Norman goodman introducere in sociologie

3,702 views
3,388 views

Published on

0 Comments
7 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,702
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
141
Comments
0
Likes
7
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Norman goodman introducere in sociologie

  1. 1. I Norman Goodman Io:z:<C:!ECooCJ:z:<C:!Ea:o:z:ITURA LIDERC?> tR I ,.qCOLTI pGErtERfiLANORMAN GOODMAN, profesor universitarla State University din New York, prezinta inaceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~iatractiva, 0 privire de ansamblu asupra unortematici sociale de actualitate: ·societateapostindustriala ·schimbarea sociala ·competenta- ,tehnica §i evolutia creierelor ·tipuri de organizatiisau institutii ·comw}icare §i interactiune soc~ala·devianta .§i control social ·criminalitatea §i, ,implicatiile e/ sociale ·stratificarea sociala·tendinte In evolutia claselor §i grupurilor socialerelatii interetnice §irasiale ·inegalitatea sociala·tendinte In evolutia familiei §i viitorul acesteia·probleme ale educatiei §i calificarii ·politica §iautoritatea statului ·forme de guvernamlnt·sisteme politice ·structura sistemelor economiceale state lor dezvoltate In economia de piata·marile probleme demografice ·problemelesociale ale marilorora§e.Lucrarea reprezinta nu numai un instrumentde lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza~tiintele socio-psiho-pedagogice, dar ~i 0importanta sursa de informare pentru cititorulroman ale carui cuno~tinte din domeniul social i-au parvenit preponderent prin interpretari dintr-operspectiva marxista.U«-a:wC/)z:1&1"
  2. 2. NORMANGOODMANINTRODUCEREiN SOCIOLOGIETraducere:IOANA RADULESCUEditura LIDERBucure~ti~ _._.._.~~ "J
  3. 3. I.S.B.N.: 973-9343-34-1INTRODUCTION TO SOCIOLOGYCopyright © 1992 by HarperCollins Publishers, Inc.Published by arragementwith Harper & CollinsPublishers, Inc.Toate drepturile asupra editiei in limba romana sintrezervate Editurii LIDER - Bucure~tiCuprinsPrefata 91CE ESTE SOClOLOGIA? 11Perspective 11Dezvoltarea sociologiei , 172CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARESOCIOLOGICA 29Logica cercetarii 29Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii 32Procesele de cercetare 33Metode fundamentale de cercetare/ 36Probleme in efectuarea cercetarii 423CULTURA 48Ce este cultura 48Componentele culturii ~................•................................... 51Cultura "ideala" ~i "reala" 57Diversitatea culturala 58Temele culturale americane 62Cultura ~i sociobiologia 634STRUCTURA SOCIALA 66Natura societatii 66lnstitutiile sociale 71Tipuri de societati 745GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZAfllLE 87Grupurile sociale 87Organizatiile formale 98Organizatii ~i societati 1065
  4. 4. 66SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTASOCIALA . 108Importanta experientei sociale 108Perspective teoretice 112Factorii de socializare 119Socializarea prin cursul vieW 122Socializarea ~i libertatea 1247INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELESOCIALE 127Natura interactiunii sociale 127Perspective teoretice 129Constructia socialii a realitiitii 135Comunic~rea ~i interactiune~ socialii 1378DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL 142Ce este devianta 142Implicatiile sociale ale deviantei 1599STRATIFICAREA SOCIALA 163Sisteme de stratificare 163Teorii despre stratificare 167Mentinerea sistemului stratificiirii 17210CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELEUNITE 179Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite 179Sistemul de clase american 184Semnificatia claselor sociale 188Mobilitatea sociala 19111RASA ~I ETNICITATEA 198Conceptele fundamentale 198Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala 203Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite 206Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale 21412GENUL ~I STRATIFICAREADUpA VlRSTA 218Sex ~i gen 218Cit de diferiti sint barbatii ~i femeile? 220Rolurile geuurilor : 224Sexismul 230Virsta ~i societatea 232Imbatrinirea : 233Inegalitatea intre virste 23613FAMILIA 242Inrudirea: concepte fundamentale 242o perspectiva multiculturalii 244o analizii teoreticii a familiei 249Familia americanii contemporanii 252Viitorul familiei 260Comentarii finale 26314EDUCATIA 265Educatia ~i societatea 265Caracteristicile educatiei americane 272Probleme curente in inviitiimintul american 27615RELIGIA 283Religia: 0 definitie 283Tipuri de religie · 284Religia: 0 perspectivii functionalistii 286Religia: 0 perspectivii a conflictului 288Religia ~i schimbarea socialii 289Organizarea religiei 292Religiile majore ale lumii... 294Religia in Statele Unite 30016POLITICA $1 STATUL 307Puterea ~i autoritatea 307StatuI 310Sistemul politic american 316Riizboiul ca politica 32217ECONOMIA SI LUMEA MUNCH 328Ordinea economicii 328Sistemeeconomice comparative 332Sistemul economic american 3377
  5. 5. Munca ~i profesiunile in Statele Unite .Un sistem economic mondial .20POPULATIA 3H4Dinamica populatiei IH4Tendintele populatiei mondiale J90Tendinte ale populatiei in Statele Unite 39919STII~TA SI TE~NOLOGIA I(,!Stllnta modema I()1Stiinta ca proces social ·..· · 172Tehnologia ~i societatea 7X23SCHIMBAREA SOCIAL2. ~I MODERNIZAREA ".". 44HSursele schimbarii sociale 44XTeoriile schimbarii sociale 454Modemizarea ~i dezvoJtarea " 4iXModemitatea ~i progresul " ·l(dGlosar ·1()7Prefata,Introducere in sociologie face parte din Seria de compendii aColegiului Harper Collins. Scopullucriirii este acela de a oferistudentului ~icititorului obi~nuit 0 privire generala asupra elemen-telor esentiale ale sociologiei, intr-o forma clara ~iinteligibila. Eapoate fi folosita fie ca 0 prezentare sumara, fie ca un supliment lamulte dintre manualele standard complete, fie ca un rezumat concis,de~i complet, al domeniului, impreuna cu 0 antologie sau 0 serie delecturi relevante, selectate de profesori, din domeniul sociologiei.Sociologia este un domeniu variafAceasta carte prezinta citito-rului perspectiva sa unica, conceptele sale importante ~imodurilede explorare a lumii sociale, precum ~i explicatiile fenomenelorsociale. lnteresele largi ale sociologului devin evidente, iar exemplelesint folosite pentru a lega ideile abstracte de experientele concrete.Obiectivul permanent este acela de a face materialul accesibil stu-dentului ~icititorului obi~nuit.A~ comite 0 gre~eala daca nu a~recunoa~te contributia citorvaoameni importanti in transformarea acestui proiect intr-o realitate.Judith A. V Harlan a asigurat rigoarea profesionalii, absolut esentia-la, intr-o maniera placutii ~iincurajatoare, mentinind astfel interesulpentru acest proiect. Robert Weinstein a asigurat, pe toata duratascrierii acestei caTti, 0 critic a nepretuita, erudita, constructiva ~iredactionaUi. De asemenea, sint indatorat lui Susan McClosky ~ilui Tannis McCammon, editori, ~isprijinului deosebit allui CaroleA. Roland pentru terminarea acestei caqi.ln cele din urma, Marilyn,sotia mea, merita recuno~tinta, pentru ca mi-a oferit dragoste ~isprijin, ca de obicei, in timpul complicatiilor pe care Ie-am intim-pinat in realizarea acestui proiect.Norman GoodmanStony Brook, New Yorkiulie, 19911(,121URBANIZAREA 406Dezvoltarea urbana 406Teorii despre dezvoltarea urbana 412Viata urbana in Statele Unite ill522COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE SOCIAI.E425Domeniul comportamentului colectiv " 425Multimile 427Alteforme de comportament colectiv 431Mi~carile sociale 4J5Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1 44318MEDICINA .Modele sociale de sanatate ~i boaUi .Medicina ca profesie .Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill .Sanatatea, mediulinconjurator ~i stilul de viatapersonal .8 9
  6. 6. ICE ESTE SOCIOLOGIA?AInacest capitol, vom explora diversele perspective ale ~tiin!elorsociale, ale sociologiei in special, in incerciirile lor de a explica~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii asociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..PERSPECTIVE$tiintele socialeSociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu dediscipline care examineaza natura comportamentului uman ~i asocietatii umane, precum ~iprodusele care rezulta din amindoua.Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietiisociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiintesociale.Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologiajizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierearadacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~ia variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelorumane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~ievolutia societa-tHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, in-deosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~istructura sociala (vezi Cap. 4)ale localitatilor ~icomunitatilor.11
  7. 7. Economia se ocupa, in special, de modul in care producem,repartizam, dobindim ~iconsumam resurse1e necesare. In timp cepreocuparea ei principala este bogatia, ea studiaza ~ialte fe1uri deresurse, cum sint hrana ~ienergia. De pilda, economi~tii studiazainfluentele ~iefectele ratei ~omajului, preturile produselor de baza~ivaloarea total a a bunurilor ~ia serviciilorproduse intr-o societate(produsul national brut al acesteia, PNB).Stiinfa politico cerceteaza problemele care implica sursele, im-partirea ~ifolosirea puterii in societate. Ea studiaza procesele politicela diferite grupuri ~iorganizatii. Politologii sint indeosebi preocupatide formcle ~ipracticile de guvemare.Psihologiaexamineaza bazele ~iconsecintele comportamentuluiindividual, concentrindu-se asupra factorilor care 11fac pe individsa se comporte in feluri specifice. In psihologie exista muItesubdomenii, inclusiv personalitatea indivizilor, dezvoltareacapacitatilor lor cognitive ~i baza biologica a comportamentuluiuman.Perspectiva sociologicaNu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, incadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite.Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific alcomportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultateloractivitatilor sociale.Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umanaeste existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem dealtii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentatide ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta inter-actiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de aintelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortitae~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane.Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folositexpresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupranevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumeadin punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i~idesprecercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concen-treze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza12pe indivizi. Pentru a-~i ilustra punctul de vedere, el postuleaza dLdaca 0 persoana ramine fara lucru, aceasta situatie ar putea ficonsiderata ca "necazul ei personal", iar eforturile de a ajuta larezolvarea acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilorindividului. Daca, totu~i, un milion de oameni sau mai multi raminfara lucru, aceasta este 0 "problema sociala" care sugereaza actiu-nea unor forte socia1e pe scara larga ~inecesita 0 solutie sociala.Imaginatia sociologica permite oamenilor sa-~i depa~easca expe-rienta personala limitata ~isa-~i vada legaturile cu altii ~icu insti-tutiile societatii.Utilitatea perspectivei sociologice Imaginea mai largaoferita de perspectiva sociologica incurajeaza oamenii sa inteleagafortele sociale care Ie organizeaza viata. Ea permite oamenilor savada cum experientele lor personale influenteaza relatiile ~iconstrin-gerile sociale existente ~icum sint influentate de acestea. Sociologiada oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizareaparticularului.Emile Durkheim §i studiile despre sinucidere Socio-logul francez Emile Durkheim a studiat rata sinuciderilor atit alesocietatilor ca un intreg, cit ~iale unor segmente ale acestora (e.g.catolici ~iprotestanti, barbati ~ifemei, oameni casatoriti ~inecasato-riti). Cind a analizat rata sinuciderilor specifice, a vazut 0 schemaclara: sinuciderea este 0 functie a gradului de integrare a persoaneiin grupul social. De la aceasta, el a formulat 0 explicatie generalaa sinuciderii, in functie de integrarea sociala care trece dincolo decaracteristicile religiei, genului, statutului marital ~ietnicitatii.De asemenea, sociologia descopera aspectele latente (adeseaneintentionate ~inerecunoscute) ale vietii sociale. Oamenii care sesinucid slnt, In general, nefericiti. Cercetarea lui Durkheim,carearata relativa constanta a ratei sinuciderilor la diverse categoriisociale, sugereaza ca factorii sociali, ca~i cei individuali, afecteazasinuciderea. Dar, intrucit sinuciderea este considerata un act indivi-dual, dimensiunea sociala este deseori nebagata in seama. Prin adop-tarea unei perspective sociologice asupra sinuciderii, Durkheim adescoperit aspectul ei social, respectiv cum gradul ~itipul de inte-grare sociala influenteaza rata sinuciderilor.Casatoria Dl.lcaoame11iiarfi-intrebat~<ie ce s-au casatorit cuo anumita persoat1a,~rTaspun~r&~Qili.ca s-au indragostit deq) 1.1 13
  8. 8. ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar puteaface fericit sau fericita. Totu~i,exista ~inorme sociale care dirijeazaaceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parte-neripotentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameninu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteazaceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da laiveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.Sociologia $i $tiintaSociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~ial relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintiisugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~iecuatii algebrice,ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tintedespre orice fenomen.Ipotezele :jtiinteiToate caile ],~tiintifice", organizate pentru obtinerea informatiilordespre lume, au in comun anumite ipoteze. 0 ipoteza este aceea caexista 0 lume a realitatii independenta de perceperea acesteia decatre noi sau de cuno~tintele noastre despre ea. De pilda, atomiiexista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degrabadescoperim legile naturij dedt Ie cream.o aha ipoteza a ~tiintei este aceea ca in natura exista ordine.Evenimentele nu se produc intimpliitor; ele sint precedate de cauze.De asemenea, oamenii de ~tiinta presupun ca, printr-o observatieobiectiva ~i sistematica, se pot dobindi cuno~tinte despre lume.Aceasta este caracteristica esentiala a ~tiintei: observarea obicctiva,sistematica ~idisciplinata a fenomenelor. Adevarul ~tiintific poatefi verificat empiric, adica prin observarea atenta ~i obiectiva ~iprin masuratori. Metoda ~tiintifica reduce intruziunea valorilor per-sonale in procesul de cercetare.Pe scurt, ~tiintapresupune existenta unei lumi organizatc a cauzei~i a cfcctului care poate fi inteleasa prin observatie obiectiva ~iriguroasa ~iprin masuratori. Valorile pot tulbura alegerea subiecte-lor studiate de omul de ~tiinta, dar nu metoda de descopcrire a14cuno~tintelor. Mereu con~tienti de failibilitatea umana, oamenii de~tiintiideseori adopta 0 atitudine sceptica in procesul de cunoa~tere~iprezinta dovezi pentru a-~i sustine afirmatiile.Instrumentele :jtiinteiTeorii Teoriile sint modalitati sistematice de a explica felul incare doua sau mai multe fenomene sint legate intre ele, indeosebiin functie de cum unul il produce pe celalalt. Marea lor valoareconsta in faptul ca ele permit omului de ~tiinta sa treaca dincolo defactorii imediati, aflati in studiu, ~isa "faca generalizari" referitoarela alte fenomene care au acelea~i caracteristici. De pilda, Durkheima constatat ca rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea aprotestantilor, a~a cum se deosebea cea a persoanelor casatoritefatii de cea a persoanelor nedisatorite. El a explicat aceste constatariin functie de 0 teorie a integrarii sociale, care permite acum 0 inte-legere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudiati initial deDurkheim.Diverse ipoteze ~i date Teoriile sint formate din variabile,trasaturi sau caracteristici care se schimba sau, in eonditii diferite,au valori diferite. Teoriile leaga variabilele in mOdalitati care per-mit dezvoltarea ipotezelor, enunturi despre cum doua sau mai multevariabile sint legate sau despre cum una sau mai multe variabile seVOl schimba sau nu dnd VOl fi modificate anumite conditii speci-fice. Ipotezele sint verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic,in raport cu datele empirice ~i informatiile observabile, cum sintfaptele ~istatistica.$tiinta, deei, ereeaza teorii, deduce ipoteze speeifice din acesteteorii ~iverifica ipotezele adunind ~ianalizind date relevante. Rezul-tatele sint apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care Ie-augenerat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau aeeeptate.Construirea teoriilor ~ieonfruntarea acestor teorii eu datele empirieeeste earaeteristiea speeifica a ~tiintei modeme.Sociologia ca §tiintaSoeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiintiidecit chimia ~ifizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeialii. Teoriile15
  9. 9. generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gc-nerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951)care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile maiputin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii specialeaplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acesteasint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilorde referinta a lui Merton.Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentateinrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structuraformala ca cercetarea in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentatao teorie generala impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuieverificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, tragindu-seconc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat labaza studiului.Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nueste cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nupare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativeisale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvoltenici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, stu-dierea comportamentului oamenilor nueste identica cu studiereacomportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc sint stu-diati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unuistudiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinatanterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se inteleaga ca sociologii nupot generaliza descoperirile obtinutc incursul ccrccHirilor la fel demult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici.Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oa-meni se considera experti infaptele pe care lc studiaz~ sociologii:criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~amai dcparte.Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimatein limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. Depilda, statut are un alt inteles in sociologic dccl! In conversatiaobi~nuita. Aceasta confuzie inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcrea lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni16~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu stu-diaza ~iconstata ceea ce este evident.Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul estemai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~ide mijloc decitprintre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni caretraiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambeleafirmatii sint false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci depareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care inurmacercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci casociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu tre-buie sa fie in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogatade ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimulbunului-simt· Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIesupun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingereasau perfectionarea lor.DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEISociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologicei~iau originea inantichitate, incercarea sistematica de a intelege ~ia explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.Originile sociologieiIn general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii dinsocietatile instabile. Marile transformari din Grecia, in secolele alV-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, incepind din secolulal XVII-lea pina in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofieioccidentale ~i la luarea in considerare a naturii "ordinii sociale".Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea caraspuns la schimbarea conditiilor sociale.17COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;
  10. 10. intemeietorii sociologieiAuguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffran-cez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventattermenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studiasocietatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiintapentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedatde acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schim-barea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credeaca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~icare provoacaschimbarea.Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitateail constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii.El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care ducesocietatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu maijoaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea saasupra schimbiirii ~iinsistenta asupra unei metodologii ~tiintificeriguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali,asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica.Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost con-tinuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El aincercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparindsocietatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organi-cii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din partiinterdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurilesociale importante ~istudiaza modul in care acestea functioneazapentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fostun precursor al ~coliide gindire sociologica "structural- functionalis-Hi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol.Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiiriisocietiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinismsocial, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, socie-tatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor maibuni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca.18Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de ori-gine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istoricascrupuloasa a naturii societatii.Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor so-ciale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea maibuna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a con-flictului, discutata mai jos.Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea figasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divi-zata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie~icei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i"saracii". Marxcredea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflic-tul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a lupteide clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impo-triva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismuluiprovoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca struc-turile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, cimai degrabii ca pe un mijloc de progresoInfluenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timpce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influentein societate este oarecum mai putin acceptata, majoritateasociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asu-pra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, pro-blema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheima manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatealaolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era func-tionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente socialein mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importanteiopiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~ia ritualului colectiv.Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de formastructurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oameniierau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor19
  11. 11. taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasema-narc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi.Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii,oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mu-tual ~i interdependenta, solidaritate organica.Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. £1a sustinutdi sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele careexista in afara indivizilor ~iIe forteaza comportamentul. £1 credeaca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcn-titatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(uto-control" (vczi Cap. 6).Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber aexercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. £1 acontribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~ila mc-todologia sociologica.Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. £1 amanifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~iatitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. £1 adezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentrua descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia pre-ferintclor in procesul de eercetare. Intr-0 aHaino.vatie, el a conceputtipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprindeelementcle sale esentiale ~icu care fenomenullumii reale ar puteafi comparat.Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problc-mele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doarca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EIa atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din carac-teristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de ainfluenta actiunilc ahora.Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie,influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legatna~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologiaIPersoana eu euno~ti»te ~i aptitudini multiple; opus spceialislului inlr-ull do-meniu (n.tr.).20protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a con-tribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins ana-logia organica a lui Spencer. £1 vedea societatea ca pc 0 "urzealacomplicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-ointeractitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I78). Forma pecare 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al opereilui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie forma-la, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietiisociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesullegislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune instructurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contri-buit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analizasa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~inuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilordatoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. £1 a vazutstrainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-ungrup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integratin el.Socio/ogia americana contemporanaSociologia americana modema se bazeaza pe teoriile descrisemai sus. Primele dintre aceste teorii (a lui Comte ~ia lui Spencer)s-au concentrat in primul rind asupra societatii, 0 unitate sociala lascara mare, ~isint numite teoriile macronivelurilor. Alte teorii (fate-te ale teoriilor lui Weber ~iale lui Simmel) se ocupa de unitati maimici, cum este grupul sau cuplul ~i se numesc teoriile microni-veluri/or. Multe teorii au aspecte atit ale micronivelurilor, cit ~ialemacronivelurilor. Totu~i,teoriile contemporane din sociologia ame-ricana sint in principal fie ale macronivelurilor fie ale micronive-lurilor.Acum yom aborda doua teorii ale macronivelurilor - perspectivastructural-functionalista ~i perspectiva de "conflict" - ~i trei alemicronivelurilor - "interactionismul simbolic", "etnometodologia"~i"teoria schimbului".21
  12. 12. Teoriile macronivelurilorPerspectiva structural-functionalista Aceasta orientareteoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Mali-nowski ~ide sociologii TalcottParsons, Robert K. Merton ~iKingsleyDaves, este bine cunoscutii ~tiintelorbiologice, care 0 folosesc pentrua examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor~ifunctiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat caunintreg.Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomenepot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu conse-cinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, ex-plica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raportcu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti cesint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largulmarii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna.Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideeadivariate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-unasemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri incelelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustineca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare lega-tura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupraintregii comunitati.Parsons (1937; Parsons ~iShils, 1951) a fost cel mai importantanalist structural-functionalist in sociologia americana. La fel caParsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analo-gia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structuraleale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statu-tele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca unintreg.In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privintavalorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibrusau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte,dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nuse produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a seadapta.Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismulluiParsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi-22dente, consecintele care sint cunoscute sau a~teptate, cum,suntresponsabilitatile intrunirilor electorale ale sistemului politic, cit ~ifuncfii latente, functii neintentionate sau nea~teptate, cumsint as-pectele serviciului social ale institutiilor politice, de pilda, in distri-buirea de hrana saracilor ~iin ajutorarea lor pentru a avea acces labunastarea ~ilocuinta sociala. De asemenea, Merton arata ca struc-turile pot avea disJuncfii, consccinte negative, precum ~ieufuncfii,consecinte pozitive. Mai mult, 0 structura ar putea fi eufunctionalapentru 0 parte a societatii ~i disfunctionala pentru 0 alta parte.Nu toate structurile sociale sint functionale pentru societate,sustine Merton; unele pot fi eliminate, cu cfecte putin semnificative.De pilda, Costa Rica se descurca rara institutii militare. In altecazuri pot exista echivalente Juncfionale ale unei structuri socialespeciale. De pilda, in anii 60 ~i 70 multi tineri considerau comu-nelel drept echivalente functionale ale familiei. Astazi, unii acceptacuplurile homosexuale ~i lesbiene ca echivalent functional al cu-plului marital, a~a cum este dovedit de recunoa~terea lor legala ca"asocieri domestice" in multe ora~e mari.Criticii perspectivei structural-functionaliste au in vedere atitproblemele logice cit ~ipragmatice ale acestui mod de abordare.Ei insistii ca unele dintre elementele principale ale teoriei implicarationamentul circular. A afirma ca 0 structura exista pentru ca easatisface 0 anumitii nevoie, ~ipentru ea satisface 0 nevoie ea trebuiesa existe, contribuie la intelegerea noastra, subliniaza ei. Mai mult,ei insista ca imprecizia ~i caracterul vag al termenilor cheie deechilibru ~istabilitate, care au fost imprumutati din biologie, undeconsecintele lipsei stabilitatii (schimbarea temperaturii corpului saua presiunii sanguine, de pilda) s:nt evidente ~imasurabile, nu spo-re~te puterea noastra analitica asupra socialului.o a treia critica, cu implicatii politice, este di socotind stabili-tatea de cea mai mare importanta ~i criticind schimbarea socialaca fiind dezbinatoare, perspectiva structural-functionalista este in-trinsec conservatoare. Astfe1, functionali~tii sint considerati susti-natori ai statu-quo-ului, ai orinduirii sociale existente. Criticii sustinca schimbarea este necesara ~iavantajoasa, ca Revolutia Americananu ar fi avut loc dadi conceptia functionalista ar fi fost dominantalComunitate de oameni eu interese comUl1e (n.tr.).23
  13. 13. $idi drepturile civile $imi$carile feministe nu ar fi fost consideratefolositoare.o conceptie alternativa importanta la perspectiva structural-functionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum.Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective,rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiuneamarxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multiteoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills,1956; Ralf Dahrendorf, 1959; Randall Collins, 1974) seconcentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,etnice $irasiale, precum $iasupra genului $ia conflictului de clasa.Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit deimportante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atitpresiuni asociative (care leaga), cit $i disociative (caredezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza indiferite momente.Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentatde Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate,ci $i ca in anumite conditii e1indepline$te functii foarte pozitive(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valoricheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functio-nali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser dreptun mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate.Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~ichiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizareasocietatii in doua tabere reciproc exclusive ~iin continull razboi.Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbina-toare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coserimbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflic-tului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vadconsecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticieniiconflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci carepierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii24conflictului manifesta tendinta de a avea 0 conceptie mai dinamicadespre societate ~i0 concePtie mai pozitiva despre schimbare.Criticii teoriei conflictului arata tendinta acesteia de a se concen-tra asupra aspectelor contradictorii ~idezbinatoare ale vietii sociale,in timp ce ignora multele procese consensuale ~i armonioase careii leaga pe membrii societatii Imul de altul. In timp ce functionali~tiiau fost acuzati ca sint conservatori din punct de vedere politic,teoreticienii conflictului au fost deseori criticati ca sint radicali dinpunct de vedere politic, aplaudind schimbarea, daca nu instigind laea, indiferent de consecintele acesteia.Teoriile micronivelurilorIn general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproapeinteractiunea.InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de We-ber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicagoin timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistema-tice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul sim-bolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul socialde baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezen-tari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensulderiva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, senti-mentul).Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei iden-titatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, esteun produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dez-volta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~iintelegeri re1evante din punct de vedere social.Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un procesdinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a partici-tTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul, competitia, cooperarea)i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).25
  14. 14. pantilor, in contextul social al situatiei ~i in tdisaturile relevanteale conflictului interactional (vezi Cap. 7).Aceasta perspectiva subliniaza rolul activ al indivizilor in pro-pria lor dezvoltare. Ea nu vede oamenii ca elemente pasive in socie-tate, ci mai degraba ca fiind selectivi ~isensibili la structurile sociale~ila procesele din viata lor. Individul ocupa un rol mai central inaceastii teorie dedt in teoria functionalista ~icea a conflictului.Interactionismul simbolic a fost criticat pentru ca ignora celemai form~le ~i mai organizationale aspecte ale vieW sociale. Inaceasta perspectiva nu este explicat in mod semnificativ cum inter-actiunea interpersonala ~isentimentul de identitate sint afectate deforte sociale de mare amploare. Criticii sustin ca interactionismulsimbolic subliniaza in mod exagerat aspectele cognitive ale vietiisociale, ignorind (sau subapreciind) bogata baza emotionala a exis-tentei umane. Conceptele principale ale acestei perspective, cumeste "sinele", sint considerate prea imprecise ~i imposibil de ma-surat ~i analizat.Operele recente in interactionismul simbolic incearca sa raspun-da la criticile pomenite mai sus. Rosabeth Kantor (1977) ~iSheldonStyker (1980) au legat interactionismul simbolic de cele mai organi-zationale ~i structurale aspecte ale societatii. Morris Rasenberg(1979) a incercat sa il supuna unei analize sistematice teoretice ~iempirice. 0 mare parte din literatura despre sociologia emotiilorse datoreaza interactioni~tilor simbolici.Etnometodologia In loc sa inceapa cu premisa ca exista sen-suri sociale convenite ~i insu~ite, etnometodologii studiaza maidegraba procesele prin care sensurile sint create ~iinsu~ite. Etno-metodologii sint influentati mult in orientarea lor din opera lui AlfredSchutz (1962, 1964) ~ia lui Harold Garfinkel (1967).Din punctul de vedere al etnometodologilor, nu exista lumesociala ordonata daca participantii nu convin asupra ei. Impreuna,oamenii construiesc realitatea sociala. Etnometodologii studiazaopiniile oamenilor despre ordinea din lume, cum comunidi altoraaceste opinii ~i cum inteleg ~i explica regularitatile sociale (e.g."altemarile" in conversatii). 0mare parte din analiza etnomctodolo-gica analizeaza rutina ~laspectele mondene ale vietii sociale, cumsint conversatiile telefonice. De fapt, "analiza conversatiei" esteobiectul principal al cercetarii etnometodologice.26Etnometodologia aminte~te sociologilor sa nu creada rara progeintr-o lume sociala ordonata. Ea incearca sa clarifice cum este con-struita ordinea sociala ~icum 0 vad oamenii. Etnometodologia, ca~i interactionismul simbolic, pune accentul pe importanta de aadopta un punct de vedere fenomenologic in cercetare, de a vedealumea prin ochii (~imintea) celui care raspunde. Etnometodologiaa fost criticata pentru izolarea sa de 0 mare parte din analiza socio-logica ~ipentru nereu~ita sa de a se uni cu curentele principale alegindirii sociologice.Teoria schimbului Din aceasta perspectiva, originara in partedin economie ~ipsihologia comportamentala, viata sociala este unproces de tocmeala ~inegociere. Interactiunea actioneaza pe bazaunei analize a costului ~i a beneficiului. Daca beneficiile obtinutedintr-o interactiune sint mai mari dedt eforturile depuse pentrumentinerea ei, interactiunea va continua. Daca nu, i se va pune capat.Cele de mai sus rezuma, intr-un mod dur, idee a fundamentala ateoriei schimbului, a~a cum a fost prezentata de sociologul GeorgeHomans in 1950. De atunci, teoria schimbului a devenit mai sofis-ticata. Acum, ea recunoa~te constringerile normative asupra inter-actiunii - nu sintem totdeauna liberi sa facem ce vrem cu altii;exista obiceiuri ~i practici care ne limiteaza actiunile. Problemamotivarii (Gergen, 1969) ~icea a puterii (Emerson, 1962) au fost,de asemenea, introduse in teoria schimbului.Teoria schimbului este folosita pentru a studia intilniri vremel-nice, precum ~irelatii de durata, ca prietenia ~icasatoria. Ea oferao modalitate diferitii de intelegere a factorilor care intaresc sauslabesc aceste relatii. Ea adauga 0 literatura experimentala studiuluirelatiilor interpersonale..Criticii teoriei schimbului insista caipotezele sale fundamentalesint greu de sustinut. Oamenii nu sint totdeauna con~tienti de rezul-tatele probabile ale mentinerii sau terminarii unei anumite relatii,un factor necesar in determinarea costurilor ~iprofiturilor probabile.Mai mult, teoria schimbului presupune ca 0 mare parte din viataeste calauzita de un "calcul hedonist", prin care oamenii cauta samareasca la maximum placerea ~isa elimine (sau mic~oreze) du-rerea. Dar, deseori, oamenii fac lucruri care sporesc durerea sau,cel putin, cresc tensiunea. Teoria schimbului nu explica actele deiubire sau eroism, in care scopurile individului (placerile) sint sub-ordonate nevoilor altora.27
  15. 15. Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contem-porana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitatede curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua adisciplinei.in acest capitol au jost rezumate punctele principale alediferitelor oJtiintesociale. Antropologia se ocupa cu baza biolo-gica a comportamentului uman oJicu evolutia culturala. Econo-mia este preocupata de producerea, repartitia oJidobindirearesurselor necesare, precum oJide modelele de consum. Pro-blemele puterii in societate constituie domeniuloJtiintei politice,iar psihologia se concentreaza asupra factorilor determinantioJia modelelor de comportament individual. Sociologia estestudiul comportamentului social uman oJial asocierii.Capitolul a explorat natura oJtiil1tei,ipotezele sale, prine i-piile oJimetodele de operare. Apoi a examinat modul in caresociologia urmeaza regulilor .,.tiinteioJide ce sociologia arepretentia legitima de aji considerata 0 disciplina oJtiintifica.Dupa aceea capitolul a examinat cadrul teoretic al socio-logiei de la dezvoltarea ei initiala de catre Auguste Comtepina la starea ei actuala. Au fost remarcate operele cftorvasavanti sociologi straluciti din trecut: Herbert Spencer, KarlMarx, Emile Durkheim, Max Weber oJiGeorg Simmel. Teoriilecontemporane - perspectiva structuraljunctionalista oJiteoriaconflictului referitoare a macroniveluri, oJiinteractionismulsimbolic, etnometodologia oJiteoria schimbului referitoare lamicroniveluri - au fost succint prezentate.28CUMSEFACESOCIOLOGIE: METODE DECERCETARE SOCIOLOGICAValoarea sociologiei depinde nu numai de teoriile pe care Iedezvolta pentru a explica asocierea umana, ci .Jide modulin care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.Cu alte cuvinte, ca oJtiinta,sociologia se bazeaza pe cercetareaempirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examinalogica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief uneleprobleme majore implicate in efectuarea cercetarii.LOGICA CERCETARIIStiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiin-tifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de procedurigeneral acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~iofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.Variabilelein Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sautrasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.29
  16. 16. Virsta, sexul ~iclasa sociala sint exemple de tipuri de variabile pecare sociologii Ie folosesc in mod tipic in cercetarea lor.Variabile independente §i dependenteIn cercetare, unele variabile influenteaza alte variabile; acesteasint numite variabile independente. Variabilele care sint influentatesint variabile dependente. lntr-un studiu al efectului apartenenteila 0 clasa sociala in privinta practicilor de cre~tere ~i educare acopiilor, apartenenta la 0 clasa sociala este variabila independenta,iar practicile de cre~tere ~ieducare a copiilor sint variabila depen-denta. Totu~i, intr-un studiu al efectului practi~ilor cre~terii ~iedu-carii copiilor in functie de rezultatele ~colare, practicile de cre~tere~i educare a copiilor sint variabila independenta, iar rezultatele~colare sint variabila dependenta. Practicile de cre~tere ~ieducarea copiilor sint variabila dependenta in primul studiu ~i variabilaindependenta in eel de al doilea. Evident, deci, 0 trasatura deosebimsau 0 caracteristica nu este in mod automat 0 variabila independenmsau dependenta. Caracterul de variabila independenta sau depen-denta depinde de rolul pe care aceasta 11are in cercetarea specifica.Scopul cercetarii este de a afla daca, de fapt, exista 0 relatie intrevariabil~le independente ~idependente.Corelatia,olegatura intre variabile este deseori stabilita pr~ observareadaca cele doua se schimba impreuna; adidi, daca ele sint core/ate.Stabilirea corelatiei este primul pas in aflarea daca 0 variabila 0"produce" sau 0 influenteaza pe cealalta.Corelatia pozitiva Daca valoarea unei variabile cre~te (saudescre~te) in timp ce valoarea celeilalte variabile de asemenea cre~te(sau descre~te), se zice ca cele doua variabile sintcorelate pozitiv.De pilda, sociologii au stabilit 0 corelatie pozitiva intre apartenentala 0 clasa sociala ~inumarul de ani de ~colarizare pe care 0 persoana11obtine: cu cit clasa sociala este mai sus, cu atit mai multi ani destudiu poate obtine 0 persoana.Corelatia negativa Daca, totu~i, valoarea unei variabilc cre~te(sau descre~te) in timp ce valoarea celeilalte descre~te (sau cre~te),30cele doua variabile sint corelate negativ. De pilda, intre numarulde oameni ai unui grup ~i numarul de oameni din grup care i~iexprima clar opiniile exista 0 corelatie negativa. Cu cit grupul estemai mare, cu atit comunicarea este dominata de citiva indivizi.Stabilirea cauzei §i a efectuluiCorelatia a doua variabile este 0 conditie necesara, dar nu sufi-cienm, pentru a determina daca 0 variabila a "produs-o" pe cealalta.Adica, corelatia este un factor, dar nu in mod necesar singurulfactor sau determinantul.Corelatia falsa Deseori, legatura intre doua variabile este 0corelatie falsa, una produsa prin coincidenta. Uneori, coincidentaeste intimplatoare; aceasta poate fi examinata prin folosirea teorieiprobabilitatii, care este baza pentru analiza statistica a datelor instudiu. Uneori, coincidenta este cauzata de corelatia a doua variabilecu 0 alta variabila; poate aceasta legatura rezulta din corelatiaobservata. De pilda, numarul de crime violente este corelat cu ano-timpul anului. Vara se produc crime mai violente decit iama. De-oarece mai multi oameni ies in aer liber in timpul verii decit intimpul iemii, rata interactiunii sociale este mai ridicam, iar probabi-litatea confruntarii ~ia violentei este mai mare. Vara nu provoacacrime violente, dar ea duce la 0 cre~tere a interactiunii sociale, carela rindul ei este un element ce duce la infractiuni mai violente.Verificarile Sociologii se apara impotriva relatiilor false prinfolosirea verificarilor, diverse tehnici de eliminare a unor factoricare pot tulbura relatia dintre variabilele in studiu. Folosirea veri-ficarilor mare~te increderea ca relatia observata este reala, nu in-timplatoare.lnainte ca relatia cauza-efect intre doua variabile sa fiedeterminata, trebui~ sa existe tret elemente: (1) cele doua variabiletrebuie sa fie corelate; (2) variabilk independenm trebuie sa pre;eadain timp variabila dependenm; (3) trebuie sa existe 0 oarecare incre-dere ca nu exista 0 a treia variabila legata de celelalte doua, ceeace ar putea duce la 0 corelatie falsa. Pe scurt, corelatia· doar nestabile~te cauzalitatea.31
  17. 17. INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I ACERCETARIITeoria ca/aUZe$te cercetareaTeoria sociologica ~i cercetarea sociologica nu sint activitatiseparate. Fiecare este indispensabila pentru succesul celeilalte. Nueste nevoie ca metodele folosite de sociologi sa fie proprii teorieipe care ace~tia 0 examineaza. Daca un sociolog vrea sa studiezecum conflictul dintr-o familie ar fi putut duce la divoq, el se anga-jeaza intr-o metodologie care va permite indivizilor implicati sa-~idescrie perceptiile conflictului ~i cum, in cele din urma, acesta adus la divoq. Datele recensamintelor nu sint de folos pentru acestscop.Teoria contribuie mult la alegerea metodei ce trebuie folosita.Ea influenteaza alegerea variabilelor ce urmeaza a fi examinate ~isperantele despre relatiile care ar putea exista printre variabilelerelevante. Cind Durkheim a studiat sinuciderea, teoria sa asuprarelatiei dintre sinucidere ~iintegrare sociaIa I-a condus la definirea~iapoi studierea variabilelor care indicau diferite grade de integraresociala. Fara 0 teorie, cercetatorul ar fi incapabil sa aleaga in modinteligent dintr-o larga gama de variabile ceea ce trebuie studiat,pre cum ~imetodcle de folosit.Teoria "teste/or" in cercetareTeoria nu este numai indispensabila pentru cercetare, teoriasociologic a este inutiIa rora cercetare. Relatiile intre variabile suge-rate de 0 teorie sociologica trebuie sa fie verificate pentru a vedeadad ele exista in realitate. Ideea lui Durkheim despre relatia intresinucidere ~i integrarea sociaIa ar fi ramas, pur ~i simplu, 0speculatie superficiala, nu mai buna sau mai rea decit explicatiilesinuciderii, daca el nu ar fi supus-o testului cercetarii.Puterea teoriei sociologice se bizuie atit pe capacitatea ei de adetermina relatiile intre variabile, cit $i pe posibilitatea de a gasi32dovezi pentru a sustine astfel de informatii. Ambele sint esentialepentru sociolog: 0 imaginatie sociologidi ~itehnici pentru ~ercetareasociologidi.PROCESELE DE CERCETAREActivitatile de cercetare urmeaza, in general, modelul descris inacest capitol. De~i etapele in procesul de cercetare nu sint totdeaunaurmate in exact acela~i fel in fiecare studiu (deoarece natura pro-iectului specific poate necesita 0 oarecare variatie), modelul descrismaijos serve~te ca 0 ilustrare esentiala a modului in care se desm-~oara cercetarea sociologica.Definirea problemeiPrima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specificepentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 ches-tiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importantapersonaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegereaunei anumite probleme de studiat este mai putin important decitdefinirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiin-tifica dintr-o perspectiva sociolo~a.DocumentareaFoarte putine studii de cercetare se concentreaza asupra a cevacu totul nou. Astfel, este necesar sa aflam ce a fost deja descoperitdespre tema speciala aflata in cercetare. Cercetatorul incepe prin afolosi biblioteca, indeosebi facilitatile de cercetare oferite de com-puter ~i lucrarile de specialitate din cercetare, pentru a gasi altecercetari referitoare la aceea~i tema. Aceasta documentare oferacercetatorului posibilitatea de a evita irosirea timpului, efectuind 0cercetare care a fost deja mcuta, sau de a ajunge in impasuri spe-cificate deja de altii. De asemenea, ea permite cercetatorului saformuleze 0 conceptie teoretica asupra problemei care are 0 legatura33____ ~ -....,....,._. {{A A J l"rTIl;IIUTnrhl ,.•", •••.." "~~rn
  18. 18. cu cercetarea ~icu ideile sociologice existente. Aceasta documentarepoate ~isugera modalitati metodologice adecvate problemei.Formularea ipotezelorProblema aflata in studiu trebuie sa fie formulata intr-un modcare sa-i permita cercetatorului sa obtina un raspuns. Cel mai ade-sea, problema ia forma unei ipoteze, 0 afirmatie explicita desprerelatiile a~teptate dintre variabile. Daca scopul studiului este de-scrierea unui anumit praces social sau activitate mai degraba decitanalizarea relatiilor dintre variabile, ramine inca necesitatea de aformula intrebarile care vor ghida procesul de documentare al cer-cetiirii. Problema cheie aici este de a fonnula 0 ipoteza (sau intrebaripentru cercetarea descriptiva) care poate fi evaluata prin metodeadecvate; adica, formularea unei dejinilii operalionale a concep-telor principale.Luarea In considerare a probleme/oretice implicateDe~i nu toate cercetarile sociologice pun probleme etice, unelepun. Li se va oferi intervievatilor anonimat sau, eel putin, confiden-tialitate? Cum pot fi garantate anonimatul sau confidentialitatea?Cercetarea adevarata va expune participantii la vreun rise? Le vaprovoca vreo suferinta mentala? Ce se poate face pentm a reduceriscul sau prejudiciul potential? Aceste probleme trebuie luate foarteatent in considerare la fntocmirea planului etapelor unui proiect decercetare. Acestea sint discutate in parte a finala a acestui capitol.Alegerea unui plan de cercetarePlanul de cercetare, planul specific pentru stringerea ~ianaliza-rea datelor, relevante, trebuie luat in considerare in functie de modulin care el 11va ajuta sau il va stinjeni pe cercetator. Exista maimulte cai de a aduna ~i a analiza datele potrivite. Care metoda ~imodel analitic sint cele mai bune va depinde de ceea ce spera cer-ceUitorul sa gaseasca.Adunarea date/orUn proiect de cercetare nu este mai bun decit calitatea dateloradunate. De aceea, trebuie avut grija sa fie adunate date specificeintrebarilor ridicate in timpul cercetarii ~i intr-o forma care sa Iefaca utilizabile in raspunsurile la aceste intrebari. Prime Ie date artrebui pastrate, ca cercetatorul sa Ie poata folosi pentru a verificaproblemele care ar putea aparea mai tirziu in cercetare.Analizarea datelorStatistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, per-mitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie anali-zate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de produc-tivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceastaanaliza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primeiipoteze.Tragerea concluziiloro data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cerceta-torul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari careau format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice careau inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poatecontesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poatemodifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~ideseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarelecercetari.35
  19. 19. METODE FUNDAMENTALE DECERCETAREMetodele de cercetare se refera la caile efective prin care cerce-tatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:experimentul, ancheta, observatia ~ianaliza secundara.ExperimentulExperimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditiicontrolate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauza-efect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din meto-dologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cer-cetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie inlaborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren".Experimentul de laboratorExperimentul de laborator permite un control strict al conditiilorcare nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatoriipot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentrumulte probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; esteposibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadre-lor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.Experimentul de teren. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in impre-jurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e sevor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul esteunul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de controlasupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in felurineidentificabne.Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu risculde a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape-de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul36asupra factorilor care ar putea avea 0 influenta necunoscuta asupravariabilelor aflate in studiu.Metoda experimentalaMetoda experimental a necesita ungrup experimental de subiecticare yste expus la 0 oarecare variabila ~iungrup de control identiccu grupul experimental, doar ca acesta nu este supus variabileiexperimentale. Masuratorile luate la ambele grupe inainte ~idupaintrodm;erea variabilei (sau a testului) experimentale pot fi apoicomparate pentru a se vedea daca variabila experimentaIa a avutvreun efect. Intrudt cele doua grupuri difera numai prin introdu-cerea variabilei expetimentale sau a variabilei test, orice diferentedintre ele "dupa" masurare pot fi atribuite acelei variabile. Aceastatehnica este un instrument puternic in descoperirea relatiilor cauza-efect. Totu~i, intr-un astfel de cadru artificial, practic este imposibilsa surprinzi variabilele importante in multe dintre problemele careii intereseaza pe sociologi. Cu toate acestea, psihologia sociala afolosit cu eficienta experimentele de labora~or, iar cercetatorii indomeniul "comportamentului colectiv" (vezCap. 22) au folositcu succes experimentele pe teren.Efectul Hawthorne"oalta limitare a metodei experirilentale implica parerile subiec-tilor despre natura cercetarii ~icum aceste pareri Ie afecteaza com-portamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetareamcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Compa-niei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp cestudiau efecte1ediverselor conditii de munca (iluminatul marit, maimulte pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~ia~a maideparte) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca pro-ductivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama casimpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a deter-minat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicatmoralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimentepozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra37
  20. 20. importantei luarii in considerare a perceptiilor subiectilor, indeosebiparerea lor despre experiment, in crearea unui plan de cercetareadecvat.AnchetaMetoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspundala 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor eveni-mente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiileintre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint maiputin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considerare1igio~i).EljantionareaAnchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cer-cetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0populalie, grupultotal de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu estejustificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatienumeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grupmai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia.Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze caacesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multemoduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHieste luarea de e§antioane la intimplare, ceea ce presupune ca oricemembm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bineplanificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatulalegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta catipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, han-dicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i careastfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplaresint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice38sint necesare, important este ca e~antionul sa reprezinte cu adevaratpopulatia.ChestionareleAncheta poate implica folosirea chestionarelor, a interviurilorsau a combinarii celor dOlla. Un chestionar consta intr-o serie deintrebari specifice sau afirmatii la care 0 persoana este mgata saraspunda. In mod tipic, chestionaml este un formular scris pe caresubiectul bifeazil, incercuie~te sau completeaza raspunsurile corecte.In cea mai mare parte a timpului, chestionaml prezinta un setde raspunsuri posibile dintre care subiectului i se cere sa aleaga(chestionarul cu raspunsuri limitate). Pentru a fi eficient, intrebariletrebuie exprimate intr-o limba simpla ~idirecta. In mod frecvent,acest tip de chestionar este trimis subiectilor prin po~ta; lor li secere sa completeze formulaml ~isa-l restituie cercetatomlui. Acestprocedeu permite 0 mai larga distribuire a chestionarelor dedt arfi posibil daca ar fi distribuite persona1.--Un chestionar cu raspunsuri nelimitate (deschise) nu contineun set predeterminat de raspunsuri posibile. Subiectilor Ii se ceresa raspundil la intrebari generale cu propriile lor cuvinte. Chestio-naml cu raspunsuri nelimitate poate, de asemenea, fi trimis subiec-tilor prin po~ta, dar el presupune procedee de analiza relativ sofis-ticate. Chestionarele cu raspunsuri nelimitate sint asemanatoare inmulte sensuri cu interviu1.Interviurilelnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Iesa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poateurmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in pro-funzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sintmai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pecare cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De ase-menea, interviurile presupun directa interactiune a celui care in-tervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimiseprin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnddin asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.39
  21. 21. Analiza interviurilor poate fi impresionisUi ~i subiectiva sauraspunsurile pot fi codate intr-un numar limitat de categorii ~iapoisupuse analizei statistice. De~i greu de analizat, interviurile consti-tuie 0 sursa bogata de inforrnatii subtile, indeosebi asupra subiectelorsensibile.Anchetele prin telefonChestionarele ~iinterviurile realizate prin telefon devin instru-mente obi~nuite ale cercetarii sociologice. Ele pot asigura 0 calerapida, eficienta ~i, deseori, economic a de a ajunge la 0 mostradiversa ~icuprinzatoare de indivizi ..Observatia,Studiul bazat pe observatieStudiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina ac-tiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adeseain mod intens, dar lara a Iepune intrebari sau a incerca sa Ie influen-tezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fistudiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (unexperiment de laborator).Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupracontinutului activitatilor re1evante.Acestea ofera cercetatorilorposi-bilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune,a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~iefect.Observatia indirecta In observatia indirecta, cercetatorul, ,ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cerceta-torii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poatelimita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc.De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin obser-vatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public..Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~icere-moniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte.40Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvol-tarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sintparticipanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street CornerSociety allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care ela "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~uluiBoston, observindu-le comportamentul ~iritualurile. El a ajuns saClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~idetaliataintelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau caerau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11consi-derau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormalin prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptulca observatorii participanti risca sa devina mai mult participantidecit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUi-torii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar puteainfluenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopulcercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~iridica probleme eticesenoase.Analiza secundaraAnalizarea datelor existente deja se nume~teanaliza secunddra.Agentiile guvemamentale publica toate felurile de informatii titilepentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite sursede date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra carac-teristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, ratacasatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nive-lurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Acestedate s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comu-nitare, a migratiei ~ia altor probleme de interes sociologic.De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprin-derile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele desanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia orga-nizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatateaeconomidl ~isociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheimasupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ateasupra ratei sinuciderilor.41
  22. 22. Jurnalele de insemnari, scrisorile, autobiografiile, articolele deziar ~iregistrele de la biserici pot, de asemenea, fi surse bogate deinformatii pentru analiza sociologica. Studiullui Thomas ~iZnanie-cki (1918-1920) despre taranii polonezi s-a bazat, in ceamai maremasura, pe aceste tipuri de documente personale.Analiza secundara are un numar de avantaje. Deobicei, estemai putin costisitor sa folose~ti dedt sa aduni date originale. Cali-tatea datelor adunate de majoritatea organizatiilor guvemamentalear putea sa fie mai buna dedt cea a datelor adunate de cercetatorulindividual. De asemenea, folosirea analizei secundare garanteazaca cerceUitorul nu influenteaza procesele, structurile sau actiunilecare sint studiate. Un dezavantaj al analizei secundare este posibi-litatea ca datele sa fi fost strinse pentru ratiuni care nu sint directrelevante pentru noile intrebiiriadresate.De asemenea, in unele cazuri,acuratetea datelor originale poate fi suspecta sau necunoscuta.Nici una dintre metodele de cercetare descrise mai sus nu estetara limitari. Fiecare are avantaje ~idezavantaje. Alegerea metodeide cercetare depinde de masura problemei aflate in studiu; sociologiipot folosi metoda ale carei limitari sint cel mai putin relevantepentru preocuparea principala a analizei lor. Daca controlul varia-bile lor este important, atunci experimentul poate fi foarte adecvat.Daca accesulla diverse pareri este important, este foarte probabilsa fie necesara 0 forma de ancheta. Daca informatiile despre carac-teristicile importante ale populatiilornumeroase sintrelevante, ana-liza secundara a datelor recensamintului ar fi probabil metoda deales.PROBLEME iN EFECTUAREACERCETARIICercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat.Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, inmod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta.Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sintrezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane.42Dificultati tehnice,incredereaDaca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comu-nitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altiiar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Iedil incredere ca ceea ce a fost gasit nu a fost un accident sau uneveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice incercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglatdnd cumpara came in zilele unnatoare.ValiditateaUn studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Varia-bilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea cetrebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasacercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsitvaliditatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe carea studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi~iMendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideripoate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care deceseles-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceastaraportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce vali-ditatea constatarilor sale.Dificultati practiceConvingerea oamenilor sa cooperezeSociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participareala cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personalesau chiar polemice ~inu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie43
  23. 23. altcuiva gindurile personale. Astfel, convingerea oamenilor de aparticipa este un proces complex de reducere a poverii participarii~ide transformare a ei in ceva atragator.Uneori, povara poate fi redusa prin limitarea informatiilor cerutela mai putin decit ceea ce cercetatorului i-ar place a, in mod ideal,sa aiba. Astfel de compromisuri sint deseori necesare pentru realiza-rea obiectivelor importante ale cercetarii. De asemenea, ~erceta-torii pot reduce din povara participantilor prin moderarea chestiona-relor la care subiectii pot raspunde pe indelete, prin convorbiritelefonice la un moment convenabil pentru subiecti sau prin inter-vievarea acestora in casele lor mai degraba decit intr-un loc specialpentru cercetare.Caracterul atractiv al participarii intr-un studiu de cercetareeste uneori oferit printr-o renumerare modesta pentru acoperireacheltuielilor minore implicate (e.g., costurile calatoriei pina la ~ide la locul de cercetare, costurile necesare pentru doici pe durataabsentei) sau pentru neplacerile cauzate. Totu~i, caracterul atractivdepinde, in modul cel mai frecvent, de parerea subiectilor despreimportanta cercetarii.Cercetarea poate schimba comportamentulOamenii sint con~tienti de ei ca indivizi. Aceasta con~tiinta desine este 0 preocupare speciaIa in cercetarea sociologica, deoareceoamenii i~i pot schimba comportamentul ca raspuns la faptul casint studiati. ~tiind ca parerile lor despre un anumit subiect sintstudiate, ei pot sa-~i ~vizuiasca acele pareri. De pilda, un studiudespre cum parintii i~idisciplineaza copiii ii poate conduce pe parintila reevaluarea ~ischimbarea metode1or.De asemenea, insa~ipublicarea constatarilorpoate schimba com-portamentul indivizilor, al grupurilor ~ial organizatiilor.De fapt, obiectivul cercetarii orientate politic deseori consta inschimbarea comportamentului. Dar dnd comportamentul s-aschimbat, e posibil ca rezul.tatele cercetarii sa nu mai fie exacte.Dificultati in prezicerea comportamentuluiFiintele umane i~ialeg comportamentul. Aceasta alegere poateimplica situatii despre care oamenii au cuno~tinte insuficiente pe44r.:aresa-~i bazeze 0 alegere inspirata. Intelegerea situatiilor a~acumIe percep participantii ~icapacitatea de a Ie prezice ~iIntelege com-portamentul constituie 0 sarcina grea. Cercetatorii trebuie, in modconstant, sa se fereasca de tendinta de a-~i impune propriile lorpareri participantilor; in schimb, ei ar trebui sa nu precupeteascanici un efort pentru a vedea situatiile din perspectiva participantilor.Etica §i politica cercetariiCercetarea sociologica implica, aproape inevitabil, 0 compo-nenta etica ~iuna politica. Etica studierii oamenilor a fost descrisamai sus, in legatura cu cercetarea bazata pc obscrvatie. In ce masuraau oamenii drept sa decida daca ar trebui sa fie studiati? Aceastaproblema este deosebit de acuta in studiile bazate pe observatie,deoarece cooperarea directa a subiectilor nu este totdeauna la felde necesara pentru cercetarea bazata pe observatie cum este pentruanchete.Folosirea oglinzilor false, a aparatelor de inregistrare ascunse,a participantului nedivulgat sau a observatiei indirecte, toate acestearidica probleme etice in legatura cu incalcarea intimitatii. Procedeelecurente stabilite de guvemul federal prevad ca subiectii sa dea"consimtamintul incuno~tiintat" la participarea Incercetare, astfeleliminindu-se aceasta problema ctica speciala.Uneori, cercetarea sociala comporta riscul unor prejudicii pentruparticipanti. De pilda, dezvaluirea de catre cercetatori a unor infor-matii sensibile patronilor sau sotilor / sotiilor participantilor ii potcosta pe participanti slujba sau casatoria. "Consiliile de analiza in-stitutionala", prevazute de guvemul federal, garanteaza fie elimina-rea, fie reducerea prejudiciilor posibile pentru subiectii cercetati laniveluri lipsite de importanta, prin planuri de cercetare corecte sauexplicate adecvat participantilor inaintea consimtamintului lor de •a coopera. Aceste masuri de siguranta au redus substantial proble-me1e etice discutate mai sus.Folosirea rezultate10r cercetarii pune un alt tip de problemaetica ~ichiar politica. Cui ii datoreaza sociologulloialitate in primulrind? Sursei care sponsorizeaza? Participantilor?Comunitatii ~tiinti-fice? Societatii ca un intreg? Acesteanu sint doar simple intreMri.45
  24. 24. Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studiacea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produsevident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibileledeosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu?Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Artrebui sa fie "pedeps*, cercemtorii (prin pierderea fondurilor apro-bate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru pro-blemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor?Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala ceamai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un codde etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevedeun set de principii etice care exprima sentimentele colective alecomunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acestaeste un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii.Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe unelement important al disciplinei sociologiei. El a accentuatimportanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta)~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legaturaadecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia socio-logica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria suge-reaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acurateleateoriei.Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita.Mai mtfi, 0problema sociologica importanta este definita, iarliteratura profesionala existenta este examinata pentru a stabilice este deja cunoscut despre problema.in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intrevariabile smt explicit prezentate, iar unplan de cercetare adec-vat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat.Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strm-gere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate inlumina ipotezelor originale ~ia concluziilor adecvate trase.Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implicaexperimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "te-ren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a46~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smtsupuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bineorganizate sau interviuri mai putin organizate (personal, princorespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa ras-punda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a oblineconcluzii despre populalii mai numeroase este important sa sealeaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participareacercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analizadatelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua me-tode importante ale cercetarii sociologice.Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de pro-bleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct devedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demnede mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cineefectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali devaliditatea criteriilor lor, adica de masura in care surprindrealitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflatm studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de eiin-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sauactiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentuluiuman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele dinurma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in orga-nizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia inconsiderare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerealui la mdeplinire.47
  25. 25. Cultura: 0 inventie umana,aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmisdin generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este"ereditatea sociala a membrilor unei societati".Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~teni-rea invatata ~isocialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, acuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asiguramembrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelorcurente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor uneisocietati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limbapentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ieghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, culturada forma vietii sociale ~ioorganizeaza.Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte speciinu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animaliceste 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica aunui animal in timpul vietii sale.De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multedintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~iisai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toateacestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiin-tele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0mai buna ~imai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutiabiologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea cre-ierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturalaa condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noicream cultura (i.e., "inventind" limbaj ~i valori), noi, la rindulnostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce3CULTURAAInaeest capitol, vom examina eoneeptul eheie de eulturei -ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala.Vom examina eomponentele eulturii oJivom face deosebireamtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intresocietali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cumvor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturiiamerieane, inparticular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despreo noua perspeetiva, sociologia.CE ESTE CULTURA?in conversatia obi~nuita, cuvintul cultura deseori sugereaza 0forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu culturaeste definita ca fiind rafinata, sofisticata, avind cuno~tinte desprearte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 carac-teristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesctermenulintr-un sens mai largoodefinitie a culturii,Exista multe definitii ale culturii, incepind de la lapidarol- "unmod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn,1949) - ~imergind pina la cel enumerativ - "acel intreg complexcare include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i48COAL.A I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49
  26. 26. trece drept "natura umana" este, de fapt, produsul unci anumiteculturi. Americanii, de pilda, deseori vad razboiul, agresivitatea ~icompetitia ca fiind umane prin na~tere. Totu~i, exista societiiti (e.g.,arape~ii din Noua Guinee) in care razboiul este necunoscut, iarcomportamentul agresiv ~icompetitiv, virtual inexistent.Cu/tura Iimiteaza libertatea umanaCultura limiteaza libertatea individuala. Oamenii nu sint liberisa faca tot ceea ce vor. Legile, 0 inventie culturala, ii impiedica sase angajeze in anumite feluri de comportament (e.g., sa umble goipe strazile ora~ului) ~iIe cer sa actioneze in anumite feluri (e.g., sapuna un semn la bariera rotitoare din metrou). Indivizii nu i~i potcrea propria limba daca vor sa comunice cu altii. De~i egali biolo-gic (in acela~i timp diferiti), barbatii ~i femeile rar sint egali dinpunct de vedere cultural. In multe societati, barbatii au un statutsocial superior ~imai multa putere decit femeile (vezi Cap. 12 ~i13). Acela~i lucru s-ar putea spune despre saracii ~i minoritatiledin cele mai multe societati. Cultura limiteaza in mod inegal.Cu/tura extinde Iibertatea umanaIn acela~i timp, cultura mare~te libertatea. Cultura elibereazaindividul de comportamentul predeterminat ~iconditionat, dictatde instinct. Oamenii i~i modifica reactiile in functie de situatii; eifac alegeri, oricit ar fi ele de limitate. Chiar dadi cultura limiteaza,ea adesea permite alegerea in cadrul unei game rationak de optiuniacceptabile. (De pilda, in timp ce mersul gol pe strada este interzis,gama sortimentelor de imbracaminte din care cineva poate alegeeste foarte larga.)Cultura ne elibereaza de nevoia de a reinventa mereu aspectelenecesare ale vieW sociale. Nu trebuie sa cream neintrerupt 0 limbacu care sa comunicam sau sa redescoperim in mod continuu foculpentru a ne incalzi sau a ne gati mlncarea. Nenumaratele lucruriobi~nuite pe care Ie facem in fiecare zi ~i articolele materiale decare avem nevoie sint asigurate prin cultura, astfel eliberindu-netimp pentru creatie ~iexplorare.50COMPONENTELE CULTURIICultura poate fi impaqita in doua componente majore: culturamateriala ~i cultura nemateriala.Cu/tura materia/aCultura materiala se refera la toate creatiile concrete ~itangibileale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prinsapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De aseme-nea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~ima~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unuipopor este 0 parte a culturii sale materiale.Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obi-ecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau delocin structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuitecu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamenteleculturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic alsocietatii.Cu/tura nemateria/aSociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturiinemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmisedin generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima avieW sociale.Cuno~tintele ~i opiniileldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect impor-tant al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenireaculturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la aceIe con-cluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,51
  27. 27. fonna sferidi a pamintului ~i relatia intre copiii cu greutate micala na~tere ~ifumatul in timpul sarcinii sint elemente ale cunoa~terii.Parerile, pe de alta parte, se refera la concluziile care nu sintsustinute de un sprijin empiric suficient, pentru a fi considerateechivoc, adevarate. Doua exemple de pareri controversate sint: viataincepe in momentul conceperii (vezi Cap. 13) ~ipedeapsa capitalaretine de la crima (vezi Cap. 8).Culturile tuturor societatilor intruchipeaza idei despre medivlnatural, precum ~idespre lumea pe care au creat-o fiintele urnane.Mai mult, toate culturile au idei despre multe aspecte ambigue ~iconfuze ale vietii ~i ale moqii, ca de pilda, daca exista viata dupamoarte, intelesul fericirii umane ~isoarta finala a universului. Acesteopinii strabat existenta de fiecare zi a fiintelor omene~ti de pretu-tindeni.ValorileValorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede caeste bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuianonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorileasigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dindforma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda,apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteazacomportamentul specific.Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cusemnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contra-dictoriu, se lupta ~ichiar mar pentru valori, cum este "libertatea".Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagulamerican ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altiiapreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I profana, in semn deprotest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea,o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate,nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda,democrati·ile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele .totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei so-cietati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata dedemocratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~ichiar in timpde pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca52"un pericol evident ~i iminent" limiteaza dreptul oamenilor de azice tot ceea ce vor.Valorile nu sint in mod necesar statice; ele se pot schimba ~ichiar se schimba in decursul timpului. De pilda, valorile care serefera la iubire, la sex ~i la casatorie s-au schimbat in ultimeledecenii. De asemenea, cercetarea actual a arata ca studentii din ul-timii ani.au ajuns sa considere invatiimintul superior un mijloc dea dobindi siguranta financiara mai degraba decit 0 cale de a-~iperfectiona 0 filozofie semnificativa de viata.Normeleo mare parte din viata social a implica comportament rutinier.Oamenii se trezesc ~i se culca la anumite ore, maninca dupa unprogram precis ~i se imbraca intr-un anumit fei. Acest lucru nueste intimplator. Comportamentul nostru este structurat de norme,reguli sociale ~i linii de conduita care prescriu un comportamentadecvat in situatii speciale. De asemenea, normele pot modela ac-tiunile oamenilor in relatiile dintre ei. "Nonnele de politete" definesccomportamentul cuvenit fata de altii. Ansamblul normelor societatii ("cadrul nonnativ") este impaqitin obiceiuri, moravuri ~ilegi.Obiceiurile Obiceiurile sint conventiile curente ale vieW defiecare zi. Ele sint caile (1{,i~nuiteprin care oamenii actioneaza:de~teptarea la 0 anumita ora, turnarea laptelui peste cereale, tun-derea paji~tei, aruncarea gunoiului in crematoriu, imbracarea intr-otinuta potrivita pentru 0 ocazie, folosirea tacimurilor "adecvate"la masa. Obiceiurile sint actiuni cu 0 mica semnificatie morala; celmai adesea, ele sint chestiuni de gust. Oamenii trebuie sa se comportein aceste feluri: daca nu 0 fac, pot fi considerati excentrici, neatentisau ciudati, dar, de obicei, nu primejdio~i sau rauvoitori. Dacaoamenii incalca obiceiurile, ei se expun birfei ~i ridicolului, nubatailor sau inchisorii.Moravurile Moravurile sint nonne considerate importante ~isemnificative pentru functionarea societatii ~ia vietii sociale. Furtulrespectului pentru proprietatea privata este 0 problema serioasa.EI sfideaza concePtiile sociale de distribuire a proprietatii ~i deincredere. Valorile patriotice sint alcatuite din moravurile refe-53

×