Kant, im. despre pedagogie

500
-1

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
500
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
29
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Kant, im. despre pedagogie

  1. 1. r2w i:
  2. 2. lmmanuelKantDnrprnpeoagogieiIColectia cdr[ilor de seami
  3. 3. ,ti$.$_.$r$$qd5iIRedactor:Simona Pelin@Editura Paideia,2OO2Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 270134 I tsucuregti,Romdniatel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47fax: (OO4O2I)212.O3.48e-mail:paideiaGfx. rowww-paideia. roDescrierea CIP a Bibllotecii Nationate a RominieiKANT,IMMA"FruELDespre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti:Paideia, 2OO280 p. ; 23,5 cm. (Coleitia cirfilor de seamd)tsBN 975-s96-lO4-O3 7 1 . 3IIlI
  4. 4. lmmanuelKantDesptepeo^gogieTraducere deTTaian BRAILEANUP6IDEIf,
  5. 5. I)rnrolxin cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemelemai deosebite, cu impact actual, ce ar putea fi valorificate qi validatein perimetrul pedagogiei contemporane, antamate de Immanuel Kantin lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este olucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici, importanta eifiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicda filosofiei kantiene. cdci, dupa cum preciza Kant, educatia nu estechematZr sa formeze raliunea speculativi, ci o rafiune care, ineconomia qi structura sa, e practica (in intelesul de ,,reflexiune asupraa ceea ce se intdmpld, dupir cauzele 9i efectele sale" - P. 55).Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera,oarecum, ca metoda, de lucririle axiale-pivotpe care le complineqte,in sensul ci aici Kant nu mai procedeaza decAtarareori la distingerea(separarea)factorilor formali, apriorici, a formelor pure ale acfiunilormorale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice,schimbdtoare qi relative, ci, dimpotrivi, el le contopeqte cuproblemele concrete ale educatiei, cu aspectele aplicdrii ei inexperienla vietii reale de toate zilele.De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti caretrebuie educati pentru a deveni oM. ,,omul poate deveni om numaiprin educatie. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el"(p. l7). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelaltecreaturi (GeschoPt).trducafia, in centrul cireia se afli disciplina, este aceea carepreface animalitatea in umanitate. ,,Disciplinail opregte pe om si seabatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa, de la
  6. 6. Immanuel Kantumanitate,, (p. l6) - precizeazd.Kant. Aceastd semnificatie pozitivia disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum,corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertateneingrzrditd,disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. Desigulspune Kant, aceasta disciplind nu se formeazA de la sine, in modspontan, ci intr-un cadru organizat, institutionalizat printr-o activitatespeciald - educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulatpe care-l enunld Kant - cultura cuprinzind, pe ldngd disciplini, 9iinstrucfia. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare indevenirea individului uman, pentru cd, spune Kant, ,,cel ce nu ecultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. lB);ba, mai mult, ,,neglijarea disciplinei este un rau mai mare decatneglijarea culturii, cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu;salbdticia insa nu se poate gterge - gi o greqeald in disciplini nupoate fi indreptati niciodata" (p. l8).umanismul lui Kant, derivat din iluminismul epociiin care atrdfit,prezent, de altfel, in intreaga lui operi, transpare qi in aceastFtlucrarede mici intindere despre educa[ie, atunci cdnd el afirmzr:,,neincantagandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie,cZrreiaii putem da o formd potriviti umanitatii. Asta ne deschidevederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. lB).in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutienecesitatea reformarii educa[iei vremii lui, cdreia el ii reproqa cir nu-lformeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopulexistenlei sale. ,,Noi putem lucra - scria Kant - la un plan al uneieducalii mai potrivite, lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea, cas-o poata infaptui incetul cu incetul [...). [Caci) ... educatia este oartd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.Fiecare generafie, inzestratd cu cunogtintele celei precedente, poateinfiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionattoate dispoziliunile naturale ale omului, conducind astfel umanitateaspre menirea ei" (p. l9-2O).Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratariidiferen[iate a indivizilor, educalia fiind, in viziunea lui Kant, arta dea dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om, gtiut fiind faptulci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. Atat,-::il:rl.t13*inceputul, crdnduite duivegte arta rceva e pdgteducafia, snu se interrel, ca arta tputea si dtmenirea (s<trebuie inlisZr-lcreascZKant, prefestudiu sistin acepedagogieprezenta, <( p . 2 1 ) , , 8(p.22), ex<L a u n tsale DesPcu care [ael conchidl) disaniizoiml2) culdol5) pnsinanlPr$d4) m<felrt*Pdrr$, 9.f;.$:$;4,c
  7. 7. Despre pedagogieinceputul, cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice, fdrAplan,rinduite dupd imprejurdri date, sau judicioase. in mod mecanic seivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii, cdnd observdm dacZtceva e pdgubitor sau folositor pentru om. Acest mod de a concepeeducafia, susline Kant, cuprinde unele gregeli 9i lipsuri, deoarecenu se intemeiazit pe nici un plan. De aceea, este necesar, precizeazael, ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi, pentru aputea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-giatinga integralmenirea (scopul).De pilda, principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopiitrebuie inldturat, intrucit existd riscul ca un ,,prost-crescut" (P 2l )sa-lcreascErapoi pe altul. Remediul acestei situatii il constituie, sPuneKant, prefacerea pedagogiei in gtiinfd, transformarea pedagogiei instudiu sistematic.in acest context, Kant aduce in discutie un alt principiu alpedagogiei moderne: ,,copiii trebuie educati nu potrivit cu stareaprezentA, ci cu starea mai bunZr,posibila in viitor, a genului uman"(p. 2l ). ,,Bunaeducalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume"(p.22), exclamirKant.La un moment dat, inspre finalul parlii de Introducere a lucririisale Despre pedagogie, Kant simte nevoia unei recapitulari, prilejcu care face unele precizAri asuPra conceptului ,,educa[ie". Astfel,el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie:l) disciplinat. A disciplina inseamnd a ciuta de a face caanimalitatea si nu pagubeascd umanitatea, nici in individulizolat, nici in omul social. Disciplina este deci numaiimbldnzirea silbaticiei;2) cultivat. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. Prin ea sedobdndeqte abilitatea (citirea, scrierea, muzica etc.);5) prudent, adicd sa se adapteze societafii omeneqti, sd fiesimpatizat qi sd aiba influenfi. Pentru aceasta e nevoie de unanumit fel de culturd, Pe care o numim civilizare (carepresupune maniere, politete, capacitate de relafionare cusemenii);4) moral, adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru totfelul de scopuri, ci sZr-$icdqtige gi taria sufleteascd de a alegenumai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i carepot fi totodati scopuri pentru oricine).
  8. 8. 8 ImmanuelKantun alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel alinstruirii active, participative a elevilor. copiii, susline Kant, nutrebuie si fie dresati in mod mecanic, cisa fie invalafi si gdndeascii.Acest principiu pedagogic, impreuna cu celelalte amintite maiinainte, se cer a fi experimentate. De aici gi solicitarea lui Kant de ase organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfezeqcoli normale.Educatia se poate realiza, spune Kant, fie particular, fie public.cea dintai, educatia in particular, e ficutd de pdrinli sau ajutoareplatite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor, inprincipal a celor morale - deci educafia morala -, iar cea de-adoua - educatia publica - asigurd instruclia (informarea). Desigur,o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndouafaturile: instructia qi formarea morala. Este motivul pentru careaceastd ultimi formdreste preferata gi apreciati de Kant ca oferindcea mai bunir imagine a viitorului cetifean. ,,trducafiapublica igia1e avantajele cele mai evidente, cdci prin ea copiii invald sd-9imasoare puterile, invafa limitarea prin dreptul altora. Aici nimeninu se bucurd de privilegii, deoarece pretutindeni se simterezistenfi, deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciindexceleaza prin meritul propriu" (p.28).in cea de-a doua parte a scrierii sale, intitulatdrratat(de la care,probabil, a imprumutat c.V. Bufureanu - primul traducdtor in limbaromdnd al acestei lucriiri kantiene - tiilul traducerii sale, Tratat depe dago g ie (| I | 2)), Kant abord eaza laturile educafiei: educafia fizicd(ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati(cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). Educalia practici,fiind ,,educafiaspre personalitate,, (p.Jl), cuprinde, de altfel, toatelaturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici(vizind abilitatea), ce confera omului valoare cu privire la sine insuqica individ, realizatd de institutor;2) pragmaticd (vizand prudenfa),formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-, realizata deeducator; 5) morali (vizand moralitatea), prin ea omul dobandindo valoare in perspectiva intregului gen uman.in ceea ce privegte educafi a fizica, pe multe pagini Kantanalizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrulacesteia calitatile v.i.R.n Niteza, indemiinare, rezistenfa gi fo{a).ffdEduccultura fiscolastirde-a dou?e a<educatiemetodacum scripedagogmunca,cpentru aEdu<superioiinferioarhArAzeqtdegi sende invitica nocivin acproblem,printreparticulaexpresieelevilor,tnumai inin acmai putit,sPre abspeciali,recomarcunoqtincunoqtini n ccopiluluci trebunaturalepe cdnd
  9. 9. zl al, n usci.maiC e aleze>lic.)are, i nle-agur,oui:arerindi igi;i-girenimteandare,nbat d ezicirald,ic6,)ateltcaruqi$a),delindantlrulDespre pedagogieEducatia fizica este insotiti de educatia sufletului, in sensul decultura fizicA a spiritului. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9iscolastici. Prima estejocul in orele libere la dispozitia elevului, ceade,a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere.Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri deeducafie, ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc, fie pemetoda invdlarii prin sarcini precise (,,treabd serioasa" (p47),cum scrie el). in acest context, Kant devoaleazd un alt principiu alpedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentrumunca, deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceascapentru a-qi asigura subzistenta.Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegtisuperioare (inteligenfa, puterea de judecare, raliunea); celorinferioare izolate (atenlia, memoria), neavdnd nici o valoare, Kant lehdrazegte un rol marginal. De pilda, in ceea ce privegte memoria,degi semn aleazanecesitatea inventirii de procedee mnemotehnicede invilare a limbilor strdine, a geografiei, Kant respinge categoric,ca nociva, lectura beletristicd (cititul romanelor).in aceasla parte a lucrdrii, in care Kant face o tratare sistematicd aproblemelor de pedagogie, el identificd gi alte principii ale educatiei;printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie aparticularitdlilor de vdrstd 9i individuale, a cirrui realizare presupune, inexpresie kantiana, ,,a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p51)elevilor, ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (,,inteligenfasa nu procedezenumai in mod mecanic, ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" - p51)in aceeaqi ordine de idei, Kant este pentru invirtamdntul formatiV qimai pulin pentru cel informativ. scopul educafiei este - scrie el - ninuinlS,,spreabilitate gi perfecliune, nu pentru a-l informa pe elev intr-o materiespeciald, ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p.52). Drept urmare, elrecomandd cu sl|ruin!.i metoda maieutici a lui socrate, de a scoatecunogtinle din raliunea proprie copiilor, 9i nu de a tuma in capul lorcunogtinfe rafionale, aldturi de cea cateheticimecanici.in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtiicopilului, Kant e de pdrere cd ,,voin!a copiilor nu trebuie (...1frintd,ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilornaturale,, 1p.55). ,,Frdngereavointei produce o mentalitate de sclav,pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. 56).
  10. 10. l o ImmanuelKantImmanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd evorba de educatia(cultura)morali; aceastatrebuie sd se tntem eiezepe axiome,nu pe disciplini (experientd).Copilultrebuie deprinsaactionadupi maxime, gi nu dupi anumite impursuri.caracterur-rezultatde prim ordin al educafiei morale, in opinia lui Kant - std inabilitateade a actionadupa maxime:la incepul ne insugimmaximeale gcolii,iar mai tarziu,maxime ale umanitafii. De caracterdepindedocilitatea (ascultarea)elevilor, ce poate fi una fald de voinlaabsoluti, dedusi din constrangere,sau una fala de voiniacunoscutii ca rationald, realizatdca ascultare voluntari. cu acestprilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale aleeducatiei:convingereagi constrdngerea.Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sdformdm caracterurunui cetdfean,ci caracterurunui copil, totugi elatrageatentia cd ascultareade voinla absoluti e foarte necesardgipentru copil, deoareceil pregategtepentru indeplinireaacerorlegipe care trebuie sd le respectein viitor ca cetilean. De aceeacopiiitrebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii;aceastalegetrebuiesi fie insd universali.intre datoriegi inclinafie,Kantinclini firesc,daci linem seamade conceptiasa de ansambruasupra morarei,spre cea dintiii: inviati ne poateconducenumai datoria,nu inclinafia.incalcareauneiporunci trebuie sd fie, spune Kant, urmata de pedepse,fie fizice, fiemorale,administrateinsdcu multd luare-aminte,pentrua nu rezultanici indoles seruilis gi nici indotesmercenarta.pedepselefizice fiindcomplementare celor morale, la ele se va recurgerar, intrucdt prinpracticarealor nu se mai formeazaun caracterbun. cind pedepselefizice sunt frecvent folosite, deseori repetate, ele produc riutate,incipitdnare. or, educalia morard are drept scop fundamentarformarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei.uru.t"i,sentimentulgi ideea datoriei, dragosteade adevir, sociabilitatea,senindtateasufletului g.a. Drept cdi de infdptuirea acestui scop,Kant propune doud maxime-principiu:susfine et absilne gi festinalente (susffneinsemn6nd,,rabddgideprinde-tea suporta,, iar festinalente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei).Alte cai,amintite de Kant in compretareaceror de mai sus, sunt: putereaexemplului,unitateadintre vorbi gi faptd.ln ultconqtienticare omuumanititirespectulnumai asnicidecurfiinti modatoriei qIntereasupra e(educatiei(teologieceleilaltein finobservatla intrarecele prirtimpurilos i i s e v ogi hotarcuviincioin ineducatielingvisti<pretutindsd le pritdispretulnumai otgi fati dein locul c- in locveseliemorocdnin urma I.altora gieste in f<,i$.Y
  11. 11. :dndeneiezerrinsaterul-.sti inraxime:pinderoinfaointaracestrle aleuie situgielsari gior legicopiiia legeteamatii: ina uneice,fieezullaefiindit prin:pselerutate,tentalacter:latea,scoP,lstinalstina:ecdi,rtereaDespre pedagogiein ultimi analizA kantiani, educatia morali se finalizeazA cucongtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (princare omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitateaumanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegterespectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). Prin aceasta ginumai astfel omul devine fiintd morald. Cdci din natura el nu estenicidecum o fiinld moralir - aratd Kant, precizdnd cd ,,el devine ofiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiuniledatoriei 9i legii" (p. 69-70).Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantieneasupra educaliei religioase a copiilor, ca o comPonentZr majori aeducafiei, gi, in special, cele referitoare la relatia dintre religie(teologie) qi moralitate, la insemnatatea uneia in configurareaceleilalte.in finalul micului siu tratat de pedagogie, Kant adaugd ,,cdtevaobservafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul,la intrarea in adolescenl6" (p. 75). Printre acestea se numird qicele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. ,,in educatiatimpurilor mai noi se susline cu tot dreptul- scrie Kant - ci trebuiesi i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis, lSrmuritgi hotdrat" (p.74), fiind invatat de timpuriu si aiba stimicuviincioasd falA de celilalt sex.in incheiere, intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despreeducalie o putem rezuma qi reda prin propriilei constructiilingvistice: ,,in educalie totul depinde de faptul de a stabilipretutindeni principii exacte, fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9isd le primeasca cu pldcere. Ei trebuie si invete a Pune in loculdisprelului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd; a punenumai oroarea interioard in loc de cea exterioara, f ald de oamenigi fald de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate interioard -in locul opiniei oamenilor, valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii- in loc de vorbe 9i emofii, inteligenfd - in loc de sentiment, 9iveselie gi pietate cu bund-dispozitie - in loc de devotiunemorocdnoasi, timidd gi intunecaft" (P.70). Ei trebuie sa se bucurein urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi, pentru binele.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nueste in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).l l
  12. 12. t 2 Immanuel KantConsecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogiasa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric, care aiciapare transfigurat astfel: ,,SAnAzuim a considera multe totdeaunaca datorie. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentrucd e de acord cu inclinalia mea, ci pentru ci prin aceasta imiindeplinesc datoria" (p. 76).Prof.univ. dr. Constantin STROErLr$i}diT.f,$rrtH:$,!q,gTradtG. Harternoi pe mExistal lui Kanr.77O-7JulesBarlui Bami,Raymondtbr cearottextul germi15 oct
  13. 13. t 2 Immanuel KantConsecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogiasa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric, care aiciapare transfigurat astfel: ,,Si ndzuim a considera multe totdeaunaca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentrucd e de acord cu inclinatia mea, ci pentru ci prin aceasta imiindeplinesc datoria" (p. 76).Prof. univ. dr. Consfanfin STfiOE,f,:,.d,+,It:l!; i F,$r.t{,,l;..qILtirE$:5si, ,;P*Cl1r..{l,otI,iTili..tTraduG. Hartennoi pe miExistZal lui Katnr.77O-7Jules Banlui Barni,Raymondiar cea r<textul ge15 or:::w:riti:j: iyiju,t:. , asl":i.:}r {.: .q
  14. 14. 64iaaiciunaltruimiNota traducdtoruluiTraducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat dec. Hartenstein, 1868, vol. VIII. Paginalia acestei editii e notati denoi pe margine.Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogieal lui Kant, publicata de c.v. Bulureanu (Biblioteca pentru toti,nr.770-771/lgl2), dar ea e fdcutzrdupa traducerea francezl aluiJules Barni, deci este o traducere a unei traduceri. $i, cum traducerealui Barni, pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a, ingrijita deRaymond Thamin), se depdrteazi uneori simtitor de textul german,iar cea romanir - de textul francez, publicarea unei traduceri dupatextul german e pe deplin justificata.15 octombrie 1945 T.B.
  15. 15. 11ln*ooucereOmul este singura fiintir care trebuie educata. Prin 4Szeducatie intelegem anume ingrijirea (hrana, intretinerea),disciplina gi instructia insofitd de culturd. Drept urmare, omuleste copil sugar, elev gi discipol.Animalele se folosesc de forfele lor, din clipa in care incepsi aiba vreuna dintre aceste forle, in mod regulat, adici in agafel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. intr-adevZrr,nuputem decit si ne minunam vdztnd, de pildd, cum puii derdndunici, abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor,gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii dincuib. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire, ci cel mult dehranA, incalzire gi conducere, sau de o anumiti ocrotire. Dehrdnire au nevoie, ce-i drept, cele mai multe animale, dar nu qide ingrijire. Prin ingrijire, anume, intelegem prevedereapirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care arputea-o da copiii fortelor lor. Daci un animal, de pildd, ar fipaindati ce vine pe lume, cum fac copiii, el ar deveni negregitprada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui.Disciplina preface animalitatea in umanitate. Un animal estechiar prin instinct tot ce poate fi; o ratiune striind a pregdtit pentruel totul incd de mai inainte. Omul insd are nevoie de ratiunet Termenul folosit de Kant este Oeschopt, care inseamni,,creaturif (n.tr.).
  16. 16. l{$,.:..i:l;*rilrxflImmanuel Kantproprie. El n-are instinct, 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririisale. Cum insd, venind crud pe lume, el nu e in stare s.o facdimediat, va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul.Cenul uman trebuie sa producd de la sine, prin propriestrdduintri qi incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturalda umanititii. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putemsi-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti,civilizatd. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare aexistat mai inainte gi mai intai, in acest caz omul ar fi trebuitdoar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie.458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurilesale animalice de la menirea sa, de la umanitate. Ea trebuie,de pilda, sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevederein primejdii. Disciplina este deci numai negativi, anume eaeste acfiunea prin care omului i se ia salbiticia, pe cindinstructia este partea pozitiva a educatiei.Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Disciplina il supunepe om legilor umanitatii; ea incepe sd-l faci sd simtdconstrdngerea legilor. Dar aceasta trebuie sd se produci de cubuna vreme. Astfel, de pildd, copiii sunt trimigi la gcoald, lainceput, nu chiar cu intentia si invete ceva acolo, ci pentru ase obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li searatA,pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatdorice le-ar veni in minte.Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare sprelibertate incat, obignuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduceorice jertfd. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice, cumam spus, foarte de timpuriu, cici, nefircdnd astfel, in urma omulgreu se poate schimba. El ascultd apoi de orice toana. Vedemacest lucru la neamuri sdlbatice care, stdnd chiar mai lungivreme in serviciul europenilor, nu se obiqnuiesc totugi niciodataa trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dorde libertate, cum cred Rousseau gi altii, ci de o anumitdprimitivitate, intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci,aga-zicdnd,in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprinsde timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Dacd in tinerefei se lasi voinfa gi nimic nu i se opune, el pastreazdtoatAvialal 6IiI{ti;i{sa o anumitiin tinerefe atmamei; cdcicu atdrt maivor ameste(E o gregsub Pretexttli se oPuneinclinZrriisalde sZrlbZrtiOmuluidisciPlina qcdte qtim,ceva de la tlor. Sub a<miqcZrtorsiodraslelorIdin micileci Pdsdrileface sa necanari canvrabie; nude canar.Inu Pot auigi noi vorminunat ttuturor gecintdrii etOmuldecAt ceeeducat ntDe aceeasi fie riide un geratunci ceparte, il isd dezvo.<.eoocC)*s:-${5iil.i:!
  17. 17. uftiriir facdinsul.oprieluralirutemlecti,are aebuitrarie.surilerbuie,:derele eacdndPune;imtile culd, tartru ali serdatdsPreducecumomulldemungidatdI dormitinca,>rins:retevialaDespre.pedagogiesa o anumiti sdlbiticie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora cein tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din parteamamei; cici in urmzrli se va opune din toate Pdr4ileo rezistenticu atit mai indarjiti, gi pretutindeni vor primi lovituri carndsevor amesteca in afacerile lumii.Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind,sub pretextul czrsunt menili pentru a domni, nici in tinerete ntrli se opune nicicdnd o rezistenld serioasd La om, din pricinainclinirrii sale spre libertate, e nevoie de o indulcire a stdrii salede salbdticie;la animal, insd, nu e nevoie din cauza instinctuluiomului ii trebuie ingrijire 9i culturd. cultura cuprinde 459disciplina gi instrucfia. De cea din urmi, nici un animal, dincdte gtim, n-are nevoie. cici nici un animal tinir nu invatdceva de la unul mai bdtrin ,in afarade pasdri,care invatzrcintullor. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor 9i emiqcitor sd vedem cum, ca intr-o gcoald, mama cdnta inainteaodraslelor din toate puterile, 9i cum puii se strdduiesc szrscoatitdin micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. Pentru a ne convingeci pdsdrile nu c2rntddin instinct, ci cdrinvald, de fapt a cintaface sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unorcanari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrdevrabie; nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilorde canar.Aducandu-iintr,o camerd de unde acegti pui de vrabienu pot auzi vrdbiile din afard,ei vor invala cdntarea canarilor,gi noi vom obline vribii cintzrtoare. E intr-adevdr un lucruminunat cZrfiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungultuturor generaliilor o anumitir cantare principald, iar traditiacintarii este, fZrrZrindoiala, cea mai puternica din lumeomulpoatedeveniomnumaiprineducatie.Elnuenimicdecdt ceea ce face educafia din el Sd ne amintim ca omul eeducat numai de oameni, care de asemenea sunt educati.De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oamenisd fie rai educatori ai elevilor lor. Daci odati, cdndva, o fiinfdde un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd, am vedeaatunci ce se poate face din om. Cum insd educatia pe de oparte, il invald Pe om ceva, iar pe de altd parte nu face decdtsZrdezvolte unele insuqiri, nu se poate gti pind unde se intindL 7eoac()e
  18. 18. a,Immanuel Kantla el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin oexperienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite alemultora, chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pindunde ar putea ajunge omul. Dar e tot atit de important, pentruun spirit speculativ, cum e o trista observalie pentru unfilantrop, de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie,neluind parte la importanta experienli a educafiei, meniti sdarate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune.Nu e nimeni care, fiind negliiat in tinerelea sa, n_arinlelegeel insugi, la o varsti mai maturdr, in ce a fost negrijat, fie in460 disciplini, fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel cenu e cultivat e brut (necioplit),cel ce nu e disciplinat e salbatic.Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijareaculturii, caci aceastase mai poate completa maitirziu; salbaticiainsd nu se poate gterge - gi o gregeali in disciprina nu poate fiindreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bundgi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pasmai aproape de perfectiunea omenirii- cdci inddrdtul educalieise ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. De acuminainte acest lucru se poate infiptui. cici abia acum incepejudecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-iintr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandulca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie, careiaii putem da o formii potrivita umanitafii. Asta ne deschidevederea spre un viitor mai fericit al genului uman.Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal, gi nustricd cu nimic daci nu suntem in stare sa,l infdptuim chiar deindata. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput oastfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un visfrumos, chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei.O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre operfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. De pilda, ideeaunei republici perfecte, cirmuite dupd regulile dreptafii. Esteea, din aceastd pricind, imposibila? yrai intai, ideea noastrdtrebuie numai sd fie exacta, gi atunci, cu toate piedicire cemai stau in calea infdptuirii ei, ea nu este nicidecumimposibila. Daca, de pildd, fiecare ar minli, oare din aceastdI B,t.$..fi!t$it*t**..Pnclneduczfdrd i:Cexistetate idupao a dmai 1poatinumiele ridobdagadsemigermsdezvdezvajunlsineatingdespc u domeiEi ccopiN u lcazLinairp e (prezindisa-gtreb:lrprlfi
  19. 19. >utin otite alen pdndpentrutru un,roprie,rnitdsirfelege, fie inCel ceilbatic.llijareabaticiaoate fii bunirn pasucatieiiacumncePea ce-ilandulcireia;chidegi nuiar de:putorn visPre oideeaEsteastrdle ce)cum:astiDespre pedagogiepricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea uneieducalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este,fdrd indoiala, adevdratd.Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopulexistentei sale. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformi-tate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneazadupi aceleagiprincipii, iar aceste principii ar trebui si le devindo a doua naturZr.Noi putem lucra la un plan al unei educatiimai potrivite, lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea, ca s-opoatd infaptui incetul cu incetul. Se vede, de pildi, la florilenumite ciubofica-cucului cum, daca le creqtem din riddcind,ele rZrmdntoate de aceeagi culoare; dacd insi le seminim,dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. Natura, 461agadar, a pus totugi germenii in ele, 9i depinde numai de osemdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegtigermeni. Aga qi la omlSunt mulli germeni in omenire, 9i depinde acum de noi sZtdezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sddezvdluim umanitatea din germenii ei, fdcand ca omul sZr-qiajungi menirea sa. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de lasine gi fArA sA o cunoasci. Omul trebuie abia sd caute a oatinge; ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o ideedespre menirea sa. Pentru individ, atingerea menirii este chiarcu desZrvirgirecu neputintd Dacd admitem o prima perecheomeneasci pe deplin formatA, noi vrem totuqi sa vedem cumiqi cregte copiii. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu,copiii ii imitzr,gi astfel se dezvoltzrunele dispoziliuni naturale.Nu toli pot fi formali in acest mod, cdci, in cele mai multecazuri, numai in imprejurdri intAmplZrtoarecopiii vid exempleinainte vreme oamenii nici n,aveau idee despre perfectiuneape care natura umana o poate atinge. Nici noi nu suntem incaprea lZrmurili asupra acestei notiuni AtAta insd este cert, ca nuindivizi izolali, cu toatd cultura elevilor lor, pot face ca aceqtiasa-gi indeplineascit menirea. Nu indivizi izolali, ci genul umantrebuie si ajungd aici.Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionatiprin multe generafii. Fiecare generatie, inzestrata cu cunogtintelel 9
  20. 20. qImmanuel Kantcelei precedente, poate infaptui tot mai mult o educatie caredezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale aleomului, conducand astfel umanitatea spre menirea ei.Providentaa voit ca omul sZrscoat6rbinele din sine insugi gi i seadreseazA, aqa-zicdnd, cu aceste cuvinte: ,,Pdqegtein lume" -cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -,,Eu te-am inzestratcu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti,gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde."Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine;providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el; suntnumai simple dispozitiuni, gi fird sa se desprindd de la sinemoralitatea. A se face mai bun, a se cultiva pe sine insugi gi,462 dacd e rau, a infaptui in sine moralitatea, asta trebuie s-o facdromul. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri, gasim cisunt foarte grele. De aceea educatia este cea mai mare problemigi cea mai grea problemi care poate fi data omului spredezlegare. Cici cunoaqterea depinde de educatie, gi educatiadepinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate facenumai incetul cu incetul un pas inainte, gi numai prin faptul cio generatie transmite celei ce urmeazd experientele gicunogtinfele ei, cd aceasta, la rdndul ei, addugAnd ceva, le predZrcelei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despremodul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupunedeci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu, ginoiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire.intrebarea e dacdeducatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general,prin diferitele ei generatii.DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate, fdrdindoiali, ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernareqi cea a artei educatiei, qi totugi se mai discuta in contradictoriuasupra ideii lor.Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunileumane? Sa incepem de la o stare de barbarie, sau de la o staregata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie(de aceea, gi notiunea despre primul om e atit de dificila), qinoi vedem cum omul, dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare, arecAzutmereu in barbarie, ridicdndu-se apoi abia din nou din ea.20 ij$ i l ani le-qi deprivirnumiTinfdpomulacesimpreduce p ese ivgre9juditcaeimitse finutcreqprelsistrinvdePreuminttcoIfiebulintiqsicolinti.s
  21. 21. ucafie careraturalealeenirea ei.rsuEigi i sein lume" -m inzestratle dezvolti,depinde."spre bine;:in el;suntde la sinee insuqigi,tie s-o flacdri,gdsimcd: probleminului spre;i educatia>oate facen faptul cdientele gia,le predictii desprePresupuneit tarziu,9ireae dacdin general,rate, fdrAguvernare!radictoriu>oziIiunile:la o starenbarbarietificili), qile stare, aou din ea.Despre pedagogie$i la popoare foarte civilizate gasim, in cele mai vechi gtiri ceni le-au lisat insemnate, o accentuati apropiere de barbarie -gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt cuprivire la oamenii civilizafi, inceputul artei scrisului l-am puteanumi inceputul lumii.Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu seinfaptuiegte de la sine, toati educafia e o artd. Natura nu i-a datomului pentru asta nici un instinct. Atdt inceputul, cdt 9i progresulacestei arte sunt sau mecanice, fArA plan, rdnduite dupdimprejurAri date, saujudicioase. in mod mecanic se iveqte artaeducaliei numai in anumite prilejuri, cdnd observam daca cevae pentru om pigubitor sau folositor. Toatd arta educatiei carese ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multegregeligi lipsuri, deoarece nu se intemeiaza pe nici un planArta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir, agadar, 465judicioasi, pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga felca ea si-gi atingd menirea. Pzrrintideja educati sunt pilde pentruimitare dupd care se formeazd copiii. Dar, pentru ca acegtia sztse facZrmai buni, pedagogia trebuie sd devind un studiu, altfelnu putem avea nici o nidejde din partea ei, iar unul prost-crescutcreqte apoi pe altul. Mecanismul in arta pedagogiczrtrebuieprefdcut in qtiinfd, altfel ea nu va deveni niciodatd o striduintisistematicd, iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta.Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibdin vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiProgramade educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu stareaprezentd, ci cu starea mai bunir, posibild in viitor, a genuluiu-u.t, adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea eiintreagd. Acest principiu e de mare importantd. Parintii iqi cresccopiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente,fie ea gi corupti. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie maibund, prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aiciintAmpinam doud Piedici:l) Pdrintii n-au, de obicei, alta grija decit ca odraslelor lorsd li se netezeasca bine drumul in lume, 2) iar domnitorii iiconsiderir pe supugii lor numai drept instrumente pentruintentiile lor.2 l
  22. 22. ImmanuelKantPiirinfiigrijesc pentru casd, domnitorii- pentru stat. gi unii,gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal,gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentrucare ea posedd chiar dispozitiuni. schifarea unui plan deeducafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit.$i este oare, in acest caz, supremul bine universal o idee carene poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostrusuprem particular? Niciodata! caci, degi se pare ci ar trebui siiaducem oarecari jertfe pentru aceasta idee, adevarul este ciprin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. $i,apoi, ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmaiizvorul din care iese tot binele in lume. Germenii ce se gasescin om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cicitemeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale aleomului. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusdsub reguli. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine.464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Iadomnitori, sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa seindrepte mai intai pe sine, gi intatnind, aga_zictnd,pe buniicirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-oinfaptuiascd,atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devinimai bund, care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca intinerete nu li se opune nici o rezistenlzr.un arbore insa care stisingur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurilesale; un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte, deoarecearborii de langaer ii opun rezistenfi, drept in sus, gi cauti aer qisoare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. Dar e tot mai bine caei sd fie educafi de cineva dintre supugi, decit daca ar fi educafide unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numaiin cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea, in aceasta, chestiune, va hotari in primul rand striduinfa particularii, iarnu, cum credeau Basedow gi artii, ajutorur domnitorilor, cdciexperienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binelesuprem universal, ci numai binele statului ror, ca sii,gi atingascopurile proprii. Dacdinsd dau banii necesari pentru educafie,atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e cutot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea22$$rq$:il.d,,cunogtintelor ccel mult. Darapentru fisc chfdcut-o PdnAanadejde nicicdPrinurmardejudecata cede la omulPaiprin strdduinfzpentru binele tstiri viitoare tumane de scoici gi colo cdtenumai ca o PainmulIirea lui.a-lintrebuintaintentiilesale.in vedere scoprimul rdnd dnumai abild, tmai mare, cacu un pas malPrin educI ) disciPanimaindividnumai2) omul IinstrucposesiposibilaceasLUnelecitireade PiltDin caga-zi<$$
  23. 23. $iunii,iversal,pentrurlan deropolit.eecarenostruebuisieste cirala. gi,tocmaigdsesct. Caciale ale: adusi? D e l ae s i s ee buniiorii s-odevindii ci in:arestarmurileoareced aerqibinecazducafinumairceasta*A, iartr, cacibineleatingaucatie,i a e c urrgireaDespre pedagogiecunogtinlelor omenegti. Puterea qi banul nu o fac, o inlesnesc,cel mult. Dar ar putea-o face dacd economia statului nar socotipentru fisc chiar de inainte dobinzile. Nici academiile n-aufdcut-o pirnZracum, 9i ca o vor face de acum, pentru aceastanadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acumprin urmare, gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numaidejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Toati cultura incepedela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Numaiprin strdduinfa unor persoane cu vederi largi, care au interespentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei,tari uiitoure mai bune, se poate infdptui apropierea naturiiumane de scopul ei. se mai giseqte doar incd, printre cei mari,ici gi colo cdte unul care, considerdnd poporul sau, aqa-zicdnd,numai ca o parte a regnului natural, n-are altceva in vedere decdtinmullirea lui. cel mult mai cere qi abilitate, dar numai pentrua-lintrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentruintenfiile sale. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intiiin vedere scopul natural, dar mai apoi trebuie sd considere inprimul rdnd dezvoltarea omenirii, nZrzuindca ea si devini nunumai abilil, ci gi moralir, 9i, ceea ce prezinti dificultatea cea 465mai mare, ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritateacu un pas mai departe de cum au ajuns eiPrin educalie omul trebuie sd fie deci:I ) disciplinat. A disciptina inseamnir a cdrutade a face caanimalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea nici inindividul izolat, nici in omul social. Disciplina deci estenumai imblinzirea sdlbdticiei;2)omultrebuiecultivat.Culturacuprindeinvifaturagiinstruclia. Prin ea se dobdndegte abilitatea. Aceasta esteposesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurileposibile. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri, ci lasiaceasta grija in seama imprejuririlor viitoareUnele abilititi sunt in toate cazurile bune de pilddcitirea gi scrierea; altele - numai pentru unele scopuri;depildd,muzica,sPreanefacesimpaticiinsocietateDin cauza mulfimii scopurilor, abilitatea devineaga-zicAnd, nemirgin itd.23
  24. 24. 24 Immanuel Kant5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent, sa seadapteze societatii omenegti, sa fie simpatizat gi sa aibainfluentd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel deculturii, pe care o numim ciuilizare. pentru ea se cermaniere, politete qi o anumitii degteptiiciune, prin carene putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastreproprii. Ea se indreapta dupi gustul schimbator alfiecirei epoci. Astfel, inci inainte cu cdteva decenii,oamenilor le placeau ceremoniile in societate.4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. Omul trebuiesd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri,ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alegenumai scopuri bune. Scopurile bune sunt acelea caresunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fitotodati scopuri pentru oricine.*omul poate fi sau numai dresat, indreptat, instruit in modmecanic, sau intr-adevir luminat. se dreseaza ciini, cai, gi sepot dresa gi oameni. (Acest cuvdnt vine din engrezegte,de lato dress,,,a imbrdca". De aici gi termenul de Dresskammer,locul unde predicatorii iqi schimbau haina, iar nu Trostkammer,care ar insemna ,,camerade consolare,,.)466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic, ci in primur rdnde important ca copiii sa invefe a g6ndi. E vorba de principiiledin care izvorasc toate acfiunile. se vede deci cd la o educafieadevaratd e mult de lucru. De obicei, insi, in educaliaparticulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi ceamai importanti, cici copiii sunt educali in general in felul cdmoralizarea se lasa pe seama predicatorului. Dar ceimportanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii dintinerete sa urascir viciul, nu chiar numai din cauza caDumnezeu a poruncit-o, ci pentru cd viciur e in sine urail cici,altminteri, le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sdcedeze patimii, gi cd ea ar fi chiar ingaduitd, numai daciDumnezeu n-ar fi oprit-o, qi ci Dumnezeu poate face o datddtg i o e xnumai tinternd,Noidar suna oamemizeriebarbarifi mai ftface PtCantitaTreinaint<instrucintemtrationzexistatdupa ,intem<orb. Dtoate trefuzamareade cotStn u e rrafiunaici frnoastSe vegenereduczdesctsd-ildIe-anrafiornevoi
  25. 25. sasei aibdfel dee cerI Carelastre:or alcenii,ebuie>puri,alegecarepot fimodgi sede lamer,mer,rdndipiile:atie:atiacearl cdr c edinl c dlaci,a s alacddatdDespre pedagogiegi o excepfie. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegtenumai binele, gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea eiinternd, gi nu pentru cd o cere el.Noi traim intr-o epocd a disciplindrii, culturii 9i civilizirii,dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. in starea actualzra oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cumizeria oamenilor. $i e inci intrebarea dacd in starea debarbarie, unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista, namfi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Cdci, cum ii putemface pe oameni fericiti, daci nu-i facem morali qi intelePti?Cantitatea rdului nu scade in acest caz.Trebuie sZrse organizeze mai intii gcoli experimentale,inainte de a se putea infiinta gcoli normale. trducatia 9iinstrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice, ci trebuie sa seintemeieze pe principii. Dar nici nu trebuie sd fie numairafionante, ci gi, intr-un anumit fel, un mecanism. ln Austriaexistau in cea mai mare parte numai gcoli normale, intocmitedupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuniintemeiate gi ciruia i s-aadus mai ales invinuirea de mecanismorb. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoitoate celelalte gcoli, qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li serefuza chiar intrarea intr-un serviciu. Astfel de misuri aratdtmarea preocupare a guvernului in aceste chestiuni, iar o astfelde constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune.Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar curafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine Dar ne ingelimaici foarte mult, iar experienla ne invatd ci in incercdrilenoastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi.Se vede deci ci, experimentarea fiind hotarAtoare, nici ogenerafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit deeducafie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici sideschidd, aqazicdnd, calea,a fost institutul din Dessau. Trebuiesi-i ldsim aceastZtglorie, cu toate erorile numeroase pe care ile-am putea obiecta; sunt erori care se gdsesc in toaterafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri, aqa cd mai enevoie de incercdri mereu noi. Acest institut a fost intr-un25
  26. 26. Immanuel Kantanumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sdlucreze dupi metode gi planuri proprii, stAnd in legaturd at6tintreolaltd, cat qi cu toti savanlii din Germania.Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Aceastaeste I ) negatiud, disciplina care impiedicd numai gregelile;2) pozitiud, instructiune gi conducere, gi aparfine, din acestpunct de vedere, culturii. conducerea este indrumarea inaplicarea a ceea ce s-ainvafat. De aici rezultddeosebirea dintreinstructor, care este numai invafdtor, qi educator, care este unconducdtor. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala, celdin urmdr- pentru viafd.Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa aratesupunere gi ascultare pasivd; a doua, in care i se ingdduie sdfacd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa, dar sublegi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd, in cealaltd -o constrdngere morald.Educatia este sau particulard, sau publici. Cea din urmdpriveqte numai informafiunea, qi aceasta poate rdmanetotdeauna publica. practicarea preceptelor se lasd in seamacelei dintiii. o educatie publica completd este aceea carereuneqte amiindouzr laturile, instructia gi formarea morald.scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. o qcoaldin care se face acest lucru se numegte institut de educafie.Astfel de institute nu pot fi numeroase, iar numarul elevilor468 primiti in ele nu poate fi mare, deoarece ele sunt foarte scumpe,chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. cu ele eaqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. cladirile necesare,salariul directorului, al supraveghetorilor qi servitorilor inghitjumdtate din banii menifi pentru acest scop, gi e constatat cdt,dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi, ei ar fi ingrijifi cumult mai bine. De aceea e gi greu ca in acele institute deeducatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi.scopul unor atari institute pubrice este perfecfionareaeducafiei domestice. Daca numai parinfii, sau allii care Ie dau26:i:;,,,$ii{,l$ajutcheincebununepenacee i tindttoas a rdegerl a ,avaprcna1instatgaimidti-sdsirqedqdifG[s{qJ:$*l
  27. 27. Despre pedagogieajutor in educafie, ar fi ei mai intai bine educati, atuncicheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. in ele sd se facdincerciri qi sa se formeze subiecti, 9i apoi sd rezulte din ele obunZreducatie domesticd.Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi, sau, cum eiuneori n-au nici timp, nici capacitatea necesara, nici pldcereapentru asta, alte Persoane, care sunt ajutoare pldtite. Educatiaacestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritateae impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. Copilul sa seindrepte dupd ordinele preceptorilor, dar apoi si asculte detoanele pdrinfilor. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintiisd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor.Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatdde cea publica, sau aceasta din urma fali de cealalti? ingeneral, qi anume nu numai din latura abilitatii, ci gi cu privirela caracterul unui cetifean, educalia publica pare a fi maiavantajoasi decdt cea domesticd. Cea din urmd nu numai caproduie adeseori defecte familiale, dar le 9i perpetueazaCitd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdndnatura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur; cdndinstinctul sexual se dezvoltd in el; cAnd el insuqi poate devenitatdr gi trebuie sd fie educator; cam pdnd la virsta deqaisprezece ani. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta, fireqte,mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr,dar nu se mai poate practica o educatie regulati.Supunerea elevului este sau pozitiud, cAnd trebuie sd faci 469ceea ce i se ordond, dat fiind ca nu poate judeca singur 9isimpla capacitatea imitaliei mai diinuieqte in el, sau negatiudcdnd trebuie sd facd ce vor alfii, dacd vrea ca altii, la rindullor, si-i facdrceva pe placul lui. La cea dintdi intervine pedeapsa,la cealalta - refuzul de a face ceea ce vrea el; aici, deqi poategdndi, el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale.Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de ase gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legaldcu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. Cdciconstrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea, datd fiindconstringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit27>ertateasdgiturd atdtla. Aceastai gregelile;, din acestumarea inrireadintreareeste un;coali, celie sd aratergdduiesda, dar subrcealalti -t din urmie rdmdnein seamaceea carea moral6.:.O gcoalieducatie.ul elevilorescumPe,,.Cu ele enecesare,ilor inghitlstatatca,ngrijiticustitute detati.ctionareatre le dau
  28. 28. $d2B Immanuel Kantrabde o constrdngere a ribertalii sare, gi in aceeagi vreme sd-rindrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. Far6 de asta,totul e numai mecanism, iar cer iegit din sfera educaliei nu gtiesd se serveascdde ribertatea sa. Ertrebuie si simtd de cu bunivreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagtedificultatea de a se susline singur, de a suporta Iipsuri gi dea-gi caEtiga cele de trebuinfd, pentru a fi independent.Aici trebuie sd avem in vedere regure urmdtoare: l) sa lasdmcopilur, din prima copirdrie, sd fie tiber in toate privinlere(except.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama, de pirdi,cdnd vrea sd apuce un culit taios), .,,r_ui dacii acfiunea sa nuse pune in calea libertrifii altora; de pilda, cand fipa sau igiexprimd veselia intr-un mod prea zgomotos, atunci el supara peal|ii; 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sarein alt fer decit numai rdsdnd 9i pe arlii sa-i atiiga scopurire ror,de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. ." vrem noi,ci trebuie sa invefe etc.;5) trebuie si_i dovedim cd i se impuneo constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sarelibertdti, ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber, adici sdnu fie obrigat a depinde de alfii. Acest punct este cer mai dinurmd. c6ci racopii apare abiatarziurefrexiunea; astfer, maitarziu,ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. Ei cred cdtotdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor, .a uo, cipdta mdncare9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. Fa.a apricareamasurilor de mai sus, copiii, mai ales cei din parinli bogafi,precum 9i fiii de principi, rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti, toataviafa lor copii. in acest punct, educafia pubrica igi are avant4iere47o cele mai evidente, cdci prin ea copiii invagasd-gimdsoare puterile,invafi limitarea prin dreptur artora. Aici nimeni nu se bucuri deprivilegii, deoarece pretutindeni se simte rezistenfit, deoarecenimeni nu poate- iegi ra suprafafd decdt cand excereaza prinmeritur propriu. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine aunui viitor cetafean.Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate, care stiin a anticipa cunoaqterea in problema sexuala, pentru aimpiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. Dardespreacestea se va trata mai tilrziu, in cele ce urmeazd,.qi,!$dd{.si.,qq.i{t{l#,$is,*il#rliE{it{$,s--s.ifli${tiwiq
  29. 29. :agivreme sd-l:. Fdrdde asta,lucafieinu qtientdde cu bunde a cunoagte:alipsuri gi de:ndent.re: l) si ldsam,ate privinteleima, de pitda,tctiuneasa nurd tipa sau igiciel supdri pescopurile salerscopurilelor,: ce vrem noi,:d i se impunea propriei saleliber,adicd sd:e cel mai din:fel,maitArziu,lor. Ei cred cipita mancareFari aplicarearirinti bogafi,n Tahiti, toatarreavant4jele;oareputerile,se bucuri detfi, deoarecerceleaza prinnd imagine atate, care stdli, pentru aii.DardespreIwtx
  30. 30. Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd, sau practicd . 47 |Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cuanimalefe, sau ingrijirea. Educalia practicd sau morala esteaceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea triica o fiinla care aclioneaza cu libertate. (Practic numim tot cese raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate,educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate, care se poatesusline singurd gi poate fi membru in societate, dar avdndpentru sine insagi o valoare intrinseci.Ea cuprinde, prin urmare, I ) formarea scolasticimecanicdin vederea abilitzrlii; este deci didacticd (aparfine institutorului),2) pe cea pragmaticd, in vederea prudentei (apartinandeducatorului), 5) Pe cea morald, in vederea moralitdtii.De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoiespre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Eaii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Prin formareaspre prudenld, insd, el e format ca cetdfean, cdci prin aceastael dobdndegte o valoare publici. Aici invati a cdrmui societateacivild dupa intenlia sa, precum gi a se adapta societatii civile.Prin educalia morald, in sfdrqit, el dobindegte o valoare invederea intregului gen uman.Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintiicici toati prudenfa presupune abilitate. Prudenfa este talentul
  31. 31. 32 Immanuel Kantde a aplica bine abilitatea. Formarea morali, intrucit seintemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapisingur, este cea mai tarzie; intrucdt insd se intemeiazd numai472 pe inteligenfa umanii de rdnd, trebuie si i se dea atenlie chiarde la inceput gi o dati cu educalia fizica, cici, de altminteri,se inraddcineaza lesne unele gregeli, la care in urmir toata artaeducafiei se ciznegtein zadar.in vederea abilitalii gi prudenfei,trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. Abilitate copildreasci,prudenfd gi bunatate copilareasci, nu viclenie, in fetulbirbatilor; acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi minteade copil la omul adult.,$1..{ftrilgli{"irdHIritl,i i:i1, i.....-co edtgher<folosincelnumlcasael artd e adoaraceeJpiritd e nlaptt,,AstprejtmanextrrlaPtPenmaiinsd$;
  32. 32. lrucdt sepriceapazi numainfiechiarItminteri,.oatd artarudentei,ldreascd,in felulii minteaDnrrueebuctgtfizici,Cu toate cd acela ce, in calitate de preceptor, ia asuPra sao educalie, nu-i primeqte pe copii aqade timpuriu sub suPrave-gherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici, totugi e defolos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie, de lainceputul pdnd la sfargitul ei. Degi preceptorul are de-a facenumai cu copii mai mari, se prea poate intimpla ca in aceacasi sd se mai nasca copii, 9i, dacd preceptorul se poarti bine,el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9ide a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir, intrucdtdoar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. Deaceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest felEducalia fizicit este de fapt numai alimentare, fie prinpdrinfi, fie prin doici sau pitzitoare. Hrana hotardta copiluluide naturd este laptele mamei. Ca copilul ar suge o dati culaptele gi anumite dispoziliuni, cum auzim zic?rndu-seadeseori:,,Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!", este o simpldprejudecati. $i mamei, 9i copilului ii prieqte cel mai bine dacamama insiqi alApteaza. Totuqi, 9i aici sunt exceptii in cazulextrem, din pricini de boalir. Se credea odinioard ci primullapte ce-l dir mama indatZrdupa naqtere, 9i care e zeros, ar fipentru copil vdtdmdtor, 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrtezemai intdi, inainte de a putea alapta copilul. Rousseau a atrasinsa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest
  33. 33. rll34 Immanuel Kantprim lapte nu i,ar putea prii qi copilului, dat fiind ca natura n-aintocmit doar nimic in zadar. gi s-a aflat, intr-adevir, cd acestlapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiiinou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu, gi cd deciprimul lapte le prieqte foarte mult copiilor.473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit totaga de bine cu lapte cle animale. Laptele omenesc e foaftedeosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore,traind din vegetale, se serbezegte foarte repede c6nd addugimceva acid, de pildi acid tartric, citric, sau mai ales acid dinstomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc insi nu seserbezegte deloc. Dacd insd mamele sau doicile maniincicdteva zile numai hrani vegetald, laptele lor se serbezegte totaga ca gi cel de vaca etc.; dacd minAncZrinsa apoi numai citvavreme iaraqi carne, gi laptele devine tot aga de bun ca inainte.De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priinciospentru copil este ca mamele gi doicile, in timpul cdndalipteazd, sit mindnce carne. Cici, dacd copiii varsd laptele,vedem ca el e serbezit. Acidul in stomacul copiilor trebuie sdproducii deci, chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi, serbezirealaptelui, deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit,altminteri, in nici un chip. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-amda copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. Dar vedemla alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Tungugii depddure, de pilda, nu mandnci aproape nimic altceva deciitcarne, gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar astfel depopoare n-au viafi lungd, qi pe un tinar inalt 9i bine crescut ilputem ridica fdrA mare opinteali, degi la o primd vedere n-amcrede cd e ugor. Suedezii insa, dar mai ales nafiunile din Indii,nu mindncd aproape deloc carne, qi totuqi oamenii cresc acolofoarte bine. Se pare deci cd totul depinde numai de bunasdndtate a doicii, gi ci acea hrani este cea mai buna, care-ipriegte ei mai bine.Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului,cdnd inceteazdlaptele mamei. s-a incercat de la o vreme incoacecu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii dela inceput cu astfel de alimente. Mai ales trebuie sd avem grijiiH:ri &-,t!,,i!.i:i!$,:Nl$siH.Ssi nu dirsareetc. Ipofta duPinvioreaziin Rusia,beau cu trugii sunrezistirurdar gi mutrdi. CirctulburdripZrzimccE d emare cZdecAt altermomnumai9in virstigeneralimbracebZruturracorosniciuntsi fie t<NU VOITmod inteste bitinfiNatiunlor micarbori ;9i coPiialtminmembtdaci irseamatotuqi,
  34. 34. Desprepedagogiesi nu dam copiilor nimic picant, ca de pilda vin, pipiraturisare etc. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de marepofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9iinvioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. copiii capdtdin Rusia, intr-adevir, de la mamele lor rachiu, care ele inselebeau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi, qi se observi caruqii sunt oameni szrnirtogigi putemici. Firegte insi cd cei ce 474rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir;dar gi mulli mor din aceastA cauzA,oameni care altfel ar puteatrdi. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multetulburdri. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sdpdzim copiii cu ingrijire, caci qi asta produce slibiciuneE , d e a m i n t i t m a i a p o i c - r c o p i i i n u t r e b u i e t i n u t i l a p r e amare cdlduri, cici singele lor este 9i aqa cu mult mai caldd e c d t a l c e l o r a d u l l i . C i l d u r a s d n g e l u i l a c o p i i e s t e d u p itermometrul Fahrenheit, I 1o" iar singele adultilor arenumai 96. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni maiin vdrstd se simt foarte bine. obignuinla cu racoarea il face, ingeneral, Pe om puternic. $i pentru cei adulti nu e bine si sei-b.u." gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZtcubiuturi prea calde. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcugrircoros gi tare. $i biile reci sunt bune. Nu se va intrebuintanici un excitant pentru a degtepta la copil foamea care trebuiesi fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. Darnu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqamod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. $i chiar in ceea ceeste bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti.infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbareNaliunileprimitive,dinAmerica,depilda,sapipentrucopiiilor mici gropi in pamdnt, al cdror fund il presara cu praf dinarbori putrezi, pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbiteqi copiii si poatZrsta astfel uscafi, 9i acoperi gropile cu frunze;altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera amembrelor lor. Nu este decit comoditate din partea noastrZtdacd infdguram copiii ca nigte mumii, ca sa nu fim nevoiti a daseama ca ei sd nu se incovoaie, 9i adeseori asta se intdmpli,totuqi, chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in;igi infdqatul le35ra n-aacestcopiiii decirit totbarteivore,ugimd dinlU Serincite totcdtvarinte.ncioscind>tele,Liesd,zirearczit,i-am:dem;iidelecdt:l decut iln-amndii,rcolo)unaare-iului,)aceiidegrija
  35. 35. $f36 Immanuel Kant l${.:!$ceva, cldepravalumea as e talintati<de rinddezmiacopilultcu el ettseami Icreaturlvadd inprea tiDar, dastricdntco1dispozitArziu tiardgidezobitipeteltcapabiaplicarvine ininsa a<cdnd cputeri,inbine.obiectdacd Iobiecla Plareflextotdetcopil,gi cuttproduce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde, datfiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Atunci se credeci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. Dar sdinfdguram o dati pe un om adult, gi vom vedea dacd nu vafipa gi el gi nu se va purta ca un disperat.in generar, trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie475 si fie decdt negativi, deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuiesd adiugim una noud, ci doar nu trebuie sa tulburim naturain opera ei. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie, atunci enumai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. $i pentruacest motiv infdgatur se va respinge. Dacd insi totugi vrem siobservdm o oarecare precaulie, atunci rucrurcer mai potrivit eun fel de cutie, peste a cirei deschizitura se trag curere incrucig. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ur"uciio. copilulramdne tot timpur in aceastd cutie, chiar cind e ardptat. semai evitd prin aceastaca mama, adormind noaptea, in timp cealdpteaza, sd nu-r omoare pe copir, inibuqindu-r. La noir inszrmulfi copii mor in acest fer. Aceasti precaufie este deci maibuni decit infagatur,ciici copiii au aici tot mai murti libertate,iar incovoierea lor este evitatd, pe cind chiar prin infigare copiiiigi deformeazit pozilia corpului.o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Modulcel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. Eiprind leaginul de grinda casei cu o funie, aga ci nu trebuiedecdt sd-limpingi ca si se legene incoro gi incoace. Leganareainsa nu e in general potrivitii. cdci baransareaincoro gi-ncoacee vatimitoare pentru copir. se vede doar gi ra oamenii adulfici leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd.Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt, !ip.. fipaturinsd e sanatos pentru copii. cand ies din s6nur mamei, unden-au avut aer, ei respira primul aer. Circulalia siingeluimodificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi.Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfiteconstitutive interioare qi canalele corpului. E foarte pagubitorsd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd, cantdndu-i, de pilda,s$;$!t:i8 in Qermania anilor l75O-lgOO (n.tr.).
  36. 36. :znddejde,dat,tuncise crede,etare. Dar sd:a daci nu vattie nu trebuietu mai trebuieburim natura:atie,atunci eant.gi pentruotugi vrem sdmai potrivit elrag curele intccio. Copilule aliptat. Seea,in timp ce. La noi insalste deci maiultii libertate,ntiigarecopiiinarea.Modulrnii farani. Ei:d nu trebuiere.Leganareaclo gi-ncoacelmenii adultigi amefealii.tipe.lipatulnamei,undelia sangeluir dureroasd.mult pdrfitete pdgubitoru-i,de pilda,Despre pedagogieceva, cum fac doicile, sau in alt fel. Asta este cea dintiidepravare a copilului; cici, vdzAnd ci la strigdtul sdu toatdlumea alearga la el, va repeta strigitul mai adeseori.Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind suntalintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cici oameniide rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. tri le cdntZr,iidezmiardir, ii sdrutd, danseazi cu ei. Ei cred deci a facecopilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9ijucdndu-secu el etc. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. Dar, dacir nu bdgam inseama fipetele lor, ei inceLeazddupi un timp a tipa. Caci nici ocreatura nugi face muncd zadarnicA. Dacd insZrii obignuim sd 476vada implinindu-li-se toate toanele, frdngerea vointei vine apoiprea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe, ei inqiEi se satura de tipat.Dar, dacZrle implinim in prima tinerete toate toanele, noi lestricZrmqi inima, gi moravurile.Copilul n-are, firegte, nici o notiune despre moravuri, dardispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mait?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indreptaiardgi riul pricinuit. Copiii manifesta in urma, cAnd i-amdezobiqnuit ca la cererea lor sdralergim totdeauna la ei, inlipetele lor, o astfel de furie de care numai oamenii adulti suntcapabili, numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia inaplicare. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige, 9i toati lumeavine in grabd; ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Candinsd aceastd domnie inceteazd, fireqte cdrsunt suparati. Cici, 9icdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia uneiputeri, le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.in primul timp, cam in primele trei luni, copiii nu prea vidbine. Firegte cd ei au senzalia luminii, insd nu pot deosebiobiectele unele de altele. Ne putem convinge despre aceastadaci le tinem ceva strdlucitor dinainte; ei nu urmaresc acestobiect cu ochii. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi dea pldnge. Cdnd ajunge in aceastd stare, copilul tipit cureflexiune, fie ea incd oricit de obscurd. El crede atuncitotdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru.Rousseau zicet daci unuicopil, in vdrsti de cam gase luni, ii dam peste mind, el fipd cagi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. El leagd de acest fapt,37
  37. 37. ImmanuelKantintr-adevdr, notiunea unei ofense. Pdrintii vorbesc de obiceifoarte mult de frdngerea vointei la copii. Nu trebuie si lefrdngem voinfa, dacir nu le,am fi stricat-o mai intdi. Asta insdeste prima depravare, ciind cediim vointei despotice a copiilor,ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. trxtrem dedificil e incd in urma de a indrepta acest lucru, qi cu greu vomreugi candva s-o facem. Se poate face ca copilul sii tacd, darin el fierbe fierea, gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. ilobignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare.477 Aqa, de pilda, e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd lesarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. li obignuiesc in felulacesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Cdci varga nu este tocmaiun dar chiar aqa de frumos, pentru care ar trebui sd mai gimulfumim, gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruticopilul apoi mina.Pentru ca copiii si invefe a umbla, se intrebuinleazd deobicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar totugi e un lucru curiosca vrem sa-i invatam pe copii sd umble, ca gi cum vreun omdin lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Mai ales cingdtorilesunt foarte vdtdmdtoare. Un scriitor se plAngea de ingustimeapieptului siu, defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cici, cumun copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos, el se lasa cupieptul pe cingatoare. Dar, pieptul sdu fiind inca moale, el sesubtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Cu astfelde ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum ecazul cdnd invata singur. Cel mai bine este cind ii ldsim sd setiirasci pe pdmdnt pand ce, incetul cu incetul, invati singurisd umble. Pentru precautiune, podeaua camerei poate fiacoperitd cu pituri de lina, ca sa nu se rdneasca cu agchii qisa nu cadi pe corpuri tari.Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar,facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu, lornici nu le strici daca gi cad citeodata. Ei invald cu atit maibine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt princddere sa nu se vateme. Li se pune de obicei pe cap o scufiecu margini cdptuqite gi foarte proeminente, incit copilul nupoate cddea nicicAnd pe fatd. Dar asta este tocmai o educatie58Ns$if"!l l,{-T. .,negativi, circopilul are nmdinile, Peinaintea sa.artificiale, crin genermai Putine itatunci ei ar IpildZt,s-arPscrie. Cici caga de martintrebdm: ,,Copilul ar tcA nu gtim tgi coPilul ainventa cuinlocuiascZUniicolmijloace dtcirPZrcita?ca aici nunumai, qingi a sucurpdrfilor extliber, el igcorset estrnu la imbtputea ajutputernici tcZrci carecoPilul siteste suPZToatepdgubitocnaturii inttrebuie sZin educat,,
  38. 38. c de obiceiebuie si leii. Asta insd:ea copiilor,. Extrem de:ugreu vomsataci, darlauntricd. il: interioare.l copii sd leiesc in felul:ste tocmairi sd mai giimi sirutdtinfeazd deucru curiosI VreunomcingatorileingustimeaCdci,cumlse lasdcuroale,el sei. Cu astfeligurcum eisiim sd seafii singuriri poate firuagchii gigreu. Dar,l greu, lorr atdt maiinciit prinp o scufiercpilul nur educafieDespre pedagogienegativd, cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo undecopilul are mijloace naturale. Aici instrumentele naturale suntmdinile, pe care copilul le va line la cFrdere,fdrd indoiald,inaintea sa. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumenteartificiale, cu atat omul devine mai dependent de instrumente.in general, ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuintamai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine;atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic Aqa depilda, s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur ascrie. Cici cineva a inventat, doar, scrisul, 9i inventia nici nu eaqa de mare. Ar trebui, de pildi, cind copilul vrea pdine sd-lintrebam: ,,oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 478copilul ar trage o figuri ovalZr.Nar trebui szr-ispunem decdtca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrdgi copilul ar incerca sd facd un P etc., 9i astfel copilul gi-arinventa cu timpul propriul sdu ABC, Pe care apoi ar trebui si-linlocuiascir cu alte semneunii copii vin pe lume cu anumite deformatii. oare nu existimijloace de a indrepta aceastzrformd defectuoasa, aqa-zicdndcdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatatcd aici nu ajutd cu nimic corsetele, ci ca acestea agraveazanumai, qi mai mult rdul, deoarece impiedici circulatia s6ngeluiqi a sucurilor, precum qi intinderea, extrem de necesara apdrrlilorexterioare qi interioare ale corpului. cand copilul e lisatiiUer, et igi mai exerciteazit corpul, iar un om care podrtd uncorset este, c€rndil dezbraci, cu mult mai slab decdt unul cenu l-a imbrdcat niciodatd. celor ce s-au niscut deformati le-amputea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt maiputernici o greutate mai mare. Dar 9i asta e foarte primejdios;cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este cacopilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie chiar daci iieste supSrrdtoare,cdci toate maginile nu pot face aici nimic.Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt maipigubitoare, deoarece merg de-a dreptul impotriva scopuluinaiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali, in vederea cdruia eatrebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile.in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se59
  39. 39. ImmanuelKantmolegeasci. Duritatea este insd contrariul molegelii. Riscimprea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.Educatia rugilor merge aici foarte departe. Dar 9i mor, din cauzaaceasta, un numdr necrezut de mare de copii. Deprinderea esteoplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetareafrecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Nimic nu potdeprinde copiii mai lesne, 9i deci nimic nu trebuie si li se deamai pulin decit lucruri picante, de pildd tutun, rachiu 9i bduturicalde. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea, 9ila inceput le face chiar rdu, deoarece prin consumarea desrepetatdra acestor materii s-aprodus o schimbare in functiunilecorpului nostru.Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai47g numeroase, cu atdt el e mai pulin liber qi independent. cu omule la fel ca gi cu celelalte animale; cum e obignuit la inceput,agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie.Trebuie,aqadarsaimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva;nutrebuiesi ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintdMulli parinli vor sd-gideprindd copiii cu toate cele. Dar astanu-i de nici un folos. cdci natura umani in general, in parte 9inatura subiectelor individuale, nu poate fi deprinsa cu toate,9i mulli copii rdmin la invdfitura. $i vor, de pilda ca copiii sdpoatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori,sausdmdndncecdndocerpirinlii.Darpentruastaenevoiedeunregim special, pentru a suporta asemenea deprinderi un regimcare intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricdacest sistem. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. $ianimalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit omul ar trebui,d e a s e m e n e a , s d t s e d e p r i n d d c u u n a n u m i t t i m p p e n t r u c atrupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. in ceea ce priveqtecealalta chestiune, ca copiii si poati manca la orice vremeaici nu putem lua ca pildi animalele. cici, deoarece, de pildn,toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive,mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. omului insa iipriegte foarte mult daca mdndnczrtotdeauna la un timp hotardt.Aga,uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare,mirosul tare gi orice zgomot etc. Dar aceasta nu este nicidecum$${40$r{,1J$:i}$r$:q..!iI : *.H:s$, . j,l_r;$.ir{:#ffi
  40. 40. Despre pedagogienecesar, numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. $ipentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii indiferite situatii.Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. ingeneral, o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului.Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicareacomoditdtii. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsescexemple demne de insemnat, numai ci nu sunt luate in seami,sau, mai bine zis, oamenii nu vor sd le dea atentie.in ce privegte cultivarea minfii, care gi ea, de fapt, se poatenumi intr-un anumit fel fizicdt, ne vom insemna mai ales cdtdisciplina nu trebuie si fie servild, ci copilul trebuie sd simtitotdeauna libertatea sa, dar aga incdt sa nu impiedice libertateaaltora; el trebuie sd giseascd deci rezistenti. Unii pirinti refuzAcopiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer, prinurrnare, de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. Asta e 48ocruzime. Si i se dea copilului cdt ii priegte, iar apoi sd i sespuni: ,,ai destull". Dar e absolut necesar ca asta si fieirevocabil. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sdnu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat, ceea ce cerinsd rugdnd cu amabilitate si li se dea, dacd le priegte. Copilulse deprinde astfel sd fie sincer, qi, cum nu supird pe nimeni cutipatul sZru,fiecare este, in schimb, prietenos cu el. Providentapare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru aputea cdgtiga lumea de partea lor. Nimic nu e mai pagubitordecat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirngeincdpitdnarea.De obicei li se strigd copiilor: ,,Sa-fifie ruqine, asta nu sefacel" etc. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuintezeastfel de expresii. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i deceea ce-i cuviincios, el n-are sa se rugineze, nu trebuie sa serugineze, gi prin asta devine doar timid. El va fi incurcat inprezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altoroameni. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi odisimulare pdgubitoare. El nu indrdznegte sd roage ceva, 9i artrebui doar sd poata ruga toate cele; el igi ascunde adevAratasa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este, in loc sd-i fie4 ltoleEelii. Riscdmi cu toate cele.gimor, din cauzaDeprindereaeste: prin repetareai. Nimic nu potbuie si li se dearachiu gi bduturiui de acestea,gi)onsumareadestre in funcfiunilern om sunt mai:ndent.Cu omul;nuit la inceput,Irebuie, agadar,:eva;nu trebuierF.te cele. Dar astateral, in parte gi>rinsi cu toate,ldd, ca copiii sa,riceora, sau sde nevoie de uninderi,un regim;i ceeace stricd>eriodicitate.giOmulartrebui,imp, pentru caeea ce privegtea orice vreme,lrece, de pildi,rutin nutritive,Omului insd iitntimp hotdr6t.rta frigul mare,estenicidecum
  41. 41. 42 Immanuel Kantingaduit a putea spune toate deschis. in loc sd fie totdeaunape l6ngd parinti, el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimiicare-i aratd mai multd bunivoinfa.intru nimic mai bund, insi, decdt acea educalie sacditoare,nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. Asta il intaregte pecopil in vointa sa proprie, il face fafarnic, gi, descoperindu-i oslabiciune a parintilor, le rdpeqte acestora respectul necesarin ochii copiilor. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nupoata dobandi nimic, er devine liber, fdra a fi obraznic, gimodest, fdra a fi timid. Dreist (obraznic - n. red.) ar trebui defapt si se scrie driiust, deoarece derivd de la driiuen, drohen. (a ameninfa). un om obraznic e, fdra indoiald, nesuferit. uniioameni au o fafi atat de obraznica, inclft vdrzind-o ne tememtotdeauna de o mojicie din partea lor, aqa cum vizand artefete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili dea insulta pe cineva cu vorba. un om se poate ardta totdeauna481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumitabundtate. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd auo infdfigare regeasci. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privireobraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e, dat fiind ca atuncinu li s-a opus nici o rezistenfa.Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incdformarii negative. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin,adeseori, din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura, ci fiindcii s-au intiparit numai impresii rele. Aga, de pilda, doicile ii facpe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni, de broagte raioase etc.copiii ar cauta, fdrd indoiari, sd pund miina pe piiianjeni totaqa ca pe alte lucruri. Cum insd doicile, indatd ce vdd unpdianjen, igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei, astainfluenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. Mulficopii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastdprivinta totdeauna copii. cdci paianjenii sunt primejdiogi, ce-idrept, mugtelor, qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd, daromului nu ii aduc nici o vdtimare. $i o broascd rdioasa e unanimal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verdesau orice alt animal.Partea Pcprivire la culttrirnd in exerctrebuie sd dprincipald inla toate insttcingdtoareqi1pdnd ce invamai sigur.lnsnaturali. Asto distantd; dochiul; un ceprin pozitia sdirectia, ceeEi din cea a savem nevoieRenumitul Fdoar inotulmetodd ugozin care, stdnldsim si cAplecdndu-nnu pdtrundiceafd, gi astAcum nu treeste numai rse cere Penlde inventivCeea cece privegte Ivoluntare, stotdeauna cputere, indtputem me4vedem inain#.f,,.,,
  42. 42. d fie totdeauna;eleservitorimiintie sdciitoare,:ail intdreqte peescoperindu-ioipectul necesarprin fipat sa nufi obraznic, gid.) ar trebui delriiuen, drohennesuferit. Uniind-one tememtm vazAnd alteunt capabili derita totdeaunaa cu o anumitdrtiinobili cd audecdto privirefiind ca atuncirartindnd incdului nu provin,turd, ci fiindcii, doicile ii fac;terdioase etc.: piianjeni totlti ce vid un;ireafefei, asta:opilului.Mulfirdnin aceastdimejdiogi, ce-ieninoasa,dari riiioasdre un>roascaverdeDespre pedagogie 43Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Omul, cuprivirela culturd, se deosebegte de animal. Ea constd in primulrdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. De aceea parintiitrebuie sd dea copiilor prilejul potrivit Regula primi 9iprincipald in acest punct este sdrse renunte, pe c6t se poate,la toate instrumentele. Astfel renuntdm chiar la inceput lacingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascdpe pdmdntpdnd ce invati a umbla singur, qi in urmd el va umbla cu atdtmai sigur. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitateanaturalZr.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masurao distanti; dar o putem face tot aqa de bine prin masura cuochiul; un ceas - pentru a stabili timpul, ceea ce se poate faceprin pozilia soarelui; o busoli - pentru a cunoaqte in pdduredirecfia, ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziuagi din cea a stelelor noaptea. S-ar putea zice chiar cd, in loc sZtavem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd, putem inota.Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota, cumdoar inotul e aga de pldcut gi folositor. El expune chiar ometodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. intr-un piriuin care, stdnd pe fund, capul, cel putin iese la suprafati, si 4a2ldsdm sd cadd un ou. SZrincercdm apoi a apuca oul.Aplecdndu-ne, picioarele se ridicd in sus, qi, pentru ca apa sanu pirtrundd in gura, vom indoi, desigur, capul inapoi spreceafA, gi astfel vom avea pozilia potrivitd, necesara la inotat.Acum nu trebuie decdt sd dim din maini, 9i inotdm. Hotdritoreste numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Adeseorise cere pentru asta informafie, adeseori copilul insuqi e destulde inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente.Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt,deci ince priveqte trupul, se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdriivoluntare, sau la organele simfurilor. in primul caz e importanttotdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. Pentru asta e nevoie deputere, indeminare, sprinteneald, siguranti; de pilda, ca sdputem merge pe punli inguste, pe innl$mi priporoase de undevedem inaintea noastrd o addncime, Pe un suport ce se clatind.
  43. 43. $sffi*1$44 Immanuel KantDacd un om nu e in stare si o facd, el nici nu este cu desivdrgireceea ce ar putea fi. De cind Fltantropinul din Dessau a datexemplul, se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri deacest fel. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii seobignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mareindeminare dobindesc in aceasta, astfel ci umbli cu deplinisigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri depripistii, gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cubine dincolo. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere cegi-o inchipuie, gi aceastd teamd le intepenegte, aga-zicand,membrele, aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngiiprimejdios. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintareavarstei, gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatiicare muncesc mult cu capul.Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt, intr-adevdr, preaprimejdioase. Cici copiii au, in proporlie cu puterea lor, ogreutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi, gi nici nu caddeci aga de greu. Pe ldnga asta, oasele lor nici nu sunt aga derigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Copiii iqi incearci 9i eiinqiqi puterile. iivedem, de pildi, adeseori, cum se calirdfdrirun scop hotardt. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul483 puternic. Saritul, ridicatul, purtatul de sarcini, pragtia, aruncareala tintd, tr2nta, alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acestfel sunt foarte bune. Dansul, intrucit e artificial, pare a fi incdprea devreme pentru copiii propriu-zigi.Dxercitiul de aruncare, fie in depdrtare, fie pentru a nimerio tinta, implica gi exercitarea simturilor, mai ales a mdsurirriicu ochiul. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuripentru copii, deoarece la el se mai adaugi gi alergareasinitoasd. in general, acele jocuri sunt cele mai bune la care,pe langd exercifiile de indemdnare, se mai adaugd gi exercitareasimturilor, de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul, constindin a judeca exact distanta, mdrimea 9i propor[ia, de a gisipozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii, cu ajutorulsoarelui etc.; acestea toate sunt exercitii bune. Aga gi imaginatialocald,la loculpilda pfaptul <qi menci gtimmuziciuite la Ia gti prJotil num,Cele P<Ele izvde-a biajuta dtotugi i. reflexiSegnede vasse poaC4tromPdeoaroarecaaga in$ie a emiqcaasem(in acepentrtDtinvatilangitocmeI M e n t.]*-r-rr;aI Cele patru puncte cardinale (n.tr).
  44. 44. Despre pedagogielocali, prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toatela locul unde le-am vAzut de fapt, este ceva foarte folositor, depilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure, 9i anume prinfaptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Tot aqaqi memoria localist, constind in faptul cd, de pildi, nu numaicd gtim in care carte am citit ceva, ci qi in care loc din ea. Astfelmuzicianul are clapele in memorie, aqa cd nu trebuie sZrse maiuite la ele. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard, pentrua gti prin auz dacd,ceva e departe sau aproaPe, 9i in care parte.Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci; eiil numeau priv6cr. in general, jocurile copiilor sunt universale.Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia, Franta etc.Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor; la joculde-a baba-oarba, de pildd, ei incearcd sd vadi cum 9i-ar puteaajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Prisnelul este un joc deosebit;totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru"reflexiuni, 9i uneori prilej pentru inventii importante. Astfel,Segner a scris o disertalie despre prisnel, iar unui englez,cdpitande vas, prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin carese poate misura pe corabie indltimea stelelorCopiii iubesc instrumentele care fac zgomot, de pilda miciletrompete, toba etc. Dar acestea nu sunt deloc potrivite,deoarece sunt supdrratoare pentru altii. Ele ar avea totugioarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gitaie singuri o trestie 4A4aqa incdt sd poati fluiera din ea.$i scrdnciobul este o buni migcare; chiar pentru cei adultiea e sandtoasd, dar copiii trebuie supravegheati, deoarecemigcarea poate deveni foarte iute. Zmeul de hdrtie este, deasemenea, un joc inofensiv El cultivd indemdnarea, intrucdtin acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului,pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus.De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte, 9iinvali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva, 9i de mai mult. Pelinga aceasla, el se deprinde astfel cu ocupatie continui, dartocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc, ci trebuie si45:stecu desdvirgiredin Dessau a datmulte incercdri decum elvetienii semunfi qi ce mareumbld cu depliniiar peste guri deputea ajunge cu:m de o cadere ceregte,aga-zicAnd,e pentru dangiicei cu inaintareanaialesla barbaliiintr-adevir, prea:u puterea lor, o,uri,gi nici nu cadci nu sunt aqa dei igi incearca 9i eium se calirA fdritasi gi face trupullraEtia,aruncareaxercifiilede acestial, pare a fi incd: pentru a nimeriales a masurarii: mai bunejocuritgi gi alergareanaibune la care,rgdgi exercitarearchiul, constdndnrtia, de a gdsitmiit,cu ajutorulAqaSiimaginatia Memoria locului (vizuald)(n.tr.).
  45. 45. ImmanuelKantfie joc cu intenfie gi scop final. Cdci, cu cit in acest fel trupulcopilului va deveni mai putemic Aimai rezistent, cu atdt este maila addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. gi gimnasticanu trebuie decdt si-i dea naturii directia, agadar ea nu trebuie sdproducd gr4ie silitd. Disciplina trebuie si intervind mai intdi, nuinsa informatia. Dar aici se va avea in vedere sdi formdm pe copiiin cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice:,,Nuveti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti maiintai gtrengari!". Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi unbarbat bun, decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere deom degtept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor insocietate, dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemareaaltora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd, sincer fCrrdobriznicie. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este:numai sa nu stricim nimic, sd nu-i ddm notiuni de bund purtarecare nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios, sau care, pe dealtd parte, i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu emai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuareaobraznicd a copilului. in cazul din urmi noi trebuie si facem cacopilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale, dar totugi niciprea tare superioritatea gi dominatia noastrir, pentru ca el si seformeze, ce-i drept, prin sine insugi, dar numai ca un om ce trebuiesa trdiascd in societate, unde lumea trebuie sd fie, fard indoiali,destul de incipatoare pentru dinsul, dar gi pentru altii.Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdraselungi vreme, lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: ,,Pleacd,animalriu, lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!".485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Noi nu trebuie sddevenim nesuferiti unul altuia; lumea este destul de marepentru noi toti.Ajungem acum la cultura sufletului, pe care o putem numi,intr-un fel, de asemenea fizicit. Dar trebuie si distingem bineuna de cealaltd natura gi libertatea. A da legi libertdtii este cutotul altceva decdt a forma natura. Natura corpului gi a46isHwq$sufletultam€rndurmai adausufletuluformareaAceacea morzcea dint6in privinltoate ac<fi o creaCulttaceastamoraliziCulttscolastiscolastitrebuie televul ein joc, ctfi ocupiscolastiA u lincerca,buni inlisa co;Magaziincearccd ei arin vedeAsta Praibd ortabilitatidar amdiferitecale-afzmult, clr:,:$.,x,!s.Eq.d
  46. 46. trupulste maitnasticarbuiesdntdi,nu>ecopiiu zice:;eti maivioi unlere deitor in?mareaer fdrdtt este:purtare;,pe dei c n u etuarea:em cauEinici:l sd setrebuiedoiali,paraseanimaltinel".ruie sdri marenumi,n bine;stecut i g i aDespre pedagogie 47sufletului se acordd doar in punctul cd, in cultivareaamAndurora, se cauti a se impiedica depravarea, qi cd artamai adauga apoi ceva atat la una, cdt 9i la cealalti. Formareasufletului se poate numi, agadar, fizica tot a9a de bine ca 9iformarea trupului.Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd decea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate,cea dintai insa numai spre naturd. un om poate fi foarte cultivatin privinla fizicdt; el poate avea un spirit foarte format, dar, cutoate acestea, rdu cultivat din punct de vedere moral, 9i poatefi o creaturd riutdcioasd.Cultura fizicd insZrtrebuie deosebiti de cea practicd;aceasta este pragmatici sau morald. in cazul din urmd avemmoralizare, nu cultiuare.cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i ceascolastici. Cea liberd este, aqazicind, numai un joc ceascolastich, insd, o treabdrserioasi; cea liberd este aceea caretrebuie totdeauna finutd in seami la elev, in cea scolastic5 insielevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. Putem fi ocupatiin joc, ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere; dar putemfi ocupali gi in sild, 9i asta se cheamd a munci Formareascolasticd sd fie pentru copil munca, cea libera sd fie jocAufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruaseincerca, ceea ce-i gi foarte laudabil, care metodZreste cea maibund in educafie. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de aldsa copiii sd invele ca in joc. Lichtenberg, intr-un numir alMagazinutui din oottingen, critici cu asprime iluzia celor ceincearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc, cu toatecd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase,in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd.Asta produce un efect cu totul contrar. copilul szrse joace, sdaibd ore de recreali e, dar el trebuie sd invefe 9i a munci. culturaabilitalii sale este, firegte, gi ea bund, ca 9i cultura spiritului,dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuridiferite. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea dincale-afarddispus spre neactivitate. cu cdt un om a lenevit maimult, cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca

×