~terea considerabila a imigratiei. Bowles ~iGintis (1976)sustin ca ace~tifactoriSilltcorelap-.Capitalismul american avea nevoiede 0 forta de munca mare, supusa, moderata ~i,relativ, bine educa-Hi.Imigrantii constituiau tocmai rezerva de muncitori potentialinecesari, iar legile care impuneau frecventa ~colara erau folositeca sa-i atraga in sistemul educational. Acest punct de vedere sustineca educatia nu a fost un mecanism util ~isalutar, destinat sa-i ajutepe oameni sa urce pe scara sociala, ci sa satisfaca nevoile sistemuluieconomic capitalist (vezi Cap. 17).Sistemul diplomelorTeoreticienii conflictului au avut tendinta de a considera educa-tia, indeosebi educatia superioara, mai mult 0 necesitate socialiidedt educationala. Ei folosesc termenul "scrisori de acreditare"(sistemul diplomelor) pentru a arata ca, deseori, dovada unui anurnitnivel de educatie este 0 conditie necesara pentro 0 slujba, indiferentdaca deprinderile dobindite prin acea educatie sint necesare sau nupentro a indeplini slujba bine. Collins (1979) se refera la StateleUnite ca la 0 "societate bazata pe incredere"; cu alte cuvinte, diplo-mele sint necesare pentru a certifica nivelurile de abilitate.Sistemul diplomelor (al scrisorilor de acreditare) ar putea fi unfactor de democratizare, minimalizind originea familiei in favoarearea1izarii personale. Totu~i,acest sistem a servit, pur ~isimplu, dreptindicator al originii farniliei. Diplomele reclama nu numai inteligentii270~imund sustinuta, ci ~itimp, ~ibani, iar acestea sint, cu 0 mai mareprobabilitate, accesibile celor din clasa de rnijloc ~iclasa superioara.De asemenea, posibilitatea de a dispune de timp ~ibani sugereazao;lgiqea ~itipul de pregatire care ar corespunde cerintelor profesiu-nilo; ~iale nivelurilor superioare ale unei organizatii. Astfel, sistemuldiplomelor serve~te ca un proces de ocrotire pentro elita.Sistemul de diplome a dus la dorinta din ce in ce mai mare aamericanilor de a urma 0 pregatire superioara. Ajutorol federal pescara mare pentro cei care vor sa-~i continue educatia, indeosebiLegea GJ. Bill pentru veterani ~idiversele programe de imprumuturi~isubventii, a dus la sporirea considerabilii a numarolui indivizilorcare merg la colegii; in mod ironic, sistemul de diplome a avut, deasemenea, tendinta de a mari nivelul educatiei necesare pentru aobtine 0 diploma pentro 0 slujba. Profesiuni pentro care educatiadin ~coala medie putea fi suficienta dndva, acum reclama diplomade colegiu; profesiuni pentro care un licentiat al unei disciplineumaniste era dndva acceptabil, acum pretind un specialist sau chiardoctor in filozofie.Controversa testar,ii"- .Testarea cuno~tintelor invtt!ate fa un anumit curs nu este contro-versata. Totu~i, ceea ce a generat 0 i~ijorare considerabilii estefolosirea diverselor forme de teste de inteligenta ~iaptitudini fie camasuratori ale "abilitatii native", fie ca 0 modalitate de selectiepentro co1egii ~iuniversitati.Testele de inte1igenta au fost dezvoltate 1ainceputu1 seco1ului alXX-lea ~iau fost folosite intens in domeniul educatiei. Initial, s-apresupus ca testele de inteligenta trebuiau sa masoare capacitatileintelectuale fundamentale ale oamenilor. Totu~i, a devenit cIar caele se bizuie pe 0 cunoa~tere relativ detaliata a culturii dominante.Multe dintre intrebari folosesc limba clasei mijlocii albe, de la ora~~i se inspira din experientele acesteia. Recent, folosirea TestuluiScolastic de Aptitudini (TSA), ca 0 modalitate de selectie pentrointrarea in ~coli de educatie superioara, a fost atacat pe motivulbine precizat ca el nu masoara inteligenta fundamentala, ci favori-zeaza, in dauna altora, tineretul din clasa de mijloc alba, de la ora~.De asemenea, se sustine ca inteligenta este doar un element impor-271
  • 137. tant imp Iicat In educatie ~iIn viata sociaUl ~idi aceste teste ignorasau minimalizeaza creativitatea, intuitia ~iabilitatea artistica saumuzicala.CARACTERISTICILE EOUCATIEl,AMERICANESistemul educational american este unic In multe sensuri. De~imulte dintre trasaturile sale individuale se gasesc In alte sisteme,combinatia speciala de elemente care formeaza Invatamlntulln Sta-tele Unite nu se gase~te, probabil, nicaieri In aha parte.Educatia de masa•Americanii considera de la sine Inte1esdi educatia gratuim pentrutoti tinerii este 0 parte naturala a peisajului social. De fapt, de~iacum cele mai muIte sociemti industrializate au sisteme similare,Statele Unite au folosit prima oara acest concept.In 1900, doar cam 7% dintre tineri absolvisera ~coala secundara.Plna in 1940, acest numar se ridicase1a 50%; iar acum aproximativ80% dintre tinerii americani ~iaproximativ doua treimi din Intreagapopulatie au diplome de ~coala secundara. In mod similar, procen-tajul din populatie care merge In continuare la aceea~i forma deeducatie secundara s-a ridicat de la 4% In 1900 la aproximativ16% In 1940; acum, merg cam 40%, in contrast cu aproximativ10% In Europa OccidentaIa.Sistemele educative de elita, i. e., cele care nu slnt deschisetuturor, au standarde considerabil superioare pentru intrare ~ipentrurealizare academica. Standardele academice slnt, In general, maiscazute In sistemele de educatie pentru mase dedt In sistemele re-stdnse (e.g.,ale Marii Britanii), cu scopul de a Impaca cea mai maregama a abilitatilor celor care Invata.Educatia In Statele Unite nu este gratuita (finantata prin impo-zitele pentru sistemul public), ea este ~i obligatorie. De~i parintiiau posibilitatea alegerii, cu exceptia unor circumstante speciale272aprobate de stat, ei trebuie sa-~i trimita copiii la 0 ~coala particuladiacreditata, confesionala sau de stat. In Statele Unite, elevii trebuiesa mearga la ~coalamai mult timp dedt elevii din multe aIte societatiiridus,~rializate.Mai mult, aceasta educatie publica ~i obligatorieeste finantata prin impozitarea oamenilor fie di au sau nu copii ~ifie ca copiii lor merg la ~coli particulare sau la ~coli de stat. Acestlucru nu numai ca large~te baza de sprijin financiar al ~colilor, dar~i semnaleaza importanta educatiei ~iIncrederea pe care Intreagasocietate 0 are In aceasta institutie.Orientarea pragmaticaSocietatea americana a considerat, totdeauna, educatia un in-strument care serve~te atlt scopurile sociale, dt ~ipe cele personale.Pentru fondatori a fost clar ca un stat liber ~idemocratic, cum slntStatele Unite, are nevoie de cetateni bine educati. Astfel, chiar dela Inceput, educatia a avut scopul practic important de a educa oa-menii pentru democratie.Mai Inainte, am mentionat ca ~co1ileIi ajuHipe imigranti sa seasimileze In cultura americal}a. De asemenea, am notat utilitateaeducatiei In pregatirea irnigf(ptiloll<§ia altora cu deprinderile nece-sare Intr-o societate industriaJa. Ace~tii <;1ccentuarepragmatica aeducatiei continua ~iasmzi. Scolile asigtrra programc pentru educa-tia conducatorilor auto, pentru viata de familie §i sexualitatea uma-na, ~i pentru combaterea consumului de droguri. Multe state cerelevilor sa frecventeze aceste cursuri, precum ~ialtele cu orientarepragmatid1. Din nefericire, parerea generala ca ~colile sin~re potrezolva multe probleme sociale ale societatii este, probabil;"gre~im.Multe dintre problemele atribuite ~colilor (e.g., abuzul de droguri~isexualitatea premaritala) l~i au originea In alte aspecte ale socie-tatii ~inu se supun " Indreptarii rapide", cum se a~teapta unii de la~coli.Descentralizarea $i controlul comunitatiiIn majoritatea societatilor, educatia este consideram un pro-gram national ~ieste controlat de guvernul central. In Statele Unite273
  • 138. educatia este descentralizata. Fiecare dintre cele cincizeci de stateraspunde de stabilirea ~imentinerea propriului sau sistem educatio-nal, de~iguvemul federal contribuie cu unele fonduri modeste pentruprograme speciale.Descentralizarea merge mai departe dedt statele. In general,educatia este considerata 0 responsabilitate a comunitatii ~i celemai multe decizii de politica educationala importante sint luate decomunitate prin eonsiliile ~colare alese. Prin aceste comitete, comu-nitatile i~i angajeaza ~iconeediaza profesorii ~iadministratorii, sta-bilesc programele de invatamint (supuse unei reglementari statale)~i,in general, aleg manualele.Descentralizarea a avut ca rezultat 0 enorma diversitate in cadrulsistemului educational american. Aceasta diversitate este atit 0 forta,dt ~i0 limitare. Sensibilitatea la dorintele comunitatii pentm cursuripragmatice, de pilda, a redus timpul disponibil pentru subiecte aca-demice traditionale. Ceea ce se d~tiga intr-o parte se pierde incealalata.Controlul comunitatii de asemenea spore~te presiunea politicaasupra ~colilor ca sa includa anumite cursuri sau programe in planulde invatamint sau sa Ie elimine din el. Controlul comunitatii localea dus in mod freevent la controverse eonsiderabile referitoare la eecarti ar trebui folosite la ore sau ar trebui sa se gaseasca in bibliote-cile ~colare. Astfel, controlul comunitatii face invatamintul maireceptiv la nevoile comunitatii ~i11 implica in controversele comu-nitatii.Mai inainte s-a aratat ca modul in eare inviitamintul este finantatduce la diferente in resursele educationale disponibile in diversecomunitati. In prezent, ceva mai putin de jumatate din costul edu-catiei este asigurat de stat ~imai putin de 10% de guvemul federal.Aproape jumatate provine de la comunitate, iar bogatia comunitiitiiinfluenteaza calitatea sistemului sau educational.Structura formala a §coliiIn ciuda unor deosebiri in sistemele ~colare, stmctura formalaa ~colilor tinde sa prezinte 0 forma de organizare elar birocratica(vezi Cap. 5). 0 ierarhie a autoritil.tiipome~te de la consiliile ~colare274-----------------------------------_._--~alese, prin administratori (~iadjunctii lor) pina la directorii de ~coala(~i adjunctii lor), la ~efii diferitelor catedre, apoi la profesorii indi-viduali.. Are loc ~iorganizatia specializata. Elevii sint, in general, orga-nizati, dupa virsta, in niveluri de clase, de~i in unele ~colinivelurilede c~pacitiiti devin criteriul pentru organizare. In clasele elementare,profesorii sint, deseori, grupati in conformitate cu nivelurile de virsteale elevilor; in clasele de mai tirziu, ei sint grupati dupa specialitati.Scolile sint conduse potrivit regulilor formale, care tind sa fiedestul de consecvente in toate sistemele ~colare. Aceste reguli auca scop asigurarea unui grad de uniformitate. Astfel, individul tre-buie sa-~iajusteze nevoile la regulile generale. Deseori, creativitatea~ispontaneitatea sint considerate dezbinatoare, deoarece ele tulburaordinea stabilita.Administratorii ~colilor tin evidente detaliate ale realiziirilor pro-fesorilor ~iale elevilor. Aceste documente sint pastrate ani de zile~i influenteaza deciziile daca profesorii ar trebui promovati sau re-comandati pentm alte profesiuni, precum ~idadi elevii ar trebui sacontinue in urmatoarea clasa.La fel ca in orice organizatie birocratica, ~colile au, de asemenea,reguli ~irelatii informale. 1cestea dau ~colilor americane un maimare spor de flexibUitate $l.carac.ter informal dedt s-ar parea, pri-vind la stmcturile lor fonnale.invatamintul superiorodiploma de la un colegiu este, deseori, esentiala pentru succes, in lumea modema. Ea asigura accesulla profesiuni mai bune, ducela d~tiguri mai mari pentru toata viata ~iexpune indivizii la 0 gamalarga de interese culturale.Colegiile ~iuniversitatile, la fel ca alte ~coli, sint organizate pereguli birocratice. Ele au 0 structura clara a autoritatii, au reguli ~ipastreaza documente scrise. La fel ca aite organizatii educationale,ele au 0 flexibilitate considerabila; de fapt, deseori exista 0 maimare deschidere la acest nivel dedt in ~colile elementare ~iin ~colilesecundare.Clientela invatamintului superior se schimba. Numaml total alstudentilor la acest nivel cre~te mereu, mai ales in colegiile de doi275
  • 139. All,!ani ~iin cele ale comunitatilor, iar compozitia corpului studentesceste mai diversa dedt inainte. Ceva mai mult de jumatate din totistudentii colegiilor ~iuniversitatilor sint femei, iar un numar din cein ce mai mare (de~i inca mic) sint din grupurile minoritare. Virstamedie a acestor studenti de asemenea a crescut. Un mai mare numarde studenti de la colegii ~iuniversiiliti combina programele de studiicumunca.Cre~terea fenomenala a invatamintului superior in timpul acestuisecol, indeosebi incepind din anii 50, a creat multe probleme.Intrucit ~coala secundara ~icolegiul difera foarte mult, multi tineriau dificultati ca sa treaca dintr-o parte intr-alta. Exisili 0 presiunecresdnda asupra profesorilor, indeosebi in marile universitati destat, pentru a fi promovati sau pentru a primi subventii necesare,sa-~i duca la indeplinire programele de cercetare. Aceasta deseoriii incurajeaza pe profesori sa-~i imparta loialitatea intre catedra ~icercetare, ~i intre institutia ~i disciplina lor. Deasemenea, existaidei contradictorii cu privire la modul de implicare a profesorilor~istudentilor in deciziile institutionale importante care, de obicei,sint luate de administratori. ~i exista un interes din ce in ce maimare pentru definirea exacta ~iaprecierea modului in care colegiilecontribuie la dezvoltarea intelectuala, culturala, sociala ~ipersonalaa studentilor lor. In final, climatul economic s-a schimbat ~imulteinstitutii trebuie sa invete sa faca mai mult cu mai putin. Multedintre aceste probleme sint in curs de rezolvare, dar nu se intrevadsolutii u~oare.PROBLEME CURENTE iNiNVATAMiNTUL AMERICAN,Disciplina §i violentaNumiirul de rapoarte despre elevii care folosesc violenta impo-triva altor elevi ~iimpotriva profesorilor cre~te. Elevii din zoneleinterioare ale marilor ora~e uneori aduc pistoale, cutite ~ialte arme276la ~coala. Cre~te numarul celor care folosesc ~i vind droguri inincinta sau in jurul ~colilor.Aceste probleme nu sint limitate la ~coli. De fapt, violenta cres-cin~a in ~colieste doar 0 reflectare a cre~terii substantiale a violenteiinsOcietate. Ceea ce este diferit este ca, deseori, s-a considerat ca~coIi1esint imune la aceste probleme. Daca acest lucru a fost vreo-data adevarat, nu este relevant; este clar ca nu e cazul astazi.Disciplina este, frecvent, aplicatiifie in ~coli, fie in multe familii.Tipurile traditionale de autoritate intre generatii s-au schimbat, inparte ca 0 consecinta a revolutiilor culturale ~i sociale din anii 60~i 70. Un slogan uneori vazut astazi pe tricouri ~i pe barele deprotectie ale ma~inilor suna a~a: "Contestati autoritatea". Totu~i,exista din ce in ce mai multe dovezi ca cheia succesului in ~coliconstii in stabilirea unor obiective clare ~i in aplicarea, in modferm, a disciplinei, dar cu mila (Burns, 1985).EficacitateaProblemaDepllngerea ~idenuntarea orga~atiilor ~ia institutiilor consti-tuie 0 distractie americana favorita. Totu~i, in ultima decadii exami-narea serioasa a sistemului ~colar american a declan~at un numarde alarme. Intr-o expresie memorabiUi, raportul din 1~83, 0natiunela rise, al Comisiei Nationale pentru Perfectiune in Invatamint sereferea la 0 "cre~tere a mediocritatii" in ~co1ileamericane. Intr-unraport mai recent asupra~~colilor din marile ora~e, Fundatia Car~wegie pentru Progresul Invatamintului (1988) a constatat ca sintslabe din punct de vedere educational.Una dintre bazele acestor aprecieri descurajatoare aJe inviita-mintului american este sdiderea continua al randamentului la testelestandardizate de absolvirea ~icre~terea analfabetismului functional,lipsa deprinderilor de a citi ~ia scrie necesare pentru a rezolva pro-blemeIe fundamentale ale vietii de fiecare zi. Analfabetismului fimc-tional este, de asemenea, demonstrat de sumele mari pe care multeintreprinderi ~iservicii militare Ie cheltuiesc, ca sa asigure recrutilor277
  • 140. ajutorul de care au nevoie ca sa-~i poata face datoria. Analizeleperformantei academice a tinerilor din diverse tari arata ca tineriiamericani sint in urma colegilor lor la aproape toate materiile, in-deosebi la ~tiinta, matematica ~igeografie.Solutii propuseDrept rezultat al unui studiu extins asupra ~colilor americane,Coleman (Coleman ~icolab., 1966) concluzioneaza ca ~colile auun efect redus asupra succesului elevilor. Mai importanta, sustineColeman, este originea sociaHi a copilului. Acest punct de vedereeste sustinut de Jencks (Jencks ~icolab., 1972) care afirma di inega-litatile intre originile socialc ale elevilor sint mai importante dedtceea ce se intimpla in ~coli. Totu~i, acest punct de vedere este atacatde Rutter (Rutter ~i colab., 1979) care a studiat ~colile secundaredin Londra, ~i de Winn (1981), care a studiat ~colile americane.Aceste doua puncte de vedere nu sint necesarmente in opozitie.Luate impreuna, ele sustin di atit mediul social exterior ~colii, cit~i~coala insa~i influent~aza calitatea educatiei. In opera sa de maitirziu, Coleman (Coleman, Hoffer ~iKilgore, 1982) arata ca ~colilepot avea importanta in realizarea academica.Toate cercetarile arata ca climatu1 ~colar (disciplina ~iaccentulpe realizare), profesorii buni, rechizitele ~ifacilitatile adecvate, toatesint importante pentru realizarea academidi. Obiectivele educatio-nale clare sint esentiale, a~acum sint ordinea ~idisciplina. 0relatiesolida ~ibazata pe sprijin cu comunitatea eontribuie de asemeneala succesul unei ~coli in educarea elevilor sai.Gestiunea bazata pe /jcoala- in care cadrele didactice cooperea-za cu administratia in luarea deciziilor referitoare la planul de invatii-mint, la reguli, la rechizite ~ila alte1e- poate ajuta la imbunatatireacalitatii ~colilor, dindu-le profesorilor mai multa responsabilitateprofesionala. Acest mod de a vedea lucrurile este sustinut de profe-sori ~ide sindicatullor, dar nu a d~tigat bunavointa administratorilorsau a sindicatului lor. Dupa cite se pare, acest mod a fost incercat,eu succes, in mai multe sisteme ~colare ~i,in prezent, este adoptatde altele.Sistemul cupoaneloreste 0 aWlsolutie propusa. In acest sistem,parintilor Ii se ofera cupoane pe care Ie pot folosi pentru costul278educarii copiilor in orice ~coala acreditata pe care 0 doresc. Inacest fel, se sustine, fortele pietei (nevoile ~colilor de a atrage elevi)vor face ~colile sa-~i amelioreze calitatea educatiei oferite. Criticiis·PUll ca valoarea sau calitatea educatiei nu poate fi bazata pe 0fluttuatie pe termen scurt a fondurilor, pe care acest sistem 0 atragedupa sine. De pilda, un sistem ~colar nu poate angaja douazeci ~icinci de profesori intr-un an ~inumai douazeci in urmatorul, dacanumarul inscrierilor scade, ~itotu~i spera sa atraga cadre didacticebune. Profesorii nu mai au nevoie de sarcini; echipamentul ~i re-chizitele au nevoie de 0 baza financiara mai stabila. De asemenea,exista un oarecare perieol ca, in acest sistem, ~colile ar putea refuzasa accepte elevi recalcitranti, care apoi ar ajunge intr-un numarlimitat de ~coli pub lice.Rasa, clasa §i invatamintulPoate problema cea mai complexa ~imai indircata emotional,cu care se confrunta invatamintul superior in Statele Unite, estere1atia intre rasa, clasa ~i ca1itatea invatiimintului. Sint mai mu1temotive pentru aeeasta. Cojiiidin c1asa superioara ~imijlocie sintsocializati in valori, atituaitii ~ipractici care se conformeaza binela ceea ce ~colile a~teapta de la ei. PB;lbabi1itatea ea ei sa poata citi1a0 virstii timpurie ~i sa aiM acees 1a carti este mai mare. Ei sintinvatati sa amine placerea prezenta pentru scopuri pe termen mailung. Profesorii lor, care, in general, provin din clasa mij10cie, Ieimparta~esc valorile. :>iatit planul de invatiimint vizibil, cit ~i eelascuns deseori sint bazate pe acelea~i valori ale clasei ~ipeace1ea~iidei.Mai devreme s-a mentionat ca rasa ~i clasa sint legate (veziCap. 11). Astfel, deosebirile de clasa prezentate mai sus se aplica,in general, americanilor africani ~iamericanilor hispanici. In par-ticular, a existat 0 dezbatere continua despre deosebirile rasiale inmaterie de inteligenta, care pot limita realizarile educationa1e aleamericanilor africani. Pe scurt, argumentul este ca americanii afri-cani sbtin, in mod constant, un rezultat cu zece pina la cincisprezecepuncte inferior albilor la testele de inteligentii standardizate (Jensen,1969), ceea ce poate demonstra ca ei sint inferiori genetic in privinta279
  • 141. inteligentei. Daca acesta este adevarul, atunci diferentele educatio-nale dintre albi ~iamericanii africani pot sa nu aiba nici 0 legaturacu calitatea invatamintului, ci mai degraba sa fie 0 functie a facto-rilor ereditari asociata cu rasa.Cercetarile recente par sa dezminta aceste argumente. S-a de-monstrat ca testele standardizate se bazeaza pe cultura clasei mijlociialbe, de aici discriminarea impotriva celor care nu apartin acestuigrup. De altfel, grupurile minoritare cu rezultate scazute la acesteteste la inceputul acestui secol (e.g., evreii), acum obtin un punctajla nivelurile nationale sau deasupra lor (Sowell, 1977). In modclar, mo~tenirea genetica a acestor grupuri nu s-a schimbat in aceas-ta scurta perioada de timp, dar s-a schimbat mediullor social ~i,probabil, acesta este factorul determinant.Statele Unite inca se contrunta cu problema rasiala ~ietnica indomeniul educatiei. De~i Curtea Suprema a desegregat ~colile ame-ricane in 1954, mai ramin multe din ele segregate, din cauza mode-lelor rezidentiale -indeosebi in interiorul ora~elor mari, dupa exodulspre suburbii a multor albi din clasa mijlocie. $colile din interiorulora~elor mari nu sint doar segregate, ci ~isubfinantate ~i, asemenicomunitatilorin cartierele in care se afla, se contrunta cu problemelecrimei ~iale drogurilor. Segregatia bazata pe modelele rezidentialeconstituie 0 problema greu de rezolvat. Transportul cu autobuzulopereaza in sensul realizarii unui echilibru rasial, dar interesul pentruel ~ilegalitatea lui sint limitate la zone in care copiii vor sa piardamult timp cu transportul.Pe scurt, Statele Unite inca nu au rezolvat problema asigurariiunei bune educatii tuturor copiilor, indiferent de rasa ~iclasa. De~is-a produs deja 0 considerabila desegregare in ~coli, mai sint incamulte de mcut. Cercetarile arata ca performanta academic a a ele-viior minoritari in ~colile segregate tinde sa se imbunatateasca(Daniels, 1983). De aceea, sarcina este schimbarea acelor conditiisociale care promoveaza segregatia atit in comunitati, dt ~iin ~colilelor.Funcfionali§tii considera ca sistemul educalional comple-teaza roluljamiliei inprocesul de socializare al tinerilor. fjcolilefi invala pe copii nu numai deprinderi necesare pentru afunc-280liona in societate, ci §i norme §i valori importante, precum §itrasaturi comportamentale. fjcolile inlesnesc integrarea socialaa cetalenilor §i asigura un cadru pentruinteracliunea grupelor*vlrsta. Ele pun accentul pe conjormism §i descurajeaza de-vianla. Sistemul educalional constituie una dintre caile princi-pale pentru plasarea sociala §i mobilitatea sociala. El asigurasocietalii muncitori bine pregatili §ipermite mamelor cu copiimici sa lucteze daca vor. Educalia este, de asemenea, un ele-ment important in inovalia culturala §i in progresul §tiinltfic§i umanist.Teoreticienii conflictului au adoptat unpunct de vedere maipulin pozitiv in privinla sistemului educalional. Ei consideraca sistemul educalional perpetueaza inegalitatea sociala exis-tenta prin asocierea clasei sociale cu posibilitalile educalio-nale. Ei vad in educalie un mijloc de control social §i 0 moda-litate de a satisface nevoile de jorla de munca ale societaliicapitaliste. Ei critica societatea bazata pe sistemul diplome/or,care pretinde 0 atestare educalionala inutila pentru roluriimportante in societate §i roluri profesionale. Teoreticienii con-jlictului de asemenea grata cum controversa asupra testelorstandardizate Ie suslilJl/argljmentul ca sistemul educationaleste partinitor in favoa?ea cfasei mij locii albe.Sistemul educalional ameri~n l!ste unic in conjiguraliasa. El este public §i obligatoriu. El incearca sa rezolve 0 seriede probleme sociale (e.g., drogurile ~i relaliile sexuale prema-ritale). Descentralizarea sistemului educalional al StatelorUnite este 0 alta trasatura distinctiva a sa. Educalia este 0responsabilitate a comunitalii ~i este controlata de comunitate.fjcolile §i universitalile sint, in cea mai mare parte, organizaliibirocratice cu modele clare de autoritate, reguli ~i documente.Disciplina fii violenla constituie probleme din ce in ce maimari in §coli. fjcolile americane aujost, in mare masura, inefi-ciente in asigurarea deprinderilor necesare in societatea mo-derna; aces! lucru este deosebit de adevarat cind sin! compa-rate cu $colile din alte lari. Aufostpropuse mai multe soluliila aceasta problema. Una implica crearea unui climat ~colarmai ordonat §i mai academic. Alta insista asupra gestiuniibazate pe §coala, care are drept scop acordarea unei mai mari281
  • 142. libertati profesionale ~i responsabilitafi profesorilor. Sistemulcupoanelor, care iilasa pe parinfi sa aleaga ~coala copiilor,este 0 alta solufie prop usa, de~i aceasta propunere implicamai multe probleme.in final, a fost discutata problema spinoasa a intersectieirasei, clasei ~i educafiei. Afost luata in considerare problemapartinirii rasiale ~i de clasa la testele de inteligenfa, a~a cumafost argumentul cafactorii genetici explica deosebirile rasialein privinfa inteligenfei. Au fost explorate efectele de durataale fmplinirii educafiei insistemele ~colare segregate pe criteriirezidenfiale.28215RELIGIAAInacest capitol vom descrie, mai intii, ce este religia ~i vomdiscuta clteva forme diferite ale ei. Dupa aceea vom examinaperspectiva funcfionalista care susfine ca religia ofera sens inviafa sociala. De asemenea, vom examina religia din perspectivateoriei conflictului, care 0 considera 0for/a sociala distructiva.Vafi, de asemenea, explorata relatia religiei cu schimbarea sociala~i modul in care religia este organizata in societate. Vorfiprezen-tate scurte descrieri a cltorva dintre religiile importante ale lumii,impreuna cu 0 analiza a r;oJuluireligiei in societatea americanacontemporana. ii","",RELIGIA: 0 DEFINITIE,Intrucit re1igia ia mu1te forme, este greu sa 0 define~ti intr-unmod care respecta diferite1e tipuri. Durkheim (1954; original, 1912)ofera un exemp1u in discutia sa despre sacru ~iprofan. Sacru1 im-plica tot ceea ce este considerat supranatura1, dinco10 de obi~nuit.Grice obiect sau eveniment poate fi investit cu aura sacru1ui, unanumit animal, 0 anumita stinca, luna, 0 cruce. Pe de alta parte,profanul este tot ceea ce este considerat comun ~iobi~nuit. Stinci1esint stinci, iar un animal nu este nimic special; in acest caz acesteobiecte sint considerate 0 parte a profanu1ui mai degraba decit1umea sacra. (Retine ca Durkheim nu folose~te termenu1profan insensu11ui obi~nuit deceva insultator ~ivulgar).283
  • 143. Un alt element al religiei este ritualul, practici formale ~istilizate,asociate cu sacrul. Acestea pot include rugaciuni, purificarea cere-moniala, dansul ceremonial sau incantatia (un ansamblu de cuvintesau sunete deseori implicind repetitia). Aceste actiuni permit credin-ciosului sa abordeze sacrul intr-o maniera atenta ~i controlata.Cu aceste definitii ca baza, religiapoate fi definita ca un sistemde credinte ~iritualuri imparta~ite care slnt preocupate de tarimulsacrului. Aceasta definitie este destul de larga, ca sa permita 0discutie a diverselor forme de religie consemnate de-a lungul istoriei.TIPURI DE RELIGIEIn masura in care se po ate stabili, 0 forma oarecare de religie aexistat In toate societatile cunoscute. Dar formele pe care le-a luatau variat In mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurilede obiecte ~i fiinte ~is-au angajat Intr-o ordine de comportament"religios".SupranaturalismulSupranaturalismul este 0 forma de religie care presupune exis-tenta unor forte In afara lumii obi~nuite, In supranatural, care influ-enteaza evenimentele umane atit in bine cit ~iin rau. Nu este implicatun anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. De~i,In general, un element al societatilor preindustriale, unele aspecteale supranaturalismului pot fi vazute In practica contemporana dea purta laba unui iepure sau de a crede In noroc.AnimismulDe asemenea, re1igia poate lua forma animismului, 0 credintain activitatea "spiritelor" in lume. Aceste spirite pot exista in oamenisau In orice fiinte din lumea naturalii, cum sint arborii ~ianimalele.Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau daunatoare fiintelor284umane, sau indiferente fata de ele. Spiritele pot fi influentate prinmagie, practici rituale care permit oamenilor sa foloseasca putereasupranaturaHi sau spiritual a pentru propriile lor scopuri. Religiaanirnista a fost obi~nuita printre diverse triburi din Africa ~i dinalte lbcuri.TeismuJTeismul este credinta in existenta unor zei despre care se presu-pune ca sint putemici ~i interesati de activitatile fiinteior umane.Ace~ti zei trebuie sa fie venerati ~i cinstiti Intr-un fei oarecare.Exista doua forme majore de teism.PoliteismulCea mai obi~nuita forma de teism este politeismul, credinta inexistenta mai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puter-nic decit ceilalti, un zeu al zeilor.Monoteismul 4;> ~~ *"A doua forma de teism este credi~ajntr-un zeu. De~i monoteis-mulnu este la fei de obi~nuit ca politei"smul, cele trei religii mono-teiste - iudaismul, cre~tinismul ~i islamismul - au, laolalta, maimulti membri decit orice alta forma de religie.JdealismuJtranscendentldealismul transcendent nu implica venerarea nici unui zeu,spirit sau forta supranaturala; el se bazeaza pe principii sacre deidei ~iactiuni. Scopul sau este sa dea fiintelor umane posibilitateade a atinge cel mai Inalt potential. Forme de idealism transcendentse gasesc Indeosebi In Asia; budismul este un exemplu.285
  • 144. RELIGIA: 0 PERSPECTIV AFUNCTIONALISTA,In general, functionali~tii considera re1igia 0 foqa pozitiva insocietate. Ea indepline~te functii sociale importante ~i, ca atare;exista intr-o oarecare forma in toate societatile.Functiile religieiCoeziunea socialaReligia actioneaza ca 0 foqa unificatoare in societate, asigurindun ansamblu imparta~it de idei, valori ~i norme in jurul caruiaoamenii pot forma 0 identitate comuna. Religia devine un unificator,o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantul care leagaun grup laolaltli, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pilda,evreii, raspinditi pe glob in diferite culturi timp de secoIe, ~i-aumentinut identitatea caracteristica in mare masura prin ideile ~ipracticile religioase comune.S-a sustinut, totu~i,di aspecte1e unificatoare ale religiei sint maiaparente in societatile care au doar 0 religie. Acesta a fost deseoricazul in societatile preindustriale; la aceste socieUiti se refereaDurkheim dnd a scos in evidenta aspectul unificator al religiei.Oferirea unui sens in viata,In general, re1igiaofera raspunsuri satismcatoare emotional "m~-rilor" intrebari in legatura cu existenta umana ~i cu scopul ei. Inparticular, ea rezolva problemele vietii ~i ale moqii, descrie felulde viata pe care oamenii tebuie sa-l duca - scopullor in viata - ~iexplica ce Ii se intimpla dupa ce mor. Religia este, esentialmente,singura institutie sociala care incearca sa rezolve aceste problemeimportante.Controlul socialNormele societatii sint, deseori, bazate pe un ansamblu de ideireligioase. Cele mai muIte dintrc cele mai importante legi din286societatea americana (e.g., legea care interzice omorul) dobindesco foqa moralii, precum ~iuna legala, deoarece ~le sint inc1use invalorile religioase; Ii se da 0 legitimitate sacra. In evul mediu, secie.deilca regii domnesc prin drept divin, iar legea in tarile islamiceestejustificata prin Coran, cartea sfinta a islamului.Sprijinul psihologicReligia ofera multor oameni sprijinul afectiv ~ipsihologic decare au nevoie ca sa supravietuiasca intr-o lume complexa ~inesi-gura. Ea este deosebit de utila in vremuri de criza, cum este moarteacuiva apropiat. Ea sugereaza un oarecare scop in a muri ~i oferaun ansamblu de practici rituale pentru doliu ("priveghiul" la cre~tinisau ,,~iva" la evrei, de pilda) care u~ureaza suferinta supravietuito-rilor.Ideologiile seculare: echivalentelefunctionale ale religieiReligia se refera la sfera ~acra a experientei umane. Dar cecace este considerat sacru est~~:mstt;gitsocial. Functionali~tii arata caexista echivalente funcfioncile (caracteristici sociale ~i culturalecare au acela~i efect ~ipot substituialte caracteristici sociale ~iculturale) ale religiei. Adica, sistemele de idei seculare (nereligioase,e.g., ~tiinta) pot indeplini acelea~i functii mentionate mai sus pentrureligie.Multe din "ism" -ele lumii - fascismul, socialismul, comunismul,umanismul- pot fi considerate religii seculare. Ele toate promoveazasolidaritatea sociala ~i coeziunea printre credincio~ii lor. Ele dauvietii un scop ~iun sens ~ijustifica comportamentele necesare incadrul grupului practicant. Ideile lor ideologice ofera sprijin afectivin vremuri grele ~i de nesigurantlL Ele chiar gasesc justificareamoqii, daca aceasta este in serviciul unci cauze pe care adeptii loro definesc ca fiind nobilii. Deosebirea intre religie ~i ideologiileseculare consta in faptul ca religia este orientata spre tarimul supra-naturalului ~ii~i trage puterea din acel tarim. Aceasta credinta insupranatural mare~te stabilitatea religiei ~i0 impiedica sa se schimbedrastic.287
  • 145. IIRELIGIA: 0 PERSPECTIVA ACONFLICTULUITeoretieienii eonflietului nu eonsidera religia institutia socialapozitiva deserisa de funetionali~ti. Ei prezinta cite va earaeteristicinegative ale societatii care i~i au originea direct in religie sau sintaparate de ea.Religia ca "opiu al poporului"Religia, sustin teoreticienii conflictului, sustine ~ilegitimeazasistemul existent. Ea realizeaza aceasta prin abaterea atentiei eelor9primati de la problemele lor ~ide la orice incercare de a Ie rezolva.Intr-o expresie memorabila, Marx (1964: 27; original, 1848) a numitreligia "opiul poporului". El voia sa spuna ca, la fel ca opiul, religiaii face pe oameni sa se simta bine, dar Ieabate atentia de la existentalor nenorocita ~ide la actiunea neeesara pentru a 0 schimba.Teoreticienii conflictului considera religia un alt element in lup-tele pentru putere in societate. Ea este folosita de cei de la putereatlt pentru a-~ijustifica pozitia, dt ~ipentru a descuraja orice incer-care a eelor :taraputere sa-~i schimbe situatia. Rcligia abate atel1tiade la problemele ~i suferintele lumii prezel1te, promitind recom-pense in viata de apoi.Religia §i inegalitateaStabilitatea ~icoeziunea pe care religia Ie asigura sint conside-rate, de teoreticienii conflictului, exemple ale naturii sale distructive.Dedt sa se impace cu inegalitatile despre care teoreticienii conflic-tului cred ca exista in toate societatile moderne, oamenii eon~tientisocial, cu simtul istoriei, ar trebui sa lupte ea sa Ie elimine. Darreligia deseori asigura legitimitatea morala pentru aceste inechi:tati,descurajind schimbarea sociala. Regii domnese ~ii~ioprima poporulin virtute a unui drept divil1 ~i,astfel, sint imuni fata de critica. Maigeneral, eonditiile economiee existente, pe care Marx ~iteoreticieniiconflictului Ie considera f0rtele fundamentale in societate, influen-288iIteaza forma, directia ~irolul religiei in societate. Altfel spus, struc-tufa economica ~i sociaUi da forma sistemelor de idei· ~i valori,inclusiv religiei.Religia, din perspectiva conflictului, este 0 forta conservatoarein lume. Ea deriva din statu-quo ~ipastreaza ordinea sociala exis-tenta ~i descurajeaza schimbarea sociala. Sa ne amintim discutiade mai inainte despre baza religioasa a sistemului castelor (veziCap. 9). Un alt exemplu, cele mai multe religii sint orientate sprebarbati ~i dominate de barbati, adica, patriarhale in forma (veziCap. 13). Chiar astazi, multe dintre religiile importante au rezistat,in diferite grade, la puterea ~iautoritatea din ce in ce mai mari alefemeilor in ierarhiile lor.Religia $i conflictul socialIn sociemtile in care exista mai multe religii, in loc de 1mamajora,probabilitatea ca religia sa creeze dezbinare sociala ~iconflict dedtsa promoveze coeziune sociala este mai mare. lrlanda de Nord ~iPakistanul sint exemple evidente. In cel de-al doilea caz, eonflictulintre hindu~i ~i musulmanj a devenit atit de acut, ca tara a trebuitsa fie impartita pe baza reJ;giei. In Irlanda de Nord, conflictul intrecatolici ~i protestanti par~"fara ~fir~it, a~a cum pare ~i conflictulintre evrei ~imusulmani in Orientui-lYiijlociu.In toate societatile, arata teoreticienii conflietului, religia pro-duce conflict social. Cruciadele i-au atitat pe cre~tini impotrivamusulmanilor ~i au provocat nenumarate distrugeri. Una dintrejustificarile majore pentru eolonizarea europeana a Africii, Asiei~i Americii de Sud a fost sa-i converteasca pe "pagini"ruamenicare se inchinau la idoli sau la multi zei.RELIGIA ~I SCHIMBAREA SOCIALARelatia intre religie ~isocietate este mult mai subtila ~imai com-plexa dedt cred teoreticienii conflictului. Contrar punctului lor devedere, religia poate promova schimbarea sociala, de~i nu toataaceasta schimbare este, necesarmente, folositoare (e.g., colonialis-289
  • 146. mul european). Un exemplu major al rolului religiei in sustinerea,dadi nu provocarea, schimblirii sociale implidi aparitia capitalis-mului. Pe de aha parte, a~a cum sustin teoreticienii conflictului,deseori religia are un rol conservator, descurajind schimbarea ~ireafimund traditia. Un exemplu este rena~terea fundamentalismuluiIslamic."Etica pro testan ta" $;capitalismul:promovarea schimbarii socialeMarx a insistat ca sistemele de idei, cum este religia, sint unprodus al structurii economice a societatii ~iservesc la consolidarea~ilegitimarea ei. Weber nu a fost de acord. El a sustinut eli relatiapoate functiona ~iinvers; sistemele de idei pot influenta dezvoltareastructurilor sociale ~ieconomice. Ca sa demonstreze aceasta, We-ber (1958; original, 1904) a analizat rolul protestantismului calvinistin dezvoltarea initialaa capitalismului.Weber noteaza ca economia capitalista moderna este 0 formaabsolut noua de activitate economica. In contrast Cllformele econo-mice anterioare, capitalismul pune accentul pe planificarea rationala~ipe gestiune, preum ~ipe acumularea sistematica ~i continua debogatie care poate fi folosita pentru dezvoltare ~iextindere. Stilulcheltuielii libere din trecut nu permitea acumularea capitalului careputea, dupa aceea, fi folosit pentru investitie ~i extindere. Astfel,era nevoie de 0 noua abordare a economiei ~i a vietii, in general,pentru dezvoltarea capitalismului modern.CalvinismulAceasta noua abordare, arata Weber, a fost oferita de primiicalvini.Jti, protestanti care i~i bazeaza credinta pe ideile lui JohnCalvin. Calvini~tii cred inpredestinare, actul prin care Dumnezeupredestineaza ca anumite suflete vor fi osindite, iar altele vor fimintuite, ~iell nimic din ceea ce ele pot face in aceasta lume nu vaafecta decizia lui Dumnezeu. Sarcina paminteasca a calvini~tiloreste sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lume~ti) ~isa lucrezepentru gloria lui Dmnnezeu. De~i decizia lui Dmnnezeu pentru des-290tinullor ultim este imuabila, calvini~tii cauta un indiciu in privintaacestuia ~icred di succesullumesc este un semn ca Dumnezeu i-aales pentru 0 viata "pUna de succes" in eternitate.. ~n felul acesta, sustine Weber, primii calvini~ti, cumpatati, har-nic(~i asceti, cautind un semn al salvarii eteme, s-au angajat tocmaiin tipurile de actiuni necesare pentru dezvoltarea capitalismuluimodem. Ei au lucrat intens ~isistematico Banii pe care i-au acumu-lat, traind modest, i-au investit In extinderea intreprinderilor capita-liste.Alte religiiAlte religii nu au oferit aceea~i baza pentru dezvoltarea capitalis-mului. Catolicismul ~i-a incurajat adeptii sa-~i caute rasp lata inviata viitoare mai degrabli dedt in aceasta. Religiile asiatice (e.g.,hinduismu1) au descurajat activitatile care ar duce la progresul per-sonal, au descurajat tipul de munca grea necesar pentru dezvoltareacapitalismului (e.g., islamul) sau au pus accentul mai degrabli peviata de apoi dedt pe implicarea in aceasta lume (e.g., budismul ~itaoismul).. D~pendenJa. c~pitalis~l!llui modern de sistemul de credint~ ~lpnmllor CalVInl~t1este mi,exerrrplu, credea Weber, al modulm Incare ideile ~iparerile formeaza ~idillijeaza societatea. De~i nu calvi-nismul a produs capita1ismul, in m~d cert el a fost un ingredientesential.Revolutia is/amica: reafirmarea•traditiei•Ultimul deceniu, sau ultimele doua, a fost martorul unei dezvol-tari considerabile afundamentalismului, 0 aderare dirza la ideile~ipracticile religioase traditionale, printre musulmani (cei ce credIn Islam). Fundamentalismul Islamic a contribuit la asasinarea pre~e-dintelui Anwar Sadat al Egiptului ~ila distumarea ~ahului Iraoului,care a incercat sa "occidentalizeze" tara.In multe tari islamice din Orientui Mijlociu, fundamentalismulpretinde ca femeile sa fie supuse. In Iran, femeilor Ii se cere sa-~i29
  • 147. •. 1ConfesiuneaSectao corifesiune este 0 organizatie la fel ca biserica, in generalintegratii in societate, dar nu pretinde legitimitate exclusiva pentrusistemul sau de credinte. Acceptarea plur~lismului in religie esteuna dintre caracteristicile unei confesiuni. In general, confesiunileau un cler constituit ~iprezinta mai putina fervoare emotionala inritualurile lor religioase._lllllillll!IIUUlll~l!!Iii,293;,iiillIlilllllllUlllllllIllllIIUlilllilllllllllIn unele privinte, sectele se aseamana cu biserica. La fel ca bi-serica, sectele pretind singura legitimitate pentru adevarul religios,dar ele nu se incadreaza la fel de confortabil in cultura majoritatii.Ele tind sa fie mici ~iexclusiviste, deseori resping normele ~ivalorilecuIturii dominante. Deseori, sectele se fonneaza dupa ce un micnumar de indivizi se desprinde dintr-o biseridi mai mare ~i maibine constituita.Sectele sint organizate mai putin formal decit biserica. Condu-cerea este, deseori, bazata pe charisma, calitati personale extraor-dinare care atrag ~itin adeptii. In timp ce biseri~a tinde sa se concen-,,/:-treze asupra ritualurilor ~lJlIale., sectele pun accentul pe experientapersonala. Practicile religioase in cadrul sectelor tind sa fie maiemotionale decit cele din biserica. II1"fina1,secte1edeseori reprezintiio forma de schisma impotriva vreunui aspect al culturii mai marisau impotriva bisericii mai traditionale. De pilda, anabapti~tii refor-mei (mi~carea din secolul al XVI-lea care a dus la instituirea protes-tantismului) aunegat validitatea botezului copiilor ~i au practicatbotezul adultilor.Bisericile tind sa fie conservatoare. Deseori, ele accepta obiec-tivele majore ale societiitii ~ise opun schimbarii. Acest sept este evi-dent, de pilda, in opozitia Vaticanului, sediul autoritatii Bisericii Cato-lice, fata de eliberarea teologiei, care i~i are originea in ideologiama1xistii.Preotii 1atino-americani care subscriu 1aaceastii ideologiese dedica promovarii salvarii spirituale, dar ~iameliorarii conditii-lor materiale ale saracilor, prin schimbari economice ~isociale.Biserica este 0 organizatie religioasa stabila care este integratabine in societate ~icare pretinde ca este singura cale spre adevarulreligios. Deseori, ea are 0 ierarhie de functionari bine definita ~i0oarecare forma de organizare birocratica. Ace~ti functionari se ocu-pa de ritualurile religioase relevante. Printre religiile lurnii, romano-catolicismul, de pilda, are una dintre ce1emai ierarhice ~ibirocraticestructuri.Bisericaacopere paml ~icea mai mare parte a fetei cu val. In Arabia Sauditiifemeile nu au voie sa conduca ma~ini neinsotite. Fundamentalismulislamic este evident in Iran, unde este modul absolut de viata pentrumulti oameni. El constituie un ansamblu de idei raspindit peste tot,care stabile~te comportamentul adecvat in, practic, toate zonelevietii sociale ~ipersonale. A fost 0 presiune considerabila ca legeaislamica sa devina legea tarii, iar cleml sa fie autorizat sa interpre-teze ~i sa imparta dreptatea in conformitate cu ea.Fundamentalismul pare sa-~i faca aparitia in vremuri de schim-bari sociale, dnd confuzia ~i evenimentele tulburatoare erodeazanormele ~ivalorile obi~nuite. 0intoarcere la ideile fundamentaleofera stabilitate ~iintimitate, 0 modalitate de a face fata dezordinii~iefecte10r dezorganizatoare ale schimbarii. Ideile ~ipracticile tradi-tionale sint inteligibile ~ilini~titoare. Prin reafirmarea trecutului ~ireinstituirea traditiei, religia poate redirectiona schimbarea socialadinspre viitor spre trecut. De~i aceasta parte a expunerii s-a con-centrat asupra fundamentalismului islamic, concluziile vor fi, deo-potriva, aplicabile unei analize a fundamentalismului cre~tin.292Pe linga ansamblul de credinte ~i ritualuri, religia, ca ~i aIteinstitutii sociale, are 0 structura organizatorica ce ia diverse forme.Ce1emai obi~nuite patru forme de organizare re1igioasa sint descrisemaijos.ORGANIZAREA RELIGIEI
  • 148. IIIIIIIII~"~I11i11IIII!II.!IIII""![1I1[!.1IIIntr-o oarecare masura, confesiunile arputea fi considerate sectecare au ajuns mai mari ~i s-au adaptat intr-o oarecare forma lasocietate. Prezbiterianismul este 0 confesiune calvinista condusade biitrini numiti prezbiteri.CultulCultul este 0 forma de organizare religioasa care are 0 relatieantagonism cu societatea inconjuratoare. Cultele, ca ~isectele, dese-ori depind de 0 conducere charismatica. Ele deseori tind sa-~iizolezemembrii de societatea mai mare, pe care 0 considera corupatoare.Cultele incearca sa Ie ofere membrilor un stil de viata completcare, deseori, este cu totul diferit de cel avut anterior intrarii incult. Apartenenta la un cult deseori implica 0 transfOlmare personaliiconsiderabila. Drept consecinta, ultimele doua decenii au fost mar-torele unei ingrijorari considerabile in privinta cultelor ~iabilitatiilor de aspala creieru 1- un termen popular pentru ceea ce sociologiinumesc "resocializare" (vezi Cap. 6) - tinerilor ~ialienatilor. Medi-tatia Transcendentalii (MT) 0 mi~care condusa de Maharishi MaleshYogi, ~iBiserica Unificarii a reverendului Sun Myung Moon ("Mo-onies") sint doua exemple de culte contemporane.REllGIiLE MAJORE ALE LUMIIExista mii de diverse religii in lume. In aceasta parte a capitolu-lui, yom descrie, pe scurt, caracteristicile esentiale a ~ase dintrecele mai mari religii, aproximativ in ordinea marimii lor.Cre!jtinismulCre~tinismul este cea mai larg practicatii religie din lume. Camun miliard de oameni, aproximativ 20% din populatia lumii, seidentifica drept cre~tini; mai mult dejumatate dintre ei sint catolici.Ideea principala a cre~tinismului consta in divinitatea lui IisusChristos, care este considerat singurul copil al lui Dumnezeu,294illintuitorullumii ~igarantul vietii dupa moarte. In afara de aceasta,cre~tinii difera in sistemele lor de idei, practici rituale ~iforme deorgamzare.bezvoltareaCre~tinismul s-a dezvoltat din iudaism. In secolul al XI-lea, 0sciziune religioasa a dus la infiintarea a doua organizatii cre~tinemajore: Biserica Romano-Catolidi ~iBiserica Ortodoxa de la Con-stantinopol (astazi, Istanbul). In secolul al XVI-lea, Reforma a dusIa 0 ruptura de Roma; rezultatul a fost intemeierea protestantismu-lui. Pluralismul religios al Reformei din Europa a avut drept rezultatdezvoltarea a numeroase confesiuni in cadrul protestantismului,dezvoltare care continua pina in zilele noastre.Ideile cre§tineBiblia este cea mai importanta sursa de idei pentru cre~tini. Eaeste considerata ca fiind de inspiratie divina, iar unii oameni credca ea contine cuvintullui Dumnezeu. Cre~tinii lliauda pe Dumnezeuprin ritual ~irugaciune, ii l}ducmultumiri pentru ceea ce le-a dat ~iii cer ajutor pentru satis~erea.nevoilor importante. Rastignirealui Christos a tacut din cru~e prfucipalul simbol al cre~tinismului.Pentru cre~tini, invierea lui Christos-dinmoqi este 0 dovada a divi-nita!ii Sale.Cei mai multi cre~tini traiesc in Europa ~iin America. Numeroa-sele populatii cre~tine din Asia ~iAfrica i~iau originea in colonizareaacestor zone de catre europenii cre~tini. La fel ca in majoritateareligiilor, ~iin ciuda venerarii Mariei, na~terea Iui Christos dintr-omama paminteana virgina, barbatii au rolul predominant in cre~ti-nism. Recent, unele confesiuni au permis femeilor un mai mare rolin rituaiurile bisericii ~iin conduccre.IslamulIslamul, derivat in parte din vechiul iudaism, este a doua marereligie din lume, cu aproximativ 500 de milioane de adepti. Islamuleste cea mai populara religie in nordul Africii, in Orientul Mijlociu2951lIIII1~""ifliill/lll".i
  • 149. ~iin unele paqi din Asia (e.g., Indonezia). Islamul a fost fondat deprofetul Mahomed in secolul al VII-lea. Spre deosebire de IisusChristos, el nu este considerat 0 divinitate, dar se crede ca estemesagerullui Allah (lui Dumnezeu) in lume; el a transmis oamenilorcuvintullui Allah.Locurile sfinteCentrol geografic al islamului este ora~ulMecca, in Arabia Sau-dita, locul de na~tere allui Mahomed. Doua dintre cele mai sfinteloca~uri religioase ale islamului, numite moschei, se gasesc in ora~eleMecca ~i Medina din Arabia Saudita.Ritualurile islamiceEchivalent al Bibliei cre~tine, Coranul contine scrierile sacreale lui Mahomed, care sint considerate drept cuvintullui Dumnezeu.Coranul predica pacea interioara prin supunere la vointa lui Allah.Ritualul musulman cere rogaciune de cinci ori pe zi ~iun pelerinajla Mecca cel putin 0 data in viata unei persoane. Ca in majoritateareligiilor, femeile islamicc sint subordonate barbatilor.Hinduismulin lume sint earn tot atitia hindu~i cit musulmani. Hinduismul,care a inceput in valea Indului, India, cu peste 4 000 de ani inurma, s-a limitat in mare masura la subcontinentul indian. Spredeosebire de cre~tinism ~iislam, intemeierea lui nu este legata de 0anumita persoana, nici nu are 0 carte sfinta sanctionata oficial, caBiblia ~i Coranul.Dharma ~i karmaDe~i credintele ~ipracticile hinduse difera in mare masura, eleau citeva elemente comune. Hindu~ii cred ca exista 0 forta moraliiin societate care pretinde acceptarea anumitor responsabilitati, nu-mite dharma. De asemenea, ei cred in karma, progresul spiritual296al sufletului fiedirei persoane, iar karma unei persoane este afectatade modulln care persoana trihe~te.,ReincarnareaHindu~ii cred in refncamare, rena~terea intr-un corp diferit dupamoarte ~iin aceea~i stare spirituala pe care persoana a dobindit-oin ultima viata. Prin perfectionarea sufletului in fiecare noua viata,persoana ajunge in cele din urma, nirvana, 0 stare de perfectiunespirituala total a care face ca reincamarea sa nu mai fie necesara.Pe linga ritualurile personale, hinduismul intruchipeaza ritualuripub lice, ca Kumbh Meba, in care milioane de hindu~i fac un peleri-naj la fiecare doisprezece ani, ca sa se scalde in apele ritual purifi-catoare ale fluviului sfint Gange.Hinduismul este un exemplu clar al naturii conservatoare a reli-giei. El sustine sistemul stratificarii existente in India, oferind legi-mitate moral a deosebirilor dintre caste (vezi Cap. 9).Budismul ,-It. :."Budismul a fost fonda! in India de Siddhartha Gautama, unreformator numit Buddha (care insdihma "eel de~teptat"), in secolulal VI-lea i.Hr. Charisma sa personala a atras multi adepti care~i-au dispindit ideile pina in Asia Centrala ~ide Sud-Est, in China,Coreea ~i Japonia. Astazi, budismul are earn 250 de milioane deadepti.Calea de Opt ori NobilaPotrivit budismului, viata este formam din suferinta. Suferintase giise~te pretutindeni ~i i~i are originea in dorintele oamcnilorpentro placere.Aceste dorinte pot fi tinute in friu urmind, in mod sistematic,Calea de Opt ort NobilCi,care pune accentul pe vederea, gindirea,vorbirea, actiunea, existenta, efortul, atentia ~imeditatia corecte.Budismul pune accentul pe importanta simpatiei ~i compasiuniipentro altii ~i crede di raspunsulla probleme1e lumii se afla in297
  • 150. schimbarea personaHi ~iin dezvoltarea unui nivel superior de spiri-tualitate.Budismul ~i hinduismulAsemanarea budismului eu hinduismul este clara. Totu~i, budis-mul, spre deosebire de hinduism, nu sustine, in mod automat, siste-mul castel or. Atit in budism, cit ~iin hinduism, actiunea de a facelucruri bune ~i de a construi comunitati spirituale este deschisadeopotriva barbatilor ~ifemeilor. De asemenea, budismul imparta-~e~te cu hinduismullipsa unui Dumnezeu personificat ~i a uneiorigini intr-un conduditor charismatic.ConfucianismulConfucianismul a fost fondat in secolul al V-lea 1. Hr. de ditreKung-Fu-tzu, cunoscut sub nurnele Confucius. Tirnp de mai multde 2 000 de ani, pina la inceputul aeestui secol, confucianismul afost religia oficiala a Chinei. De~i revolutia din 1949, care a instauratRepublica Populara Chineza, a slabit ritualul religios in aceastatara, peste 150 de milioane de oarneni inca urmeaza confucianismul,mai ales in China.JenConfucius a imparta~it preocuparea lui Buddha pentru suferintasaracilor. El a predicat importanta dobindirii mintuirii personaleprin actiune corecta.Jen, sa fii milostiv, constituie conceptul cen-tral al confucianismului, potrivit diruia moralitatea ~i loialitateafata de altii ar trebui sa predomine interesul personal. In aceastaconceptie exista putina preocupare pentru supranatural, sugerindunora ca nu ar trebui confucianismul sa fie considerat religie. Dar,intrucit el are un corp de credinte ~i practici, este tratat ca religiede multi oameni.298In lumc exista peste 17rnilioane de evrei, in principal in Americade Nord, in Europa ~i in Orientul Mijlociu, indeosebi in Israel,patria lor recent infiintatii. Numarullor a fast mult mai mare inaintede al doilea razboi mondial, cind "sol utia finala" a luiHitler a dusla moartea a aproximativ 6 milioanc de evrei europeni.mintuiInccput acum cite va mii de ani ca rcligie animista, iudaisrnul adcvcnit rcligie monoteista a lurnii. Dm1.nezeul iudaismului,lchova, a stabilit un legamfnt sau 0relatic specialii cu poporul evreuAVTmlrn,fondatorul religiei. Evreii Uffila sa devina "poporulales" care sa-I duca cuvintul popoarelor lurnii; in schirnb, El aveasa aiba 0 grijil deosebita de ei.Vechiul Testament ~i TaraIdeile majore ale iudaismului se gasesc in Biblie (numitii "VechiulTestament" de crqtini, p~tru lJ.,facedeosebirea de corpullor decredinte "Non ITestament"). Primele Gincicarti ale Bibliei, numiteTora, descriu istoria de inceput ~icr~aintele poporului evreu. CeleZece Porunci sint date lui Moise de catre Dumnezeu: ele precizeazalegile importante pe care toti evreii trebuie sa Ie respecte. Ideileiudaismului pun un accent deosebit pe inviitare ~istudiu, pe concep-tiile de comunitate ~ipe manifestarea caritatii fata de cei mai putinnoroco~l.Ritualuri(lleva dintre ritualurile iudaismului includ rugaciune de douaori pc zi, sarbatorirea zilelor sfinte, care rnarcheaza evenimentemajoll dill istoria evreilor, ~irespectarea unui ansamblu de practiciculin;III 1I11111ileka$rut (a "tine cu~er"). Ca ~i in cre~tinism, ~i iniudaisllI~; ;1I1111( ,tillS dezbinari din cauza deosebirilorin interpretarea.religio;,~;;,299i_ ....._-~~-~--~ - _._~.~
  • 151. Mo§tenirea iudeo-cre§tinaValorile culturale americane se incadreaza in mod elar in contex-tul iudaismului ~icre~tinismului. Primii coloni~tidin Europa au aduscu ei ideile lor cre~tine, care i~i aveau originea in iudaism. CeleZece Porunci au influentat valorile americane ~i sistemullegal.REllGIA iN STATElE UNITEAfilierea religioasaIn Statele Unite nu exista 0 religie oficiala de stat. De fapt,Primul amendament la Constitutie cere separarea Bisericii de stat.Totu~i, in ciuda acestui fapt, mo~tenirea iudeo-cre~tina constituieo influenta majora asupra culturii americane. Cam 90% dintre ame-ricani se identifica cu una sau cu alta dintre aceste re1igii; un numarmai mic, earn 70%, apartine de fapt unei anumite organizatii reli-gioase (Gallup, 1984; Biroul de Recensamint al U.S., 1985).In Statele Unite, protestantii fomleaza majoritatea clara. Dintrecei care indica 0 afiliere religioasa, 65% sint protestanti; cea maimare confesiune protestanta, bapti~tii, constituie aproximativ 0treime din aceasta categorie ~i este de doua ori mai mare decitoricare dintre celelalte confesiuni protestante. Catolicii constituiecam 24% dintre americanii afiliati religios, iar ceva mai mult deun procent sint evrei (Consiliul National pentru Cercetarea Opiniei,1987).Afilierea la 0 biseridi variaza dupa regiunile Statelor Unite.Cei mai multi catolici sint concentrati in Noua Anglie, in sud-vest~iin zonele urbane din vestul mij1ociu. Statele din sud sint, in prin-cipal, baptiste, iar in statele de cimpie din nord traiesc cei maimulti luterani. Evreii sint concentrati, in principal, in centrele ur-bane de pe Coasta de Est ~iCoasta de Vest.300II,r,IIil!I~I,!:1!ReligiozitateaAfilierea religioasa spune doar 0 parte din povestea religiei inviata. americana. 0 aha problema importanta este religiozitatea,impbrtanta pe care religia 0 are in viata individului. Aceasta impor-tanta poate imbraca multe forme (Glock, 1959). Religiozitatea sepoate referi la legatura emotionala pe care oamenii 0 simt cu religialor (religiozitatea pragmatidi), la masura in care ace~tia se roaga~iparticipa la serviciile religloase (religiozitatea ritualisM), la trai-nicia angajamentului lor fata de sistemele de credinta ale religieilor (religiozitatea ideologica), la modul in care i~i integreaza religiain activitatile zilnice (religiozitatea subsidiara) ~ila amplitudinea~iprofunzimea cuno~tintelor despre traditiile, credintele ~ipracticilereligiei lor (religiozitatea intelectuala).De~i majoritatea americanilor declara ca cred intr-0 putere supre-ma (0 forma a religiozitatii pragmatice), mai putini (aproximativ70%) afrrma ca ei sint de acord cu elementele principale ale sistemu-lui de credinte al religiei lor (religiozitatea ideologica). inca ~imaiputini manifesta religiozitatea ritualista. Doar aproximativ jumatateafirma ca se roaga cel putin 9.,~atape zi ~iaproximativ 35% parti-cipa la serviciile religioase ~pxilllfltiv 0 data pe saptamina (Consi-,~;liul National pentru Cercetarea Opiniei, 1987). Pe scurt, americaniiau 0 afiliere religioasa vasta, dar m~festa un mai mic grad dereligiozitate.Corelativele afilierii religioaseDaca religia este importanta, ea ar trebui sa aiM 0 oarecareimportantii ~iin viata oamenilor. Aceasta parte a capitolului exami-neaza corelatiile afilierii religioase, relatia intre religie ~ialte ele-mente sociale importante.Clasa socialain Statele Unite, de~i membri ai tuturor religiilor pot fi gasiti infiecare clasa sociala, existii 0 relatie masurabila intre religie ~ic1asasociala. Evreii au cea mai inalta pozitie de clasa, urmati de protes-301
  • 152. tanti ~iapoi~de catolici, de~i protestantii ~icatolieii nu sint extremde separati. In cadrul confesiunilor pnJtestEmt,c,episcopaIienii, prez-biterienii ~i congrega~ionali~tii se siiueaza sub evrei ~i deasupracatolicilor. Metodi:;;tii ~i luteranii se at1a cam 1a acela~i nivel Cllcatolicii, cu bapti:;;tii :;;iell diversele secte sub aceste trei.Pozitia relativ superioara a evreilor cste, aparent, datorata valo-rilar superioare pc care ei Ie atribuie, in mod traditional, edueatiei,eeea ce a rueut ca a mai mare proportie din ei sa dobindeasdieducatia necesara pentru a aspira la oeupaiii ~i cariere de Inaltnivel. Canfesiunile pratestante, la aproximativ aecla~i nivel socialca evreii, slnt cele ale earor membri Slut din nordul Europei, unde,probabil, au suferit mai putina discriminare dedt membrii unoraIte canfcsiuni protestante, ~ieatolicii ale CarOlorigini slnt, in prin-cipal, in sudul ~iestul Europei.Etnicitatea !ji ra.saGrupurile religiaase din Statdc Unite demonstrcaza a mare ~iintrinscca diversitate etnicil ~i rasiaHL Printre catolici, de pildil,sint catolici irlandezi, italicni, polonezi ~iportoricani Toate culturilelor-:;;i unele dintre praetieilc religioase - se deosebese foartc multintre ele. Evreii ru~i slnt foarte diferiti de evreii gcrmani :;;i atit unii,cit :;;iceilalti pot fi dcoscbiti de evreii sefarzi din Spania :;;idinPortugalia. De fapt, Intr-o lucrare interesanta, Tyree (1991) arataea lcgarea etnicitatii de rcligie permite 0 analiza mai rafinata aunor aspecte ale culturii americaneo De piIda, eatolicii britanici auvenituri familiale considerabil mai mari decit catolicii francezi,decit catolieii polonczi :;;idedt cei mexicani.Religia a fost totdcauna importanta in viata amerieanilor afri-cani. Multi dintre conducatorii comunitiitii americane africane aufost deriei: Martin Luther King, junior, Adam Clayton Powell,Ralph Abernathy:;;i Jesse Jackson. In general, bisericajoaca un rolmai important in rezolvarea nevoilor sociale ~ieconomice, precum~iale eclor spiritua1c, ale americanilor africani dccit pentm membriialtor grupuri.Atitudinile politiceMembrii unor confesiuni protestante au 0 pozitie de c1asrl SlI-perioara catolicilor ~itind sa devina mai conservalon dill puncl de302vedere politic. Traditional, protestantii au sustinut Partidul Republi-can, iar catolicii, Partidul Democrat. De asemenea, printre protes-tanti exista 0 relatie pozitiva intre a fi conservator ~ireligiozitatearituaii,sta;adica, oamenii conservatori frecventeaza mai des biserica.Traditiol1al, evreii au fost foarte liberali din punct de vedere politic.Ei sint sustinatori fermi ai Partidului Democrat, indeosebi ai aripiiliberale.In prezent, exista multi factori care determina atitudinile politice.Religia influenteaza, dar nu determina atitudinile politice.In anii din ~rma, religia ~i politica s-au impletit mai mult insocietatea americana. De~i monedele Statelor Unite au purtat multtimp inscriptia "Noi avem incredere in Dumnezeu", doar relativrecent Angajamentul de Loialitate a fost amendat sa includa expresia"legat prin Dumnezeu". Grupurile religioase au fost foarte activein mi~carea antirazboinica in anii 60 ~i 70. Astiizi, batalia politicain privinta avortului (vezi Cap. 13) are nuante religioase. Bisericacatolica este, categoric, impotriva avortului ~iin favoarea rugaciuniiin ~coala, in timp ce celelalte doua religii majore sint dezbinate inprivinta orientarii conservatoare ~iliberale a aderentilor lor. Imbina-rea religiei cu politica duce la ascutirea deosebirilor politice, deseoriradnd compromisul- substantapoliticii - virtual imposibil.If ..~ 4;; .iJIfRena!jterea religioasaUltimele citeva decenii au fost martorele unui declin general alafilierii religioase ~i,categoric, al diverselor forme de religiozitate.Totu~i,exism 0 exceptie. Fundamentalismul protestant s-a dezvoltat,devenind mai viguros ~idivers. Cre~te numarul sectelor fundamen-taliste. Expresia "cre~tin nascut din nou" a intrat in vocabularulamerican. In mare parte, aceasta cre~tere a fost determinata deteleviziune, indeosebi de televiziunea prin cablu, care este folositasa transmita mesaje religioase, deseori fundamentaliste, unei au-diente numeroase. Rezultatul a fost dezvoltarea a ceea ce se nume~tebiserica electronidi (Hadden ~i Swain, 1981). Se estimeaza caaproximativ 60 milioane de americani urmaresc eel putin 0 datape luna programele religioase ~icirca 15milioane Ie urmaresc zilnic(Gallup, 1982). Ca 0 COllsecinta, Oral Roberts, Billy Graham, PatRobertson, Jimmy Swaggart ~i,pina recent, Jim ~iTammy Bakkerau ci~tigat un nivel de atentie nationala neobi~nuit printre derici.303
  • 153. Fundamentalismul este puternic, Indcoscbiin I.ondc rllrale aleStatelor Unite. El formeaza coloana vertcbral:-ia lIli~drii conscrva-toare politice numite "majoritatea moraJa", contlusfl dc rcvercndulJerry Falwell. Aceasta mi~care a avut 0 marc inllllcnlii in creareaunui climat mai conservator in via~a sociaUi ~ipolitica la inccputul~i mijIocul aniIor 80. Puterea aeestei mi~cari pare sa 11 sdizut inultimii ani, de~i mai exista 0 mare rezerva de fervoarc fundamen-talista care se dispinde~te in societatea americana.Religia se ocupa de sacru §i de supranatural mai degrabadedt de tarlmul obi§nuit alprofanului. Ea a lua! diverse forme.Supranaturalismul §i animismul aufost printre primele tipuride religie. Formele de mai tirziu aufost credinfa intr-un Dum-nezeu (monoteismul) §i in mulfi zei (politeismul), precum §iidealismul transcendent.Dintr-o perspectiva funcfionalista, religia este 0 fortapozitiva in societate. Ea promoveaza coeziunea sociala $i dascop §i sens vietii. Ea legitimeaza controlul social §i oferasprijin psihologic, indeosebi In vremuri grele. Functii similaresint fndeplinite de ideologii seculare (e.g., umanismul) careservesc ca echivalente functionale ale religiei.Teoreticienii conflictului au 0 parere mai critica desprereligie. Marx a considerat-o "opiul poporului ",prin aceea caea abate atentia oamenilor de la pro blem ele pamfnte§ti. Alliiau considerat-o justificatoarea §i sus{inatoarea inechitatilorsociale §i baza conflictului social. Ace$ti oameni vad in religieoforta conservatoare fn societate.Exista pareri diferite despre relatia dintre religie §i schim-barea sociala. Webersustine ca gindirea calvinista afost esen-tiala pentru dezvoltarea capitalismului modern. Credinta calvi-nista in ascetism §ipredestinare a dus la tipul de rationalitate,munca intensa §i acumulare de capital de care capitalismultimpuriu avea nevoie. intr-o alia perspectiva, revolutia is/amicafundamentalista este considerata cafiind impotriva schimh/iriisociale §i pentru reafirmarea tradiliei.Organizatiile religioase iau diverse forme. Biseric(t estcforma cea mai organizata §i integrata social; eo tinde slijie304conservatoare fntrucftva §i crede ca cunoa§te adevarul religiosfundamental. Secta este mai putin integrata in societate. Dese-ori, ea este mica §i se bazeaza pe 0 conducere charismatica.Eqt;le asemenea crede ca este singura care are legitimitaterelfgioasa. Corifesiunea este asemanatoare cu biserica in 01-ganizarea ei, dar accepta fntr-o mai mare masura diverse reli-gii. Cultul este, de obicei, ostilfata de societatea fnconjuratoare$i ofera un mod de viata absolut membrilor sai.Cea mai mare religie, cre$tinismul, practic are aproape unmiliaId de oameni. Caracteristica sa principala este credintain divinitatea lui Iisus Christos. Cre§tinismul s-a scindat indteva biserici diferite: romano-catolicismul, biserica ortodoxa$iprotestantismul. Islamul, cu 500 de milioane de adepti, esteurmatoarea religie ca marime. intemeiat de Mahomed, el sebazeaza pe sfin~ul Coran, cuvfntul lui Allah a$a cum a fostscris de profetul sau Mahomed. Hinduismul (aproximativ egalcu islamul ca marime) $i budismul (aproximativ jumatate camarime) sfntfoarte asemanatoare prin aceea ca $i ele cred caindivizii ar trebui sa duca 0 viata corecta §i devoiata care sa~erve~sca umanitatea. Cllfuci~n~smul, practi.cat.~n J?rin~i~~~TnChma, este, de asemenea, d/!dlcat compaSlUnll $1cantatufata de altii. Iudaismul, prima religifl monoteista, are aproxi-mativ 17milioane de membri. Ace~·tiaau practici caracteristicecare deseori i-au indepartat de membrii altoI grupuri religi-oase.De§i afilierea religioasa in societatea americana estefoarteobi§nuita, diverse forme de religiozitate sint mai putin rasp in-dite. Religia este legata de clasa sociala, evreii, episcopalienii,prezbiterienii §i congregationali§tii avind, in general, un statutsocial superior catolicilor, care, in mod asemanator, au unstatut superior bapti§tilor §i membrilor altoI secte. De aseme-nea, religia este legata de etnicitate $i rasa, iar aces tea creeazadeosebiri in cadrul comunitatilor religioase.Deseori, atitudinile polWce difera dupa religie. in mod obi§-nuit, protestantii sustin Partidul Republican, fn timp ce catolicii§i evreii sint fnclinati sa sustina Partidul Democrat. Deseori,politica §i religia se impletesc, cum estefolosirea lui Dumnezeu305
  • 154. In stmboluri/e americane importante, ca In Angajamentul deLoialitate. Problemele sociale, cum este avortul, deseori sintlegate de reUgie In moduri care Ie fac greu de rezolvat. infinal, defji activitatea reUgioasa scade, Ingeneral, exista oare-cum 0 renafjtere fundamentaUsta. Aceasta se datoreaza, Inparte, folosirii televiziunii prin cablu, care permite servicii/orreligioase sa ajunga la un public mai larg dedt In trecut.Aceasta reacfie fundamentaUsta la diverse mifjcari radicaledin anii 60 fji 70 a avut 0 influenta substantiala In societateaamericana la Inceputul fji mijlocul ani/or 80, defji efectelesale par sa se fi diminuat In ultimii ani.30616POLITICA $ISTATULPolitica se ocupa de putere, care vaji examinata In acest capi-tol, Impreuna cu diverse baze ale autorita{ii. Vorfi explorateidei/e teoriei functionaliste !ji ale teoriei conflictului, precum !jidiferite forme de guvernamfnt. Vorfi discutate unele aspecte alesistemului politic american !jivorfi analizate diverse teorii despreputere In Statele Unite. Un studiu al exercitiului puterii polWceprin razboi, terorism !ji revolu{ie va In,cheia acest capitol.PUTEREA ~tAUTORITATEA. 4" .. "Po1itica se preocupa de put~re. Ea este institutia sociala raspun-zatoare de modu1in care este dobindim, r~zam ~ifo1osita puterea.PutereaToate discutii1e despre putere lncep cu definitia 1uiWeber (1978;original, 1921). Puterea, a zis e1,este capacitatea de a atinge scopuri,In ciuda opozitiei a1tora. Puterea poate proveni din mai multe surse.Ea poate proveni din simp1a f0l1a fizica sau din fo1osirea resurse10reconomice. Asemenea ca1itati persona1e, care slnt utile ~ieficiente,pot conferi putere. Unii socio1ogi fac deosebirea lntre puterea 1egi-tima ~ine1egitima.Puterea legitimaFo1osirea puterii de catr~ cei socotiti ca aVlnd dreptu11a ea esteconsideratiiputere legitima. Intr-o democratie, se considera di func-307
  • 155. tionarii ale~i au putere legitima; Intr-o monarhie, puterea 0 exercitaregele sau regina. Intr-o ~coala, profesorul are puterea cuvenita ~ilegitima de a programa un examen. De~i orice actiune speciala,bazata pe putere legitima, poate fi privita cu antipatie, dreptul de afolosi 0 astfel de putere nu este, fundamental, pusa sub semnulindoielii.Puterea politica, a~adar, este considerata cuvenita atlt de ceicare 0 exercita, cit ~ide cei asupra carora este exercitata. Aceastaforma de putere este, deseori, numitaautoritate, care este discutatamaljos.Putere nelegitimaPuterea care se bazeaza pe constringere, care consta in folosireafortei sau amenintarea cu forta, pentru a obliga la consimtaminteste considerataputere nelegitima. Celor care exercita putcrea nc-legitima nu Ii se acorda dreptul de a folosi forta de catre cei impotrivacarora ace~tia 0 folosesc. Exemple de putere nelegitima au loc cind,de pilda, patronii foloscsc amenintarea cu concedierea pentru aobtine favoruri sexuale ~idnd hotii forteaza victimele sa renuntela obiectelc lor de valoare.Bazele autoritatii,Inca 0 data, Weber (1978; original, 1921) ofera analiza cheie abazelor puterii legitime sau a autoritatii. El considera di autoritateaderiva din trei surse posibile.Autoritatea traditionala,Probabil, cea mai veche baza a justificarii puterii este traditia.Autoritatea traditionalii se bazcaza pe datina sau pc traditii cultura-Ie instituitc de mult timp. Monarhii domnesc, mo~tenind acest dreptprin familiile lor, pe baza unor practici stravechi ~irespectate. Chiardaca un anumit rege este considerat crud ~i nepotrivit pentru adO~Illlli~i este fortat sa abdice, sistemul este, de obicei, mentinutdatorita traditiei.308)Industrializarea a manifestat tendinta de a submina autoritateatraditionala. Schimbarea sociala a fost atit de rapida ~i vasta, cavechile dii pareau mai putin potrivite.,",A~toritatea rational-Iegalao alta sursa a autoritatii, una mai compatibila cu birocratizareacare s-a dezvoltat 0 data cu cre~terea industrializarii (vezi Cap. 4 ~i5), este un sistem de legi ~ireguli care investe~te, cu putere legitima,o anum ita pozitie.Autoritatea rational-legala, a~adar, este putereajustificata printr-un sistem de reguli ~iregulamente acceptat de so-cietate. Deseori numita autoritate birocratica, ea este legaHi de 0anumita pozitie mai degraba decit de 0 persoana. Pre~edintele Sta-telor Unite, Ronald Reagan, a exercitat 0 autoritate considerabiIa;de pilda, el a putut angaja ~i a angajat fortele militare americaneintr-un conflict armat, a convoeat Congresul in sesiune ~i~i-aasigu-rat spatiu de emisie la televiziunea nationala. Dupa cc a parasitfunctia, nu a mai avut dreptullegal de a face nimic din acestea.Un motiv important pentru stabilirea autoritatii rational-legalela pozitii mai degraba decit Ja oameni este asigurarca ca cei careocupa acele pozitii l"i exercilfautoritatea doar in cursul obligatiilor, f~" ,~ , lor oficiale. Chiar ca pre~edinte, Ronald Reagan nu putea pretindeproduse gratuite de la magazine, nictnuputea, in mod legal, sarefuze prezentarea unei declaratii federale a impozitului pe venit,deoareee aceste actiuni nu au nimic de-a face eu indatoririle pre~e-dintelui Statelor Unite. La nivelul colegiului, de~i facultatea poate,in mod legal, pretinde ca studentii sa-~i demonstreze cuno~tintelede la curs intr-o oarecare forma de examinare, profesorii nu potcere studentilor sa Ie spe1e ma~inile sau sa aiba grija de copiii lor.Testele sint 0 parte a proiectului educational, serviciul personal nueste.Autoritatea charismaticaCele doua forme de autoritate discutate mai sus sint impersonale;ele se bazeaza pe traditie ~i pe pozitie. Autoritatea charismatica,pe de alta parte, deriva din caIitatile personale extraordinare aleconducatorului care inspira angaj~ment ~i insufla ascultare. In tot309iI ---~------_.;
  • 156. cursul istoriei au existat numero~i conduciitori charismatici, de~inu toti au fost considerati forte pozitive. Moise, Esus Christos,Ioana d Arc, Gandhi, Hitler, Martin Luther King, junior ~iMalcolmX sint exemple evidente de conducatori charismatici ale caroratribute personale unice Ie-au adus adepti devotati ~iangajati.Cele mai multe soeietati considera conducatorii charismaticipericulo~i, deoarece, deseori, ei se simt mai putin constrin~i de nor-mele culturale ~isociale. Astfel, ei pot submina bazele social derivateale autoritatii: traditia ~ipozitia.Fara traditia sau pozitia care sa sustina autoritatea, pierdereaunui conducator charismatic ameninta existenta grupului. Webersustine ca supravietuirea continua a unei mi~cari charismatice depin-de de rutinizarea charismei, transformareaautoritatii charismaticefie in forma traditionala sau birocratica, fie intr-o combinatie ace10rdoua. De pilda, mi~carea inspirata de charisma lui Esus Chris-tos a supravietuit atit de mult timp pentru ca autoritatea ei a devenittraditional a ~i birocratica.STATULStatul este principala autoritate politic a organizata in societate.StatuI modem a aparut In Europa in timpul secolului al XVI-lea.Functionali~tii ~iteoreticienii conflictului vad statuI cu totul diferit.operspectiva functionalistaFilozoful englez Thomas Hobbes considera viata haotica ~ilipsita de ordine, zicind ca este "solitara, saraca, aspra ~i scurta".Functionali~tii insista ca ordinea sociala este esentiaIa pentrusocietate ~i ca statuI este necesar pentru a 0 asigura. Ei cred castatele prospera pentru ca ele indeplinesc urmatoarele patru functiiesentiale care ajuta la crearea ~imentinerea ordinii sociale.Aplicarea normelorNormele constituie 0 parte importanta a liantului social caretine societatea laolalta. In societatile traditionale mici, ele erau sus-310tinute ~iaplicate de comunitate. Pe masura ce societatile au devenitmai mari ~imai complexe ~iau inceput sa sufere schimbari socialerapide, controlul social informal era suficient. Cele mai multe socie-talip1~deme au dezvoltat legi formale, codificate, care aveau nevoiesa fie puse in aplicare. Constituirea sistemului de legi ~ia structuriiorganizatorice care sa-l aplice a devenit responsabilitatea statului- autoritatea politic a suprema.Rezolvarea conflictelorDin cind in cind, apar conflicte cu privire la repartizarea resur-selor societatii. StatuI are responsabilitatea de a rezolva orice con-flicte de acest gen. El trebuie sa actioneze ca un mediator impartialsau arbitru intre partile in conflict ~i sa stabileasca mecanismeleadecvate pentru rezolvarea acestor dispute. EI va avea succes inmasura in care este considerat corect ~inepartinitor.Planificarea ~i coordonareaSocietatile modeme sint complexe. Ele necesita 0 planificare ~icoordonare sistematice ale repartizarii resurselor societatii. Traficulaerian, protectia mediului iI,f6njurator ~iconstruirea ~oselelor sintciteva dintre sarcinile care nu"pot flrezolvate eu u~urinta de autori-tatile locale. Ele necesita un oarecare..gtad de planificare ~i coor-donare la nivel national; adica, functia statuluiCoordonarea relatiilor cu alte societati, ,Daca indivizii ~idiversele autoritati locale ar putea incheia con-ventii ~i stabili relatii aparente cu alte natiuni, s-ar ajunge la unhaos. Politica extema, economia intemationala ~istrategia aparariiar fi complexe, confuze ~i,posibil, contradictorii. Aliantele ~ieon-ventiile intre natiuni sint posibile doar fiindca fiecare este repre-zentata de 0 singura autoritate politica ce poate vorbi pentru ea.operspectiva a conflictuluiNu in mod surprinzator, teoreticienii conflictului au 0 conceptiecu totul diferita despre stat. Ei tind sa se concentreze asupra conflic-311
  • 157. tului ~ia coercitiei in stat mai degraba dedt asupra functiilor salesociale.Conflictul de clasa ~i statuiin conceptia teoreticienilor conflictului, statuI nu este un arbitruneutru al conflictului referitor la repartizarea resurselor societatii.Urmarind exemplullui Jean Jacques Rousseau, filozoful francezdin secolul al XVIII-lea, ei sustin ca statuI serve~te interesele "claseidominante" - ale celor care detin puterea economica - ~i di el 0protejeaza ~ichiar ii extinde puterea economica ~ipt1vilegiile sociale,pe seama celor deja tara putere.Pentru Marx, statuI era, pur ~i simplu, arma politidi a celorcare detin mijloacele de productie (vezi Cap. 1Ji 9). La inceput,societatile au luat forma comunismului primitiv. In aceste societiiti,nu exista proprietate privata ~i,astfe1,nu existau conflicte de clasa.Comunismul primitiv a fost urmat de sclavagism, care a dus ladezvoltarea a doua clase, una stapinind ~i exploatind pc cealalta.Dupa sclavagism a urmatfeudalismul, incare mo~ierii aristocratiii exploatau pe tarani. Acesta a fost urmat de capitalism, in carecei care detin mijloacele de productie ii stapinesc pc cei care nu Iedetin; statuI care a rezultat din capitalism serve~te interesele capita-li~tilor. Aceasta situatie se va schimba, sustinea Marx, numai dndsocietatea va evolua in continuare. Ultimele doua etape ale dezvol-tarii societatii, credea el, vor fisocialismul, in care proletariatuI seva razvrati ~iii va rasturna pc capitali~ti de la putere, ~icomunismul,dnd intreaga proprietate va fi stapinita, in comun, de fiecare mem-bru al societatii, ~inu va mai exista exploatare. In aceste conditii,statuI "se va ofili".Coercitia statului•Apararea intereselor clasei dominante a necesitat, din dnd indnd, folosirea puterii coercitive de ditre stat. Teoreticienii conflic-tului se refera la primele legi care impiedicau dezvoltarea sindicate-lor ce aparau drepturile muncitorilor ~ila folosirea trupelor federalepentru spargerea grevelor ~ila folosirea tribunalelor pentru a ordonaintoarcerea muncitorilor la lucru. Clasa dominanta i~i folose~teputerea coercitiva ~ipe plan international, ca sa obtina piete pentru312marfurile sale ~i mina de lucru ieftina pentru nevoile industriale.Pe scurt, sustin teoreticienii conflictului, puterea coercitiva masivaa statului a fost folosita atit pe plan intern, dt ~iinternational pentruseh;ir~a intereselor elitei. Ea nu a fost reprezentanta bllnda, neutra~inepartinitoare a fiecarui membru al societatii pc care 0 descriufunctionali~tii.Marxi$tii instrumentali $;structuraliA existat un dezacord considerabilin privinta teoreticienilorconflictului. StatuI, sustin unii, are mai multe functii dedt aceeade a apara elita economica, chiar daca ar putea fi acuzat di faceacest lucru. Teoreticienii conflictului difera chiar intre ei. Parereacritica asupra statului, descrisa mai sus, se potrive~te cumarxi~tiiinstrumentali. Pe de alta parte, marxi~tii structurali sustin ca diver-sele aspecte ale aparatului de stat (e.g., anumite departamente guver-namentale) au istorii independente care nu sint totdeauna legate deinteresele clasei dominante sau chiar de lupta de clasa. De~i statuIasigura, in mod cert, un climat favorabil pentru capitalism (sistemuleconomic al Statelor Unite; jezi Cap. 17) el trebuie, de asemenea,sa promoveze ordinea sociali!i ~i ~ mentina un oarecare grad dearmonie interna. De asemenea, clasa caeitalista nu este monolitica;exista deosebiri intre membrii sai, iar actiunile intreprinse pentru aajuta un grup pot fi daunatoarecelorlalte grupuri.Forme de guvernamintDe~i fiecare societate are 0 structura politic a, unguvern, formasa variaza. 0 modalitate de a analiza diferitele tipuri de structuriguvernamentale este aceea de a lua in considerare relatia intre con-ducatori ~icei pe care ace~tia Ii conduc ~imodulin care este dobin-dita conducerea.MonarhiaUna dintre cele mai vechi forme de guvernamint este monarhia,in care puterea de a conduce este trecuta de la 0 generatie la alta in313
  • 158. cadrul unei singure familii, cu 0 participare minima sau tara nici 0participare din partea poporului condus. Primele monarhii au mani-festat tendinta de a deveni monarhii absolute, in care monarhiiconduceau efectiv, :taranici 0 limitare a puterii. Putinele monarhiicare exista astazi (e.g., in Marea Britanie ~iin tarile scandinave)sint monarhii constitutionale. In aceste tari, monarhul este capulsimbolic al statului, dar puterea politica reala revine guvemului acarui putere deriva dintr-o prcvedere oarecare a constitutiei.AutoritarismulIn autoritarism, poporul este exclus de la 0 participare serioasain viata politica, iar conducatorul (conducatorii) nu poate, in gene-ral, fi indepartat din functie prin mijloace legale. Dietatura, incare puterea este obtinuta ~iexercitata de un singur individ, este untip de autoritarism. Papa Doc (~i mai tirziu fiul sau, Baby Doc)Duvalier in Haiti, Juan Peron in Argentina ~iFerdinand Marcos inFilipine au fost dictatori in sensul cIasic al termenului. (SaddamHusein din Iraq este un exemplu contemporan). 0 junta este 0dictatura militara care rezulta din rasturnarea unui regim cu ajutorulfortelor militare care, dupa aceea, i~i pun propriullor conducatorla putere (e.g., pina recent, hunta militara condusa de generalulPinochet in Chile).TotalitarismulUn guvem autoritar care nu recunoa~te absolut nici 0 limita aautoritatii sale ~icauta sa intervina ~isa reglemeteze, practic, oriceaspect al vietii sociale este un exemplu de totalitarism. De~i autori-tarismul exista de mult timp, totalitarismul pare sa fie 0 inventie asecolului trecut. Doar recent au fost create mijloacele tehnologicecare permit unui guvem sa incerce sa reglementeze in mod rigid ~isistematic viata cetatenilor sai. Germania nazista ~iRusia stanilistasint, deseori, prezentate ca regimuri totalitare. Aspectele ~ocanteale totalitarismului nu sint nicaieri mai cIar descrise decit in romanul1984 allui George Orwell.314Democratia, ,Intr-o democratie, autoritatea statului se bazeaza fundamentalpepopor, care are dreptul sa fie implicat in procesul politic, in deci-ziilenationale, in alegerea ~iin indepartarea conducatorilor sai.Democratia reprezentatiwi, in care poporul alege, periodic, altepersoane care sa-l reprezinte in procesul de luare a deciziilor politice,este mai obi~nuita. Anumite conditiicreeaza climatul pentru dezvol-tarea ~imentinerea unei forme democrate de guvemamint.Democratia participativa, in care toti membrii populatiei sintdirect implicati in luarea deciziilor politice, este intilnita in societatilemici ~i este relativ rara in lumea modema.Studiile avansate de dezvoltarea economica deseori au carezultat 0 populatie urbana cuItivata ~isofisticata care spera sa aiM,~ichiar pretinde, un rol important in procesul politic. De asemenea,o economie avansata deseori are 0 clasa mijlocie mare care se con-sidera beneficiara a sistemului existent ~i,astfel, nu sustine 0 schim-bare politica drastica; de aceea, pentru a mentine 0 democratie,este nevoie de mai putina putere dedt pentru celelaIte forme deguvemamint descrise mai sus"Restrictiile impuse puterillje gUlji!rnamfnt sint incluse, in demo-cratii, sub forma limitelor institutional~; Cele mai muIte democratiiau 0 ramura executiva ~i una legislativa, prima pentru a pune inaplicare legile emise de a doua. De asemenea, multe au un sistemjuridic care indepline~te functia de control al celor doua ramun. Pelinga aceste limitari structurale exista restrictiile culturale sub formanormelor ~ivalorilor care stabilesc limite actiunilor guvemamentale.Absenta unor divergente majore fntr-o societate asigura uncadru cultural sprijinitor pentru functionarea unei democratii. Diver-gentele minore intre grupurile ~icategoriile sociale deseori servescla cIarificarea scopurilor ~i mijloacelor sociale acceptabile. Dardivergentele ascutite pot duce la un nivel de conflict care poate finerezolvabil intr-un context democratic. Problema avortului dinStatele Unite (vezi Cap. 13) are acest potential.Tolerantafata de disidenta rezonabila este esentiala pentru func-tionarea democratiei. Intr-o democratie, oamenii trebuie sa respectedreptul fiecaruia de a-~i sustine parerile diferite de ale lor. In par-315
  • 159. ticular, cei de la putere trebuie sa evite tendinta de a-~i vedeametodele ca fiind singurele potrivite ~ide a stigmatiza pe cei carenu sint de acord, ca fiind neloiali ~i distructivi pentru societate.Tocmai acest tip de dezbatere a avut loc in Statele Unite cu privirela justificarea razboiului din Vietnam. Astfel, democratia trebuiesa fie mereu in garda impotriva "tiraniei majoritatii".Accesul populaliei la informalii este necesar unei guvemaridemocratice. Daca poporul este, fundamental, raspunzator de deci-ziile politice, fie direct sau prin reprezentanti, el trebuie sa posedeinformatiile pe care sa-~ibazeze deciziile. Refuzarea informatiilornecesare sau fumizarea de informatii false sau in~elatoare submi-neaza procesul democratic. De~i functionarii guvemamentali deseoriincearca sa se asigure ca numai informatiile "potrivite" sint trans-mise publicului prin presa, accesulliber la informatii inca ramineo revendicare esentiala a democratiei.Cea mai raspfndita putere politica -adica, Cll cit este raspinditamai larg, a~a incit nu numai un singur grup sa 0 poatii controla, cuaUtmai mult poate prospera - este democratia. Controlul centralizateste 0 caracteristica a formelor de guvcmamint autoritare ~itota-litare, nu a democratiilor. Puterea poate fi repartizata intre diverseleramuri ale guvemului central ~i,de asemenea, intre guvemul cen-tral ~iguvemele regionale sau locale. In Statele Unite, au loc ambelefeluri de repartizare a puterii: ramurile executive, legislativa ~ijuri-dica ale conducerii impart intre ele autoritatea centrala, iar guvemulfederal i~i imparte autoritatea cu state Ie ~ilocalitatile. Un aspect alproblemelor recente din Uniunea Sovietica graviteaza injurul im-partirii puterii intre guvemul central de la Moscova ~i diverselerepublici constitutive.SISTEMUL POLITIC AMERICANStructura sistemului politic al State lor Unite se bazeaza pe sepa-rarea puterilor aUtin cadrul guvemului federal, cit ~iintre guvemulfederal ~istate, localitati, pe alegeri periodice, pesistemullegislativbicameral (doua corpuri legislative: un senat, care are un numar316egal de reprezentanti din partea fiecarui stat, ~i 0 camera a repre-zentantilor, in care numarul membrilor din fiecare stat se bazeazape,populatia statului), Constitutia ~i corpul de legi. Aceasta partea dlpitolului prezinta 0 examinare detaliaUi a mai multor elementemajore ale sistemului politic al Statelor Unite.Partidele politiceConstitutia Statelor Unite nu face nici 0 referire lapartide poli-tice (organizatii formate din oamcni care au 0 filozofic politica),totu~i problema partidelor politice a fost dezbatuta cu inflacararede cei care au scris Constitutia. Unii au sustinut ca partidele politicear putea asigura ca puterea sa nu ajunga concentrata, in permanenta,lntr-un grup, in timp ce altii s-au opus, sustinind ca partidcle vorgenera conflicte dezbinatoare care vor fi distructive pentru tara.Dupa cite se pare, nici 0 parte nu a convins-o pe cealalta ~iintreagaproblema a fost omisa din Constitutie.Functiile partidel~J.politiceIn Statele Unite, partidel~i1politite slnt considerate utile din maimulte motive.Pluralismul politic este favorizat de partidele politice. Diferitelepartide duc la diferite centre de putere, reducind probabilitatea caprea multa putere sa se concentreze in miinile partidului. In Rusiastalinista, era recunoscut doar partidul comunist ~iel detinea toataputerea politica. Schimbarea politica din Uniunea Sovietica ~irecen-ta prabu~ire a regimurilor est-europene au dus la infiintarea unornoi partide politice (e.g., in Cehoslovacia ~iPolonia).Implicarea politica crescuta a publicului rezuIta deseori dinactivitatile partidelor politice, deoarece prezentarea pozitiilor lorpolitice ii ajuta pe americani sa-~i clarifice interesele ~imodul incare sa ~i Ie urmareasca. De asemenea, partidele politice ajuta laimplicarea directa a oamenilor in procesul politic prin organizareade activitati cum este propaganda de inregistrare a alegatorilor ~itrimiterea punctelor de vedere ale cetatenilor direct la conducatoriipolitici.317
  • 160. Selec{ia candida{ilorpentru functiile politice se realizeaza prinpartidele politice, care aleg candidatii potriviti ~idefinesc platfor-mele (programe de idei politice ~isociale) pe baza carora vor ceresa fie ale~i.Formarea coali{iilorintre cei cu idei oarecum diferite se reali-zeaza prin partidele politice. Aceste coalitii servesc cre~terea puteriipolitice a celor care intra in ele. In Statele Unite, fiecare din celedoua partide principa1e are oameni cu interese diferite care, cutoate acestea, s-au unit pentru a-~i atinge scopurile comune.Men{inerea stabilita{ii sistemului politiceste, de asemenea, rea-lizat prin partidele politice. Fiecare partid i~i define~te pozitiile inproblemele majore, care 11deosebesc de alte partide. Aceste pozitiiramin deosebit de stabile, in ciuda schimbarilor oamenilor careformeaza partidul.Partidele politice din Statele UniteIn general, Statele Unite au un sistem politic bazat pe douapartide. De~i exista ~i dteva partide mici (e.g., Partidul Liberal,Partidul Conservator ~iPartidul Dreptului la Viata) ~ioameni carese definesc ca fiind "Independenti", cei mai multi americani seconsidera fie democrati, fie republic ani.De~i exista 0 diversitate considerabila de pareri in cadrul fieca-ruia din partidele importante, intre ele exista une1edeosebiri majore.In general, democratii tind sa fie mai liberali din punct de vederesocial ~ieconomic. Ei smt m favoarea unei mai mari interventii gu-vemamentale in rezolvarea problemelor sociale ~ieconomice. Eitind sa favorizeze cre~terea impozitelor, pentru sustinerea actiunilorguvemamentale. E mai probabil ca democratii sa sustina programede actiuni afirmative, un program national pentru asigurarea sana-tatii, alegerea individuala in hotaririle de avort ~isa se opuna pedep-sei cu moartea. In mod frecvent, democratii provin din clasa mijlocie~idin cea muncitoare.Pe de alta parte, republicanii tind sa fie mai conservatori. Eiprefera ca guvemul sa fie mai putin implicat in activitatea econo-mica, sa se increada mai mult in "fortele pietei" care, se presupune,reglementeaza mai bine acest domeniu de activitate. Ei tind sa se318opuna pozitiilor democratilor in privinta problemelor sociale mentio-nate mai sus. E mai probabil ca ei sa provina din clasa de sus ~idin.c1asamijlocie de sus.Grupurile de interes specialPartidele politice nu sint singurele organizatii politice din StateleUnite. Grupurile de interes special sint aliante sau organizatii deoameni eu interese similare care incearca sa influenteze procesulpolitic in numele acelor interese. Grupurile de interes special abundain Statele Unite. Sindicatele muncitore~ti, asociatiile profesionale,grupurile de afaceri ~i organizatiile religioase devin grupuri deinteres special dnd ineearca sa influenteze legislatia in propriullorinteres. Uneori, indivizii interesati se asoeiaza pentru a-~ipromovainteresele politice ~isociale (e.g., mi~carea pentru inghetarea expe-rientelor nucleare, prin SANE, ~imi~carea pentru mediul inconju-rator, printre altele, Clubul Sierra).Lobbismul .,Taetica maj ora a grupuril~de ifiteres este lobby-ul, incercareade a eonvinge autoritatile sa promovez&interesele grupurilor Lobbypoate lua forma fumizarii de informatii referitoare la un anumitsubiect sau forma folosirii resurselor economice sau a altor resurseale grupurilor de interes, pentru a influenta voturile legislatorilorsau deciziile celor din ramura executiva. In 1986, in Statele Uniteeniu 8 200 de lobby~ti (persoane care fac trafic de influenta pentruvotarea unei legi, dind tircoale parlamentarilor); de asemenea, secrede ca mai sint aproximativ 20 000 de asemenea persoane carenu sint inregistrate formal (Thomas, 1986).Comitetele pentru actiune politicaCea mai obi~nuita forma a grupului de interes special astazieste comitetul pentru ac{iune politica (CAP), care stringe ~idistri-buie fonduri pentru a-~i promova obiectivele. Aceste comitete i~ifolosesc fondurile pentru a incerca sa aleaga legislatori care Ie vor319
  • 161. sustine interesele ~ipentru a-i invinge pe adversari. In 1986, acestecomitete au contribuit cu aproximativ 127 de milioane de dolaripentru candidatii politici, iar candidatii pentru Camera Reprezen-tantilor au primit, de la CAP-uri, aproximativ 0 treime din fondurilepentru campanie.A existat 0 dezbatere considerabila in legatura cu aceste comitete.Unii sustin ca comitetele pentru actiune politic a deseori opereazain secret ~i cumpara favoritism legislativ care, practic, nu promo-veaza binele societatii. Altii arata di aceste comitete difuzeaza pu-tere, ca deseori furnizeaza informatii care pot sa nu fie accesibilelegislatorilor ~i colaboratorilor lor, ~i sporesc influenta politica acetatenilor altfel neputincio~i. Nu a fost u~or de raspuns la intrebareadaca comitetele pentru actiune politic a constituie un element fo]o-sitor sau distructiv in procesul politic, de~i se fac eforturi continuepentru a li se limita puterea de a stringe ~icheltui fonduri.Socia/izarea politicaOamenii invata despre sistemul politic ~ii~idezvolta atitudinilepolitice in cursul socializarii. In ~coli se invata normele ~ivalorileeulturii dominante, care deseori inc1ud natura ~iavantajele sistemu-lui politic al societatii. Orele de istorie ~ide educatie cetateneascadin ~coli ~ieursurile de ~tiintepolitice ~iistorie din colegii ~iuniver-sitati deseori prezinta 0 introdueere in struetura fundamentala asistemului politic al Statelor Unite.Totu~i, cind este yorba de atitudinile politice, familia are, taraindoiala, influenta cea mai puternica. Copiii se identifica eu partidulpolitic al parintilor inca din ~eoala elementara. Ei invatasa imparUi-~easea atitudinile politiee ale parintilor, precum ~iafilierile aeestora.Data fiind segregatia rezidentiala dupa c1asain societate americana,este probabil ca grupele de virsta sa sustina ideile politice pe carecopiii Ie adopta de la parintii lor. lar efectele mijloacelor mass-media sint, in general, intelese ~iinterpretate prin prisma atitudinilorpolitice deja existente. Analiza reactiei telespectatorilor la dezbatereatelevizata din 1960 dintre John F. Kennedy ~iRichard M. Nixon(Lang ~iLang, 1968) a aratat ca, in general, sustinatorii lui Nixon320credeau ca el a "ci~tigat" dezbaterea, in timp ce sustinatorii luiKennedy credeau ca a ci~tigat-o el; parerile unui numar mic deomp.eni au fost diferite..:t•.Teorii despre puterea po/itica insocietatea State/or UniteTeoretic, intr-o democratie, puterea politica este investiHi inpopor. Dar citiva savanti in domeniul vietii sociale au aratat caexista tendinta ca puterea sa fie concentrata in miinile citorva (e.g.,Michels, 1949; original, 1941). S-au dezvoltat doua explicatii con-curente ale repartizarii puterii politice in Statele Unite.Modelul elitei puteriiAcest punct de vedere, avansat in mate masura de teoreticieniiconflictului, sustine ca puterea politica in societatea americana esteconcentrata in ~iinile bogati10r. Intr-o carte influenta, Mills (1956)afirma ca politica Statelor Ul1ite este dominata de un mic grup deoameni influenti care detin Pfizitii importante in guvern, in afaceri~iin armata; ei constituie 0 elita apu~rii.De~i poate sa nu existeo intelegere secreta care sa efectueze w:1astfelde control, comple-xitatea societatii reclama 0 coordonare a acestor trei sectoare institu-tionale, care pune membrii acestor mici grupuri de conducatorilntr-un contact constant unul cu altul. Ace~tia nu numai ca au ace-lea~i interese, dar, deseori, au 0 origine sociala similara. De aseme-pea, cei din elita puterii tind sa ocupe posturi cheie in diverseleinstitutii importante. De pilda, Alexander Haig a fost general dearmata, apoi secretar de stat sub Ronald Reagan ~ia detinut pozitiisuperioare in citeva corporatii importante.Studiile empirice care au evaluat validitatea acestui model augasit, in general, dovezi sprijinitoare. In studiile efectuate atit lanivel national (Domhoff, 1967; 1983), cit ~ila nivelul comunitatilorlocale (Hunter, 1953; 1980), s-a constatat ca procesul politic estedominat de un grup mic de elite. De fapt, la parasirea postului depre~edinte, Dwight D. Eisenhower a avertizat tara asupracomple-xului militar-industrial, veriga intre eompaniile producatoare de321
  • 162. arme $i armata, ~i a influentei acestuia in deciziile de politica na-tionala. Pe de alta parte, chiar Domhoff (1984), un sustinator fer-ventaLacestui model, arata ca elita nu actioneaza totdeauna desine statatoare.Modelul pluralistModelul elitei puterii este disputat de multi savanti in domeniulsocial (e.g., Dahl, 1961). Ei sustin ca puterea politic a in StateleUnite nu este concentraHi intr-o elita, ci este larg dispersata intregrupuri mari de interese. Fiecare grup cauta mai degraba sa influen-teze decit sa domine procesul politic. In plus, exista 0 considerabiladiversitate de interese chiar printre cei puternici. 0 actiune guver-namentala care ar putea fi rentabila pentru 0 corporatie importantapoate fi daunatoare pentru alta: Astfel, marele numar de intereseconcurente ~idiversitatea lor servesc la controlarea lor reciproca ~iasigura protectia impotriva dominatiei unei elite a puterii.o cercetare empirica relevanta asigura oarecare sprijin pentruacest punct de vedere (Dahl, 1961; 1981). De asemenea, legislatiaantitrust demonstreaza ca elita economica, dadi exista, nu contro-leaza procesele politice. Urmarirea judiciara a unor furnizori aiMinisterului Apararii pentru frauda de asemenea sugereaza absentaunei elite atotputernice.In concluzie, ambele modele par oarecum simpliste, dar ofera 0modalitate utila de a examina folosirea puterii in societati. In modclar, nu exista nici 0 mica elita dominanta care controleaza tara.Totu~i, a crede ca toti indivizii ~iorganizatiile au influentii egala inprocesul politic ar fi 0 naivitate .RAzSOIUL CA POLITICARazboiulPurtarea unui razboi este expresia ultima a puterii politice astatului. S-a afirmat ca generalul prusac Karl von Klausewitz ar fispus ca "razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace". Raz-322boiul este, in mod clar, 0 practica politica straveche, datind celputin din vremurile biblice. Totu~i tehnologia la indemina statuluimQdern a schimbat, in mod dramatic, conceptii1e despre razboi ~ia dUfi}aformarea unor organisme internationale (e.g., OrganizatiaNatiunilor Unite), in incercarea de a evita razboiul. Armele de dis-trugere in masa, cum este bomba atomic a, au fost dezvoltate ~ifolosite, iar alte arme chiar mai distructive (cum este bomba termo-nucleadi) se gasesc acum in arsenalele unor tari. Mai mult, raspin-direa acestor arme a stirnit 0 ingrijorare serioasa ca razboiul poatedeveni 0 cale din ce in ce mai obi~nuita de rezolvare a disputelorinternationale.TerorismulRecent, lumea a fost martora unei intensificari a terorismului,folosirea violentei sau amenintarea eu ea, pentru atingerea scopurilorpolitice. De pilda, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, (OEP)a incercat sa-~i promoveze scopul politic de a distruge statuI Israelprin masacrarea atletilor israelieni la Olimpiada de la Munchen, in1972. In mod aseminator, ~ata Republicana Irlandeza (IRA) aasasinat un membru illParlmrientultiibritanic, pentru a-~ipromovaobiectivul sau politic de a-i convinge ~.britanici sa se retraga dinlrlanda de Nord.Terorismul a fost inlesnit de dezvoltarea pe scara mare a tuturortipurilor de arme ~ide repartizarea lor pe scara relativ larga. Bom-bele de plastic au ajuns foarte obi~nuite, la fel ca pistoalele deplastic care pot scapa detectarii dispozitivelor de securitate. Lan-.satoarele de rachete portative ~iarmele atomice mici ~i"murdare"(cu efecte radioactive masive asupra populatiilor) au sporit ingri-jorarea fata de terorism. Mass-media a ajutat, din neglijenta ~itarasa vrea, terorismul, oferindu-Ie terori$tilor expunere publica de caredeseori au nevoie pentru a-~i realiza scopurile politice.Terorismul de statCind statele folosesc terorismul pentru a-~i controla cetiiteniisau pentru a intimida alte state, ele practica terorismul de stat. Re-gimurile totalitare folosesc, in mod frecvent, teroarea pentru a-~i323
  • 163. mentine controlul interior (e.g., Germania nazista). Alte state (e.g.,Libia ~i Siria) 11folosesc pentru a-~i promova obiectivele politicein alte locuri. Terorismul de stat tinde sa devina 0 caracteristica re-lativ durabila a actiunilor unei tan. Daca nu este combatut cu succes,el se inradacineaza in stilul politic al tarii; acesta a fost argumentulpe care Statele Unite I-au folosit pentru a-~ijustifica bombardareaLibiei in 1987, dupa ce s-a stabilit ca tara a fost implicata intr-unatac terorist impotriva soldatilor americani din Germania.Revolutia,Revolulia politidi consta in rasturnarea sistemului politic exis-tent, in speranta instituirii unui sistem nou. Revolutia politica diferade incercarile de reforma politica, actiune prin care se incearcaschimbarea sistemului din interior, ~ide lovitura de stat, care urma-re~te sa inlocuiasca doar conduciitorul (conducatorii) unui sistempolitic. Au fost identificate dteva elemente comune la revolutii1epolitice.Sperante de revoltaIstoricul Crane Brinton (1965) noteaza ca, contrar supozitiilorobi~nuite, revolutiile nu se pro due in conditiijalnice. Dimpotriva,e mai probabil ca ele sa se produca atunci dnd conditiile sociale seimbunatatesc, dar nu suficient ca sa satisfaca cererea crescindapentru conditii ~imai bune.Inegalitatea §i conflictul socialRevolutiile se produc in societatile extrem de stratificate, in carecei ce se considera dezavantaj ati ~isufera nu vad nici 0 aha cale dea imbunatati conditiile din sistem.Un guvern existent insensibilTilly (1986) arata ca revolutiile sint mai probabile dnd segmentedin ce in ce mai puternice ale populatiei vad 1ipsa de sensibilitate astructurii politice fata de nevoile ~icererile lor. Upsa de sensibilitate324a regimului tarist din Rusia fata de cererile crescinde ale taranilora fost un factor major in revolutia rusa.~C0nducerea radicala de catre intelectualiIn revolutii lupta oamenii, deseori cei dezavantajati. Totu~i, eisint inspirati de simboluri ~iprincipii deseori definite ~iexplicatede 0 elita intelectuala. Lenin ~iCastro sint doar doua exemple aleacestui tip de conducator.Instituirea unei noi legitimitatiRasturnarea unui regim vechi nu asigura succesul revolutiei.Cind revolutia s-a terminat, revolutionarii trebuie sa prezinte 0justi-ficare pentru noul sistem ~i sa inceapa sa rezo1ve nedreptatile careau inspirat schimbarea. Daca ei nu reu~esc sa faca aceasta, pot fiexpu~i la 0 contrarevolulie, condusa de primii lideri sau de adeptiilor, sau de un alt grup. In Filipine, mai intii Ferdinand Marcos ~iapoi adeptii sai (indeosebi din armata) au amenintat cu rasturnareaguvernului instituit de Aquino practic dinmomentul debutului, 1986.In general, 0 revolutie n»,este in mod automat buna sau rea.Aceasta depinde de ce urme1za dul"a revolutie - ~ide ce parte estecine apreciaza. Multe natiuni, inclusi.y Statcle Unite, s-au nascut, ..din revolutii.Puterea, care poate sa nu fie totdeauna considerata legiti-ma, este capacitatea de a-Ii atinge scopurile, in ciuda rezisten-lei. Autoritatea este puterea legitimata fie pe baza If.nuiobiceifndelungat (" tradilionala "),printr-o pozilie fntr-o organizafie(" rafional-Iegala "), fie prin caracteristicile personale uniceale unui conducator (" charismatica "). Autoritatea charisma-tica trebuie safie rutinizata daca grupul vrea sa supravieluias-ca pierderii conducatorului.Dintr-o perspectivafuncfionalista, statul- autoritatea po-litica - este necesara pentru aplicarea normelor sociale, pentrureglementarea conflictelor sociale interne, pentru asigurareaplanificarii ~i coordonarii necesare unui stat modern ~ipentrucoordonarea relaliilor cu alte state. Astftl, statui este considerat325
  • 164. util $i necesar pentru societate. Teoreticienii conflictului auun alt punct de vedere. Ei considera statui un actor partinitorin conflictele sociale interne. El este sub controlul celor puter-nici din punct de vedere economic $i serve$te interesele aces-tora. Marx a incercat sa arate modul in care evolutia societafiiacfioneaza spre eliminarea proprietafii private, care dezbinasocial, $i care 0 data realizata nu va mai ji nevoie de aparatde stat. De asemenea, teoreticienii conflictului atrag atenfiaasupra tendinfei clasei dominante de a-$i promova$i aparainteresele prin puterea coercitiva de care dispune statui mo-dern - inc/usiv legtle, hotaririle judecatore$ti $iforfa jizica.Au fost descrise patru forme diferite de guvernamint. Mo-narhiile, care transfera puterea in cadrul unei familii de la 0generafie la alta,formeaza una dintre cele mai vechiforme.Autoritarismul,jie sub forma dictaturilor (Haiti),jie ajun-te/or (Chile), exclude majoritatea poporului df! la 0participarepolitica serioasa. Totalitarismul merge eu un pas mai departein acapararea puterii $i se baga in viafa zilnica a cetafenilor,reglementindu-le-o, cum este cazul Rusiei staliniste. Democra-fia se bazeaza pe puterea fundamentala a poporului. Ea esteinlesnita de dezvoltarea economica avansata, de limitarilestructurale ale puterii guvernamentale, de absenfa divergen-fe/or sociale majore, de toleranfa, susfinuta social, fafa deopiniile deosebite, de accesul poporului la informafiile rele-vante $i de dispersarea puterii polWce in societate.Sistemul politic american consta in doua partide polWcemajore, care ajuta la mentinerea stabilitafii polWce. Acestepartide argumenteaza pluralismul politic $i implicarea. E!esint insarcinate cu selecfia candidafilor politici $i, deseori,considera necesar saformeze coalifii pentru a-:jipromova inte-resele. Partidul Democrat tinde sajie mai liberal decft PartidulRepublican in problemele economice $i sociale :ji este maiprobabil ca el sa susfina implicarea guvernului in rezolvareaproblemelor economice :jisociale. Grupurile de interes social,indeosebi comitetele de acfiune politicaJac lobby, ca sa incercesa-$i realizeze agendele polWce. Socializarea politica incepeinfamilie $i este completata de $coala, de grupa de vwsta $i326de mass-media. Ajilierea $i atitudinile polWce similare tindsa se gaseasca in aceea$i familie." ... Exista doua teorii majore despre cine define puterea in so-Cii!tatea americana. Teoreticienii conflictului susfin ca existaun grup mic de oameni, 0 elita aputerii, care ia toate hotarwileimportante in societate. Unpunct de vedere spus, mode/ul plu-ralist, sugereaza ca puterea este mult mai difuza $i ca nume-roasele grupuri de interes special se controleaza unul pe altu!ca procesul politic sa nu fie dominat de unul singur. Ambelemodele ofera 0privire importanta, dar par fiala, asupra puteriipolWce.Razboiul este ultima expresie aputerii statului, iar tehnolo-gia moderna a schimbat in mod dramatic fafa razboiului. Te-rorismul. individual $i de stat, este 0 problema din ce in cemai mare in lumea moderna. Armele sojisticate, u:jurarea trans-portului $i mass-media aufacut ca activitatile teroriste sajiemai U$orde executat. Revolufiile rezulta din sperante de revolta,din inegalitafi infelese, din lipsa de sensibilitate a guvernuluifafa de nedreptafi $i din conducerea radicala a unei elite inte-lectuale. De asemenea, 4ktreqJtie sa instituie legitimitatea :jisa 0 menfina 0 data ce giivernul anterior este rasturnat...•.•~.327
  • 165. 17ECONOMIA$1 LUMEA MUNCIIA]n capitolel~ anterioare s-au facut, In mod frecvent, referiri laeconomie. In acestcapitol economia vafi examinata In detaliu.Vafi explorata natura economiei In evolutia societatilor $i vor ficomparate diverse sisteme economice. VOlfi discutate detaliilesistemului economic american, precum $i natura inuncii $i apro-fesiunilor In Statele Unite. Acestea VOlforma fondul unei scurtediscujii despre economia mondiala.ORDINEA ECONOMICAFiecare societate trebuie sa asigure existenta resurselor necesarepentru supravietuirea umana. Pentru a rezolva aceasta problema,fiecare societate are 0 economie, 0 structura sociala institutionalizampentru achizitionarea, producerea, distribuirea ~ivinzarea bunurilor~iserviciilor necesare (vezi Cap. 4). Structura economica a societatiis-a schimbat pe masura ce societatile au evoluat de la forma lorpreindustrial a pina in prezent.Ordinea preindustrialaInaintea revolutiei industriale, economiile depindeau fie de vina-toare ~i cules, fie de 0 oarecare forma de agricultura. Initial, pro-ductia era limitata la ceea ce oamenii aveau nevoie ca sa traiasea;nu existau surplusuri care sa fie distribuite. Inventia plugului ~ifolo-328.sirea puterii animale au sporit productivitatea in mod considerabil,ducind la un surplus de bunuri. Acestea, la rindullor, au dus lad~oltarea unei mai mari specializari ~ila a~ezari umane mai mari~i cuearacter permanent. Contactul intre aceste comunitati a dusla infiintarea comertului. Aceste evenimente au extins, in moddramat~c, sistemul economic primitiv.Industriile manufacturiereIn etapele mai tirzii ale societatilor agrare, activitatea economicaa luat, in mare masura, forma industrii/or manufacturiere. Bunurileerau produse in familie apoi vindute, in mod obi~nuit, in piete.Productia in cadrul familiei implica nu numai membrii familiei, ci~imuncitorii straini ~iucenicii (cei care invatau meseria) care locu-iau in gospodarie. Industrializarea a schimbat toate acestea.Revolutia industriala•Revolutia industriala a inceput in Anglia earn pe la mijloculsecolului alXVIII-lea. Inven1i6na~inilor,indeosebi a ma~inii eu abur,.!." ,~a sporit, in mod substantial, puterea energetica necesara productieieconomice. Aceasta noua sursa de ene{lgiea dus la inlocuirea indus-triei manufacturiere cu fabrica.De~i anterior cea mai mare parte a economiei fusese consacrataproducerii materiilor prime, pe care oamenii Ie puteau apoi trans-forma singuri in produse finite, fabricile au asigurat baza pentruproducerea bunUlilor finite pe 0 scara larga. Era clar ca, in fabrica,specializarea in materie de meserii avea sa fie mai eficienta decitsa pui 0 singura persoana sa realizeze un produs de la inceput pinala sfir~it. Specializarea a dus la 0 mai mare productivitate pe plangeneral, dar a redus nevoia ca muncitorii sa-~i dezvolte gama dedeprinderi necesare in vremurile anterioare. De asemenea, echipa-mentul ~i structura organizatorica a intreprinderii au permis pro-ductia in masa a bunurilor.Productivitatea crescuta care a rezultat din revolutia industrialiia schimbat fata sociemtii. De~i nivelul de trai a crescut, in general, aucrescut ~iinechimtile economice. Din nou, progresul tehnologic a mo-dificat, in mare masura, structura economica ~isociala a societatii.329
  • 166. 1,111II!Societatea postindustrialaDezvoltarea rapida a societatii a avut loc in secolul al XIX -lea~i, indeosebi, in al XX-lea. Tehnologia s-a dezvoltat intr-un ritmdin ce in cemaiintens.asigurind surse de energie ~imai mari pentruproductie ~irepartitie. In aceasta situatie, aparitia societatii post-industriale, in care activitatea economica principala este productiade informatii ~iservicii mai degraba decit de bunuri materiale (veziCap. 4), a transformat economia din nOli.Cind fabricile au inceput sa decada, a inceput sa scada ~iimpor-tanta marilor ora~e in care erau situate. Industria informatiilor ~icea a serviciilor au fost mai flexibile in privinta locurilor unde pu-teau fi plasate. Indeosebi in Statele Unite, multe dintre aceste in-dustrii s-au mutat in zone suburbane ~is-au deplasat din nord-estulurban in zona soarelui din sud ~i sud-vest.Sectoarele economiei moderneEconomiile modeme sint institutii complexe. In general, eleimplica trei sectoare diferite, fiecare fiind definit prin activitatea saprincipala. Nici un sector nu este, in mod inerent, mai importantdecit celalalt. Fiecare este necesar pentm economie, de~i fiecareeste mai important in diferite etape ale dezvoltarii societatii.Sectorul primarSectorul primar este partea economiei implicata in luarea sauproducerea resurselor din mediul natural. Pescuitul, mineritul ~iagricultura apaqin sectomlui primar. Economiile societatilor pre-industriale erau, in principal, de acest fel. Doar aproximativ 5%din foqa de munca actuala a Statelor Unite activeaza in cadmlacestui sector; totu~i, acest sector joaca un rol important in dezvol-tarea natiunilor, cum este cazul Indiei.SectorulsecundarSectorul secundar este partea economiei implicata in producereabunurilor din materiile prime generate de sectoml primar. Fabricile330care transforma lemnulin mobila, cele care construiesc automo-bile ~i cele care, prin rafinare, transforma titeiulin petrol pentmiQcalzire fac parte din acest sector. Economii1e societatilor indus-trial~>sint dominate de acest sector, care include cam 0 treime dinfoqa de munca americana.Sectorul tertiar,Sectoml teqiar este parte a economiei care asigura servicii maidegraba decit bunuri. Medicina ~i invatiimintul sint exemple aleacestor activitati. Sectoml teqiar se dezvolta peste tot in procesulindustrializarii ~idevine sectoml economic dominant in societateapostindustriala. In Statele Unite, aproximativ 60% din foqa demundi este cuprinsa in acest sector.Economia dublaEconomia poate fi privita intr-un alt fel: ca 0 economie dublain care exista un sector cen.tral ~i un sector privat, periferic. Inplus, exista un sector guve~inental.~f ,~, ~Sectorul centralSectorul central cuprinde organizatiile economice foarte mari;ele au multi salariati, muite bunuri, ramuri care sint dispersate pescara larga ~iprofituri foarte mati. Ele folosesc tehnologie avansata~idomina pietele. MariIe companii de automobile, IBM ~iKelloggsint exemple de firme din sectoml central. Sindicalismul este, uneori,bine dezvoltat, salariile sint mari, iar concurenta este oarecum limi-tata. Muncitorii din acest sector sint, deseori, numiti piata forfeide mund] primare.Sectorul perifericSectoml periferic include firme relativ mici, de obicei plasateintr-o regiune geografica. Acestea au capital mai mic, sint expuseunei concurente substantiale ~isint, in general, mai putin produc-tive decit firmele din sectoml primar. In acest sector se gasesc fir-.. 331
  • 167. mele care asigudi asistenta tehnica, industria textila ~i miciiproducatori. Organizatia sindicala din acest sector tinde sa fie slaba;firmele tind sa foloseasca muIte femei, muncitori relativ tineri saubatrini ~imembri ai grupurilor minoritare.Sectorul de statSectorul de stat se refera la producatorii de bunuri ~i servicii,cum slnt agenJiile guvemamentale ~i companiile care au contractcu guvemul. In acest sector productivitatea este, in general, maimica dedt in celelalte doua. Sindicatele nu slnt, In general, putemicein acest sector, iar salariile moderate sint acceptate pe seama uneisigurante mai indelungate ~ia unor planuri de pensionare adecvate.Incetinirile recente din economie au dus la 0 reducere a fortei demunca in acest sector.SISTEME ECONOMICE COMPARATIVEIn lumea contemporana exista doua forme economice majore:economia de piata ~i economia centralizata. Intr-o economie depia/a statuI nu intervine in activitatile economice ale societatii, cre-zind ca "piata", baza fortelor economice, constituie cea mai naturala~i mai propice influent a asupra activitatii economice ~i ca ea artrebui lasata propriilor sale mecanisme. In economiile centra/i-zate statuljoaca cel mai important rol in activitatile economice alesocietatii. Acestea sint tipuri ideale - modele abstracte sau "pure"de concepte cu care pot fi comparate exemple din lumea reala.Societatile contemporane prezinta caracteristici ale ambelor forme,de~i una poate predomina. Vom explora fiecare forma separat ~iapoi yom discuta un caz de organizare mixta.oeconomie de piata: capitalismulCapitalismul este un sistem economic in care resursele naturale,precum ~i mijloacele de productie ~i repartitia sint in proprietateprivata. Adam Smith (1937; original, 1776) a oferit cadrul teoretic332al acestui sistem economic; lucrarea sa sugereaza citeva trasa.turidefinitorii ale capitalismului." .Oelinerea privata a proprietatiiDe~i fiecare societate permite indivizilor sau organizatiilor sadetina 0 oarecare proprietate privata, intinderea unei astfel de pro-prietati particulare este considerabil mai mare intr-un sistem capi-talist. In capitalismul pur, toata proprietatea care genereaza saupoate genera bogatie este sub controlul indivizilor ~ial organizatiilor,nu a statului. Aceasta conceptie a detinerii de proprietate oferajustificarea definirii furtului nu numai ca un act urit din punct devedere moral, ci ~iunul criminal (vezi Cap. 8).Maximizarea profituluiUrmarirea profitului maxim este putemic incurajata intr-o so-cietate capitalista.oasemenea actiune este considerata profitabila atlt pentro indi-vizi, dt ~ipentro societate. Pent~ indivizi, cre~terea profitului per-mite acumularea de bogatie, ~e pOiiJ,te:fifolosita pentro placerileindividuale, pentru investitii, pentru ext41derea afacerilor sau pentruoricare combinatie a acestora. Pentro sod~tate, acumularea de capi-tal aduce beneficii pentro intreaga comunitate, prin asigurarea resur-selor necesare pentro extinderea ~i1mbunaHitirea afacerilor.incurajarea concurenteiIn capitalism, concurenta nelimitata intre intreprinderile econo-mice trebuie sa.duca la eficienta in economie, prin autoreglare decatre f0rtele pietei. Guvemul poate doar sa tulbure aceste forte "na-turale" daca intervine.Consumatorii slnt lntr-0 pozitie mai buna dedt statuI in a decidece ar trebui sa produca ~i la ce pret. Daca un produs este inferiorsau pretul acestuia este prea mare, consumatorii 11vor evita cittimp exista 0 alternativa concurentiaIa. In aceasta situatie, primulproducator fie va ie~i din afaceri, fie va face modifidirile necesareale produsului sau ale pretului, ca sa atraga cumparatori de la con-333
  • 168. curenta. In acest fel, sustinea Adam Smith, activitatea economicaeste dirijata In mod adecvat de "mlna invizibila" atot~tiutoare.Astfel, capitali~tii considera efturmarirea neingradita a ci~tiguluipersonal estc In interesul atlt al consumatorilor, cit ~ial producato-rilor. Pina la urma, societatea beneficiaza datorita abilita!ilor pecare concurenta Ie introduce In economic.Economiile centralizate:socialismul $i comunismulIn economiile centralizate statuI joaca un rol major in luareadeciziilor economice. Exista doua forme majore de astfel de econo-mii: socialismul ~icomunismul.SocialismulIn socialism, resursele naturale, mijloacele de productie ~imij-loacele de repartitie sint dctinute colectiv, iar economia este regle-mentata central de catre stat. Accentul este pus mai degrabii pcurmiirirea seopurilor colective decit pc a celor individuale. 0 datacu instaurarea proprietatii colective, motivul profitului este absent.Astfel, trasaturile definitorii ale acestei forme economice sintrever-suI celor ale capitalismului. Socialismul neaga valabilitatea afirma-tiei lui Adam Smith ca atunci dnd oamenii i~i urmaresc propriilelor interese, inguste ~iindividualiste, in mod automat acestea aducbeneficii intregii societati. Socialismul insisHi ca trebuie sa fie 0mina caliiuzitoare pentru economic, una care sa vegheze la binelecolectiv. Din acest punet de vedere, consumatorilor deseori Ie lipsescinformatiile necesare pentru a lua decizii economice care sa asigureeficienta economica. Capitali~tii manipuleaza cererea prin rec1amafalsa; ei cautii sa mareasca profitul, nu sa satisfaca nevoile sociale.De~i deseori (pina recent) considerate state comuniste (vezi maijos), Uniunea Sovietica ~ifostele tari satelite din Europa rasariteana,impreuna cu China, au fost principalele exemple ale societatii socia-liste. Dar exista citeva societati in lume - in Asia, Africa, Europa~iAmerica Latina - care sint socialiste in forma.334ComunismulSocialismul nu era ultimul stadiu pe care Marx 11preconiza inevall;!lia socieHitii. EI a numit ultimul stadiu comunism, evolutiasocialismului - cu orientarea ~i structura sa colectivista - intr-osocietate a egalitatii sociale, politice ~ieconomice. Marx a consideratsocialismul doar 0 forma tranzitorie. In socialism, proprietatea pri-vata va fi abolita, iar inegalitatile bazate pe ea vor disparea. Astfel,statuI nu va mai fi necesar. Societatea va evolua, intr-un mod para-doxal, intr-un cerc complet de la inceputurile sale, la "comunismulprimitiv" (vezi Cap. 16), de~i la un nivel superior de progres social~itehnologic.Nici 0 societate nu a atins inca nivelul comunismului prevazutde Marx. De fapt, chiar Marx a fost neclar in privinta modului incare va functiona comunismul. Descrierea comunismului mcutade el a servit ca un tip ideal, definind un obiectiv spre care oameniiar trebui sa se straduiasca ~ipe care l-ar putea atinge.Economiile hibf;,ide:socialismul deitJoclatic",."Economiile hibride sint acelea care combina trasaturile contro-lului pietei cu reglementarea centralii a guvemului.Socialismul democraticUn exemplu de economic hibrida estesocialismu/ democratic,in care clemente ale pietei ~iale economiei controlate de la centrusint folosite pentru a reduce inegalitaple sociale. Un alt nume pentruaceasta forma de economie estestatu/ bunastarii socia/e. In acestesocietati, guvemul detine ~iconduce sectoarele cheie ale economiei(e.g., educatia, asistenta sociala, transportul ~i serviciile publice)~ireglementeaza alte parti importante ale sectorului privat. Impo-zitele sint mari, Indeosebi pentru cei bogati, eu scopul de a reduceacumularea individuala de bogatie, iar banii sint folositi pentru afinanta programe vaste de servicii sociale.335~~:.:",_..."_,_,.,:.~:.:..,:~:..-"_..:c=::,,,::.", ..L.".. ";"""""·iw··" ••••••• r"" ~~~=~_~"_ --------------------------------~--
  • 169. Suedia este un exemplu excelent de societate socialista demo-cratica ~i, intr-un grad mai mic, la fel sint Italia ~iFranta. Marga-ret Thatcher, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a fost hotaritasa trans forme tara din forma sa anterioara socialist democratica,sub guvernele laburiste; ea a vindut un numar de intreprinderi guver-namentale (e.g., compania aeriana) sectorului privat. In ciuda in-tenselor sale eforturi, Marea Britanie inca are 0 economie hibrida,indeosebi asistenta sociala.Comparatie intre capitalism $isocialismNu este posibila 0 simpla comparatie a acestor doua sisteme,deoarece economia este doar un element in structura institutionalaa unui sistem. Deseori, alte institutii afecteaza activitiitile economice.Totu~i, doua probleme sint considerate deosebit de importante decei care sustin 0 forma sau alta de economie: productivitatea ~iegalitatea veniturilor.ProductivitateaCapitalismul pretinde ca este un sistem economic mai eficient~imai productiv dedt socialismul. Aceasta superioritate este garan-tata prin faptul ca i se permite pietei sa reglementeze activitatileeconomice. Intre societatea capitalista ~icea socialista exista 0 va-riabilitate considerabila in privinta productivitatii. De pilda, printresocietatile predominant capitaliste, Statele Unite au eel mai mareProdus National Brut (PNB) per capita- un grad de productivitateacceptat. PNB pe locuitor este valoarea totala a tuturor bunurilorproduse ~ia serviciilor asigurate in societate, impartite la numiirulde oameni din societate (Administratia pentru Controlul Armarnen-tului ~i Dezarmare a Statelor Unite, 1986). Totu~i, Grecia, 0 altatara predominant capitalista, are doar aproximativ 23% PNB pelocuitor din cel al Statelor Unite. In mod similar, fosta Germaniede Est avea cel mai mare PNB pe locuitor dintre tarile predomi-nant socialiste, iar Jugoslavia avea aproximativ 21% din acest nivel.336In ciuda deosebirilor interne din cadrul fiecarui tip de societate,PNB-ul mediu pe locuitor al tarilor capitaliste depa~e~te cu multpe ~el al statelor socialiste. In 1986, PNB-ul pe locuitor al societa-tilofs.Q.€ialisteera cam doua treimi din cel al societiitilor capitaliste.Astfel, existii 0 dovada care justifica pretentiile capitaliste referitoarela 0 productivitate mai mare.Egalitatea veniturilorUnul dintre obiectivele socialismului este acela de a reduce in-egalitatea economica. In societatile capitaliste, pe de aha parte,piata determina venitul. Orice inegalitate este perceputa ca 0 con-secinta inevitabila a talentului ~ia priceperii individuale, ~ise con-sidera ca statuI nu ar trebui sa joace nici un rol in reglementareaacestui efect.omodalitate de a explora aceasta problema este luarea in consi-derare a diferentei intre veniturile medii ale oamenilor de la virful~i baza repartitiei veniturilor. Cu dt diferenta este mai mare, cuatlt mai mare este inegalitatea veniturilor. 0 examinare a unor doveziaccesibile demonstreaza ca inejalitatea veniturilor este carn de doua,trei ori mai mare in societatire:capi~liste decit in cele socialiste,inc1usivtarile socialiste democratice cum jtste Suedia (Wiles, 1977).De~i cea mai productiva societate capitalistii, Statele Unite prezintiicel mai mare grad de inegalitate a veniturilor.Pe scurt, este c1ar ca societatile capitaliste sint mai productiveeconomic dedt societatile socialiste. Totu~i, unul dintre obiectivelecheie ale socialismului este acela de a reduce inegalitatea veniturilorexistenta in societatile capitaliste. Acestea demonstreaza un gradconsiderabil de succes in atingerea acestui obiectiv.SISTEMUL ECONOMIC AMERICANEconomia Statelor Unite este predominant capitalista. Ea estedeosebit de productiva ~i genereaza unul dintre cele mai ridicateniveluri de trai din lume. De asemenea, ea prezinta un inalt nivel de337"::::r~=======-=----"""""""""""""""""""""~~"=-=~--~~~--,--------------~------------~-
  • 170. inegalitate a veniturilor. Ne intoarcem acum la dteva dintre trasatu-rile definitorii importante ale sistemului economic american.Capitalismul corporatistCapitalismul individual din societatea americana este umbritde capitalismul corporatist, in care mai multe zeci de foarte maricorporatii domina economia. Corporatiile sint organizatii formale(vezi Cap. 5) care au 0 existenta legala, putere ~iindatoriri separatede proprietarii sau managerii lor; ele dispun de 0 putere considera-bila in societate. Companiile petroliere majore, cum este Mobil, ~ifabricantii de automobile, cum este Ford, sint exemple de corporatiiuria~e care domina eonomia americana.Conglomeratele, corporatii mamut formate dintr-un numar decorporatii de dimensiuni medii ~imari, constituie 0 alta influentamajora asupra economiei americane. RJR Nabisco, ale carui pachetde actiuni inc1udeau, la un moment dat, Delmonte Foods, DoctorPepper, Kentucky Fried Chicken ~i Bear Creek Mail Order Com-pany, este un astfel de conglomerat. Marimea §iorganizarea conglo-meratelor Ie confera 0 mare influentii asupra economiei americane.Controlul corporatistCorporatiile au ajuns predominante spre sfir~itul secolului alXIX-lea. A fost nevoie de un anumit mecanism care sa asigure su-mele uria~e de bani necesare pentru a construi tara la vremea aceea,iar corporatia a satisrncut aceasta nevoie. Corporatia permite oame-nilor sa i~i investeasca banii ~i sa obtina actiuni intr-o companie.Teoretic, aceasta ofera investitorilorun rol in determinarea politiciicompaniei, prin dreptullor de a alege un consiliu de directori saude a vota direct ill anumite probleme de orientare. Totu~i,in practica,actionarii individuali au, in general, control redus asupra unei corpo-ratii, de~i actionarii institutionali (e.g., fondurile pentru pensii alesindicatelor) deseori 11au.Controlul corporatiei este impartit intre actionari, consiliul direc-torilor ~imanageri, persoane angajate pentru a lua deciziile zilnice338necesare sa tina compania in functiune. Pentru majoritatea actio-narilor, responsabilitatea majora a administratiei, daca nu singura,este marimea profiturilor ~i,in consecintii, asigurarea unor dividendebUI1:~::laudarea de seama asupra investitiilor.Legaturile intre corporatiiMarile corporatii ~iconglomeratele domina economia StatelorUnite. Cele mai mari 100 detin aproape jumatate din toate resurselemanufacturiere din tara. Unele dintre ele au bugete mai mari dedtcele ale majoritiitii tarilor din lume. Multe dintre aceste mari corpo-raW sint legate una de alta informal prin circ;.uiteinterconectate lanivelul conducerii: retele sociale de indivizi care sint membri inconsiliile de conducere ale mai multor corporatii~ Aceasta reteaspore~te concentrarea puterii economice in Statele Unite (Mintz ~iSchwartz, 1985).. Preluarile corporatiilorIn anii recenti, a existat o!}ctivitate economica intensa, dar nupentru producerea bunurilor "pentr:wservicii, ci pentru marirea pro-fiturilor pe alte ciii. Gestiunea creato~edy a profita de legile careschimbii impozitele ~i,uneori, de a influenta legile impozitelor prinputerea economica este in cre~tere. La fel este ~ipreluarea contro-lului asupra altor corporatii, pentru a pune mina pe bunurile acestora~iapoi a Ie vinde altora cu profit sau a Ie dezmembra dupa ce retinpartile productive.Exista multe practici asociate cu preluarile. Una este numitagreenmail (po~ta verde), dnd un investitor ostil (individ sau cor-poratie) dobinde~te 0 mare parte din actiunile corporatiei ~iamenintiisa preia controlul da~a actiunile nu sint rascumparate la un pretmai ridicat dedt pretul de cumparare initial. 0 alta practica estepoison pill (pilula cu otrava), care este 0 situatie defensiva (dndexista datorii mari), ce face dintr-o corporatie 0 tintii neatdigatoarepentru 0 preluare. Alta este golden parachute (para~uta de aur), unacord pentru a plati functionarilor superiori un salariu substantial ineventualitatea unei preluari.339
  • 171. Toate aceste practici au servit la indepartarea resurselor econo-mice de eficienpl :;;icapacitate productiva. Aceste practici se concen-treaza asupra unor obiective pe termen scurt, pe seama investitiilor:;;ia planifidirii pe termen lung. S-a considerat ca aceasta strategiea contribuit la reducerea dominatiei economice a Statelor Unite inlume, indeosebi in comparatie cu Japonia.Corporatiile multinationaleUnul dintre efectele majore ale progreselor tehnologice in trans-porturi:;;i comunicatii in secolul XX a fost dezvoltareacorporatieimultinationale, care i:;;iare sediul intr-o tara, dar opereaza in altetari prin firme pe care Ie detine direct sau Iecontroleaza. Companiilepetroliere importante (e.g., Mobil), producatorii de automobile (e.g.,Ford) :;;icompaniile de telecomunicatii (e.g., IBM) sint exemple decorporatii multinationale cu baza in America.Corporatiile multinationale exercita influenta economiea :;;ipoli-tica enorma. General Motors, de piIda, este activ in aproape patru-zeci de tari :;;ivinde produse in valoare de peste 80 de miliarde dedolari in fiecare an. In mod clar, aceasta suma face din GeneralMotors 0 parte importanta a economiei in multe dintre aceste tari.Multe dintre cele mai mari corporatii multinationale i:;;iau sediilein Statele Unite. Importanta economica a Statelor Unite :;;isimplamarime a resurselor economiee proprii dau companiilor multinatio-nale cu sediul aici 0 enorma influenta in afacerilc economice mon-diale. Puterea economiea a corporatiilor multinationale poate sanu lucreze totdeauna in avantajul tarilor gazda. Multe dintre acestecorporatii au fost aeuzate ca incearca sa submineze guveme (e.g.,in Iran in 1953) :;;isa mituiasca functionari publici (e.g., in Japoniain anii optzeci). Pe de alta parte, ele deseori asigura resurse utile :;;itehnologie pentru dezvoltarea tarilor care, altfel, nu ar fi accesibile.Firmele miciIn Statele Unite nu se gasesc doar conglomerate :;;icorporatiiml}ltjnationale. De fapt, aproape jumatate din foqa de munca estefolosita in firme mici de 100 de angajati sau mai putini. Aici intra340firmele de avocati, restaurantele, bacaniile, spalatoriile :;;imagazinelevideo. Din ce in ce mai mult, aceste firme sint detinute :;;icondused~membri ai minoritatilor etnice, indeosebi de imigranti recenti.Infiecare an, in Statele Unite, se deschid sute de mii de firmemici. Multora Ie lipse:;;tecapitalul necesar ca sa se extinda sau satreaca cu bine prin situatii economice grele. Ca 0 consecinta, celemai multe dau faliment - mai mult de jumatate, in doi ani de ladeschidere, iar cele mai multe, 90%, in zece ani (Aldrich :;;iAuster,1986). Totu:;;i, apar mereu unele noi. Firmele mici joaca un rolimportant in economia americana, servind direct consumatorul :;;igenerind mai multe slujbe noi in economie decit marile corporatii.Guvernul $;afacerileGuvemul joaca un rol important in economie in multe feluri. EIasigura bani :;;istructuri pentru a incuraja activitatea eeonomica.EI reglementeaza, intr-o oarecare masura, initiativa in afaceri, pro-tejind firmele impotriva concurentei neloiale, pe consumatori impo-triv~ produselor nesigure :;;i,e~ciente, iar pe salariati impotriv~pencolelor de la locul de m1lhca.~ondul monetar al guvemulm(cantitatea de bani pusa in circulatie) :;;i.ppliticilefiscale (impozitul)influenteaza activitatea economic a in mod direct. De asemenea,guvemul face contracte cu firme pentru bunuri (e.g., arme pentruarmatii) :;;iservicii; de fapt, guvemul este cel mai mare eonsumatorde bunuri :;;iservicii din tara.In Cap. 16 a fost discutata conceptia despre elita puterii ateoreticienilor conflictului. Din punctullor de vedere, guvemul estedoar un instrument al elitei economice; el apara interesele :;;iserve:;;tenevoile acestui grup. Totu:;;i,este improbabil ca societatea americanasa fie controlata de vreun grup mic. In Statele Unite, marile afacerisint facute de diverse companii care nu au nici 0 aprobare referitoarela 0 anumita politiea guvemamentala ee le-ar servi eel mai bine.Mai degraba, guvemul este, in general, sensibilIa diverse intereseeconomice, de:;;iinfluenta lor asupra politicii guvemamentale nueste egala; 0 mai mare putere economiea duce la 0 mai mare, de:;;inu necontrolata, putere politica.341
  • 172. MUNCA ~I PROFESIUNllEiN STATELE UNITESemnificatia muncii,Munca este activitatea centrala a multor indivizi. Ea nu Ie asiguradoar venitul necesar, ci, de asemenea, este importantii pentru con-ceptullor despre sine. De~i acest lucru a fost, traditional, adevaratpentru barbati, cre~terea substantiala a numarului femeilor in cadrulfortei de munca (vezi Cap. 12 ~i mai jos) a eliminat, in general,orice deosebire de gen, in aceasta privinta.Ocupatiile pe care oamenii Ie au sint indicatori importanti aic1asei lor sociale: astfel, ocupatiilc Ie influenteaza ~ansele vietii ~iexperientele de viata (vezi Cap. 9). De asemenea, ocupatiile lorjoaca un rol in modul in care altii ii definesc $i interactioneaza cuei. Oamenii au conceptii diferite despre fermieri ~i fizicieni ~iinteractioneaza diferit cu ei.Ocupatiile ofera celor mai multi oameni satisfactii importante.Gradul de satisfactie este, deseori, asociat cu caracteristicile ocupa-tiei. Ocupatiile care rec1ama 0 mai mare indeminare ~i cele carepermit 0 mai mare autonomie sint, deseori, considerate mai satisrn-,catoare. Oamenii care lucreaza in meserii obi~nuite, sub suprave-ghere severa, au mai putine satisfactii, profesionale, de~i relatiileinterpersonale cu colegii de munca Ie ofera 0 calc alternativa pentmsatisfactii profesionale. Marxi~tii sustin ca munca trebuie sa aibasens ~i semnificatie, sa fie 0 activitate creatoare ~i nu de rutina.Totu~i, in sondajul Gallup din 1985, 70% dintre subiectii anchetatiau dec1arat ca sint multumiti de ocupatiile lor ~i cam tot atitia auaratat ca ar continua sa lucreze chiar daca ar ci$tiga bani suficientica sa-~i asigure, financiar, viata. Astfel, munca este importantapentm cei mai multi americani.ProfesiunileUnele ocupatii sint mai importante decit altele (vezi Cap. 9).Un exemplu este profesiunea, 0 ocupatie cu prestigiu social mare342Ill,............, -.care necesita 0 educatie formala ~icuno~tinte vaste. Doctorii, avo-catii ~ipsihologii sint exemple de ocupatii profesionale. In general,o~enii cu profesiuni i~i controleaza situatia propriei munci; eisint;:{f1r,supravegheati de aproape. Ei trebuie sa fie mai interesatiin a asigura serviciul necesar decit in profitul personal sau interesulpersonal ingust.Intrucit 0 profesiune are 0 pozitie sociala superioara, ocupatiiledeseori incerdi sa se trans forme in profesiuni. Ele i~i redefinesctitlurile (e.g., din instalator in inginer sanitar), formeaza asociatiiprofesionale care certifica un anumit nivel de indeminare (e.g., comi-tetele medicale), adopta un cod de etica pentru definirea compor-tamentului profesional adecvat ~icauta sa limiteze, prin regulamentelegale, practicarea profesiunii la membrii asociatiei profesionale.Orientari in locul de muncaLa inceputul secolului XX, aproape 0 treime din americani erauimplicati in agricultura, ceva mai putin de 0 treime in pozitii degulere albe sau servicii, iar putin peste 0 treime in ocupatii pentrugulere albastre sau indu~triaI4tAce~ta situatie s-a schimbat drama-tic in nouazeci de ani. In prdent, aproximativ 3% din americanilucreaza in agricultura, un sfert sint 2"l<gtilerealbastre sau indus-triale, iar aproape trei sferturi, gulere albe ~i servicii.Au fost oferite doua explicatii pentru liimurirea acestei schimbaridramatice. Progresele tehnologice au sporit eficienta agriculturii ~ia industriei, necesitind substantial mai putini muncitori in acestedomenii. In plus, din ce in ce mai multe femei au intrat in forta demunca, completind ~iextinzind ocupatii in sectorul serviciilor, nuin eel al industriei sau agriculturii (vezi Cap. 12).Aceste tendinte au implicatii sociale semnificative. Ele conso-lideaza educatia ~iviata de familie. Pentru gulerele albe este nevoiede mai muM educatie. Nivelurile superioare de educatie asiguradeprinderi tehnice necesare pentm aceste pozitii ~i servesc ca unmecanism de protectie pentru atitudinile ~i obiceiurile sociale pecare acestea Ie necesita (vezi Cap. 14). Familia a trebuit sa se adap-teze la schimbarile care au rezultat din situatia in care ambii panntilucrau (vezi Cap. 13).343
  • 173. Piata fortei de munca••Distinctia gulere albe/ gulere albastre poate fi privim intr-un altfeI. Pietele bratelor de mundi pot fi definite dupa tipul ~ibeneficiileasigurate muncitorilor mai degraba decit dupa tipul de ocupatieimplicat.Pietele primare ale fortei de muncaPiala primara a forlei de munca se refera la ocupatiile careasigura beneficii considerabile celor care Ie practica. In stratul desus al acestei categorii se afla oamenii din profesiuni ~i din man-agement de nivel superior. Sub ei se afla piata primara a foqei demunca "subordonam" in care sint mai putine recompense exterioare(e.g., salarii mai mici, mai putina asigurare de sanatate) ~irecom-pense interioare (e.g., ocupatii supravegheate ~i mai repetitive).Aceasta piata a foqei de munca consta din muncitori de birou cali-ficati ~ide management de nivel inferior sau pozitii pentru gulerelealbastre.Pietele secundare ale fortei de munca, ,Piala secundara afortei de munca se refera la ocupatiile careasigura beneficii minimale salariatilor. Venitullor ~isiguranta ocu-patiei sint scazute. Acestea ofera posibilitati mici pentro avansare~ieste improbabil sa fie organizate in sindicate. Acest nivel includegulerele albastre eel mai putin calificate ~ipozitiile functionare~tide mvel inferior. In general, existii probabilitatea ca piata secundaraa bratelor de munca sa fie populaHi de femei ~imembri ai grupurilorminoritare.Profesiunile libereStatele Unite au fost, esentialmente, 0 tara a profesiunilor libere,inainte ca urbanizarea ~i industrializarea sa transforme peisajulprofesionaI. Astiizi, doar 7% dintre americani sint liber-profesioni~ti- ~icei mai multi dintre ace~tia sint in agricultura (Biroul de Sta-344tistica a Bratelor de Munca din Statele Unite, 1988). Ceilalti tindsa fie salariati in mici firme comerciale ~icitiva in profesiuni.,frofesiunile libere au fost, totdeauna, extrem de apreciate. Eleeliniilla tipul de supraveghere care multora nu Ie place. Ele asiguraun grad de libertate ~iflexibilitate uneori inexistente pentro cei inserviciul altora. Pe de alta parte, liber-profesioni~tilor deseori Ielipsesc beneficii suficiente - ~isint foarte vulnerabili la crize eco-nomlce.~omajulToate societatile sint confruntate cu un oarecare grad de ~omaj.Totu~i, progrelese tehnologice in societatea modema tind sa ma-reasca rata ~omajului, pe masura ce muncitorii sint inlocuiti cuma~ini care pot indeplini, mai bine, mai complet ~imai ieftin, multeoperatiuni. In societatile socialiste, guvemul i~i asuma obligatia dea crea locuri de munca, reducind substantial rata ~omajului. Intarile capitaliste, ~omajul tinde sa se incadreze intre 5 ~i 10%. InStatele Unite, 0 rata a ~omajului de 5% este considerata "folosiredeplina", 0 recunoa~tere ca lSista un numar ireductibil de oamenicare vor ramine ~omeri. <; .l>In Statele Unite, ~omajul a variat.1l(;.eamai ridicata rata a ~o-majului, de la marea depresiune din anii treizeci, a avut loc in 1982,cuprinzind aproape 10% din foqa de munca. In 1988, aproximativ7 milioane de oameni (2% din foqa de munca) au fost ~omeri.$omajul nu afecteaza populatia in mod egaI. EI tinde sa fie mairidicat pe piata secundara a foqei de munca unde exista 0 mareconcentrare de femei, adolescenti ~imembri ai grupurilor minoritare.De fapt, rata recenm a !?omajului pentru americanii africani este depeste doua ori mai mare decit cea pentm albi.Rata oficiala tinde sa subestimeze !?omajuI. Rata aceasta sebazeaza pe oarnenii care cauta de lucro in mod activ; multi oamenise descurajeaza, inceteaza sa mai caute ~i nu mai sint inscri!?i inevidente. De asemenea, multi ~omeri iau slujbe care cer mai putinacalificare ~i aduc mai putini bani decit ocupatiile lor anterioare.Astfel, de~i tehnic angajati, ei au, de fapt, ocupatii paqiale sauneconforme eu pregatirea lor.345
  • 174. UN SISTEM ECONOMIC MONDIALEconomia oridirei societati modeme este legata de economiaaltora. Wallerstein (1974; 1979) a dezvoltat un model de sistem mon-dial, ca sa examineze legaturile economice ~ipolitice mtre societati.El sustine di exista un miez al societatilor extrem de industrializate~i 0 periferie mult mai mare a socieHitilor mai putin dezvoltate,care sint dependente de miezul industrial ~iexploatate de acesta.Wallerstein crede ca relatia intre cele doua tipuri este neocolo-niala, 0 forma noua a vechiului colonialism european. Periferiaeste exploatata prin controlullumii industriale a preturilor pentrumarfurile periferiei, prin marile datorii contractate de periferie,din cauza insuficientei acumulari de capital, ~iprin puterea corpo-ratiilor multinationale care i~i au sediile in tarile dezvoltate.Acest punct de vedere va fi examinat in Cap. 23.Ordinea economidi a societatilor preindustriale afost schim-bata dramatic prin inventia plugului, prin folosirea puteriianimale ~i,mdeosebi, prin progresele tehnologice in domeniulenergiei, asigurate de revolutiaindustriala. Drept urmare,accesul economiei s-a schimbat de la producerea materiilorprime la prelucrarea lor in produse utilizabile ~i, mai tirziu,in producerea informatiilor ~i asigurarea serviciilor.Societatea moderna se compune dintr-un sector primar careasigura resursele prime ~idintr-un sector secundar care trans-forma aceste resurse in produse finite. Sectorul terfiar oferaserviciile necesare economiei. Privite lucrurile intr-o alta per-spectiva, in sfera privata exista 0 economie duala: un sectorcentral al marilor organizatii, cuprofituri ridicate, care dominapiata, ~iun sector periferic alfirmelor mai mici, care sint mailocalizate ~i mai precare din punct de vedere economic. Pelfnga aceasta economie duala privata, exista un sector de statcontrolat de guvern; de obicei, el este mai pulin productiv decitsectoml privat.Au fost analizate, in termeni ideali, doua tipuri majore desisteme economice. Capitalismul este oeconomie de piata, cuo interventie redusa din partea statului. El pune accentul pe346detinerea privata a proprietatii, pe sporirea profitului ~i peimportanta concurentei libere. Celalalt tip este economia cen-tralizata. in socialism, proprietatea ~i resursele sint detinutecoil!:ctiv,iar economia este controlata de stat, care urmare~te,obiectivele colective mai degraM decft individuale. Comunis-mul, 0 dezvoltare in continuare a socialismului, urmare~te rea-lizarea egalitatii sociale ~i economice. Pin a in prezent, nici 0societate nu a ajuns la acest nivel. Majoritatea societatilorconstituie combinatii ale celor doua forme majore: socialismuldemocratic este un exemplu. in general, capitalismul este maiproductiv din punct de vedere economic decft socialismul, darsocialismul reu~e~temai bine sa reduca inegalitatea veniturilorintre cetatenii sai.Sistemul economic american este dominat de corporatii ~iconglomerate; el este 0 forma de capitalism corporatist. inultima vreme, s-au dezvoltat corporatiile multinationale; elejoaca un rol important m activitatea economica nationala ~iinternationala. Totu~i, micile firme smt importante in StateleUnite; ele asigura mai mult de jumatate din oportunitatile deangajare, de~i tind sa fie if}stabile din punct de vedere econo-mic. Guvernul de asemerfl~ joatiii un rol semnificativ in econo-mie, m calitate de consumator ~iir:rnizor de bunuri, precum~i regulator al activitatii economice:Munca este un aspect semnificativ al vietii majoritatii oa-menilor. Ea contribuie la identitatea lor ~i la interactiunile cualtii. in general, cei mai multi oameni obtin satisfactii consi-derabile din ocupatiile lor, indeosebi cei cu ocupatii cu statutsuperior. Profesiunile reclama educatie vasta ~iun statut supe-rior. Exista incercari constante de a ridica, printr-o varietatede mecanisme, ocupa!iile laprofesiuni. Forta de munca ameri-cana s-a schimbat dramatic in cursu Iacestui secol. La inceput,numarul muncitorilor din agricultura era aproximatix egal cucel al ocupatiilor industriale ~i ale gulerelor albastre, precum$i cu al ocupatiilor gulerelor albe ~i ale serviciilor. Mai recent,ocupatiile gulerelor albe ~iale serviciilor au ajuns, considera-bil, mai numeroase decft celelalte tipuri. Aceasta schimbare afost, in mare masura, provocata de progresele tehnologice ~ide intrarea unui numar din ce in ce mai mare de femei pe347
  • 175. piatafortei de mundi. Ocupatiile de pe piata primara aforteide munca asigura, in mod considerabil, beneficii mai multesalariatilor decft ocupatiile de pe piata secundara afortei demundi, ocupatii mai probabi! sa fie ocupate de femei fjiminoritati. Defji la inceputul istoriei State lor Unite cei maimulti oameni erau liber-profesioni§ti, acum majoritatea lucrea-za pentru altii. Liber-profesionifjtii se bucura de lipsa suprave-gherii, dar deseori ei nu realizeaza beneficii adecvate fji sintmai vulnerabili la crizele economice. in tarile capitaliste, fjO-majul se incadreaza intre 5§i10%; in tarile socialiste, el este,considerabil mai mic, datorita angajamentului guvernului dea crea ocupatii pentru a mentine 0 utilizare totala afortei demunca.Wallerstein sustine ca economiile diferitelor societati sintlegate intre ele intr-un sistem mondial fji ca tarile industrialedezvoltate domina fji exploateaza 0 periferie a tarilor in cursde dezvoltare.34818MEDICINAA/ntr-un timp scurt, domeniul medicinii a ajuns 0 institutiesociala complexa fji vitala. in acest capitol vom explora in;ti-tutia medicala, indeosebi modelele de sanatate fji boala, deose-birile in reactia la boala fji medicina ca profesiune. Sanatatea .;Iimedicina vor fi examinate din perspectivafunctionalista, din ceaa teoriei conflictului fji din perspectiva interactionista. 0discutiedespre legatura intre sanatate, mediul ambiant $i stilul de viatava completa capitolul.MODELE SOCIjLE DE SANATATE#,: .~$1 BOAL,p....Sanatatea $i conceptele sale inruditeOrganizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) define~te sanatateaca ,,0 situatie de bunastare fizica, mentala ~i sociala, nu, pur ~isimplu, absenta bolii sau a infirmitatii". Indispozitia este 0 parerepersonala, un sentiment ca nu te simti bine. Boala indica 0 starepatologica diagnosticata medical ce poate fi cauza indispozitiei.Termenul repulsie se refera la un statut social care afecteaza modulin care oamenii sint tratati fiindca sint considerati ca au 0 boala,Sanatatea $i istoria omeniriiSanatatea ~iconceptele sale inrudite au fost factori importantiin istoria omenirii. Unii antropologi cred ca jumatate din membrii349___________________________________ ""JiL,lmIfIl1miJIHiWii
  • 176. societiitilor de vinatori ~iculegatori nu depa~ea virsta adolescentei~idoar foarte putini traiau mai mult de patruzeci de ani. De~i pro-gresele in agricultura asigurau 0 sursa de hrana mai abundentii,dezvoltarea urbanismului care a insotit evolutia societatii inaintearevolutiei industriale cu poluarea mediului inconjurator, cu sistemulsanitar precar ~icu boli infectioase larg raspindite - aparent nu aulungit viata oamenilor in mod semnificativ. Speranta de viata inepoca medievala nu se deosebea mult de cea din perioada societatilorde vinatori ~iculegatori.Inceputul revolutiei industriale a adus mai multa poluare ~imaimulte accidente industriale; probleme sanitare rezultate din cana-lizarea neadecvata ~idin marile concentrari de oameni in mediileurbane. Situatia a inceput sa se imbunatateasca doar in prima partea secolului al XIX-lea. De~i deseori atribuita progreselor in medi-cina, imbunatatirea sanlltatii a inceput, de fapt, inaintea oricarordescoperiri ~tiintifice: nivelurile de trai imbunatatite dusesera la 0mai buna nutritie ~icazare (McKeown, 1979). A doua parte a seco-lului al XIX-lea a fostmarcata de progrese medicale semnificative,iar recunoa~terea legaturii clare intre sanatate ~i mediul fizic in-conjurator a dus la imbunatatirea sistemului sanitar.Astazi, sanatatea mondiala variaza dupa tipul de societate. Oa-menii dinsocietatile Lumii a Treia (tarile in curs de dezvoltare) auo speranta de viata de aproximativ ~aizeci de ani, cam zece ani maiputin d~eit media oamenilor din societatile industriale (Mahler,1980). In Africa, speranta de viata este de aproximaziv cincizecide ani. Saracia, sistemul sanitar precar, proasta nutritie, bolile infec-tioase larg raspindite ~irata ridicata a mortalitatii infantile, cauzatede aceste conditii, explicii aceste cifre.Epidemio/ogiaSociologii sint interesati de modelele de sanatate ale populatiilor~i de structurile sociale imaginate pentru mentinerea sanatatii.Epidemiologia studiaza originea, repartitia ~itransmiterea bolilorin cadrul unei populatii. La inceput, epidemiologia s-a concentrat inprincipal asupra originii ~irepartitiei bolilor. Astazi, ea are 0 pre-ocuparemailarga.maisociala; ea urmare~te legatura intre modelelede sanatate, pe de 0 parte, ~imediul social ~ifizic, pe de alta parte.350Modele diferentiale de sanatate in•Statele UniteModele dupa virstaDurata vietii americanilor a crescut in mod constant, iar ratadeceselor s-a redus practic la toate grupele de virsta. Singura excep-tie importanta 0 constituie tinerii adulti, la care probabilitatea de amoo in accidente este mai mare, deseori in accidente de ma~ini. Deasemenea, Statele Unite au 0 rata a mortalitatii infantile mai ridicatadecit ar fi de a~teptat intr-o societate cu resursele lor. Aceasta rataeste legata de clasa sociala.Modele dupa genFemeile par sa fie mai sanatoase decit barbatii. A~a cum s-aaratat mai inainte, sint conceputi mai multi masculi decit femele,mai multi mor inainte de na~tere, in timpul copilariei ~ipe parcursulvietii (vezi Cap. 12). Deosebirile de gen in privinta ratei mortalitiitii,inainte ~i dupa na~tere, este4Prob<bil, un rezultat mai degraba alfactorilor biologici, decit al celor so~iali. Totu~i, diferenta continuaintre genuri sugereaza influenta factollrlBrsociali.Stresul care rezulta din accentuarea comportamentului agresiv~icompetitiv al rolului masculin, impreuna cu 0 mai mare implicarea barbatilorin ocupapi mai riscante (e.g., serviciul militar, mineritul~i constructiile) contribuie, rnra indoiala, la 0 rata mai ridicata amortalitatii prin accidente, violenta ~i sinucideri printre baieti ~ibarbati. Fumatul ~iconsumul de alcool sint mai raspindite printrebarbati decit printre femei ~i ambele contribuie la 0 deteriorare asanatatii. Paradoxal, pe masura ce femeile ajung la 0 egalitate dince in ce mai mare cu barbatii, rata fumatului ~i cea a consumuluide alcool au crescut ~ieste probabil ca deosebirile dintre genuri inprivinta sanaHitii sa se reduca.In prezent, speranta de viata medie a americanilor nascuti lamijlocul anilor 80 este de 71,2 ani pentru barbati ~i de 78,2 anipentru femei.351lUl i mWI;;li
  • 177. Modele dupa clasa socialaAmericanii din clasa de mijloc ~iclasa de sus prezinta 0 sanatatemai buna decit cei sub ei in structura de clasa (Centrul National alStatelor Unite pentru Statistica Sanatatii Publice, 1987). Rata relativridicata a mortalitatii infantile, la care s-a :lacut referinta mai sus,este aproape in intregime un rezultat al saraciei. Mai mult, la fiecarenivel de virsta, starea sanatatii celor saraci este mai proasta decit acelor care stau mai bine din punct de vedere economic (Doyal Ben-nett, 1981). De pilda, numarul zilelor de concediu medical solicitatde cei care ci~tiga 10000 de dolari sau mai putin este mai mare dedoua ori ~ijumatate decit al celor care ci~tiga 35000 de dolari saumai mult (Centrul National al State lor Unite pentru Statistica Sana-tatii Pub lice, 1987). Americanii africani au 0 speranta de viata de67,2 ani pentru barbati ~ide 75,2 pentru femei, considerabil maiputin decit pentru albi, iar starea lor de sanatate este, de asemenea,mai proasta.In mare masura, aceste deosebiri de clasa sociala, in privintasanatatii ~ia sperantei de viatii,reflecta conditiile de viata substantialinferioare ale saracilor, care tind sa traiasca in conditii de cazaremai putin salubre ~iin i~ghesuiaIa, ~iau venituri insuficiente pentrua tine 0 dieta adecvata. In consecinta, ei au 0 rata a tuberculozei ~ia bolilor infectioase mai mare decit bogatii. De asemenea, ei sintmai expu~i la violenta ~ila stresurile ce survin in interiorul ora~elormari ~iau 0 rata mai ridicata a mortalitatii prin omucidere, indeosebiprintre barbatii americani africani tineri. Evident, americanii dinc1asamijlocie ~ide sus de asemenea se imbolnavesc ~imor. Totu~i,bolile lor rezulta, in mare masura, din stilullor de viata imbel~ugat.Dieta lor relativ bogata ~ilipsa de activitate fizica due la moartealor printr-o varietate de boli de inima.Deosebirile culturale in explicareastar;; de boalaOamenii reactioneaza diferit la boli. Unele dintre aceste diferentese datoreaza fondului cultural ~i subcultural. Durerea pe care 0persoana 0 simte ar putea fi atribuita unei boli, dupa parerea cuiva352dintr-o cultura occidentala, ~iunui vrajitor, dupa parerea cuiva dinIndiile de Vest. Oamenii de ~tiinta cre~tini devotati cred ca boalaestl;(data de Dumnezeu ~i ca numai Dumnezeu - nu medicina ~inicid,9ctorii - 0 poate vindeca. Cultura ~i ideologia oamenilor iiorienteaza spre diferite tipuri de explicatii pentru evenimente, inclu-siv cele legate de sanatate.Zborowski (1969) a constatat ca grupurile etnice americane sedeosebesc in privinta reactiilor la durere. Americanii italieni vaddurerea in raport cu soarta, if destino, ~i sint preocupati de mani-festarea ei curenta; ei vor ca durerea sa treaca cit mai curind probabil~isint mai putin preocupati de modul in care aceasta se realizeaza.Americanii evrei, pe de aIta parte, sint mai otientati spre viitor. Eivor sa ~tie care sint implicatiile pe termen lung atit ale durerii, cit ~iale modului de aplicare al tratamentului prescris. Protestantii anglo-saxoni albi se pIing mai putin de durere decit celelalte doua grupurietnice ~iprivesc mai putin emotionalla ceea ce Ii se intimpla.Americanii chinezi, care sint legati de cultura chineza, viidboalaal:tfeldecit alti americani; ei folosesc remedii cultural-traditionale,in locul medicinei "modeme" sau complementare acesteia. Ei punaccentul pe importanta unui ejiilibru al fortelor naturale care poatefi dobindit prin folosirea unonninctruri speciale ~ia unor plante.Durerea este controlata prin acupuncftlJ;a ~ ace introduse in partifoarte precise ale corpului. Americanii ba~tina~i urmeaza practiciletraditionale bazate pe conceptia lor despre legatura sacra intre fiin-tele umane ~inatura. Ei tind sa foloseasca plante speciale ~ileacuri,ritualuri spirituale ~idiverse forme de actiuni fizice pentru a-~i im-bunatati ~imentine sanatatea.MEDICINA CA PROFESIEMedicii se bucura de un statut social superior in societatea ame-ricana. Acest fapt se datoreaza nu numai progreselor ~tintifice indomeniul medicinei, ci ~iincercarilor organizate ale medicilor dea-~ipromova propriile interese. Ei au reaIizat aceasta transformindmedicina intr-o profesiune (vezi Cap. 17).353
  • 178. ProfesionalizareaIn trecut, medicii nu aveau nevoie de calificari formale pentru apractica medicina. Oricine putea sa recurga la 0 practica medicala~i sa-~i faca rec1ama pentru serviciile sale. Astfel, existau muljipracticieni necalificaji, precum ~i medici instruiji ~i devotaji. Inanu11846, un grup de medici a format Asociajia Medicala Ameri-cana (AMA). Ei au intervenit pe linga guvemele statelor ca saobjina autorizare ~iatestare pentru cei care ofera sfaturi medicale~itratament. Facultiijile de medicina erau inchise daca nu atingeau.standardele satisrncatoare. Aceasta a redus numarul medicilor ~iadat celor care au ramas un mai mare control economic asupra uneipieje care se extindea. Pe la inceputul secolului al XX-lea, AMAcontrola procesul de atestare ~is-a constituit ca forja dominanta inmedicina americana.Constituirea medicinei ca profesiune ce rec1ama instruire rigu-roasa ~icuno~tinje specializate a consolidatpozijia sociala a medici-lor ~ile-a sporit veniturile. De asemenea, aceasta le-a dat 0 putereconsiderabila in domeniul medical. Ei nu erau supraveghea!i, niciraspunzatori pentru acjiunile lor in faja nimanui, doar fajiide colegiilor. Orice plingere impotriva incompeten!ei trebuia sa fie validatade al!i medici, rncind improbabila susjinerea unei astfel de acuzajiipe baza unei reexaminiiri. Deseori, medicina a servit ca model pentrualte ocupajii care doreau sa-~i ci~tige independenja ~iprestigiu caprofesiune.Totu~i, in anii din urma, birocratizarea societajii americane aatins chiar ~iprofesiunea medicala (Starr, 1982). Costul din ce ince mai mare al pregatirii medicale, al cercetarii ~ial echipamentuluirec1ama ajutorul guvemului ~i al industriei, ale diror metode ~ipractici influenjeaza activitiijile medicilor ~iale altor speciali~ti indomeniul medicinei. In plus, costurile din ce in ce mai ridicate alesistemelor de ingrijire medicala au permis guvemului, sindicatelorn;tuncitore~ti, corporajiilor ~igrupurilor de consumatori sa patrundain arena medicala. Fiecare cauta sa gaseasca modalitaji de a limitacre~ter9 costurilor, ~imulte dintre acjiunile lor reduc lipsa de supra-veghere de care medicii s-au bucurat in trecut (Light, 1991).354Socializarea medicalaPregatirea medicala este indelungata, riguroasa ~icostisitoare.In"cQ1l;~ecinjii,cei care merg la facultatea de medicina sint, in princi-pal, Barbaji albi din familiile bogate. Ace~tianu numai ca au resurselenecesare sa pliiteasca pentru facultatea de medicina, ci sint ~isocia-lizaji ca sa-~i amine placerea imediata in interesul unor obiectivepe termen mai lung (vezi Cap. 9), De asemenea, emai probabil caei sa aibii medici in familie, care Ie servesc atit ca modele ale rolului,cit ~ica surse importante de relajii profesionale. Recent, din ce ince mai multe femei ~igrupuri l)1inoritare au intrat la facultajile demedicina.Becker ~i colegii sai (1961) au constatat ca cei care urmeazafacultatea de medicina i~iincep pregatirea cu pareri idealiste despreaceasta profesiune ~idespre capacitatea lor de a-i servi pe aljii. Eisint entuzia~ti in a invaja tot ceea ce le-ar putea fi necesar sa ~tie camedici. Totu~i, ei considera facultatea de medicina 0 experien!acople~itoare. Intrucit trebuie sa inveje mai mult decit cred ca estepo sibil, i~i reduc treptat obiectivele educajionale ~i ajung sa fiemuljumiji doar ca i~i iau exa11l~nele.Studenjii la medicina dezvoltao oarecare distanja emojion~ de oorpul omenesc ~ide boaHi, ceeace Ie permite sa se ocupe de aspectele,qificile ale ambelor. Ei devindin ce in ce mai con~tien!i de lacunele din cuno~tinjele lor ~i degradul de incertitudine care exista in medicina. Ei ajung sa injeleaganevoia de a se ocupa de aceste incertitudini ~i de ignoran!a lor inanumite zone, folosind presupuneri bazate pe pregatirea lor; deasemenea, ei invajii sa spere ~isa tolereze erori. Viitorii medici in-vajii normele profesionale privitoare la relajiile cu pacienjii: legatu-rile emojionale, sexuale ~ifinanciare sint considerate nepotrivite.Pe scurt, ei dezvolta