Your SlideShare is downloading. ×
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Saving this for later?

Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime - even offline.

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege

1,005
views

Published on


0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,005
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
44
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. sa stiu sa~,<teste ideea funda-mentali a,"a~este~;c[rti. invata un l~cru: ..... : .. , ),(1 Jesential: sa ne delinim asa cum sintem in realitate,, , ,ruei mai buni, ruei mai rai .•, ."t-i.l "Adesea, in relatiilenoastre familiale,de prieterue saude iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acu-zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas-tra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simtinsa defi-cientele de comunicare.,Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver-neaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen-tru a dobindi mai multi seninatate si mai multi,efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-loaeele practice pentru a deveni un partener mai bunI A. I • /1.1 Ipentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.ISBN 973-8356-13-XJ~11 ~~ll~lllIIJ~llll~11>JACQUES SALOMEcA M-"AS ASCUlJA,,...S·INTELEGE, ,--
  • 2. COLECTIA DCARTI ~CHEIE U .Colectie initiata 1Jicoordonata deIREN ARSENE
  • 3. JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~ipoet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratiquedes Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorulCentrului de formare in relaii interumane "Le Regard fertile"de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintrecursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite deLille III.Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-omaterie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~iisanatoase,printr-o comunicare activa.~i-a inceput cariera in domeniul relaiilor interumane pornindde la cercetarile ~i lucrarile ce aparin curentului psihologicumanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile cariereisale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa deMilton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor deresurse, ~inu 0 componenta intunecata a psihicului.fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosittehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele deexpresie scenid, preCUll1psihodrama.Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con-cepte ~iinstrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Eseniala).Scopul demersurilor sale pedagogice ~ieducative nu este acelade a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~imaturizarea,de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~iefa~ade sine~ifa~ade ceilali. Punctul de plecare este exprimarea personala.A format pina in prezent peste 40 000 de asisteni sociali,medici, psihologi ~iconsultani. A inut conferine ~icursuri deformare ~iarc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor-matori de moderatori) in Frana, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-lele Reunion.Este autor a peste 30 de cari, coauror alunor lucrari de referin-~adespre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asociaieipentru Comunicare Relaionala prin Ascultare Activa. Carilesale au fost traduse in 27 de limbi.Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Frana)~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presafrancofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-ferinelor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicinenaturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal deQuebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,Phares, Mariage.Este tatal a cinci copii.SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapiepentru copii al spitalului din Lausanne.JACQUES SALOME· SYLVIE GALLANDDaca rn.-a9asculta,m-a~ intelegeTraducere deELENA NECULCEA/1 GJ )I /~Qc;l.~1BUCURE$TI, 2002
  • 4. Descrierea elP a Bibliotecii NationaleSALOME, JACQUESDadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;trad.: Elena NeculceaBucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002328 p.; 20 em (Girti cheie; 37)Tit. orig. (fr): Si je mecoulais, je mentendraisISBN 973-8356-13-X1.Sylvie GallandII. Neculcea, Elena (trad.)159.9Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHICoperta de DAN STANCIU.Jacques Salome, Sylvie Galland51 JE MECOUTAI5, JE MENTENDRAI5Copyright © 1990, Les Editions de IHommePublie avec laccord des Editions de IHomme© Curtea Veehe Publishing, 2002,pentru prezenta versitme romimeasdiISBN 973-8356-13-XTuturar celar pentru care libertatea de a fiare la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.
  • 5. Cuvint inainteA cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se paremai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitatilingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-tii umane.Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-milie 9i cu am mai putin la ~coala.In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamicaspecifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da unraspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car-te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de anidin viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, samergem in directia a~teptarilor celorlalti·Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~terelatiile noastre.Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie demult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloaceleconcrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai binecu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine.In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintredescoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte dereper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~isa-i inte-legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu-nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
  • 6. ,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt ologIn ale comunicarii."o vorbit, hzainte de aJi fmbriteatClfn euvin-te, trebuie sit seJormeze, mie mamifer dure-ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo undeprime~te dreptul de a avea un sens, un su-net, a origine.ComunicareaParintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sainvite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu-gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuPnostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri-mam noi personal.AnticomunicareaAlain BosquetCine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunicabine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di-fi~ultatea de a se expri~a 9i de a se face intel~s?Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie maiintii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co-munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu-nic. 0 sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea amfost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu-beau ~icare, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE8sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce emai bun in noi, necunoscutul din fiecare.In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sineinsu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu-mite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;ianume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sane acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcanedintr-o relatie ~iTom oferi reperele ~ipunctele de sprijin careni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas-tra directia buna in intretinerea relatiilor.1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-efrica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima-rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda,deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex-primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine.Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.---------------~---------------""""> ••~_.- -
  • 7. 10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11"Mi-e frica, spune copilul.- N-ai nid un motiv, spune tatal.""Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit.- N-ai nimic, spune mama."Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la felde bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea increderein ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nuIe are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for-te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dareste imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti"-, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eelcare mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atunddnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, deexemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp unatrairile sau sentimentele."Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmdti-a stricat jucaria ... ""Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di-ferente intre tine 9i sora ta.",,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebuisa il contrazid, 9tii ca nu suporta."$i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilornoastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in-clusiv propriile sentimente."E9ti trista, mama, plingi?- Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic?"Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell- Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iu-be9te ... "Daciinu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-tale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su-"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el,dar eu pi el nu slntem Iafel."porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comuni-carea 9icare fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase.Principii de bad,Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9icumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie detrei pozitii fundamentale:• Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii esteproprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin.• Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia.• Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu,nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-leunullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9-te 0 uniune, un schimb.Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:
  • 8. 1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain;;icelalalt Alex ...Comunicare ~iexprimareA comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit?Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile.13Comunicarea"Nu pi se pare di este prea cald aici?"A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar unbilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in-tors care presupune etape succesive:• Ma exprim.• Primesc confirmarea ca limbajulmeu a fost inteles.• Ascult ce spune celalalt.• Ii confirm ca I-am inteles.Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate cap-cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci lace a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga··sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ceam vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci-proca este va1abila.Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9iimportante, ar trebui sa-1intreb: "Ce ai inteles?" Cind cinevaimi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din cemi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamnanid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE12• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in loculmeu.• II invit sa vorbeasca despre el insw}i.• Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a aveaaceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de ve-dere.• Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9iii apartine) 9i ceea ce simt eu (9iimi apartine)l.Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9ipoate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri-ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Artrebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena-te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-miimpui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasulin benzile mele desenate, ca in seara asta.")Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ievorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10-cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam risculde a ne recuceri dreptulla exprimare.Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative deformare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Griceschimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: saajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, dife-rita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.
  • 9. 14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEComunicarea 15tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi-indallui.,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doara inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge.- Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$acredeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evrei-lor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nua imparta$esc."In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau ilputem invita pe celalalt sa explice pe ce i~ibazeaza convinge-rea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingereamea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Cevrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza-re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vreasa transmita ... ?Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidimmai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniea-rea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape pre-zente in oriee comunieare:• a vorbi;• a nu spune;• a asculta;• a intelege.A vorbiCuvintele ~tiu despre noi lueruri pecare noi nu Ie ~tim despre ele.Rene CharA vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu aperora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbescaltcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per-ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insistaniciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec-vent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-je ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putincinci niveluri distincte.Nivelul faptelorAcesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spu-nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $ifidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat.Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazutaseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorieimpreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente careau loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de-bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintreaspectele povestirii.Nivelul senzatiilor ~i sentimentelorAcesta este registrul experientelorsau al trairilor legate deun eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire.Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata,furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabilaa unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceastaposibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez-valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin-de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamnasa-mi exprim aceasta latura.A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestuifilm, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochivazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tigadragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucuriecfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteamtrist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel ca-ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi-ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-measca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi esteindispensabila.Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma-re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are unprag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-
  • 10. 16 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 17[,;;mine surd :;;imut la anumite lucruri ...), nu ma poate intelege;el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea aexperientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalajse aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu-ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-unmiracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta-:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri-measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i.o alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspundeintr-un registru diferit de al meu.,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de durerosfaptul ca.mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani.- Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?"Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Euvorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte.Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara caaceasta sa ne consoleze."Dar erau paduchi in fcoala!... "I A..-Nivelul gindirii, al ideilorGeneralizari, evaluari normative, consideratii logice: 0mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acestnivel rational sau pornesc de aid.Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei-Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sane clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi-tindu-ne uneori sa ne deta:;;am.Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize nece-sare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmduleste evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli-ficarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului.Acela:;;ifilm, 11voi critica, il voi evalua - mi se pare frumos:;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din-~ tre tata :;;i£iica,asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces-~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica!" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in-venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po-sibilul :;;iimposibilul.Nivelul amintirilorOrice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve-che, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectivnu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat.Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acestfilm m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cuparinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, deatitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi-der toata mitologia personala despre notiunea de tata, de ca-min sau de familie.E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coulintr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac-tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme carecmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·o anumita doamna, care mi se adreseaza pentru primadata in timpul ul!€i ~f;_tJ.ltre prietenL imi ~einvie amin-BIBLIOTECA PUBucA I,,8. p, HA$f1EU"$05. ~tef~n eel Mare Nr.20
  • 11. 18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani,eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1lin-vatatoare care avea aceea:;;iforma a gurii ca :;;iinterlocu-toarea mea din prezent. ..$i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi-lese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vede-re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau-tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacereaici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sinttoti uimiti de ie:;;ireamea.Nivelul imaginaruluiFantasmele ~ dorintele impreuna cu toata suita de fante- Izii personale pot fi de asemenea reunite dteodata.Filmul despre care am vorbit, de exemplu - imi imagina-sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost Imai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, /iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa portdiscutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ...In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentrufiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta-:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi-nara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima-gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoiade a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;ipropriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul arenevoie sa fie respectat.ocomunicare deplina este 0 implicare comuna, in care amposibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe cela-lalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii.Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. Infunctie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectulabordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;imai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile-giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altelecu aceea:;;iperseverenta.Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiunela alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-4Lmensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie safie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare.orelatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) esteo relatie in care tot,:l poate fi spus1.Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca... " sau:"Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spunpentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de ate exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro-piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan,spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle-gat de frustrarea de a nu spune.Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de Lamitul cuvin-tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea-litafi diferite pentru fiecare.Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voiavea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imidaresc. Cita vreme va exista in mine a"ceastasperanta cu gustde absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adeseacuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasasurda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;tedrum spre violenta.Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea cespun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea cema aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre cespun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per-ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in-teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta-re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~litirziu.Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint completnecunoscute, a:;;a cum :;;ilui Ii sint necunoscute ale mele.Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea,chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-na de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu1Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (itica este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.
  • 12. 20 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 21ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru-rile esentiale.Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna to-tu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeriintre:• Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea cepot spune.• Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ...:;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea demesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare.• Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eucred ca a inteles.Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din- Itre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie Isa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJiiinainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.Anu spunelncerdnd sa atingem inaccesibilul,fawn sit devina imposibil r;i ceea cear fi fast realizabil.P. WatzlawickAcest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spusmai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inuca 0 constringere).Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit dacaii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to-tul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii.A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana,chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intre-bari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa masimt obligat sa raspund.Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:,",,~11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.- Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-tivorbesc de viata mea afectiva in acest moment."A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce-luilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegereamomentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit detare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintelemele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri-vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in-drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea uneianumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser-vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra luicantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus-trari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproapede cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mimerge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie."Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea dinnoi in:;;ine.Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam saIIrevarsam" din bel:;;uggrijile 9inefericirile noastre asupra ce-luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po-luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fievesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?"Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa as-cunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii,care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentrurelatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi unspatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape- :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitateaacestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-ce9te inca."Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila m-tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-ta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis-tincte.
  • 13. 22 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 23IA~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecareeste singur, fericit ca exista, domolit ~ifara dorinta de a inter-actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11confirma ~i11amplifica pina in strafundurile fiintei.Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca-litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii,simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al ter-menului) celuilalt.Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Multprea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el numa prive~te - capata a importanta care dauneaza relatieimele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui-lalt decit de sine ... E mai u~or sa te bucuri de Sinlratate cindnu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezentaparintilor pare sa compromita posibilitatea unei ncintatoareretrageri in sine mai mult decit prezenta parten ului, a par-tenerei sau a copiilor ..$i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa-citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi demama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur,poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, inmod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmaipentru di ~tie ca nu-l va pierde.Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-ipe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea.Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani-festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli-pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pemuchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen-ta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este to-tu~i necesara.In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente detacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade-sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentruca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati oriparazitati de prezenta celui de alaturi.La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care selasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco-perit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta-re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii delinga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita deaceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena saurespingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup-ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ceare pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim-te. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici ni-mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari.Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de aduce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a altaviata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mieJ:nsumi."A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolarespirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre-ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.A ascuItaCaci fntreaga existenta a omu/uiprintre semenii sai nu este aItcevadedt a /upta pentn! a acapara aten-tia celuilaIt.Milan KunderaE greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex-primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita-te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju-deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta-re la propriul sau sistem de referinta.Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna.cit mai mult ~isa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa
  • 14. 24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din cea spus el. Mai inseamna fJisa pui mtrebari deschise, dintre celela care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele carepresupun un cum 9inu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce-lalalt catre el insufJi.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?"Ne-am obifJnuit sa punem intrebari care sugereaza ras-punsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSefJti?",,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ...- Ah! Doar $tii ca afJaeel! N-o sa se schimbe.",,- In seara asta ma simt descurajat fJiobosit ...- E $i normat e atit de cald."Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinescimpulsul de a rasp.unde, care este principalul ~staCOl in ca-lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, inmine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex-plica, de a convinge, de a emite judeca~i, de a da glas senti-mentelor sau ideilor. /Cu citcelalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirni-te de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbefJtede-spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele,amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult.De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu-ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanfJain mine teama dea nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit.Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre-me - de la a raspunde, de la a sufoca fJide la a-ti msu$i ce spu-ne celiilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, fJimainte sa ascultce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoiasa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmulpentru aceasta carte.Oare n-a$ putea sa-l las sa-fJiexprime sentimentele maintede a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele?Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, devreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multetdintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei ce-luilalt.,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama.- Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma ascultaniciodata.. .- Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerilenoastre.- Cu tata mi-e mai ufJor."In acest joc al cererilor mcrucifJate, fiecare spera sa fie as-cultat eu atentie de celalalt.Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu parteamea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficientde clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Poatenu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "AfJ vrea sa-ti vor-besc", "AfJ vrea sa ma asculti", "AfJ vrea sa-ti spun cum amtrait eU acea experienta."In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, maimult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fiejudecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur fJisimplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sauprIml.A In!elegeSa-l fntelegi pe celalalt inseamna sa ite alaturi in realitateasa, sa-i intelegi diversele limbaje.Sa mtelegi ce spune, dar 5a-imtelegi fJizimbetele, privirea,gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ...Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor-da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care
  • 15. 26 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 27simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatuncidnd se manifesta prin semne minuscule. aprivire intensa, 0respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere carete indeamna sa mergi mai departe.Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultarepentru a prinde esenfialul.• In ce plan vorbe~te celalalt?• Intr-un plan real, simbolic sau imaginar?• La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?Paradoxul unei bune intelegeri consta in ~aptul ca aceastanecesita sa-l intelegi pe celalalt in planul in ctre vorbe~te, daruneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui planse poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de acestecuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge incautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unuipirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte-ran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde sespune, ci in planul din care se spune.Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar euil aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceastaneintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte.Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauzapentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla-tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do-rintele mele in plan imaginar.Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar-bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te inureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca eavrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~itoate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras-punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran-ta ea nu se va simti inteleasa.Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiuniledintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~iidealurilor noastre.Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarulcopiilor.,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar unavian.- $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu unavion?"Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realis-te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i.Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~iclarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a laturaafectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine sepoate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei ge-neralizari. Daca eu preiau ideea ~ia dezvolt in planul intelec-tual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spunece il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul incare imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi-ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind dela ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca ildoare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri decap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la celales de el?Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac-tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eumesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactiamea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai-tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axatasupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu-pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?"A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsulmeu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, va-loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imifac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi-litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa asculta cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-tu~~ _
  • 16. 28 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 29nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles.Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu in-teles.AI vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment,fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea cespun aCUln;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta.,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi incare ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ilemele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea inserios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu-menteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-di~i place,ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i maidezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e-dt 0 clipa de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarcde 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... "sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime-diat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;isa maconsoleze cu tandre~e.Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta aunei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii.Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 par-te infima din mine; "Nu ma limita 1aasta."Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig-narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu-mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi."Sentimentele $isenza~iile depind de momentul in care sinttraite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, carese schimba odata cu lumina."Nu-mi place crema de ciocolata, declara 0 fetita care toc-mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici-odata."Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex-prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in-sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa mamanifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par-tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile.Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep-tul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire laacela$i subiect."Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa macontrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."DecalajeleCfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfndcuvfntu/ este eel care desparte.Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10-ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sane gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "artrebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre-buit"./1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-nematograful unde trebuie sa ne intilnim ...- Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo detrei ari."Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori,sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega-rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubitgelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre-bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa cei-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"?Poate parea inacceptabil sa nu emi~ijudecati despre senti-mente.
  • 17. 30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE .Comunicarea 31,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unulse in9aHi.Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbicu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci elgrege9te, nu eu!""Prea ma sufoca cu parintii ei 9ipe ai mei nu ii suporta, nuse ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicelesingure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective,de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ire-conciliabile.,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ".- N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa-la, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu1 .. " co egll ... Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proipus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul aprimit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a aveaun motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot."De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acestgen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in-tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9isa ne transforme.In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc:sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori.Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-meroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tereunor dialoguri interioare inutile 9i interminabile.• Pe plan afectiv: "Mi-e teama sa nasc."• Pe plan logic: "Nu ai nici un motiv, miliarde de fe-mei au trecut prin asta. Statisticilearata di la noi in tara riscurile sintminime."• Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru inpanid in asemenea masura. Ar tre-bui sa fiu calma 9i relaxata.",Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re-nunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni?Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalajeintre vocea sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor:• "Nu il mai iubesc."• "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara samai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo-gic sa ne despartim."• "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint euacum."Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate depli-na 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i ceanormativa.MetacomunicareaMetacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formeiexterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comu-nici.Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teaptasau ce se spera de la noi poate fi exprimata.De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum amtrait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea vareactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum atrait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte-leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer."A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ceam simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eunu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."o sotie i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place savorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra aces-tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim-tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa facun avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan-ghie, cit ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-
  • 18. 32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in-grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie inacel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea.Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cumai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel delovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate acestea t;)imaiales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca peo incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceeace nu s-a spus, de a-·tiimpartafj aceasta povara, sentimen-tele mele fjichiar regretul care ma incearca. Ei bine, simtnevoia sa ma asculti./1Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila inrefacerea unor relatii defectuoase cu parintii.Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spunetatiHui sau: 1/ Nu imi este deloc u90r sa iti vorbesc direct:;;isa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai importantlucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sama asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex-plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga-mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre-bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1/I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atuncicind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar-mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra-ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1Comuniearea eu sineOrice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu-nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu-ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc cesimt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place-re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubiresau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu deidentificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam,sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.In plus, emotiile noastre se amestecii 9i se intrepatrund invoie, ajungind sa ne deruteze perceptiile.Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu-niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cuplacerea de a-i face pe plac celuilalt ...Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel la-crimilor :;;ide a uita de mine.Minia mea va da na9tere unei senzatii profunde :;;irevigo-rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente.Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spuneca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoio dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de miniamea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat./I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1/I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta sperantairealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne-dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen-tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de ..cit sa evit 0 frustrare.Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele melesentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, amnevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu-prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm-moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiarazi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vinanu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din cear fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...$i aceste "A:;; fi putut/l, "AI fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-puizabile.Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intmintr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de atrai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerentin comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.
  • 19. 34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGEliAr fi trebuit sa lucrezfn lac sa-mi pierd vremea la schi ... IIincapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati,citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatiimai stabile.Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasimun gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti-ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fnumbra.Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelorflori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.Relatiile,Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~iin 1egaturacu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata-~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum seformeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu naturasentimentelor pe care le avem pentru cineva.Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printrecele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. Deaceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma-re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avemastfelposibilitatea de a recunoa~te ~ide a accepta sentimen-tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-ceptabil intr-o relatie ~ice nu. Pentru ca de mult prea multeori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com-placem in relatii care ne distrug, care nu au ~ansede reu~itasau care ne instraineaza de noi in~ine~ide lume.Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-lor,de~ise aBa,evident, intr-o legatura directa.IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito-tu~iavem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~ito-tu~isa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."A~adar,trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de celedoua planuri.
  • 20. 36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;JINTELEGE Relatiile 37"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra mdiscutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?imi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..."Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, peafinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate.~LegahirileStabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in-tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior dedorinte, goluri, temeri, nevoi :?ia:?teptari. Toate acestea dausenzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegisubstraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile,precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol, far a a-:?idezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita saunereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apmentrupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira-mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat.Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce aremai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?ide sprijin in aventura vietH.o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtilace necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 tertaentitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine:?idezvolta un aspect al relatiei.Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra,prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru-pul nostru ...Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toatediscutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul-tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune)la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei(ea + el + relatia care ii une:?te).Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une-ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicatiin relatie :?ireuniti printr-o legiitura.Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi-branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiintade sine stahitoare, 0 entitate materializata."Iubirea noastra s-a transformat.""Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani.""Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam,sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar-tindu-te.""Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fostatit. de iubite ca mine."Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnitfiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, caredevenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-mente complexe."Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile deCraciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu setin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului areprioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane inparte."Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?titu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia dinenergia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ciun noi asumat abuziv de 0 singura parte.o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de-spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:"I-am platit studiile, I-am ajutat financial sa capete 0 po-zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe postde intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa
  • 21. 38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE Relatiile 39ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voiface tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas-muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe carenu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat"9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment devinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacelade a 0 fi parasit.La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare depersoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, inanumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen-tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficientpartenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatiase degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta,hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin-ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nua ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu-tionala, miezul relatiei fiind gol.Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside-ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi-gente, transformari. Daca relatia este importanta pentmmine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea(!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt).A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm ane asuma sarcina de a intretine relatia.In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro-duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatieeste vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceeace noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerareaceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va blocarelatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, numai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin-ta celor implicati.De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateunade cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con-vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mailasa sa treaca nimic de la unulla celalalt."II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu ilmai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-te plina de minie nestinsa."eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in-seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terteentitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, cepare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fiseparata de cei care 1idau na9tere.Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe unfoc sacru.Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa mapierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-orelatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-tiala?Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple9i care cons tau 1n:• a darui;• a primi;• a cere;• a refuza.Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, dela celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru astabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prina-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre celepatm instante ale unei relatii.
  • 22. 40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41A daruiCred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitateaatenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.Putine cuvinte sint).a fel de echivoce, de in1;elatoare pre-cum a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta obiectului: dauce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;iatentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea satransfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, totce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumitetelefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is-pa:;;itor,m pubela personali3.Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta dindarurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.A darui ceea ce vrei sa prime:;;tiIi fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de lapremisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;igusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidentaeste tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele."Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere-sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arateinteres, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a maexpdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-aimai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?»$tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cindsotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mipovesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodataintrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;inlama mea."La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tietot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nuii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea safaca la fel."Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tiecai1;idore:;;te... el insu1;i.Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, seasalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintrefrati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar-be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celuicare nu se exprima suficient de claro"I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti caimi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm-du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiseriepe care a descoperit-o."Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim-tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in-tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a douazi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca desatisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor-besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea samai simt vreo dorinta."Darurile-cereriMulte daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa"de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.
  • 23. 42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma-inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc,lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $ice Ie daruiesc de fapt?Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparammulti parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult,pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten-tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered.Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot facefata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre-eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i cai;;i ofera timpul, atentia, grija, iarcopilul primei?te toate aces- .tea ca pe 0 noua ... cerere. I$i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierilesau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unelechiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia."Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori seregasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sasimt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie-ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imaginipe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma-nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, defapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceeace am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simplaplacere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de-dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$tededt pe ce primim.Darurile-obligatieUrasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?ieu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment.A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa-te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincareape care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfelpoate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sasimta plikere.A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-Ilega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta."Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparatmobila, i-am gasit un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina.""Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am intelescit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eramla mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abiaatunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, deumbra lui, de prezenta lui."Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza celmai tare."Cit m-am sacrificat pentru copiii meW"La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!""Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pecare ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam inalta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care estesingura ... "Darurile-ofrandaCine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi-cala:"Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia.""I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Disculmeu!"Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnlfacut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Undar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nufac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul
  • 24. 44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Relatii1e 45meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-fum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra-pe~te nimic.Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se as-cunde nici 0 cerere.Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca-re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce neemotioneaza cel mai tar~~~ci dnd primim este sUrlsul deplacere al celui care ofera ~.re se ofera prin ofrand a sa.A pimiIntr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi-cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~icum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras-pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in aprimi.Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri,rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri saudeclaratii de dragoste.A primi multumiriComplimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admi-ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te-reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res-pinge sau de a Ie minimaliza ..,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa.- Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!"Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nuchiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte).,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata.- Nu am dezbatut suficient punctul al treilea."Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizampe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu-torului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-II1.ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupraneputintei sau a singuriitatii sale.Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se-ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-solut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?,,- Ochii tai arata fantastic astazi.- $i in celelalte zile nu?/1,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine.- $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit dinpartea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale?Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi-bi! al sinelui.A primi un refuz sau 0 repunere In discutiea problemelor$i acestea par la fel de greu de primit ca 9iincurajarile. Oarele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate,de a ne deschide noi orizontur1.,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu estesnficient de clar.;.- $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celii-lalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a cam-portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevaratva va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-titi rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti nepoate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e,poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spreaUe limite ale posibilului.
  • 25. 46 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 47Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier-dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii,de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, neinvita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1,"Eu am 0 alta parere ... "..A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptatePrima noastra react~este adesea defensiva, ne agatam dece avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune fortade rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul deate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul estedominat de 0 imensa teama de a se schimba. Daca sInternI .deschi:;;ila influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua-litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel cunoscute,uneori chiar prioritatile noastre ..A primi dovezi de interes"Ti-ai schimbat coafura?/I"Cum Ii merge fiicei tale?/I"Pari obosit. .."In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin-tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala.Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noisau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pen-tru a refuza invitatia la discutie.Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tiaprefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu de-veni dependent din cauza datoriei."Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Iidatorez ... /1A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am me-rita/l."De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca sem:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-tie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai potsa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu maisimt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma facsa ma simt triult prea jenata./IA primi obiecteSi acestea ne VOltrezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebuisa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nuprimi./lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi-tatia!/IOrice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-re a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In in-timitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiilecunoscute ..."Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m bibliotecamea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I"Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nueste tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo-ment./I/lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-prenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /IA primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~iun rise de afi invadat, de a se patrunde in universul nostruintim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de afi influentat,ded, de a te schimba.A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a acceptadin toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea
  • 26. 48 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 49crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa itiprotejeze integritatea sub diverse pretexte."Nu merit ... ""Vreau sa fac eu acest lucru.""Nu vreau sa datorez nimic nimanui."A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a telasa invadat de celalalt ~i a)e inchide, mtre ce la~i sa treadispre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~imai clar conturati:i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara ase pierde. ! •A primi Hira retineriResentimentul este inamicul numarul unu al capacitatiide a primi."Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a puteaprimi ceea ce-mi ofera el acum."$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru canu mai pot fi primite.Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cuadevilrat ceea ee ni se afera."Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pecare imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiardaca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in-vitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau acreat-o."Putem primi doua feluri de daruri:• Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli-nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a pri-mit-o.• Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sauun interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min-Ite ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor,inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorinte-lor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muItsau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i aprimi se confunda.Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imiisurii ;;ipe eel care ddruie;;te.Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai maimulta valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intim-plat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie deopera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~iurca inspre voieste ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indnta-re 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile me-moriei.Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd-trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp inarta de a primi.A cereFiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant decereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiplecare necesita ascultare, atentie ~iuneori un raspuns favorabil.A cere presupune asumarea unui dublu risc:• cel de a fi refuzat;• cel de a fi satisfacut.In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pecare Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne-voi sau lips.ui.
  • 27. 50 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 51Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9tesint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta.Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii9i parinti."Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta deCraciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu saramii singur cind toata lumea pleaca."Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in-scriu, de conjunctura de moment 9imai ales depind de senza-tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.• Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te iipropune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta vaavea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta,ea va primi un cadou sau va darui?·Cind un barbat de 50 de ani, cadru superior, "prime9te" I ....·.•..o hirtie de 100 de franci in pragul u9ii, in timp ce i9i ia,I_.fAdesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da-ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim.Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per-cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul,toate variantele sint posibile."Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva-lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu-tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-tru ea imi acorda atentiet,Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzltezeimpreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia eai s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i facepe plac. / ."Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"Acceptarea lumineazil chipuZ, refu-zuZ fi dilfrumusetea.Rene Char. I!ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca ni-mic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii facemamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.ocerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cucit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil."Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti pro-pun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz."Propunerea:• evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince-pindu-mi tirada oricind am chef");• elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!");• ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodatatimp sa ma asculti");• fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa maintelegi").Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea saaccepte ... sau sa refuze.Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-idau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun-suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelorparti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.Sii avem curaju/ de a cere, /iisindu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;iasume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.A refuzaCu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atitmai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune-reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin-geri irationale. Acestea il vor distruge pe celalalt, vor deterio-ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...
  • 28. 52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53_ 1$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servidrept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara acestezone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau zi-duri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse.Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mieeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nuam chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in-locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Iatimp. iExista trei tipuri de refu :• Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae.• Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentelecelorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine.• Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor.Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pecare mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea uneialegeri libere.Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dindinapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru eanu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunemca de fapt ne dorim eontrariul.,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?- Nu ... /I$i las eartea deoparte eu un suspin.M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea-za, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi condu-ce ca sa-ti fac pe plae./IEste cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asuprata propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu-tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele."Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I"Nu ai in~eles.../I"Nu ai fost alaturi de mine cind ... /1/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai maivenit de trei saptamini./I$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino-va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti-mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. Demulte ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curajpentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-,guranta edificatoare."Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovatpentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, darnu pot face nimie, acestea sint limitele mele./I"Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te potajnta cn nimic."Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin."Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare sana parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce-lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupramea problemele sale.""Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine,ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negresau sentimentele violente ale celnilalt.""De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replicla apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa mafaea sa ma simt vinovat sau incapabil./I"Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind saspun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»."Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau,dezagreabil, nedemn de a fi iubit.$i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo-ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteazapentru mine.Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa desine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.
  • 29. 54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt.""Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dtevascene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melo-dramatic.""Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama taleu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa,nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata deviata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel."Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contra-riul de unul care ofera a alta~ irmatie in lac. Este de preferatsa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a dana9tere unei relatii bazate B schimbul de opinii.Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfieinsumi.Calea cafre echilibruCred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecareintelege 9ifolose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta saceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilordintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9ichiarmai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferimatunci cind de fapt cerem.Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per-mite sa trecem de la a pozitie la alta.Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sate exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezentavaloroasa.Dorin!e, cereri, nevoi~ilipsuriIn orice relatie intram cu 0 suma de dorinte, temeri, nevoi,, ,pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto dataaducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori auimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, dea integra visurile in realitate.Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisaufemei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a aextinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele-le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sarealizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re-flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti caveghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidemlarg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cuceilalti cit 1)icu noi in1)ine.Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiilene conduce cel mai adesea catre un fel de orbire care ne vaprovoca nefericire 9i suferinta.Va propunem dteva puncte de repel care ne vor permitesa traim mai libel, in echilibru mtre orb ire 9i luciditate anali-tica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ciin mi9care.Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori lapasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un
  • 30. 56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri 57loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in··tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.DorinteleMereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizareaei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionampropriile dorinte, facindu-ne in ac11 $i timp intoleranti la do-rinte1e celorlalti.o mama vorbe$te despre fiul 1 de 9 ani: "Chiar nu inte-leg, David continua sa vorbiasca despre 0 casa in carevom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati decinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" "Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus inmod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impre-una nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate."Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatoreseeu mama ... "Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua exis-tenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iaruneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neex-primata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toatecapcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/emai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, deve-nind ereajie sau nebunie.Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indife-rent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii in-cearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie potimplini."Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10-cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cum-par 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una caasta."Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sadeseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara,alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila.Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din tea-ma de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce saanuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i sim-plu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele."Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica,pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de gitcind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... "Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in ace-la$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorinteleeuiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avemaeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~iviolenti."Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$a-dar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Iepot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemeneadorinte.""Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisfa-ce - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~imacar recunoseuta,atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insadialogul va fi mai autentic.Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere,este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atarela momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.-~_.,----------------------------------------------
  • 31. 58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59ll~"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita,incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar ta-tal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cumi se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarteserios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la cevirsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentruasta." rChipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare vafi obligata sa fie clovn?"Of, alta acum! A luat d01inta meadrept 0 cerere... "Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne in-sU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transfor-ma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.o alta fetita, indntata fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$-mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a excla-mat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!"Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de lati-na ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se eliberezede a~a-zisa vocatie.Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua ati-tudini diferite in relatia cu celalalt:• Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~-te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire inte-rioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubireainseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te da-ruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$tefara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$areade cotidian" ~icare sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide in-cercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau inDiane.• Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acor-de ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire amea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·celmai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atuncidorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca."Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu$tiam daca el i$i dore$te acest lucru."Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~icea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un te-rorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceas-ta idee in Capitolul 9.Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in modbrutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt,ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face locpropriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc"insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei ce-reri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui"Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 ex-presie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dra-goste pe care ti-o dau eu!"Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca do-rintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, saIe respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte dereper in ceea ce prive$te realizarea lor.Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care conside-ra ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfa-tate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau1 Albert Cohen, Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului), ed.Gallimard.
  • 32. Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-te prieteni dragi $i prefio$i.Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu,merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in lega-tura cu ea:61Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuriSimtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:• Dorinta de a suferi, de a fi bolnav.• Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem caii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murindchiaroIn anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care in-seamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele.Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns:liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?";>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tataluisau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele in-semne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i in-vestise toate economiile sale.eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dis-pus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"!Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te saintilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in in-timpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca.vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai binear fi sa intru ci:tmai curind in viata ...Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta seva domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gestconcret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer cevaprin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9icum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deran-jeze ... 0 vreme.In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevaratputernica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poatelua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirin-turile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poa-te pierde in prea multe tatonari.Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ceo va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adin-cuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confundacu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sinealta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.--DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE• Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta?• Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsulsperat?• Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9iin-decentii?• Ce nouorizont imi deschide?• Ce cale incearcii sa itni arate?• lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?"Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fe-tele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voiincerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-ltransmite:material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copila-ria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de ne-comunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitorposibilitati care se deschid.Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9io fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare.Nu numai micii Mozart sint asasinati, Ct ,i mii de persoane detipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurnvechiul meu prieten din copilarie, Albe. Granger.Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vorpierde in viltoarea vietii? /Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-amintilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc.;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoa-re, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta.60
  • 33. 62 DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dodnte, cered, nevoi ;;ilipsuri 63I!Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-;;i eUidi rela-pa eu dorintele irealizabile, ale lor sau ale eelor apropiati.Cuvfntul, arta, simbolurile $i joeurile se nase din dorintelenesatisfaeute.~-::~::"X*:;{W:·;~<i:~:*X¥>::::::X;-::&:{:::::~:-:::;;;-:::».::;:;: /o mama stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa su-porte mai bine despartirile: . /"Am Inceput un curs de formar~ ;;i trebuie sa lipsesc deacasa in fiecare luna. Fiul meu se opunea, facea scene dndtrebuia sa plee. La inceput am incercat sa-i explic, sa-i aratdatele, programul, unde eram ;;iee faceam. Credeam ca illini;;tese, dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. Amcumparat 0 papu;;a ruseasea, erau ein<;i,una mtr-alta. Euam luat doua, iar copilului i-am dat trei. Fiecare ;;i-a serisnumele pe papu;;ile sale."Mamieo, nu te pierd, pentru ea te pastrezin papu$a ruseasei/."Clnd trebuie sa plee, Ii spun: «Dorese sa Iti Imprumut 0papu;;a, iar tu sa Imi dai una de-a ta.» Uneori 1ipun bom-boane m eea pe care i-o dau, iar eu 0 a;;ez pe a sa pe nop-tiera din camera mea de hotel. Elmtelege foarte bine acestlimbaj, accepta mai u;;or sa fim despartiti, ;;tiind ca I;;ipoa-te manifesta nelini;;tea, frustrarea sau u;;urarea judndu-secu papu;;ile, exprimmdu-se verbalm fata acesteia. Imipo-veste;;te tot felul de jocuri/ mai mult sau mai putin tandresau agresive cu papu;;a mea, adica cu cea care ma repre-zinta pe durata dt lipsesc; faptul ca astfel poate sa-;;i ex-prime, sa-;;i numeasca sentimentele care llmcearca este cao eliberare./Jo alta doamna, pentru a calma nelini;;tea (;;i agresivitatea)sotului,ii lasa ca totem, de fiecare data cmd pleca, e;;arfa sa.Jti imprumut e;;arfa mea, 0 voi recupera cmd ma mtorc ... /JE;;arfe, batiste, fire de tot felul, legaturi mtinse mtre douarastimpuri de absenta: perioade de absenta, perioade de re-gasire, dt de importante smt acestea, pentru fiecare dintrenoi, de la cel mai mic la cel mai mare.o femeie care trecea printr-o perioada dificila de singura-tate ;;i de lipsuri, i;;i confectionase un saculet de pmza pecare brodase urmatoarele cuvinte: "sac pentru dorinte/J.Ea nota pe cartona;;e dorintele ;;i frustrarile pe care Ie re-simtea ;;iIe strecura in saculetul care sUitea agatat la ea inbucatarie. Din cind m cind, revedea continutul saculetului;;i arunca acele cartona;;e pe care erau notate dorintele cese mvechisera, pe care nu Ie mai simtea sau care fllseserasatisfacu te.Ne spunea ca acest joc a ajutat-o foarte mult sa se distan-teze de suferinta ei ;;i chiar sa rida de aceasta.Sa-ti recuno;;ti dorinta, in loc sa 0 arunci la discretia oricui,sa 0 asculti, sa 0 mtelegi ;;i sa 0 protejezi impotriva unor po-sibile agresillni.Nu va Ii/saji nevoile, $i eu ant mai putin dorintele la disere-jia oricui ...
  • 34. 64 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cered, nevoi ;;ilipsuri 65illl!Un am ;d-·ainventat a pe~tera a lui Ali Baba din propriiledorinte. Fiecare dintre acestea era simbolizata de unobiect unie, legat de amintirea unei mtlmplari, a unui eve-niment sau a unei relatii. )" In serile in care ma ;imteam trist, imi deschideam cufa-rul, un intreg ;dfonier deboramd de amintiri ~iatunci nos-talgia mea devenea melancolie." II/"Oare cum se pun astea ... ca sa-mi iasaun bebeluf}?"Ceea ce ne dauneaza ;;i ne sehilode;;te suflete~te cel maitare nu este frustrarea, ci negarea dorintelor. Oaca refuz sa Ievad, sa Ie inteleg, sa Ie recunosc in mine sau m ceilaW, dadimi Ie reprim, Ie cenzurez sau Ie acopar cu 0 falsa deta~are,aeeasta ma va duce la minciuna;;i la mstrainare.Fiecaf(~dorinta este dublata de una sau mai multe temeri,~iva fi necesar sa Ie privim 9i pe acestea in fata.Teama defrustrare, de dezaprobare sau de schimbare ne facesa ne ascundem dorintele."Am inteles, dupa multi ani, ca de fapt ma casatorisem casa-i fac pe plac mamei mele, trecmd sub tacere dorintamea de a avea un alt mod de viata, cu totul diferit.""Imi doream sa maduc sa ma a~ez pe genunchii tataluimeu, dar m acela:;;ilimp imi era aUt de frica ... ""Timp de mai multi ani, am trait alaturi de 0 persoana,aflindu-ma in suferinta ~i lipsita fiind de multe. Nu m-drazneam sa am propriile mele dorinte, mi se parea inde-cent. $i bineinteles ca nu ceream niciodata nimie."Cei care, din dorinta de a reduce fn mod miraculos intensi-tatea conflictului, ajung sa-~i ascunda sau sa-f}inege propri-ile dorinte, seamana fntr-un feZ cu nif}te morti vii.CererileA~a cum confundam cu u~urinta dorinta eu realizarea ei,tot astfel nu reu9im sa facem diferenta intre dorinta ;;icerere.Cererea adresaHi celuilalt"Simt 0 nemarginita dorinta de a fi auzit, ascultat, inteles,acceptat, iubit ~i ajutat", recuno~tea un barb at."Oar nu vreau sa-mi aeaparez sotia eu aceasta dorinta ne-sfir~itiLIi eel, ceea ee nu este acela~i lueru. De exemplu, iieel sa-mi acorde 0 jumiHate de ora, sau 0 clipa de atentie,de ascultare."Oaca dorinta ar trebui sa fie m primul rmd ascultata, 0cerere are nevoie de un raspuns. A cere mseamna sa adoptio pozitie ;;i sa ii ceri ~i celuilalt sa adopte 0 pozitie. Fie caeste yorba de acceptare, de refuz sau de negociere. AceastaindrazneaHi de a cere este pentru unii 0 descoperire surprin-zatoare."In aceasta dupa-amiaza, am putut sa-i spun unui prietende-al meu, un medic cu care am a relatie mai speciala, cami-ar place a sa-l vad mai des 9i ca mi-a9 dori sa desfa9u-ram impreuna diverse activitati. A fost mcmtat de aceas-ta cerere. Nu ~tiu daca proiectul va reu;;i, dar pentlu mineeonteaza foarte mult ca am putut sa formulez aceasta ce-rere. Oupa aceea, m-am simtit eliberat, imi recl9tigasem
  • 35. "De ce nu zici nimic?""Noi de ce nu vorbim niciodata despre asta in :;;edintele delucru?""Duminica sint frint de oboseala, nu am chef de nimic. Nepierdem vremea in pat:;;i nu facem nimic. In orice caz, :;;iea este la fel ca mine."• mai intii, pentru a-:;;iface ascultata cererea;• apoi, in cazul in care prime:;;te un raspuns pozitiv, pen-tru a mentine treaz interesul.67Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri"De ce nu tineti cont :;;ide parerea mea?""Noi de ce nu mai mergem la cinema de atita vreme?"Intrebare retorica prin excelenta, acest fIde ce" aluneca pepanta justificarilor, a explicatiilor, ingroapa orice comunicareposibila sub un munte de vorbarie :;;ifalse raspunsuri. Multidintre noi au fost educati sa-:;;icenzureze cererile directe, in-vatind totodata mii de alte modalitati de a Ie exprima, ascun-zindu-le in acela:;;itimp.Cel care dore:;;tesa adreseze 0 cerere pe care mai apoi vreasa :;;i-ovada indeplinita va trebui sa gaseasca mijloacele potri-vite:"In prezent, oamenii comunica din ce in ce mai putin, re-lapile ramin la un nivel atit de superficial; e deprimant.""Sint atit de aglomerat cu lucrarile, nu mai avem timp nicimacar sa vorbim.""Ceea ce am reu:;;itcel mai bine sa facem in cuplu a fost saucidem dorinta. Nu he mai cerem nimic :;;ie mai bine a:;;a."Da, dar cu ce pret! ...Cred ca recunoa:;;teti in cele de mai sus cereri precisepe care nu indraznim sa Ie exprimam, poate nici chiar sa Iegindim!In limbajul curent, inutila intrebare "De ce?" se substituieadesea cererii.• acuzatia,• plingerea sau invinovatirea,• ve:;;nicul fIde ce nu" ...o cerere se poate ascunde sub forma unei acuzatii sau aunui repro:;;.Vom spune cu mult mai multa u:;;urinta: "Nu maasculti" decit "Asculta-ma!" Nenumarate incercari de comu-nicare e:;;ueaza din start, cazind in capcana de a-I descalificatocmai pe eel caruia vrem sa-i adresam 0 cerere.Un tata care are probleme cu fiul sau adolescent simte ne-voia de a deschide 0 cale de comunicare cu propriul sautata. Se hotara:;;te sa mearga sa-i povesteasca prin ce treceel acum, aranjeaza sa se intilneasca cu el intre patru ochi:;;ii:;;iformuleaza cererea de destainuire astfel: "Tu numi-ai dat niciodata voie sa ma exprim, sa-ti vorbesc. $tiuca 0 sa-mi spui din nou ca sint un prost. .."Un inceput gre:;;it.Tatal, la rindul sau, va intra in defensi-va, se va justifica, va intoarce acuzatia, iar discutia solicitatase va impotmoli in acuzapi reciproce.$i mai indirecta :;;imai ascunsa este cererea deghizata inplingere sau boala."Ma simt inutila, iar· din cauza migrenelor mele nu potface nimic din ce a:;;dori."66 i DACA M-AS ASCULTA, M-AS INTELEGEI , ,increder~,a in el. A fost 0 adevaratadescoperire pentrumine; sinit, ca-mi revin increderea :;;isperanta."Dar a cere irtseamna :;;ia renunta la acea speranta adincadin noi ca yom primi fara sa cerem, ca yom fi intele:;;ifara safie necesar sa ne exprimam."Cind visam la un sot imaginar, imi spuneam intotdeaunaca trebuie sa fie prevenitor. Cred ca asta insemna ca tre-buie sa ghiceasca :;;isa raspunda a:;;teptarilor mele fara safiu nevoita sa Ie exprim. Astazi realizez ca ar fi imposibil:;;ima multumesc sa spun, sa comunic, sa cer. Ce pacat!"Cele mai folosite mijloace pentru exprimarea unei cererisint:
  • 36. 68 DACA M-A$ ASCULTA M-A$ lNTELEGE Dorinte, c~reri, nevoi :;;ilipsuri 69Sa luam drept exentplu 0 cerere in casatorie! Nu este sufi-cient sa faci declaratia 9i sa propui 0 data. Trebuie (dar de celemai multe ori uitam) sa accepti sa descoperi (9i sa spui):• Ce a9teptari am de la aceasta situatie noua ..• Ce sint dispus sa fac pentru a 0 intretine.• Care sint zonele mele de intoleranta (ceea ce nu este ne-gociabil), limitele mele, retinerile mele.• Care sint fanteziile mele sau cel putin ceva din rodulimaginatiei mele.III~~~~In cazul a~umitor cereri, eel mai greu este cfnd celiilalt riis-punde "Dd"!"Adesea, eelmai greu este cfnd celiilaltraspunde "Da"!Aceasta exigenta se regase9te in orice cerere.• Daca telefonez cuiva, trebuie sa am ceva de spus.• Daca solicit 0 intilnire, nu ma pot duce fara sa imi folo-sesc toate resursele 9i punctele de interes pentru a 0 in-treFne.• Daca solicit ajutor, imi revine sarcina de a-I ajuta pe ce-lalalt sa ma ajute.• Daca solicit atentie, va trebui sa fiu capabil sa 0 primesc9i sa 0 intretin .• Daca Ii cer sa stinga televizorul, va trebui sa fiu capabilsa intretin 0 conversatie interesanta.Cel care cere i9i asuma 0 responsabilitate, uneori dificila -el este cel care se angajeaza.Un sot care se temea de reactiile sotiei ne povestea ca el nuavea niciodata initiativa unui contact sexuaL "In felulacesta, ne spunea el, dadi nu iese bine, 0 sa se supere peea insa9i, pentru ca nu eu sint cel care a cerut.""Necerind, ma scutesc de 0 posibila deceptie ... $i de unangajament in acela9i timp."Anumite persoane au 0 extraordinara abilitate de a-I facepe celalalt sa para ca a cerut, pastrindu-9i asHel 0 pozitie careli se pare mai sigura, dupa car~ se pIing ca uneori celalalt cereprea multoCererea celuilaltCererea pe care mi-o adreseaza celalalt va declan9a uneoriin mine un conflict interior."Mama mea ma invita la ea in week-end, iar eu am alteplanuri, care imi plac mai mult. ..""Imi cere sa li ofer flori 9i asta imi ueide placerea pe carea9 avea-o ... oferindu-i florL"Conflictul interior aduce 0 tensiune teribila 9i de aici sena9te propria dorinta sau chiar cerere ... ca celalalt sa nu cea-ra, sa nu-mi ceara ceea ce nu ma simt in stare sa-i dau, saumai bine sa nU-9i doreasca 9i nici macar sa nu a9tepte, intru-dt cererile mute sint la fel de apasatoare.
  • 37. 70 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi :;;ilipsuri 71"In seara asta am chef sa stau acasa, sper ca sotia mea sanu-mi ceara sa 0 insotesc la cinema, pentru ca asta m-araduce in conflict cu mine insumi.""Nu prea am chef sa pierd zece zile de vacanta la parintiilui. Numai sa nu mi-o ceara, cum au facut anul trecut. .. auzis ca «daca-mi face placere»! Ei confunda prea adeseaplacerea mea cu a~teptarile lor."Ideal ar fi ca cererile celuilalt sa se mu/eze pe disponibilitati-Ie mele, safie 0 ¢oincidenta miracu/oasa zntre cerere ;;ioferta."Viata noastra s~xuala este un subiect fierbinte, greu deabordat ~i care n~provoaca multe emotii. Ce imi cere el eprea mult pentru rrune, dorinta mea dispare, pentru ca nui~i mai gase~te locoOar e mult mai u~or sa ma prefac decitsa rise sa ne certam sau macar sa-i vad figura dezamagitadnd spun nu."Cererile de natura sexuala sint cele care strica eel mai multanumite relatii conjugale. Pentru ca cererea se adreseaza maiales ... dorintei celuilalt: "Doresc ca tu sa-ti dore~ti chiar inmomentul in care eu imi doresc sa ... " Decalaje infinite, dorin-te aminate, dorinte in contratimp, uneori se aduna toate pen-tru a face intilnirea imposibila. Iar el nu va vorbi niciodata,dar absolut niciodata despre teama lui ca i~iva pierde erectia,di timpul trece in defavoarea lui, lucru care 11inspaimintainca de la na~tere.Ah! Cite cereri inutile care nu intllnesc nici urechea, nicicorpul celuilalt!Cererea celuilalt are asupra mea un efect distrugator nu-mai in masura in care na~te in mine un conflict intre dorintamea de a raspunde ~irefuzul meu sau imposibilitatea de a dacurs cererii."Oare sa renunt la 0 parte din mine ~i sa cred ca in acestfel voi implini a~teptarile sotiei mele?""E! vrea ca eu sa ma schimb pentru a deveni femeia visu-rilor lui, dar n~ pot."De cele mai multe ori, cererea celuilalt activeaza in minedoua aspecte contradictorii sau antagonice. Intre dorinta de asatisface ~iteama de a nu satisface, uneori trebuie sa negociezcu mine insumi. Desfa~urarea acestor negocieri ma va antre-na in conflicte nedorite ~i in modificari care ma vor costaenergie.Nevoile ~i lipsurile"Simt nevoia sa ... " - ce expresie ambigua ~i confuza,care acopera planuri atH de diferite! Oare vrea sa spuna "imidoresc" sau "simt ca imi lipse~te ... " sau "mi-ar fi de folos indezvoltarea mea personala sa ... " sau poate "simt un impulscatre ... "? Dincolo de nevoile fiziologice, care sint adevarate-Ie mele nevoi?Uneori cad in capcana interioara de a-mi transforma do-rintele in nevoi, ceea ce face ca ele sa impuna 0 satisfacere .imediata, imperios necesara, de neabatut."Am nevoie de el, nu pot trai fara el, daca el m-ar parasi,nu ~tiu ce s-ar alege de mine."Aceasta femeie indragostita a ajuns sa vada in iubitul eisingurul raspuns posibilla 0 lipsa din ea insa~i. Obiectul ale-gerii ei este, bineinteles, nepotrivit, iar acesta nu va face dedtsa renasca ~i sa mentina un gol mai vechi din ea insa~i.Deseori, in incercarea noastra de a gasi raspunsuri la ne-voile noastre rau intelese batem la porti inchise. Ii cerem uneialte persoane sa ne ofere ceea ce nu are. Sintem asemeni unuiclient care vrea neaparat sa cumpere piine de la cizmarie."Dar eu am nevoie de piine", insista clientul ~i simte cum 11cuprinde furia impotriva cizmarului care se incapatineaza sanu-i implineasca nevoia din acel moment. Poate ca cizmarulare piine, dar are pentru sine. Folosim acest sistem in multerelatii, cerind cu oinsistenta tenace (uneori feroce) ceea ce
  • 38. 72 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ WTELEGE Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri 73persoana de alaturi nu are (;iiehiar daea are, are pentm sine,nu pentm eelalalt).Legatura eu eelalalt este de fapt lipsa, este eeea ee ma tine eelmai tare legat de el. Este eeea ee el nu imi da. Astfel iau na;;tereincercarile de a prelua controlul asupra celuilalt. Oar prelua-rea controlului i;;iare pretul ei. $i astfel se mentine ceea ee pu-tern numi "relatia provenita din nevoie". 0 speranta namita,o a;;teptare in;;elata devin principalul ciment al unei relatii."Tot ceea ce noi nu am gasit impreuna, tot ce nu am pututrealiza impreuna ma leaga :;iimai tare de tine, mai multdecit placerile noastre comune, decit intilnirile noastre.""E;;ecul comunicarii noastre ma impiedica sa ma despartde tine. Caut inca, acum ;;i totdeauna, mijlocul de a ajun-ge la tine, de a ne intilni. $i nu te voi putea parasi decitatunci cind voi ajunge la tine.""Nu suport ideea ca tatal meu ar putea muri, pentm ea eun-am vorbit niciodata eu adevarat cu el."Ceea ce ascundem de celalalt solidifica viata familiilor, ta-cerea ne sudeaza unii de eeilalti. Fixatiile cele mai chinuitoa-re iau na;;tere in jurul unui gol care cauta cu disperare sa fieumplut, iar aceasta cautare disperata exaeerbeaza ;;i consoli-deaza dependenta ucigatoare.Ea traie;;te agatata de el ca 0 liana ;;i pretinde ca 11hrane;;-te. El se drogheaza ;;ieste alcoolic, ea Ii controleaza angoa-sele, ea se consuma. Vrea sa-l salveze; pentru ea va renun-ta ella droguri ;;i la alcool; ea va fi 0 fiinta unica, singuracapabila sa-l ajute.Viata ei a capatat un sens, 0 direetie, un punet de sprijinimperios necesar. S-a agatat de cirligul intins de el ;;inu-imai poate da dmmul. El devine obsesia ei, grija ei perma-nenta. E ca 0 radacina care a intrat in ea ;;icare Ii suge ma-duva, viata, energia vitala. Din cauza lui este ea deprima-ta ;;icu toate acestea tot el este antidepresivul ei.Relatia din nevoie se transpune in multe ori intr-un daea cedescrie infernul sperantelor de;;arte;;i totu;;i mereu ren.ascute."Daca ar vorbi...""Daca ar fi mai maleabila ... ",iDaca a;; intelege mai bine ce vrea ... ""Dadi a;;fi mai sigura pe mine, mai feminina...""Cit de fericit a;; fi cu tine daca nu ai fi cum e;;ti, mai alesdaca eu nu a;; fi cum sint."Pentru a clarifica sensul cuvintelor, noi folosim in psiholo-gie ideea de lipsa, de gol cu privire la situatiile din trecut: sintetape din copilaria noastra pe care nu Ie-am trait a;;a cum arfi fost necesar ;;i care au Uisatin noi goluri ;;i punete nevralgi-ceoDrama separarilor, a pierderilor celor dragi sau a abando-nurilor sint parte a angrenajului conditiei umane.o lipsa nu poatefi eompensata,viapa.~1Eizeaza eu ~iInjurul aeestei lipse fundamentale ~i aa.ipsuri specifieefieearuia.Momeala unei dorinte transformate in nevoie este iluziado anumita persoana, 0 anumita situatie sau 0 anumita rea-lizare va ;;terge lipsurile din mine.IIA;; vrea sa imi oferi toata dragostea pe care nu am pri-mit-o de la mama mea, dar I?idad mi-ai oferi-o, nu a;; pu-tea niciodata sa 0 primesc cum se euvine, tocmai pentru cami-a lipsit atit de mult.""Daca imi iau licenta, imi voi recapata increderea inmine."Oar acea hirtie nu va fi suficient de mare sau de straluci-toare pentm a ascunde lipsa ce rena;;te mereu in mine."Acest sentiment de gol dinauntrul meu ar disparea dacaa;; avea un copil."Oar toata viata acestui copil nu va fi suficienUi nici macarpentm a apropia marginile prapastiei. De aceea, unii dintreacel?tifOl?ticopii devin obe~i sau anorexici. Fie ca incearca cudisperare, cu un curaj extraordinar, sa umple golul reeunos-
  • 39. cut ;;i exprimat, fie ca, dimpotriva, rezista, eu la fel de muHeuraj, pericolului care Ie ameninta existenta, pentru a nu selasa inghiti~i de prapastia imensa, incerdnd sa se reduca laforma cea mai simp la, astfel incH sa seape de atractia gohilui.Atunei dnd nevoile de supravietuire fizica nu sint satisfa-cute, celelalte nevoi dispar, i;;i pierd importanta. In sodetateanoastra suprasaturata se instaleaza jungla nevoilor, iar inmine se nasc conflide intre nevoile mele."Am nevoie de singuratate, dar am nevoie ;;ide relatii, imies~f6arte greu sa echilibrez, sa fac ascultate ;;isa concilieza~este doua nevoi vitale./I"Am nevoie de lectura, dar nu ma pot.satura niciodata despectacolul asfintitului, dnd soarele se ascunde ;;ise dez-valuie cu zburdalnicia unui copil." ."Am nevoie de tine, cu siguranta, ;;ide mii de alte persoa-ne pe care nu Ie cunosc inca, dar care ma vor apropia detine, chiar daca tu nu iti dai seama de asta./INevoile a caror satisfacere nu depinde exclusiv de minema fac dependent. Cind vad in celalalt un raspuns la nevoilemele, Secreeaza 0 legatura, 0 apropiere.Ata;;amentul se instaleaza atund dnd cred, pe buna drep-tate sau nu, ca celuilalt ii sta in putere sa-mi satisfaca, sa-mialimenteze ;;i nu sa-mi stinga nevoile; legatura va consta inpolarizarea acestui ata;;ament ;;i in ancorarea sa intr-o fii,ntape care 0 consider semnificativa, esentiaUi, poate chiar de ne-inlocuit.Astfel, dragostea este de multe ori a;;teptarea unui ras-puns. Ea se concentreaza asupra unei fiinte, asupra anumitorpersoane ce nu pot fi inlocuite."Simt nevoia ca mama mea sa ma priveasca ca pe un fiu;numai ea imi poate da aceasta confirmare./IAtunci imi pierd autonomia; nu-mi mai pot asuma satis-facerea propriilor nevoi, nu mai sint eu cel care detine ras-punsul. Ma ata;;ez.Oare drag ostea doar asta inseamna, descoperirea ca cela-lalt de~ine raspunsul (aude;;i intelege) la a;;teptarile mele eelePrudenta nu dif. na$tere viefii, 0 sujocif..Efortul de a-ti descoperi propriile nevoi in evolutie per-manenta, aseunse sub inveli9urile temerilor sau ale dorinte-lor, este 0 munca de 0 viata. Folosim aid cuvintul "nevoie" eusensul de "eeea ee favorizeaza ere9terea, dezvoltarea, in fieca-re etapa a vie~ii noastre/l."Doresc sa fiu luata in grija, spunea 0 tinara, vreau sa maindrume cineva in tot ee intreprind ;;ide ani de zile fac totee pot pentru a gasi acest sprijin. Inca mai exista in mineaeeasta dorinta de dependenta, dar incep sa cred ca ade-varata mea nevoie este sa invat sa ma des cure singura."omama care ;;tie sa satisfaca nevoile autentice ale fiului eieu siguranta ca nu-i va satisface toate dorintele. Ea intelege canu tot ceea ce i se pare bine unui eopil (sa manince numai cio-75Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsurimai importante, cele mai aseunse ;;i mai evidente in acela;;itimp? Nu, sigur ca nu, dar restul tine de un mister ce trebuiepastrat pentru totdeauna, poate.Paradoxa 1este ca numai autoerotismul (a mine a, a fuma,a te plimba singur, a citi, a te satisfaee singur) poate face canevoile mele sa nu devina dependente de 0 relatie.Legatura este tocmai polarizarea unei nevoi asupra uneipersoane care pare sa detina polul complementar, ce cores-punde eu eeea ce imi lipse;;te mie. Daca este yorba de nevoivitale, foarte vechi ;;i renascute intr-o relatie, atunci aeeastarelatie naseuta din nevoie se va manifesta printr-o posesivita-te uneori exeerbata, prin aservirea eeluilalt, prin dezeehilibra-rea eeluilalt ... pentru a-mi satisface nevoile.Unii, pentru a se apara de posibila suferinta ;;i de depen-denta, merg pina la a-;;i nega propriile nevoi; pot impinge as-cetismul relational pina la autoprivatiune. Altii incearca sa Iedepa;;easea, sa Ie controleze, sa Ie dilueze, sa Ie treaca pe unalt plan. Altii se straduiesc sa fie mai liberi, transformindu-9inevoile in dorinte: ei fae sa se nasca dorinte pe solul nevoilor.Astfel fac cei care scriu despre nevoi, poetii vietii, inteleptii.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE74
  • 40. 76 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEcolata, sa se cuke la miezul noptii, sa doarma cu mami) esteneaparat bine pentru el ~ipentru dezvoltarea lui.AUt de multe dintre dorintele :;;icererile noastre, ale adul-tilor, sint contrare intereselor noastre bine stabilite!Ar trebui sa ne apleeam nu atft asupra stringentei nevoilornoastre, ci mai ales asupra url1lelor de jerieire pe care ele Ielasii in noi.Reactiile in Iant, ,Sau despre dificultatea de a trecede la reacjie la relajieCite violente ... se ascund in agresivitatea negatii sau refula-ta. $i cfteviolelzte se ascund in suportarea amabilitiitii.Yncrizele mai mid sau mai mari ale relatiilor noastre, nesimtim uneori impin~i ciitre un impas, ca ~icum am fi inghi-titi de 0 pilnie de confuzie :;;ide nelini:;;te. Nu mai intelegemnimic:;;i ni se pare ca nu mai exista alta solutie decit depresia,minia, invinovatirea :;;idevalorizarea sau starea de razboi,ruptura, nebunia. Atunci ne aflam intr-un blocaj al relatieisau al comunicarii. kcercarile de dialog devin 0 combinatie adoua forte reactive exacerbate, iar fiecare dintre protagoni:;;tiplonjeaza in sentimente de furie:;;i neputinta.f?--4."lmi ascund temerile ~i ineertitudiniIe sub maseatipetelor ~i a plfngerilor. "
  • 41. De-a lungul vietii, fiecare dintre noi a putut simti pe pro-pria-i piele aceasta violenta indreptata impotriva proprieipersoane, atunci cind s-a lasat condus de reactie in detrimen-tul relatiei. In acele momente, sintem incapabili sa controlamin vreun fel ceea ce spunem, avind in acela9i timp dublul sen-timent de rautate 9i tristete. $tim ca anumite cuvinte ne VOlindeparta unul de celalalt, ne Valrani, VOlmari neintelegerea9i totu9i, nu ne putem abtine sa nu pronuntam acele cuvinte,avind in acela9i timp sentimentul real, dar atit de gre9it, cavom avea dupa aceea destul timp sa reparam sau ca celalaltva intelege, se va adapta sau se va intoarce. Aceasta dinami-ca a emotiilor poate fi intilnita la cea mai mare intensitate maiales in relatiile de cuplu, de9i ea poate aparea in orice relatiepersonala sau profesionala.Discutia care duce la impas incepe de obicei p:cintr-o atitu-dine de denuntare: unul sau celalalt aduce in discutie ceva cenu ii convine, facindu-l pe celalalt responsabil sau lasJ:ndu-iimpresia ca intr-un fJl sau altul a contribuit la nefericirea sa.Este ca a lovitura de sulita ce-l mobilizeaza pe cel interpelatsa reactioneze profund, pentm ca a fast atins un punct slab, azona de imaturitate sau de vinovatie, a parte fragila mai multsau mai putin ascunsa, un prag de toleranta scazut. $i inaceasta zona sensibila, a fraza neinsemnata, aparent banalava juca un 101 de detonator, care va antrena uneori un intregjoc de reactii. Acestea Val dauna atit celui ce Ie traie9te, cit 9icelui ce Ie suporta.Ceea ce m-a uimit adesea a fost constanta, incrincenarea9i dispel area cu care dezvoltam 9i intretinem un ciclu dereactii care va dura mai multe zile, uneori chiar mai multesaptamini."In tinerete, eram un adevarat specialist al acestor atacuri,al acestor daune aduse unei relatii, aveam un fel de voin-ta incrincenata (masochista, a9 putea spune astazi) de a-I ~impinge pe celiHalt la limita, de a mi-l face inferior sau dea-I pedepsi. Pentm ca nu m-ainteles, nu m-a ascultat saupur 9i simplu nu m-a auzit."Un barbat se plinge intr-o zi ca nu are timp. Jar parteneraii raspunde: "Ai suficient timp pentm a gramada de lu-cruri, dar niciodata pentru mine!" Barbatul se simte atinsin punctul vital al imaginii sale de sine. Simte nevoia sa fievazut ca un partener satisfacator, ca 0 persoana care oferamult. Se simte judecat, devalorizat, vinovat. II cuprinde 0violenta irationala, ce pune stapinire pe el. Din acest tu-mult nu poate t11;lnidecit atacul razbunator sau justificator."Nu imi propui niciodata nimic, asta nu ma stimuleaza!""Dar eu te scot in ora1;ladesea, nu ai de ce sa te plingi. $tii,tu nu e9ti niciodata cu adevarat multumita!"lI$tii bine ca am prea multe de facut, ca toat1:ilumea imicere cite ceva 9i-mi reprogeaza. Sper ca nu ai 9i tu de gindsa li te alaturi."Ranita la rindul sau, partenera poate abandona, se poatedescalifica~ la nevoie: "Nu mai sint interesanta, 9tiu bine,ma intreb de ce mai stai cu mine!"Sau se va opune, atacind din nou:"Tu nu faci nimic pentru noi. Ti se pare normal ceea cevine de la mine, iei totul de-a gata 9i ma neglijezi cu des a-vir:;>ire."Jar el, vinovat, furios, deprimat, se va inchide mtr-o tace-re densa :;>iva medita timp de ore 9i zile, facind in mintealui procesul celuilalt."Ea e de nesatisfacut. Ceea ce-i ofer eu nu este niciodataprimit; semnele mele de interes nu conteaza niciodata, nusint niciodata suficiente, nu face decit sa ma acuze intot-deauna; ar trebui sa nu existe dedt ea pe lume, e un sacfara fund; imi pierd timpul :;>ienergia cu ea, este atlt deimatura etc."La rindul ei, :;>iea va medita :;>iprobabil se va teme simtindviolenta pe care a declan:;>at-orevendicarea ei. Atunci seva apropia de el cu un suds gentil, se va preface supusa :;>iconcilianta, va gasi a forma de a da valoare unui detaliu.Mult timp se VOlapropia unul de celalalt cu teama :;>inuVOlindrazni sa-:;>ivorbeasca despre relatia lor.Cantitatea de energie risipita in timpul unei vieti este in-credibila. La fel este:;>itimpul"pierdut". Pierdut in sensul canu a fost trait, simtit, ci consumat, macinat in dezbateri, in ne-fericiri de neinteles.78 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Reactiile in lant 79
  • 42. Terorisrnul dorintei ca celalalt sa-9i doreasca nu lasa lac mi-nunii unei dorinte adresate celuilalt.81Reactiile in lant"Simt nevoia sa ... ",El: "Am nevoie sa ma simt liber fata de tine, sa ma retrag,chiar sa-ti acord mai putin timp. Nu suport sa 1;ltiudi ainevoie de mine."In cazul in care acela care cere cel mai mult nu-:;;i poateschimba profund pozitia fata de viata 9i nu poate sa se apro-pie de cel care are 0 cerinta diferita, se va impune problemasepararii. In caz contrar, se va instala 0 relatie patologica, da-torata asimetriei prea accentuate.Pentru noi, patologic inseamna "ceea ce blocheaza evolu-Fa". Barbatul din acest exemplu va refuza sa simta :;;isa-:;;ire-cunoasca propriile zone de imaturitate, pentru ca Ie vede cuo mai mare evidenta la celalalt. Pemeia va ramine concentra-ta asupra nevoilor ei nesatisfacute, evitind sa-1;lidezvolte pro-pria autonomie afectiva, simtind ca acest pol i-ar apartine ce-luilalt. Constatam adesea aceste dinamici de cuplu m careunul, daca nu amindoi partenerii, Ii serve:;;te celuilalt drept... $i furia de a se ~ti surprinsa In gmjealiisfir~i prill a a seaate din sarite ...$i, en Intatdeauna, pentru a se apara, ataea ...G. Garda MarquezDACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGEEa: "Simt nevoia sa-mi acorzi mai mult timp 9i sa te im-plici mai mult in relatia noastra. Am nevoie de tine."$i uneori, dupa ani 9i ani, in pragul toamnei unei vieti in-tregi, este posibil sa mtelegi, in sfir9it, ce era necesar 9i ce erainutil din toate aceste confruntari bazate pe reactii. E ca 9i cumam fi SUpu9iunei incerdiri haotice, violente sau perverse.Aceasta frumoasa fraza din Gabriel Garda Marquez cuprivire la Dona Fermina Daza, care il gase9te pe sotul ei pepatul de moarte, contine esentialul regretelor 9i ata9amente-lor noastre: "Ea se rugase lui Dumnezeu sa-i mai ofere mikaro clipa, pentru ca el sa nu treaca dillcolo fara sa 9tie cit demult 11 iubise, dincolo de mdoielile lor :;;isimti 0 dorinta ire-zistibila de a-:;;irelua viata alaturi de el, de la mceput, pentruca sa-:;;ipoaUi spune ceea ce nU-9i spusesera 9i sa refaca totceea ce alta data facusera prost."Impas, blocaj, intotdeauna e greu sa determini daca esteyorba despre un impas de comunicare sau despre un impasreal. Impasul datorat unei comunidiri bazate mUlt prea multpe reactie ar putea fi depa9it respect"md anumite ritualuri :;;ita-buuri in timpul dialogului. (Fiecare vorbe9te despre sine, nuvorbe:;;te des pre celalalt in locullui. Cind unul se exprima, ce-lalalt asculta, frinindu-9i impulsul de a reactiona emotional. $iunul :;;icelalalt incearca sa-:;;iasume responsabilitatea propriilorsentimente:;;i sa fie atent la proiecFile pe care Ie face etc.) Im-pasul real este cauzat de dorinte prea puternice, prea diferite,care se rasfring asupra celuilalt 9i asupra relatiei. Este yorbadespre incompatibilitatea nevoilor 9i a pozitiilor adoptate.80
  • 43. Dinamica bureteluiCele douit repro$uri fundamentale fntr-o relafie de iubire saude cuplu sfnt:• "Te-ai schimbat."• "Nu te-ai schimbat.""Te-ai schimbat cfnd eu voiam safii constant.""Nu te-ai schimbat cfnd eu voiam sa evoluezi."83Reactiile in lantBuretele de ocazie nu-~i da seama in ce masura intretinesistemul celuilalt ~i-l face sa functioneze la maximum. Esteatit de bine sa te simti inteles in nefericirea ta ~iin nelini~tiletale profunde; a~a-zisa victima nu este, deci, pregatita sa taiecreanga pe care este a~ezata, incetind asHel sa sufere. Doar nugase~ti in fiecare zi un salvator perseverent.Buretele poate sa ajunga insa la saturatie, imbibat la ma-xim de angoasa 9i de indoielile celuilalt, frustrat in nevoia sade a-I face pe celalalt sa-~i revina ~iatunci situatia se va inrau-tati. Barbatul va incepe sa 0 faca el insu~i sa sufere pe cea acarei suferinta vrea sa 0 u~ureze. Indepartare, gesturi de res-pingere, de nerabdare, amenintari voalate cu despartirea,cautarea altor partenere, repro~uri sau acuzatii.De acum inainte, suferinta femeii ~i-a gasit punctul de fi-xare, cauza desemnata: cmar el, partenerul nesatisfacator, eleste eel care ii redeschide fara incetare ranile pe care pre tin-dea ca Ie cicatrizeaza.Printesa se simte torturata de eroul care venea s-o salveze."Tu, care m-ai ajutat ~i mi-ai promis sa imi redai dorintade a trai, tu imi cuno~ti nelini~tile ~ifaci totul pentru a-mimari senzatia de abandon, anxietatea ~isentimentul ca nuvalorez nimic.""Nu e~ti niciodata linga mine cind am nevoie de tine ~ivad bined te-ai saturatde mine. Nu ma iube~ti cu adeva-rat ~iprin ajutorul tau nu ai facut dedt sa ma legi de tine."Un alt barbat nu va putea oferi dedt depresia, starea denemultumire ~i amaraciunea pe care Ie resimte ~i care se da-toreaza unei vieti de alcoolic, iar aces tea vor fi asumate cumulta generozitate (mai ales la inceputul relatiei) de catre 0femeie devotata, neobosita ~i convinsa ca "gratie iubirii (ei),el va sdipa de toate acestea".AsHel, unul produce suferinta ~i 0 raspinde~te, in timp cecelalalt 0 absoarbe. Aceasta absorbtie devine semnul de recu-noa~tere al iubirii."Ma simt iubita ~i recunoscuta cind se ocupa de mine.Cind imi intelege durerile ~i face totul pentru a ma ajuta,ma simt iubitoare."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEAnumite relatii de iubire par cHidite in principal pe sufe-rinta ~ipe intretinerea acestei suferinte (in sine sau in ceUilalt).o femeie, de exemplu, i~i va arata suferinta in fata unuibarbat, iar acesta 0 va lua in stapinire pentru a se ocupa de ea;in el se va trezi simtul datoriei ~idorinta de a repara."Totu~i, nu pot sa 0 las singura in aceasta stare. Daca 0 pa-rasesc, nu-~i va mai reveni niciodata."punct de fixare pentru un aspect din propriul sine. Acestaspect este resimtit de eel diruia ii apartine ca inacceptabil.Aceasta dinamica a polaritatii vizualizate la celalalt ne or-be~te, cu atit mai mult cu dt acest joc al oglinzii incepe foar-te devreme intr-o relatie ~icu dt uneori doar 0 terta persoanane permite 0 rea~ezare, 0 recentrare care sa ne aduca maimulta luciditate ~i, deci, 0 comuniune reala.Functia proiectiilor noastre, a~adar, este aceea de a ne im-piedica sa ne largim dmpul con~tientului. Aceasta largire arnecesita sa ne retragem proiectiile din punctul de ancorare pecare I-am gasit la celalalt ~isa ni Ie reintegram ca pe ceva carene apartine.1n realitate, totul se petrece ca ~icum incon~tien-tul ar incerca sa devina con~tient de el insu~i, proiectindu-~icontinutul asupra celuilalt. $i acest"celalalt" aflat foarteaproape de noi se treze~te, in ciuda vointei saJe, investit cu 0trasatura, cu un comportament al carui sens nu-i apartine, decare va incerca sa scape, in care se va zbate, urmarit de pro-iectia nemiloasa ... a fiintei iubite.82
  • 44. Daca barbatul invinovatit va persevera in devotamentulsau, aceasta situatie de dependenta reciproca va cre9te: niciunul dintre cei doi nu va avea grija de el insu9i atita timp dtse va concentra asupra celuilalt 9iva fi preocupat de neferici-rea celuilalt. Femeia cauta sa fie luata in grija, ii cere celuilaltsa faca pentru ea; barbatul incearca sa panseze ranile pe careel insw;>ii Ie face, el face pentru celalalt 9i astfel 11indepartea-za. Devenind in acela9i timp calau 9i salvator neputincios, in-cepe sa se considere el insu9i 0 victima hartuita de cerinte im-posibile sau invinovatita de a fi indraznit sa spere intr-oschimbare. Se simte obligat sa i9i recunoasca propriile nevoi,propriile a9teptari 9i aceasta 11rane9te.De9i abordarile par diferite, dinamica este aceea9i pentrufiecare dintre ei. Aceasta consta in a fugi de sine insu9i, in ase trada. Regasim aici 0 dinamica frecventa, in care multi sal-vatori fug de fapt de eiin9i9i.Sistemul se poate dezvolta din ce in ce mai mult, ajungindpina la 0 criza. Femeia va produce din ce in ce mai multa su-ferinta, pina dnd va aduce la saturatie capacitatea de absorb-tie a partenerului ei, care la rindul sau se va imbolnavi sau vafugi. In aceste faze, asistam la treceri catre acte spectaculoase(accidente grave, somatizari acute). Femeia va avea atuncitentative de sinucidere sau va fi, 9i ea, victima unor acciden-te, aceasta avind 0 dubla semnifica~ie: sa-l retina pe celalalt9i-n acela9i timp sa-limpinga s-o abandoneze. Aceasta para-sire este dorita ca 0 u9urare, ca 0 ie9ire din nebunia acestei re-latii. Daca fiecare dintre cei doi refuza sa renunte, s-ar puteasa asistam in aceasta faza la crime 9i mor~i simbolice.lntr-o zi, un barbat este cuprins de 0 furie nestapinitaimpotriva ... ma9inii sotiei sale, parcata astfel incH sablocheze intrarea. Suindu-se la volanul propriei sale ma-9ini, va intra in cealalta 9i Ie va distruge, bineinteles, peamindoua.Un alt barbat 9i-a descarcat pU9ca de vinatoare in scaunuldin fata al ma9inii sotiei sale. Apoi, plin de remu9cari9i desuparare, s-a dus sa vorbeasca cu primarul saUlluipentrua cere intelegere 9i sprijin.Falsele angajamenteVreme il1delungata am crezut ca visele mele Ie confineau $ipe ale lui.85Reactiile in lantDubla misiune pe care 9i-au incredintat-o unul altuia unbarbat 9i 0 femeie contine 0 violenta tainuita: acest "Eu fac cafericirea mea sa depinda de tine, deci tu e9ti responsabil denefericirea mea" este 0 forma de impunere la fel de crunta ca9iimperativul "Trebuie sa fii fericita, pentru di eu ma ocup detine", ce vine de la celalalt. Evolutia uimi astfel de sistem poa-te duce chiar la 0 reaetie fizica indreptata asupra propriei per-soane sau asupra celuilalt pentru a sdpa, pentru a ie9i.Vedem adesea ca alegerile in iubire se opresc asupra per-soanei eelei mai apte sa ne aceentueze lipsurile 9i dominante-Ie sistemului nostru personal. E ca 9i cum am cauta sa fim 10-vi~i in punctul nostru eel mai vulnerabil, sa fim stimulati inpunctul in care funetionam eel mai imatur 9i mai aberant. In-con9tientul nostru ineearca probabil in acest fel sa aduea lalumina 9i sa puna la ineercare zonele sale eele mai fragilepentru a Ie luera, a Ie brazda, cautind astfel 0 ie9ire, 0 trans-formare sau prudenta in fata altor alegeri.Gare ce parte, ce aspect din noi in9ine angajam in legatu-rile pe care Ie cream?Dupa 15 ani de casnicie, se prea poate sa descopar ca ampus in joe un "fals eu", adid 0 imagine a mea idealizata, im-prumutata din scheme ideologice sau pur 9i simplu din per-sonaje ireale. Probabil ca am implicat 0 imagine frumoasa amea intr-o imagine frumoasa de cuplu ... 9i dupa dtiva ani,am impresia ca eu nu mai exist.Se prea poate sa fi implicat in relatie un imperativ din ex-teriOl~pe care mi I-am asumat."Cin~ ne vedem eu cineva foarte mult timp, trebuie cnacest lucru sa dud la ceva, sa devina serios. Continui sa-Ivezi pentru ca vrei sa te ci7siltore$ticu el."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE84
  • 45. Oa, existil iubiri-pepiniere, care Ii permit unei persoane sase dezvo/te, sa se implineasca, oferindu-i astfel posibilitateade a merge sa iubeasca in alta parte, mai departe."Contez pe tine sa-mi continui opera daca eu nu voi mai fi."Angajamentele smulse "pe patul de moarte" sint printrecele mai de temut :;;ine pot apasa toata viata.Intr-o relatie, onestitatea cu privire la ceIalalt:;;i la mine in-sumi consta in a recunoa$te ca angajamentul mea nu estereal, adica nu implica eul meu profund. Daca mi-l mentin, ilvoi face pe celalaIt sa plateasca pentru asta :;;ivoi incepe sa sa-botez :;;isa descalific viata noastra impreuna.Cu totii cunoa:;;tem exemplul de angajamente luate in-tr-un moment al vietH noastre in care ele il reprezentau pe eelsau pe cea cu care eram la acel moment.Anumite angajamente sint luate in perioade de criza."Promite-mi ca nu 0 s-o faci pe mama ta sa sufere cind eunu voi mai fi aici."87Reactii1e in lant"Daca te recasiitore$ti, sa alegi 0 femeie de religie cre$tina."• Alte angajamente iau na$tere de-a lungul evolutiei uneirelatii de iubire, prin raporturi de forta mai mult sau mai pu-tin clare."Iti promit sa nu ma mai apuc niciodata."Trebuie sa $tim ca atunci cind facem ceva impotriva voin-tei noastre, 11yom face pe celalalt sa plateasca. Drumul catreadevar $i catre un angajament real trece prin sinceritatea fatade sine, prin recunoa$terea propriilor lipsuri, printr-un plusde clarviziune asupra sentimentelor autentice."Intr-o anumita perioada, mi-a:;;fi dorit sa am 0 pisica, iaraceasta dorinta se lega de una mai veche din copilarie, pecare nu mi-o exprimasem niciodata, pentru ca dorintelesint ca :;;itrenurile: 0 dorinta poate ascunde 0 alta. Imi ma-terializasem $i imi transformasem aceastil dorinta l;:umpa-rind 0 foarte frumoasa pisica din PQr~ i.dbcu negru, pecare 0 a$ezasem pe 0 noptiera rUli~ patul meu.Citeva saptamini mai tirziu, un prieten care credea ca 0sa-mi faca placere, mi-a oferit 0 pisica cu alb $inegru, a di-rei prezenta nu se potrivea deloc cu modul meu de via talpentru ca eu lipseam adesea de acasa.Am acceptat acest cadou, mi$cata de aceasta atentie :;;im-am fortat sa cred ca imi facea placere. Astfel, eu :;;ipisi-ca mea am avut 0 relatie dezastruoasa. Ea mieuna incon-tinuul intr-atit indt vecina mea mi-a propus sa ma scapede ea. Ne-a luat ani de zile sa ne acomodam:;;i sa ne recu-noa$tem una celeilalte nevoile :;;icerintele. Astazi ma simtangajata fata depisica mea."Multe relatii pot urma aceasta cale :;;ise pot dezvolta nudin constringere, in urma unui angajament luat in trecut, ciprintr-o alegere libera facuta in prezent, pentru un viitorapropiat.Sinceritatea esentiala, cea pe care 0 pot avea fata de mineinsumi, trece cu mult dincolo de sentimentul imediat, seadreseaza fondului a ceea ce sint eu .•DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Astfel m-am trezit implicata in relatie prin intermediulcuiva care m-a definit, care a hotarit in locul meu ceea cear trebui sa fiu $i sa fac."In cazul angajamentelor mai mici, spun "da" pentru a nurani, pentru a nu declan$a conflicte sau din obligatia de a maconforma."Ar trebui sa-mi faca placere sa fiu invitat, iar daca nu-miface placere inseamna ca nu sint normal; trebuie, dedI sa maarat sociabil $isa accept ... ceva ce totu$i nu-mi face pUicere."In labirintul falselor angajamente $i al fidelitatilor parazi-tare ma pierd, ma uit, nu ma mai regasesc."Tinara de 23 de ani, dezorientata $i neputindoasa, cares-a angajat fata de acest barbat cu 15 ani mai in virsta numai sint eu. Astazi, la 40 de ani, am alte aspiratii, dar masimt legata de el prin faptul ca-i datorez recuno$tinta :;;inuma pot elibera,"86
  • 46. Louise, fiica sa, JllI1ma sa.Multe blocaje relationale se datoreaza unei nevoi stringen-te de a raspunde a~teptarilor celuilalt, tinind fie sa Ie satisfac,fie sa ma raportez la ele pentru a-mi conduce propria viata.Catherine spunea referitor la iubitul ei: ,,$tiu di are nevo-ie de mine. E divortat, dar continua sa traiasca cu satia sa. Sesimte nefericit in aceasta situatie, pentru ca nu a poate para-s1.De fiecare data cind a incercat, a devenit neputincios. Tre-buie sa accept aceasta situatie;dadi l-a~refuza, ar fi muH preanefericit."Jean Paul ne vorbe~te cu emotie despre a~teptarile sotieisale: "Vrea sa a insotesc daua week-end-uri pe luna la parin-tii ei. I~i detesta mama ~i, cum ~tie di eu ma inteleg bine cuea, i~i imagineaza ca mama ei va fi mai putin nefericita."Louise a inteles, in sfir~it, ca incredibila na~tere a fiicei sale("Am facut un avort ~i un chiuretaj la spital ~i doua luni maitIrziu eram inca insarcinata") era felul ei de a raspunde a~tep-tarilor mamei sale: "Aveam 35 de ani, nici unul dintre fratiimei nu era casatorit ~i ea imi spunea de fiecare data cind mavedea: «Ei, ~ieind imi faci un bebelu~?»"89Reactiile In lanto misiune nu este apasiitoare dedt daca ne-o asumam.Acest barbat se simte obligat sa dea socoteala pentru eeeace a facut in absenta iubitei lu1. Ii va descrie chiar ~ilucru-rile care a irita ~ia indeparteaza de el, iar el nu-~i va da sea-ma ce se intimpla. "Nu ma pot impiedica sa nu-i spun.""Cea mai puternica dorinta a mea este ca fiica mea sa de-vina cu adevarat independenta, sa-~i asume raspunderea,sa-~i gaseasca 0 locuinta a ei pentru a-~i continua studiile.Oar nu incetez sa a ajut, sa gasesc solutii in loeul ei, sa magmdesc ce ar trebui sa faca sau sa nu faca. Fara sa-mi dauseama, 0 urmarese eu dorintele mele~i nu-i dau voie sa ~iIe exprime pe ale ei."Obligatia de a raspunde a~teptarilor ce se nase intr-o relatie,nevoia de a satisface eererea afectiva a celuilalt se inradaci-neaza in noi inca din copilarie. In aceasta perioada, supravie-tuirea noastra depinde de aceasta afectiune ~i nu dispunemde alte referinte sau structuri personale in afara instinctuluide a tri:i~ide a supravietui, in afara nevoii noastre de a fi re-cunoscuti ~i aceeptati ~i a senzatiilor noastre corporale ~i in-tuitive. Bebelu~ii au 0 capacitate incredibila de a-I stimula peOa, sa raspunzi fara voie, uneori ehiar impotriva vointeitale, a~teptarilor formulate sau inchipuite ale celuilalt este adubla capcana: mai intii, pentru ca nu ~tim care sint a~teptari-Ie reale ~iin general contradictorii ale celuilalt. $i apoi, pentruca este imposibil sa fii cu adevarat tu insuti daea te eonditio-nezi sa satisfaci cererea, exprimata sau presupusa, a celuilalt.Terorismul relational nu ar aparea daca nu ar exista aceas-ta nevoie de a te conforma a~teptarilor aparente sau aseunseale celuilalt. In van ar ameninta c€lalalt cu sinuciderea, cu mi-grene, cu disperarea sau cu emiterea de sentinte - nu ne-artrezi dedt, poate, compasiunea. Nu ne-ar putea face sa nesimpm vinovati, sa vrem sa reparam sau sa protejam.Nici un fel de misiune explicita sau implicita nu ne apasadedt daca se agata de dorinta naastra de a raspunde a~tepta-rilor eeluilalt.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGENevoia de a raspunde a~teptarilorceluilalt88
  • 47. "Eu, 111. locul tau ... "91ReactiiIe In Iant• Sa zicem ca un altul ma ataca :;;ii:;;idore:;;teca eu sa fiu maiputernic decit el pentru a-I lini:;;ti, dar in acela:;;i timpdore:;;tesa ma devalorizez pentru a-I repune pe el in va-loare. Cum a:;;putea sa ma regasesc aici pe mine, dadi inmine predomina criteriul "raspunde a:;;teptarii"? Caci mapot pierde in dorinta de a descifra :;;ide a raspunde a:;;tep-tarii celuilalt, mai ales daca aceasta a:;;teptare este ideali-zata, ori mai mult sau mai putin perversa."La modul ideal, ea a:;;teapta de la mine sa fiu intru totulde acord cu punctul ei de vedere atunci cind ea 11ataca pe almeu! Ea imi devalorizeaza pozitiile :;;ipare sa acorde imp or-tanta aprobarii mele ... ""Ma provoaca, atingind punctele mele sensibile, nesigu-rantamea, iar ceea ce-mi cere de fapt este sa-l ascult vorbinddespre propriile lui indoieli ... sau sa-i vorbesc deschis despredificultatile meIe.""Se ia de-mine pentru ca are nevoie de 0 cearta, de un con-flict sanatos pentru a se descarca de agresivitatea acumulata.""Daca imi critica dezordinea, este pentru ca vrea sa-i ad-mir meticulozitatea ... ""Se devalorizeaza pentru ca eu sa reiau pozitia de stapin,crezind ca ea ma va urma:;;i ma va contesta in acela:;;itimp.""Imi propune sa-l parasesc pentru ca eusa-mireafirm do-rinta de a fi cu el."lalt pentru a i se conforma, din dorinta de a fi iubit, apreciat,admirat, pastrat, pentru a nu dezamagi, pentru a trai cu sen-timentul ca e nevoie de el, ca e indispensabil. Aceasta se na:;;-te din imbinarea "fidelitatii" cu ,,0 buna imagine de sine".Pentru unii e 0 necesitate sa traiasdi astfel, ca persoana inter-pusa, inserindu-se in viata celuilalt, participind Ia nevoile ce-luilalt. Dar functionind astfel, ne yom trezi antrenati in para-doxuri :;;iimpasuri de nerezolvat:• Daca percep ca cererea celuilalt este "Opune-mi-te, numa ascuIta", voi fi tentat sa nu-l ascult... tocmai pentrua-I asculta.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEAduitii poarta adesea cu sine aceasta dorinta de a inteIe-ge, de a ghici, de a presimti :;;ide a prevedea a:;;teptarea celui-Atftia parinti 11.u-lidau seama ca numai ei Ie pot "permite"adolescentilor sa traiasca departe sau diferit de ei.cei din jur, de a ne trezi dorinta sa ne ocupam de ei, de a im-parti multumire, de a trezi nelini:;;ti,de a capta :;;ide a polari-za asupra lor sentimentele parintilor sau a ocrotitorilor deocaZle.In adolescenta, multi incearca sa scape de nevoia de a ras-punde a:;;teptarilor celor din jur, fkind tocmai opusul a ceeace se a:;;teapta de la ei. Dar aceasta tentativa de eliberare esteconditionata inca de pozitia celuilalt. Scopul este, de fapt, eli-berarea de propria dorinta de a placea.o adolescenta nu va reu:;;isa treaca un examen care i-arpermite sa intre Ia 0 :;;coaladin Paris, ceea ce ar insemnasa-:;;iparaseasca ora:;;ul natal, sa se indeparteze de mamasa. Picind examenul, ea raspunde dorintei mamei ei de ao pastra aproape.90
  • 48. Intotdeauna impasurile din comunicare $i din relafiile inti-me rezulta din combinarea a doua impulsuri de a reactiona.93Reactiile in lant"Nu voi fndrazni niciodata sa-i spunmamei me/e ca... ""Nu voi indrazni niciodata sa-i spun asta mamei mele,risc prea mult sa 0 ranesc, este in virsta, are dreptul sa-$isfir$easca viata in lini$te."$i acel ceva ascuns, tacut, acest inefabil e ca un cancer, 0separare, 0 trecere in $omaj. Un eveniment central care nu vaputea fi imparta$it de doua fiinte care se iubesc. De altfel, m-tr-o zi ar trebui sa punem in discuFe aceasta notiune: "Amdreptul sa ... ", "Cu ce drept ii spun ca... ", "Nu am dreptulsa ... " $i de cite ori nu intra relatiile in impas din cauza aces-tei false intrebari!Sintem uimiti de forta interdictiilor care apasa relatiiledintre fO$tiicopii, acum adulti, $i parintii lor."Nu putem spune totul, in orice caz, nu lucrurile aceleacare apartin trecutului (sechelele litigiilor mai vechi). Einu ar intelege, ar insemna sa-i ranesc inutil."ale relatiei lor. Atunci se instaleaza taceri nesflr$ite, care inva-deaza spatiul iubirii $i il polueaza.DACA M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE"Ma las U$orblocata de reactia celuilalt. Daca nu manifes-ta interes pentru ceea ce spun, tac imediat. Daca 0 umbrade iritare trece pe chipullui, imi retrag imediat afirmatia.Ii vorbesc despre tristetea mea, iar el imi raspunde: «Ah,nu-mi place sa fii trista. Avem altceva de facut.» Atunci mastraduiesc sa trec imediat la 0 aHa stare. $i apoi nici nu-miplace ca celalalt sa tina cont prea mult de reacFa mea.""Ceea ce-mi spune ma agaseaza, dar asta nu inseamna cama a$tept sa se opreasca imediat. Voi invata ceva dinaceasta agasare.",,- Te agasez?-:..Nu, nu ... (ar trebui sa spun ah, da, dar continua, vreausa ascult pina la capat aceasta opinie care ma enerveaza $ima face sa clocotesc.)",,- M-ai in$clat?- Ei bine, da, daca tot ma intrebi, 0 data.- Cind $i cu cine?- Pai, vara trecuta, cind ... ",,$i incep sa pIing de furie $i de durere. «Oar voiai sa $tii!»Da, voiam sa $tiu, dar nu negindu-mi sau refulindu-mi re-actiile. Vreau sa $tiu, chiar cu suferinta, cu toate emotiiletrezite in mine. Vreau sa $tiu cu toata vulnerabilitatea mea."Multe sentimente $i ginduri ni se par inexprimabile dincauza reactiei pe care 0 anticipam la celalalt, adic(1pin cauzareactiei mele la reactia celuilalt $i din teama defi:pnsecinte. $iacest inefabil care circula intre doua fiinte care se iubesc aca-pareaza treptat spaFul ramas libel. Acest spatiu se creeazaprin nerostirea a ceea ce ar trebui rostit, in anumite perioade"Ma provoaca sa 0 parasesc pentru a-i dovedi inca 0 dataca nu poate fi iubita cu adevarat de un barbat."A$teptarile idealizate, a$teptarile-temeri, a$teptarile-do-vezi, a$teptarile paradoxale sint nenumarate.92
  • 49. 94 DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 95o"Sa ne pastram tacerile ... $i suferintelefiecare pentru sine."$i astfel, acele lucruri ascunse celuilalt se vor perpetua,pentru di aeceptam sa tacem, sa mghitim, sa fugim. Nuspunea Fran<;oise Dolto: "Ne gasim prea adesea pe planetaTacere ... "?Noi propunem ea dimpotriva, sa indraznim sa spunem,aeceptind sa vorbirn numai despre proprla traire, sa vorbimnumai despre sine.,,lata ce am trait, simtit, iata urma, irnpactul care a ramas.Astazi, pentru mine este important sa-ti spun asta, sa-tiaduc la cuno~tinta acea parte din mine ignorata."Sa fndrazne$ti sa spui, continufnd sa-pi asumi responsabili-tatea pentru ceea ce ai trait."Daea-i spun ca ma plictise~te, 0 voi jigni. Se va sirnti obli-gatii sa mcerce sa ma distreze sau nu 0 sa ma mai invite.""Dadl.-i spun ca mi-ar placea sa-mi vorbeasca direct, 0 sase supere r;;in-o sa-mi mai spuna nimic.""Daca-i spun ca respiratia ei care miroase a tutun ma deran-jeaza, 0 voi face sa se simta prost r;;in-o sa ma mai sarute.""Daca-i spun ca nu-mi place cum ma mmgiie, 0 sa se blo-cheze r;;i0 sa-r;;ipiarda spontaneitatea. Dar pot sa-i permitsa ma raneasca lasindu-Im acelar;;itimp sa creada ca masimt bine?""Daea ii spun ca ma agaseaza sa 0 vad aUt de atrasa debarbatul acesta fad r;;ipretentios, 0 s-o deranjeze r;;i0 sa-miascunda r;;imai mult sentimentele r;;iimpulsurile eL""Daca ar r;;titoate judecatile r;;icriticile care-mi trec princap dnd imi vorber;;te, nu ar mai eomunica cu mine.""Daca-i spun ca smt convins ca minte, se va simti prostr;;i-miva purta pica, fiindca am umilit-o.""Daca-mi declar dorinta de a-mi telefona miine, nu va pu-tea refuza r;;ieu nu voi mai r;;tidaca ma suna din dorintasau din obligatie. $i cmd 0 sa ma sune, voi avea un gustamar.""Daca-i vorbesc despre celelalte relatii pe care Ie am, ea 0sa mvenineze toate mtilnirile noastre prin aluzii directesau indirecte.""Daca ar r;;tica n-am ier;;ittot week-end-ul, ar;;teptmd tele-fonullui, s-ar simti mvinovatit. .. r;;iagresat. Mi-ar repro:jalipsa de autonomie. El vrea sa fiu independenta, darmie-mi place ar;;a,sa fiu dependenta de e1."Pentru a nu-l agresa pe celalalt, intrfnd fn spatiu1 sau intim,jignindu-l, cerfndu-i, umilindu-l sau fnvinovapindu-l, prefersa taco$i tocmai tacerea mea ma agreseazii ant pe mine eft $ipe celiilalt.Pentru ca aeeasta tacere se va exprirna prin mii de altesemne. Cite gesturi, fraze eu dublu sau triplu sens vor para-
  • 50. 96 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 97zita intilnirea! Tacerile imbufnate, acuzatoare, teribile, aceatikere de nepatruns care face prezenta proprie $ipe a celuilalt~imai insuportabila.Sincopele in comunicare sint facute dintr-o prea mare sen-sibilitate la reactiile celuilalt, din intoleranta la suferinta, ladezamagire sau la minia celuilalt. Dintr-o prea mare reacpe lareactie.Puterea dependenfei pasive, sliibiciunea $i autosabotarea nuau efecte dedt asupra celor care stnt chinuifi de vinoviifie, deo con$tiinfii mcarcata $i de nevoi compensatorii.Greutatea a$teptarilor tikute sau exprimate 11apasa. doarpe cel care se crede datar sa remedieze incapacitatea celuilaltde a-$i asuma raspunderea propriei persoane."Nu-i pot cere sa pIece", spune aceasta femeie care, la 40de ani, I-a luat in grija pe fratele sau alcoolic dupa ce aces-ta a divortat. "Nu mai are pe nimeni, daca eu llias balta,nu-i mai ramin dedt parintii sau vagabondajul. Nu-i potface asta. $i-i port pica cumnatei mele pentru ca a divor-tat. Daca I-a intretinut 20 de ani, ar fi putut sa continue, nutrebuia sa divorteze pentru atita lucru ... "$i timp de mai multi ani va suporta greutatea, violenta dea trai cu un alcoolic, impotriva propriei vointe. "Ma pierdin aceasta relatie."Imaginea idealizata sau deformata pe care celalalt 0 aredespre mine nu-mi va dauna dedt daca intllne$te in mine 0dorinta profunda de a corespunde acestei reprezentari.Dadi celalalt imi dicteaza comportamentul, daca-mi vor-be$te despre mine in locul meu ~i enunta ce ar trebui sa fiusau sa fac, acest lucru capata 0 importanta insuportabila doardin cauza acestui complex de supunere, de conformare $i deaprobare din mine. Fara acest impuls de a ma conform a, a~putea considera punctul de vedere al celuilalt ca pe 0 propu-nere interesanta (poate ca e 0 idee buna), ca pe 0 forma de in-teres (sint important pentru el) sau ca pe 0 solutie la care eunu m-a$ fi gindit.Elimi poate largi orizontul, imi poate deschide alte opor-tunitati prin aceasta patrundere in viata mea. In arice caz, euimi conduc barca. Dictator poate fi numai acela care dicteazabazindu-se pe 0 amenintare vitala.In iubire, amenintarea vital a este cea a pierderii, a retrage-rii celuilalt din relatie. Retragere nu doar fizica, ci ~i afectiva.Eu devin mai putin prezenta in el, mai putin prezent in ea,devin un treciHor. $i pentru a-mi asigura prezenta in celalalt,uneori renunt la propria afirmare, ma scufund in aparente $ia$teptari.Teama de pJ.erdere, de paraslre e un ciment puternic inmulte relatii afective sau de iubire. Acest ciment va tine legatipentru mult timp barbati fJifemei pe care totulH desparte.Nu tu fmi provoci team a, eu nu vreau sa percep propria meateama.Procesul de maturizare, care ar trebui sa-l conduca pe fie-care mai aproape de elinsu$i, trece prin eliberarea progresi-·va de nevoia de a fi iubit fJiaprobat. $i mai ales de nevoia dea fi iubit pentru ceva ce nu e$ti.Ce face in realitate 0 tinara italianca ce locuie$te in Frantaatunci dnd nu indrazne$te sa-i spuna mamei sale, 0 catolidiferventa, ca traie$te de mai multi ani cu un barbat casatorit?"Mi-e 0 frica cumplita sa nu pierd dragostea ei daca aflacum traiesc. Mi-ar spune: «Nu mai efJtifiica mea.» E in sta-re sa ma respinga, sa nu ma mai iubeasca."Deci continua, in timpul vizitelor in Italia, sa se arate 0fiica cuminte, virgina $i fara interes pentru barbati. Ce ofera,ea iubirii mamei sale? a aparenta, 0 imagine ireala, 0 minciu-na. Dar astfel ea pierde, se amage$te, crezindu-se iubita pen-tru ceva ce nu este, pentru valori in care nu crede.Nu se poate simti cu adevarat iubita atita timp dt se as-- cunde pentru a nu dezamagi. Ea ramine cu 0 lipsa, acceprmdsa primeasca iubirea mamei sale. Mentine un sistem copila-ros ~iregresiv pentru ea insa$i $ipentru mama sa. Oferind iu-
  • 51. 98 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reacpile in lant 99birii ceva ce ea nu este, nu primei?te nimic, doar amagireasentimentelor.Se creeaza astfel sentimente fictive, ale caror retele se in-tin~ pe mai multe generatii.In orice familie exista emotii "care nu se cuvin", care sintconsiderate "urite" (minia, de exemplu, sau tristetea, sau se-xualitatea), iar copiii, sau alti membri ai familiei, Ie camuflea-za, avind sentimentul ca nu pot fi iubiti cu acestea, care devina parte reprimata a lor.5e fntfmpla ca nevoia de a satisface cererea aparenta a celui-lalt sa ne faca sa pierdem tocmai ceea ce cautam: iubirea ~istima sa.o tinara s-a casatorit cu un taran, al carui scop in viata erasa preia ferma tatalui sau. Ea traiei?te:;;ilucreaza pe dome-niul agricol. Dupa :;;aseluni de viata impreuna, tinara sesatura de statulla tara i?iIi dii un ultimatum sotului:,,- Alege: ferma tatalui tau sau eu.- Tu, riispunse sotul.""In acea zi, ne spune ea, mi-am pierdut admiratia :;;idra-gas tea pentru el. Am obtinut ce-am vrut, ce-am cerut, daraceasta alegere venea de la a fantoma. Nu mai era el. I:;;iabandonase pentru mine telul vietii lui :;;idorintele. I-ampurtat pica pentru ca nu a ramas ferm pe pozitie, pentruca s-a dezis de visul lui pentru a se conforma dorinteimele de a trai la ora:;;.In plus, i:;;idezamagea tatal, pe care:;;tiam ca-l iube:;;te :;;i11admira. Era ca :;;icum nu mai pu-team avea incredere in el.Am inteles prea tlrziu, mult prea tlrziu, ca prin cerintamea ma aruncasem singura in capcana."Chiar daca sotul ar fi simtit ca cerinta profunda a sotiei erasa nu raspunda cererii ei, :;;iar fi raspuns in functie deacest sentiment, el tot ar fi fast prins in capcana.Ultimatumul dat celuilalt deseori este doar 0 fncercare de a-Iface sa-~iasume responsabilitatea unei alegeri fn locul nostru.Aceasta dinamica este frecventa in relatiile parentale.Mama unui baiat de 25 de ani, care inca traiei?te alaturi deea, neavind studii sau serviciu, se revolta: "Ai?vrea sa iahotarirea de a pleca, sa-i?igaseasca a locuinta. NU-i?icura-ta nici macar camera, e ca a cocina."Ea nu poate lua hotarirea de a-i?ida fiul afara i?iatunci iicere lui sa a faca.Adesea fi cerem celui mai neputincios sa "faca ceva".Intoleranta fata de dezamagirea celuilalt (eu sint perceputca a dezamagire) ne distruge comportamentele:;;i dorintele."Ma las poluat de dezamagirea lui de a nu figasit in minefemeia ideala. Cite nu am incercat pentru a ma conformaacestui model, de altfel, vag :;;iplin de contradictii, pe care11enunta, pe care mi-l descria prin fraze neterminate sauatunci cind vorbea cu prietenii despre ceea ce insemna 0«femeie pe gustullui»; trasa astfel contururile unei femeimiraculoase, pe care eu incercam sa ma mulez. Simteamin acela:;;itimp prapastia imensa, decalajul insuportabi1 in-tre ce eram :;;ice aratam. Ma uram de moarte: astfel trebuieinte1ese formele repetate de cancer care mi-au aparut de-alungul anilor ...Da, de-a 1ungu1 anilor m-am distrus incercind sa-1satisfac.Ce ui?urare :;;ice panica dupa divortu1 nostru, cind a tre-buit sa caut numai ce eram eu, fara a ma raporta la a:;;tep-tarile 1ui."Un bar1(at.se pierde in perplexitati:;;i angoase pe patul despital. Dupa a interventie chirurgicaHi minora, insista asu-pra prezentei sotiei sale: "Vino de la prima ora de vizite.Vino de doua ori pe zi. Mai stai un pic."$i deodata ea a explodat: "Inceteaza sa-mi ceri. Imi dorescsa ofer cuiva care nu-mi cere nimic. Cererile tale imiomoara spontaneitatea. Nu mai am nici un chef sa-ti ofer.$i daca continuu sa vin, este din datorie:;;i nu din p1acere."El se invlrte in cerc, prins intr-o dilema fara solutie: "Imicere sa nu-i cer. Dar eu nu ma pot modela dupa limitele ei.
  • 52. Cuvintullui ~tia sa asculte, un cuvint care se exprima ~ica-re-i pennitea sa se auda pe sine.Cea mai buna fonna de a pastra sau de a restabili a relatieeste sa ramii fidel propriei tale pozitii, sa respecti profund,pina la mcrincenare, ceea ce sta la baza privirii, a ascultariinoastre: Sint in acord cu ceea ce reprezint eu dadi fac astfel?Aceasta inseamna sa-ti ramii credincios tie insuti; ne damseama de aceasta atunci cind simtim respect profund pentrunoi in$ine, dnd exista 0 echivalenta intre ce facem $i ce cre-dem, intre traire $i cuvint.Sa ajungem la acest acord intre diferitele planuri $i nive-luri, sa distingem exact nota deplina $i intreaga care gaSe$teecou in strafundurile noastre.101Reactiile in lantImpasurile in iubireVa, iubitule, te iubesc altadatii, acum ~i l1Z-totdeawza, ~izntotdeauna va fi awm.Albert CohenNu este suficient sa ai amintiri. TJebuie sa~tii sa Ie uifi clnd sznt prea multe ~i trebuie saai imensa riibdore de a a~tepta sit-fi revina.R. M. RilkeGild privirile lor se zncruci~arii, zntre ei numai exista dedt 0 singurii certitudine, cdtotul era hotiirzt ~i ca toate interdicfiile Ieerau acum indiferente.Dupa ce uimirile $i intelegerile miraculoase din perioadaintilnirii tree, relatia de iubire devine adesea locul predilect alunor violente relationale subtile. UQ.cuplu nu se mentine viuadaugind sentimente sentimentelor, ci intretinind 0 comuni-care de calitate, mentinind vii elementele care permit nu doarpunerea lucrurilor in comun, ci unirea dincolo de metamor-fozele existentei.Comuniunile fragile se strica mai repede sau mai putin re-pede atunci dnd 0 relatie se stabilizeaza in timp. Ele lasa locnotiunii de datorie, increngaturilor complicate ale dependen-tei, decalajelor dintre dorinte, cerintelor dificile.a relatie bazata exclusiv pe sentimente $i pe fluctuatiilelor ramine un demers aleatoriu, intr-un echilibru extrem defragil. Numeroase disatorii i$i gasesc stabilitatea in aspectulfunctional, in sarcina comuna de a administra un loc de via-ta, 0 familie. Sint mentinute deobligatii $i de reguli exterioa-re, straine de dorintele $i temerile lor. Cuplul devine mai fra-gil de fiecare data cind sarcina functionala este amenintata(copii care cresc $i pleaca, trecerea in $omaj, bolile). FutemRobert MusilIubirea se prezinta ca 0 imputernicire generala, un universde posibilitati, 0 lume de acceptari reciproee, amplificate pen-tru tot restul vietii.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEA~adar, trebuie sa incetez sa cer pentru ca ea sa-mi poatada, dar asta e 0 nebunie! Este 0 alta forma de a cere, ea-midicteaza cum trebuie sa fiu, iar dad!. eu nu sint cum F con-vine ei, atunci ma respinge $i eu nu suport asta. Ce sa fac?"Dialoguri nebune~ti, comportamente imaginare care de-vin angoase, incertitudini, negare de sine.in fata cererilor afective ale celuilalt, exista 0 singura solu-tie: sa nu mcerci sa raspunzi $i sa nu te opui. Sa Ie asculti, saIe confirmi, adidi sa admiti di exista ascultindu-le.Miracolul se produce:• Atunci dnd spontaneitatea mea vine in intimpinareadorintei celuilalt.• Atunci cmd decalajul dintre a$teptarea mea $iraspunsulsau imi deschide orizonturi nea$teptate.• Atunci dnd nu trebuie sa reflectez $i sa analizez pentrua trai aceste momente.• Atunci cind simt ca potentialul meu este stimulat de a$-teptarea celuilalt scriind, confruntl:nd scriiturile $i mar-turisirile.100
  • 53. "Dorinfa mea este mai mare decft tine!/I103Reactiile in lant"Am nevoie sa te $tiu numai a mea. /IIII1I,,Iubirea mea e atit de puternica, incit na9te iubire $i in ce-Walt./I/lTe iubesc 9i asta inseamna «Iube9te-ma, am nevoie deprezenta ta, de atentia ta, 9i mai ales am nevoie sa simt cama iube9ti.» Nu poti sa nu te ocupi de mine de vreme cete iubesc. Iubirea mea trebuie sa aiba puterea de a te facesa ma iube9ti./IAceasta iubire se transforma in posesivitate 9i adesea ducela instrainarea celuilalt cu scopul de a-mi satisface propriilemele nevoi. Voi incerca sa-l pun in sl~jba cererilor mele, a a$-teptarilor mele :?ia temerilor mele. In termeni de diriamicarelationala, acest liTe iubesc" va fi urmat de "Dar tu ma iu-be9ti?", care va induce in celalalt propria mea teama 9i nesi-guranta. $i ceWalt va trebui sa confirme pe data, sa ma lini9-teasca, sa-mi aduca dovezile de iubirie cerute, impuse.Unde este timpul cererilar simple, cfnd tunu-fi dareai decft ce vaiam $i ell? Atunci a$raspllnde fan! rezerve a$teptarilor tale.(Un poet afgan disatoritell 0 femeie oecide:t;ltala)DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEIubirea din dorinta e ceva care-mi da viata, care ma cu-prinde, ma deschide, ma antreneaza cu toata fiinta mea, :?ichiar mai mult, catre celalalt. Merg catre el nu pentru a-Ilua,ci pentru a-i oferi, pentru a-i darui, pentru a primi ce repre-zinta el. Iubirea din dorinta este 0 amplificare reciproca.Iubirea din nevoieIn noua cazuri din zece iubirea este 0 cerere de iubire, 0cerere autoritara, care uneori devine tiranica. Iubirea se sim-te atotputernica, nu poate crede in non-reciprocitate. E ca 9icum unul dintre protagonis;ti ar crede:Iubirea din dorintaDorinta mea se indreapta catre tine 9i aceasta treze9te inmine aspecte pe care nu Ie 9tiam, devin un altul, descoparparti din mine care erau adormite 9i germeni pe care existen-ta ta ii face sa rodeasca.distinge patru dimensiuni ale iubirii amoroase, care se com-bina pentru a forma dinamici relationale complexe.102
  • 54. Iubirea din interesIubesc iubirea pe care 0 ai pentm mine, imi flateaza amo-rul propriu, iubesc imaginea mea pe care mi-o trimite iubireatal ma simt unie, iubirea ta imi da siguranta 9i valoare.Placerea de a fi iubit creeaza 0 nevoie adevarata in eel caretreze:;;teplacerea de a iubi.Iubirea compensatorie, prin filiatie,,0 iubire poate ascunde 0 aWi iubire. Cind aceasta fraza s-anascut in mintea mea, in inima mea, a fost ca un trasnet:norii s-au risipit $i am vazut mai clar prin orbirea mea. Iu-birea neauzita, neimparta:;;ita pe care 0 aveam, pe care 0avusesem pentru acest barbat mi s-a pamt deodata faraobiect, fara suport, derizorie :;;ipuerila. Ma simteam intreris $i plins, miea :;;iputemica, disperata $i senina.A:;;adar,toata aceasta iubire, toate aceste griji, tot entuzias-mul pe care i Ie oferisem fara limite se adresau aHuia, din-cola de el. Era iubirea pe care a$ fi vmt sa 0 simta mamapentm tata. Copil fiind, imi imaginasem indelung in patulmeu «cum ar fi trebuit mama sa-l iubeasca pe tata». $i ampurtat, am ;;lefuit :;;iam intretinut indelung acest model. Infiecare seara, in adolescenta mea, adaugam acestui vis deo mie :;;iuna de nopti mii de variante, mii de forme nai.Scenarii nesfir$ite, imbagatite de tandretea mea, de dorin-tele mele de fericire pentm acest tata minunat :;;ifrustrat.Cind I-am intllnit pe satul meu nu mi-am dat seama detransferul pe care il f~iceam.El imi vorbise despre 0 mamaneiubitaare, dar se pare di asta nu mi-a atras atentia. Iiofeream 0 iubire uniea, nemasurata, uitind camp let di eracroWl.pe masura altuia.CW ani de crispari, de blacaje $i de evadari pentm a des-coperi toate acestea. II iubeam pe acest barbat, pe sotulmeu, sau cel putin a$a credeam, cu a sinceritate absoluta,dar la nivelul simturilor, corpul meu raminea blocat.Aceasta ar fi trebuit sa ma alerteze, sa ma sensibilizeze.Dar nu. Eram orbi amindoi. El farea tot pasibilul sa ma sa-tisfaca, acceptind canstringerile mele, acordindu-mi $i105Reactiile In lant1 Invitam consilierii matrimoniali ~i consultantii sa asculte euatentie joeurile iubirii lli.tr-un cuplu.mai multa atentie, eu ma simteam vinovata, inchisa:;;i atitde desavir$ita pe alte planuri.Am ie$it din aceasta iubire cum ie:;;idintr-a manastire.Mi-am gre:;;itvacatia, mi-am gre:;;itobiectul pasiunii. Amputut sa-i spun sotului meu: «Ii-am impus timp de 11 anio iubire care nu era pentru tine, care nu-ti apartinea.»Cred ca m-a inteles cu adevarat./IIubirile compensatorii se traiesc ca 0 imensa mistifieare arelatiei. Orieite eforturi s-ar face, oridte atentii s-ar acorda,oriee calitate ar avea relatia oferita, acestea vor sfir:;;iin impa-suri, in funduri de sac relationale. Toate resursele de comuni-care, taate influentele terapeutiee1, taate interventiile sevorspulbera, vor e:;;uain simple amagiri ale aparentei, pentm cai:;;igre;;esc tinta.Iubirile compensatorii se pot ascunde in planuri subtile deal doilea, al treilea sau al patmlea nivelj la fel cum am puteaspune $idespre umor. Iubirile compensatorii se cladesc in prin-cipal pe comuniearea vertieala sau pe mai muIte generatii."Aveam 44 de ani cind am inteles in sfir$it ce numeam eu«iubirea mea pentm ea». Pentru ea, sotia mea, cu care ma ca-satorisem la 22 de ani, cind ea era insarcinata cu un altul.Pierduta, ranita, avida de caldura $ide tandrete. I-am propussa ne casatorim intr-o seara,la cea de-a patra intih1ire. Eu amrecunoscut un copil care nu era a1 meu. I-am dat numelemeu. Numele meu, cel al mamei mele, pentm ca $i ea (dar$tiam eu in acel moment?) fusese insarcinata la 22 de ani 9iabandonata. Le ascunsese parintilor ei na$terea mea. Se da-duse drept matu$a mea timp de zece ani, inainte de a-mispune, in seara primei imparta$anii, ca ea era mama mea.Cui i-am adus compensatii? Mamei mele? Nu credo Ci ta-ta]ui meu, in principal: am facut ceea ce el nu a putut face.De-a lungul anilor, in angrenajul solid format din aniver-sari $i mai ales din dovezi de fidelitate, am facut gesturi-Ie, actele, am spus cuvintele ramase dintr-o situatie nein-cheiata.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE104
  • 55. 107Reactiile in lantcare iube;;te este mai violent incercat de propriile emotii decitcelalalt, iar aceasta violenta interioara se exteriorizeaza prinmanifestari violente fata de celalalt. Violenta mascata de tan-drete, presiuni sub forma de suferinta, de cereri sau de slabi-dune. In acela;;i fel, nevoia de autonomie a celui care se simtemai putin dependent zdruncina violent a;;teptarile celuilalt.Violenta din dependenta"Nu pot trai fara tine." Aceasta expresie contine 0 violen-ta surda, violenta amenintarii: "Daca ma parase;;ti, mor.""Fara tine viata i;;i pierde sensul, am nevoie de tine ;;i numa poti lasa prada angoasei, trebuie sa raspunzi scrisori-lor mele. Daca 0 due rau, trebuie sa ma salvezi, daca-mi edor de tine, trebuie sa vii, trebuie sa ma asculti cinditispun ca te iubesc. Trebuie, pentru ca te iubesc. Aceasta teface responsabil de starile mele suflete;;ti."Gare nevoia unuia ii impune celuilalt 0 datorie, 0 obligatie?lubirea ne da drepturi asupra celuilalt? Cel care simte aceastanevoie poate sa creada astfel;;i nu vede alta cale. "De el- deea - am nevoie, atunci el- ea - trebuie sa raspunda, pentrudi nimeni altcineva nu poate." Pare clar ca buna-ziua."Ar fi un criminal sa ma lase in starea de nelini;;te in caresint. Ar insemna sa nu ajute 0 persoana in pragul dispera-rii ;;inu exista decit un salva tor. Doar eel care ma face sasufar, doar el ma poate consola.""Te iubesc" poate exercita 0 presiune intensa asupra celuice prime;;te 9i intelege aceasta expresie ca "Iube;;te;,.ma". Ni-meni nu este indiferent la iubirea care i se ofera 9i i se cere.Dar daca se supune dependentei celuilalt, va deveni prizo-nier inchis intre gratiile suferintei celuilalt de indata ce va voisa se indeparteze.lubirea ceruta e ca 0 luare de ostateci. Astfel, de-a lungulunei relatii de iubire, se va crea 0 suma de datorii, de obligatiicare vor deteriora comunicarea (punerea in comun) ;;ivor creatensiuni, violente 9i opozitii. Acestea vor deveni factori puter-nici de separare, care vor fi greu de eliminat dupa citiva ani.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEDar in complexitatea nemarginita a fiecarei relatii de iubi-re, putem gasi schematic citeva procese care se manifesta prinviolenta interioara ;;iexterioara.Violenta din iubireIn multe eupluri pare sa existe eel ce iube;;te ;;i.eel ee esteiubit. Se intimpla ea polii astfel repartizati, eel putm in aparen-ta, sa se sehimbe in functie de evenimente ;;i de evolupi. Celarelatie de iubire fn care se prime$te $i se ofera iubire este 0lume de evenimente pentru care nici un limbaj articulat nueste suficient sa a descrie.Tine-ma de mfna, vreau safiu singur.Da, 44 de ani pentru a intelege aceasta, pentru a repune indrept angajamentele acolo unde trebuiau sa se afle, ;;inuacolo unde mi Ie-am asumat eu. La 44 de ani, in momen-tul in care fiul meu, eel pe care I-am recunoscut ca atare,are 22 de ani ;;i ma ;;ocheaza cu violenta sa, ma respingeprin toate gafele sale, ma sugruma cu suferinta lui. Cita ta-cere care trebuie compensata.Intru intr-o noua iubire. $i-l string pina la sufocare, casa nu-mi scape. $i-l voi pierde, tocmai pentru ca nu amlimite ... "Cit de neputincios este bisturiul luciditatii, cit de insufi-cient pentru a deschide, a taia ;;i a indeparta chisturile ;;i in-flamatiile iubirilor indepartate?lubirile compensatorii, eu ehipuri multiple, cu mize as-cunse ;;i importante, cu prelungiri emotionante, uneori farascop, doar uneori.lata povestirea unui barbat care ;;i-a asumat repararea gre-;;elii parintelui sau; care s-a angajat intr-o iubire care nu era alui ;;icare incearca sa supravietuiasca din intilnirea uimitoarecu 0 femeie care prive;;te deja dincolo de el.106
  • 56. "Ti-am incredintat misiunea sa te ocupide nevoile mele."109Reacp.ile in 1ant"Ea mi-a spus: «Fiecare este liber, nu pun mtrebari, nuvreau sa-mi fie puse. Cita vreme ne simtim bine impreu-na, merge.»""A~ vrea sa avem libertatea de a ne spune orice rara sa neranim, sa impartim totul, sa fim cu adevarat noi mf?ine,fara ea celalalt sa se simta ranit."Tema libertatii apare m mod frecvent ca preambul al uneirelatii ?i se transforma adesea m ... dependenta. Pe de altaparte, cealalta tema frecventa este cea a fuziunii, a asemana-rii, a privirii in aceea~i directie."De fiecare data yom hotari impreuna, vom tine cont deparerea celuilalt.""Voi incerca sa-lmteleg ~i astfelll voi gasi.""Cel mai important este sa actionam impreuna, sa facemcit mai multe lucruri impreuna."Astfel, se ivesc rapid acei noi ~ieu, care se cauta, se gasesc,se opun f?ise mfrunta. Adesea doar unul dintre ei va defini ti-pul de relatie pe care-l doref?te, iar celalalt se va supune sauva accepta, ceea ce nu este acelaf?ilucru. De fapt, nu pot ac-cepta cu adevarat sa ma integrez mtr-un proiect propus de al-tul decit daca acest proiect raspunde unei dorinte profunde,asemanatoare din mine,in stare latenta.Dadi ma supun pentru ca nu ~tiu clar ce vreau, pentru anu-l pierde pe celalalt sau pentru a-i dovedi dragostea mea,sau chiar din imposibilitatea de a-I influenta m directia mea, mcontinuare, voi sabota fara sa vreau, indirect, acest fals acord.Daca ma alatur opiniei altuia, risc sa-mi arunc parereaproprie mtr-un sertar, fara sa renunt la ea cu adevarat.Atunci, aceasta va gasi mijlocul de a se manifesta ~ide a sub-mina relatia.Aceasta este situatia unei inegalitati de putere. Cei care autrait-o spun adesea: "Imi plikea. Trebuia sa facem asta [cepropunea el] sau nimic. Eu acceptam." In acest caz, sentimen-tul iubirii este invocat ca 0 forma atotputernica, de nemlatu-rat. lmi placea Inseamna, m aceasta faza a relatiei, ca el sau eaiini putea cere orice f?ica nu ma costa nimic sa spun da. $i astaDACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGEPot sa iti imparta$eSC ceea ce-mi apartine, dar care tOhl$i ra-mine al meu $i responsabilitatea mea ramine neatinsii.Daea la aeestea adaugam mitologiile personale, eredintel~exprimate de unul ~ide celalalt prin comportamentulin iubi-re, yom recunoa~te ca a pastra vie 0 rela~ie, permitind senti-mentelor de iubire sa se dezvolte, este 0 sarcina dificila, pen-tru care prea putini barbati ~i femei smt pregatiti.Violenta in lata schimbariiLa mceputul oricarei relatii de iubire se stabile~te 0 formade contract, uneori tacit sau definit prin mici cuvinte ~i com-portamente sau chiar indelung explicat. Poate merge de la "mexclusivitate pina la moarte" pma la ,,0 intllnire de 0 seara"."I-am spus de la meeput ea nu voiam sa ma ata~ez, ca lmiplacea prezenta ei f?imtilnirile noastre ~ica m ziua in care eanu ma mai voia, eibine, nu aveam sa fac din asta 0 tragedie."108
  • 57. li s-a intimplat multora, pentru ca iubirea se vrea un dar ab-solut, daruire de sine, abandon. Violenta ~i suferinta se vorna~te din felul in care celalalt va folosi acest dar.Dupa acest acord sau pseudo-acord, fiecare va evohp in di-ferite dinktii. Oar daca schimbarile lor nu smt sincronizate ~icomplementare, fiecare va resimp schimbarea celuilalt ca pe 0tradare. Cel care se va schimba mai putin va incerca sa-l readu-di pe celalalt la pozitia initiala printr-o presiune emoponala.Dura ani de casnicie in care ea s-a modelat de bunavoiedupa parerea sotului despre "sotia casnica", aceasta femeieface studii de psihologie. Se simte atrasa de acest domeniustrain de interesele sotului ei. Tocmai atunci el i~i manifestacu dragoste dorinta de-·a avea un al treilea copil. Denigreazaun pic calea pe care a apucat-o ea ~i ii repeta tandru: "Nuvreau sa te schimbi. Ne e a~a.bine impreuna!" Ea tine la el,este nehotarita in privinta unui al treilea copil, intelege neli-ni~tea sotului ei, care inseamna: "Alegi studiile tale sau pemine ~i proiectul meu de viati:l.familiala?" Ea accepta, darexistenta acestui nOli copil saboteaza inevitabil studiile ei inderulare. Aparent, sotul a reci~tigat-o - ;:;i-adeturnat depen-denta, stimulind dependenta ei fata de el, dar ea ii poartapica ~i acest resentiment 0 indeparteaza.Germenii acestei neintelegeri aflate in evolutie se rega-seau in atitudinile lor inca de cind se intilnisera. Ea a crezutcu adevarat ca a renuntat la dorintele persotlale din dragostepentru el. El nu facea decit sa se sprijine pe unul dintre punc-tele ambivalentei din ea, pentru ca dorinta de a avea eel pu-tin trei copii ;:;ide a se consacra lor exista de asemenea ;:;iinea, alaturi de dorinta de a avea 0 cariera profesionala."Totu;:;i,i-am spus-o;:;i i-am repetat, se plinge acest barbat,ca voiam 0 relatie u;:;oara, pasagera, pentru moment ;:;ipentru anumite momente, fara posesivitate ;:;ifara controlasupra celuilalt. Ea era de acord, a acceptat, spunea ca-iconvine, pentru ca se temea de implicare ;:;iavea nevoie desinguratate. $i acum, dupa citiva ani, imi cere din ce in cemai mult. Ba chiar vorbe;:;te despre 0 viata in comun, vadati seama! S-a ata~at atit de mult de mine, inclt cerinteleei devin insuportabile pentru mine. $i totu;:;i,era de acordcu 0 relatie in termenii propu;:;i de mine. Acum nu pot de-cit s-o amenint cu despartirea pentru ca ea sa revina la ma-niera mea de a vedea 0 relatie.""Aveam totul pentru a fi fericiti, 11 iubeam pe acest barbat;:;ima simteam iubita de el. La inceput, m-a atras la el ati-tudinea aceasta de «urs morocanos», tacut, de neclintit.Cind vorbea, parca taia in carne vie. $i mie mi se parea ac-ceptabil. Oar incontinuare, nu am maisuportat tacerile.Simteam cu adevarat nevoia unui schimb, a unei comu-niuni. Voiam cu orice pret sa-mi vorbeasdi despre el, de-spre noi, despre ceea ce simte.hni dau seama ca e paradoxal. E ca ~i cum tacerea lui dela inceput mi-a oferit 0 certitudine, 0 confirmare a proprieivalori. E adevarat, am capatat din ce in ce mai multa incre-dere in mine. Am invatat sa ma exprim;:;i m-am deschispentru mine insami. $i voiam sa-i imparta;:;esc toate aces-tea. El s-a inchis din ce in ce mai mult. In ultima faza a re-latiei noastre, am dus un adevarat razboi de hartuire, ilagresam fara incetare pentru a-I scoate din tacere, pentrua-I face sa-mi vorbeasca. El tacea, fugea, ma respingea, erainsuportabil. Insuportabil pentru mine, care-l vedeam cafuge de intilnire, pentru mine, care distrugeam 0 optiuneinacceptabila.In acea perioada mi-am indus ;:;ii-am indus atitea violente!$i nu aveam pe nimeni diruia sa-i vorbesc. Toate prietene-Ie mele imi spuneau ca nici sotH lor nu vorbesc, di a;:;astaulucrurile ... "$i iata, aproape in oglinda, marturisirea unui barbat tacut,ranit ;:;iviolent in acela~i timp:"M-a sedus prin tandretea ~i prin intelegerea ei. Eram ui-mit de capacitate a ei de a intelege, de a nu judeca. Cu eaaveam sentimentul acceptarH neconditionate, ceea ce diu-tasem dintotdeauna, cred ...$i de-a lungul anilor nu ;:;tiuce s-a intimplat. Imi doream caea sa se exprime mai mult, chiar sa ma contrazica. Nu maisuportam ceea ce eu consideram pasivitate, voiam sa seafirme. Dumnezeule! ;:;iaveam in fata mea 0 persoana insu-portabila, care accepta totul.1n acea perioada, viata noastra111Reactiile in lantDACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE110
  • 58. "Daea ma fntelegi prea bine, nu mai e sufieienta distantCfin tre noi ...Daea-mi trimiti un mesaj pozitiv, fmi strici imaginea pe careo am despre mine."Adesea se fntimpla ea elementul central de care se aneoreazarelafia sa devina el fnsu$i eauza despartirii, a rupturii.devenise un infern al neintelegerii. Imi facea placere sa 0umilesc, sa 0 resping I?iea suporta cu aerul ca intelege, ceeace ma infuria la culme. Nu voiam s-o parasesc. Voiam sa seschimbe. Acest tratament mina-de-fier a durat trei ani.Intr-o zi, m-a anuntat ca avea un prieten, dar ca aceasta re-latie, del?iera importanta pentru ea, nu punea in discutieangajamentul fata de mine. A fost ca trezirea dintr-o betie,ca;;i cum al?fiiel?it dintr-o stare de mahmureala fara fund.Oa, asta m-a dezarmat, cererile. mele au disparut ca prinfarmec. Parerea mea despre ea s-a schimbat I?icu siguran-ja;;i cea despre mine. Se produsese 0 schimbare. Era ca;;icum ma eliberasem dintr-o strinsoare.Astazi sintem inca impreuna. Un barbat I?i0 femeie atit dediferiti faja de ceea ce ne-a atras unul catre celalalt... ffOupa citiva ani, ea, din nou singura, va spune: "Marelemeu vis era sa accepte un serviciu sedentar. Credeam caiubirea mea este atlt de puternica 9i de frumoasa, incH anide zile am fost convinsa di «iubirea lui pentru mine» il vaface sa-;;i schimbe modul de viati:Llata miza secreta in ju-rul careia s-a format mariajul i1.ostru. lata neintelegereacare ne-a despartit."In lupta impotriva schirnbarii sau in efortul de a-I schimbape celalalt, violenta exercitata de iubire este 0 tentativa de a-Ireduce pe celalalt numai la dimensiunile care imi plac I?i-miconvin mie. Daca celalalt nu se lasa croit pe masura, violentaeste reciproca: e un razboi inspaimintator. Daca el se confor-meaza, violenta se manifesta in interiorullui. Pentru ca are infata 0 alegere sfi9ietoare: sa se supuna sau sa ma piarda.Violenta din cauza idealizariiIn goana noastra dupa iubire, cautam prea adesea ceea cenu exista, refuzind sa recunoastem ca ceea ce cautam nu exis-ta. Ii punem celuilalt in spate ~ misiune teribila, aceea de a neface sa ajungem la unitate ;;i implinire. Acesta este lunguldrum ciHreiubire al unor barbati ;;ial unor femei aspirind laprezenta inaccesibila a unei fiinte indelung interiorizate, pur-tate inauntrul fiecaruia de cind inca nu existam.La ee vfrsta oare m-am naseut eu aeeasta imagine defemeieeu sfni sublimi, eu aeeasta privire albastra $i eu aeest SUrlSdin seobitura pfnteeelui?Oare cfnd te-ai naseut eu aeest miros bifrbi1.tese,eu sideful $iatingerea aeestei pieli, eu forta abandonului absolut?Ant de de/mdt, atft de demult inelt nici unul dintre noi numai $tie, ee eonteaza ...$i apoi, aeeasta lndoiala din sufletul meu, din pliieerea de afi eu tine, e;;ti tu, sfnt eu, da, e$ti tu, da, sfni eu, da, sfntemtu $i eu mine.Sit ne bueuram de fntflnire, sa ne prom item ariee e posibil, saajul1;<empe erestele iubirii, sa cream astfel eternitatea fragila.___________ R_"_e_a_c_t_ii_l_e_l._n __ I_a_I_lt_, 1_1_3...... ----------------------DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGELa a doua casatorie a ales un aventurier, vel?nic aflat in ca-latorii internationale, cu afaceri din China pina-n Brazilia.Tocmai povestirile despre calatoriile sale au cucerit-o incade la prima cina impreuna, in casa unor prieteni comuni.El a fost impresionat de calmul, de prezenta intensa aacestei femei. Ea I?tiesa asculte, sa-l stimuleze, ii permitesa fie Cll adevarat el."Nu mai aveam·de gind sa ma recasatoresc dupa el?eculprimei mele casatorii, spuse el. lar aceasta femeie, ea in-sal?icalita de un mariaj ratat, a I?tiutsa-mi redea dorinta dea 0 lua de la capat. Eram convins ca, orice s-ar intimpla,mariajul nostru va merge. Ne-am apropiat foarte repede I?ine-am casatorit. Mi-au trebuit mai mult de trei ani sa-midau seama ca ea nu suporta ... tocmai calatoriile mele, ab-sentele. I-am propus sa 0 iau cu mine, statutul meu de li-ber-profesionist imi permitea. Nu accepta niciodata ... "112
  • 59. 115Alice RivazAdevaru/, sa spui adevaru/. .. toti vor asta.$i mai ales cei care va iubesc ... Dar cum sa/e spui adevaru/ ace/ora care nu-i suportastra/ucirea?Reactiile in lant"E atit de axat pe sine, incH il cred incapabil sa iubeasca cuadevarat. Nu se vede a9a, dar eu am constatat de mii deori ca nu suporta sa tina cont de ceilalti.""Ea simte mereu nevoia sa se plinga, sa-1?irumege insatis-factiile din copilarie. Atund imi reprogeaza atitudinile, in-diferent ce-a9 face. Daca tac, ma mustra, iaratund cindvorbesc, nu spun ce trebuie."Astfel, idealizarea 1?icautarea absolutului proiectate asu-pra sperantei din iubire ajung sa descalifice persoana, pe ce-lalalt, relatia 1?iuneori iubirea.~DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE"Adesea mii doare spatele cfnd smt shiatintre mai multe dorinte.1/Pentru a-mi pastra imaginea idealizata despre celalalt, incare mi-am proiectat intreg nardsismul, trebuie sa recurguneori la autosabotare $i alteori la acuzatie. Eu sint eel carenu 1?tiesa vada, sa recunoasca, sa inteleaga, sa apredeze, saprimeasca ... Eu trebuie sa fiu rau, pentru ca celalalt sa poataramine bun. Eu nu 9tiu prea bine, nu inteleg nimic, eu trebuiesa ma schimb, sa evoluez. Eu, din toate puterile, trebuie saduc pe umeri lipsurile mele 9i slabidunile relatiei. Eu trebuiesa inving obstacolele, sa inlatur neprevazutul, sa clarific nein-telegerile. Da, de mine tine sa dau viata clipei 1?isa fauresc unmiine din eternul azi.Atotputernida imaginarului in dauna realului sau a reali-tatii celuilalt apare aid in toata splendoarea. In celalalt sens,cel al acuzarii pe masura deceptiei mele sau a frustrarii, con-struiesc 1?iconsolidez numeroase dovezi, un portret imaginatal celuilalt explicind egecul relatiei.114
  • 60. 117Mitologiile personaleObservam doua tipuri de mitologii:• Pseudo-realiste: Acestea se refera la ceea ce sint (ne-demn de a fi iubit, nefericit, ci~tigator, seducator), la cesint ceilalti (amenintatori, binevoitori, indiferenti, supe-riori, inferiori), la barbati (toti sint la fel), la femei (toatesint la fel), la viata (0 vale a plingerii, 0 aventura minu-nata), la moarte (un scandal, 0 binecuvintare) ~i la rela-tii (imposibile, vitale, dezamagitoare) .• Normative: Acestea definesc cum ar trebui sa fiu (per-fect), cum ar trebui sa fie un tata, 0 mama (nu ca ai mei),un iubit, un copil ~i cum ar trebui sa fie relatiile (sana-toase, vii, stabile, echilibrate).$i unele 9i celelalte sint imagini la pachet, scheme presta-bilite care, fara macar sa ne dam seama, ne fac sa negam evo-lutia permanenta ~inecesara a persoanelor, a sentimentelor ~ia relatiilor."Ma a9tept ca geful meu sa ma critice, sa ma laude ~isa-mipretinda. El a~teapta de la mine ascultare ~i bunavointa.Toate relatiile ierarhice sint la fel.""In pat, barbatul este cel care trebuie sa ~tie ce ~i cum safaca, el trebuie sa trezeasca ~i sa satisfaca dorinta femeii.""In primul rind, parintii trebuie sa fie drepti, sa dea inmod egal fiecarui copil.""Cind iube~ti pe cineva, e pentru toata viata.""Daca tii cu adevarat lacineva,invingi toate obstacolele:"Cind nu e~ti vigilent ~i suspicios, vei fi fraierit.""Eu nu mi-am in~elat niciodata sotul. Daca a~ face-o, n-a~mai ramine eu el."Aceste convingeri eapata uneori valoare de impunere, dereguli, de lectii de viata. "Dad. ma conformez, totul ar trebuisa fie bine, n-ar trebui sa apara probleme."Nici ehiar experientele repetate, care contravin teoriilornoastre intime nu aU.nici un efect asupra lor - credintele ra-min inflexibile. Mitologi~ in ufmrAE>f<perien-BSUOTECI., PUBLIC~r-. ;.~;;--;:•.~1;;.05.Adesea nu observam resursele inepuizabile din noi fn$ine $idin eelalalt.Fiecare dintre noi i~i construie~te, in primii ani ai existen-tei, 0 retea de convingeri ~ide mitologii personale asupra vie-tii, mortii, iubirii, barbatilor, femeilor, relatiilor ~i sinelui.Uneori, aceste mitologii ne creeaza blocaje in rela~iilenoastre cele mai importante ~i ne bareaza accesulla bogatiamomentului, pentru ca ele i se impun celui ce Ie poseda cutoata forta evidentei, negind astfel aparitia imprevizibilului,limitind uimirea in fata certitudinilor, blocind drumul catredescoperirea miracolelor. Orice intilnire, orice relatie aducecu sine schimbare, rasturnare sau evolutie; este riscul schim-burilor interumane.Mitologiile personaleSau pove9ti pe care mi le spun 9i fictiunipe care le intretin(jj) (fjJ)/1Ir,1 .. .o 0."IIImaginarul nostru nu s-a fntflnit nieiodata.:;;i pe buna dreptate. E diferit."
  • 61. Citeva convingeriAcest barbat de 50 de ani, un anarhist al relatiilor, ~i-a pe-trecut viata luptind impotriva tabuurilor, a regulilor de119Mitologiile personaleconduita lli de buna-cuviinta, a limitelor impuse in relati-ile familiale ~ide prietenie. Recunoallte drept singura legeplacerea fiecaruia ~iilliapara cu incrincenare teza. Intr-unmoment de confidente, el a povestit cu multa emotie eve-nimentul care I-a marcat la virsta de 16 ani: "Mama meaera paralizata de citeva zile, avusese 0 hemoragie cerebra-la lli fiecare membru al familiei 0 veghea pe rind. Nu pu-tea sa vorbeasca, dar parea ca lli-a pastrat luciditatea. Eueram un adolescent macinat de curiozitate si de dorintesexuale. In familia mea orice expresie referitoare la sex e;ainterzisa.Intr-o noapte, cind 0 vegheam pe mama, am dat la 0 par-te cuvertura, i-am descoperit trupul lli aproape fara savreau i-am atins sinii, sexul. Apoi am mingiiat-o. Eramconvins ca-i face bine. Dar am fost cuprins de panica ~ichiar mi-a trecut prin cap sa-mi sufoc mama cu perna, casa nu poata spune niciodata ce se petrecuse.A murit citeva saptamini mai tirziu, fara sa mai fi pututvorbi. IJ;ltoate acele zile, am fost terorizat de idee a ca ~i-arputea reveni."Acest barbat lli-a transformat vinovatia in ideologie elibe-ratoare (,,;,j de ce nu un incest", spune el). EI nu recunoall-te ca transgresarea regulilor i-a modelat convingerile. Sevede ca pe un inventator al propriului stil de viata. $i eadevarat, intr-un anume sens, chiar daca el nu recunoa~tefortele care actioneaza in el.Falsele imagini adevarateOnd vorbim despre noi inlline, simtim nevoia sa dam 0descriere clara a felului nostru de a fi, pe care mai apoi 0 ofe-rim, 0 prezentam celorlalti, dar mai ales noua inlline.Descrierile noastre sint reale intr-un fel, pentru ca noi cre-dem cu adevarat in aceasta definitie a noastra lli0 consolidamcu explicatii ~ijustificari.Aceste imagini sint perfect coerente: sint trasate fara um-bre, fara contradictii, impuse celuilalt llinoua inlline ca repre-zentari corede, reale lli de neschimbat a ceea ce sintem. E callicum i-am prezenta celuilalt adevarul necunoscut sau pe ne-drept contestat despre noi in:;;ine:DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEConvingeri reactiveConvingerile noastre se construiesc infunctie de tendinte-Ie afedive,• fie pentru a Ie confirma,• fie pentru a li se opune.Acest barbat care intimpina dificuitati in a-~iexprima emo-tiile accentueaza importanta pudOlii, a retinerii intr-o rela-tie. EI proslave~te respedul pentru gradina secreta a celui-lalt ~i a sa. El ~i-a facut 0 ideologie generala din propriultemperament. Modelul sau de relatie se conformeaza aces-tei convingeri, fara a tine seama de cine este in fata lui.Un alt barbat, caruia iivine la fel de greu sa fie spontan ~ideschis, predica comunicarea personala ~i directa dreptconditie esentiala a unei relatii: "Credin importanta spon-taneitatii fiecaruia."Aceasta femeie care are tendinta de a se lasa prea influen-tata ~iinvadata de celalalt ~i-a construit idealul de relatie,convingerea de baza, pe valorizarea independentei ~i aautonomiei.telor de viata ~ise perpetueaza de-a lungul mai multor gene-ratii. Servesc drept cod de referinta pentru multe dintre com-portamentele noastre ~i confirma temeiul actiunilor ~ial gin-durilOl noastre.Reactiile noastre sint determinate mai mult de interpreta-rea pe care 0 dam evenimentelor decit de evenimentele insine. Sa vezi prin ochii altuia (privirea unei terte persoaneeste uneori utila), sa accepti sa-ti repui in discutie convinge-rile este singura posibilitate de a avansa, de a evolua, de a tematuriza, de a cre~te.118
  • 62. 121Mitologiile personaleTrei pietrari pe un 9antier taie piftre.Cineva treee pe acola $i fi intrel7brJ et:fac."Nimeni nu ma intelege. Nimeni nu ma iube9te. Am facuttotul singur. Nimeni nu mi-a dat nimic.""N-am avut niciodata no roc in viata. Cind ceva incepea samearga, intotdeauna aparea ceva care sa distruga."Imaginea de sine va fi intotdeauna ghidata de dorinta dea fi bun sau faimos. Reprezentarile negative (nu sint bun denimic, nu sint capabil) nu sint decit inversul aparent al uneiimagini de sine ideale. De obicei, aceste reprezentari sint in-sotite de explicatii justificatoare, menite sa ne scape de res-ponsabilitate:"Daca tatal meu n-ar fi baut, a9 fi putut merge la universi-tate. Oar a trebuit sa lucrez, s-o ajut pe mama sa se descur-ce cu cei mici. Mi-am jurat sa nu ma casatoresc niciodata:mai bine mor. Am facut trei avorturi in cinci ani. Oar nudin vina mea. Nu suportam anticonceptionalele ... Ma in-gra9am de Ia eIe."Ce ne uime9te de muite ori este incrincenarea cu care su-biectul se cramponeaza de descrierea propriei persoane, pecare 9i-a elaborat-o cu detalii 9iexemple. Nu ii permite interlo-cutorului sa-I vada altfel. $i daca acesta incearca sa se opuna:,,- Oar eu nu te vad ca pe 0 persoana exploatata. Am im-presia ca tu conduci 9i ca obtii ce vrei.- Nu, nu, eu sint cel fraierit. Eu sint netotul, pentru ca.matem sa nu abuzez, sa nu incurc sau sa nu ma impun. Ui-ta-te la felul in care m-am casatorit. Prietena mea ma pa-rasise de citeva Iuni dupa ce-i prop uses em sa ne casatorim.S-a intors brusc la mine, spunindu-mi ca.era insarcinata cucopilul meu. Eram emotionat 9i fericit. In aceea9i seara,am hotarit sa ne casatorim 9i mai tlrziu mi-a spus ca nuera insarcinata. Vezi bine ca m-a pacalit."Imaginile false pe care Ie generam au 0 functie reiationaia9i una interna.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE120"Eu sint 0 persoana directa, spun intotdeauna ce gindesc.Citeodata asta imi aduce neplaceri, dar urasc disimulareasau ipocrizia.""Nimeni nu m-a iubit nieiodata,nici maear eu fnsumi."Prietenul sau interlocutorul apropiat care ascultii aceastadeclara tie ramine perplex. EI e convins di prietenul sau e debuna-credinta 9i ca intr-adevar se vede astfel. Oar aceastaimagine pe care 9i-a facut-o despre sine nu corespunde delocaceleia de om timorat 9i ezitant pe care 0 au prietenii despreel. Gare sa-i spuna acest Iucru sau sa-I lase sa se descrie dupabunul sau plac, fara a-I contrazice?"Eu sint 0 persoana toleranta. Accept ideile diferite de alemeIe, dar cei din jurul meu nu sint a9a."Aceasta mitizare a sinelui are 0 functie esentiaIa, ne arataIumii 9i noua in9ine sub forma pe care 0 alegem noi. Nu esteintotdeauna 0 imagine flatanta. Unii, dimpotriva, cultiva unautoportret de ghinionist, de victima sau de neputincios.
  • 63. 122 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE Mitologiile personale 123Primul raspunde: "Tai pietre".Al doilea raspunde: Jnalt un zid."Al treilea raspunde: "Construiesc a catedraIa."Functiile relationale sint multiple 9i uneori ascunse pro-priei noastre con9tiinte. Poate fi dureros sa Ie descoperim."Ma arM neputincios, 9i astfel nu voi mai fi criticat sauatacat.""Ma descriu ca pe 0 persoana generoasa, devotata, carelasa de la ea 9i astfel ascund golul meu interior.""Ii explic ca sint perfect capabil sa iubesc mai multe femeideodata 9i sa-i ofer suficient fiecareia. Illini9tesc pe cela-lalt 9i pe mine insumi 9i ascund, cu buna-credinta, ame-nintarea care plute9te asupra relatiei noastre.""Fac un inventar complet al circumstantelor nemiloasecare m-au obligat sa-mi schimb serviciul de mai multe oriin ultimii trei ani, pentru a nu fi obligat sa ma gindesc laresponsabilitatea ce imi revine in toata afacerea asta."Functia interna consta in a-mi da 0 impresie de echilibru9ide con9tiinta de sine, de vreme ce pot defini cine 9icum sintin mod simplu 9i coerent. Unii se lini9tesc cu 0 buna imaginede sine. Altii, cu 0 proasta imagine de sine."Sint cinstit cu mine insumi" poate insemna: "Ramin inmod constant inchis in imaginea de sine pe care mi-am con-struit-o 9i din care mi-e frica sa ies."• Acest baiat din cor mai fura citeodata din cutia milei. Oari9i pastreazii imagine a de sine a unui bun corist. Crede cuadevarat ca activitatea lui anuleaza actul pe care-l comitesau di ii acorda circumstante atenuante. Ceea ce predo-mina este convingerea lui intima ca e bun 9i devotat.• Acest barbat este convins ca a facut totul pentru a-9ipla-nifica timpul 9i activitatile in a9a fel incit sa petreaca citmai mult timp cu partenera sa. Numai ca a uitat s-o in-trebe 9i sa tina cont de problemele ei. Se crede deschis 9igeneros 9i se mira 9i sufera ca nu este perceput ca atare.• Aceasta femeie descrie 0 serie de situatii in care ea sepercepe ca negativista, inchisa in 9abloane, incapabila satraiasca placerea 9i satisfactiile. Oaca interlocutorul ei iispune: "Nu vezi decit rau in tot ce traie9ti ... ", ea se vainfuria 9i-l va respinge."Iti port pica, ii va raspunde ea, pentru ca nu vezi decitraul in ceea ce-ti spun eu."E ca 9i cum ar spune: "Eu iti trimit negativism, tu trebuiesa-mi raspunzi eu eeva pozitiv, pentru ca eu sa-l pot refuza."• 0 asistenta sociala poveste9te ca asculta cu stupefaetie 0tinara pe care situatia 0 facuse sa i9i abandoneze cei treicopii 9i care se descria astfel: "Parintii mei nu mi-au datnimic. Nu m-au crescut 9i eu nu vreau sa fac acela9i lu-eru pentru copiii mei; eu fac totul pentru ei. N-o sa-iabandonez niciodata. I-am lasat la camin, dar ma gin-dese la ei tot timpul. $tiu ca datorita mie Ie merge bine."Imaginea de sine de "tata bun" sau "mama buna" esteprintre eele mai puternice, respinge orice demistificare.Se ereeaza 0 eonfuzie intre dorinta 9i realitate. Toti parintiii9i doresc sa fie "parinti buni", chiar au aceasta intentie. Uniivor dezvolta 0 adevarata strategie de responsabilitati, de aeontrola grijile, curatenia, hrana, distraetiile sau 9coala copii-lor. .. 9i vor deveni ni9te parinti insuportabili, daea nu chiarimposibili. Acela9i lucru se observa 9i in relatiile conjugale:"Multa vreme chiar m-am erezut un sot perfect, in sensulca eram intotdeauna de aeord eu ea. Aeeeptam tot ce-mipropunea. Ani maiJ:irziu, am descoperit in sfir9it ca pen-tru ea era eumplit, ca lipsa mea de atitudine 0 obliga sapropuna mereu cite eeva 9imi-a marturisit ca ura9te asta."Ne pastram eehilibrul refuzind sa vedem ceea ee este in-aceeptabil in noi. Acest meeanism de anulare, de negare a re-alitatii pare sa raspunqa unei nevoi magice 9i eopilare9ti:"Asta nu e cinstit, nu vreau, asta nu trebuie sa fie a9a, decinu este."
  • 64. 1244DACA M-A9 ASCULTA, M-A9 INTELEGE Mitologiile personale 125Pentru a crea mai mult spajiu in mine pi in relafiile mele, vatrebui sa remmt la poveptile pe care mi Ie spun, fie ea sintglorioase pi marete sau nefericite.Imi este greu sa abandonez sau sa schimb aceste pove1?ti,pentm ca ele formeaza 0 schema in care eu incadrez eve-nimentele din viata mea, formindu-mi astfel 0 con~tiinta 1?io coerenta. Chiar deformez evenimentele prin perceptiamea pentm a Ie potrivi in scenariul initial pe care mi I-amconstruit."Eu nu am fost dorit, na1?tereamea a fost un accident. Decin-o sa-mi gasesc niciodata locul in viata, sint mereu inplus.""Mama a1?teptaun baiat. $i am vmt atit de mult sa-i fac peplac, incit pina la 13 ani am fast un fel de baiat deghizat.Dupa aceea, mi-am facut regulile mele. Dar pentm mineera ceva murdar, ca 0 corvoada. Am fost foarte fericitacind am ramas insarcinata~i am avut un baiat, era primuldin familie. N-a~ fi suportat sa am 0 fiica."Dar cine poate afirma ca un copil nedorit in mod con~tientde catre parinti nu este un copil iubit? Va fi poate un copil ne-a1?teptat, obiectul unei afectiuni deosebite, tocmai pentru caexistenta lui, nefiind planificata, e ceva miraculos. Cel care nua fost dorit are 1?ansade a se crea din propria-i dorinta. Va fimai putin constrins, pentru ca nu s-a nascut ca sa raspundaa~teptarii altcuiva, nevoii altcuiva.o schimbare de viziune, de unghi de vedere, 0 alta pri-vire; iata primul pas catre modelarea falselor imagini carene apasa 9i ne impiedidi sa venim in intimpinarea a ceea cesintem.Inseamna sa ai 0 dorinta care in Sflr9it sa-ti apartina, 0 do-rinta de a fi pentm tine 9i nu pentru celalalt.In umbra propriei persoane se petree eele mai mimmateintflniri.Datorie ~i dreptateE mai greu sa renunji la ee nu ai deeft Ia ee ai.Una dintre convingerile cel mai greu de darimat esteaceea !=aexista, ca ar trebui sa existe 0 dreptate umana, iar inrelatii - 0 reciprocitate obligatorie 1?idrepturi 9i datorii fatade celalalt.,,I-am pus 0 intrebare. Am dreptulla un raspuns.""Te iubesc, atunci asculta-ma. Cite9te-mi scrisorile, aju-ta-ma, iube~te-ma."Estevorba despre iubirea inteleasa ca un drept, iubirea cadatorie.Jmi dau multa osteneala sa-l primesc cit mai bine pe fiulsotului meu cind vine in week-end. Tin la el, simt tandre-te 9i afectiune. Atunci el ar trebui sa ma iubeasca, 9i nusa ma tin a la distanta. Ar trebui sa-mi dea iubirea de caream nevoie pentru a scapa de vina ca i-am inlocuitmama ... ""Am sacrificat cu buna-9tiinta drepturile celorlalti copii aimei in favoarea baiatului preferat. Doar el putea sa-mipreia afa"cerea, i-am dat totul, am cumparat chiar parteaasociatului meu pentm ca el sa fie singuml stapin.Astazi imi cere sa-i dau cheile unei vile cumparate dinfondurile mele, pe care 0 trecusem pe numele societatiidin motive fiscale. Imi fura propriul meu bun cind de faptimi datoreaza totul. .."lar acest tata nu intelege vinovatia pe care a creat-o in fiulsau - aceea de a fi acceptat sa-9i prejudicieze fratii 9i su-rorile. El nu intelege ca acest copilil va face sa plateascascump daml nedrept al averii sale, care I-a privat de pla-cerea de a 0 fi ci9tigat singur. Acest copillI va deposedade toate bunurile, nutrind 0 ura fara limite fata de acesttata care I-a supraestimat 9i I-a facut un paria printre fra-tii sai.
  • 65. 126 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 127Ce bine ca nu avem puterea de a schimba sentimentele celui-lalt, de a Ie amplifica sau de a /e miq;ora, de a Ie transforma.E destul de greu sa ne contra/am propriile sentimente, pe aleceluilalt e imposibil.Avem impresia di, In cazulin care renuntam sa influen-tam sentimentele celuilalt, suferim un fel de castrare simboli-ca. Renuntmd la aceasta atotputernicie infantila, lasam locmaturitatii relationale.$i totu9i, continuam sa Incercam."Nu fi gelos, iube9te-ma a9a cum slnt, nu fi frustrat, nu fi.-.... ImmlOS ..."N-ar trebui sa suferi 9tiind ca slnt fericita. Intotdeaunami-ai spus ca era cea mai mare dorinta a ta ... " Evident,voia sa spuna ea-9i dorea s-o vada fericita eu el. .. nu cu unaltul!"Nu mai piinge atlta dupa ate9ti bani. N-o sa murim dinasta ... ""Daea m-ar iubi, ar fi atent la nelini9tile mele, la subapre-cierea mea, la deeeptiile mele. Jar el pare ca glnde9te: «Eproblema ei, nu a mea.» Refuza sa se Incaree cu suferintamea, chiar daea ea vine de la el, asta nu e iubire./IJar el adopta aceasta pozitie: "Cmd Imi vine bine, 0 ascult,Incerc sa 0 ajut sa vada mai clar m ea Insa9i, smt atent lanelini9tile ei, dar nu suport ca aceasta sa fie considerata 0datorie, 0 obligatie de catre ea 9i uneori de catre mine."Notiunea de obligatie ce se alatura sentimentului de dato-rie, profund Inradacinat m unii dintre noi va actiona ca undetonator m anumite relatii 9i va declan9a refuzul, fuga sauagresiunea."Sotul meu nu se gInde9te dedt la el. $i eu tot numai la elma gindese, la cum sa-l fac fericit. Daca viata noastra decuplu e un egec, este numai din eauza lui, din cauza egois-mului sau."Ea se oeupa de el, care la rmdullui nu se ocupa dedt de el9i mtllnirea e imposibila. Nimic nu-i va putea darIma teoriaca "altruismul din datorie/l este singura baza posibila pentruo relatie de euplu. Eanu vede ea altruismul este 0 imensa ce-rere de reciprocitate, convingerea mradacinata ca ceea ee aidat ti se datoreaza m schimb. Intre dar 9i eerere se formeazao alianta implicita. Ea Ii da din abundenta ceea ee tot ea Ii cerelui. De aceea el nu prime9te nimic.Aceasta dinamica ar fi de 0 banalitate cumplita daca nu arcauza 0 multime de frustrari 9i, deci, de suferinte. 0mtllnimIn numeroase eupluri: Jmi ofera mult, mai ales ee nu-i eer.Este foarte convins ca 9tie ce e bine pentru mine ... "Multe femei smt profund eonvinse ca partenerul de pat aravea 0 datorie fata de ele: materiala, sa Ie poarte de grija, sta-bilitate, exclusivitate, atentii, recun09tinta. In lipsa acestora,au impresia ca au fost fraierite, indiferent de plaeerea pe careau simtit-o facmd dragoste. Cultura noastra devalorizeaza re-latia sexuala bazata pe placere 9i pe contactul fizic exclusiv.Folosim egecurile teoriilor noastre pentru a valida tocmaiaces te teorii:"Daca ar fi fost bine aplicate, nu s-ar fi ajuns la egec. Dacaa9 fi fost mai ferma, nu s-ar fi Intimplat a9a ceva. Data vi-itoare n-o sa ma mai las pacalita./I,,$i mai ales daca celalalt s-ar fi comportat a9a cum cereateoria mea, daca ar fi 9tiut sa traiasca libertatea iubirii farasa devina posesiv, ei bine, am fi mca impreuna, multumiti9i unul 9i celalalt ... "Adesea, convingerea intima pe care 0 numim mitologiepersonala va include un aspect, un punct de referinta, uncomportament pe care celalalt ar trebui sa-l aiba ea raspuns lapurtarea mea.Psihologia din prima jumatate a sec. XXs-a dorit predicti-va 9i anticipativa, 9imulti au rasucit-o pentru a 0 pune in sluj-ba propriilor convingeri.Cercetatorii i9i modifica ipotezele teoretice in functie deexperiente 9i de descoperiri. Nu fara efort, evident. Pentru ca
  • 66. 128 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 129astazi 9tim ca mare parte dintre descoperirile importante sintrezultatul unoI erori sau al unoI experiente ratate.Principii Ie noastre normative 9i explicative din zona re1a-tiilor in.terumane 9i afective par de nezdruncinat, inaccesibileunoI dovezi care sa Ie descalifice.Via~a nu Ie prea atinge. E ca 9i cum viata ar trebui sa seadapteze, nu noi. Cunoa9terea empirica este punctul centralal rezistente10r individuale 1anevoia de schimbare persona1a.Pentru a te dezvolta, pentru a cre$tc, trebuie sa renunti, sapui cruce mitologiilor atft de fndragite."Cred ca trebuie"Nu pot inte1ege 9i recunoa9te dorintele, cererile, dezama-girile sau suferin~e1e ce1uilalt dadi sint prizonierullui "credca trebuie/l.Unit se cred investiti cu misiunea de "a compensa" pentrucela1alt, de a-I satisface pe celalalt 9i chiar de a i se substitui."Nu i-am spus ca tata1 ei era gray bolnav. Ginditi-va, latrei saptammi dupa ce nascuse am crezut di e mai bine sanu o90chez ... /1"E nehotarit intre doua op~iuni, cred ca trebuie sa gasesco solutie pentru situatia 1ui./1,Jmi cere ceva, cred ca trebuie sa-i indeplinesc rugamintea."Jmi spune ca e descurajat, cred ca trebuie sa-i ridic mora1u1./1Altul crede ca trebuie sa lini9teasca teama, nelini9tea ce1eicare-i spune:,,$tii ca mama mea a avut cancer la 38 de ani. 1eri am des-coperit ca am un nodul sub sinul sting. 5int sigura ca e/Icancer.Credem ca trebuie sa satisfacem 0 dorinta. 0vedem ca peo cerere, cind nu e altceva dedt expresia unei uimiri, a entu-ziasmului, a unui vis.Acest "cred ca trebuie" e legat de un fond de vinovatie, demesaje primite anterior ("AI trebui sa te ginde;;ti mai putin latine, ar trebui sa te ginde9ti la ceilalW) 9i de misiunile pe careparintii Ie dau copiilor sau nepotilor, ca 0 confirmare ca, ori-ce-ar fi, celalalt este mai important dedt tine, ca merita aten-~ia;;i disponibilitatea noastra.Acest "cred di trebuie" se inscrie, probabil, in nevoia ne-sfir;;ita de a fi recunoscut, apreciat, valorizat facindu-i bineceluilalt sau fiindu-i devotat.Tocmai aceasta convingere ca trebuie sa-l satisfaci pe cela-lalt ne impiedica sa primim pur 9i simplu anumite cuvinte,fara. a face presupuneri. In loc sa ascultam pur 9i simplu, saprimim, ne lansam in diutare de raspunsuri, de soluPi, in aanaliza problema pe toate par~ile. 1ar celalalt, din dorinta dea evita aceste reactii previzibile, nu va indrazni sa se exprime,se va inchide in tiicere."Sint dezamagitii ca sotul meu a fost nevoit sa anulezesfir;;itul de saptaminii la Paris, pe care il prevazusem pen-tru a sarbatori 20 de ani de casatorie. Nu e gray, darpentru mine era important. $i nu vreau sa i-o spun, s-arsimti vinovat. Atunci spun ca nu-i nimic ... 9i el e probabildezamagit de indiferenta mea."Sa renuntam la unele dintre aceste misiuni, sa refuzam or-dinele primite, sa renuntiim la "trebuie sa fac" - acestea sintciiile pentru a descoperi posibilitati noi, pentru a avea maimulta libertate.Sa te afirmi $i sa adopJi 0 pozitie fnseamna sa ie$i din obZi-gafia de aface, orieare ar fi originea constrfngerilor $i a pu-terii ei (reaZesau fnchipuite), care ne apasa.In timpul gedinte1or de dezvo1tare personala, se intimplii saproptmem gesturi 9i acte simbolice pentru a reformula un sce-nariu vechi, pentru a ie9i din repetitia instaurata intr-o rela~ie."Mama, am dus cu mine atitia ani nelini$tea ta fa~ade bar-bati, mi-am inSU$it-o,am fost fidela percep~iei tale asupra
  • 67. 130 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 131lor, versiunii tale, i~am vazut ca tine, ca Hind nil;tenenoro-citi care nu se gindesc decit la un sin&ur lucru ...Astazi iti inapoiez nelinil;tea. E a ta. Iti dau inapoi viziu-nea ta despre barbati. Cu siguranta ca aveai motive sa-ivezi al;a.Mama, iti inapoiez mesajul. Nu-mi mai face tre-buinta. Am incredere in propria mea perceptie, in expe-rienta mea de viata."Prin acest gest, prin aceasta declaratie, insotita poate I;ideinapoierea unui obiect sau a unui cadou, 0 persoana i9i recu-pereaza 0 viziune asupra lumii, mai personala, mai intima.Descoperim 9i posibilitatea de a renunta la cugetari, la acuza-tii, de a scapa de resentimente 9i de a repune in circulatieenergii blocate de prea mult timp, imobilizate de suferinta,interdictii I;icenzuri.FictiunileDoua prietene se revad la trei ani dupa 0 calatorie aventu-roasa pe care au fkut-o impreuna. $i iata-le evocind amintiri:"E ciudat, spuse una, nu avem acelea9i amintiri.$i totul;i te asigur ca e cum iti spun, raspunse cealalta."$i vor discuta la nesfir9it pentru a stabili obiectivitateanU-l;tiu-carei intimplari, intilniri 9i gradul de pericol. Vorajunge sa se certe. Apoi, deodata izbucnesc in ris: "Am ca-latorit impreuna, dar nu a fost aceeal;idi.latorie. Povestel;-te-mi-o pe a ta, iar eu ti-o voi povesti pe a mea."Fiecare, de buna-credinta fiind, construie9te povestea aceea ce a vazut, a simtit, a trait sau a fkut. Fiecare il;iclade9-te 0 imagine proprie in jurul unei intimplari, dar poate fi in-suportabil sa asculti impresia celuilalt referitoare la 0 trairecomuna, mai ales daca imaginea celuilalt 0 demoleaza pe amea.,,- Sint fericit ca ti-am putut oferi acest stagiu care-ti des-chide noi posibilitati, declara tandru un sot sotiei.- Cum? Eu am platit pentru stagiu 9i sint mindra de asta,raspunse sotia, uimita 9i umilita.- Ei bine, aminte9te-ti, mi-ai spus ca-ti dore9ti sa faciacest stagiu 9i ti-am spus ca urma sa-ti dau 0 alocatielunara.- Oar bineinteles, pentru ca lucram cu jumatate de nor-ma din cauza menajului 9i a copiilor. Oar cursurile Ie-amplatit din salariul meu."Sotul tacu. I9i spuse ca pentru sotia lui era foarte impor-tant sa creada ca 9i-a platit singura stagiul 9i ca n-o sa-imai conteste impresia ... lar el ramine convins in sinea luica propria-i viziune este cea obiectiva. Se reconforteazapastrindu-9i 0 atitudine paterna: "Da, este mai importantpentru ea sa creada asta, decit este pentru mine sa olamu-resc ca nu-i a9a... "Este posibil sa nu accepti povestea spusa de celalalt ca peo realitate pentru tine, ci sa 0 intelegi ca pe 0 realitate imp or-tanta pentru el. Sa renunti la dorinta de a-I convinge.Acceptind trairea celuilalt ~ 9inu identificindu-ma cu ea -ajung la esenta comunicarii. Nu ne putem imparta9i decit expe-rientele diferite. Marturisind,lasindu-l pe celalalt sa-9imarturi-seasca adevarul facem loc respectului de a trai impreuna.Una dintre caile tandretei este aceea de a putea sa canfirmi cevine de la celalalt fara sa vrei sa nuantezi in falasul prapriu.Fiecare comunica pornind de la 9i in functie de: mitologiapersonala, imagine a de sine 9i imaginea despre ceilalti. Aceas-ta imagine de sine, aceasta fantezie personala se adreseazamai mult sinelui decit celuilalt. Oar am nevoie camitul meusa fie crezut, sa gaseascii uneori un ecou, 0 oglinda, chiardaca nici eu, nici celalalt nu ne las8.Ucu adevarat pacaliti."Nu ai putea uneori sa minti un pic - ii cere un sot sotieisale, inver9unate in cautarea ei de luciditate 9i de adevar- sa ma la9i sa cred ca sint un partener bun pentru tine?"o sotie i9i implora sotul, pe care il vedea ca pe un adeva-rat dragon al exigentelor: "E9ti nemilos pina 9i cu tine in-suti, a9a ca n-am nici 0 9ansa sa scap de repr09urile tale.Sint sortita imperfectiunii totale."
  • 68. 132 DACA M-A$ ASCUl.:TA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 133Aceste fictiuni au 0 funcpe de reglare interna a imaginilorde sine, sint de folos ca puncte de sprijinin fata complexitatiivietii 9i a fiecarei personaliUl.~i..Fic~illnile legate de relatii sint aproape tragi-comice dndascultam separat relatarile a doua persoane despre un eveni-ment pe care I-au trait impreuna."Am un dialog extraordinar, atit de deschis ell fiul meuadolescent - zimbe9te aceasta mama radioasa - are in-credere deplina in mine 9i eu Ii spun totu1."Asta neface sa.spunem ca.,in materie de comunicare, adeva-rul nu prea are valoare. Trairea e singurul plmct de referinfa.Acest barbat .9iaceasta femeie care se cunosc 9i se aprecia-za de 12 ani nu sint de acord asupra amintirii pe care fie-care a pastrat-o despre prima lor intilnire."Te asigur ca tu m-ai invitat la 0 cafea dupa 0 conferinta.""Oeloc. Eram la acela~i atelier 9i la un moment dat mi-aicerut sa fiu partenerul tau pentru un exercitiu prop us demoderator."In acest caz, fiecare din ei refuza amintirea ca el a cerut.Fiecare vrea sa se convinga ca a fost ales. Aceasta fictiunepare importanta pentru relatia lor i?itrebuie mentinuta inciuda oricarei dovezi.Cind un copil vorbe9te despre 0 intimplare, rareori spunece s-a intimplat. El poveste9te ce a trait. Trairea ii serve9tedrept punct de referinta 9i illeaga de intimplare, de persoa-nele implicate. Adultul care, intr-o prima faza, va incerca saconteste aceasta tdiire bazindu-se pe fapte, il va dezechilibra,11va face sa aiba indoieli. $i in acest caz ar fi mai bine sa con-firmi perceptia 9i trairea celuilalt, renuntind sa-ti impui pro-pria viziune."E adevarat, a9a ai trait tu, a9a s-a intimplat pentru tine.""A9a ai inteles tu ce s-a spus in ziua aceea, ce am facut euatunci."-~OJJ M...·..·I .Iia _ I-..? I, :V"Da, visasem ca.In acea zi vei fi al meu."Clnd Maria 9i Paulincearca sa-9i povesteasca ziua casato-riei, descopera, dupa zece ani, cu 0 anumita durere, catrairea lor este atit de diferita, uneori opusa trairii celui-!alt, in~it pentru 0 clipa se indoiesc ca acea zi a existat.In viziunea lui era ziua fericita 9i luminoasa a unui om incllimea fericirii, care se casatorea cu persoana iubita, in-conjurat de toti cei pe care-i iubea, inclusiv fiul sau (din-tr-o prima casatorie).ozi de frustrari, de neimplinire pentru ea, de violenta, va-zindu-9i sotul asaltat de atitia altii, intr-o zi in care el iiapartinea ... numai ei.Multa vreme au crezut ca vorbeau despre acela9i mariaj,ca aveall 0 viziune comuna, dar aceasta zi lasase urme di-ferite in trupul 9i in amintirea fiecaruia.Acestui taUii se intimpla adesea sa Ie aminteasca copiilor:"Nu sint dedt tatal vostru, nimic altceva, 9i e putin, 9tiu.Oar sint singurul pe care il aveWCu aceste dteva fenomene atingem doar in treacat dificul-tatea unei vieti in comun.
  • 69. 134 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 135"E cumplit cu mama, spune la rindul sau fiuI. Vrea sa ~tietotul, ma interogheaza permanent, se ofera sa ma ascuIte,ma invita sa ma exprim~i, mai ales, imi poveste$te toataviata ei conjugala. M-am saturat, dar nu vreau sa 0 ranesc."o aIta mama afirma in mod peremptoriu ca ~tie sa-~i as-cuIte fiul: "De fapt, numai asta fac, adauga ea. Mai ieri imispunea ca nu-i place ~coala, ca se simte respins ~i ca arvrea sa invete intr-un circ. I-am raspuns ca e prea curindsa paraseasca ~coala, ca erau doar impresii ca nu e accep-tat, ca avea cel putin doi prieteni foatte buni, Michel ~iJean, care-l vizitau des, ~ica mie mi se pare ca meseria decircaI este periculoasa ~ineprofitabila."Aceasta femeie este convinsa ca ~tie sa ascuIte, raportin-du-se la raspunsurile ei (zice ea) bine intemeiate.La fel ca ea, multi parinti sint convin~i ca-~i asculta copiii,pentru ca "nu refuza sa raspunda".A rCtspunde $i a asculta nu se pot confunda dadt vrem sacomunicam, adica sa cream un spatiu comun.In acest cuplu, pentru el totul merge bine: au 0 viata armo-nioasa, fara probleme ~i el se felicit~ pentru ca "in zilelenoastre cuplurile reu~ite sint rare".Oar ea Ie spune prietenelor ei, ~i numai lor, niciodata lui,ca relatia sa conjugala a devenit fada, plictisitoare, chiarmoarta, ~i ca aceasta aparenta 0 apasa ingrozitor.50tii ar fi stupefiati daca ~i-ar auzi sotiile vorbind desprerelatia lor ~i despre ei in~i~i, a~a cum au ele obiceiul sa facaatunci cind intra in primul salon de coafura ie~it in cale.Prin interpretarea personala, fictiva, in care imbracamevenimentele, avem tendinta sa ne atribuim rolul frumos, saaruncam asupra celuilaIt responsabilitatea pentru ceea ce nederanjeaza.Acest student de 28 de ani locuie$te de putin timp cu tatalsau, intr-un alt ora9 decit celin care locuie~te mama sa. I~ipetrece week-end-urile la ea 9i, la intoarcere, duminicaseara, tatal sau are impresia ca este deprimat. "Maica-sa 11deprima, i~i spune el, 11incarca cu problemele ei, nu-i per-mite sa:devina autonom. Vinerea, cind pleaca, dupa cincizile cu mine, e in plina forma."El ii imparta~e~te viziunea sa fostei sotii ~ipe ea aproape cao umfla rlsul vazind orbirea lui paterna. "Nici macaI nu-~ida seama ca tocmai intoarcerea la tatal sau 11fate pe fiulnostru trist. Bineinteles ca vinerea e bucuros, gindindu-seca vine la mine $i ca scapa de tatal sau pentru week-end."Fiecare li imputa celuilalt starea depresiva a copilului. Citdespre fiu, probabil ca el are 0 versiune cu totul diferitaprin care i~i explica aceste schimbari de dispozitie.Sensul dat evenimentelor este pivotul viefii noastre cotidie-ne $i al relafiior noastre. Este povestea pe care ne-o spunem$i din care se na$te istoria noastrii personalii, cu dinamismul$i repetitiile ei."Viata mea s-a schimbat intr-adevar, marturise~te un barbatin virsta, in momentulin care m-am convins cu adevaratdi fericirea mea nu depindea de ceilalti, nici de circum-stante. Am descoperit ca era 0 stare interioara asupra di-reia aveam control. Mi-au trebuit multi ani pentru a credeasta ~i apoi pentru a-mi cultiva convingerea."Aceasta descoperire fundamentala vine, din pacate, spre .sfir~itul vietii. Starea interioara de care vorbe~te acest barbateste fasciculul din care se ramifica perceptiile noastre, curcu-beul in care se reunesc toate nuant~le vietii, creuzetul in carese topesc ~i se unifica convingerile, evenimentele, relatiile.Este 0 stare de intelepciune, de deschidere sau de serenitate,catre care unii se lasa purtati, in vreme ce altii se lasa indepar-tati de ea.Sa-l iubim pe celiilalt pomind de la fmplinirea noastra $i nude la lipsurile noastre.
  • 70. 136 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEEvolutiaLa baza oridirei posibile evolutii sUi modificarea convin-geriil schimbarea normei, a punctului de vedere. Sa schimbinn mit cu un alt mit mai eliberator, care la rindnl sau va lasaloc unei alte versiuni. .. Sa substitui 0 fictiune dureroasa ennna mai acceptabilil. Acela1ji scenariu va face obiectul uneischimb.3.ride sens ca in Rashaman1, un film in care aceeat;;ise-rie de evenimente capata °semnificatie diferita, in functie deprivirea t;;ide cuvintul celni care 0 relateaza.eel mai adesea, convingerile nn evolneaza dedt dad. sintscuturate de crize grave, de evenimente 90cante, de intllniriexceptionale sau de un demers infocat, asidun $i dureros decautare de sine.Mitologiile personale devin ideologii atunci cind credemdi se pot aplica lumii intregi. P )t deveni pericnloase dnd sintservite de profeti intransigenti, care t;;tiusa-$i imp una pi:ireri-Ie. 0 caracteristica a multor descoperiri din $tiintele nmanis-te este aceea de a face sa apara 0 alta viziune, sa dezvolte 0alta sensibilitate, sa se deschida catre alte semne, sa se elabo-reze astfel 0 teorie $i un mod de viata. Oar, atentie, dnd des-coperitorii se transforma in profeti, dnd initiatii devin initia-tori, portile intredeschise ale libertatii se incuie $i mi$careaanuntata paralizeaza, se divide, se pierde pe cai prea rigurostrasate.Aici trebuie sa ne oprim 0 clipa asnpra noastra, cei carescriem aceste rinduri, $i asupra voastra, cititorii. $i noi inacest text aducem ideologii, mitologii personale aSlipraschimbarii, asupra relatiilor vii, asupra comunicarii viabile.Credinta noastra este permanent reactualizata in practica demoderatori, $lefuita $i structurata prin conferinte, articole $ilucrari. Atentie, cititori, t;;inoi sintem purtiHorii mitologiilor $iconvingerilor noastre despre iubire, despre relatii, desprevia ta. Poa te ca acceptam sa Ie propunem $inn sa Ie impunem.Oar $i asta poate fi 0 convingere.1 Film regizat de Akira Kurosawa, 1950. (N. red.)Cine ne saboteaza?Sfnt deschis cu taate persaanele care au aceleal}i idei ca $i mine.Relatii sanatoase, 0 comunicare activa - iata dorintele fie-camia. $i cel mai adesea, nici bunavointa $i nici bunele inten-tii nu lipsesc. $i atunci cine Ie saboteaza, cine Ie face inutile?In noi exista constelatii, nisipuri mit;;dHoare de sentimentecontradictorii $i atitudini profunde care, in ciuda vointeinoastre, ne paraziteaza eforturile. Dialogurile dorite se lovescde valuri emotionale din interi01~ irationale, care ne submi-neaza, care ne infring intentiile $i deciziile de "a face bine",de a nu strica intilnirea de data asta, de a nn diiuna relatiei."Voiam sa-i spun cu calm ce anume nu imi placea in rela-Fa noastra. Imi propusesem sa nu-i vorbesc dedt despremine, sa-i fac propuneri. De cum am inceput sa vorbesc,totul s-a amestecat. M-am auzit fac1nd reprot;;uri t;;iemi-tind judediti, apoi banalizind problema, batind in retrage-re, pentm a sfir$i prin a izbucrti in lacrimi $i nemaiavindnimic de spus ... ""Voiam doar sa-l fac sa-mi inteleaga punctul de vederelsa-i Splffi cit de important era pentm mine sa ma intelea-ga in aceasta chestiune, ca ma simtisem in$elata, nerespec-tatal iar el m-a acuzat, mi-a aruncat cu 0 voce aspra: «Nute gindet;;tidedt la tine, vrei mereu sa ai dreptate.» Am re-simtit aceasta fraza ca pe 0 nedreptate, am plecat trintindu$a, dupa aceea n-am mai $tiut cum sa revin."
  • 71. .11138 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 139eu dt recunosc mai putin ce anume ma saboteaza din in-teriorul meu, cu aUt mai mult aceasta actiune subterana seface simtita in actele 9i m cuvintele mele. Daca doresc ca rela-tiile mele sa evolueze catre profunzime, va trebui sa-mi m-frunt demonii interiori 9i sa transform energia lor, mdraznindsa-i privesc m fata.Va trebui sa-mi identific zonele de toleranta 9i mai ales pecele de intoleranta, sa recunosc dt mai repede unde ma doa-reoAceasta vizeaza trei aspecte:• invadarea teritoriului meu;• rana narcisica, legata de imaginea pe care 0 am despremine;• anticiparea unei viitoare persecutari.De Hecare data dnd una dintre aceste dimensiuni este"atinsa in mine", smt impins sa reactionez, sa ies din compor-tamentul relational pentru a intra in cel reaetional.Pentru a ilustra acest eomportament reactional, yom evo-ca 9apte familii de factori de sabotaj, 9tiind bine ca nenuma-ratele lor chipuri sint toate eu dublu sens, ea ele constituieforte vitale, in acela9i timp creatoare 9idistructive. Le numim:• autoconstringere,• resentiment,• gelozie,• eulpabilizare,• judecare,• comparatie,• proiectie 9i transfer.Aceste otravuri ale relatiilor par sa se fi naseut din temeri-Ie multiple care exista m noi, care ne tin m cle9te 9i ne mane-vreaza inca din frageda copilarie. Functioneaza ca ni9te acizicu actiune mai mult sau mai putin lenta (miicinare, coroziu-ne, dezechilibrare).Nu putem fmpiedica pasariie sa zboale dea-supra capetelor noastre, dar ie putem fm-piedica sii-?ifad! cuiburi acoio.(Proverb chinez)AutoconstringereaLa suprafata, noi, occidentalii, parem a trai in abundenta9i risipa. La nivel profund, ne simtim adesea limitati. Senti-mentul de lipsa este uneori atlt de important, mclt ajungemsa ne negam nevoile imediate 9i sa ne antrenam intr-o spira-la a frustrarilor, diutmd sa ne umplem goluri vechi, adevara-te prapastii fara fund, uitmd sa satisfacem prezentul 9i nevo-ia imediata.Pe plan afectiv, lipsurile fnscrise de timpuriu fn corpul unuicopil conduc adu/tulla autoconstrfngere."Frazele pe care cred ca Ie-am auzit cel mai adesea dingura mamei mele smt: «Nu am timp» 9i «Nu-l deranja petata.» Imi dau seama nu numai di eu nu cer niciodata ni-manui sa-mi acorde putin timp, dar 9i ca nici macar eunu-mi acord. Las nevoile celorlalti sa treaca inaintea alormele 9i mi-e groaza sa cer ceva pentru mine.""Am auzit in copilaria mea: «N-are nici un rost sa ceri, nuvei ajunge dedt sa fii umilit de un refuz.» $i teama deacest refuz este aUt de vie in mine, mdt a cere mi se pareaproape 0 obscenitate."Sentimentul de privatiune afectiva se exprima adesea prina avea: a avea un iubit, 0 sotie, prieteni, 0 partenera, parinti- care sa fie mtr-un anume fel, care sa-mi dea ce am nevoie.Adesea este raportat la trecut, la imperfect sau la conditional:."A9 vrea sa fi avut 0 copilarie lini9tita.""A~ fi vrut sa cunosc marea iubire.""Daca a9 fi facut alte studii. .."Aceasta obsesie nostalgic a este un mijloc puternic de a in-tretine senzatia de lipsa m prezent. Ea apare ~idintr-o dorin-ta de mtoarcere la relatia de fuziune de la inceputul vietii,dnd eram satisfacuti prin nediferentiere.
  • 72. 140 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGECine ne saboteaza? 141"Clnd locuiam cu bunica, eram inteles fara sa fiu nevoit sacer. Ea imi intelegea chiar gitacerile. Apoi m-au luat parin-tii gi a ram as un go1.""A.;, vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa vorbesc."A9teptarea magica a unei satisfaceri ("Ai;>vrea sa fiu iubitfara sa fiu nevoit sa cer sau sa dovedesc nu i;>tiuce... ") 9iidea-lizarea cerintelor cu aer de ordine consolideaza sentimentulde privatiune."Mi se datoreaza ceva 9i nu mi se da ... ""Eu singura ma privez de relaxare, pentru diml-mi aeord timp sa ma odilmesc."Adesea credem ca sentimentul nostru de lips a se va calmaprin posesilmi, prin tot ce ne dorim sa avem 9i nu avem: 0casa frumoasa, mai multe vacante, tablouri celebre, covoaresomptuoase, un calculator ... Aceasta acumulare de obiecte setraduce pentru unii oameni in cumpariHuri repetate. Magazi-nele Dartyl fac 0 avere de pe urma acestor goluri din noi, vin-1 Unul dintre marile magazine de aparate electronice ~i electro-casnice, printre cele mai populare in Franta.zind combine stereo, magnetoscoape, aparate video i;>ialteaparaturi sofisticate, care umplu goluri de alta natura dinapartamentele noastre.$tiind ca banii nu aduc fericirea, dar necrezJ:nd acest lucru,unii renunta la fericire pentm a avea bani. Planurile de inves-titii 9i goana dupa speculatii la Bursa din ultimii ani dove-desc aceasta orientare. Sa d9tigi bani din bani, sa faci banul"sa. lucreze", sa fii in spatele loviturilor iti cere multe sacrifi-cii pe seama fericirii.E greu sa ne dam seama cu exactitate de ce anume ne sim-tim privati, lipsiti.Poate sint tentat sa.incerc 0 explorare exhaustiva a dorin-telor mele, intrebindu-ma dad} asta vreau cu adevarat. E lilldemers indelungat, care (poate) ma va duce la miezul a ceeace este esential pentru mine, sau care ma va descuraja in fataamplitudinii ai;>teptarilorinscrise in umbrele 9iluminile expe-rientei personale.Pentru ea sentimentul de Upsa este legat de a$teptare $i ast-fel este fie un ferment, fie un erematoriu al posibilitatilor.Ce ai;>teptde la ceila1ti, de la mine, de la viata.? Ce am a9-teptat degeaba in timpul copilariei? Ce a9teptari fabuloaseaveam in timpul adolescen~ei? Ce nevoie din mine a ramastreaza, intr-o agteptare infinita?"Am nevoie de tandrete, dar nu cer. N-ar mai fi veritabila.Ai;>teptsa vina.""Nu ma pot indragosti dedt de un om inaccesibi1.""Ai;>teptimposibilul gi nu intilnesc dedt posibilu1. Ce dez-amagire!""Agtept iubita pe care 0 caut in fiecare femeie 9in-o gasescin nici una."Drumul care pleaca din opozitia dintre principiul placerii9i cel al realitatii pentru a Ie face sa. devina unul singur estefoarte lung.
  • 73. 142 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGECine ne saboteaza? 143"Cind 9tiu sa primesc ceea ce am la dispozitie, nu simt cami se ia ceva.""In Hecare clipa de fericire e bine sa prime9ti; cliiar daca eceva efemer, care nu dureaza, fragil 9i vulnerabil, e cu atitmai miraculos."Fericirea e sa fndrazne~ti sa spui da. Nefericirea fericirii estesa fii singurul care efericit.Exista 9i privatiuni pe care ni Ie impunem cind nu a9tep-tam. Amputam din propria noastra bogatie interioara."M-am spoliat de tot eet;a ce nu am indraznit sa fac.""Cu fiecare raspuns banalla 0 chestiune vitala amputez cevadin capacitatea mea de a ll}.aasculta 9i de a ma inventa.""De fiecare data cind nu am indraznit sa ies din temerilemele, cind nu am intrat in imprevizibil, m-am privat de 0posibilitate."Tot felul de autocenzuri vin sa mic90reze limitele posibili-tatilor noastre. Numim aceasta reprimare imaginara: imi ima-ginez consecintele ingrozitoare ale unui act ... pe care nu-l voimai face, ale unui cuvint... pe care nu-l voi mai spune.Imi voi folosi imaginarul despre celalalt pentru a ma cen-zura. Ii imprumut tot felul de reactii care ma impiedica sa facuna sau alta. Gindesc in locul celuilalt pentru a ma limita."Daca-i spun ca gindesc altfel decit el, se va supara 9i sea-ra va fi distrusa ... ""Nu-i pot spune adevarul, nu l-ar suporta.""Daca n-are chef sa iasa, ma voi priva de aceasta plimbare.""Nu Ie cer sa vina, 9tiu ca i-ar supara 9i ca n-ar indrazni sama refuze."Aceste proiectii sint legate de experientele din copilarie.Fluxul educatiei, de exemplu, absenta limite lor clare, trezescin copiii sensibili 0 autocenzura putemica. I9i interzic ceea cenimeni nu Ie interzice, bijbiind pentru a ghici 9i mai ales pen-tru a inventa ce nu i-ar placea mamei, tatalui, bunicii, i:;;icre-eaza atitea bariere, inclt in viitor orice dezvoltare va fi 0 aven-tura de temut.Odata deveniti adulti, ei continua sa imprumute celorlaltibariere :;;iinterdictii imaginare, evita sa verifice aceste reactii,nu intretin decit un dialog interior steril :;;iinhibator .."N-am sa-i arat ca mi-a facut placere aceasta ie:;;irecu prie-tenii. L-a9 rani.""Timp de cinci ani nu am indraznit sa ma despart de el deteama sa nu-l ranesc prea tare :;;isa nu reeada in alcoolism.Cind in sfir9it i-am vorbit despre asta, cu teama, am des-coperit ca :;;iel i:;;idorea acela9i lucru de mai rimlti ani 9inu avea curajul sa-mi spuna de teama sa nu ma distruga."Constrfngerea cea mai subtila ~i mai violenta este, poate, ceacare fmi mutileaza imaginatia ~i 0 inchide in prejudecati ~i inprincipii a priori. Ramin astfel fidel ~i ma conformez acelorconstructii normative care sint imaginile mele despre mine."Nu sint destul de cultivata pentru a vorbi cu acest autorcunoscut. Trebuie sa-mi cunosc locul 9i sa nu deranjez oa-menii.""Eram atit de convins ca nu voi reu9i nimic, dupa cum imispusese tatal meu ani de-a rindul, inclt, atunci cind mi-amvazut numele pe lista celor admi:;;ila universitate in urmaunui examen special, pe care 11pregatisem:;;i 11dadusempe ascuns, ei bine, am crezut ca se m:;;elasera. Am lasat satreaca perioada de inscrieri :;;inu am mceput :;;coaladecitin anul urmator."Ne servim de principiile noastre ca de ni:;;teziduri de apa-rare pentru a evita caile neexplorate.,,0 mama con9tiincioasa nu i:;;iduce copiii la cre9a astfelinelt sa poata sa-9i continue studiile, mai ales eind are mij-loacele financiare (ale sotului) de a sta acasa."
  • 74. 144 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 145"Nu parase$ti 0 femeie care nu poate avea copii, chiardaca dorinta mea de a avea copii era uneori atit de puter-nica, indt imi venea sa ma omor."Ne autoconstringem, avind 0 incredere oarba in limWl.rilenoastre, prin incapacitatea de a ie$i dintr-un cadru de referin-ta dat."Nu indraznesc sa iubesc, deoarece cred ca trebuie sa Hiiubit.""Nu dnt, deoarece cred ca nu t;itiusa cint.""Sint in stare sa renunt la tot ce nu cunosc, la tot ce cred canu-mi place, ca un copil care nu vrea sa guste dintr-o min-care noua."Partea cea mai grea fn a renunfa nu este ceea ce--mi lipse$te,cifaptul ca nu ajung sa ma bucur de ceea ce am ..f.,:.}:.,.:~<~,:<J«.}X;:i<-:-:-:","{·«>>:Xm~;¢:·:·x,,;.;.:·:«-;<:,,>>Mai adinc dedt a nu at;itepta ("Nu se poate", "Nu e de do-rit"), a nu-ti dori este 0 sursa de constringeri reale."Cind simt ca nu-mi mai dau asteneala pentru ceva, maintreb: aare ce a ostenit in mine?"Mi se intimpla sa ma fortez sa ies din capcana nepasarii t;iisa descapar lucruri minunate."Nu aveam chef sa ies duminica asta. M-am fartat t;iiamdescoperit ceminunate sint cimpiile la munte in luna iunie.""N-aveam chef sa ma due la aceasta serata de teama sa numa plictisesc $i tacmai in seara aceea I-am intilnit."Sa nu ai chef paate H un refuz de a te lasa scas din pasivi-tate sau din nevoia de retragere, pentru a te pastra pentru alt-ceva. 5-ar putea ca a persoana sau a situatie privita in ansam-blu sa-mi dea intr-adevar impresia ca nu ma intereseaza. Oardaca sint gata sa ma las stimulat de un semn, mi se vor des-chide parti nai."Aceasta femeie nu mi se pare interesanta, dar poarta 0 bi-juterie ariginala. 0 s-o intreb din ce tara provine ... ""Ma plictisesc la aceasta intilnire de familie. $i daca at;im-cerca sa discut cu acest nepot pe care apraape ca nu-l cu-nosc t;iisa.descopar lumea lui?""Am grijCfde dorinfele mele ... acordfndu-le atentie$i chiar visfndu-le."5piritele creative sint visiitorii care gasesc mijlocul de a-t;iirealiza visurile. Ce ne lipset;ite cel mai adesea este indraznea-la de a cauta ce vrem cu adevarat, curajul de a ne Hisaimagi-nea sa exploreze "pet;itera lui Ali Baba" a dorintelor noastre.Cfti de ;,Mi-ar placea sa ... " pentru un "Vreau sa... "?Singura care nu tri!?eazi:ieste imaginatia,pentru cd poetul inventeaza In libertate ;;iimpune imagini inc01z!?tiente, simboluricare ni se par mai aprdape de realitate. Ade-varul este In imaginar.Eugen Ioneseo
  • 75. 146 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza.? 147Exista parti ale sinelui care dimin inaccesibile con~tientu-lui. Unele ne par amenintatoare sau ru~inoase 9i, fara savrem, fara sa 9tim, Ie proiectam asupra celuilalt. Atunci se in-tore impotriva noastra ca un bumerang.Acest tata afectuos 9i tandru se simte complet deconcertatde agresivitatea virulenta a fiului sau. Copilul transpunein fapte 9i cuvinte violenta pe care tatal sau a ignorat-o lael insU9i dintotdeauna.Constringerea esentiala este la nivelul fiintei interioare.Sentimentul de constringere rezuWi din aspiratia mea de acunoa~te 0 stare intema implinita ~i perfecta. Simtim ca nuyom fi niciodata in posesia integrala a sinelui.Mi se intimpla uneori sa am aceasta senzatie ascutita ca 0lovitura de cutit, care-mi lasa un gust nostalgic, de a aveaun corp prea mic, prea strimt pentru a contine viata care-lanima. Am sentimentul amar de a fi inghesuit, de a fi gre-9it epoca 9i poate planeta.$i astazi, odata cu trecerea prea rapida a anilor ... de 0 vre-me incoace, am prea putin spatiu pentru a permite tuturorposibilitatilor sa se dezvolte in mine.Ma minunez In fata misterului omului, afragilitatii ?i afrumusetii fiecaruia, a cura-jului de care are nevoie tandretea.Marie EveResentimentul san dnd sim!ireaminteToti cei care au trait acest sentiment ~tiu ce cumplit e sa fiiprins intr-un uragan, intr-un tsunami sau, mai bine zis, in va-lurile resentimentului. Un soi de vointa incrincenata ne stapi-ne~te, ne impinge sa refuzam, sa respingem, sa spargem sausa distrugem la foe mic 0 relatie la care totu9i tinem, care esteimportanta ~iuneori vitaM pentru noi.Resentimentul este jungla sentimentelor: "La moarte","Razbunare!", ,,0 sa mi-o plate~ti", "Sa nu crezi ca tu 0 safii fericit daca eu sint nefericita."Smt surd, orb, violent 9i descumpanit, copil 9i cenzor re-dutabil cind am resentimente. Ma revolt in interior ~inu per-mit nimanui sa-mi atinga suferinta, care este unica. Doar euam dreptul sa vorbesc despre ea sau sa 0 neg.Violenta este adesea 0 transpunere 1nfapt a neputintei.$i unii ~ialtii avem praguri de frustrare variabile, in func-tie de situatii, interlocutori ~isensibilitati. Putini dintre noi i9icunosc zonele de intoleranta 1, adica aceasta parte din noi me-reu hipersensibila, mereu fragila, facuta din rani niciodata in-chise, redeschise la cea mai mica provocare.Resentimentul este urticaria relatiilor, 0 mincarime a lipsei,trebuie sa-l zgindarim tot timpul, sa-l alimentam, sa-l intreti-nem sau pur 9i simplu sa-l sdirpinam. Cine nu a cunoscutaceasta placere ambigua de a zgindari 0 rana care nu voia de-cit sa se vindece, cine nu a cautat aceasta senzatie dulce-ama-ruie de a trezi 0 suferinta indepiirtata ~itotu~i prezenta?Resentimentul nu cauta asigurarea, ci confirmarea, facefoe din orice lemn 9i ii rastoama fara mila pe toti cei care l-arputea detuma de la scopul final: sa sufere 9i sa provoacesuferinta.Sursele profunde ale resentimentului se regasesc in lipsu-rile resimtite in copilarie, lipsuri reale, lipsuri imaginare, cacipentru un copil distanta dintre lumea dorintelor, violenta ne-voilor ~isursa raspunsurilor posibile este infinita.Cuvintele, limbajul devin puntea de legatura, pasarelacare apropie ~i mai ales simbolizeaza un drum posibil catreinaccesibil. $i dnd cuvintele lipsesc, imaginarul preia ~tafeta.Lipsa unei exprimari adevarate face sa se nasca resenti-mentul, suscita rumegari, iluzii, confuzii, distorsiuni. Cu-vintul adevarat va numi, va spune ~i va lega astfel copilulde lume, este un cuvint care va face legatura dintre real ~irealitate.1 Dyer, Les zones erronnees (Zonele eronate), ed. Tchou.
  • 76. 148 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 149A spune ce exista nu inseamna a transforma lumea in ame-nintiiri. E de preferat sii spui: "E 0 searii in fata por!i( de-eft: "Atenfie la seariif"Poti spune: "M-am simtit lezat de cuvintele tale" in loc saacuzi in tacere: "Inca 0 data m-a luat drept un idiot."Resentimentul se nat;te din neacceptarea faptului di do-rintele nu mi s-au realizat, ca ceea ce am spus nu a fost inte-les, ca at;teptarile mi-au fost int;elate, ca proiectele mi-au foststricate sau aminate, ca viata nu se ajusteaza dupa perceptiamea.In anumite momente, lumea apare ca un adevarat dmp demine ... de frustrari. Avansam, punem piciorul pe un refuz in-tirziat, pe 0 lipsa de raspuns, pe detonatorul unei neintele-geri. Anumite perioade sint pline de neintelegeri, de ~onf1ic-te, de frustrari repetate.Celalalt nu a raspuns at;teptarii mele, realitatea s-a dove-dit diferita de ce speram eu t;inu 0 pot accepta. Ma distrugedistrugindu-mi 0 imagine despre mine atund dnd celalaltirni atribuie un rol pe care eu nu-l vreau, dnd imi da un ras-puns care nu-mi convine."Voiam ralul primadonei t;iel mi-a dat ralul subretei saual sotiei sufocante.""Ma credeam un amant minunat t;iea m-a vazut ca pe unprafitor.""Ma eredeam un tata iubitor, el m-a numit eurcan.""At;teptam sa ma primeasca eu un suris, sa se bucure detot ce am adus ... :;;iea imi face mutre, imi reprat;eaza casint mereu plecat."Aceasta distanta dintre speranta, viziunea mea asupra re-la}iei t;ieeea ce se intimpla va na:;;teun sentiment de depose-dare (sint deposedat de atotputernicia mea?) t;iva fi cautata 0iet;irecu scopul de a evita depresia. Voi nat;te in mine till di-namism de reprat;uri, autojustifieari, acuzatii pentru a scapade senzatia de respingere, de subapredere, de pierdere."Toate acestea ma scot din fire."Furie, minie :;;iin:;;iruire de acuzatii, toate irni permit sa-miies din fire. E bine spus: "Sa-mi ies din fire", pentru ca dacama intorc in mine voi trai tristete t;idoliu. Nasc furie pentrua nu ma confrunta cu durerea.Furia, fuga sau violenta sint adesea sentimente-ecran, pecare Ie scot in fata impotriva celuilalt, pentru a nu auzi sau anu recunoa:;;te ce a fost ranit in mine. Aeeste sentimente-ecrandau nat;tere comportamentelor fictive, ce nu vor permitecrearea unui schimb de cuvinte sau de trairi la nivelul senti-mentelor reale, a ceea ce simt in mine.Tristetea este singura scapare a resentimentului, aceastadurere care se pierde in revolta sau in tacere. Minia este une-ori rezultatul depresiei, pentru ca da friu liber furiei pe care 0intorsesem impotriva mea."Ma urase atit de mult pentru ca nu am fost capabiUi sa re-innoiese relatia no astra, s-o pastrez vie :;;isurprinzMoare,incit imi face bine sa-l acuz, sa inventariez tot ce-a facut :;;imai ales ce n-a facut, ca sa-l fac responsabil de aceasta de-teriorare.Zed de exemple imi revin in memorie t;iintretin
  • 77. 150 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 151fladira resentimentului. Am nevoie de aceasta agresivita-te pentru a ma smulge din nostalgie."Furia exploziva elibereaza preaplinul tacerilor, al supune-rilor sau al umilintelor. Exista $i furia salvatoare eare mar-cheaza limitele de netrecut, care da glas indignarii $iarata ne-dreptatea.Dimpotriva, resentimentul este 0 acumulare. De aceea Iivine greu sa se exprime prin cuvinte. Poate fi legat de 0 mul-time de fapte nesemnificative, ridicole, derizorii, daca Ieluam separat. Oar prin repetitie, sentimentul de neputinta $ide nedreptate va da na:;;tere ranchiunei."Te urasc fiindea ma simt vinovat ea te-am agresat atit."Umilintele suferite fara proteste, fru,strarile repetate cu re-zonante indepartate vor forma 0 magma apasatoare $i se vorperpetua ca 0 tensiune insuportabila ce trebuie sa se des car-ce, sa gaseasca 0 ie:;;iresau un suport pentru exprimare. Ta-pul ispa$itor va fi adesea persoana de la eare a$teptam celmai mult, in eare investisem cele mai multe sperante. Ea, per-soana apropiata, care "ar fi trebuit" sa ma inteleaga, sa maprimeasca sau sa ma ajute, tocmai ea fuge.In relatia mea de cuplu, ea $i in relatiile din copilarie cuparintii, ii acordasem eeluilalt misiuni destinate sa-mi im-plineasea dorintele :;;isa ma scape de temeri.""A$teptam sa ma faci sa ma simt in sfir$it iubita pentruceea ce smt $i nu pentru rolurile care mi se dau."Parinti, parteneri $i copii vor eonstitui obiectul principalal resentimentelor profunde. Relatiile eele mai intime sint in-earcate de un resentiment uneori apropiat de ura. Cu citarunc mai tare asupra lor nevoia mea de a fi iubit $i recunos-cut, eu am mai mult Ie port pica atunci cmd ma dezamagese.Cuvintele au dreptate: Ie port pica, deoarece totul pica pe ei.Furia impotriva celuilalt este 0 forma de evitare a sinelui.Imi permite sa nu-mi vad e$ecul, insuficienta, imi mareheazadependenta. Poate fi $i 0 etapa sanatoasa a afirmarii $i reven-dicarii, un motor pentru a ma defini mai bine $i a-mi enuntanevoile, pentru a ma face auzit, pentru a ma desparti de cenu-mi face bine.Aeest barbat ne spunea: "Simt furii ingrozitoare, dar sintreci :;;itran:;;ante ca un bisturiu. Furiile mele sint adevara:te operapi chirurgicale :;;i,binemteles, operez pe mine."In stadiul de rumegare plina de suferinta pe termen lung,resentimentul devine 0 otrava pentru sine :;;ipentru ceilalti."Ar fi putut sa ma conduea, dar a preferat sa ramma cuprietenii, sa bea :;;isa discute despre tot:;;i nimie."Aceasta femeie va distruge, va masacra literalmente 0 ziminunata pe care a petrecut-o eu prietenul prin amintirea ul-timelor minute.Cind mcepem aceasta cugetare, intr-o situatie data, ne le-gam de un singur element, pe care eonstruim un scenariu derepro:;;uri (invinovatirea celuilalt), de restaurare (grija pentrunarcisismul ranit), de razbunare (replica, privatiune ... ).In ce prive:;;te resentimentul, tocmai placerea legata de cu-getare, de repetarea ve:;;nieadaugita eu a secventa, un dialogimaginar ne va impiediea sa 11depa$im. Cheltuim a gramadade energie ca sa alimentam ceea ce ne face sa suferim.Una dintre caile de a deveni un mai bun tovara~ pentru tinefnsufi este sa renunfi Larese11.timent,sa-lla~i sa treaca.Altadata, aceasta posibilitate aparea prin intermediul no-punii de iertare vehiculate de diverse religii. Astazi este :;;imai important sa recunoa:;;tem modulin care intretinem re-sentimentul, oricare ar fi elementul declan$ator, $i felul incare 11transformam mtr-o miza de supunere saude refuz mrelatiile esentiale.Aceasta luciditate ne ajuta sa renuntam mcet-mcet sau de-odata, eu un suds sau cu un suspin, la violenta acumulata,dupa ce i-am epuizat otrava:;;i binefacerile. Aceasta fluiditateregasita ne permite a u:;;urare, a departare :;;ia reapropiere m-tre ce e mai bun in noi ifi9ine $i imprevizibilul posibil.
  • 78. 152 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 153"ered cli e timpul sa te parasesc, pe tine,cel care m-ai fnsotit atfta timp, resentimentul meupreferat."Gelozia"Gelozia este un sentiment abominabiC una dintre dureri-Ie extraordinare ale .iubirii"/ spunea Jeanne Moreau ditreMadeleine ChapsaJl/ 9i mi se pare adevarat, pentru ca nuexista gelozie tara iubire/ chiar daca exista multe iubiri faragelozie.Cel care iube9te va fi gelos pe cineva de care a fost iubit.$i tot el se indoie9te de iubirea celuilalt 9i uneori il reduce laneant prin aceasta indoiala, suspiciune permanenta introdu-sa in cotidianul Int1lnirilor 9i al absentelor.Ar trebui sa vorbim mai degraba despre starea de gelozie/o stare in esenta emotionala 9i corporala, care se sprijina peimaginar 9i se hrane9te din el. Putine persoane I9i recunosc 9iI9i afirma gelozia. E un sentiment de care se rw;;ineaza cel ca-re-I simte, pentru ca adesea adlee 0 Intreaga produetie ima-1 M. Chapsal, La jalousie (Gelozia), 1984, Idees,ed. Gallimard.ginara de violenta 9i distrugere, violentii Impotriva sa, a ee-luilalt sau a rivalului (0 terta persoana).Recunoa9tem gelozia dupa efecte. Are 0 deosebita puterede eroziune. Ea uzeaza/ aduce la saturatie sentimentele celemai viiI relatiile cele mai frumoase.Gelozia este flagelul iubirii ... uneori fara remediu, fntotdea-una cu suferinta.Astfel sintem trimi9i la natura iubirii sau a ata9amentuluicare sustine gelozia. Este 0 iubire din nevoie sau din dorinta.Oare este iubirea atIt de visata/ de idealizata, de inchipuita,IncH nici 0 relatie reala nu 0 poate egala?Gelozia este intllnita mai ales m cazul iubirii din nevoie.Gelozia amoroasa este un ansamblu de sentimente 9i senzatiiincontrolabile/ impulsive/ care se autohranesc din orice ele-ment real sau inventat/ scoase dintr-o realitate in schimbare,care se mtretine din migearile inimii 9i ale sufletului. Cei careau simtit iubirea sau care au trait sentimentul indragostirii9tiu ce amestec de bucurie, nelini9ti, plikeri 9i dureri, a9tep-tari 9i deceptH, entuziasm 9i depresie traverseaza, sti:ipine9te9i Inflore9te pasiunea amoroasa. La aceasta se adauga 0 sufe-rinta specifica foarte intensa In cazul in care intervine gelozia.Originile gelozieiDnii psihologi viid m starea de gelozie 0 reminiseenta 9i 0transpunere in fapt, deghizata a unei homosexualitati laten-te. Putem uneori sa 0 presimtim vazInd cu dt freamat anu-miti barbati 9i anumite femei W imagineaza 9i descriu scena-rii de seductie 9i de relatie amoroasa mtre partenerii lor 9i unaltul. I9i imagineaza scenele cu lux de amanunte 9i eu interesprecis pentru rivalul de aeela9i sex.In ceea ee ne prive9te, noi vedem sursa acesteia mai ales Indlescoperirea inevitabila pe care orice fiinta umana 0 face inprimii ani ai vietH - ca nu este unie, ca mama sa I-a "tradat"deja 9i 9i-a daruit iubirea altuia mai puternic, dotat cu auto-nomie 9i mijloace.
  • 79. 154 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 155(Un gelos)Aceasta "tradare" este una dintre originile anxietatii deabandon, ale temerii de a nu-~i gasi locul, de a nu fi recunos-cut, de a fi aruncat in golul existentei fara corzi de sustinere.Mai tirziu, pentru oricine, gelozia va fi 0 forma de a luptacu sentimentul distrugator al non-existentei, va fi un excitantpentru a-i mentine dorinta, pentru a pastra vie atractia pecare celiHalt 0 exercita asupra lui. lata de ce, chiar dad nu arenici un motiv "real" de a fi gelos, va gasi incon~tient noi pre-texte pentru a fi, pentru d va extrage din acest sentimentenergia necesara supravietuirii.Gelozia se hrane~te din imaginarNe imaginam mai ales ce traie9te celalalt, partenerul, cesimte, ce nu mai simte sau ce nu simte. Acest imaginar ni seinscrie in corp prin senzatii fizice de 0 violenta care ne sur-prinde 9i ne bulverseaza ca 0 tornada sau un taihm intens.E dificil sa descrii intensitatea 9inivelul sentimentelor ce-lui care sufera de gelozie. E inutil, de altfel, sa vrei sa lini9te9tisau sa consolezi un gelos. Revine fara incetare asupra unuidetaliu, a unui cuvint sau a unui comportament care ii reacti-veaza suferinta 9i il intoarce pe dos cum ar face-o un val ne-sfir9it de seisme.Gelozia Ii da celui care 0 resimte sentimentul de panica,de neant sau de respingere.Cunosc gustul neantu/ui $i cumplita amaraciune a non-exis-tentei."Gnd descopar 0 schimbare in sentimentele iubitului sauun interes nou pentru altcineva, cind surprind «tradarea»,existenta mea este in joc mai mult decit relatia. 0 cascadade senzatii haotice, violente 9i subtile ma invadeaza, maarunca in non-existenta. Dorinta de a disparea, de a curge,de a ma pierde in neant 9i apoi, dupa citeva dipe, ca unvulcan in eruptie, sint scuturat de cutremure, de orari, deimagini crimina Ie.Ah! sa fac rau! Sa-mi fac rau, eel putin in acel rau exist,simt, traiesc. Atunci ma agat de tot raul pe care mi-l fac 9i.ma ridic, epuizat, sa infrunt lumea 9i viata asta imbecilacare nu se teme de nimic.Nimeni nu poate intelege tortura ascunsa care ma chinuie.Nimeni nu-mi poate lua aceasta suferinta. Macar ea 1miramine. E numai a mea!"Gelozia ~i dorinta se leaga mai mult de relatia inchipuitasau doar anticipata dedt de persoana iubita. Aici, activitateaimaginara legata de gelozie va face ravagii incredibile, pen-tru di relatia asHel proiectata este incarcata de toate posibili-tatile, de toate dorintele, de tot ce nu s-a intimplat.Acest lucru il observam adesea in gedintele de asistare, insituatiile in care un barbat sau 0 femeie i9i imagineaza 9i con-struiesc cu mii de detalii "tot ce se poate intimpla" intre cela-lalt 9i rival sau rivala. Cererea neformulata, dar reactivata degelozie va fi legata mai mult de dorinta de a controla relatiadedt de dorinta de a avea persoana insa9i."Vreau sa 9tiu tot ce se petrece intre ei.""Nu-i poate da celuilalt ceea ce mie nu-mi dadea (asculta-re, dragoste fizica, daruire de sine, implicare»Qu Ie poateda altuia. Pina atunci imi imaginasem ca dad m~nu-mida, inseamna d nu are, ca nu depinde de mine. D~ dadaltuia ii da acela9i lucru ca 9imie, acelea9i gesturi, acelea9icuvinte, acelea9i priviri, este insuportabiC arund trilireanoastra in derizoriu, nu mai are nici 0 valoare. $i tocmaiasta imi confirma ca nu valorez nimic ... pentru d ea aveatoate acelea 9im:t mi Ie dadea sau Ie da altuia, pentru d eunu meritam sa primesc ceva unic. $i aceasta noua imaginedespre mine este insuportabila."In starea de gelozie supravietuie9te, in forma arhaica, do-rinta infantila de "a trai totul", de "a avea totul" de la ceUHalt9i nevoia: "Vreau ce ai tu." $i mai exista 9i aceasta dorinta,niciodata implinita, de a controla sentimentele celui iubit.Stravechiul vis mitic de a-I putea dicta celuilalt ce sentimen-te trebuie sa aiba, ce trebuie sa il emotioneze:
  • 80. DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE 157Cine ne saboteaza?Gregeala parintilor sau a educatiei este cel mai adesea de avrea sa negi, sa minimizezi sau sa transformi sentimentul in-cercat de cel care este gelos, care se simte gelos ... mtr-un sen-timent pozitiv pe care nu-l are.1 Regizat de Ariane Mnouchkine.Gelozia parinteasdSe recunoa9te, 9i mai ales se vorbe9te mult mai rar de acestsentiment di£uz, ru9inoS sau derizoriu care strabate corpul ta-talui cind i9i prive9te cu dorinta, gelozie, baietelullini9tit dinbratele mamei care este 9i sotia sa. Oare ar vrea locul copilu-lui (linga mama), al mamei (aproape de copil), al sotului (cuosotie disponibila, primitoare, deschisa cerintelor)? S"mtati-tea mize puse in joc in aceste relatii triunghiulare create prinsosirea unui copilin cuplu. Bineinteles, exista convingereafrecventa ca un copil va suda cuplul, il va stabiliza. De fapt,deseori, sosirea unui al treilea dezechilibreaza relatia, modifi-ca dinamica interna a cuplului.Citi barbati care "nu vor copii" ar trebui sa spuna: "Nu masimt capabil sa fiu tata in acest moment" sau "N-am chef deun rivalintre noi"!Cu totii ne amintim aceasta scena extraordinara din filmulMoliere1, in care tatal micului Jean-Baptiste Poquelin, vazin-dU-$isotia cum omoara paduchii de pe capul fiului (paduchipe care ii luase de la unul dintre prieteni numai pentru a stain poala mamei), alunga baiatul$i i9i ofera capul miinilor pri-mitoare ;;idisponibile ale sotiei cu dorinta de a fi rasfatat, pri-mit, ingrijit, a;;a cum era fiul pe care I-a respins ca pe un rival.Sentimentele de gelozie intre mama 9i fiiea, mai ales la pu-bertate, par mai evidente 9i se traduc mai deschis, printr-uncomportament agresiv al mamei fata de fiica, care-i raspunde pemasura. Mizele acestei gelozii sint multiple: fuca e evident maiseducatoare, mama imbatrine9te, e legata de tata, ii datoreaza fi-delitate - trimiterile sexuale sint evidente ... Aceasta £iicace in-tra in viata reprezinta pentru mama 0 rena9tere a tuturor posibi-litatilor, pe care Ie saboteaza (£apt insuportabil pentru mama,: care i9i retraie9te propriile sabotaje) sau Ie realizeaza (ceea cepoate fi la fel de insuportabil).• "Iube$te-ma deplin."• "Nu ma iubi decit pe mine."• "Renunta la toti pentru mine."• "Pii numai ceea ce sint eu."156Cuvintele nu sfnt decft 0 izbucnire fugara 9i nefndemfnati-ca a realitatii.Gelozia intre £ra~iE deja banal sa vorbe9ti despre gelozia dintre frati, insoti-ta deseori de un sentiment de nedreptate. Este adevarat caorice iubire materna sau paterna e nedreapta, in sensul ca nuse manifesta identic fata de toti copiii din familie.Copiii unui cuplu sint nascuti in momente diferite ale is-toriei lor, ale calatoriei sau ale tatonarilor lor. Fiecare sose9teintr-un context complex, fiecare este inconjurat de a9teptari,dorinte, misiuni sau sperante diferite, in functie de sceneleacestei istorii.Consecintele geloziei dintre frati ar putea fi atenuate dad.acest sentiment ar fi pur 9i simplu recunoscut 9i acceptat."Aveam 5 ani 9i treceam adesea cu camionul meu de lemnpeste capul fratelui meu de 1 an. Mama Jrni spunea: «Tue9timare, trebuie sa-l iube9ti, e fratele tau.» Imi cerea sa am sen-timente pe care nu Ie aveam. Daca ea ar fi putut macar sa-miconfirme adevaratele mele sentimente: «Da, 11 dete9ti, crezica ocupa prea mult loc, ca e in plus. E sentimentul tau, inte-leg ca a9a simti », asta m-ar £iajutat sa trec peste gelozie.""Da, 9i tu ai vrea sa te tin la piept, sa te legan. E adevarat,am facut aceste gesturi 9ipentru tine, am simtit aceea9i ne-lini9te. Cind ,?ormeai, veneam sa te vad noaptea. Te-amhrani t la sin. II preferai pe cel sting, de llnga inima..."Aceasta transpunere in cuvinte ar elimina multe dureri, aralina a9teptarile.Recunoa9terea sentimentelor actuale, cele pe care Ie avemla un moment dat - in loc sa Ie negam - este 0 forma deconfirmare a sinelui. "Exist prin ceea ce simt 9i sint inteles."
  • 81. Cealalta arma frecvent utilizata este devalorizarea, desca-lificarea propriei persoane, care in acela~i timp 11descalifica 9ipe cela.lalt.• "In orice caz, nu merit atita osteneala."• "M-ai ales fara sa ma cuno9ti cu adevarat."• "Nu am fost niciodata iubit."Aceasta subapreciere vizeaza ~i descalificarea iubfrii, aatentiei sau a semnelor de interes ale celuilalt. E ca 9i cum i-aispune: "E9ti ultimul idiot sau probabil ca nu valorezi preamult dad te interesezi de 0 mIlitate ca mine."Gelozia in cupluIn relatia de iubire, gelozia este asoeiata posedarii fiinteiiubite. Dorinta de a-I poseda pe celalalt, de a-I pastra pentrutine, eventual, de a-I supune dorintelor ~i temerilor proprii,iata pretul sentimentului de iubire din nevoie.In relatia de iubire, e bine ca fiecare sa se defineasca. repe-de, devreme. Sa-9i delimiteze teritoriul (timp, spatiu), sa-~iredefineasca frecvent a~tepHirile, nevoile, sa-~i clarifice dorin-tele 9i cererile. Sa recunoasca pragurile de toleranta ~i zonelede intoleranta. Sa invete sa spuna: "lata ce e bine pentrumine, ce e mai putin bine sau inacceptabil pentru mine." Pareun drum lung de parcurs intr-o relatie de cuplu fondata pedurata, pe un proiect comun, pe schimb, pe 0 punere in co-mun a sentimentelor 9i sperantelor.Daca. iubirea pentru celalalt este inradaeinata in vechi ne-voi totalitariste 9i care impun, va fi greu sa eviti gelozia carepolueaza relatia. Vor fi momente bune, indntatoare, contami-nate de repr09uri, revendica.ri exagerate fata de elementul de-clan9ator: 0 clipa de uitare, un suds, 0 privire, un cuvint ne-potrivit.Armele de lupta preferate ale gelosului sint acuzatia indi-recta 9iinvinovatirea. Sa-l invinovate9ti pe celalalt asHel:• "Nu-mi oferi destu1."• "Nu te ocupi sufieient de mine."• "E9ti egoist, nu te ginde9ti dedt la tine 9i la intereseletale."159Cine ne saboteaza?"Celazia mea, mereu prezenta, atenta, vigilenta."Uneori, gelozia este 0 tentativa disperata de a pastra con-trolul asupra celuilalt 9i de a-i interzice sa ne abandoneze,caei laradaeina geloziei sta anxietatea, teama ingrozitoare deabandon, pierdere sau respingere. Ordinul va fi: "Nu poti sama parase~ti."Unii incearcasa redea imensitatea iubirii lor prin preocu-pari geloase:"Uite dt tin la tine. Nu e asta 0 dovada de iubire?"Gelosuli~i face prozeliti."Daca nu e9ti gelos, iJ:tseamna ca.nu iube9ti.""E normal sa fii gelos cind iube9ti:Gelozia nu diminueaza iubirea pentru celalalt. Uneori 0mare~te, 9i mai ales ii adauga 0 noua dimensiune, nemai~t11-nita, cea a suferintei, a durerii, care se ramifica in disperare 9iindoieli, dar 9i in speranta nefondata de a recuceri sau de apastra partenerul iubit. Cind partenerul este pierdut (despar-tire, divort), gelozia se poate transforma in ura pentru parte-ner sau pentru rivalul fericH. In acest stadiu se trece la actelepasionale.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE158
  • 82. "Nu vitd, nu simt, nu fn/eleg dedtceea ce-mi va hrani gelozia ... transformind-oin suferin/a!"161Cine ne saboteaza?Nedreptatea partilor egale"Nu ai de ce sa fii gelos, nu fac nici 0 diferenta."Asta nu e 0 consolare pentru cel care vrea 0 iubire absoluta,neimpartita, care se vrea unk sau mikar sa se simta iubit altfel,in cazul in care se resemneaza cu faptul ca nu este singurul.Multi parinti cred ca sint drepti, egalitari cind fac, deexemplu, "acela9i lucru pentru fiecare dintre cei doi copii"."Cind ii cumpar unuia 0 hainuta, fac la fel9i pentru cela-lalt. Nici 0 diferenta."Tocmai aceasta atitudine neaga diferenta, pentru di cei doicopii nu au acelea9i nevoi in acela9i moment."Ab! nedreptatea partilor egale! striga acest barbat de 40de ani. Mama mea taia tortul in parp egale, crezind ca edreapta 9iechitabila. Dar eu aveam 0 poWi nepotolita, maiales in acest domeniu. Mincam resturile fratelui meu, careavea un apetit scazut, dar a9 fi vrut sa mi se recunoasdinevoile ... 9i nu prin resturi."E greu sa introduci intr-o familie sau intr-o colectivitateaceasta notiune de parti egale - adica diferite - 9i sa propui,de exemplu, sa fad mai multe parti dedt persoane, sa Ie tai in-egal, cerindu-i £iediruia sa-9i aleaga. Pentlll unii va fi mai im-portant sa aiba doua bucatele mai mici dedt una mare. PentlllaltH partea cea mai mare va fi mai importanta 9i de dorit. ..Cunoa9tem 0 bunica ce taie in mod deliberat ciocolata inbucati inegale. Ea raspunde astfella protestele nepotilor:"Cine a spus ca viata e dreapta?"sau pozitive, "E ca mine, un literat", il marcheaza profund pecopilul care Ie provoaca. Unii VOlfi sufocati de comparatii("E mai bun, e mai rau dedt, e1?ueaza precum ... "). In clasa,COlonitaeste dorita pina pe la 7-8 ani, respinsa 9i dispretuitamai tirziu.Pozitia din relatiile cu personajele importante (tata,mama, fratH mai mari) face obiectul unei rivalitati uneori fe-roce, care alimenteaza geloziile familiale.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE160Gelozia in viata familiala ~i socialaTot ee am de spus e ea nu am nimie de spus.Dar elf a$ vrea sa spun eeva. Gare aspirajiaeiftre a prommfa euvinte este deja 0 formade ruga, de rezistenfii In fafa neantului?E.lonescoIn viata cotidiana, situatiile ce servesc drept suport gelo-ziei 9iintaresc numeroase tensiuni sint numeroase. In familie,gelozia se manifesta cu mare acuitate in timpul mesei 9i lasaurme profunde. Se observa:• In priviri: Cine pe cine prive9te? Cine nu este privit?Prea privit? Nevazut?• In ascultare: Cum circula cuvintele? Cine este ascultat,inteles, primit, amplificat, armonizat? Cine i9i vede cu-, vintele pierdute in vid sau acoperite de ale altora?• In circuitul mincarii: Cine e servit primul? Ce bucata?Cu ce gesturi? Ce comentarii? "Maninci deja prea mult.""Nu-ti place niciodata nimic."• In treburile casnice: Cine stringe, curata, aduce farfurii-Ie? (Rareori tatal... adesea copiii mai mari sau mama.)• Prin locul care ne este dat: Linga cine? Departe de cine?Imbradimintea 9i modul personal de ingrijire intaresccomportamentele de gelozie. Orice aspect e potrivit, culoa-rea, forma, frecventa, pentru a alimenta suferinta.$coala 9i miza notelor bune sau proaste sint un teren pen-tlll gelozie datorita preferintei incon9tiente a anumitor pa-rinti. Identificarile negative, "Va £ica taica-su ... zero la mate"
  • 83. 163Cine ne saboteaza?CulpabilizareaIn orice relafie, vinovittia apare ca un circuit integrat subplaja aparentelor, hranind comportamentele (Ji orientfnd ati-tudinile.Gelozia fnseamna sit vrei sa pitstrezi viitorul fn trec~tt (Ji samenfii clipa prezenta pentru totdeauna.Raspunsul frecvent este: "E$ti egoist, nu te ginde~ti decit latine."Va invitam sa faceti diferenta intre sentimente, intre trairi:"lubirea mea pare diferita de a ta, trairea ta este diferita de amea."Gelosul folose~te adesea cuvintul"in$elat":• "M-am in$elat in privinta ta."• "M-ai in$elat."• "Ma simt in$elat de tine."Ar fi mai drept Sa spunem ca gelosul nu se in~ala decit pesine. De aceea ii este greu sa renunte la gelozie.Probabil ca societatea ar fi monstruoasa fara bomele ~iavertismentele induse de vinovatie.Sentimentul straniu de a fi vinovat ne consfinte~te, oare,ruptura? Sintem oare rupti de starea de inocenta ~ide implini-re $i a voce interioara ne spune ca sarcina noastra este de a aregasi?De alHel, cuvintul"sex" inseamna rupere, iar sexualitateaeste obiectul celor mai intense ~imai irationale culpabilizari.Este arena, terenul privilegiat al vinovatiei 9i al rw]inii.Vinovatia se poate impra$tia ca un cancer in anumite rela-tii $i Ie poate otravi. Multe persoane i~i administreaza singu-re otrava ("Ma simt mereu vinovat de cite ceva"). Altele pre-•DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEDe altfel, poate unora Ie e mai putin foame decit altora.Sau au ficatul mai sensibil. Unii sint mai lacomi, altii semultumesc cu putin ... sau cu altceva decit ciocolata.Gestionarea gelozieiCum sa-mi gestionez gelozia proprie ~ipe a celuilalt? Vor-bind, vorbind ~iiar vorbind, cu unica conditie sa vorbe~ti de-spre tine, mai ales sa nu vorbe~ti despre celatalt sau in loculceluilalt. Sa vorbe~ti despre tine ca ~icum te-ai goU, ca ~icumai curata a piele, razuind in fiecare pUu camea prinsa pe in-terior, chiar dad pare imposibil sa reune~ti aceasta frematarehaotica de sentimente ~i senzatii.$i sa rIzi, poate. Sa izbucne~ti in rIs.Acest cuplu tinar traversa a criza. Ea era uimita ~i atrasade un coleg stralucit, care Ii facea a curte asidua. El eraobiectul avansurilor flatante ale unei alte tinere fruinoase,care-l emotiona.La capatul unui dialog dureros, pUn de angoase ~i ame-nintari, $i-au oferit a $edinta de descarcare nervoasa, ce i-afacut sa plinga de ris $i de furie. Fiecare a facut un portretcaricaturizat ~iinspaimintator - el, pe al colegului stralu-cit, ea, pe al frumoasei tinere. Rivalizau in spirit $icruzime.,,- Frumoasa ta blonda, impaunata de prestigiul ei ofilit.- Ratoiul tau fandosit, cu gura de fund de pui."A durat a ora pina sa-~i cada in brate, inca scuturati de ho-hotele de rIS, epuizind in acest catharsis salvator dtivadintre demonii care Ie rodeau relatia.Sa nu accepti niciodata sa intri in capcana falselor alegeri,a amenintarilor prop use de un gelos:• "Eu sau celalalt."• "Te avertizez, W iau copiii."Sa nu-i permitem gelosului sa ne dicteze comportamente-Ie, dupa dorinta lui. $i cel mai dificil ar fi sa-i dejucam culpa-bilizarea, acel "lata dt de mult rau imi faci."Este adevarat ca a spune "Sentimentele tale iti apartin, su-ferinta $i nelini$tea sint ale tale" poate fi un lucru agresiv.162
  • 84. AutoculpabilizareaCulpabilizarea este un amalgam de senzatii indistincte, unames tee de temeri, subapreciere, nehoHirire:;;inevoie de putere.Tea111ade leactia celuilaltTeama de reactia celuilalt ocupa un loc de frunte in ceea cein mod gre:;;itnumim "vinovatie". Ma tem de consecintele ne-gative ale comportamentului meu. E 0 teama de miniaceluilalt, de a nu ma conforma a:;;teptarilor lui, de a-I deza-165Cine ne saboteaza?Invinovatirea :;;iteama de consecinte sint legate mai multde ceea ce nu fac decitde ceea ce fac."N-am sunat, n-am seris, n-am anuntat, n-am invitat."Repro:;;ul adus sie:;;i,permanent :;;ivag, al acelui "ce-am ui-tat?", "ee trebuia sa fac?" urmare:;;te acele persoane care au unsimt excesiv allui "ar trebui" :;;ial a:;;teptarilor imaginare aleeeluilalt, iar aeest lucru e cumplit!Cad exista speciali:;;ti in ,/ar trebui" :;;i "ar fi trebuit".Aceste instrumente de tortura inepuizabile pot fi de 0 vicle-nie incredibila, inclt nu lasa nid 0 scapare acelora care se per-secuta astfel:• "Nu ar trebui sa ma chinui cu «ar trebui.. .»!"• "Nu ar trebui sa incerc sa raspund la ceea ee imi imagi-nez ca a:;;teapta eeliilalt de la mine. Dadi-i indeplinesetoate cererile, ma va dispretui."• "AI trebui sa fiu mai ferma, sa :;;tiusa spun nu, sa nu masupun intotdeauna, eel putin ma va respecta."DespartireC!:pastrez ce-mi apaltine ~ipierd ... ceea ce ia ce-lalalt cu el.magi, mai ales de a fi respins, de a pierde iubirea, de a-I pier-de pe ceHilalt, pierzind astfel 0 parte din mine.Un tinaI poveste:;;te chinurile prin care trece in relatia sade iupire: "Ne-am eertat un pic :;;inu ne-am vazut de zeeezile. In acea seara mi-a telefonat - ceea ce nu fiicea aproa-pe niciodata - :;;imi-a propus sa 0 vizitez. Era pisicoasa :;;iam inteles ca voia sa ne impaciim. $i eu voiam. Dar eramprea obosit, trebuia sa prind un tren dimineata devreme :;;ii-am spun. Am aminat intilnirea pina simbata.De cum am inchis, m-am simtit rau, vinovat, nelini:;;tit.Mai ales mi-era teama. Nu 0 sa ma mai sune niciodata, a:;;ape nepregatite, ea sa ma invite. Am inteles ca am ranit-o.Trebuia sa ma stapinesc. E atit de sensibila! Ma tern sa nu-ifae rau - iar cind 0 dinesc, ma respinge. Nu mai discernteama mea de a ei :;;iasta se traduce printr-un sentimentdifuz de vinovatie.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEfera sa 0 serveasca aItuia ("Ii arat celuilalt ca este responsabilde ce mi se intlmpla"). In ambele cazuri, relatia este viciata,intr-o stare proasta :;;iconfuza."Ma simt vinovata sa-i eel, caci se simte am de vinovatdnd refuza :;;ima invinovate:;;te atit de tare cind acceptacevaimpotriva vointei lui."Vinovatia se dezvolta in retele ce se intersecteaza, atit decomplexe incH eel care 0 simte nu mai :;;tieuneori daca e a luisau a celuilalt."Ma intreb daca nu-mi infantilizez sotul acceptind sa factot ce-mi cere", spune aceasta soFe de 48 de ani, fara sa-~idea seama ca ea insa:;;ieste infantilizata de cererile contra-dictorii ale sotului.In aceasta sectiune, numimculpabilizari acele excrescen-te ~i exagerari ale vinovatiei, care 0 transforma intr-o tumoa-re maligna.Vinovatia normala ma prive:;;tedoar pe mine. N-are nimicde-a face cu ce cred sau simt altii. Este vocea con:;;tiintei mele,care-mi semnaleaza printr-o stringere de inima ca am Incalcato lege interna. Imi induce un disconfort interior, poate 0 re-mu:;;care, dar nu 0 prelungire in ru:;;ine :;;icondamnare lamoarte. Este doar un semnal, 0 borna care-mi ghideaza con-duita, comportamentul de fiinta sociala."Eu, care pun atita pret pe adevar:;;i onestitate, iata ca ammintit, am tri:;;at.Nu ma simt bine astfel."164
  • 85. 167Cine ne saboteaza?"Slnt lipsit de mcredere ln mine." 0sa umplu, ded, aceastitlipsa.Este un fel de nevoie de a se defini prin eclipsare in raportcu ceilalti, care ies in relief.Multi conformi:;;ti ascund sub un comportament egal in-consecventele unei neincrederi fundamentale fata de adeva-rata lor fiinta.La 38 de ani, in timpul unei terapii, Anita a reu;;it sa vor-beasca despre aceasta suferinta bine ascunsa sub un com-portament perfect normal: "Ma rane:;;te atlt de u1;>ororicere se raporteaza la propria lor gelozie. Inconfortul vine atuncicind culpabilizarea este legata de legea celuilalt.DevalorizareaDevalorizarea seamana cu invinovatirea."Sint insuficient, incapabil, jalnic, nu ma ridic la inaJtime."Cei care cer cel mai tare sa fie iubiti, sa Ii se acorde atentieduc cu ei 0 convingere de ne1;>ters:I,Nu sint demn de iubire. Este imposibil sa se intereseze ci-neva de mine 1;>isa ma iubeasca pentru ceea ce sint."Un copil neiubit sauiubit cu stingacie va capiHa convinge-rea ca nu e demn de iubire, 1;>inu pe aceea ca are parinti de ne-acceptat. Acest sentiment ca e1;>tirau :;;ilipsit de valoare esteuna dintre cele mai cumpIite torturi psihice pe care 1;>iIe poateinduce cineva. Aceasta conduce la incercarea inspaiminUitoa-re de a nu mai fi tu insuti, la dilema cea mai distrugatoare:"Daca ma arat a:;;acum sint, gol, inconsistent, panicat, nuvoi fi iubit. Daca prezint 0 aparenta, voi fi iubit pentru cenu sint."Devalorizarea care te face sa te simti vinovat se hrane:;;tedin comparatii.IIAspectele pozitive ale celorlalti Ie resimt ca pe ceva cemie imi lipse:;;te.",,0, cefericit ar fi ceUilaltfara mine."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE166Aceste lIar trebut $i ,,trebuie" slnt lovituri de crava$a $i lm-punsaturi cu ajutorul carom anumiti oameni avanseaza lnvia/a.Cum sa distingi vinovatia proprie de vinovatia legata dereactiile celuilalt?Un om de 40 de ani se intreaba: "Timp de doi ani am in-tretinut doua relatii paralele. Nici una dintre cele douafemei nu 1;>tiade cealalta. Nu ma simteam vinovat. $tiamca, dupa doua rupturi dureroase anterioare, ma temeam deo implicare unica. Nu voiam sa traiesc cu nici una. Lasindlucrurile sa evolueze, putin cite putin m-am ata1;>atmaimult de una dintre ele. In dimineata cataclismului, eles-au intilnit la mine 1;>iimpreuna au dezvaluit omisiunile,tacerile, duplicitatea 1;>iminciunile mele. M-am simtit cum-plit de vinovat de suferinta lor, un adevarat ticalos, unnemernic.Chiar sint yn ticalos? Cita vreme nu 1;>tiau,eram in acordcu mine insumi. Atunci? Poate ca mai degraba imi placesa ma declar vinovat in fata lor, dedt sa-mi arat slabiciu-nea, nehotarirea, teama 1;>imai ales dorintele."Am auzit multi barbati marturisind: monogamia nu cores-punde unei legi interne, eventuala vinovatie nu este legatadedt de reactiile partenerelor. Ei simt di in1;>aladoar punin-du-se in locul celuilalt, iar prin aceasta mi1;>carede identifica~
  • 86. $colarul care nu a inteles 0 explicatie i~i va spune: "Nusint dedt un prost."169Cine ne saboteaza?Culpabilizarea omnipotentii"Toti cei trei copii ai mei au divortat; ;;tiu ca este vina mea.Nu am ~tiut sa-i pregatese penttu viata de cuplu ... "feet lini~tit, eliberat de toate repro~urile pe care i Ie aduse-sem in ace~ti ultimi ani.In aeeste visuri cu ochii desehi~i, eu eram sotul ideal carenu puteam fi in realitate. $i apoi, mil.uram pentru ca i-amdorit ei moartea ca sa scap de dilemele mele."Relatia de cuplu pare sa activeze cel mai puternic dialeeti-ca ata~amentului;>i a eonflictului, pe care 0 traim inca din co-pilarie. Ci~tigareaautonomiei este resimtita ca 0 componentaagresiva, ca 0 forma de abandon din partea celuilalt, parinte,copil sau partener.oinfirmiera de 50 de ani, celibatara, crede ca trebuie sa-~iconsacre toate duminicile libere mamei sale, care traie9teintr-un camin de batrini. 5-ar simti vinovata sa 0 lase sa a9-tepte. 5imte impulsul de a-~i ingriji, de a-~i inconjuramama eu atentie, de a-i face placere. Pentru ea este 0 dato-rie de nestramutat, 0 marca obligatorie a iubirii filiale.In timpul unui stagiu de perfectionare ce avea ca tema re-latiile dintre mgrijitor ~i persoana ingrijita, ea ~i-a des co-perit pe nea~teptate imensul resentiment fata de mama sa,bine ascuns inca din adolescenta ~i poate chiar de maiinainte. Grijile permanente fata de mama sa, m dauna tu-turor placerilor ei, aveau drept scop neutralizarea torente-lor de repro;;uri agresive pe care Ie resimtea in ea msa;;i.Devotamentul era pe masura urii ei vinovate. Dupa aceas-ta con~tientizare care a bulversat-o, femeia a regasit 1ega-tura de tandrete care 0 lega de propria-i mama ~is-a ocu-pat de ea mult mai putin, dar mult mai bine.Nehotarirea este inevitabila in orice relatie. Fiecare estede~irat mtre doi poli necesari: nevoile de independenta-dis-tanta ;;ide intimitate-apropiere. Conflictul interior ;;i exteriordeclan~at de aceste tendinte opuse va fi msotit adesea de cul-pabilizare ;;i de judeeati morale. Independenta va fi taxatadrept egoism ~;;iata~amentul va fi considerat imatur.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE168nimie, un euvint, un gest; e ca 0 prabu;>ire. Dar ~tiu sa as-eund ee se petrece in mine. Nimeni din anturajul meu nuar banui a~a ceva, reu~ese sa zimbese ehiar ;;i atunci dndsint nelini;;tita ;;ipanicata.E un eo;;mar ~inimeni nu intelege violenta trairii mele. Eca ~icum nu a~avea identitate, sint invadata de ceilalti, nupot dedt sa fac pe fetita cuminte."In momentele de <;levalorizare maxima, are loc un procesde globalizare a unei lipse sau a unei gre;;eli.omama enervata de copil i~i spune cu disperare: "Sint 0mama rea", in loc sa constate pur ~i simplu: "Sint furioasain acest moment."Devalorizarea e un mare flagel al relatiilor. 11umbre$te pe eelcare a simte, ea ;;ipe eel care mcearcii sa iubeasea aeea per-saana care se devalorizeazii.Nch0 tarflcaNehotarirea sta la baza unei invinovatiri intense. Acestconflict interior dintre iubire ~iura nascut din frustrari, aceas-ta lupta teribila intre atraqie ~irespingere da na;;tere unei vi-novatii care incearca sa inabu~e forte distrugatoare.Dar cine poate jura ca eehilibrul atins nu se va rupe deo-data? Cine poate fi foarte sigur ca furia ~iimpulsurile cel maibine controlate nu Val darima bariera in nici a drcumstanta?Chiar ~i atunci cind sint tinute bine 1arespect ~i ascunse,dorintele ~ifanteziile agresive fata de cei din jur ii creeaza unsentiment de vinovatie eelui care iube;;te ~i detesta in ace1a~itimp.Un barbat ne poveste~te despre visurile lui de a 0 vedeamoarta pe femeia iubita: "Mil.vedeam vaduv, inconjuratde compasiunea prietenilor ~i a familiei. Ma simteamcumplit de trist pentru aceasta iubire nefolosita, eram per-
  • 87. "Parin~ii mei se certau tot timpul dnd eram copil. $i intot-deauna aveam impresia ca acest lucru se intimpla din ca-uza mea; ma sim~eam responsabil.""Ma urasc ~ima judec sever cind simt in mine ginduri, do-rin~e sau sentimente negative. Chiar :;;ivisele ma culpabi-lizeaza. Vad in ele lucruri incredibile. Mil ru~inez cind matrezesc."Vinova.!ia incon:;;tienta.Fara a :;;tide ce, anumite persoane se pedepsesc sever peele insele. Accidente, e:;;ecurirepetate, privatiuni autoimpuse:;;idepresii par ni:;;teblesteme datorate unor gre:;;elipe care einu :;;tiusa le fi comis, semne care le atesta nevrednicia. In modciudat, suferin~ele pe care :;;iIe provoadi par sa Ie "spele"gre:;;elile,ca :;;icum pedeapsa ar aduce dezvinova~irea."Sufar, ispa:;;escfara sa :;;tiuce, :;;iasta ma face nevinovat. .."171Cine ne saboteaza?Altii i:;;ifolosesc suferinta pentru a se invinova~i:;;imai multo"Ce-am facut sa merit asta?"Unii vor merge pina la a comite acte de delincventa, caresa reprezinte astfel un suport concret pentru acuzarea difuza:;;i permanenta adusa sie:;;i.Vor Iasa semnale care sa-i denun-te :;;itotul va fi ca :;;icum ar trai 0 u:;;urare:"In sfir~it, sint cu adevarat vinovat de 0 fapta anume ~isint judecat pentru ea!"lnvinovatirea incon:;;tienta se poate fixa asupra vinovatii-lor-ecran: ."Imi repro~ez lucruri mici, fara importanta, ca ~icum ar fiyorba de gre:;;eligrave. Am nevoie de 0 ordine obsesiva.Tinuta mea trebuie sa fie impecabila. Imi dezvolt intole-ranta fata de orice gre:;;eala, fata de orice imperfectiune.Ma leg de astfel de mid imperfectiuni ca sa fug de 0 an-goasa incon:;;tienta."Dincolo de dorintele obscure, interzise :;;iuitate ale copila-riei noastre, toti ducem cu noi 0 vinovatie legata de fapte lacare nu am participat, din timpuri dnd nu eram inca pe lume.Studiile au aratat ca ~i copiii de nazi~ti au sentimente devinovatie asemaniitoare copiilor de evrei persecutati. Due po-vara distrugerii sau a nefericirii inainta~ilor.In orice transmitere de la 0 generatie la alta circula gre:;;elivechi ~idrame ale trecutului - mor~i violente, copii mor~i, si-nucideri, transgresiuni sexuale, avorturi, abandonuri, nebu-nie -, care ne apasa vie tile :;;ine indue 0 misiune compensa-torie la fel de dinamiea. Uneori vinovapa permutata este atitde violenta, indt devine 0 condamnare la moarte.La 50 de ani, un tata a fost instrumentul complet nevino-vat al mor~ii unei femei. Aceasta a aparut pe un drum detara, conducind 0 motoreta :;;is-a aruncat in fata ma:;;iniilui, care rula normal pe 0 artera larga de circulatie. Femeiaa murit la spital dteva ore mai tirziu. Acest barbat nu ascapat de autolnvinovatire in anii care au urmat. Avea in-somnii, angoase :;;ii~i repeta fara incetare: "Era mama cui-va." La trei ani dupa accident, :;;i-aluat viata pe aceea:;;iar-DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE170"Tatal meu a murit din cauza mea. Daca a:;;fi intervenit :;;iI-a:;;fi obligat sa nu mai munceasca, sa se ingrijeasca maibine, ar fi mca aiei."Aceasta forma de invinova~ire intre~ine 0 iluzie: aceea dea exercita un control :;;i0 putere absoluta asupra confortului:;;ievolutiei celuilalt, 0 putere de viata :;;ide moarte, ca in ulti-mul exemplu prezentat.Cei care nu pot renun~a la aceasta legatura de omnipoten-~a asupra celuilalt :;;iasupra lor in:;;ileprefera sa-~i intretinavina. Mai bine sa se simta vinovati dedt privati de putere,dezarma~i, neputincio~i. Aceasta omnipotenta este totu:;;iapa-satoare. Ea atribuie dorintelor :;;ifanteziilor noastre 0 ingrozi-toare putere de a se realiza. Daca oamenii dirora Ie-am doritmoartea ar muri imediat, am fi inconjura~i de cadavre!Asumarea responsabilitatii celuilalt, asumarea nefericirii ce-luilalt da na:;;tereunor mesaje paradoxale.Astfel, 0 femeie care s-a hotarit sa-:;;iparaseasdi so~ul pen-tru ca rela~ia lor 0 apasa, in vreme ce el dore:;;te sa conti-nue, i Se va adresa acestuia astfel: "Te parasesc ca sa potigasi :;;itrai 0 rela~ie mai armonioasa."
  • 88. 173Cine ne saboteaza.?• "Chiar ef,itiun lene9!"• ,,-TaUi, vreau sa.fiu fotograf!-Mai bine ai invata decit sa-ti pierzi timpul."• lICe neindeminatica e9ti, fetito!"• "E9ti chiar rautacios."• "Nu 0 sa fii niciodata in stare de nimic ca lumea."• "Ah! te crezi a9a de~tept!"lroniile ~i luarea in deridere ii lezeaza $i mai tare $i le ra.-nesc increderea in sine:"M-a$ fimirat sa termini masa fara sa ver$i ceva ... ""Vite, Josette a inteles gluma; asta nu se intimpla preades!"Desfa9uram 0 permanenta activitate de a ne judeca pe noiin9ine $i pe celalalt - facem judecati morale, etice, culturale,psihologice.Atunci cind ascult pe cineva, prima mea reactie interioaraeste tendinta de a-i face 0 evaluare imediata.: e normal, bizar,Copiii primesc avalan$e de judecati pe care orice adult ar ezi-ta sa Ie arunce In fata unui alt adult.Judecarea"Nu puteam sa talerez aceasta situatie: copiii mei sa aibao mama adultera! A~ fi facut totul sa ii iau daca nu ar ficedat."Poveste: Un pe$ti$or nemultumit I$i scoate capul din apapentru a respira. $i defiec..aredata ramlne fara aer.Judecarea este un factor de sabotare a relatiei f,iia comuni-carii, un ucigaf,ial increderii."Ah! sa tepoti exprima, sa te arati fara masca, Hira.a fiimediat catalogat ~i etichetat!"DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE$i noi omorim, la un nivel mai putin Inspaimlntator, In nu-mele credinfelor noastre, sufoclnd un potential creator In co-piii nO$tri $i In noi In$ine.Ne putem intreba, dincolo de fapte, ce vina veche, legatade inconsecventa lui fata de mama sa sau fata de sotia sa is-pa~ea acest om.Chinurile noastre din copilarie inca actioneaza asupra re-latiilor din prezent f,iiinvinovatirea se sprijina pe urme aleunor gref,ieli imaginare din memoria noastra inconf,itienta.Fiecare dintre noi trebuie sa se protejeze de responsabilitateaimensa a intregii suferinte umane impartite inegal, dar dinabundenta pe intreg pamintul.Se pot gasi asHel vinovatii deturnate, ce se raporteaza cubuna-credinta la un principiu a carui finalitate ii este de faptcontrara.In timpul razboiului, comandantullagarului de extermi-nare de la Treblinka Ie scria superiorilor de la Berlin scri-sori disperate, in care se plingea ca nU-f,iiatinge obiectivulde morti. Nu reu~ea sa omoare atitea mii in fiecare zi. Sesimtea vinavat ca nu omara decit doua treimi din dt i secer~a. I~i insu~ise a idealagie care, ca toate ideolagiile, iicerea sa elimine raul. $i raul era intruchipat de evrei.tera, singur, in maf,iina,intrind intr-un porn, dimineata, inzori.Invinovatirea celuilaltAnumiti indivizi, dimpotriva, par sa sufere de 0 deficien-ta a capacWitii de a sesimti vinovati. Se apara din dlsputeri,ca~i cum faptul de a-~i recunoaf,ite lipsurile ar fi sfirf,iitullu-mii. Este yorba de 0 protectie personala, dub lata de 0 incer-care de invinovatire a celuilalt. Cu sfinta indignare a drepti-lor, ei cunosc adevarul, se simt indreptatiti."Intotdeauna am spus ca infidelitatea nu paate duce dedtla dezastru. Culegi ce-ai semanat."172
  • 89. 174 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGECine ne saboteaza? 175fals, adevarat, bine, corect etc. Astfel, clasez opiniile ;;i atitu-dinile celuilalt in sertara;;e, in functie de referintele mele. Cindelimin aceasta evaluare normativa, pentru a-mi da voie sa in-teleg fara prejudecati trairea celuilalt, exista riscul de a maschimba - de a-mi schimba cadrul de referinta, atitudinea,de a-mi parasi certitudinile bine orinduite. $i toti ne tememde schimbare. Ne temem foarte tare sa ne schimbam senti-mentul de identitate minutios construit ;;i sa descoperim innoi in;;ine rezonante necunoscute, care ne vor repune in discu-tie imaginea de sine ;;ifelul de a gindi!E cumplit de greu sa-l asculti ;;i sa-l prime;;ti pe celaialtfara a-I judeca ;;i totu;;i fara a-ti pierde spiritul critic. Poate fidureros sa acceptam ca parintii, copiii, partenerii no;;tri auopinii ;;i reactii diferite de ale noastre in situatii importantesau vitale pentru noi."Am militat puternic intr-o mi;;care numita «Lasati-i satraiasca», din convingere religioasa 9i umana. $i iata cafiica mea vine sa-mi spuna ca s-a hotarit sa avorteze ;;i case a;;teapta ca eu sa 0 inteleg ;;i chiar sa 0 aprob!"Nu-I poti intelege pe ceialalt dedt cu conditia sa tred inrezerva ;;i intre paranteze sistemul de valori ;;i de credintepersonale. Sa observam totu;;i ca 0 critidi nu este un atac ;;ica 0critic a binevoitoare este indispensabila in iubire ;;iprietenie.Cornpara!iaFiica judecarii, comparatia, serve;;te la sprijinirea procesu-lui de invinovatire. Comparam ceea ce este de necomparat,adica 0 persoana cu a1ta."Fratele tau n-are nevoie de meditatii, a;;a ca ;;i tu te potilipsi de ele.""Primul meu sot nu mi-ar fi vorbit nidodata pe tonulasta."Cererea de reciprocitate se sprijina inclusiv pe negarea di-ferentelor."Uite ce-am facut eu pentru tine (dnd erai bolnav, dndmama ta a venit sa locuiasca la noi, cind iti faceai studiile);;i uite ce fad (nu fad) tu acum pentru mine (cind nu mi-ebine, cind parintii mei sint la noi, dnd ma gindesc sa maintorc la ;;coaHi)."Boala unuia nu are aceea9i semnificatie, aceea;;i greutateca boala celuilalt. Prin urmare, va declan;;a un raspuns dife-rit sau contrar. $ederea unora dintre parinti a fost acceptata,tolerata, dorita pentru un numar de motive sau de circum-stante care nu vor justifica neaparat 9i ;;ederea celorlalti.,Multe sisteme relationale se bazeaza pe dinamica "Eu ...atunci tu ... " ;;ipe invinovatire. Nevoia noastra de dreptate selove9te de asimetria relatiei. Schimburile interumane au maidegraba la baza trocul ;;i complementaritatea, dedt similitu-dinea."Admiram intr-atit spiritulintreprinzator al sotului meu,indt am incercat mult sa-l imit. Nu era in firea mea. Darmi se parea ca e atit de bun, indt eu ma simteam un nimic.De-abia dupa divort am inteles ca el cauta 0 femeie careera a;;a cum ... eram eu: sigura, incurajatoare, dar nu preaintreprinzatoare. Am crezut ca trebuie sa fiu ca el ca sa-ipIac."Intr-un cuplu, nevoile ;;i dorintele partenerilor pot fi com-plementare, prin diferentierela inceput, pentru ca pe masurace evolueaza, fiecare sa se asemene tot mai tare celuila1t.Aceasta va aduce ajustarile necesare sau conflicte, uneorichiar despartirea."Am auzit la radio ca 0 tara din Africa a schimbat cu Ger-mania schelete de dinozauri pe ma9ini Volkswagen. Inmod bizar, asta m-a facut sa ma gindesc la relatia mea cuprimul meu sot. Era mai in virsta dedt mine ;;i parca mainvata totul. Ma invata sa traiesc, ma initia ;;i eu ma sim-team implinita. Apoi m-am schimbat, am vrut sa invatsingura 9i sa-i dau eu Iui din cuno;;tintele mele ... Nu amers. Ne-am despartit ;;i acum este cu 0 femeie pe care 0invata sa traiasca ...
  • 90. 176 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE Cine ne saboteaza? 177Ce se va intimpla dadi aceasta tara din Africa 0 sa aiM ;:;iea nevoie de muzee?"Comparatia-acuzatie denigreaza adesea prezentul in nu-mele "trecutului".In trecut imi faceai propuneri, aveai entuziasm, ma as-cu1tai, imi dadeai atentie, ;:;iacum ... e altfel."Perioada de inceput a relatiei de iubire ramine adesea unetalon inamovihil ;:;inostalgic, care denunta evolutia relatieica pe 0 pierdere. Degradarea nu Ie permite relatiilor sa imba-trineasca, asemeni obiectelor moderne, care se strica, dar nuse uzeaza. Dorinta de intoarcere la "ca in trecut" contribuie laaceasta degradare."Inainte, ma luai pe genunchi. Ma lasai sa vin cu tine inpat. Ne jucam de-a elefantul care prinde caprioara ... $iacum spui ca sint prea mare ... "Comparatiile intre frati ;:;isurori, induse adesea de parinti,par sa dureze uneori toata viata. Miza va deveni invinovati-rea legata de parintii in vlrsta."Locuiam in acela;:;iora;:;cu mama mea ;:;itrebuia sa-i porttot timpul de grija. Sora mea, care locuia la 200 de kilo-metri, imi repro;:;aca nu ma ocup suficient de ea. Eu 0 ve-de am pe mama de trei ori pe saptamina, iar ea 0 data peluna. Sora mea imi spunea:«E;:;ti aproape. E simplu pen-tru tine sa fad doi pa;:;i.»Apoi sora mea s-a intors in ora;:;,dar a continuat sa 0 vadii pe mama doar 0 data pe luna."Prin comparafie imi sabotez relafiile $i imaginea de sine.Proiec!ia ~i transferulHecare relatie intima, prin natura sa, este purtatoare aunei sume de proiectii ale mele asupra celuilalt, dar ;:;ia iden-tificarii cu ceea ce celalalt proiecteaza, transfera asupra mea.Aceasta mi~care dublii favorizeaza dia10gurile ireale ~icomu-nicarile absurde.Numim ireale acele dialoguri care se construiesc plednd de1a.reactii, prin intermediul comportamentelor-ecran ;:;icareimpiedica exprimarea trairii noastre profunde."E un am care ar vedea departe, foarte departe, dadi nu s-ara$eza singur in fata sa."ProiectiaProiectia dintr-o relatie seamana cu prQiectia unui film:celalalt este ecranul ~i eu privesc imaginile pe care i Ie tri-mit, crezind cu toata convingerea di vin de la el. Am multe1ucruride proiectat:Imaginile parentaleSint toate ace1e mesaje care mi-au ump1ut copiUlria, carevin de 1a ai mei ;:;ipe care continuu sa Ie vad in exferioru1meu."Mama mea, 0 femeie foarte ocupata, a;:;tepta de la mine,care eram cea mai mare dintre frati, sa 0 ajut ;:;isa nu-i cernimic pentru mine. La fel e ;:;icu sotul meu: nu ma simt ac-ceptata dedt daca sint utila ;:;idaca nu cer nimic pentrumine, mai ales atentie sau sa fiu ascultata. E1are nevoie deo femeie care sa se puna in slujba dorinte1or 1ui ~iatit."lata viziunea pe care ;:;i-aconstruit-o aceasta femeie desprelocu1 pe care 11ocupii in cup1u. Ea a adunat toate semnele delipsa de disponibilitate manifestate de sotu1 ei pentru a-~i in-tari convingerea proprie, pentru a-I atribui fara urma de in-doiala sotu1ui ei aceasta pozitie de profitor.Cind i-am intllnit sotul, nu am recunoscut portretul pecare mi-l facuse ea. El se prmgea ca sotia 1ui "nu ;:;tiesa pri-measca, nu cere nimic nidodata pentru ea, crede ca mereutrebuie sa ajute ~i sa fad ceva pentru ceila1ti."
  • 91. 178 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INfELEGE Cine ne saboteaza? 179"Pericolul e peste tot ... chiar ;;i fn mine!"Nimic nu e mai periculos decit a idee, atuncicind nu avem decft una singurii.Paul Claudel"Sint atit de indragostit de aceasta fata, incit nu concep ea easa nu se simta atrasa de mine in aeeea9i masura. Cind 0intilnesc alaturi de cei din grupul sau, ea pare sa nu-midea atentie. Dar 9tiu ca se preface. Nu vrea sa se manifestein fata celorlalti sau poate ca nu vrea sa raneasca pe cinevasau e timida. Cind imi intoaree spatele, eu ~tiu di nu seginde~te decit la mine."Indragostitii pot £i incredibil de inventivi in interpretareasemnelor care dovedese ca sentimentul lor este imparta9it(sau respins).In acest caz, proiectia eade mai mult asupra relatiei deatasupra persoanei: "Intr-o relatie mama-£1ica nu poate existaiubile."Un barbat a fost idealizat de mama sa, care accepta m~con-ditionat tot ce era ~ice facea el. Acum e convi~s ca 9i par-tenera lui are aeeea9i disponibilitate ~inU-9iimagineaza caea ar putea sa nu tolereze anumite comportamente ale lui.Pentru el totul e bine. Ii place rabdarea 9i receptivitateaprietenei sale. Aceasta este prinsa intr-o proieetie care 0flateaza, care corespunde idealului ei de toleranta, 9i prinurmare incearca sa se conformeze, nu i9i arata reactiile ne-gative, Ie ascunde pina ~ifata de ea insa9i 9i intare9te aces-te proiectii printr-o tentativa de a se identifica cu viziuneadeformanta a celuilalt.Aceste sisteme de proiectie-identificare nu functioneazadecit prin colaborarea celor doua persoane in cauza. Cel careeste obiectul proiectiei trebuie sa se readapteze permam.:nt,specificindu-~i pozitia, spunind ce este cu adevarat, manifes-tindu-~i adevaratele sentimente.Sentimentele meleImi poate fi greu sa vad ca cineva care-mi este drag aresentimente diferite de ale mele. Incerc sa-mi imaginez ce sim-te raportindu-le mine insumi 9i interpretez atitudinile lui infunctie de ce inseamna ele pentru mine. 11 masor pe celalaltcu masura mea, pornind de la sentimentele mele con~tiente."Cind I-am nascutpe copilul nostru, in timp ce eram in ma-ternitate, el i~ipetrecea noptile eu alta. Sentimentele lui, iu-birea lui pentru mine nu valoreaza nimic, pentru ca eu nui-a9 face niciodata a9a ceva unui barbat pe care-l iubesc."Vedem din nou ca cererea sau teama de reciprocitate are labaza proie~tia. Dupa caz, va £1: • "Ma tern sa nu-mi faca ce-i fac eu lui."• "Ar trebui sa-mi faca ee-i fac eu lui."11 identific pe celalalt cu mine, imi imaginez ca are un me-canism interior identic cu al meu."Nu-mi iubeam mama, am mentinut distanta intre ea ~imine, imi facea rau sa 0 ating. Ani de zile am fost eonvin-sa ea £iicamea nu ma putea iubi, pentru ca eram mama ei.Nu putea simti decit ostilitate fata de mine."
  • 92. "Am un spirit critic foarte acut, am tendinta sa judec tottimpul ceea ce vad 9i aud. $i nu pot crede ca ceilalti nu facla felm ce ma prive9te.""Ohd iubesc pe cineva, nu ma mai simt atrasa de nici unalt barbat. $i dadi el are nevoie de alte relatii, pentru mineeo dovada ca nu ma iube9te.""Nimeni nu poate trai cu mine", spune un barbat care nupoate trai cu nimeni.Aspecte necunoscute din mine fnsumiIn fiecare om exista fatete multiple, care i9i cer dreptullaexistenta, care incearca sa iasa la suprafata 9i de care adeseanu sintem deloc sau aproape deloc con9tienti.Uneori, ne imaginam ca vedem in ceilalti aspecte interzi-se sau subdezvoltate ale sinelui nostru. Poate fi bebelu9ul dinmine sau dimpotriva, adultul responsabil, eroul curajos sauvrajitoarea cea rea, mteleptul sau nebunul."Sotul meu are intotdeauna dreptate. Are a judecata sigu-ra, opi:nii bine intemeiate, 0 viziune clara asupra orieareisituatii. Nu e ca mine, care am mereu mdoieli 9i sint inca;-pabiHi sa inteleg. Mi-a spus ca aceste stagii de formarenu-mi vor servi la nimic. Nu inteleg de ce m-am inscris."Aceasta femeie pare di accepta sa-9i asume imaturitatea,adica prostia, pentru a proiecta asupra partenerului proprii-le-i capacitati intelectuale ramase neexploatate.Uniicopii se vor identifiea cu proiectiile mai mult sau maiputin con9tiente ale parintilor 9ivor lntruchipa fatetele lor as-cunse: vor deveni arti9ti sau delincventi, desfrinati sau mariluptatori pentru a cauza. Mai bine sau mai rau, Val realizatendinte abandonate sau reprimate ale parintilor.Persoanele inclinate intr-o mai mare masura spre proiectieslint nevoiasa Ie atribuie celorlalti "sentimentele lor urite",aviditatea, minia sau ostilitatea; pe care Ie-au reprimat intr-a-tit, indt nu Ie mai recunosc in sine. Vor gasi intotdeauna co-;mri de gunoi in care sa arunce aceste parti din ei 1119i9i,pecare nu Ie pot accepta. Situatia in care drept C09Ie servescopozantii lor politici sau concurentii este mai putin dureroasaIntentiiUnul dintre factorii majori de neintelegere apare atuncicind ii imprumuti celuilalt intentii pozitive sau negative, indedt proiectiile asupra celor apropiati. Dar m cazul unei difi-cultati in familie, sistemullor de gindire va functiona la fel."Daca ma confrunt cu 0 problema, e din vina imaturitatii,a egoismului sau a lacomiei celuilalt. Eu sint curat 9ibun,nimie nu ma poate ponegri."Cu cit cineva simte mai mult nevoia sa-9i proiecteze par-tea negativa asupra celuilalt, cu aUt putem crede ca i9i prote-jeaza asHel echilibrul precar, evitind sa se confrunte cu pro-priile-i siabiciuni 9i lipsuri.De aceea marii acuzatori sint ei in9i9i plini de indoiala, su-focaF de lipsuri, deboramd de angoase ... pe care trebuie sa Iedescarce asupra ceIuilaIt, asupra vietii, a Iumii intregi.ldealul ~iiluziile meleProiectia care idealizeaza apare adesea in momentul in-dragostirii sau intr-o relatie importanta cu un maestru, un te-rapeut etc. Ea implicii 0 capcana reiationaia pentru ambii pro-tagoni9ti: cel ce face obiectul idealizarii nu se va simti recu-noscut a9a cum este, chiar daca din complezenta va cultiva 0viziune de sine grandioasa, iar cel care proiecteaza nu va pu-tea construi a relatie reala cu a fiinta reala. Va ramine prins inpIasa iluziei 9i intr-o pseudorelatie.In echipa medieo-sociaia pe care a conduc, este un medietinar care se incapatineaza sa ma vada ca pe 0 persoanacare 9tie totul, care are raspuns la orice. Uneori ma sur-prind incercind sa corespund acestei imagini, alteori iispun despre incertitudinile, ne9tiinta sau neputinta mea.Dar atunci el se extaziaza de modestia 9i de umilinta mea.L-am auzit odata spunind ca ma arat slab doar pentru a-Iface pe ceilalti sa se simta in largullor."Aceasta proiectie care idealizeaza se dovede9te goala intimp. Deoarece nu reugesc sa hranesc 9i sa intretin aceastaimagine pe care ceialalt 0 are despre mine, dezamagesc, maarat frustrant 9i neputincios.181Cine ne saboteaza?DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ YNTELEGE180
  • 93. Transferul183Cine ne saboteaza?TransferuZ este mecanismul interior prin care ne lasam defi-niti de celiilalt, de dorintele lui, de temerile, de nevoile ~ideconvingerile lui."A;; vrea sa fii 0 femeie adevarata ... AI trebuisa te fmbraci mereu astfel."Este un proces cu ant mai daunator pentru copll, Ia virsta lacare i;;icauta propria identitate ;;isint inca influentabili. Ce po-tential este uds prin acele "tu e;;ti", cu care copiii se identifidi!• "E;;ti timid."• "E9ti la fel ca mine."• "E9ti leit taica-tau."• "E9ti insuportabil."• "E9ti generos."• "E9ti extraordinar."Nu ~tim in ce fel se simte atins acest om de cochetaria carese treze;;te in sotia sa. Vedem doar ca aceasta femeie substi-tuie propriei perceptii de sine reactia subiectiva a sotului.DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEPrin transfer imi insugesc imaginea pe care celalalt 0 aredespre mine. Ca 9i cum a9 deveni perceptia lui despre mine,fara a ma diferentia, fara a departaja lucrurile, fiintele, ca 9ireactiile ce ii apartin."Din adolescenta, spune 0 femeie de 30 de ani, ma imbracin stil unisex: blugi,pulovere largi, par scurt. Acurn simtca ma schimb, uneori am chef sa ma fardez putin, sa im-brae 0 rochie draguta, sa ma coafez altfel. Cind ma aran-jez astfet sotul meu imi arunca 0 privire dispretuitoare 9imi-a 9i spus de doua-trei ori: «Te joci de-a indienii?»Atunci dorintele mele dispar, ma simt ridicola 9i proasta.Imaginea din oglinda, care imi placea, devine 0 rnascara-da. Imaginea lui despre mine este mai importanta dedt amea. Ferninitatea pe care 0 simteam in mine se risipe;;te ;;ieu ma imbrac din nou in bIugi."conditiile in care el nu Ie are. E 0 forma de a-mi proiecta do-rintele 9i temerile asupra celuilalt, de a-mi confirma sen-timentele de persecutie sau convingerea ca sint centrulpamintului ... 9i al preocuparilor celuilalt. De fapt, imi dauimportanta atribuindu-i celuilalt intentii cu privire la mine,chiar daca intentia este aceea de a ma rani. Astfel, capat va-loare 9i e mai bine dedt sa realizez ca el este indiferent, nea-tent, uituc, preocupat de lucruri in care eu nu ma regasesc.Cam acesta este sensul afirmatiilor de genul: ,,0 fad dina-dins ca sa ma contrazid", "Ai ales tocmai ziua aniversarii casa lipse9ti", "Vrei sa ma fad gelos", "Fad totul ca sa ma po-negre9ti" - afirmatii in care celalalt nu se recunoa9te. Une-ori, eel care adopta astfel de comportamente, neintentionat,de altfel, va descoperi cu uimire efectul acestora, ce constitu-ie mesaje trimise eel mai adesea pentr,u a se descarca sau a seexprima, dar pe care celalalt Ie considera ca fiindu-i adresatepersonal. Justificarile primului ("Oar nu aveam nici 0 intentierea fata de tine, am facut sau am zis asta fara sa ma gindesc")ii vor face 0 noua rana, mai reala, celui care s-a simtit obiec-tul unei intentii. Intentiile deliberate se afla doar arareori laoriginea dificulUitilor relationale.182
  • 94. Jules RenardTransferind asupra mea dorinta celuilalt, nu mai trebuiesa-mi caut, sa-mi ascult ~isa-mi respect propria dorinta. Uniiajung sa traiasca parca prin procura, prin persoane interpusecum ar fi parintii, partenerul, prietenii ~i copiii sau chiar~efu1."Nu prea ~tiu ce vreau, nid ce-mi place. Imi aleg prieteniplini de dorinte 1;;ide preocupari. Ma integrez in proiecte-Ie ~i in activitatile lor, ma aliitur entuziasmului ~i ideilorlor 1;;i-migasesc locul... sau aproape ... "eu totii cunoa~tem mame a caror conversape este a darede seama asupra activitatilor 1;;igindurilor sotului 1;>ialecopiilor.,,-$i tu?- 0, eu traiesc pentru ei."De fapt, ei triHesc pentru ea.185Cine ne saboteaza?eu eft sint mai bine definit, mai autollom, eu ant trifiese maibine.In aeest capitol, am :incereat sa adunam dteva dintre com-l?ortamentele cele mai frecvente care inchid, ranese rela~ia eusine :;;ieu eelalalt. A nu ·lasa factorii de subminare sa zburdein schimburile noastre inseamna sa deseoperim imensele po-sibilitap de intilnire, de imparta:;;ire, de relationare.Multi parinti de buna-credinta se identifidi cu proiectele:;;idorintele copiilor, anticipindu-le ~iasummdu-:;;i meritul re-alizarii lor."Fiul meu era plecat in SUA pentru a-:;;icompleta studiilede economie ~ipregatisem totul pentru a-I da ocazia sa ca-pete experienta intr-o firma pe care a creasem cu gindullael. La intoarcere, m-a anuntat ca avea sa faca :ineo~jurullumii. Astazi e stabilit in Japonia", se pllnge cu nostalgie.aeest taUi.Putem erede ea aeest fiu a pus suficienta distanta intre el~i tatal sau, intre dorintele sale :;;ieele ale tatalui."Fiul meu voia sa-~i construiasdi a cabana in spatele gra-dinii, ~iatunci eu am com~ndat pUicile pe masura :;;itot eeera nevoie. Am eonstruit-o Cll el in trei duminici, e super-ba... Dar nu inteleg de ce nu-i mai place sa se joace in ea."Nu exista relatie fara un minim de proiectie 1;;ide transfer.Grice legiitura se eonstruie~te pe aeest schimb de subiecti-vitati. Aeeste mecanisme devin factori de subminare doaratunci dnd capMa proportii uria~, dnd tree nevazute ~i nufae obiectul unor ajustili.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEoaWi forma de transfer consUl in a-mi :insw;;La integra inmine ceva ce apartine celuilalt.Nelini;;tea lui, de exemplu, suferinta personaHi, frustrarilelui. Mi Ie pot insu1;>ifie simtindu-ma responsabil, fie simtin-du-le eu insumi ca intr-o osmoza, intr-o identificare fara de-ta;;are. Astfel, se pare ca absorbim mai w;;ornefericirea celui-lalt decit fedcirea, mai ales dnd fericirea nu este legata de noLImi pot insu;;i dorintele celuilalt, transformindu-le:in ce-red pe care ma angajez sa Ie satisfac ."Imi raspundea intr-atit la cered, indt parca mi Ie fura.""Sotul meu vreasa .•idea fiului nostru nenascut numele pecare tatal meu voia sa mi-l dea mie daca a;; fi fost baiat.Vrea sa-mi fad placere facindu-i pe plac tatalui meu. lareu nu mai ;;tiu cum a~ vrea cu-adevarat sa se numeascafiul meu, in acest cerc al «facutului pe plac». Oare sa-i facpe plac sotului meu, lasindu-l sa-mi faca placerea de a-Iface pe plac tati1lui meu?"Gfndirell este un foarfece cu carefiecare taiecuvfntul celuilalt.184
  • 95. Te pllngi de tine insu!ia fi iremediabile $i definitive, in timp ce ale tale sint tempora-re 9i relative".Exista doua feluri de a te prmge: te plingi de tine insutisau te plingi de circumstantele exterioare - ceilalti, societa-tea, destinul, viata, Dumnezeu. Astfel, fiecare are tendinta sarepuna in discutie fie interiorul, fie exteriorul a ceea ce el con-sidera nefericirea lui.187PllngereaMa pIing de mine, adica de ce sint $i de ce nu sint. Uneori,pastrez aceasta plingere in circuitul intern al cugetarilormele. Alteori, 0 arunc asupra unui interlocutor.• "Sint a9a de neindeminatic."• "Niciodata nu ma tin de hotaririle mele."• "Nu pot sa spun nu."• "Nu reugesc sa ma concentrez."• "Sint cumplit de timid ... "Fie ca ma ponegresc cumplit, ca ma jelesc pe mine insumicu 0 mila tandra sau ca-mi fac autocritica cu mai multa saumai putina bunavointa, m orice caz, ma pIing, ma declar ne-putincios: "Nu pot nici sa ma accept a~;acum sint, nici sa maschimb."In aceasta multime de "euri" care sint in mine, care este"eul" nesatisfacut de ceilalti "eu" cu care intra in concurenta?Fiecare fiinta este 0 mul~ime de personaje, care nu se inteleg.mtotdeauna bine. Printre ele, se aHa uneori un cenzor inexo-rabil numit Ideall>au Ego; el devine disperat din cauza dife-rentei dintre a9teptari $i realizarile derizorii ale personajelorpe care vrea sa Ie guverneze. Nu Ie incurajeaza cu un "Vetievolua", ci Ie declara: "Sinteti zero." Paradoxul e ca.devalori-zmdu-ma. imi dau valoare in ochii mei 9i ai celorlalti, pentruca.repro9ul meu spune:"Sa. nu crezi ca. sint multumit de mine, ca-mi place cumsint. Idealul meu despre mine este mult diferit, mult maimalt. Nu sint 0 persoana mediocra., pentru ca. am 0 ideePlingereaIncercati sa-i propuneti un remediu sau 0 ie9ire unui omcare se plinge, $i el va va raspunde: "Da, dar ... ", mai ales da-ca-i spuneti: "Ai totul pentru a fi fericit."Aceasta fraza ofenseaza, il trimite pe "norocos" la indato-ririle lui de privilegiat, in timp ce suferinta ii da drepturi $ivaloare. In anumite relatii sau conversatii, se ajunge la 0 in-treaga demonstratie pentru a dovedi ca "suferintele mele sintmai mari decit ale tale" 9i mai ales ca "ale mele au virtutea deMil pllng, deci exist..Cel care se pUnge (lre chef sa se p/fnga, nu are chef sa fnla-ture obiectul plfngerii .Plingerea circula enorm in comunicarea cotidiana. Sa as-cultam in jurul nostru $i in noi. Nu e zi in care sa nu auzimlamentatii personale sau generalizate.Ce ne spune plingerea? 0 insatisfactie, 0 durere, 0 jale? CusigurantiL Oar sa ne intrebam mai ales la ce serve9te plinge-rea. Cind arunc, impra$tii sau murmur 0 plingere, ma prezintca victim a a unei injustitii. Fiecare $tie ca vie~imele sint me-rituoase sau inocente $i ca e bine sa Ie arati compasiune 9iadmiratie.Cel care se plinge are chef sa se plinga, nu cere neaparatdespagubire. I$i exprima neputinta - nu e in cautarea uneisolutii. Nu vrea sa vada decit aspectul negativ al situatiei.
  • 96. lEu sfnt mic. Acolo, fnauntru, nimeninu ma fntelege."189PlingereaOaciia$ avea $unca, a$face 0 amletii cu $unca ... dar nu amaua. (Oinamica amletei)Plingerea-chemareTe plingi de a1tii sau de soarHiPlfngerea de sine este geamcttul unui suflet sfi$iat fntre di-versele forte care fl campun, fl depii$esc$i fi scapii.Plingerea poate fi 0 chemare, a cerere indirecta. Ea ineear-ca sa capteze privirea ~iematia celuilalt."Auzind neferidrile ~i ne~ansa mea, celalalt eu sigurantaimi va arata afectiune."Persoanele nefericite nu sint aare mai demne de interestmai bagate, mai prafunde decit oamenii faraprableme?O su-ferinta anume este insemnul meu distinctiv.Plingerea-chemare e greu de minuit, dozajul trebuie sa fiebine masurat pentru a provoca efectul dorit. Pentru ca aceiacare se pIing neincetat, cei care nu se vindeca de nenoroe tefac sa pleci, iti provoaca repulsie ~iastfel se instaleaza un cerevicios: respins de anturajul care a obosit sa-i asculte plingeri-Ie, nefericitul se plinge pe buna dreptate ca a fost respins ~iprovaaea ~i mai multa repulsie.Plingerea este a manevra de seductie (de apropiere a ce-luilalt), care e~ueaza adesea. Poate fi a reminiseenta a aminti-rilor din copilarie. Unii marturisesc ca nu au fast alintati de-cit dnd erau balnavi sau ranitisau ca s-au imbalnavit tocmaipentru a primi ingrijiri atente.Plingindu-te de altii, pari, dimpotriva, ca eviti sentimen-tul de devalorizare ~i chiar ca cultivi autasatisfactia. Este uninstrument strategic, ce vizeaza obiective di~erse.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEinalta despre ce vreau sa fiu. Aspiratiile mele de a fi altfelimi aduc in acela~i timp disperare ~i grandoare."Ce sa faca interlocutorul ce se confrunta cu un barbat, ella femeie sau cu un copil care se pUnge de sine? Va incercaprobabil sa-l lini~teasca, sa-l laude: "Dar fad faarte bineasta sau cealalta, dar ai 0 mare calitate ... " Adesea, a ase-menea atitudine va fi rau primita. Cel care se plinge sesimte neinteles. 0 femeie pe care terapeutul incerca sa a li-ni~teasca a exclamat: "Nid macar n-a vazut ca sint proasta,"Sfaturile despre a schimbare vor fi rau primite, in cazul incare eel care se plinge are nevoie sa se plinga ~i nu sa se vin-dece. Plingerea nu este 0 cerere de ajutor. Poate fi 0 cerere deconfirmare, un "Nu e~ti multumit de tine" sau "Nu iti placecum e~ti", care 11trimite pe eel ce se plinge catre sine ~iii per-mite sa se inteleaga.Pentru unii, exista 0 erotica a plingerii, in sensul ca placereade a se pUnge e mai mare decit aceea a satisfacerii plingerii. Ne-multumirea de sine se fixeaza uneori asupra unui aspect pre-cis al corpului: ,,5int prea gras, am nasul mare, parul nu se a~a-za etc." Aeea trasatura fizica dobinde~te importanta unei lipse.Neimplinirea fieearei fiinte se exprima prin aceasta plingere.188
  • 97. Unii compenseaza lipsa de iubire prin fmbrati~area lipsei.191Pllngerea•0 femeie nu-i poate repro9a sotului faptul ca are copiidintr-o prima casatorie. Atunci se plinge de migrenecind vin vacantele.• Un adolescent nu-i poate repro9a tatalui ca este surd. Seva plinge de profesori, care nu inteleg nimic.• Un barbat prea ocupat, incapabil sa faca alegeri, se plin-ge de timpul care trece prea repede, ii scapa 9i il impie-dica... sa traiasca.• Un anumit angajat nu-i poate repr09a patronului ca emai inteligent 9i mai eficient dedt el. Se va plinge deconditiile de lucru.Astfel, plingerea imposibila este deviata asupra unui tert·Cei care se implica intr-o relatie de ajutorare ar trebui safie atenti la aceasta dinamica a plingerii deviate de la subiec-tul real. Aceasta ii va face sa evite sa caute solutii pentruobiectul aparent al plingerii 9i Ii va determina sa se intrebe:"Care este motivul real al plingerii 9i careia dintre persoa-nele importante din prezentul sau din trecutul sau i se adre-seaza?"Plingerea-atacStrategia plingerii-atac consista in a-I atinge pe celalalt inpunctele lui slabe 9i a-I face responsabil de eeea ee nu mergela mine."Uite unde am ajuns din cauza tal Uite ee m-ai determinatsa fad"Cele mai bune repro$uri trebuie sa fie nedrepte."Ma distrug pentru tine, uite, fae 0 depresie din eauzaeomportamentului tau.""Cu tine nu ajung niciodata la orgasm 9i din cauza acesteiinsatisfaetii cad in bulimie. M-am ingra9at eu inca trei ki-lograme."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NfELEGE"Ar fi mai amuzant safiu eu bolnav."Plingerea-repro~Plingerea este uneori un repro9 indirect adresat celui careasculta. 0femeie, care nu-i reprogeaza nimic in mod deschissotului ei, se plinge in mod constant de inconfort, de obosea-la, de mundi, de vecini, de imbatrinire sau de sodetate. Ceiapropiati inteleg ca e 0 revendicare neclara adresaUi lor, darnu 9tiu nid unde, nid cum au gre9it. $i mai ales nu se potapara de un rau care persista, de9i simt ca repro9ul subintelesIe este adresat.Pllngerea-repr09 indirecta duce la stagnarea relatiilor. Evi-ta adresarea de cereri 9i manifestarea agresivitatii. Evita afir-marea Devoilor sau a dorintelor proprii. Eliminind crizele 9iconflictele deschise, ea pare sa exprime 0 dorinta de schimba-re dnd de fapt 0 impiedica."Oaca i-a9 spune ce-mi place 9i dadi ea s-ar adapta dorin-telor mele, nu m-a9 mai putea pllnge. Mi s-ar fura reven-dicarea ascunsa, ca ea sa faca spontan ce-mi convine mie."Cind repr09urile mele mi se par nejustificate, neclare, Ietransform in plingeri.• Un sot nu-i poate repro9a sotiei ca sta prea mult cumama sa muribunda. Atund se va plinge indelung deproblemele casnice sau de comportamentul copiilor.190
  • 98. eel mai cumplit resentiment este sa nu-i po{i ierta celuilaltraul pe care i l-aifacut."Nu imi place casa in care locuim, ~tii ce sensibila sint laestetica, acest cadru ma deprima."Aceasta forma de plingere, care 11confrunta pe ceUilalt cupropriile-i insuficiente, asigura 0 pozitie superioara in relatie,proprie victimei care persecuta, pentru ca 11plaseaza pe cela-lalt in rol de persecutor. E greu sa ii ierti celuilalt raul pe carei l-ai facut, iar cel care se vede definit ca daunator va acumu-la resentimente impotriva victimei acuzatoare.193Plingerea"Ah, dadi macaI m-a$ putea pUnge de tot ce merge bine inmine $i in fund meu.!Pllngerea-valorizareCind povestesc despre incerdirile prill care am trecut inviata, despre loviturile sortii, accidentele, nefericirile pe careIe-am infruntat, imi arat curajul 9i meritul. Pfmgerea mea imiarata valoarea pe care am dobindit-o trecind peste toate neca-zurile. Ce ar mai valora ca1atoria eroului fara incercarile princare trece ~i obstaco1e1e asupra carora triumfa?,,50tu1 meu m-a parasit, 1asindu-ma singura cu trei copiimid; nu m-a ajutat nimeni. 5anatatea imi era ~ubreda, a co-pillar 1afel. Parintii n-au putut sa-mi pHiteasca studiile ... "Toate acestea arata dt de va1oroasa este aceasta femeiepentru ca a continuat sa traiasca, sa fie aco1o, astazi avindun mic suds modest pe buze, care inseamna: "Nu mapling, dar admira-ma.""Xnzilele noastre nu se pot stabili relatii spontane ~iplinede viata. Oamenii sint neincrezatori, inchi~i in ei in9i9i,materiali9ti, individuali9ti 9i egoi9ti.""N -ai ce Ie face (lor, functionarilor, medicilor, profesorilor,politi9tilor ... celuilalt)."Acest "n-ai ce face" serve9te drept scuza generala pentrua nu incerca altceva 9i pentru complacerea intr-o pasivitateinocenta.Prin lamentatiile mele, incerc sa-mi fac·auzita neputinta,sa 0 provoc intr-un fel."De dteva saptamini, un dezechilibrat da foc padurilor depini din jur, 9i eu, care am defri9at, am hiiat Hecare tufa,ma pIing de vecinii mei, care 9i~auHisat pammtulla voiaintimplarii. Chiar n-am ce face in fata actelor imprevi-zibile ale celui care da foc."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEPlingerea-justificarePfmgindu-ma de ceilalti, facindu-i cauza a ceea ce mi seintimpla, evit sentimentele de vinovatie sau responsabilitateamea.Plingerea impotriva parintilor, a societatii, in general, e 0sursa inepuizabila de justificari."M-au inhibat, m-au impiedicat sa-mi dezvolt potentialul,m-au constdns; nu m-au ghidat suficient, nu mi-au dat 0imagine satisfacatoare asupra vietii de cuplu, ea nu m-ainvatat sa fiu femeie, el mi-a indus ideea di nu trebuiesa-mi arat sentimentele etc."$i tirada continua. Toate lipsurile mele, toate insuficiente-Ie, e~ecurile, mediocritatea, totul e din vina lor. Golurile dincopilaria mea m-au adus in aceasta situatie iremediabila, eunu sint responsabil.Prin demersurile noastre, ale autorilor, legate de dezvolta-rea, de schimbarea personaM incercam sa restauram dinami-ca autoresponsabilizarii fata de atitudinile de acuzare $i dedemisionare intretinute de multi.Ceilalti, societatea sau "epoca in care traim", par sa fie lafel de buni pentru asta."In acest ora9, in aceasta tara, nu se poate crea, inova.Totul e atit de rutinat, invechit, sistemul imi :::aboteazapotentialul."192
  • 99. Plingerea-supapaUneori, plingerea are 0 simpla functie de U9urare. Imi facebine sa ma pIing di am prea mult de lucru, ca am ni9te colegiJob195PlingereaPlingerea paradoxaUiPentru unii, viata e 0 vale a pllngerii. Inseamna durere, ne-cazuri, greutati, dezamagiri 9i, pe deasupra, mai e 9i scurta.Dad! vorbesc, durerea nu se atenueaza.Daeii tac, oare se diminueaza?parta9ita sau aprobata la adresa unui individ absent. Legatu-ra defensiva uneori persecuta.o femeie i9i viziteaza parintii cam 0 data la doua luni. Defiecare data, raminmd singura pentru un moment cu tatalsau cu mama sa, unul dintre ei profita de situatie pentru ase plinge de consort:"Ea nu iese niciodata.""Tot mai bea.""E mereu imbufnata."Jnca n-a reparat scaunul rupt acum trei luni.""Eu fac totul in casa, nici n-ai spune ca e pensionar, nu eniciodata aici."Fiecare incearca. sa-9i antreneze fiica intr-o alianta impotri-va celuilalt. Fidelitatea copiilor e pusa la grea incercare inaceste situatii, pentru ca.parintele care se plinge cere 9i 0aprobare a propriei conduite, a bunei-credinte. Fiica sesimte importanta in rolul de confidenta. Oar este prinsaintr-o capcana, pentru ca nU-9i da seama ca.nu este ~a su-biectul de interes sau de conversatie, intrucit partenerulabsent ocupa tot spatiul."Tatal meu, dupa ce se plinge de mama, pleaca. adeseaspunind: «Noroc ca e9ti tu.» Asta ma reconforteaza."Oare ea chiar exista in acea discutie?Sa te plingi astfel de celalalt (ea face a9a, el face a9a) este 0deghizare a adevaratei plingeri: aceea care ar marturisi ade-varatele sentimente, frustrarea sau deceptia, dorintele sau a9-teptarile.Complicitatea in plingerea despre un al treileaPractica de a te plinge de un al tr-eilea in absenta lui ocu-pa un loc important in conversatii. Femeile se reunesc pentrua se plinge de soti, de prieteni, 9colarii - de profesori sau deparinti, barbatii - de politicieni, de evenimente sau de 9efi.Aceste disctitii creeaza 0 legatura de complicitate, un senti-ment de apartenenta la un grup de oprimati, iluzia unei so-lidaritati sau chiar 0 adevarata solidaritate defensiva. UndU9man comun eo legatura puternica, la fel ca 9i 0 critidi im-In hierogliJele durerii, plfngerea este un ligament palpabilfntre ranii ~i suferinfii.Cei ce s-au ridicat prin propriile puteri sint mindri deaceasta ("Am pornit de la zero"), iar copiii din familii buneurasc sa se i9te discutii privind privilegiile lor.Plingerea-valorizare este intilnita frecvent la persoanele invirsta. Acestea i9i enun.ta nefericirile ca pe ni9te bogatii:"Sint lucrwi care nu merg. Nu multi ar supravietui lovi-turii, ar continua sa traiasca a9a cum fac eu."Pe cei apropiati ii enerveaza aceste plingeri. Se simt vino-vati ca au fost fericiti. Copiilor deveniti aduIti Ie vine greu saasculte plingerea parintilor fara a 9i-o asuma, fara a incercasa-i deposedeze de aceasta valoare sigura: 0 pllngere care nuajuta, chiar daca 0 folose9ti."Oadi ai 9ti toate cite Ie suport, nu-ti spun totul ca sa nu tefac sa suferi, dar e greu, sa 9tii, sa fii singur ... "Regasim sub 0 alta forma ecuatia:· suferinta = valoare.Adesea, in anunturile matrimoniale gasim printre calitatileenuntate: "Am suferit mult." Ce impact ar trebui sa aiba acestmesaj asupra barbatului sau asupra femeii interesate de pro-punerea de relatie? Ca noul venit "nu trebuie sa provoace su-ferinta", ca.,in orice caz, "orice ar face, orice ar fi, nu va adu-ce prea multa suferinta". Sfidare, invitatie, negarea suferinteiviitoare, tot atitea semne menite sa indice 0 valoare sigura.194 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE
  • 100. 1 Pastilele folosite In tratamentul homeopatic sint foarte mici.(N. red.),,- Ah, ce bine e sa te pUngi!- Da, dar in doze homeopatice. "1Cind HlCereacuvintelor trezeste,violenta raului,Nimic nu efitcut din nimic $i ce nu fntelegifn corpuZ tau nu vei fntelege nicaieri.Upanii?adeAvem limbaje multiple pentru a spune r;;imai ales pentrua nu spune. Limbajele nonverbale sint infinite, iar vitalitatealor e pe masura diversitatii,fie ca e yorba despre ansamblulde gesturi conr;;tiente r;;iincon~tiente prin care incercam saaratam in afari1... ce este inauntru, fie de ritualuri (repetitii,trecerea la fapte ... ) prin care incercam sa cunoar;;tem exterio-ru1... pentru a-I integra inauntru, in noi.Mai ales corpul emite r;;iprime~te 0 infinitate de mesaje.Astazi, ~tim ca somatizarile sint limbaje simbolice prin careincercam sa Ie comunicam celor din jur (~i nu intotdeaunacelor apropiati) adevaratcle noastre sentimente, cind acestea sintcenzurate sau interzise de temeri.Vom vedea in continuare ca ele exprima mai ales 0 trairelegata de pierderi r;;ide despartiri, de situatii neincheiate, demisiuni de fidelitate, de conflicte inter- 9iintrapersonale.Durerile constituie prin ele insele un adevarat limbaj co-dat, structurat, care vin uneori sa umple lacunele unei relatiipierdute sau devenite imposibile.Corpul, a carui memorie este inalterabila, poarta mesajede confirmare sau de informare primite in copilarie - mesa-jele de fidelitate, de loialitate fata de un parinte sau altul, mi-siunile compensatorii de vindecare a ranilor ascunse ale ace-lora$i parinti (pe care copilulle intelege devreme $i incearcasa Ie vindece, asumindu-9i sarcina de a Ie ingriji).DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEimposibili, dim-am siHurat de durerile de cap sau di ma epu-izeaza copiii.A~ vrea ca plingerea mea sa fie primita ca atare: ca expre-sie a unui preaplin de 0 clipa, ~im-a~ simti descarcat; u~urat.$i mai ales Sa nu mi se raspunda: "Tu ai vrut-o" sau "Sint al-tH mai rau ca tine" sau "Ar trebui sa te organizezi mai bine"!Din cind in cind simt nevoia sa ma pIing cu voce tare, sa tipin gura mare ~ide fata cu martori inainte sa-mi iau un nouavint.Plingerea poate fi 0 forma deghizata de a ma intinde, de acasca, de a ascunde 0 necuviinta jenanta. Plingindu-ma, imiacord timp in dauna confortuluiceluilalt ~ifara a fi necesar sai-o cer.Sa te plingi de conditiile pe care nimeni nu le-ar puteaschimba face parte din ritualurile de descarcare ~ide timp pe-trecut cu ceilalti. De fapt, se refera la vremea De afara sau lavremea care trece. Conversatiile meteorologice sint printrecel-emai des folosite, iar plingerile permanente din jurullorseamana cu corurile antice care anunta nefericirea eterna.Plingerea e 0 descarcare ~i 0 imparta~ire. Stoicii care r;;iIeinterzic ir;;ineaga ranile sau r;;iIe ling singuri intr-un colt. Eiajung uneori sa semene cu 0 plingere tacuta ~i mor fara uncuvint. Mult prea conr;;tienti di sint responsabili de ce Ii se in-timpla, prea mindri pentru a-r;;idezvalui slabiciunile, preane-increzatori fata de semeni sau prea influentati de nefericirilecelorIaIti, ei nu ajung pina la rezervorul imens al compasiuniiumane.196
  • 101. 199Boli/e sfnt tipetele tacerii.Tacerea cuvintelor :;dviolenta rauluiAceasta afirmatie preliminara poate parea un paradox $irisca sa raneasca, sa $ocheze cititorul. Pentru ca aeela cesuferase ginde$te sa scape de ele, adica (dadi mtelegem durerea eape un limbaj) sa-l umplem de atentii, deci sa nu-l intelegem.Mutenia $i tacerea trebuie fntelese la niveluri diferite pentruct avea acces la cuvfnt:Clnd nu putem spune prin cuvinte, strigam prin dureri.Atunci dnd eomunicarea eu celalalt este vitala,eomunica-rea eu sine ramine punctul esential. Trebuie sa aseultam caresint urmarile vietii noashe reeente sau trecute asupra corpului$i asupra imaginarului nostru. Trebuie uneori sa ie$im dinrenuntarea autoimpusa in relatii, pe plan afectiv, emotional,care ne inchide $i ne mutileaza. Cuvintele tacerii smt la fel deviolente fata de noi in$ine ea $i fata de eelalalt.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGECopilul are 0 abilitate nemaipomenita de a enunta in-tr-un mod simbolic, dar adesea cu multa neindeminare sauviolenta, ceea ce parintii sau anturajul nu spun; raniti deaceste comportamente, parintii Ie combat, Ie descalifica 1Jimerg pina la a-$i duce copiii la tratament ... fara a intelegeca ace$tia exprima intocmai ce nu merge in ei $i intre ei. $ifO$tii copii care sintem noi folosesc cu a incredibila creativi~tate limbajul durerilor pentru a incerca sa existe $i sa fie re~cunoscuti.Astazi, imi pare inutil sa continuu sau sa intretin a falsadisputa intre problemele fiziologice (alopatice) $i cele psiho-somatice, $i mi se pare mai important sa ies din c1asificari,scheme $i intrebari pentru a pomi la cercetarea cauzelor.Sa nu ma mai las inchis in dinamici "explicative", pentrua putea intra in dinamici de intelegere, chiar daca sint contra-dictorii, nascute din conflicte existentiale 1Jirelationale princare a persoana incearca ~-$i mentina a stare de sana tate, debine (sau sa intretina fara sa $tie a stare de suferinta $i chiarde violenta in propriul corp).Chestiunile de sana tate nu tin doar de medicina, chiardaca astazi ele ajung doar pe mina medicilor. Ele tin in prin-cipal de a reinvatare a eomunicarii eu sine insu$i 1Jicu cela-lalt. Tin de 0 rea$ezare a relatiilor importante in fiecare etapaesentiala din viata noastra (na$tere, copilarie, adolescent a, ti-nerete, maturitate $i batrinete).Tin in egala masura de eapacitatea noastra de a deveni unagent al schimbarii pe drumul vietii, de puterea noastra de ane defini mai bineea subiect in fata altui subiect, in lac sa ae-eeptam sa fim definiti de el, asumindu-ne astfel riscul de a ra-mine un "obiect" inch is in dorintele sale, in temerile sau sis-temul sau de valori.Bolile sint limbaje simbolice prin care ineercam uneorisa exprimam eu ineapatinare, eu disperare sau ... eu place-re ee nu putem spune prin euvinte, prin limbajele obi$nui-te, aeel eeva la care nu avem aeces direct $i care totu$i stri-ga in noL198
  • 102. In planul relatiilor interumane, constatam astazi doua fe-nomene aparent opuse 9i cu siguranta complementare.• Pe de 0 parte, se manifesta 0 impasibilitate de camUliicaredin ce in ce mai mare intre indivizi (ma refer la comuni-carea intima, apropiata, vitala, 9i nu la comunicarea demasa, confundata cu 0 slJprainformare, cu 0 stimulareconstanta a consumului de cuvinte 9i de imagini, caretotu9i nu ... ne satisfac).In jurul acestei imposibilitati de comtmicare, al acestei di-ficultati de a ne exprima, de a fi intele9i, de a primi, se adunao imensa suferinta, 0 inchistare asimilata negarii sau devalo-rizarii de sine (sau a celuilalt, perceput ca rau inaccesibil sauingust), care duce la singuriitate. Este yorba de 0 dubla singu-ratate, neintilnirea celuilalt, neintilnirea cu sine. (Cea maicumplita singuratate nu este sa fii singur, ci sa £1iun tovara9rau pentru tine insuti.)• Pe de alta parte, exista un interes, 0 ci:iutare din ce in cemai exigenta, individuaHi, personala, de a ne cunoa$temai bine, de a trai mai bine, de a fi un partener mai bunpentru sine 9i prin urmare 9i pentru ceHilalt.$i aceasta noua cautare din ce in ce mai necesara unui nu-mar crescind de barbati 9i de femei mi se pare esentiala 9i vi-tala, tine de supravietuirea noastra. Nu prea avem controlasupra fenomenelor sociale care ne inconjoara (9icare ne con-ditioneaza). Companiile multinationale prevad (fara noi) ali-mentatia noastra de miine, distractiile, locuintele $i elemente-Ie de viata. Exista entitati anonime, politice sau birocraticecare ne anticipeaza nevoile, care ne programeaza raspunsuri-Ie $i ne vatama deja viitorul. Puterea noastra reala 9ipersona-Ia asupra optiunilor sociale e aproape nula; nu avem controlasupra acestor fenomene care ne scapa.Ne ramine 0 putere potentiala, aceea de a actiona asupranoastra, asupra conduitei cotidiene 9i asupra interesului ime-diat: relatiile noastre apropiate. Ne ramine aceasta £1delitatefundamentala, permanent amenintata, mereu pe pozitie deaparare, aceea de a fi sanato9i. -Unica aventura umana care ne ramfne este cea a relafiilarinterumane, cu descaperirea posibilitatilar $i impasibilitiifi-lar naastre.Oorim sa ne sprijinim tocmai pe acest curent de responsa-bilitate de care este legata sanatatea noastra mentala 9i £1zicii.Inciuda progreselor uimitoare, fabuloase ale medicinei 9ichirurgiei, constatam ca din ce in ce mai multi oameni sint nubolnavi, cicu probleme, sint suferinzi £1zic9i psihic. (Supra-consumul de medicamente e legat adesea de imposibilitateaconvietuirii cu celalalt 9i cu sine.)Nu sintem boh1.avi sau saniito$i din intimplare. Bacteriile,bacilii, viru9ii sau accidentele sint primite, imbrati9ate, ade-sea pastrate 9iintretinute ell multii grija. Chiar corpul nostru,organismull1ostru, Ie prime;;te, Ie intretine sau Ie respinge.Am putea spune chiar ca ne producem singuri afectiunile(ah, ce ambigmi e acest cuvint), ca Ie cream pentru a indeplinio functie care ne scapa.Element integrant al personalitatii, limbajul e parte consti-tutiva a sanatiitii. Oeci trebuie sa ne amintim regulile elemen-tare ale unei camunicari active.Cel care vorbe;;te vrea sa fie inteles la nivelulla care se ex-prima (verbal, nonverbal, emotional)."Daca ii vorbesc sotului meu de temerile mele, vreau sainteleaga ca mi-e teama 9i nu sa minimizeze ce spun. Nuvreau sa ma ironizeze sau sa incerce sa ma lini9teasca,pentru ca resimt asta ca pe 0 nerecunoa9tere a mea ... "Intr-o relatie intima de incredere, trebuie sa am libertateade a cere, de a da, de a primi sau de a refuza. Daca unul din-tre aceste aspecte lipse9te, relatia e bolnava, iar eu sufar."Nu indraznesc sa cer ce e important pentru mine. A9teptsa ghiceas~a .... $i sint adesea dezamagit 9i frustrat.""Nu 9tiu sa spun «nu». Am sentimentul cii celalalt trebuiesa fie pe primul plan, ca placerea lui are prioritate."201Tacerea cuvintelor ;;iviolenta rauluiDACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE200
  • 103. 202 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Mi-e greu sa primesc, nu ma simt demn sa accept. E ca ~icum nu a~merita sa iubesc, sa fiu iubit sau sa mi se arateinteres."Intr-un schimb, trebuie sa existe dubla posibilitate de arelata nu doar evenimentele, ci ~i trairea, urmele, adidi la cene trimite aceasta intilnire, acest eveniment, catre un trecutindepartat sau mai apropiat. Oar trebuie sa am ~i posibilita-tea de a ma exprima la cele trei niveluri esentiale ale comuni-carii:• realist• imaginar• ~i simbolic.In multe schimburi, unul sau celalalt au zone "oarbe"; ei"nu inteleg" dimensiunile diferite care iti permit sa ajungi lao relatie sanatoasa.Cind cuvintele nu-~i gasesc 0 cale de a fi mtelese ~iprimi-te, se na~te un alt limbaj ... eel al durerilor care devin boli, dis-functii, suferinte organice.Consideram important ca personalul medical sa asculteaceste liml;>ajepentm a Ie permite sa se exprime altfel decitprin violenta asupra corpului. Prop un notiunea de ingrijirirelationale, Numesc fngrijiri relafionale ansamblul de atitu-dini, comportamente ~i cuvinte ale insotitorului, care ar tre-bui sa-i permita unei persoane bolnave sa:• incerce sa inteleaga sensul bolii in istoria sa personala ~ifamiliala;• se integreze in anturaj;• i~i clarifice relatia cu tratamentul ~i cu persoanele-cheiecare nprescriu (medici ~ispeciali~ti);• i~i reintre in posesia alegerilor din viata, pe cit posibii.Oaca accepti:im ideea ca bolile, oricare ar fi elementul de-clan~ator, sint limbaje simbolice, formarea personalului deingrijire trebuie sa aiba la baza notiunea de insotire tocmaipentm a nu se negape sine.Copiii sint speciali~ti imbatabili in limbajele nonverbale.Corpullor este un adevarat centm de mesaje emise catre me----- ... --.-.- . ----.----Tacerea cuvintelor $i violenta raului 203diu, care nu Ie intelege in calitate de mesaje, ci de "comporta-mente jenante sau ingrijoratoare", care trebuie, a~adar, corijate.Aceasta tinara, medic pediatm, poveste~te cum i s-a pututadresa micutului Maxim de 1 an ~i 2 luni, spitalizat de c1-teva saptamini, in urma unei crize de isterie a mamei sale,care la rindul ei fusese internata intr-o clinica specializata.In fiecare noapte, Maxim se trezea buimac, se dadea cu ca-pul de tablia patului, i~i smulgea pami. Intr-o noapte, eaI-a luat in brate ~i i-a spus: "Maxim, nu e~ti vinovat de su-ferinta mamei tale." Bebelu~ul a privit-o indelung, a sus-pinat, apoi s-a oprit din plins ~i a dormit pina dimine,ata.Oa, limbajele corpului ne vorbesc nu doar despre suferin-te, ci ~i despre aspiratii, despre tot ce inseamna dorinta de atrai.Vom incerca sa ne ilustram aceste reflectii prin exempletraite, culese ~i studiatein sesiunile de formare privind dez-voltarea ~i schimbarea personala. Nu propunem un modelexplicativ global, nici nu vrem sa cadem in generalizari abu-zive, ~i deci oalbe, ci doar incercam sa intelegem un ansam-blu de fenomene la care luain parte nu din proprie vointa, cimai degraba sub 0 forma de interactiune ~i inter-relationare.Fiecare dintre noi a putut observa, repera, asculta citevadintre fenomenele psihice, trairile descrise in continuare, ceau fost catalogate drept stres sau portideschise catre agresiu-nea externa sau apeluri la boala.Ce ne spun durerile?Ourerile (care devinuneori boli) sint limbaje simboliceprin care incercam sa spunem:• conflictele interpersonale ~iintrapersonale;• situatiile neincheiate (~imai ales resentimentullegat deele), care sint tot atltea rani deschise in adincul corpului;• despartiri, pierderi, care nu au fost u~urate de un doliu;• vechi mesaje de fidelitate, de compensare, de supuneresau de conformare pe care Ie acceptam (sau carora ne
  • 104. opunemcu 0 cheltuiala energetiea considerabila $i celmaiadesea inutila). Prin culpabilizare, raminem legatide suferintele celuilalt, prizonierii loialitatii noastre.Din toate actele nezncheiate, din toate ges-turile neduse pzna la capat, din tot acestaproape din care ne tesem noptile ?i zilele,din toate zntflnirile abandonate cu sine ?icu ceilalpi, zntr-o zi apare criza.Christiane Singer, Histoire d ame(Poveste de suflet)lata marile stimulente aflate la originea unei somatizarisau a trecerii la acte somatice.Conflictele intrapersonale ~i interpersonaleConflictele interioare izbucnesc de fiecare data cind intreceea ce simt 9i ceea ce fac, intre ceea ce aTilt$i ceea ce traiescexist a un decalaj. Clnd sint impartit intre 0 dorintii 9i0 teama,intre doua dorinte, intre doua constringeri, creez in mine 0stare de tensiune, de violenta, care ma persecuta 9i ma deze-chilibreaza."Suna telefonul $i 0 prietena lmi spune di sint invitat la 0serata, ca s-a angajat in numele meu. Pe moment, nu spunnimic, in9ir banalitati 9i inchid. Dupa aceea,am reactii fe-brile, ma doare gitul, am toate simptomele unei angine ... "Cite angine, cite gripe nu sint "expresia" in actiune a ,unuirefuz nerostit, a unei exprimari personale care nu a gasit ca-lea de a se face inteleasa? Dadi fac rapid legatura intre ince-putul meu de angina $i telefon, imi pot vindeca angina vor-bind: imi suninterlocutorul,condamn angajamentul facut innumele meu, imi reiau libertatea de a ma angaja eu insumi.Aceasta femeie s-a casatorit cu un alpinist celebru, teme-rar, care 0 duce in fiecare vara pe cele mai inalte virfuri. Eai$i urmeaza sotul, dar se teme cumplit de anumite ascen-siuni 9i ar vrea sa-$i fad auzita cererea ... de a ramine incabana sa citeasdi, sa viseze in timpul "ascensiunii" lui. Infiecare vara, ea face un herpes, care se intinde pe jumatatede buza ... ea "profita" de acest inconvenient pentru a re-fuzarelapile sexuale. In ziua in care areu9it sa intreintr-unconflict deschis, adiea sa puna fata in fata nevoile ei reale 9ipe cele ale sotului. .. $i sa hotarasca sa $iIe respecte pe ale ei,herpesul a disparut complet. (Multe infectii vaginale re-zistente 9i dureroase se instaleaza fara 0 "cauza" evidenta$i nu pot fi descoperite la analize: ele exprima adesea ne-intelegeri, refuzuri neexprimate, "violente" relaponale).a alta femeie a facut la 44 de ani cancer la sin. Tratament,operatie $i vindecare. Catre 50 de ani, spune cum a traitaceasta aventura: "Am ascuns totul prietenilor. Nimenin-a 9tiut ce aveam. Am profitat de vacante pentru a maopera. Nici familia mea nu $tia... "Aminvitat-o sa coreleze virsta din momentul aparijieicancerului cu ce i se intimplase mamei ei la aceea$i virsta.Dupa 0 faza de negare e,nu s-a intimplat nimic deose-bit. .."), ne-a spus: "Ah, dC.,imi amintesc. Mama mea anascut-o pe sora mea. La inceputul sarcinii, ii era rU$ine $ia lasat sa se creada ca avea fibrom. Cum voiam sa devinmedic pediatru, eu m-am ocupat de copi1."Ceva mai tlrziu, a recunoscut d aceasta na$tere i-a "invecninat" viata: "Ma luau drept mama copilului 9inu indraz-neam sa spun nimic, ii lasam sa creada asta. Nu mi-am ex-primat sentimentele reale. Fratele meu, cind s-a intors dinarmata $i a descoperit copilul, a spart u$a de la salon."Regasim acela$i mecanism: sa ascunzi, sa nu spui nimie,sa inchizi violenta resimtita.Michele, care are 28 de ani, traie$te im.preuna cu parintii $iiese .cu un prieten devenit iubit. Trebuie sa se intoardacasa inainte de miezul noptii. La fiecare ie$ire, in timpulintllnirii, se simte rau. "Simteam un fel de bara pe frunte,mi se stringea stomacul, aveam crampe. Eram prost dis~pusa toata seara, eram 0 ruina. Deveniseun fapt notoriu.Durerile incetau catre 11.30. Atunci ii propuneam sa maconduca acasa. Ultimele zece minute eram bine. Mereu fa-ceam dragoste in ma$ina chiar inainte de intoarcere."205Tacerea cuvintelor fliviolenta rauluiDACA McA$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE204
  • 105. Ca ;;i cum starea de conflict interior trebuia sa se exprimein exterior printr-un simptom-limbaj."N-ar fi trebuit sa accept niciadata sa ma mut cu parintiicfnd tata afast chemat la Paris."207Tacerea cuvintelor 9i violenta raului"Nu am mai avut un accident de ma;;ina de 15 ani. Primula avut loc cind ma indreptam spre tinara pe care 0 iu-beam, cind inca nu indraznisem sa 0 parasesc pe cea cucare locuiam. $i al doilea, astazi, 15 ani mai tirziu ... in"Mama nu mi-a vorbit niciodata despre na;;terea mea. In-tr-o zi, cind ii spuneam ca imi doresc sa am un copil cuprietena mea, mi-a povestit cum m-am nascut eu. «Te-aupus sub un cIopot cu oxigen, medicul ti-a masat puternictoracele, ti-a aspirat mucozitatile cum cureti 0 hazna», aadaugat ea. Citeva zile mai tirziu, am retrait, la 29 de ani,tot ce descrisese ea: sufocare, mucozitati in git ;;i in sinu-suri, dureri de cap, alergie violenta la lumina, care deoda-ta parea prea puternica ... am sentimentul ca m-am nascutprea devreme, am respirat prea 4epede, ca mai aveam ne-voie de timp ... "Cind a aflat de moartea (intr-un accident de ma;;ina) aprietenului saul cu care era impreuna de patru ani, Paulea dimas calma. A inchis telefonul ;;i a continuat sa se ma-chieze, pentru ca trebuia sa iasa in ora;;: "Eram ca aneste-ziata, mirindu-ma de ce nu sufar." 15 ani mai tirziu, Paulee casatorita deja de zece ani. Sotul trebuie sa-;;i schimbe 10-cuI de munca. Lipse;;te de zece zile ;;iintr-o seara ii telefo-neaza sa 0 anunte ca a avut un accident de ma;;ina, ca nue ranit, ca doar ma;;ina e distrusa. In<;hizind, Paule incepesa tremure, sa-i cIantane dintii, tresare: "Imi venea sa tip,sa urlu, sa sparg, sa fac rau, imi vibra corpul. Cind mi-amputut suna sotut i-am spus (fara sa-mi dau seama) pe nu-mele primului meu iubit. Cred ca a inteles foarte bine ;;iasta m-a ajutat sa trec prin perioada de violenta. Dupaaceea, ne-am putut spune lucruri pe care Ie ascunsesemani de zile."Situatiile neincheiate duc la numeroase frustrari, maci-nari. Intretinsentimentul de nonvaloare, nonexistenta; totele alimenteaza revenirea furiilor, dorinte de razbunare,violente refulate ... care lnceardi sa se exprime prin dureri,mai ales prih simp tome repetate (psoriazis, colici renale,ulcer etc.). Se vor exprima;;i prin ceea ce numim trecereala ade somatice: accidente, rani accidentale, lovituri.DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE206Otitele "refuzului", ale acelui "nu sint inteles" sint frec-vente la copiii raniti de neintelegerea adultilor. Ca ;;i cumar spune: "Sfnteti surzi, acolo, in locul pe care vi-l indicprin boala mea ... "Situa!ii neincheiateCorpul pastreaza amintirea a tot ce am trait (0 m~morie in-flexibila, chiar dadi amintirea se dilueaza sau se evapora de-alungul anilor), a evenimentelor care ne-au marcat. .. sau care nis-au parut inofensive, dar au lasat urme violente. 0 fraza sauo remarca va fi "inscrisa" ca 0 agresiune, va ramine ca 0 ranE!..Situatiile nefinalizate din copilarie exista in numar infinitin corp ;;i se vor exprima indelung prin limbaje care ne ui-mesc ... ;;icel mai adesea ne fac surzi.Parintii acestui Mietel de 8 ani s-au mutat in timpul anu-lui ;;colar; el ;;i-a pierdut cea mai buna prietena, pe Claire,prima lui iubire. $i in Hecare an, fn.aceea;;i perioada, fe-bruarie, el face Qtita.
  • 106. drum spre notar pentru un partaj de bunuri, tocmai pen-tru a ma desparti de aceea9i femeie catre care ma indrep-tam acum 15 ani. De fiecare data, ceva a ramas neincheiatin aceste doua relatii, atit de diferite totu9i."Despartiri ~i pierderiDespartirile sint resimtite in grade diferite, in functie devirsta 9i de faza de dezvoltare. Adesea, emotia, sentimentelereale legate de aceasta nu sint exprimate direct, nu pot fi spu-se, nu se poate tine doliu 9i acest fapt se inscrie in corp prin-tr-un semn, printr-o urma care se va face simtita mai tirziudatorita unui mic eveniment declan9ator.Un barbat de 50 de ani poveste9te cu emotie intensa,amestec;!lta cu disperare 9i minie momentul cind, la 7 ani,intorcindu-se de la 9coala, 9i-a descoperit prietenul-purce-lU9"Boum Boum" taiat, agatat de zidul casei. Tatiil ii uci-sese cel mai bun prieten, confidentul. A stat ascuns toatanoaptea, avind un sentiment enorm de vinovatie: "N-am9tiut sa-mi apar prietenul."$i ani de-a rindut la vremea Craciunului, gase9te mereumijloace pentru a se rani, a se taia, a se mutila. Corpulluipoarta urma numeroaselor cicatrici ... dovada neputinteidin acel moment al vietii sale dea-9i salva animalul prefe-rat - "fiinta cea mai draga din lume" - 9i dovada vino-vatiei transformate in pedeapsa.Aceasta femeie, mama a patru fiice, sufera de alergii "din-totdeauna" (intotdeauna trebuie sa ne intrebam cind ince-pe acest "dintotdeauna" intr-o viata). E alergica la anumitemirosuri, la anumite particule; alergia e legata de pierde-rea unei papu9i, ce a fost aruncata pentru ca era "prea veche,prea murdara". "N-o sa tii mizeria asta in pat", decretasemama. $i in fiecare an, in octombrie (dnd fusese aruncatapapu9a) ea face 0 sinuzita infectioasa puternica, agresiva.Aceste urme au fost descoperite atunci cind, facind curatin hambar, a descoperit prima papu9a a fiicei ei mai mari9i a izbucnit in hohote ... fara sa inteleaga.Mica Louise avea 9 ani cind 9i-a Plerdut dadaca, singuramama pe care a cunoscut-o. Aceasta avea 60 de ani dnd amurit; 50 de ani mai tirziu, Louise, devenita bunica, a fa-cut 0 depresie. Mai tirzi)l, i-a spus fiului ei: ,,$tii, am cre-zut cii 9i eu 0 sa mor la 60 de ani, ca mama mea."Angoasa de a muri la aceea9i virsta ca parintii sau vina dea Ie supravietui, de a merge mai departe dedt ei e frecventa9i tenace in multi adulti.Aceasta tinara de 30 de ani i-a povestit intr-o zi taUilui cei se intimplase la 12 ani, in clasa a patra. "Eram intr-o cla-sa in care ma simteam bine, acolo erau toti prietenii mei,colegii mei, ~;iintr-o zi dirigintele v-a chemat sa va spunaca sint foarte inteligenta 9i di ar trebui sa ma transferati latID alt liceu, mai bun, mai riguros. Anul urmator m-atiinscris la 0 alta 9coala; brusc, m-ati smuls, m-ati transplan-tat intr-o clasa «plina de copii de cretini, burghezi pre-tentio9i 9i infecti», care nu m-au acceptat:;;i poate di nu a~iremarcat di exista 0 legatura intre infectia pe care am fa-cut-o in acel an 9i aceasta situatie. Am intrat in spitatunde am gasit un mediu bun pentru mine ...Tata, cind plantezi un arb ore, pregate9ti cu grija solul. Faciasta pentru un arbore ... dar nu 9i pentru copiii taL"Da, luciditatea copiilor :;;iexigentele lor in ce prive9te rela-~ii1ede calitate ar trebui sa ne trezeasca. $i acest tata a intelesdupa 18 ani legatura dintre infectie 9i dezradacinarea, scoate-rea fetitei din mediul ei.Angele, 0 {mara de 32 de ani, casatorita de cinci ani, ne-aspus inti-o grup de formare ca incepind de la casatorie areinfec~ii urinare frecvente: "E ciudat, pentru ca am trait cusotul meu 9ase ani inainte de a ne casatori. $i n-am facutnicio infectie ... " Ea 9i-a descoperit rana ascultind 0 altaparticipanta, care vorbea de durerea ei de a-9i fi pierdutnumele (numele tatalui) prin casiHorie :;;ide dorinta dea :;;iregasi numele la care tinea.Dupa citeva saptamini, Angele ne scria pentru a ne spunedespre drumul parcurs, disparitia totala a infectiilor, relatiile209Tikerea cuvintelor ~;iviolenta rauluiDACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE208
  • 107. ----_ ..,~_._------Durerile exprimate nu mai dor.211Ti:icereacuvintelor ;;iviolenta rauluiVechi mesaje de fidelitatesau de compensareCop iii, chiar ~i dupa ce au devenit adulti, sint adesea re-paratorii ranilor ascunse ale parintilor. Ca 9i cum ar trebui sane inseram m corp ranile, deceptiile, lipsurile parintilor. Secreeaza 0 retea vasta de fidelitati ~icompensatii, m strmsa re-latie cu reactiile fizice (boli, accidente, rani diverse ... ).Exista 1Ji"misiunile" atribuite unuia sau aItuia dintre co-pii, misiunea de a reu9i, de a fi fericit, de a nu fi fericit, de ae1Jua,de a dovedi, de a apartine de ... Substratul acestor mi-siuni apare sub forma supunerii, a identificarii, a datoriei saua opozitiei.Jean, 37 de ani, facea sinuzita de mai muIte ori pe an; aces-te raceli au durat pma cmd i-a putut spune mamei sale,dupa 30 de ani, "adevarul" despre 0 mtimplare din copi-larie. La 7 ani, era sa se inece ~iIe ascunsese acest lucru pa-rintilor. In acea zi, ascu1tmdu-l, mama 1Ji-adeschis bratele9i a spus: "Copila1Jule!" El a plins 9i a lasat sa se scurga illacel moment apa care-l angoasase 1Jicare-linchisese atltiaani in tacere. A scapat de sinuzitele cronice.Fidelitatea fata de vechi mesaje, angajamente, compensa-tii exista.Aceasta femeie a vrut sa-i redea 1Jisa-i ofere mamei bebe-lu1Julpe care aceasta 11pierduse din cauza unei compli-catii de sarcina, un baietel care ar fi facut bucuria bunicii.In viata de cuplu nu a existat un fiu, "doar" trei fiice. $idupa dtiva ani, tmara a facut un chist pe ovarul sting. (Lamasa de familie, mama era intotdeauna in stillga.)Cind ascultam, lasam sa se asocieze semnele emise decorp, incepem sa mtelegem pove1Jtifabuloase ... 1Jinu neapa-rat dramatice.Pove1Jtidespre legaturi,. ata9amente, despre apartenente -intr-una dintre acestea, un copilincearca sa spuna printr-unsimp tom tipic: "Vedeti ca sint §i un Durand" (cmd familiaDubois mcearca sa-l fadi pe copil sa fie doar unul de-allor).DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEUn baiat a fost abandonat in ziua na1Jteriide 0 mama des-cumpanita, innebunita, amenintata ea insa9i cu abando-nul. A fost adoptat de mic de un cuplu de agricultori, care,dupa ce femeia pierduse mai multe sarcini, adoptasera 0fiica, dar 9i aceasta murise de mica. Baiatul care a intrat inaceasta familie a tipat in fiecare noapte m primele 1Jaseluni.Mama 1Jitatal adoptivi se trezeau cu rindul 9i 11leganaupentru a-llini9ti. In prezenta lor adormea, dar se trezeadupa 0 jumatate de ora 1Ji-9irelua tipetele nelini1Jtite1Jine-lini9titoare.Dupa 40 de ani, evodnd anxietatea abandonului mereumchisa in el 9i exploziile de furie dec1an1Jatede teama re-activata de un cuvint sau de un gest, barbatul se intreaba:Copilul tipa pentru a se asigura de prezenta parintilor,pentru a fi sigur ca nu va fi iar abandonat? Sau tipa pen-tru a Ie dovedi parintilor traumatizati ca el nu va muri su-bit, in noapte, precum fiica decedata?Aceste tipete erau un limbaj. Lini1Jtindu-1prin leganat, pa-rintii 11impiedicau sa-~i exprime angoasa. Lasindu-l satipe, ar fi lasat angoasa sa-l invadeze. Un cuvint ar fi pu-tut rezolva ... "Da, mama ta te-a parasit m ziua na~terii. $iti-e teama sa nu fii iar abandonat. Noi smtem aici ~in-o sate parasim. Oa, fetita care eta aid inaintea ta a uitat deo-data sa respire. Dar nu e vina ta. Tu nu iei locul ei. Aici e9titu, viu ~iputernic. Nu trebuie sa porti spectrul ei ~i dure-rea noastra."210reinnodate cu tatal, sentimentul crescut de armonie. Intele-gem in aceasta situatie ca Angele 1Ji-avazut mariajul ca pe 0amputare a numelui, rana prost cicatrizata, care continua sase infecteze 1Jisa se exprime prin infectia urinara.Unul dintre. misterele corpului fiecaruia este acela de a seexprima pe cai imprevizibile ... $i ne miram de fiecare datadnd ne legam de un eveniment important 1Jidescoperim ca...
  • 108. Memoria corpului e extrem de bogata :;;inu-i nimic ciudatin faptul ca se exprima. Corpul striga astfel prin tacerea cu-vintelor.Incearca sa vorbeasca, sa treaca peste conflicte, sa se deba-raseze de,sentimente prea grele, de cereri refulate, sa se elibe-reze de sentimente de datorie sau de compensatie. Astfel,corpul poate deveni un dmp de batalie foarte fecund prindiscursurile contradictorii care se infrunta.Dilema celor care asculta :;;iingrijesc este: "Dad ingrijesc,distrug simptomul. Blochez ceea ce incearca sa se rosteasca."De aceea medicina clasica, tintind restabilirea functionarii,suprimarea consecintelor unei infectii, risca sa treaca pe llngaesential: intelegerea a ceea ce se spune, a ceea ce se striga,aceea ce se dezbate sub forma unei somatizari.Cauza sau sensu! boliiE bine sa ingrije:;;ti de toate aceste aspecte. Ingrijirile rela-tionale pe care Ie propunem vin sa sprijine, sa intareasca ac-tiunile terapeutice propriu-zise.Adesea, incon:;;tient, in relatia cu mgrijitorul apar repara-tii simbolice - printr-un gest, un cuvmt, 0 asociere mtr-unlant de semnificanp care scapa ingrijitorului :;;imgrijitului.Anumiti terapeuti au darul de a introduce in relatie echiva-lente simbolice care restaureaza aceasta dimensiune m cela-lalt. Forta unei atitudini, a unui gest, a unei ascultari, va fiproportionala cu dimensiunea sa simboHca.213Tiicereacuvintelor ~iviolenta rauluiAnsamblul de mgrijiri relaponale propuse ar trebui siHpermita bolnavului sa perceapa sensul bolii, functia simboli-ca a acesteia. In multe dintre mcercarile de intelegere :;;ide"ingrijire", se faceconfuzie mtre cautarea cauzei (pentru a ex-plica, a justifica boala) :;;imcercarea de a mtelege sensul ei.Acest barbat de 40 de ani :;;i-areluat studiile pentru a de-veni animator. Cu dteva zile mainte de sustinerea lucra-rii de diploma, e asaltat de dureri violente. Medicullldiagnosticheaza cu fisuri ulcero-anale :;;i11invita sa se ope-reze urgent. Se simte abatut :;;ileaga aceasta situatie de cei s-a intlmplat m diferite momente din viata, dnd avea desustinut 0 confruntare: criza de apendicita mainteaobtinerii brevetului, hepatita la bacalaureat, depresie ma-intea unui examen important ..Legmd aceste fapte, i:;;ida. ;>ansa de a mfrunta pozitiv si-tuatia, care, prin repetitie, nduce la mesajul primit m CO"pilarie: "Ah, tu n-o sa reu:;;e$tiniciodaUi! Nici nu merita sate prezinti undeva!" Aceste reu:;;iteposibile erau un fel detransgresiuni. Riscul de a fi infidel acestui mesaj se tradu-cea printr-un conflict manifest at de corp.Adesea vrem sa dam 0 explicatie unei bali, sa gasim fie 0cauza materiala sau fiziologica, fie una psihologid."De cind m-a parasit sotul, am insomnii."DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Daca mi-a~Ii ascultat sinuzitele sau anginele,mi-a~fi fnteles ... temerile ~i mai ales tacereadin jurullor. "212
  • 109. Aceasta incercare de a explica 0 somatizare, 0 dereglare, 0disfunctie este pentru mine 0 capcana. Nu trebuie cautata ca-uza, explicatia bolii sau a traumatismului, ci semnificatia.Boala trebuie conceputa ca un limbaj dintr-un lant de semni-ficanti care ne scap~i.AsHel, insomniile acestei femei pot avea sensul unei auto-impuneri, al unei pedepse pentru ca nu 9i-a ascultat tatal,care ii spusese: "N-ar trebui sa te casiitore9ti cu un tip ca asta.Ma dezamage9ti." Incearca sa se impace cu tatal. "Aveaidreptate, taUi. Uite cum sint pedepsita." Nu 9tim, dar "cau-tind" sensul, 9inu cauza, obtinem adesea 0 schimbare, dispa-ritia simptomului,.refacerea unei relatii esentiale.Ce semnifidi otitele acestui copila~? "Mama, nu ma inte-legi. Nu intelegi nimic." Ni9te urechi trebuie destupate,dar nu cele care am crede noi ..Cite cazuri rezistente de psoriazis, tratate, ingrijite ani larind de catre dermatologi competenti. .., dar surzi, "izbuc-nesc", se dizolva literalmente cind violenta se exprima?Minia teribila a acestei femei de 30 de ani impotriva sura-rii ei, care ii furase prenumele papu9ii. .. atunci cind avea5 ani Ii permite sa "se vindece" de un psoriazis tenace ...care nu voia decit sa fie inteles!Intoarcerea evenimentului refulat elibereaza punctele fixede ancorare 9i ne permite sa lasam in urma un "semn", ungermene de conflict, un punct de tensiune.Bineinteles, mama unei adolescente de 13 de ani nu 9tie cainscrie in corpul fiicei sale ojudecata fara apel impotriva"oamenilor care nu 9tiu sa iubeasca 0 singura persoanaodata" (poate ca vorbea de iubitul ei, care avea mai muIterelatii). $i cind aceasta tinara se va simti atrasa la 15 ani dedoi baieti deodata ... va avea crize violente (diagnosticatedrept crize de apendicita). Ea i9i exprima conflictul ("tin laei, la amindoi") 9i ata9amentul fata de mama ("nu vreausa te dezamagesc"). $i conflictul intern cu imaginea inte-riorizata ("nu vreau sa fin vazuta ca 0 femeie u90ara sauca 0 stricata ... ").La a treia criza (cu citeva minute inainte sa pIece la spitalpentru operatia de apendicita), un schimb de cuvinte cu unprieten va "deschide" conflictul. Va face sa se sparga ab-cesul de contradictii ~iii va permite fetei sa se accepte maibine pe ea insa9i cu aceste atractii multiple ... fara a supor-ta mutilarea unei operatii. "Apendicele s-a dezumflat ca 0ba9ica."Paule, casatorita de 12 ani 9i mama a doi copii, e msarci-nata a treia oara. Sotul nu accepta sarcina 9i ii spune:"Daca pastrezi al treilea copil... divortez." Paule s-a re-, semnat, a avortat9i de atunci are hemoragii abundente,brutale, neregulate. Pe plan fizic, "totul e in ordine". Ce 0poate ajuta sa "inteleaga" unde e rana? Ce smgereaza inea? Cine s-o asculte, ca sa inteleaga partea ranWi, atinsa deintreruperea de sarcina?Ii va lua 9ase ani (cu ajutorul unui mic eveniment) sa des-copere 9i sa recunoasca faptul ca insa9i relatia cu sotul fu-sese ranita, fisurata. UItimatumullui ("eu sau copilul?")sHirimase ceva in relatia lor. .. 9i singele din hemoragii215Tacerea cuvintelor $i violenta rauluiStephane are 8 ani. E ziua lui. Mama, celibatara, a invitatbunicii 9i 0 matu~a. Totul pare bine, e vesel, relaxat. Darsuna telefonul, e prietenul mamei, care ar vrea sa petrea-ca citeva zile cu ea. A9a ca ea 11invita. La scurt timp dupasosirea prietenului, Stephane are 0 criza febrila, e consul-tat, palpat. I se ia temperatura, are 40,8° C. Sta in pat.Masa aniversara are loc fara el. .. "in jurul" prietenuluimamei. Ca 9i cum Sh~phane se pedepse9te 9i i9i pedepse9-te mama ca nu a facut 0 alegere ... in favoarea lui.G fetita de 10 ani, intorcindu-se de la schi, are dureri vio-lente de burta, varsiituri, stari de rau. Aceasta stare durea-za doua luni, pina cmd ii spune mamei di a sarutat un ba-iat pe gura 9i ca a auzit la radio faptul ca SIDA se ia prinsarut.Angoasa exprimahi prin corp este cunoscuta de majorita-tea pediatrilor, 9i totu9i de cele mai muIte ori se trateazasindromul.DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE214
  • 110. exprirna aceasta ruptura dintre ei, rana deschisa din rela-tia 10l~care singera.II chearna Jean - acesta este prenurnele fratelui mamei,mort de tinar. I~i poarta numele ca pe 0 urma a ranii triH-te de mama sa, care, fetita Hind, i~iad ora fratele mai mare.Cum s-ar putea prezenta ca 0 fiinta sensibila? Fidelitatealui. .. ii va dicta sase autopedepseasea, sa se anestezieze inplanul simturilor ~i al pHicerii, sa nu intretina viata din el.Jean are de ~ase ani 0 relatie stabila cu 0 tlnara, dar nusimte "nid 0 plikere" cu ea. Erectiile il fae sa intre ... ~i saa~tepte. $i nu se intimpla nimic. "Neputinta" de a se lasadus de plaCerel11 duce la un sexolog.Cind Jean accepta sa-i inapoieze mamei suferinta care iiapartinea, aceea de a Hpierdut un frate iubit, cind Jean vaaccepta sa renunte la un prenume macabru pentru a-~i luaun nume viu ... dinamica sa personala se va schirnba ~i neva scrie pentru a ne spune ca "a ie~it din neputinta, ca agasit placerea".Pierre este un israelian care studiaza in Franta. Traiesteimpreuna cu prietena lui. In citeva luni, i~i va l~a diplo~ade inginer. Parintii hotarasc sa il viziteze, cu intentia de a-iaminti angajamentul fata de tara lui, adica sa se intoarcaacasa dupa ce-~i va obtine diploma; Pierre e impartit. I~iiube~te prietena, ii place Franta ~inu se ginde~te sa se in-toarca "imediat" in tara lui.Cind parintii hotarasc sa-~i scurteze sejurul ~i sa pIece,Pierre Ie propune sa-i insoteasca cu ma~ina la aeroport. Peautostrada, la citiva kilometri de aeroport, seopre~te in-tr-o parcare pentru a-~i satisface nevoile fiziologice~i~~irupe piciorul pur ~i sirnplu coborind din ma~ina (dublafractura, spitalizare, placa de fixare ... ).Pierre nu crede ca "accidentul" are de-a face cu conflictullui, cu relatia cu parintii. .. sau cu iubita. Daca adaugam caprima proba de examen urma sa aiM loc in saptamina ur-matoare ... ce ar h;ebui sa-l convinga? A~teptind, i~i tratea-za fractura ca pe 0 fractura ~i atit.Jeanne a hotarit sa se casatoreasca, orice-ar fi, inainte desfir~itul anului. In ziua d" revelion, i.;;iia un angaiamentfata de un iubit. Pe nepregatite, dar cu toata familia defata. $i a doua zi se treze~te bolnava coapta. Trei luni va £iboInava, avind acelea~;;isimptome (rau de la stomac, ar-suri, dureri de cap ... ). Dupa trei lurn, pleaca in Maroc cuiubitul ei ~i incepe sa ia anticonceptionale. La intoarcere,simtomele se amplifica ~i se concentreaza in cele opt ziledinaintea menstruatiei. "De Hecare data, timp de 0 sapUi-mina intreaga, mi-era ingrozitor de rau."Se casatore~te ~i timp de 16 ani este bolnava cronic, sufe-rind mai multe zile pe luna... cu exceptia celor doua sar-cini: "Greturi de sarcina? Nu .;;tiuce-i aia ... " In cuplu, intoti ace~ti ani, nid a cearta, nid un repro~, nid 0 revendi-care: "Nici un cuvint mai ridicat decit celalalt, nici mai jos.Eram vazuti ca un cuplu ideal", adauga ea.Intr-o zi, izbucne~te un conflict intre ea ~i sot. 0 adevara-ta explozie eliberatoare, de care a fost ea insa~iuimWi:"Nu-mi credeam urechilor ce spuneam. Ma revoltam. Amtipat: «Sint bolnava de cind te cunosc. Nu aveam nimicinainte ... Spui ca e~ti a victima. Oar eu sint sufocata de re-latia noastra.» Dupa aceasta «ie~ire» salbatica, vehementa,durerile au disparut .;;imi-am regasit sana tate a de tinara ...dar relatia cu sotul a devenit dificila, adica reala.Incepusem sa ma schimb .;;isa recunosc cii «angajamentulmeu de la sfir~it de an» era a punere in fapt, ~inu 0 dorin-ta adevarata ... $i am platit atitia ani cu somatizarile mele.Mai tirziu i-am spus sotului ca minia exprimata catre elera impotriva mea, Hindea m-am mintit singura."Marie, mama a treicopii, .;;i-apierdut la 9 ani tatal, careavea 39. I~i aminte~te bine evenirnentul. I~i facea temele,ditre seara, cind tatal s-a ridicat, a facut citiva pa~i, apoi acazut lingii ~emineu. Ani de zile a trait acest moment, "ca-derea serii", cu agitat.ie, iritare, "un fel de rau". A facutlegatura intre acest comportament .;;i amintirea mortii ta-talui chiar in ziua de aniversare ... a 39 de ani.Asocierile de date sint inscrise in noi .;;ise reactiveaza inmornente-cheie sau dezvaluie 0 situatie dificila sau neinche-iata. Va propunem un demers de arheologie familiala pentrua intelege legaturile ascunse care unesc nU9~)Ua fiinte, cumBiBUOTEGA PUBLICAB n i!.l f!o (!onl:::& p,~. _F. if·h·"liH.J1i .••~ j~OS. Sit-fan C€)lMare Nr.20216DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 217
  • 111. 218 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGEam crede, ci doua intimplari de viata. Cind apare 0 boala sauun accident, e interesant sa te intrebi ce s-a intimplat cu tata,cu mama dnd aveau virsta noastra, in momentul evenimen-telor. E 0 cautare dificila, pentru ca poate ingloba doua-treigeneratii, sau chiar pe copiii no~tri.Un barb at descopera ca infarctul pe care I-a facut la 42 deani are un echivalent la tatal sau: la 42 de ani, acesta avu-sese un accident de ma~ina care aproape 11costase viata.ofemeie a carei mama fusese bolnava inca de la na~tereasa se trezise brusc, la 17 ani, in rolul de ingrijitoare,raspunzind de casa (~apte frati ~isurori). Tatal fusese spi-talizat pentru un cancer ~i mama dizuse la pat, suferindde sciatica. Ea a administrat totul cu devotament ~i com-petenta, luindu-~i bacalaureatul ~icontinuind sa dudi anide-a rindul 0 viata supraincarcata in "profesia" ei de in-grijitoare.La 39 de ani, i~i descopera un cancer la sin. Cautind sen-suI ~inu cauza afectiunii, i~i da seama ca fiica ei cea mareare exact virsta la care ea i~i luase in ingrijire parintii. Eraca I?icum ar fi a~teptat ca fiica ei sa ajunga la virsta de a-~iasuma rolul care ii fusese atribuitei: eel de a fi mama a pa-rintilor, pentru ca in sfir~it sa fie ingrijita, sa-~i incetezehiperactivitatea.Repetitiile I?iscerariile ne jaloneaza existenta ... ~i noi Iedam voie."De fiecare data cind sint in conflict ~inu-mi pot exprimapozitia, nu pot fi inteleasa, am un accident de ma~ina, nugray, dar. .. costisitor (caroseria ~ifonata, faruri, portiere,roti). De aceea, dupa un conflict neexprimat, am obiceiulsa iau un taxi. .."Recomandari terapeutice ...prin simboluriDaca acceptam ideea ca "durerile" produse de corp ($icaredevin dteodata boli ~isomatizari functionale) sint limbaje sim-Tacerea cuvintelor ~iviolenta raului 219bolice, asta inseamna ca ar fi posibil sa Ie vindecam nu doarpomind de la simp tome, ci de la sens, de la discursul ascuns incare se inscriu ~isa Ie tratam prin raspunsuri simbolice.Propunem uneori "raspunsuri simbolice", care sint inteIe-se ~i devin elemente active in vindecare sau provoaca dispa-ritia simptomelor.Micul Thomas, 6 ani, sufera de astm de doi ani~i jumata-te. Tatal sau a parasit-o pe mama dnd Thomas avea 3 ani~ijumatate (elementul declanl?ator). Se joaca singur, refu-za sa-I?iamestece fratele sau sora in jocuri, refuza viata so-ciala propusa de mama, se rupe de tot. Spune adesea:"Nu-mi place aerul din casa asta, prefer aerul tatei."Ii propunem mamei sa foloseasca 0 sticla mare (numita da-migeana), pe care va lipi 0 eticheta cu "Damigeana cu aerde tata", cu un mic furtun de aspirat. $i in ziua in caremama aduce sticla cu aer, Thomas se joaca in baie, 0 strigape mama ~i ii spune: "Uite, fac ca pel?tele. $i respir subapa." Ea spune: "Nu a mai facut crize de astm din acea zi.Am fost foarte emotionata de aceasta. impacare simbolica."Mai propunem ~iceea ce numim jocuri, prescriptii simbo-lice, care se refera Ia un aspect al discursului sau al simpto-mului, inteles ca avind incarcatura simbolica putemica. Ni seintimpla sa prescriem unei persoane sa asculte Mozart pentrurinichi sau pentru ficat, sa-~i imagineze ceafa ca pe un bureteusca t care se umfla cu apa in timp ce coboara incet in mare ...Micul Rene, 4 ani I?ijumatate, merge la cre~a pentru primadata ~idin a treia zi incepe sa faca in pantaloni. Tatal se su-para, il ameninta ~iii promite 0 bataie in cazul in care con-tinua: "De acum e~ti mare!~ Rene ii spune mamei: "Nupot sa ma abtin. lese singur. Imi vine ~i gata."Ii propune mamei sa-i povesteasca despre nal?terea Iui. lz-bucnel?te in hohote, spunind: "Nu i-am vorbit niciodatadespre asta ca sa nu-l traumatizez, e nascut prin cezaria-na." Accepta totu~i sa-i povesteasdi ce a trait ea, deciziaobstetricianului ... Ne spune apoi ca dificultatile Iui Reneprivind defecarea au disparut de a doua zi dupa ce i-apovestit.
  • 112. Acest copil avea 12 ani dnd tatiH sau s-a sinucis, spinzu-rindu-se. Tacerea din jurul acestui evenirnent, in familie ;;iin viata sa, il face sa aiba adesea dureri de laringe (sufo-.dri, spasme). Timp de 30 de ani, sufera mai multe opera-tii: amigdale, chist, ganglioni in git ;;i la ceafa. Intr-un jocsimbolic, ii vorbe;;te tatalui sau despre minia lui ;;idespreiubire, fidelitate, prin toate acele cicatrici. Totatitea dovezide existenta ale acestui tata care a dat bir cu fugitiipreadevreme ... Barbatului i-a fast imposibil sa-i spuna acestuitata: "Te iubesc ;;iiti port pica."Un prieten chirurg a acceptat sa Ie lase pacientilor sai 0marturie simbolica pentru ceea ce le-a luat."Relatia mea cu ei s-a schimbat total. Am remarcat;;i 0 di-minuare a complicatiilor postoperatorii."Propunem, de exemplu, sa se filmeze pe video cezariene-Ie ;;isa se ofere banda mamelor. Ele vor hotari dad, vor sa va-da cum s-a nascut copilul.In acest domeniu, al creativmitii, putem incerca muIte,putem introduce fantezia 9i magia simbolicului. Putem incer-ca mici povestioare pentru copiii no;;tri, lasindu-ne imagina-tia sa faca asocieri libere ;;iactive, pornind de la un simp tom,legind astfel diferite aspecte ale lumii lor interioare de viatacotidiana, dindu-Ie imagini, fabule care reprezinta realitatea;;ivastul domeniu al incon;;tientului.Sa traie~ti cuvinte dincolo de sensuri, satriiie~ti sensurile dincolo de dureri.Dominique MeunierIn acest demers ce consta in a asculta durerile corpuluipentru a intelege mai bine ce spune, capcana care trebuie evi-tata 0 reprezinta confuzia intre cauza;;i sens. Avem prea muIttendinta sa cautam cauza, adica explicatia unui lucru. Inlo-cuim prea u;;or intelegerea - 0 dutare a semnificatiei, cu ex-plicatia - 0 dutare a ;;tiintei,3 controlului ;;ia stapinirii.Prea adesea vorbim despre corpul nostru, varbim tn lontZcorpului nostru, in loc sa-l lasam pe el sa vorbeasd. Dar iiputem "vorbi" ;;icorpului nostru prin multiplele limbaje sim-Sa-pi asculti corpul tnseamna sa asculpi pentru a mai bunarelapie cu tine tnsupi. Sa ne ascultam pe nai In fata celuilaltpentru a ne permite sa ramtnem vii ;>isanata;>i.De ce nu? .. ,221Tacerea cuvintelor 9i violenta rauluibolice pe care Ie avem la dispozitie. El are nevoie mai muIt deintelegere dedt de control.Taate baZile,durerile nu stnt am de negative pe eft par la ince-put; au un sens ;;i,intr-un fel, reprezinta un mijloc de a stabiliun echilibru intr-un sistem intern amenintat, un mijloc de ascoate la iveala ce nu se spune.Organismul individual este un ecosistem in sine, care nupoate exista tara legatura cu un ecosistem mai vast, cel al me-diului ;;ial relatiilor apropiate. Fiecare boala, fiecare atingereare una sau mai multe functii ascunse, care fac posibila des-coperirea - pentru a trece de la ingrijire la vindecare.DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE220
  • 113. La baza terorismului se afla 0 tentativa de substituire:• Substitui dorinta mea dorintei celuilalt.• Nevoia mea e mai importanta dedt a lui.• Ideologia mea 0 Wocuie~te pe a lui.Terorismul relational poate lua forma dulce a bunavointei:"AI fi mai bine pentru tine ... " sau a unui aer patern: "Am cre-zut ca e mai bine pentru tine sa nu pleci singur in vacanta, deaceea i-am cerut lui Jean sa te insoteasca." Sau 0 forma maiviolenta (critica, ~antaj ~irepro~uri): "Daca nu te casatore~ti inbiserica, inseamna ca nu ne mai iube~ti, nu mai e~ti fiul meu","Daca te mai vezi cu fiinta asta, nu mai avem ce discuta."Oar poate lua ~i forma teribila a unoI ordine paradoxale(mesaje contradictorii) sau a negarii (sa faci ca ~icum celalaltn-ar fi spus nimic, ca ~i cum opiniile ~i dorintele lui nu arexista). Una dintre formele subtile ale negarii este sa-ti apro-priezi cuvintul celuilalt, spunind:Terorismul relational,Sau Ifdadi m-ai iubi eu adevarat"Fifrii imaginatie, iubirea n-are nici 0 ~ansa.Romain GaryTerorismul politic face uz de violenta pentru a provoca 0schimbare de atitudine la ceilalti, impresionindu-i printr-unclimat de nesiguranta. Terorismul relational este la fel. Per-versitatea lui consta in aceea ca nu invoca ura sau razboiul,ci exercita violenta in numele iubirii familia Ie sau al indra-gostirii.Sentimentele generoase, loialitatea ~i teama de a pierdeiubirea sint exploatate pentru a-I face pe celalalt sa se su-puna.Terorismul relational se desfa~oara zilnic, la mesele de fa-milie, in lumina slaba a veiozei, in paturile conjugale sau inma~inile ce se indreapta spre soarele vacantelor. Familie, cu-plu, relatii apropiate, zone de implicare ~i de a~teptari afecti- .ve intense, in toate acestea violenta exercitata asupra celuilalteste pe masura dorintelor ~ia temerilcir proiectate asupra lor~i a deceptiilor traite.Cuvintele utilizate de cei care se simt victime ale unui te-rorism afectiv sint violente: posesivitate, sufocare, strivire,pu~carie, tiranie, paralizie, mumificare, moarte ("sint ca ~imort")."Pentru el, eu nu mai exist.""Cind vorbe~ti a~a in locul meu ma descompun, imipierdunitatea."Terorismul relational~r~ G~~- __ ~"Nu mai suport sa 0 ascult vorbind in locul meu.Ma darfma. "223
  • 114. "Da, 9tiU."Un arsenal complex225Terorismul relational"Nu poti sa-mi fad asta./JAceste dorinte asupra celuilalt ajung sa il terorizeze dadse transforma in impuneri 9i daca se folosesc mijloace de pre-siune pentru a viola 9i a ataca existenta ceb1ilalt.lata un adolescent de 15 ani, care urIa ill te1efon cindmama sa il anunta ca nu se va intoarce 1a prinz, cum eraprevazut, ci pentru masa de sear a:"Trebuie sa te intord, nu poti sa-mi fad asta. Trebuiesa viiimediat. Ma auzi? Vreau sa vii cum am stabilit ... "Nu sentimentele sau dorinte1e noastre 11ataea pe ceUilalt, cimecanismele noastre de aparare, temerile 9icrisparile noastre:"Mi-e atit de frica sa nu-mi pierd respectul de sine, incltshut nevoia sa-1 devalorizez pe ceHUaH.""Mi-e atit de teama sa nu fiu abandonat, indt imi supra-veghez cu gelozie partenera./J"Ca sa nu risc sa ma ingeL nu iau niciodata initiativa.""Am l1evoie de tine $i am safac ca aceasta nevoie safie a ta."Bineinteles, in orice re1atie se transmite dorinta ca celalaltsa gindeasca, sa fadi sau sa simta a1tfe1decit 0 face. Face par-te din cautarea confirmarii ea eelalalt e sensibil la iubireamea, la relatia pe care i-o propun, i-o ofer:"A9 vrea sa vorbeasca mai mult cu mine.""Mi-ar placea ca 9i copiii mei sa indrageasca munte1e, ca9i mine.""Mi-a9 dori sa fie mai vesela 9i mai primitoare cind ma in-tore acasa."ansamblul de intentii, dorinte 9i temeri exprimate, proiectateasupra celuilalt, ancorate in.celiHalt sub pretextul iubirii.Cind eram copil, era de ajuns sa strig sau sa ma strimbpentru ca un om mare sa-mi ghiceasca nevoile 9i sa mi Ie sa-tisfaca. E greu sa renunti 1a aceasta putere.DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGETerorismul poate fi sub tit lipsit aparent de lupta sau dra-ma. Printre arme, se numara tacerea imbufnata, sarcasmul,semnele de intoleranta. cum ar fi suspinele, privirile semnifi-cative, remarcile acide, ocheadele ucigatoare, admonestarile,apelurile la altruism sau la sentimente de mila, de vinovatiesau de ru9ine. Refuzurile sexuale sau de alta natura, tacerileapasatoare, gesturile iritate, lacrimile, interogatoriile, deni-grarea 9i multe aIte tactici. In acest domeniu, gasim adevaratiarti9ti, jongleuri ai relatiei, echilibri9ti extrem de abili pe coar-da subtire a manipularii.Daca putem da un pas inapoi sau nu sintem implicati di-rect, s-ar putea sa rIdem sau saadmiram programele de acro-batie relationala care vor sa provoace disconfortuL dezechili-brut chiar nebunia celuilalt.Dar in ce conditii este pus in scena acest arsenal extrem devariat? Scopul urmarit pare sa fie schimbarea celuilalt sau im-piedicarea schimbarii lui - in oriee caz, folosirea lui (ea peun C09de gunoi, ea bun mobil, ea auxiliar, ca sursa de multu-miri etc.), mentinerea in dependenta, legarea de 0 situatie, deo persoana.Cind eu nu-mi pot oferi destula iubire, atentie, grija, ceiapropiati vor fi obligati sa mi Ie dea. Daca n-o fac spontan,dupa cum imi convine mie, voi deveni violent, ca sa raspun-da a9teptarilor mele. Prin invinovatire sau seduqie, prin for-tal voi incerca sa obtin ceea ce nu mi se da de buna voie.Astfel, dinamica terorista apare atunci cind fac in a9a felinclt nevoile mele sa depinda de eeilalti intr-o prea mare ma-sura, dnd nu suport ca aceia care-mi sint dragi si4 nu corps·punda sp:::rantelor mele, cind nu suport ca ei sa he diferiti demaginea pe care 0 am Jespre ei. Terorsmul se bazeaza pc,,$tiam ca 0 sa-mi spui asta."Gindul celuilalt este astfel devalorizat, pentru ca eu ilaveam inaintea lui.224
  • 115. Cum sa scapi de ceva ce-ti lipse?te? Cum sa scapi, de exem-pIu, de Upsa de i:ncredere?"Sentimentul ca mi-am ratat viata;;i cuplul e ant de puter-nie, indt imi oblig fiica sa reu;;easca intru totul, sa traiascapentru mine, sa fie fericita in locul meu."Cei care se tem de abandon, cei care triHesc cu teama per-manenHi de a fi respin;;i exercita asupra celor din jur presiuninemiloase (de fapt, demne de mila) ;;i patetice. Nimic nu-ipoate lini;;ti ;;i totul e interpretat in sensul devalorizarii lorprofunde."Nu-mi mai ceri nimic, inseamna ca nu mai contezi pemine, ca nu temaiinteresez.ca ocup un loc neinsenmat inviata ta... " $i dteva zile mai tirziu: ,Jmi ceri tot timpul safac dte ceva pentru tine ;;i apoi nici nu.,.mi spui daca ceeace-am facut ti-a convenit, nu spui multumesc, ca ~icum tis-ar fi cuvenit. Nu exist pentru tine dedt daca-ti sint de fo-los la lucru sau in altele ... !"Repro~ul ~ilamentatia sint folosite ca ancore pentru a-I re-tine pe celalalt ~i in acela;;i timp ca respingeri ale celuilalt,pentru ca la rindullui sa te respinga. Astfel, vei aVea dovadaconvingerii tale intime ca vei fi abandonat."Nu pot fi dedt respins, mai ales daca ma arat a;;a cumsint. $i dad ma prefac, nu eu voi fi iubit. Ma arat insupor-tabil cerindu-i celuilalt sa ma accepte a;;a, neconditionat ~isa ma respinga."Aceste mesaje dubIe, catre sine ;;icelalalt, declan~eaza an-xietatea ~iimpresia ca nu exist a scapare, 0 alta ie;;ire dedt res-pingerea sau instrainarea. Cel care se teme de abandon -;;itoti ne temem, mai mult sau mai putin - incearca, cu 0 tena-citate disperata, in acela;;i timp sa evite ;;isa induca repetareasau implinirea dramei care-l obsedeaza. Orice mijloc e bun,mai ales atunci cind el functioneaza bine pentru a "amenin-ta" relatia, a 0 descuraja ;;i a 0 duce in pragul disperarii.227Terorismul relationalAcest week-end planificat cu entuziasm ;;i care se prezin-ta sub cele mai bune auspicii devine chiar in ajun un de-zastru din cauza unui detaliu care va servi drept cal troianpentru sabotarea sistematica a planului.,,_ Dar eu a;;teptam telefonul tau pentru a ;;ti daca mai evalabil._ Asculta, te-am sunat acum trei zile ;;i am vorbit despreaceste planuri. Trebuia sa vin sa te iau la 10.~ Da, dar daca acest week-end era atit de important pen-tru tine, m-ai fi sunat de dimineata. Pentru tine e ceva ba-nal, obi;;nuit. Putin iti pasa dad. nu merge. Ai alte posibi-litati.· ._ Nu e yorba de alte posibilitati, ci de acest week-end cutine._ Nu mai am chef sa vin. Simt ca nu dai importanta rela-tiei noastre ... "$i astfel incep lungi ore de asigurari, de promisiuni, demarturisiri;;i atentie. Acest week-end e platit scump chiarinainte sa inceapa ...Bunele intentii"Daca m-ai iubi, n-ai lipsi atit de mult.""Dad m-ai iubi, m-ai dori in momentul in care te doresc;;i eu.""Daca m-ai iubi" inseamna nu ma iube?ti. $i eel care iube;;teeste prins in capcana acestor cuvinte, care-i dicteaza cum tre-buie sa-;;i dovedeasca iubirea, negind ill acela$i timp iubirea."Te iubesc, dar vreau sa locuiesc ill continuare in aparta-mentul meu", ii spunea 0 tinara iubitului ei, care-;;i para-sise de curilld parintii. "Daca m-ai iubi cu adevarat, ras-punde iubitul, daca m-ai iubi cum te iubesc eu, ai dori, ca;;i mine, sa traim impreuna."Iubirea este asociata aici asemanarii, similitudinii in gus-turi, dorinte ;;i sentimente. Se confunda eu relatia. Persoanacareia i se spune asta ar putea raspunde:DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE226
  • 116. Jmi reeunosc iubirea pentru tine, diferita de a ta, dar eespun eu, ea vreau sa loeuiese singura 0 vreme, tine de re-latia mea eu tine ~icu mine insumi."Unul dintre lucrurile cele mai dificile este sa diferentiezirelatia de sentimente. E greu sa desparti aceste doua registre,cu atlt mai mult dad unul dintre palteneri are interesul de amen tine osmoza."M-am saturat de studiile tale: lipse~ti mereu, nu egtiniciodata aici; gi copiii se pllng. Trebuie sa alegi: eu saustudiile.""Ani de zile am avut migrene in fiecare week-end, poves-tegte 0 sotie. Sotul meu a fost extraordinar de rabdator ~ide atent. Se ocupa de copii, ma dadacea. Acum, in urmaunuicurs de dezvoltare personala gi a unui tratament ho-meopatic, nu ma mai doare capul. Dar sotul meu continuasa ma intrebe in fiecare simbata daca mi-e bine, dad madOale, daca sint obosita. Solieitudinea asta imi devine in-suportabilii, roa agaseaza. Vrea sa-mi fie rau?"Aceasta femeie s-a revoltat intr-o zi, strigind ca nu maivrea sa fie tratata ca un bolnav, ca 0 femeie fragila ~i ires-ponsabila. In fata revoltei pina la paroxism, sotul a ramascalm, apoi i-a spus eu compasiune: "Vad ca egti obosita,nu-ti mai controlezi nervii, ar trebui sa te odihnegti. Nu teingrijora, 0 sa ma ocup eu de toL"EI folosea, cu bune intentii, arma negarii - aceasta formade a nu lua in considerare cuvintul celuilalt. Fara sa vrea, igicontinua represiunea, In acest caz, el reprima schimbarea ce-luilalt, schimbare care ii ameninta propriullui echilibru. Inacest exemplu, putem distinge revolta, 0 migcare spontana dereactie, de represiune. Aceasta pare structurata, organizatasub forma unor tactici teroriste implacabile.Povestea acestui cuplu gi incercarea acestei femei de adeveni autonoma au trecut printr-un proces de divort in-grozitol~ in care represiunea exercitata de sot gi-a gasit unsprijin in judecator. S-au folosit ca probe ale dezordinii eimenta Ie descried ale exercitiilor la care participase, cum ar1 Metoda psihoterapeutica prin care subiectul este ajutat sa-9ire-tri:iiascana9terea. (N. red.)2 procedeu psihoterapeutic prin care subiectul este ajutat sa re-gaseasd originea afectiunii prin strigii.te.(N. red.)A facemutrePrivirea s£1giata~i s£1gietoarein acela~i timp face parte dinarsenalul terorism111ui.Proiecteaza asupIa celuilalt frustrareape care nu ti-ai putut-o potoli.229Terorismul relationalfi rebirth1, strigatul primar2, pasaje din cartile pe care Ie citea,cele din Janine Fontaine :?iLes Dialogues avec lange (Dialoguri-Ie Crt ingerul) de Gitta Mallaz. I-au fost luati copiii, pentru djudecatorul a spus: "Sinteti prea independenta pentru a fi 0mama buna."In efortuI de a-I mentinepe celalalt slab sau bolnav, putemsimti confuzia imensa in care se aHa cel care se eramponeazade 0 pozitie superioata. Dar aceasta confuzie nu va fi spusaniciodata, va fi negata gi combatuta prin violenta impotrivaceluilalt, in numele principiilor inalte gi al sentimentelorbune. Aceasta violenta a PISB face ravagii de durata, caredespart pentru totdeauna doua fiinte ... mai ales daca raminimpreuna.In numele interesului pentru celalalt ineerc sa-i impunmodul de viata despre care ~tiueu ca e bun pentru el. ..Aceasta tinara provenita dintr-o famiHe numeroasa i~ipreseaza mama sa iasa mai mult, acum, di nu mai are co-pii de ingrijit: "Ar trebui sa te duci la expozitii, sa-ti cum-peri haine, sa calatoregti, sa-ti faci proiecte." La fiecare vi-zita, insista: "Ce-ai mai facut nou?"Mama se simte vinovata, fiindca ii place sa fie linigtita, sadea friu liber oboselii, sa se relaxeze. Piica 0 tracaseaza,pentru ca ii este greu sa conceapa ca mama se aHa intr-oetapa a vietii complet diferita de a sa gi ca energia gi do-rintele ei sint diferite.Intoleranta are la baza 0 lipsa deimaginatie care ne impie-didi sa vedem ca celalalt are reactii gi nevoi diferite; se bazea-za pe 0 identificare tara distanta.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE228
  • 117. "Te-ai simtit bine fara mine, ei bine, a sa-ti distrug pina ~iamintirea!"231M. BeninToatil aceasta nevoie de a vorbi Iii teama dea spune.Terorismul relationalEsenta suferintei insuportabile este de a spune $i de a ascun-de t11acela$i timp rana interioara.Unii, copii sau adulti, se joaca de-a tikerea numita ~i "a fa-ce mutre". Consta in a nu-i vorbi celuilalt, urmind un anumecod. Pentru a nu se dezice, trebuie sa-l a~tepte pe celalalt safadi primul pas. Aceasta necesita a mare concentrare ~imul-ta atentie ... fata de celalalt. Aerul de normalitate e mentinutcu emfaza."Sotia mea nu e niciodata atit de draguta sau de atenta cumine ca atunci cind e imbufnata. Se adreseaza inveli~ului,iar eu nu exist."In grupurile de copii, ceilalti il pot aduce pe unul dintre eila disperare, punindu-l in carantina."Haideti, fetelor, n-o sa mai vorbim cu el, e in stare sa-ispuna tot invatatoareL""Aveam 8 ani cind unul dintre colegii de clasa a raspinditvestea ca eu a~ avea origini africane.""E buzat, se vede,nu? Oaca ar recunoa~te, noi n-am avea nimic impotrivanegrilor."La originea terorismului emotional se afla adesea 0 expe-rienta dureroasa, traita prin tacere, prin fuga ~i compensatiLRiinile provocate sint de nedescris."Ma simt ranit fara sa ~tiu de ce, poate doar de aceasta du-rere din mine pe care a resimt ca pe 0 atingere adusa inte-gritatii mele."Cel care se inchidein imbufnare afi~eaza de fapt minie ~isuferinta. Oar dincolo se ascunde rana. Multe suferinte ii as-cund chiar celui care Ie traie~te rana care Ie provoaca.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEAceasta femeie ~ifiica ei au plecat intr-un week-end la Pa-ris: Muzeul Picasso, Opera franceza, restaurant. La intoar-cere, indi se bucura de descoperirile lor. Pe palier, mamaimita tenorul, iar fiica, pe eroina. U~a se deschide ~i aparechipulintunecat al"tatalui-sot": "Credeam ca va intoar-ceti cu trenul de 1,30."Ele tac, i1poiraspund intr-un glas: "Sintem sf1r~ite.Ne cul-cam imediat.""Va a$tept de ore tn $ir trist $i disperat ... imaginfndu-micum va distraji fara mine!"230A face mutre inseamna un refuz incapapnat de a spune incuvinte ceea ce pare de nerostit pentru orgoliul meu: "Sint ra-nit, sint gelos, ma simt exclus."La intoarcerea dintr-un week-end placut la munte, cu prie-tenii, acest barbatsimte cum i se duce toata bucuria amin-tirilor vazind chipul intunecat ~iindurerat al iubitei, care 1lprime~te cu acestecuvinte: "A, deci te-ai simtitbine ... !"$i totu~i ea ii spusese: "Ou-te, simte-te bine, nu-ti fa grijipen tru mine ... "
  • 118. ,,$i eu incercam sa spun ca strabunicul meu era}talian ...Doi ani am fost respins de aproape toata ~coala. lmi uramparintii ca au facut un asemenea copil.""Tu e~tiraul"Intr-un conflict, 0 problema, despartire sau dezacord du-reros intr-o relatie, terorismul consta in a incerca sa arlmciraul asupra celuilalt. Pentru a pastra 0 imagine de sine intac-ta, pentru a ne simti buni, ni se pare necesar sa-idovedim ce-luilalt ca totul e din vina lui."Mi se pare insuportabil sa am sentimente «urlte», rateuri~iinsuficiente. Trebuie sa arunc afara raul. $i atunci ma in-capatinez sa-i arat celuilalt ca problema vine de la el, ca eusint 0 victima inocenta, in ciuda bunavointei de care amdat dovada."Fiecare e convins ca demonii sai interiori apar mnnai careactie la demonii celui de alaturi ~ica acest lucru nu i s-ar in-timpla cu un alt partener. Anumite depresii care apar in urmapierderii unui partener perceput ca "rau" tin de faptul ca numai poF proiecta raul asupra celuilalt ~i ca trebuie sa 11recu-no~ti in tine."Cel mai mare rau pe care mi I-a putut face a fost ca s-a la-sat ucis de un ~ofer prost. .."AceasUi sotie, care s-a casatorit la 18 ani pentru a scapa defamilie, ii va repro~a sotului ei toata viata ca nu e cum vreaea. "Nu ti-ai asumat rolul de barbat, de tata. Uite, tot tatati-a imprumptat banii ca sa-ti incepi afacerea. Intotdeaunaeu iau deciziile: sa schimbam apartamentul, sa cumparamo casa, sa organizez vacantele copiilor. .. Tot eu te-am im-pins ~isa ma ceri in casatorie de la tata ... care la rindulluima presa sa nu ma casatoresc prea repede ... " Aceasta fe-meie incearca sa puna in spatele sotului propria-i dificul-tate de a se indeparta de tata, de a renunta la fidelitateaprofunda fata de acesta, care 0 impiedica sa admita exis-tenta unui alt barbat.Acest tata obosit i-atras 0 palma fiului care nu s-a confor-mat pe data. II cuprinde sentimentul de vina ~i atunci de-233Terorismul relationalvine terorist; trebuie sa-~i convinga fiul ca ceea ce a facutera un act legitim ~isa-~i transfere asupra acestuia propriavinovatie: ,,0 faci dinadins ca sa ma iriti dnd ma intorcacasa. N-asculti niciodata ce-ti spun, tu ... tu ... tu ... "Aceasta nevoie a tatalui de a se justifica ~i de a se lini~tiaruncind asupra altuia agresivitatea din el este pentru co-pH mult mai apasatoare ~imai nociva dedt palma primWi.Copiii sint adesea genero~i $i dependenti, accepta U$or saia asupra lor ceea ce nu merge in familie. Adesea, sint tapi is-pa~itoride buna voie ~i chiar se ofera. Numai ca aceasta cre-dinta ca iun tata bun are intotdeauna dreptate" $i ca, in oricecaz, ,,[ne] VOl multumi mai tirziu" este atit de inradacinata,inclt acest lucru nu este recunoscut niciodata.Confuzia intre iubire $i educatie este des intilnita. $i aceas-ta se vede in iubirHe noastre de adulti."Daca nu ma conformez, nu voi fi iubit.""Traiam cu speranta mereu in$elata, dar niciodata stinsaca voi fi iubit mai mult daca fac ceea ce-mi inchipui ca do-re~te celalalt ... Misiune imposibila, infinita. Traiam faraincetare intr-o stare de autoprivatiune, sperind ca astfelvoi fi iubit de parinti, fiind pregatit sa primesc ceea ce«trebuia» sa-mi dea $i n-am primit niciodata."Nevoia de a-I transfonna pe celalalt in "rau" poate fi reac-tia la oranire.Pentru aceasta femeie pe care sotul a parasit-o, devalori-zarea e inacceptabila. De disperare, ea Ii striga: "Poti dis-truge totui, dar nu copiii: asta n-o sa te las sa faci." Ea mer-ge pina la a-i imprumuta tata1.uiintentia de a-~i distrugecopiii. Tentativa de a-I transform a pe celalalt in persecutoro ajuta sa-~i ridice moralul. Rearanjeaza lucrurile in favoa-rea ei, ilincarca pe eeUilalt pentru a ascunde un adevar de-spre ea insa~i.Pentru a nu infrunta partea negativa din sine, eel mai bunmijloc este sa Ii atribui celuilalt rolul negativ, rolul de "rau" $isa 1tijustifici prin comportamentullui violenta din tine.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELECE232
  • 119. Copiii invata foarte devreme sa defineasca 0 cearta prin-tr-un tIel a inceput", spus pe un ton de inocenta ofensata. Eitrag 0 perdea alba peste placerea pe care au simtit-o prinagresiune. Deschid astfel drumul catre 0 dinamica frecventaa ir~sponsabilitatii: "Nu e vina mea."In anumite perioade ale anului, 90selele 9i autostrazile parfrecventate numai de iresponsabili. Eu ii numesc "dreptii".Nu au vazut niciodata ca manevra de depa9ire executata cuabilitate I-a facut pe cel din fata sa se precipite, ca aproape I-aaruncat in 9ant. El, dreptul, e deja departe, testind posibilita-tea unei noi manevre abile. Mai sint 9i cei care dau lectii, gataoricind sa i9i asume orice risc pentru a-I inspiHminta sau pen-tru a-I trezi pe celalalt, neatentul sau neindeminaticul care i-aderanjat. .. chiar daca acesta habar n-are.235Terorismul relationalCorpuZ are nevoie de un cuvfnt pentru a se fnteZege ~i de 0ureche pentru a se spune.SomatizarileAnumite taceri sfnt prea rasunatoare pentru a nu fi fntelese.In dinamica terorismului relational, boala, cu multiplele eifunctiuni, poate avea dublu rol. Poate fi 0 arma 9i 0 forma deaparare strategica. Detine 0 extraordinara putere de a invino-vati - de exemplu, intr-o conversatie telefonica:lI$tii, nu ma simt bine. Ma simt obosita, dar nu-ti face griji.Pleaca totu9i in vacanta ... ""Nu 9tiu ce s-a intimplat; ieri, dupa ce ai plecat la stagiulde formare, mi s-a facut rau in bucatarie. Iti dai seama,daca copiii ramineau singuri! Acum totul e bine. Am che-mat ambulanta, dar nu a venit. Dupa aceea, mi-a fost maibine. Trebuie sa ma duc la un control. Nu-ti fa griji. .."Boala e 0 forma de aparare impotriva terorismului relatio-nal al celuilalt, dindu-ti posibilitatea sa refuzi fara a infruntaun conflict deschis.Pune nevoia lui de a fi aprobat 9i de a evita confruntarileinaintea nevoii copiilor, care ar putea fi aceea de a primiaprobari 9i reactii clare. El nu dicteaza reguli, dar atitudi-nea lui implora: "Nu fa ce nu mi-ar placea!"Aceasta forma de indulgenta dublata de 0 presiune afecti-va tacuta e 0 agresiune veritabila. $i e cu atit mai puternica cucit copiii au nevoie sa vada 0 pozitie clara a parintilor. Ei simtnevoia sa vada, sa simta cum stau in raport cu 0 problema, 0intrebare.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE234Nu spun nimiceel ce nu spune, nu cere 9i nu impune nimic se poate do-vedi cel mai subtil terorist. Vrea sa obtina afectiune si atentiefara sa ceara, fara a-9i arata nevoia. II ~onstringe pe ~el car~ iliube9te sa-i ghiceasca, sa-i testeze, sa-i pindeasca reactiile faraincetare.Acele ,,fa ce vrei", "mi-e indiferent" sau "cum vrei tu" sintadevarate otravuri pentru 0 relatie. Cel care Ie enunta nu sedefine9te, ii lasa responsabilitatea celuilalt. In viata conjugalasau de familie, acesta declangeaza in celalalt respingere, vio-lenta, adesea retinuta, care se va exprima prin puneri in fap-te 9i dislocari.,,- Ce ti-ar placea de ziua ta?- Ce vrei tu.- M-am gindit la un pulovar albastru, cum iti plac tie ...?- Daca. tie-ti place!"Dar cel ce nu cere nu cauta intotdeauna sa primeasca. EIpoate indica astfeilldistanta regulamentara" in ce-l prive9te9ipoate resimti atentiile, raspunsurile celuilalt ca pe incalcari,lezari ale intimitatii.Acest tata care adopta 0 atitudine de nepasare in numelelibertatii 9i al autonomiei i9i agreseaza in felul sau copiii.
  • 120. Colaborarea,,$tii bine ca nu pot ciHatori mult din cauza durerilordespate. Cum ai vrea sa te insotesc la mama ta?""Cistitele ~;idurerile de sciatica sint totu~i folositoare. So-tul meu nu imi mai cere nici macar sa facem dragoste. Ina-inte, ma-hartuia permanent. Era chiar prea mult.""De cind am scolioza, tata nu ma mai obliga sa plivescgradina."BoHle, aceasta forma de terarism asupra sinelui ca reactiela terorismul celuilalt, au ~ifunctia dea aduce un rau mai micintr-o relatie prast echilibrata.237Terorismul relationalSii te enun}i pi nu sii te denun}i.$i banii. Ah, banii! Asta a inceput acum dtiva ani, dnd avenital treilea copil pe care el nu-l voia. El vrea sa fiu $ieleganta, sa pregatesc mese variate, sa administrez baniidin casa, adica pe ai lui, ~isa mai fac ~ieconomii. Uneori,am impresia ca i-ar place a daca i-a~ da bani mapoi. Am fii-cut acest lucru a data. Am transferat un cec in contullui.Mi-a spus: «E bine. Inseamna ca de-acum pot sa-ti daumai putin!» Care di1.l.trenoi este atit de incon~tient? Celmai adesea, imi spune: «Dar cum imparti tu toti banii pecare-I d$tig?» Da, eonfunda banii pe care ii d$tiga cu ceipe care-i cheltuiesc pentru familie.Ce ma rane9te cel mai tare e atunci cmd propun sa ie~im,el imi raspunde: «Mai sa fie! Dar tu eind ai de gind sa neintoarcem? Eu miine lucrez!» $i eu lucrez din greu, fara sad~tig nimic! Ci~tig umilinta de aJi intretinuta, de a-i fi me-reu indatorata ~idisperarea de a ma gindi ca nu se va sfir~iniciodata. Nu raspund pentru a nu invenina situatia. Tin inmine sentimentul unei gre~eli nereparate $i a unei lipse.Celalalt e mai bun dedt mine $i mai ales trebuie sa aibadreptate."Astazi, dupa a lunga perioada de gindire, eu putin ajutor,Evelyne deseopera dt s-a maltratat, s-a neglijat $i s-a pier-dut in atotputernicia sotului. "La ineeput, mi se parea carigiditatea ~iexigentele lui denota forta de caracter. EI ~tiaee vroia. Eu eram adesea nehotarita."Treptat, ~i-a dat seama d avea posibilita!ea sa fie altfel, sacapete valoare fa:t;aa 0 cauta in revolta. I$i poate exprim~punctul de vedere malt fel dedt prin refuz sau sabotaj. Iilipsea aerul. A inceput sa fad yoga, dar: "Nu ajunge. Tre-buie sa-mi gasesc spatiul meu." I~i descopera dorinte pro-prii, diferite de ale lui Franr;ois, plaminii ~i sufoeati de pu-terea acordata altara incep Sa se dilate. I$i intelege ~i i~irespecta aspiratiile. Aeum, Franr;ois e eel care intelegegreu schimbarea. $i vor fi necesare noi ajustari.Colaborarea la terorismul celuilalt devine a forma de tero-rism fata de sine prin autoreprimare $i autoeenzura. Tranchi-DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGETerarismul nu se po ate exercita dedt cu colaborarea victi-mei. De altfel, el are doua victime, pentru di terorismulpoa-te fi reciprac, iar forta slabiciunii, imensa. Cel care se supuneii atribuie celuilalt 0 atotputernicie fantastica sau cel putin iiimprumuta ~i chiar ii da 0 putere exagerata.Evelyne a venit la consultatie. Sa 0 ascultam pe ea, con-centrindu-ne asupra ei, asupra felului de a se comporta ~inu asupra sotului, dupa cum pare sa ne ghideze discursulei."A~ vrea sa respir un pic $i sa ma gindesc la viata mea ina-inte de a lua decizia sa ma intorc la lucru sau sa ne despar-tim." (Disociaza cele doua decizii, neintelegind ca au ace-la$i sens.) "Ma sufoc, nu mai sup art aceasta viata in carenu exist dedt pentru a-mi servi sotul ~i copiii ~i chiar so-erii, carese amesteca in toate. Pentru sotul meu a fi impre-una nn este 0 alegere, ci a datorie.""A ineeput simbata dimineata, cu a intrebare a luiFranr;ois: «Ei, ce facem azi ~imiine?» Nu am timp nici ma-car sa propun ceva; el are deja 0 propunere gata pregatita.Sint iuata din scurt. A~ vrea sa-i raspund: «Nimic. Sa stamaici impreuna.» Dar ma simt vinovata ~i rea ca nu ma en-tuziasmez de un plan care nu-mi convine. Nu mai pot, masufoca, imi ia oxigenul.236
  • 121. lizantele pot ajuta la instalarea acestei stari. Intre 66% ;;i 70%dintre consumatorii de tranchilizante sint femei. Femeilor de-primate de violentele conjugale Ii se prescriu medieamente psi-hotrope mult mai des decit barbatilor. Acestea vor calma sotia9i 0 vor ajuta sa indure mai mult timp situatia de vidima, cao cortina adusa sa mascheze necazul din relatie, singuratatea9i neputinta.Aceasta aducere la tacere se adauga presiunii exercitate inmulte familii de a nu fi abordate anumite subiede."Fara cuvinte. Nu existau cuvinte. Doar tacere. La masa,peste tot.""Mama ne dadea sa mincam, nu spunea nimie.""Mama mea vorbea tot timpul 9i nu spunea nimie."Cei mai multi se pIing ca au continuat aceasta tacere subforma unei reprimari interioare, conduse de imaginar."Daca-i spun asta, n-o sa inteleaga 9i in oriee caz se vasupara."239Terorismul relationalCea mai reaforma de terorism este sa fllasam pe ceWalt sacreada ca exprimam punctullui de vedere."Nu vorbi cu altii despre relatia noastra."Mi-e teama ca va vorbi in locul meu, ca va crea 0 imaginedeformata, ca-mi incalca intimitatea. Nu am incredere in el, ii"Nu te imbraca a9a.""Cred ca te earn la9i antrenat de prieteni.""Nu vad la ce !i-ar servi sa faci studii, sa pleci la 200 de ki-lometri pentru un curs de formare. Ti-e bme a9a. 0 sa-!icreezi probleme inutile ... ""Nu crezi ca ar trebui sa incetezi sa ... "Nervul terorismului e teama. Puterea lui consta in intilni-rea 9i combinarea a doua temeri, a mea 9i a celuilalt. Simtimtemeri numeroase, in care se intrepiitrund prezentul, trecutul9i viitorul, 0 pinza tesuta cu imprevizibil, necunoscut 9icunoscut.Cind exercit 0 presiune, 0 violenta, intotdeauna pornescde la frica mea:Pentru a depa~iterorismulrelalional"Daca a9 arata ce simt cu adevarat, ceilalti ar ride de mine,m-ar dispretui 9i eu m-a9 uri.""N-are nici un rost sa vorbim. Nu schimba nimic. Nuvreau sa ranesc pe careva.""De ce sa vorbesc despre tristetea mea de a fi singur? E fi-reasca, nu?" (Ca 9i cum ce e firesc nu merita sa fie spus.)Copiii simt foarte devreme ca aceasUi exprimare prin cu-vinte, de9i vitala 9i necesara, risca sa declangezealte amenin-tari, violente sau respingeri. $i atunci tacoDACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE238,,- Mama, de ce tanti Micheline e insarcinata, daca nu aresot? Ca Fecioara Maria?!- Nici pe departe. Spui ni$te gogomanii! Termina de min-cat 9i du-te afara la joaca.",,- La 9coala se spune ca exista tati care fac anumite lu-cruri cu fetele 9i ca trebuie sa vorbim despre asta. Tu crezica tata ar face asemenea lucruri?I- Vrei sa-ti trag 0 palma? E9ti nebuna sa-ti imaginezi a9aceva! Frumoase lucruri va invata acum la 9coala!"Dupa un anume numar de astfel de raspunsuri care muti-leaza, reprimarea deschisa devine inutila, copiii se autocen-zureaza cu grija 9i 0 vor face 9i in viata adulta. Mijloacele deexprimare vor fi punerile in fapte, accidentele, somatizarilesau blocajul in stereotipuri.Marea majoritate a adultilor pe care ii intllnim se plIng deterorismul tacerii care domnea in familie.
  • 122. cer sa taca. Vreau sa ii jalonez cuvintele, sa-l conduc chiar dinabsenta. Adaug forme de presiune cum ar fi judecatile sauchiar amenintarile."Ce nevoie puerila ai, de a-i spune mamei tale totul de-spre noi! Risca sa ne indeparteze.""Oaca tu spui tot ce se petrece intre noi, eu nu mai potcontinua."Pe linga team a, s-ar putea, bineinteles, sa fie dorinta de a-ticonserva intimitatea, de a pastra 0 relatie deosebita, de a-iacorda un spatiu privilegiat. $i celalalt care se teme de judeca-ta 9i de despartire va asculta, i9i va bloca exprimarea 9i liber--tatea. Nu va indrazni sa ia 0 pozitie 9i sa spuna, de exemplu:"Spun ce vreau $i cui vreau, dar tin cont de tine."Sau va raspunde imediat $i la rindu11ui va face presiuniasupra confidentului:"Sa nu-i spui ca F-am spus."Teama il va face sa se supuna sau sa nu se supuna ascun-zindu-se.241Terorismul relational"Daca ma las definit de tine, mama,eu cum 0 sa mai cresc?"Mesaje/e parinte$ti ce/e mai daunatoare sint cele caredeftl1escesenfa copilului. Remarcile care contin itU e$ti" sint mai vio-lente dedt ce contin "ar trebui". "Ar trebui" lasa totu$i putinalibertate, loc de liber arbitru, posibilitatea de a nu te confm-ma. "Ar trebui" se refera la ce faei, la conduita, $i nu la per-soana, precum "tu e$ti". "Tu e$ti" fixeaza 0 imagine de sineo asemenea copilarie nu pot duce 0 viata proprie, pentru caaceasta este permanent definita de celalalt. Auzim adesea interapie aceasta supunere, revolta inchisa."Nu pot face altfel. Ma opun, fug, ma zbat, fac 0 criza, $iapoi fac cum vrea ea."Anumiti toxicomani i$i inte1eg dependenta de drog ca peun fel de bariera care ii ajuta sa puna un ecran de netrecut in-tre ei $i mama. Orogul, ca un tert separator care ii va invadala rindullui, ii va devora cu 0 violenta din care uneori nuexista scapare.De multe ori, in relatii, alternativa este: ma definesc sau millas definit de ce/ala/t?DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGESa te supui, sa te conformeziCe ma face sa ma supun mesajelor 9i impunerilor celuilalt,facind terorismul relational eficace? Temerile, cu siguranta,dar 9i greutatea de a ma defini, de a 9ti clar ce vreau, ce simt,ce gindesc, ce sint in acest moment. Intii trebuie sa $tii $i apoisa indrazne$ti sa afirmi, sa 0 arati celuilalt $i sa 0 mentii. Ceeace ma face, ma conduce 9i ma obliga uneori sa ma las definitde celalalt este sentimentul unei datorii, al unei obligatii."Trebuie sa accept sa-mi tai pamI. Oaca nu, va fi nefericit.""Trebuie sa merg s-o vad pe mama (chiar 9i atunci cind nuam chef), pentru ca-mi va spune ca 0 neglijez, ca e preasingura ... "Relatiile dintre mama 9i copil sint adesea incarcate de ce-reri, acestea avind valoarea unor adevarate ordine $i repre-zentind definitii nemiloase date copilului, ce-l fac sa se con-formeze a9tepti.lrilor mamei. Unii dintre adultii care au avut240
  • 123. care ne marcheaza ca 0 definitie de nedepa~it intr-un momentin care personalitatea nu este inca farmata."E~ti ca sora mea mai mare, care nu se gindea niciodata laceilalfi.""Tu nu e~ti fkut pentru ~coala.""Ai un temperament de artist."Nici chiar imaginile flatante nu sint bune, pentru ca ne im-pun sanu dezamagim, ne impun 0 provocare permanenta,obligatia de a ne confarma modelului propus. Ne "obliga" sanu dezamagim."E~ti mai inteligent ~i mai intelegator decit fratii tai.",,$tiu ca pot conta pe tme intotdeauna."Copilul sensibil i~i va dirija potentialul ~i fiinta catre for-ma care ii este atribuita ~i impusa. El va fi un raspuns la a~-teptarea ~i la definitia celuilalt. Toate acestea, bineinteles, incadrul unei dinamici de supunere.$i unui adult ii este greu sa se defineasca. Fiecare dintrenoi are mii de fete. Fiecare are in el multe dorinte contradic-torii ~iposibilitati. Caleidoscopul temerilor, al dorintelor ~ialideilor formeaza imagini in permanenta schimbare. Sintemprin~i intr-un virtej de aspiratii, care sint in acela~i timp bo-gapile ~i tatonarile noastre in fata imensitatii vietii.Cind celalalt imi rastoarna dintr-o mi~care caleidoscopul~iimi transmite: ,Jata ce e~ti sau ce ar trebui sa fii", am posi-bilitatea sa ma recunosc sau sa recunosc anumite parti dinmine in proiecpa pe care mi-o prezinta et in definitia lui de-spre mine. Ma atrage pe terenullui, dar acela este ~i al meu.Pot simti in mine un da - "Da, sint ca tine", "Da, sint cum mavezi", "Da, sint cum dore~ti tu sa fiu", chiar daca acum 0 cli-pa eram altfel. Nu e yorba de a fi versatil sau inconstant, cidimpotriva, de 0 dinamica interioara in care se imbina, se in-tretaie, se amplifica sau paralizeaza mii de incercari de a fi ~itot atitea de a nu fi asta sau cealalta.Atunci, intrebarea esentiala in ce prive~te definirea pro-prie s-ar putea enunta astfel: "Ce domina in mine in acestmoment, in aceasta situatie?"• Domina oare nevoia mea de a fi aprobat ~i de a fi inacord, care va domina ~i va reduce la tacere judecata,critica sau opozitia mea sau smt cu adevarat convins ~iaprob?• Ce domina in mine? Dorinta de a-i face rau, spunindu-idespre reactiile mele agresive fata de tradarea lui? 00-rinta de a-I intelege ~i de a-I accepta? Dorinta de a tacea~i de a ma indeparta, de a-I uita?• Ce parte din mine voi asculta?In aceasta confruntare interioara a unor forte multiple,uneori e mai simplu sa ma las definit de celalalt, de cerinta luireala sau presupusa. Daca ma las definit astfet scap de alege-rea mea prea dificila, de ambivalenta, scap de definitia mea,care nu ma poate cuprinde in intregime.Agresivitatea pe care 0 simteam fatii de celiilalt in timp cene aflam departe unul de celalalt mai multa vreme dispare inclipa in care il intilnesc, zimbitor, calduros, lncreziitor, sigurca-l voi primi neconditionat. Pe care dintre aceste douii euri iIe voi arata? Pe eel care-~i miicina frustrarea 9i agresiunea saupe cellini9tit 9i satisfacut?Indiferent pe care 11refulez, eu ma tradez. Atunci ma lascuprins de sentimentul· dorit, a9teptat de celalalt 9i care seregase9te 9i in mine. Furia nascutii va izbucni altiidata, alt-cumva!Grice relatie este 0 interactiune. Mii simt schimbat, nuan-tat, impacat uneori de intilnire. Cind eram singur, confruntatcu propriile mele sentimente divergente, traiam un conflict.In mintea 9iin inima mea, se luptau aspecte diferite ale eului;pentru a Ie combate mai bine, proiectam 0 parte dintre eleasupra celuilalt.Pot sa iau astfel 0 pozitie, exprimind cele douii triiiri:• dorinta de razbunare,• bucuria 9i piacerea.242DACAM-A$ ASCULTA,M-A$ INTELEGE Terorismul relational 243
  • 124. Am fnvaJat sa spun da fndriiznind sa spun nu."lata prin ce-am trecut a$teptindu-te, iata ce simt cind tevad."245Terorismul relationalAutodefinireaSit confirmi dorinta celuilalt pentru a putea scitpa de ea.Singurul antidot al terorismului relational pare sa fie au-todefinirea permanenta, recunoscind in acela$i timp cerereasau sentimentul celuilalt."Inteleg ce important ar fi pentru tine sa ma casatoresc labiserica. Oar pentru mine nu are sens."Te poti proteja de sadism indepartindu-te interior, gestio-nindu-ti mai bine emotiile fara a te identifiea cu ele. "Va tre-ce $i asta." Inainte de a te plinge de poluare sau de a lasa te-merile celuilalt sa te influenteze prea mult, inainte de a-Iacuza ca e un tiran, ar trebui sa $tii ca nimeni nu e obligatsa-$i bage nasul in teava de e$apament a celuilalt.atribuindu-i rolul negativ $i accentuind astfel propria pozitiede victima sau de "cel bun".o mama in virsta $i insingurata ii cere fiicei sa a sune infiecare duminidi seara. Ea define$te momentul $i frecven~ta cu care fiica trebuie sa Ilia initiativa" de a surra. Oare i$imentine iluzia di fiica dore$te sa a sune regulat?Fiiea nu a $tiut ce pozitie sa ia, a spus da, insa i$i uita ade-sea angajamentul. Suna intr-o luni $i, bineinteles, prime-Ie cuvinte pe care Ie au de sint a plingere $i un repro$: "Num-ai sunat aseara."Atunci se justifica, explica faptul ca a fast plecata; ele vordezbate indelung motivele $i consecintele lipsei acelui te-lefon, fara a-$i da seama ca de fapt sistemulle prinde incapcana $i ca fiica nu e de acord cu definitia data relatieide catre mama. Ar putea, de exemplu, sa ia a pozitie: "Sintacasa vineri seara. Oaca vrei, poti sa ma suni intre 8 $i9.30." Sau: "Nu-mi place aceasta regula. Te sun dnd pot."DACA M;A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEOialogurile in care se folose$te raportarea directa, "tu",sint adesea incercari ale ambelor parti de a-I defini pe celalalt,Mentinerea pozitieiTatal e ingrijorat. Fiica adolescenta trece printr-o criza. Einchisa in sine, ostila, revoltata. El e convins ca ar avea ne-voie sa vorbeasca cu a a treia persoana, pentru di el nu area pozitie care sa favorizeze dialogul dintre ei. Intr-o zi, iida adresa unui centru despre care a auzit vorbindu-se $iunde ar gasi ajutor. "De ce-mi dai asta? exclama fata. $tiibine ca nu ma voi duce!" Tatal ia biletul de pe masa din ca-mera fiicei $i pleaca amarl:t. "Nu vrea sa primeasdi nimicde la mine. Refuza tot ce vreau sa-i dau ... "EI s-a lasat definit $i oprit in incercarea de a oferi de reac-tia ei. (,,$tii bine"); nu $i-a menfinut pozitia. Ar fi fast suficientsa-i spuna:"Eu iti dau adresa. Tu faci ce vrei cu ea.""E drept, prin asta iti arat ca-mi fac griji pentru tine. Facceva ca sa-mi lini$tesc grijile. Dad tu recuno$ti grijilemele, poate vei face ceva in legatura cu ale tale."Fata este in cumpana, intr-o dilema in ce prive$te alegerea:• Sa se recunoasca in perceptia tatalui $i sa primeascasemnul.• Sa nu se,recunoasca $i sa nu-l primeasca.• Sa inteleaga nelini$tea tatalui tara sa participe la ea, darsa a admita, astfel inclt tatal sa se simta inteles.Intreruperea sistemului propusde ceUilalt244
  • 125. 246 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Terorismul relational 247OpozantulOpozantul colaboreaza adesea la terorismul relationallacare e supus. Contrar aparentelor, cel care se opune, care de-clara .sistematic ca "nu e de acord", care lupta impotrivapunctului de vedere al celuilalt, de fapt mai mult se lasa de-finit dedt se define$te. Se define$te "impotriva", dar adeseanu i$i arata propria dorinta sau propriul plan. Nu reu$e$te saiasa din reactie pentru a intra in relatie."Prietena mea ar vrea sa ne facem 0 casa lmpreuna. Are 0gramada de idei. Eu nu smt de acord. Nu $tiu ce vreau.Dar cel putin $tiu ca ma opun ideii ei.""Protestantii" se definesc prin numele pe care 9i-1 dau,doar drept contestatari ai practicilor unei Biserici stabilite 9inimic mai mult.Probl~ma pseudoconsistentei fondate pe opozitie $i revol-ta este 0 etapa necesara in adolescenta, inainte ca tinerii sa-9ipoata construi propriul sistem de referinta. Unii ramin anco-rati toata viata pe pozitia lIma opun" $i se scutesc astfel dedefinirea propriei pozitii.Rezistenta la terorismTerorismul practicat $i suportat ne marcheaza t?merile $islabiciunile. Exishi totu9i 0 diferenta esentiala intre teroris-mul politic 9icel relational. Primul e dorit, cautat, premeditat,con1;;tient.Al doilea apare, in general, in mod impulsiv, invo-luntar $i cel mai adesea incon$tient. .. Se strecoara in relatii cuabilitate, subtilitate 9i 0 incredibila statornicie, dejudnd pre-viziunile, blodnd intentiile, sabotmd cele mai bune hotariri.Credem ca terorismul relational din trecut sau din pre-zent este cauza multor dureri fizice sau psihice. Ele devin cro-nice pentru a-i permite unei persoane - $i acesta este unparadox - sa supravietuiasca mtr-un haos care altfel i s-arparea intolerabil.Cum sa-ti construie$ti 0 imunitate in fata celui care, in nu-mele iubirii pe care ne-o purtam unul altuia $i al interesuluipe care il are pentru mine, incearca sa lmi influenteze emoti-ile, comportamentul, gindirea 9i modul de viata pe care a9vrea sa-l am?• Daca ma sup un, am grija de el, illini1;;tesc pe el in dau-na mea.• Dadi ma revolt, ii declar razboi $i risc sa ne despartim.• bad nu tin cont de presiunile lui, Ie va accentua.• Cmd ii spun ca nu lmi acorda libertate, neaga acest lucru.Cum sa nu te la$i contaminat de temerile, de lipsurile saude convingerile incrmcenate ale celuilalt?"E foarte abila in a-mi arata prin mid atingeri zilnice casint un sot nesatisfacator.""TaUHmeu imi da mereu de mteles ca nU are mcredere mmine, ca-l dezamagesc daca fac asta sau cealalti}. Aceastaatitudine imi distruge mcrederea in mine $i imi intare1;;teindoielile."Multi avem SIDA relatiilor, nu smtem imuni m fata angoa-selor celuilalt, care ricogeaza asupra alor noastre. Cum sa teconservi?Unii aleg fuga. $i vor repune in practidi, in alta parte, unsistem asemanator, pentru ca nu s-au deta1;;atsuficient de me-canismele care ii faceau sa induca $i sa intretina acele schemerelationale.Altii, patiti, prefera singuratatea.Cit despre noi, m capitolele urmatoare yom mcerca sa pu-nem dteva borne care sa indice drumul catre 0 mai buna di-ferentiere 9i responsabilizare, pentru a deveni in primul yindun mai bun partener pentru sine 1;;iapoi pentru ceilalti·E nevoie de limite pentru a merge mai departe.
  • 126. Responsabili tiitile 249ResponsabiliHitileCea mai frecventa pozitie intr-o relatie consta in a negaprintr-un transfer responsabilitatea a ceea ce simtim."CeHilalte responsabil de ceea ce simt""Daca simt ceva, e din cauza cuiva sau a ceva, deci celalaltsau situatia e responsabila de ceea ce simt."lata, pe scurt, una dintre mitologiile relationale cele maiputernice."Resimt furie, dezamagire, tristete pentru ca celalalt a ui-tat de intilnire, pentru ca nu ainteles, pentru ca imi spuneca ma iube9te 9i imi intoarce spatele de cum neagezam inpat, pentru ca nu mi-a raspuns la scrisoare ... "Acel "el" sau "ea" care este acuzat esteun parinte, 0 per-soana iubita, apropiata. Acum devine 0 fiinta care ne deza-mage9te, ne in9ala a9teptarile 9i uneori aruncam asupra luiresentimentul, il acuzam de toate insuficientele, il facem res-ponsabil de ce ni se intimpla, bun sau rau, desucces 9i deegec, de zimbete 9i de lacrimi.Aceasta atotputernicie atribuWi celuilalt duce la deres-ponsabilizarea noastra; fugim de asumarea propriei persoa-ne, ca 9i cum am fi iresponsabili 9i dezarmati."Sint pierdut, panicat, sufar ... deci nu eu trebuie sa facceva pentru mine."$i dnd celalalt face la fel, intram in binecunoscutele cer-curi vicioase ale relatiilor.,,- Daca bombanesc, e pentru ca lipse9ti aUt de multo- Lipsesc atit de mult pentru ca fug de repro9urile tale,de proasta ta dispozitie 9i de lamentatii.""Fac mutre pentru ca eaface mutre ...vazlndu-ma cafac mutre."Putem gasi combinatii infinite pentru a nu ne simti respon-sabili de ce ni se intimpla, pentru a gasi mereu 0 cauza exte-rioara 9i adesea pentru a nu face 0 alegere sau a lua 0 decizie.Celalalt mi-a 5pUS... a vrut. .. a procedat in a9a fel indt eunu puteam dedt 5a-l agresez, 5a-l parasesc, sa-l ajut, safac inlocullui, sa-mi asum ....In primavara, Gerard ii spune lui Odette ca ar dori ca invara sa-9i ia doua saptamini de vacanta singur. Odette nuse impotrive9te (dar e pentru?) 9i i9i planifidi sa petreacaacest timp intr-o tabara de nudi9ti. Gerard reactioneazaviolent: "Nu sint deloc de acord!"
  • 127. Pe de 0 parte, slntem ceea ce s-afiicut dinnoi intr-un momental viepii noastre, pi pe de altiiparte, slntem ceea ce noi intreji-nem din toate acestea de-a lungul anilor pi deceniilor care auunnat."M-au fortat sa ma controlez. A$aca nu pot sa fiu eu Insami.""Mi-au descris sexualitatea ca pe ceva rau, a$a ca sintfrigida."De$i nu negam conditionarile impuse copilului de depen-denta sa emotionaJa, psihica $i senzoriala, este totu~i frapantfelul in care intretinem aceasta conditionare.Odette renunta. I~i fac planurile de vacanta ilnpreuna, darin iunie, Gerard spune din nou ca pleaca fara ea. Se ofera sa11ia ~ipe fiul lor cu el $i adauga: "Daca chiar tii la experien-ta asta de nudism, du-te." Odette incearca sa se inscrie intr-otabara, dar nu mai sint locuri. Cauta in alta parte, nu mai elocnicaieri. E furioasa. "Ce sabotaj! M-a jrnpiedicat sa~mire-alizez planul, mi-a interzis sa ma duc, apoi mi-a dat voieatunci dnd nu mai era posibil. A stricat tot, m-a manipulat."Odette i~i pune intrebari in legatura cu schimbarile deopinie ale lui Gerard, dar nu in ce prive~te supunerea eisau felul in care s-a lasat manipulata, in care I-a lasat pecelalalt sa-i dicteze decizia. Ea nu se intreaba: "Ce ma facesa-l ascult?" Vacanta ratata a produs un ~oc.Mai tirziu, in-vata sa iasa din acuzarea unilaterala, i~i cauta echilibrulintre doua tendinte care 0 stapinesc ($i se lupta in ea)."Am impresia ca traiesc ca 0 salbatica $i ca risc consecintegrave, daca-mi urmez drumul fara a tine seama de reacti-ile celuilalt. Nu ma simt eu ins ami cind sint influentata dedorintele $i temerile celuilalt."Strategia relationala bazaHi pe convingerea ca celalalt eresponsabil de ce simt duce la neputinta, la stagnare, chiar lanebunie. Oar ne ofera justificari $i alibiuri, mai ales daca seleaga de experientele noastre din copilarie."Nu m-au lasat niciodata sa ma exprim, a$a ca nu pot ara-ta ce simt."251ResponsabilihitileVreau sa-I schimb pe celalaltPerspectiva responsabilitatii celuilalt (pentru ce traiesc, cemi se intimpla) ma arunca in aceasta capcana frecvent intll-nita in rela}ii: incercarea de a-I face pe celalalt sa se schimbe.Pare atit de logic, am de evident!Oare nu juram implicit fidelitate acelor mesaje primite dela parinti pe care totu$i Ie respingem? Transfedim adesea mi-siunea de parinte asupra persoanelor importante din viatanoastra, in relatiile apropiate sau in mediul social mai largoAceasta dinamica este frecventa in cuplurile in care unul din-tre protagonWi i$i reprezinta in celalalt partea inacceptabiladin el insu$i. In acest caz, celalalt este considerat $i cauza aschimbarii sentimentelor noastre."Daca nu m-ai fi fortat sa avortez, te-a$ iubi inca.""Daca nu ai fi continuat sa ma suni ~i sa ma cauti, astazia~ fi uitat de tine ~in-a$ mai suferi.""Daca nu ai fi atit de dependent, m-a~ simti libera."Celalalt e vazut drept sursa a sentimentelor ~iresentimen-telor noastre. A$adar, va trebui sa $i Ie asume, sa Ie repare, sasuporte descarcarile."Din cauza lui sint a~a, trebuie doar sa inceteze sa se maipoarte astfel $i totul va fi mai bine."Paradoxul consta in faptul ca-i imprumutam celuilalt 0putere fara limite ~i in acela$i timp ne consideram suficientde puternici pentru a-I obliga sa se schimbe, transferind asu-pra lui nefericirea, invinovatirea $i violenta cu care ne victi-mizam. Un fel de "brat de fier" fantastic (fantasmagoric saureal) patrunde in anumite relatii apropiate (conjugale sau pa-rentale) $i se mentine ani de zile. Razboaie conjugale sau pa-rentale care se continua generatE de-a rindul, pornind de la 0regula formaHi complet aberanta. IIRevendic iresponsabllita-tea a ceea ce simt, a ce traiesc."$i atunci vrem sa-l schimbam pe ceJalalt pentru binele luisau pentru bineleOnostru.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE250
  • 128. "Tare mi-a9 dori sa piece de buna voie.""Tare a9 vrea sa ma dea afara."Aceastaatitudine imi permite sa inchid ochii in fata pro-priilor mele gre:;;eli:;;iadesea e adoptata de ambele parti."Nu ma obliga sa aleg", ii cere un barbat disatorit amantei."Nu-mi cere sa ne despartim, raspunde iubita, :;;inu maforta sa ascund ca sufar."Fiecare ulcearca sa i:;;irezolve dilema cermdu-i celuilaltsa-:;;imodifice a:;;teptarea sau dorinta. Fiecare se situeaza inraport cu celalalt cerindu-i sa-:;;iretraga cererea.Una dintre utopiile cele mai vechi pare a fi incercarea de aexercita 0 influenta asupra dorintei:;;i cererii celuilalt. Cau-tam in aceasta dovada iubirii sale, forta legaturii."Daca m-ai iubi, ai accepta sa renunti la dorinta ta. Nu aivrea sa-mi provoci suferinta mentinmd supozitia."omama care nu mai suporta prezenta acasa a fiului ei de24 de ani, 11impinge pe acesta sa actioneze in locul ei: "Artrebui sa ai 0 meserie, sa-ti cl:;;tigiexistenta, sa fii indepen-dent, ar trebui sa vrei 0 locuinta a ta." ~i el ii raspunde:"Am tot timpul. Dar daca vrei sa ma dai afara, spune a:;;a."Ea ar vrea ca el sa aiba forta de a pleca. EI vrea ca ea saaiba curajul de a-I da afara!Efortul de a-I schimba pe celalalt potrivit dorintelor melee sortit e:;;ecului, duce la 0 comunicare repetitiva, plina deviolenta surda :;;iura refulata.253Responsabili Hitile"Nu sup art nervozitatea colegei mele. Rew;;e:;;tesa mi-otransmita:;;i mie. E clar ca trebuie sa devina mai calma. Dealtfel, i-ar face bine.""A:;;vrea ca prietenul meu sa mi se opuna ca sa ma potafirma, sa ma pot defini. El e mereu de acord cu mine :;;inu :;;tiuin ce pozitie ma aflu fata de el.""Nu reu:;;esc niciodata sa ma pozitionez in rap art cu ea,pentru ca planurile :;;iintentiile ei fata de mine sint vagi :;;iconfuze.""Sint tot timpul frustrat in comunicarea cu tatal meu, pen-tru ca nu-:;;iexprima niciodata sentimentele. De ani de zilea:;;teptsa comunicam cu-adevarat. Probabil ca simte ceva,dar nu-mi spune. ~i nici eu nu pot vorbi cu el. Atunci 11atac, il contrazic, se supara :;;irupe relatia.""Mama ma sufoca cu dorintele:;;i temerile ei, ar trebui sa in-vete sa se controleze, sa nu-:;;iverse angoasele asupra mea."Aceasta dorinta profunda ca celalalt sa se schimbe pentruca in sfir:;;itsa ne fie mai bine, pentru a nu mai suferi :;;ia nune mai simti rau e una din aspiratiile cele mai legitime :;;imaisortite frustrarii. Incercarea de a-I schimba pe celalalt, de a in-cepe cu celalalt cimenteaza :;;iIntretine relatiile statice pe unteren cunoscut9i familiar."Deja :;;tiu<;.ea sa se intimple. Eu ii spun asta, el Imi ras-punde aia. Intotdeauna e la fel. ..""N-am. s;H pot spune niciodata mamei ca traiesc cu unbarbat divortat sau ca am facut deja un avort. M-ar respin-ge ca :;;i cum nu a:;;mai fi fiica ei."Punlnd pe primul plan reactia celuilalt, refuz sa ascult ce-lrane:;;te cu adevarat.Sint astfel extraordinar de abil in a-mi crea relatii fictive :;;ia nu recunoa:;;te:• In mine:ce inseamna pentru mine relatia cu un biirbatcasiitorit.• In celalalt: ce 0 neciije:;;tepe mama dadi descopera rela-tia mea cu un barbat casatorit.252 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
  • 129. Anurnite persoane au tendinta de a se simti responsabilede tot ceea ce simt cei din jurullor. Multi parinti i~i atribuiee~ecurile, reu~itele, trasaturile pozitive sau negative ale copi-lului lor. Le considera un fel de prelungiri ale lor in~ile ~i co-piii Ii Ie inapoiaza mai tirziu, acuzindu-i ca sint cauza tuturorproblemelor (rareori a binelui).$i c,opiii slnt destul de puternici pentru a-~i asuma falseresponsabilitati, pentru a lua asupra lor sarcina dureroasaperceputa la parinti, pentru a incerca sa Ie vindece ranile as-cunse sau sa-i scape de deceptii ~i angoase.Se simt cauza certurilor, a divortului parintilor, a supara-rilor sau a bucuriilor lor. Egocentrismullor natural nu Ie per-mite sa conceapa ca se poate "sa nu aiba nimic de-a face" cuce se intimpla. E dureros sa nu ai nimic de-a face cu ce se in-timpla in viata persoanelor importante pentru tine.Vinovatia provine dintr-un sentiment de omnipotenta ilu-zorie. Poate de aceea este un sentiment foarte raspindit (~ifoarte distrugator) in cultura occidentala. 0 mare parte aeducatiei se bazeaza pe amenintare, devalorizare ~i agresiu-ne. Vinovatia joaca un rol compensatoriu in aceasta negare desine, care dureaza multi ani.Copiii care au crescut alaturi de un parinte deprimat saucare suferea de anxietatea abandonului pastreaza adesea unsentiment difuz de vinovatie, bazat pe 0 convirigere falsa."A~ fi putut sa-i redau bucuria de a trai, implinirea, sana-tatea, a~ fi putut sa nu-l dezamagesc,• dadl a~ fi facut .• dad a~ fi fost .• daca a~ fi ramas ...• dadi a~fi ~tiut. ..• daca a~ fi crezut. .."Unii introduc acest elan vindecator in relatii ~i intretin 0activitate de recuperare, restaurare ~i reparatie a raului decare i~i imagineaza ca sint responsabili. lar ceilalti (parintisau persoane apropiate) profita de toate acestea, uneori chiarabuzeaza, simtind ca aceasta vinovatie ~iputere iluzorie sinto coarda sensibila, gata oricind sa vibreze."Sotul meu a avut un accident gray chiar dupa 0 cearta in-tre noi. Ma simt vinovata, responsabiHi, e din cauza mea."Ne intrebam cum s-ar simti aceasta sotie - dezamagitasau u~urata? - daca ar descoperi ca nu avea puterea sadetermine comportamerttul sotului. Daca el se distruge,chiar crezind ca e din cauza ei, aceasta nu poate fi decit 0decizie personala ~i 0 alegere a sa."Mama nu s-a impacat niciodata cu ideea ca sint casatori-ta cu un barbat divortat. Ar prefera sa fiu moarta, mi-aspus ea, ~i uneori chiar imi vine sa ma sinucid ... dar nu~tiu daca macar asta i-ar face plikere."Ce nu facem cu buna-~tiinta pentru a-I proteja pe celala1t?"Nu-i arM sotului meu ca ma pot descurca ~isingura. Areatita nevoie sa se simta puternic ~i protector.",;Aveam migrene de mai bine de 20 de ani. Dupa 0 perioa-da de psihoterapie, au disparut. Dar cel mai uimitor esteca sotul continua sa ma convinga ca ar trebui sa ma odih-nesc ~ica migrenele apar inca. El voia cu orice pret sa ~i Ieasume, chiar cind nu mai existau!""Imi ascund indoielile ~i vulnerabilitatea in fata fiuluimeu. Nu ar suporta sa aiba un tata neajutorat.""Nu discut cu el problema banilor. Ii face prea mult rau."Sistemele de protectie reciproca in cupluri, familii sauin relatiile profesionale ~i de prietenie sint adesea stabile ~ilini~titoare. Sistemele illimiteaza pe fiecare 9i mai ales pro-pune roluri ~i comportamente cunoscute, in care fiecare,,~tie ce are de facut".Dadi ne simtim responsabili pentru reactia celuilalt, avemun alibi confortabil ~ievitam capcanele ambivalentei noastre.254 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE"Vreau sa fiu responsabilde ceea ce simte celalaItI/ResponsabilWi tile 255
  • 130. 256 DACA M-A:;>ASCULTA, M-A:;>INrELEGEResponsabili hi tile257Aceasta femeie nu mai suporta, spune ea, dependenta so-tului fata de ea, supravegherea ~icererile permanente, ne-voia lui de a trai totul prin ea. Dupa multi ani de ezitari,ea i~i anunta decizia de a divorta. El face 0 depresie ~i earenunta. Se hotara~te sa ramina cu el. "Daca plee, sint res-ponsabila de disperarea ~i distrugerea lui."Ea ~i-a rezolvat dilema (a ramine sau a pleca) prin nein-crederea in capacitatea sotului de a evolua ~i prin asu-mare a intregii responsabilitati pentru starile lui psihice.Raminind mchi~i in dorinta sau in lipsa de dorinta a celui-lalt, ne seutim de efortul de a ne diferentia, de a ne smulgedin sistem, de a descoperi 0 atitudine mai activa, uneori apa-rent "egoista" sau chiar eruda. Aceasta acuzatie de egoismprovine de alHel de la cei din jur ... asHel indt ne victimizam~i mai mult ~iperpetuam aeuzarea sau devalorizarea.Impresia di e~ti responsabil de ce simte eelalalt ne duceinapoi in copilarie, in perioada in care nu ne diferentiam ~inecredeam atotputernid.o femeie casatorita are de opt ani un amant. Ea afirma eanu se simte bine in aeeasta situatie. Ar vrea sa aleaga. I:JU-9ipoate parasi sotul, pentru ca acesta ar face 0 depresie;nu-~i poate parasi amantul, pentru ea el ameninta eu sinu-dderea. In timpul unei lungi conversatii, ea nu a pututnid 0 clipa sa-9i exprime adevaratele dorinte ~i sentimen-te. Nu traia dedt prin impresia ca este responsabila de ne-feridrea viitoare a unuia sau a eeluilalt.Mai tirziu, evocindu-~i copilaria, poveste9te ca atunci dndavea 6 ani, s-a naseut sora sa, iar mama lor a faeut 0 depre-sie dupa na9tere. Ea se simtise responsabila de starea ma-mei, in ambele sensuri ale euvintului. Ea era cauza prineomportamentul sau, prindorintele sale agresive, asHel catrebuia sa ~iIe asume 9i sa Ie repare,<oeupindu-se de eopil~i de casa.Cind 9i-a dat seama di nu avea nid 0 legatura eu depresiamamei, a exclamat: "Dar atund eu n-aveam nid 0 putere.Eram in plina iluzie de atotputernide."/IDa, slnt femeie, slnt sotie, mama, amanta,fetifil... $i bebelu$f"A te simti responsabil de ce simte celalalt inseamna ~i sacultivi 0 senzatie de putere ~i de influenta, care este greu deabandonat. Inseamna sa incerci sa pastrezi controlul asupra re-latiei 9i sa mentii cu orice pret iluzia atotputernidei asupraceluilalt, asupra sentimentelor, trairilor lui. Prea adesea 0 asoci-em in mod gre9it cu puterea ata~amentului. Celalalt va recu-noa9te puterea iubirii mele dadi pun la suflet cea mai mica vi-bra tie a sensibilitatii lui, cea mai midi schimbare de dispozitie.Nu sint responsabilpentru ceea ce simte ceUHaltCultura ~i educatia colaboreaza la crearea sentimentuluide responsabilitate 9i de vinovatie."Sora ta sufera din cauza ta.""Iti fad fratele sa sufere."
  • 131. "TaUil tau e suparat din cauza comportamentului .tau ~imama ta mi-a spus ca-~i dorea sa moara cind a auzit ce-aifacut!/IOar ce copil i-ar putea spune tatalui: "E~ti dezamagit dee~ecul meu la ~coala ~i este dezamagirea ta, tata. Cred ditu trebuie sa te ocupi de deceptia ta. Nu vreau sa mi-oasum nici lucrind mai mult, nici invinovatindu-ma ca nulucrez destul./IInvinovatirea e 0 deformare, 0 excrescenta a compasiuniicare exista in fiecare dintre noi inca din copilarie, a acestei ca-pacitati de a ma iderttifica cu celalalt prin care ma doare sa-ivad suferind pe cei pe care ii iubesc ~i care ma iubesc. Cind iispun celui care afirma ea e nefericit din cauza mea ~a nu masimt responsabil de suferinta lui, se indigneaza, bineinteles,~ima acuza de incon~tienta, perversitate sau sadism. E 0 afir-matie care ne ~ocheaza sensibilitatea, generozitatea, nevoiade putere ~i felul in care gindim ~isimtim.Ar trebui oare ca un sot care-~i parase~te sotia sa fie res-ponsabil de nefericirea ei? 0 femeie care-~i parase~te sotul ~icopiii pentru ca nu se simte capabila sa se ocupe singura deei nu trebuie sa se simta vinovata imaginindu-~i singuriitatealor! (Nu a ei, bineinteles, care va fi numita de ceilalti /lliberta-te/l sau "inco~tienta/l.) Nu sint responsabil de eel pe careI-am crescut? (Ca vulpea din Micul Print.) Nu - ~i totu~i da,putin. Atunci apar conflicte de fidelitate, ale caror riidacinisint mult mai adinci dedt viata mea.E complicat sa actionez in conformitate cu ceea ce ma ghi-deaza. Aceasta complexitate include dorinta mea de a faceplacere, de a ajuta, de a nu dezamagi ~i de a-I sfatui pe cela-lalt. Oar daca ma simt responsabil pentru felul in care celalalti~i gestioneaza sentimentele, am cazut in capcana.Oupa ani de lupte ~i incercari, aceasta fiiea devotata dadin umeri: "Oaca tatal meu alege sa se distruga prinalcool, eu nu-l voi mai contrazice ~inu-mi voi mai distru-ge viata incercind sa-l salvez. Ii inapoiez alcoolismul, iiapartine. Oaca acest tert pe care I-a interpus intre el ~i259Responsabilita tilemine, intre el ~i ceilalti, este tovara~ullui preferat, e pro-blema luL Imi reiau libertatea ~iprioritatile ... "Un tata i-a anulat fiicei sale anorexice mare parte din pu-terea distructiva in ziua in care i-a declarat: "Nu ma simtresponsabil pentru faptul ca tu manmci sau nu. Responsa-bilitatea mea este sa ai ce minca./INepreluind responsabilitatea celuilalt, refuzi in acela~itimp sa-l ajuti sa scape de consecintele hotaririi sale.Un tata evreu i-a declarat fiului sau ca daca se casatore~te cuiubita lui neevreica, va refuza sa-~ivada nepotii· Fiul, devenittata, nu ~i-aajutat tatalsa-~i tina cuvinttil. II invita mereu lael, in ciuda refuzurilor repetate, venea la u~a cu copilul, £or-tindu-l pe bunic sa-~i reactualizeze de fiecare data hotari-rea. Acest fiu i~i manifesta astfel dorinta de a mentinerela-pa ~iIi arata tatalui (~ifiului) di respingerea era unilaterala.Cind evitam sa colaboram in sistemul relational propussau impus de cel~lalt, ne regasim capacitatea de a fi, de a nedefini mai bine ~i de a adopta 0 pozitie. Oorinta noastra de a"AI 9i tatal meu este fiu./IDACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE258
  • 132. 260 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Responsabili tatile 261fi aprobati este atit de puternidi ~i de imperioasa, incit estefoarte dificil sa ne afirmam ~i sa ne definim in fata celuilalt,asu:nindu-ne riscul de a nu fi aprobati.Incercind sa inducem comportamente de autoresponsabi-lizare participantilor la sesiunile noastre de formare, simtimca declan~am reactii puternice, ca producem bulversari incascada, di provocam dezordine, 0 scoatere din circuitele re-lationale obi~nuite. (A lucra pentru dezvoltarea ~ischimbareapersonala inseamna sa aduci la lumina formele cele mai sub-tile ~i permanente ale terorismului relational: eel care se dez-volta in relatia intima, care se exercita in numele iubirii.)Revolutia relationala, care anunta zile grele ~i de deschi-dere in acela~i timp, urmeaza cu siguranta aceasta cale.Sint responsabilpentru sentimentele meleNe e greu sa admitem ca intr-o relatie sintem responsabilide ceea ce simtim ~itraim. De fapt, senzatiile care circula prinnoi sint resimtite de corp; sentimentele, de catre sensibilitate.Adesea, un eveniment, un gest, un cuvint, 0 atitudine a ce-luilalt trezesc ~i declan~eaza emotiile care se afla in noi. Doardeclan~eaza, nu creeaza emotii. Reactiveaza, reaetualizeazasentimente, senzatii sau perceptii care sint ale noastre, inscrisein trairea noastra. Aceasta afirmatie - Jiecare e responsabil desentimentele sale/l - poate parea 0 adevarata agresiune ~ipoa-te duce la proteste vehemente."Mama e deprimata. Nu sint responsabil de apasarea ~idenelini~tea pe care Ie simt. Vin de la ea... iar eu port in mineaceasta apasare toata saptamina dupa ce am vazut-o ... /I"Mi-a murit fiuI. Sint responsabila de disperarea care macuprinde?/1"Patronul meu e tiran ~i nedrept. Revolta ~i descurajareacare ma incearca sint inevitabile."Inceperea acestui demers ce consta in a accepta responsabi-litatea propriilor sentimenteprovoaca un adevarat ~oc,intr-a-tit de fireasca este tendinta de a trata la celalalt problema pecare 0 avem noi in raport cu el. Adam ar trebui sa recunoascafaptul ca a mine at marul de bunavoie, chiar daca din solidari-tate ~iprin imitare, iar Eva nu poate nega ca ea a hotarit sa as-culte de ~arpe.$i eu, care am venit la mii de ani dupa ei, a trebuit sa re-cunosc (dupa mnlte eforturi) ca eu iubeam aceasta femeie lanebunie ~ica toata forta ~ifrumusetea sentimentelor mele nuavea nici 0 influenta asupra alor ei. .. care se indreptau spreun altul. Da, sint responsabil (cuvintul nu e coreet), sint cores-ponsabil de ce simt. Nu mi-ar servi la nimic sa tip, sa ma dez-integrez sau s-o agresez pe cea care nu-mi prime~te iubirea,pentru ca a ei e primita de un altul. Cel care incepe sa-~i res-peete sentimentele, judecata, pentru ca ~i Ie recunoa~te caapartinindu-i, dobinde~te 0 noua forma de demnitate.Ce cultivam?Sintem responsabili de sentimentele pe care Ie cultivam innoi ca un gradinar de gradina sa. Bineinteles, exista un cli-mat, un sol, evenimente, furtuni, prea multa ploaie sausoare,dar asta nu sup rima responsabilitatea gradinarului, adidi, vi-gilenta ~imunca."Sa ne cultivam./1Responsabilitatea este in primul rind felul in care imi in-veninez sau intretin r2mile.Cineva a lasat fereastra deschisa. A intrat un tintar ~im-api~cat. Dadi ma scarpin, ma irit, transform pi~catura in
  • 133. Pare nedrept 9imai ales imposibil. Citi copii ar putea spu-ne mamei, tatalui: "Mama, tata, te fOg,mcearca sa faci cevapentru tine, sa-ti calmezi temerile, grijile, mini a, suferinta"?rana sau in handicap. Aceasta nu e responsabilitatea per-soanei neglijente. Oar 11 acuz ca mi-a facut aceasta ranaimensa ... pentru ca a lasat fereastra deschisa.Ciudat, multe persoane interpreteaza semnele emise deceilalti in sensul cel mai defavorabil imaginii de sine."Dadi nu tine cont de parerea mea, inseamna ca nu amdreptate.""Daca nu ma iube9te cum a9 vrea eu, e pentru ca nu sintdemn de a fi iubit./f,,$tiu ca suspinullui mseamna ca 11plictisesc, vorbesc preamult, n-are chef sa fie cu mine ... ",,$tiu ca aceasta aluzie la vacanta stricata imi este adresata."Eu numesc acest mecanism transfer, adica acea capacitatede a-mi insu9i un cuvint, un sentiment, un gest sau un com-portament care ii apartine celuilalt 9i de a-I face al meu, deve-nind ce spune el ca sint. Devin ingrat, idiot sau rau atuncidnd celalalt ma vede asHel 9i eu incerc sa ma apar. Nu magindesc ca e doar parerea celuilalt. "Da, ma vedeti asHel, in-grat, idiot sau rau. Puteti sa-mi spuneti ce va face sa ma ve-deti a9a...?" Ma pot diferentia suficient 9i pot sa nu-mi insu-gesc trairea, perceptia celuilalt sau pot sa ma integrez - 9iinacest caz trebuie sa incerc sa gestionez ce a declan9at celalaltin mine (pentru ca nu am 9tiut sa ma diferentiez!).Celalalt ma rane9te, ma frustreaza, e insuportabil. Oar inmine se afla rana, frustrarea, intoleranta, intr-un cuvint, sufe-rinta. $i de aceasta suferinta a mea va trebui sa ma ocup.Aceasta incercare pare daunatoare dnd este propusa ace-lora care, pietrificati de suferinta, disperare sau deprimare, i9iexpun situatiile in grupurile de formare sau la gedintele deterapie."Dar eu sufar din cauza lui. Cum ma pot ocupa de sufe-rinta mea?"Citi oameni ar putea sa-9i interpeleze partenerul, spunm-du-i: "Da, te simti neputincios in fata suferintei 9i vrei sa facceva pentru a 0 diminua. Ai vrea sa-mi schimb comporta-mentul, sentimentele pentru a-ti alunga durerea. Eu iti cerdoar sa 0 asculti, te invit sa 0 mtelegi, pentru ca este a ta ... "?E foarte raspindita convingerea d sentimentele nu pot ficontrolate."A9a sint eu, nu pot face nimic, nu ma pot schimba.""Fac adesea ceea ce nu a9 vrea sa fac, ceea ce-mi face raus~u ma face nefericit. E mai putemic dedt mine."Ca 9i cum sentimentele ar veni de sus, printr-o forta exte-rioara sau interioara imposibil de determinat."M-am inddigostit.""Nu te mai iubesc.""Mi-am pierdut increderea in el."Nu imi asum raspunderea pentru acest aitul din mine pecare 11 numesc incon9tient. De Ia "inventarea" sa de catreFreud, aceasta notiune e folosita adesea pentru partea incon-trolabila a unui alt eu care actioneaza in ciuda mea, in Ioculmeu. "Am facut-o incon9tient." Incon9tientul-alibi, incon-9tientul-scuza e amestecat in toate relatiile pentru a justificaanumite limite sau incapacitati. Este necesar un efort ce pre-.supune vigilenta, atentie, deschidere 9i acceptare pentru a-mirelua in posesie comportamentele, sentimentele 9i pentru aalunga influentele care m-au marcat."II detest. E responsabilitatea mea, felul meu de a Iupta 9ide a infrunta impactul a ceea ce a spus sau a facut, a ceeace este ... ""Dad sint dezamagit, eu sint autorul deceptiei. M-am la-sat amagit de a1]teptari, I-am inzestrat pe ceialalt cu cali-tatile pe care eu a9 fi vrut sa Ie aiba, probabil cu acelea pecare n-am reu9it sa Ie dezvolt in mine./f"Smt gelos; sa am grija de gelozia mea 9i sa vedem ce faceea cu mine sau eu cu ea."263Responsabili tatileDACAM-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE262
  • 134. Capatul meu de relatieIntr-o relape, am tendinta sa ma simt responsabil fie dearnbele extremitafi ("Dadi celalalt nu este satisfacut dnd facemdragoste, inseamna ca nu sint atragator, nu sint destul debun, nu 9tiu ce sa fac"), fie de nici unul ("Aceasta seara a fostplictisitoare, ceilalti nu au 9tiUt sa intretina 0 discutie intere-santa, stimulatoare/l)."Tata era prea important pentru mine, il iubeam prea mult9i mult timp n-am indraznit sa-l infrunt. Astazi imi asumriscul de a-I contrazice, de a-I critica, de a-i spune desprelipsurile 9i a9teptarile mele, despre sperantele dezamagi-tel despre realitatea rzmita... "Singurul razboi adevarat e cel interior. Singura transfor-mare posibila e a mea. Nu e exclus sa declangeze 0 alta modi-ficare in celalalt 9iin relatie.In loc sa a9tept ca tatal meu sa-mi vorbeasca de sentimen-tele lui, sa-i vorbesc eu despre ale mele. Libertatea mea constain a decide cum vreau sa traiesc situatia care-mi este impusa.Daca eu consider ca geful meu are atitudini arbitrare, nedrep-te 9i contradictorii, pot trai aceasta experienta in multe feluri:• Ma pot limita la placerea de a-Ibirfi la nesfir9it cu colegii.• Ma pot face mic, plin de amaraciune 9i tristete.• Pot sa incerc sa-i vorbesc 9i sa ma apropii.• Pot sa incerc sa-i inteleg neputinta 9i disperarea.• Pot sa incerc sa-mi depagesc reactia 9i sa ma folosesc defiecare schimbare de dispozitie pentru dezvoltarea meapersonala sau sa cultiv alte atitudini interioare 9i exte-rioare, J:ntrebindu-ma daca sint fecunde sau sterile. Incele din urma Ii voi multumi, poate, ca a aparut in caleamea ca 0 incercare care mi-a permis sa ma dezvolt: esteceea ce numim realjezarea situatiilor 9i a sentimentelor.Con9tientizarea responsabilitatii pentru ceea ce traim nepoate da un sentiment de libertate nemaiintilnit.chiar dad lainceput ne simtim prizonierii n09tri 9i nu ai celuilalt.Daca percep orice relape ca avind doua extremitap, imi revi-ne sarcina de a ma ocupa de extrernitatea mea 9inumai de a mea.265Responsabilitatile"Sint responsabila doar de capeaul rneu ... dar taremi-ar placea sa-l controlez pe al celuilalt./INu sint responsabil de intreaga relatie, ci doar de ce se in-timpla in partea mea, de ceea ce aduc eu in relatie 9ide felulin care primesc ceea ce aduce celalalt. Aceasta pozitie ma vaobliga uneori sa-mi asum ceea ce critic in celalalt."Ma nelini9te9te, spunea 0 femeie, ideea unei relatii stabi-le, de9i mi-o doresc. M-am indragostit de trei ori; defiecare data am ales un barbat care se temea sa se implice.Cred ca in felul acesta evit stabilitatea - care ma inspai-minta - 9i astfel continuu sa 0 doresc 9i mai ales sa Ie re-progez oamenilor di fug 9i Se tem./I"Ani de zile am acceytat sa ma las judecat, definit sau po-zitionat de celalalt. Illasam sa vorbeasca despre mine inlocul meu 9i ma inchideam intr-o imagine, un meca-nism ... in care nu ma recuno9team dtu9i de putin. Astazinu ma mai las definit 9i ma maturizez.",,- Nu aveti dreptul._ Da, dumneavoastra credeti ca n-am dreptul- deci numi-l puteti da. Asta inseamna ca dvs. nu-mi puteti daacest drept.DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE264
  • 135. - Oar va spun ca nu aveti dreptulla acest tarif, la acestloc...- Oa, imi spuneti ca nu mi-l puteti acorda. Exista cinevacare ar putea lua aceasta decizie?"Acest schimb ar putea dura luni de zile, ajungindu-se labiroul directorului general, unde a~ primi un raspunspozitiv ..."Oaca medicul meu preferat imi spune, dupa consultatie:«A, sint nelini9tit! 0 sa va fac 0 radiografie», prefer sa-i ras-pund: «Rezolvati-va nelini9tea, voi reveni ... » Nu maivreau sa fiu ingrijit in functie de nelini9tea celuilalt, ci infunctie de nevoile mele."Fiecare poate transforma, inversa dinamica energiei uneirelatii redefinindu-se fata de celalalt. Va trebui sa descoparcum imi sporesc singur suferinta.La un curs de dezvoltare personala, un barbat vorbe~tedespre disperarea sa ~i despre dificultatea de a trai relatii"simple, directe ~i imediate": "Aveam 0 relatie noua cu 0tinara, 0 relatie frumoasa, u~oara, plina de creativitate.Propunerile amindurora ne stimulau ~i dadeau existenteinoastre culoare ~i savoare. Intr-o seara, m-a intrebat: «A~vrea sa ~tiu ce sint pentru tine, ce sentimente 9i intenpi aifata de mine. Eu te iubesc ~i tin la tine.» Eu i-am raspuns:«Eu nu te iubesc, dar tin la tine. Ma buctira intilnirilenoastre, prezenta ta, felul tau de a fi.»Clteva saptamini mai tirziu, am inteles di acest «nu te iu-besc» fusese insuportabil pentru ea. II resimtise ca pe 0violenta. $i totu~i imi exprimasem sentimentele fata de ea,placerea, ata~amentul fata de relatia noastra. Nu era sufi-dent. Trebuia sa simt ceva dincolo de prezenta ei, sa fieparte din mine. Faptul ca imi pHicea, ca eram fericit cu ea,ca petreceam timp impreuna nu era suficient.Relatia nu era echilibrata. Din partea ei existau sentimen-te ~idorinta de ceva mai mult dedt timpul petrecut impre-una. Din partea mea exista trairea, intilnirile, dar nu acestfaimos sentiment al iubirii. Nu 0 iubeam. $i nu puteamsa-:ispun ca 0 iubesc, chiar dad aceasta iubire era ce a~tep-ta ea cu ardoare de la mine! Ne-am despartit ~iinca ma gin-desc cu nostalgie la inti:lnirile noastre, atit de vii, de pline."Acest barbat dore~te sa discute despre dificultatea "lui" de atrai relatii "simple", dar descrie situapa ca pe 0 dificultate a ce-luilalt, a partenerei - 0 evoca ~i 0 pune in discutie. El nu i~ipercepe inca partea sa din raspunsurile prietenei sau ale prie-tenelor, pentru ca ne spt-meca e yorba de 0 adevarata constelapede relapi (de indata ce apare repetipa, cu ant mai mult trebuie sane intrebam mai degraba despre noi ~ine dedt despre celalalt).Acest barbat va descoperi mai tlrziu ca prin alegerea parte-nerelor ~i a comportamentului el aduce ~iintare~te evolupa re-lapei amoroase tocmai in sensul pe care il denunta ~i-lrespinge."T~-ai indragostit de 0 femeie care nu te-a iubit?" Raspun-de rastit: "A, nu, nid pe departe! Intotdeauna celalalt maiube~te ~i-mi cere prea mult. Oa, particip activ, parca im-potriva mea, la ceea ce declan~ez ~irefuz."Cel mai adesea in viata, raspunsurile pe care Ie primim(agresiune, blindete, protectie etc.) sint 0 informatie despremesajele pe care Ie trimitem. Fiecare exprima prin corp toateaspectele personalitatii sale, ale fizicului ~i ale metafizicului~i Ie percepe in ceilalti fara a-~i da seama. In jocul comple-mentaritaplor din lantul de atractii ~i respingeri, ne canto-nam adesea in preajma aceluia~i gen de oameni.In apropierea dintre doua fiinte, intr-o intilnire, incon~tientu-rile ~tiu dintr-o sclipire sa se recunoasca, sa interacponeze in bine~iin rau. Intra in joc aproape automat ~icreeaza un lant de com-portamente impuse, legate adesea mai mult de trecut dedt de pre-zent. (Din aceasta dubla viziune asupra indivizilor - care sint, pede 0parte, modelati de mediu ~ipierdup in jocul de oglinzi farasfir~it,iar pe de alta parte, izolap, responsabili, stapini pe ei ~~i,prin~i numai in capcana propriilor conflicte - se poate na~teconfuzia. Oificultatea de a ingloba cele doua aspecte intr-o vi-ziune unica se reflecta in dezbaterile aprinse sau chiar in conflic-tele dintre anumiti terapeup de familie ~i psihanali~ti. Unii seocupa in principal de interactiunile din familie, institupi ~imi~-carile sociale. Ceilalti se opresc in primul rind asupra aparatu-lui psihic interior individual ~iasupra conflictelor individuale.)266 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Responsabili tiltile 267
  • 136. "Sit merg ci1trecentrul fiinfei mele ... Ce mai drum!"Puterea interdependentei gi a amestecului congtient gi in-congtient care se instaleaza mtre indivizi, mai ales in cuplurigi intre parinti ~i copii, conduce persoanele caire terapie. Inacest angrenaj complex, in care smt m acelagi timp mecanism,migcare gi rezultat, oamenii incearca sa gaseasca ceea ce vinede la ei. Inceardi sa-gi regaseasdi dorinta m amestecul de con-ditionari gi reflectari.Unii se indreapta spre cunoagterea unui spatiu misterios,originat aflat in ei ingi$i,pe care nimeni ginimic nu-l poate dis-truge. Acegtia simt nevoia de a stabili $ide a pastra contact cuacest nucleudin ei, separat de mediu, $ipornind de la care arputea pairunde cu mtreaga lor fiinta in relatii $i actiuni, faraa se dezice, a se pierde sau a aluneca, fara a se proteja, ca 0 sa-minta inchisa in coaja. Cauta ce smt, dincolo de privirea ce-lorlalti, de somatiile prezentului $i de cerintele viitorului.Oar intotdeauna aceasta cautare a ceea ce vine din tine (fe-lul meu de a da, de a primi, de a cere $i de a refuza) $i a ceeace vine de la celalalt este infocata, neprevazuta, confuza, pli-na de mcerdiri repetate de redefinire. Oamenii de $tiinta nearata ca nu exista frontiere precise mtre un organism viu $iecosistemul din care face parte.Trebuie sa gasim un cuvint·care sa traduca $i sa includa macela$i timp e1ementele constitutive ale relatiei cu ceilaJti (sti-mulare, raspuns, reactie, interactiune, responsabilitate, com-plementaritate, reciprocitate) $i ale .relatiei cu sine (proiect,memorie, repetitie, amplificare, diferentiere, imagini de sine,conflicte interioare con$tiente sau incon$tiente, perceptii cor-porale, responsabilitatea propriei vieti, resurse $i lipsuri, ad-ministrare intrapsihidi). Propunem 0 distinctie mtre ace$tidoi poli prin termenii intrarelafie $i interrelafie. Intrarelatie (re-latie in interior): un cuvint care exprima notiunea de legaturireunite in fascicule, focalizate asupra unor puncte centrale,ce-gi trag semnificatia din interiorul sinelui. Vorbim despre 0.mcercare de recunoagtere a relatiei cu sine, a circuitelor rela-tionale care smt legate, programate, care induc gi inchid tre-ceri, care mtaresc comportamente $i inhiba conduite.Imaginea evocataeste aceea a circuitelor care IIdecodea-za" informatia venita din exterior m functie de un anumecod, chiar de un scop. Mai simplu, confruntind aceste douanotiuni, intrarelatie gi interrelatie, vrem sa ariHam aparentalor contradictie."Doar eu sint responsabil de tot ce mi se intimpla $i totismtem dependenti unii de altii.""Pot participa activ la ce nu-mi convine; tot ce vine de lacelalalt ma poate atinge fie prin marire, fie prin diminua-re ... Nu pot sa nu comunic. 5int parte integranta a unuicircuit de schimburi, ale caror forte $i substraturi uneoriimi scapa, dar m care eu smt motorul."Orice perceptie, pentru a deveni senzatie, trece. printr-uncircuit de filtre gi canale deja imprimate prin mijlocirea expe-rientelor importante din copilarie. Circuite multiple ajung laacelea$i impasuri, la acelea$i intersectii gi devin asemenea ra-darelor ultraperformante, care capteaza tinta $i apoi dirijeazaorice aparat catre ea.Un barbat de 39 de ani poveste$te ca nu suporta sa manm-ce din farfuria altcuiva. Refuza sistematic gesturile de tan-drete propuse de partenera sa m restaurant sau acasa269Responsabili UitileInterrelatii si intrarelatii, , ,DACAM-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE268
  • 137. ("Uite, gusta din asta"), intinzindu-i furculita, de exem-plu. Adauga: "In zece ani, nu i-am putut spune niciodatasotiei mele ca aceasta imi rascolea amintiri dureroase. Eueram fratele mai mare ~ieram obligat sa termin ce nu min-ca sora mea Florence. Ea miroseaurit, nu 0 puteam refuzape mama, imi era greata ~i trebuia sa maninc ... Un iad;"Intelegem ca orice experienta de acest gen se va lega devechea situatie ~iva trece obligatoriu prin circuitul "determi-nat din farfuria surioarei care mirosea urit", sfir~indu-se prin-tr-un refuz, 0 repulsie nespusa, dar de neinlaturat, oricare arfi stimulul actual.Un altul ne povestea despre micile certuri pe care Ie aveacu sotia datorita comportamentului adoptat la mas a in ceprive~te bautura."Nu ma puteam impiedica sa-mi umplu paharul cu apa saucu vin pina sus, oriunde m-a~ fi aflat, la mine sau in alta par-te. Beam totul dintr-o singura inghititura. Acest mic detaliua fost cauza multor conflicte ~i remarci dezagreabile, darcare nu mi-au putut schimba comportamentul. A~a erameu. Apoi mi-am amintit ca in copilarie nu am putut nicioda-ta sa-mi pun singur de baut. Mama imi spunea intotdeauna:«A~teapta, 0 sa spargi ceva.» Ma servea ea, intotdeaunapaharul fiind plin doar pe jumi:itate,pentru ca un pahar plinde apa imi facea rau ~iimi taia foamea. Beau intotdeauna cuaceea~i violenta ~iincintare jumatatea de pahar oferit ~iju-mi:itatea refuzata. Paharul plin baut dintr-o singura inghiti-tura este autonomia mea, libertatea, placerea totala, dovadaindependentei mele."Altul a remarcat ca intotdeauna dnd ajunge la un semaforcare indica ro~u, opre~te ma~ina acoperind putin zebrele."Nu ma pot opri la timp. Opresc am de in fata, indt numai vad semaforul. Apoi fac 0 adevarata gimnastica pen-tru a vedea verdele. De curind, am asociat acest compor-tament cu transgresiunea, ca ~icum mereu ar trebui sa facun pas ditre interzis. Ca ~i cum eu hotarasc, ~inu celalalt.Am astfel impresia ca frustrarea e mai mica ~i ma deran-jeaza mai putin. Aceasta ma face sa «tradez» in relatii, sa imideranjez putin colegii, sa Ie in~elin vreun fel increderea. ESa faci totul pentru a-ti cuceri libertatea nu fnseamna saajungi fn America, ci sa pleci din Spania.271Responsabili tiitileun sentiment fantasmagoric de a fi mai puternic, de a do-mina situatia,de a ma razbuna pentru un refuz, pentru 0nerecunoa~tere. Da, semaforul actioneaza asupra mea cani~te ace declan~atoare fara sa-mi dau seama."Descopar, ascult ~iinteleg totul in mine. Chiar daca nu potschimba aceste compo:rtamente, ma pot exprima prin ele ~iinfelul acesta trecutul circula prin cuvinte.Comunicam cu ceilalti pornind de la comunicarea cu noii~ine. De aceea ni se pare important sa explicam unele ma-nifestari ale comportamentelor incon~tiente, sa Ie dezvaluimfatetele atunci cind ne joadi prea multe feste in viata. Nu eyorba de control, de a controla viata incon~tienta, ci de a-i in-telege mai bine influenta, jocurile ~i fatetele.Inco~tientul are 0 atitudine conservatoare inraita ~iadesea,din nefericire, privilegiaza raul, dificilul, durerosul, periculosul,tot ce am ascuns pentru ca nu am putut infrunta. $i aceste san-tinele invizibile din noi devin cenzori inexorabili ai schimbarii ~iai innoirii. Daca am putea sa Ie imblinzim putin puterea, sa pu-nem fO$ lor inepuizabila in serviciul potenpalului nostru de a nebucura, al vitalitatii, pe care 11irosim! Fiecare are tendinta de a ve-dea cu precadere fata sau reversul acestei medalii paradoxale:• Fiecare este artizan unic al suferintei ~i al bucuriei sale.Nimeni nu poate da na~tere in locul sau propriei bucu-rii sau dureri.• Fiecare depinde de mediu, care inseamna totul, incepindcu mo~tenirea biologica, sociala, culturala ~i in acela~itimp de relatiile apropiate, pina la cele mai indepartatestele, care, undeva in imensitatea cerului, prin pozitie,stralucire, mi~care, influenteaza ~i ele ceea ce sintem ~ice facem.Ne putem da totu~i repere cAaresa ne permita sa distingemresponsabilitatea noastra reala. In capitolul urmator, yom aratadteva piste de reflectie care ne-ar putea duce spre starea de a fimai buni parteneri pentru noi in~ine, a~adar ~ipentru ceilalti.DACAM-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE270
  • 138. Cum sa devii un partener mai bunpentru tine insu!iE greu sa accepti ca nu te na?ti femeie sau biirbat, ci ca devii.Este de datoria mea sa fiu nu doar administratorul evolu-tiei sentimentelor mele 9i a transformarilor lor, ci 9i un mediucare prime9te sentimentele celuilalt, daca acestea sint. .. ac-ceptabile.Daca adopt atitudinea: "Sint responsabil de ce simt", va finecesar sa-mi modific multe atitudini S;ifelul de a gindi.Aceasta va produce a schimbare in opinia mea despre ceilalti9i despre mine insumi. Aceasta transform are este minutioa-sa ca a asceza 9i lunga cit a viata. Este a sarcina de a viata:de a deveni, de a fi cel mai bun partener ... pe care I-as;puteaavea vreodata.A fi un partener pentru sine:• inseamna sa descoperi ca singuratatea poate fi fecunda,poate aduce implinire 9i intilnirea cu sine;• inseamna sa descoperi ca se poate sa nu te plictise9ti fficampania ta;• ffiseamna sa Hi capabil sa-ti arunci privirea dincolo deprimele impresii despre celalalt 9i de asemenea sa ai aatitudine binevoitoare 9i stimulatoare fata de sine;• inseamna sa poti scapa din dinamica autolimitarii, re-zultata din nerecunoa9terea propriilor nevoi S;idorin-te. Pentru ca adesea sintem fata de noi ins;ine ni9te pa-rinti critici 9i exigenti, care lauda 9i incurajeaza preaputin.Partener mai bun pentru tine insuti 273Sa nu eziti niciodata sa fntinzi mfna ...partii celei mai bune din tine.A fi un bun partener pentru sine inseamna sa-ti dezvolti amai mare unitate, nu eliminffid sau acoperind lipsa, ci vinde-cffid rana care a inconjoara. $i aceasta pentru ca adesea neasumam riscul de a ne intretine suferinta legata de a lipsa, ca-utindu-ne implinirea in exterior S;iacordffidu-i astfel celuilaltputerea de a ne vindeca. Este 0 reminiscenta a dependenteiinfantile ffi care am trait atitia ani, la inceputul vietii extrau-terine, cind a9teptam satisfacerea 9i bunastarea de la lucruri,gesturi 9i cuvinte care proveneau de la celalalt. Implicit sauexplicit, e ca 9i cum a9incerca sa-l pun pe celalalt in serviciuldorintelor 9i al temerilor mele. Incercam sa mentinem depen-denta fonnata in primii ani 0 buna parte din viata, punind inslujba acestei dinamici toata puterea ata9amentului nostru.Aceasta interdependenta intretinuta se afla la originea tero-rismuluirelational ffi relatiile cu parintii sau de cuplu.Noi vedem patru puncte esentiale ce trebuie respectatepentru a deveni un partener mai bun pentru sine:• Sa gase9ti a cale de a gestiona cit mai bine poluarea ine-vitabiUi oricarei relatii.
  • 139. 274 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Partener luai bun pentru tine insuti 275• Sa gestionezi impactul ~iresentimentul mesajelor celui-lalt catre tine.• Sa inveti sa incadrezi corect evenimentele, problemelesau agresiunile care apar in cotidian.• Sa-ti asumi in mod direct responsabilitatea unei partiain nevoile tale.Cum sa gestionezi poluarea rela!ionalainevitabilaarice corp viu secreta de~euri. Acesta este insu~i semnulca traie~te - in mod paradoxal, aceasta producere de de~euriii demonstreaza vitalitatea, dinamismul.In starea de hiberna-re se produc mult mai putine de~euri. Aceasta explica stareade supravietuire, de mumificare a unor persoane care traiescla foe mic, cu pa~i mici, intr-o viata mica. Daca 0 relatie e vie,ea va produce de~euri. Va secreta murdarie,. paraziti, caredaca nu sint adunati ~i evacuati, otravesc schimburile ~iune-ori viata personala, profesionala ~isociala.De unde vin de~eurile ~ice sint ele? Vin mai ales din nein-telegerile inerente oricarei incercari de relationare.• Una spun ~ialta se intelege.• Nu raspund la ceea ce a spus celalalt, ci la ceea ce am in-teles eu din ce a spus el.• Decodez ~i fac asocieri folosind filtre ~i sensibilitateaproprie ... fara a intelege intotdeauna sensibilitatea, co-durile sau sistemul de valori al celuilalt.• Uit sa negociez cu mine insumi (cu temerile, cu dorinte-Ie, cu resursele, cu limitele mele) inainte de a negocia cucelalalt.• Incerc sa-l inscriu pe celalalt in convingerile mele.• Vreau sa-l conving ca eu am dreptate ... pentru binele lui.• Vreau sa-l schimb ...De~eurile provin ~idin otravuri. In orice relatie, acestea sintreprezentate de judecati, proiectii, comparapi, a~teptari la reci-procitate, decalaje. (Ase vedea capitolul "Cine ne saboteaza?".)Pe scurt, de Hecare data cind incerc sa intru intr-un schimb, imiasum riscul de a fi influentat, dezamagit, destabilizat sau"umplut" de celalalt, uneori chiar dincolo de limitele mele.Pentru a-mi administra mai bine poluarea relationala, sintobligat sa stabilesc 0 lista de prioritati a a~teptarilor mele. A9-teptarile prea avide sau prea dure fata de celalalt sau fata demediu ma vor dezechilibra ~ima vor face vulnerabilla frus-trari atunci dnd raspunsurile vor fi diferite, insuficiente saudecalate fata de ce proiectasem eu."Ma a~tept ca celalalt sa-mi satisfaca dorintele tara ca eusa mai fiu nevoit sa cer. arice decalaj intre a~teptarile mele~i raspuns e resimtit ca 0 agresiune personala ~i ma infu-rii ~i resping ceea ce ma frustreaza. Traiesc intr-o stare deinsatisfactie permanenta fata de toata lumea., inclusiv fatade mine insumi."Ne imaginam cu prea mare u~urinta cum trebuie sa secomporte celalalt ~i il inchidem (adesea, fara ca el sa ~tie) in-tr-un ansamblu sau in tipul de comportament-raspuns pecare ar trebui sa-l aiba fata de noi. lata sursa lmei infinitati dedeceptii, de frustrari ~i a inconfortului,· care vor cere apoimulta energie pentru a fi depa~ite."Sint indragostita de el, marturise~te 0 tinara din AmericaLatina, dar nu-i arat. a femeie nu trebuie sa spuna asta.A~ vrea sa ~tiu daca invitatia lui de a ie~i impreuna e cevaserios sau eo gluma. Imi ascund sentimentele, ma tem sanu ma ghiceasca, ~i de fapt mi-ar place a sa ghiceasca..."Dupa muIte luni de a9teptare ("El trebuie sa aiba initiati-va!"), tinara indrazne9te intr-o buna zi sa-i vorbeasca de-spre sentimentele ei.,,$i eu!", raspunse tinarul.$i primul strigat al tinerei la acest inceput de relatie esteun repro~: ,,$i de ce nu mi-ai spus?"Pot incerca sa fiu mai selectiv, mai lucid, mai realist in a~-teptarile mele, mai suplu chiar, pentru ca a9teptarea fixata pece ar trebui sa fie, pe ce ar trebui sa vina de la celalalt ma im-piedica sa primesc ~i uneori sa vad ce exista, ce vine de la ce-lalalt - nu conform a~teptarilor mele, dar real.
  • 140. 276 DACAM-A$ ASCULTA,M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine insuti 277Sa-mi administrez poluarea, sa incerc sa a diminuez in-seamna mai ales sa fiu atent cum comunic, cum ascult, cumcer, cum trimit mesaje, cum ma inteleg pe mine. In calitate deemitator, sint la rindul meu responsabil de calitatea ascultariipe care vreau sa a primesc.Gestionarea impactului mesajelorceluilaltE sarcina mea sa gestionez impactul, rezonanta, emotiiletrezite in mine de actele sau de cuvintele celuilalt. Intr-ade-var, n-avem nici 0 forma de imunitate in fata incarcaturii ne-gative a anumitor mesaje. 0 mica fraza nesemnificativa, uncuvint cu conotatie afectiva ne vor otravi pur 9i simplu. Fie-care a avut experienta unei asemenea intilniri in care, dupaun schimb, un telefon, 0 scrisoare, avem un sentiment difuzde disconfort, de tensiune, chiar angoasa, care ne va dezinte-gra organismu19i gindurile ca un acid, ca 0 otrava persisten-ta timp de mai multe ore, chiar zile.In acest domeniu, regula ar fi: cu cit comunicarea e maiproasta, cu atit relatia trebuie mentinuta mai vie - adica sase ofere ascultare, atentie, deschidere, in loc de indepartare 9iruptura.Ii pot cere celui care m-a ranit sa spuna cu alte cuvinte, sareformuleze mesajul. Poate asHel va gasi cuvinte mai apro-piate de intentia sa, se va defini mai bine, va descoperi un cu-vint care sa-l reprezinte mai bine. Pot reformula ceea ce aminteles, am auzit, pentru a avea confirmarea ca e ceea ce vreacelalalt sa spuna.Pentru ca putem intelege pe dos, in functiede gradul nostru de vulnerabilitate $i de intoleranta (pe pie-lea no astra, in anumite domenii: corpul 9i manifestarile sale,de exemplu) $i dupa lipsa de limpezime a exprimarii."Cind mi~a spus ca relatia noastra cu siguranta n-o sa du-reze prea mult, am inteles ca avea chef sa pIece, sa ma res-pinga. Ani de zile mai tirziu mi-am dat seama ca el i$i ex-prima asHel teama $i nesiguranta, dorinta de stabilitate ince privea relatia noastra."Avem 0 putere fabuloasa, rareori folosita, de a-i aduce ce-luilalt confirmarea. Confirmam reformulind ceea ce-am auzit.oinfirmiera a incercat de mai multe ori sa prop una 0 mo-dificare in derularea vizitelor la pacienti. $eful serviciului,un medic clinician, 0 repezea: "N-o sa ma invatati voi pemine sa-mi fac treaba. Cine e responsabil aici?" $i mai mul-te zile raminea descumpanita, ne$tiind "cum sa raspunda laaceasta agresiune". Descoperind posibilitatea de a se con-frunta, nelasindu-se definita de reactia celuilalt, ea poateafirma in continuare, in acela$i timp aducindu-i celuilaltconfirmarea: ,,$tiu ca sinteti geful, dar nu e yorba de asta.Eu va vorbesc despre posibilitatea de a modifica progra-mul de vizite pentru 0 mai buna ingrijire a bolnavilor. .."Pentru a pastra contactul, pentru a crea 0 alaturare 9inu 0opozitie, exista mijloace simple, dar greu de aplicat in condi-tiile in care dialogul treze9te emotii:• Sa asculti ce este atins in tine prin reactia, comporta-mentul, atitudinea celuilalt $i sa recuno$ti: "Da, e inmine. Ce simt e in mine. Dar ce-mi spune el?"• Sa soliciti reformularea mesajului de fiecare data cindeste inctmPlet sau ambiguu.• Sa-i ceri eluilalt sa-$iprecize.7", mtentia, ,en,ul cuvintelor.• Sa incer i sa intelegi ce spune celalalt $i cui se adreseaza.o femeie;ii spune fiului ei: "Ma intrebcu cine a sa semenidaca 0 sa f¥i tot a$a!" Ce spune ea 9i cui se adreseaza de fapt?Sa redte9ti mesajul, sa cauti semnificatia cuvintelor 9i afaptelor. Sa revii asupra unei situatii trecute $i mai ales asu-pra trairii, perceptiei diferite a fiecaruia fata de aceasta situa-tie. Sa ne reamintim ca nu putem comunica decit prin dife-rentiere. Acest efort ne va ajuta sa ne lasam mai putin inchi$isau ne va impiedica sa ne inchidem noi in9ine in sensu 1prim,agresor sau devalorizant al mesajului, pentru ca primitorulestecel care da sens mesajului.Cind te la$i atins, ranit de ce vine de la celalalt, iti poti di-minua printr-un act simbolic disconfortul, suferinta sau ma-cinarea care se afla in tine:
  • 141. 278Cit accent pus pe gre~eli 9i ce putina recunoa~tere a reu9i-telor!/I279Partener mai bun pentru tine insutiIAceasta viziune mai dinamica asupra circumstantelor vie-tiymele imi dezvolta imaginatia ~i creativitatea.Acest barbat ne spunea cite refuzuri primise ~i cum 11fa-cusera sa se depageasca, sa caute solutii, sa gaseasca in elresurse pe care nu 9i Ie cuno~tea: "Astazi Ie multumesc ce-lor care mi-au spus «nu»./IPot asculta, pot citi in mai multe feluri acela~i eveniment."Acest copil e insuportabil. De fiecare data cind incep sadiscut cu sotia mea, face numai prostii, a9a ca trebuie sa-lpedepsesc./Ira prizonierullibertatii sale... Voia sa pardseasca pe cine-a pentru a nu pierde aUe posibi/itati·"Mi s-a intimplat sa-i scriu unui inalt functionar pentru aobtine 0 autorizatie. $i scrisoarea mea continea urma-toarele: «Bunica imi spunea ca exista doua feluri de func-tionari. Cei care cauta in regulament un articol care sa nupermita satisfacerea cererii ~icei care gasesc in regulamentun articol care sa permita .satisfacerea ei. ..»"Poti pastra, poti capitaliza lucrurile bune, experientelebune. Ele se alatura celor rele, dar nu Ie neutralizeaza. Sa ac-cepti a9adar ca relatia sau tu insuti nu sinteti nici in intregimebuni, nici complet rai. Citi dintre noi nU-9i imagineaza ca tre-buie sa fii fara cusur, fara slabiciune pentru a fi iubit ~ia iubi.o despartire, de exemplu, poate fi reagezata, vazuta ca unproces dinamic, ~i nu ca 0 catastrofa. E posibil sa treci de la"M-a lasat balta/l la "Ne-am ajutat sa ne dezvoltam pina ce elm-a putut parasi, pina ce eu am putut trai fara el./IDa, exista iubiri-pepiniere, care-i permit unui protagonistsa creasca, sa se dezvolte, sa capete incredere pentru a mer-ge ... mai departe. Citi parteneri n-au trait aventura iubirii ...pentru a se putea desparti ~i a se putea parasi.Rea~ezarea evenimentelor~i a sentimentelorDACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE• De exemplu, poti sa-ti a~terni pe hirtie, fara retinere, bachiar cu violenta, minia, disperarea, acuzatiile. Sa scriipentru tine ~i apoi sa arunci foile cind fur tuna s-a lini~-tit. Sa simbolizezi situatia prin obiecte. Sa-ti acorzi 0gratificatie imediata, ciocolata (pentru Marina Svetaia,ciocolata era remediul ideal impotriva tristetii. .. in dozehomeopatice) sau 0 baie (apa absoarbe negativul, 11spa-la), pentru a pansa rana. Sa desenezi sau sa pictezi ce sepetrece in interiorul tau.• Sa introduci 0 u~oara distanta, care-ti va permite sa nu teidentifici total cu sentimentul de minie, respingere, tris-tete, cu senzatia ca e~ti rau sau nul. Sa reperezi ce partedin tine este ranita, ce imagine a ta a fost compromisa.• Sa intelegi resentimentul-la ce anume din trecut te tri-mite aceasta traire. Sa iti dai seam a, de exemplu, ca iro-niile sau remarcile despre corpul tau iti amintesc de iro-niile tatalui, te trimit la situatiile in care ro~eai sau paleaide emotie ca urmare a unei priviri sau a gesturilor lui.Privindu-ma cu alti ochi, pe mine, pe celalalt, situatia,operind 0 reagezare, pot inversa polul sentimentelor. Vazindaspectul pozitiv al unui eveniment, ii modific influenta. $iaceasta imi permite sa arat alHel, sa-mi sporesc sau sa depa-gesc sentimentul de egec, sa dau na~tere unei comunicari au-tentice pornind de la 0 neintelegere."Cind c.evanu merge in cuplul nostru, vorbim mult ~i neintelegem./I/lCind ma dete~ti, simt ca ma iube~ti. 0 sa fac in a9a fel in-cit sa ma dete9ti din cind in cind./I"Visam sa am un profesor care sa accepte ~i raspunsulmeu, ~i nu doar raspunsul corect pe care 11a~tepta (alluisau din carte). Un profesor mi-a spus intr-o zi: «Jacques,intr-o compunere de 453 de cuvinte, ai scris corect 445... »
  • 142. Fiecare gest poate fi 0 crea}ie. Fiecare Intflnire poate deveniopera de arta."Acest copil face in af?afel incH furia sa se abata asupra lui,iar parintii lui sa nu se certe. $tiecum s-au incheiat altediscutii. Se sacrifica pentru a mentine armonia intre ei."Rearanjarea este f?i0 reluare in posesie, iar uneori e 0 re-conciliere intre aspecte opuse din mine."Am visat urit. Era un om care ma dispretuia."Eu visez despre mine. Ce parte din mine dispretuie9te 0 altaparte? $i cite dintre acele lIte detest" inseamna lIma detest"?Rearanjarea inseamna f?isa cauF parte a pozitiva a ceea cese intimpla. In aceasta privinta, ne sensibilizeaza cu precade-re curentul pozitivist al psihologiei americane, a9a-numit"new age". Ma ridicun pic deasupra, adopt punctul de vede-re al "convingerii mele", caut sensul vietii, al copilariei mele,in durere sau placere.• Oare aceasta iubire nefericita m-a ajutat sa cresc, sa marecunosc prin multiple descoperiri?• In ce fel a reuf?it fiul meu adolescent sa dinamizeze fa-milia prin revolta lui?• In ce fel mi-a deschis acest faliment calea spre alte valoridecit reuf?ita materiala?• Cite alte posibilitati nu mi-au deschis egecurile 9i lipsu-rile parintilor?• Ce curaj i-a trebuit acestei femei pentru "a-9i abandonafamilia", a infrunta vinovatia f?ia-f?iurma propria cale?Ceea ce mi se intimpla (in orice circumstante) are sens,poarta un mesaj 9i eu pot incerca sa inteleg dincolo de efectef?ide consecintele imediate. Prin intelegere, ascultare, realita-tea devine realul meu.Astfel, pentru a deveni un mai bun partener pentru tine in-suti, iti dezvolti acest al f?aseleasimt, adesea ignorat, cel de ate mira, de a te minuna inaintind astfel in imprevizibil, accep-tind riscurile necunoscutului pentru a descoperi posibilitatile.Ma definesc mai bine intr-o relatie daca accept sa spun nu,ceea ce-mi va permite sa spun da, un del.adevarat.281Asumarea propriilor nevoiPartener mai bun pentru tine Insu~:iACORDURI $1 DEZACORDURIClnd ma refuzitTreze~ti 111 mine vechi angoase,Temeri Inca neexplorate,Umbre fugare cu rnesaje incerteAbisuri de nelini~ti surde.Clnd rna refuzitCerul se fnchide$i viata sta fn locSperanta se naruie$i se a~terne neantul,$i regasescChipul fascinantAl clipelor de nebunie.$i totu~i,Clnd ma refuzitDe fapt, fmi dezQaluiexistenta ta,Mi-o reaminte(3ti,Refuzfndu-mi-te.De fapt, iTI afirmi dorinta,mi-o dezvaluiImi pot asuma in mod direct multe dintre nevoile mele, inloc sa-l fac pe celalalt responsabil de satisfacerea lor. Acestdin urma aspect e sursa unora dintre cele mai crunte frustrarireciproce care pot interveni intr-un cuplu."Te fac responsabil de satisfacerea nevoilor f?ia a9teptari-lor mele, de starea mea de suficienta sau insuficienta, adi-ca 9i de frustrarile, suferinta, durerea sau dorinta mea dea trai."DACA M-A~ ASCULTA, M-AS INTELEGE280
  • 143. Sarah Charliercu temeri nerostiteCu sperante inmugurite.Cind ma refuzi!$i eu inteleg$i acceptFara sa ma simt negat,Fara sa ma simt indepartat.Putem incepe sa FIMEUfji TUo clipa suspendata,Oar am de propiceUnei MARl fNTfLNlRl.Cunoscindu-mi mai bine zonele de toleranta, descopar mairepede ce e bine sau rau pentru mine Intr-o anume situatie.Evit sa intretin ceva ce nu-mi doresc.Avem 0 incredibila abilitate de a Intretine In celalalt ceeace nu e bine pentru noi."Eu, care-mi doresc atlt de tare sa fiu recunoscut ca fiulacestui barbat, tatal meu, nu fac dedt sa-l denigrez, sa-lcritic ... ~isa nu-l recunosc."Pot Invata sa traiesc mai mult In prezent, aici ~i acum, ~inu In a~teptare, fie blocat sau pierdut intr-un trecut care maurmare~te, fie inchis intr-o dependenta de un viitor mereunesigur sau amenintator. Punlnd placerea sau satisfacerea ne-voilor mele in mlinile altcuiva, Imi asum riscul de a maInfrunta cu multe frustrari.Conceptul responsabilitatii pentru satisfacerea propriilornevoi e greu de acceptat ~i de Inteles. Ne pastram mitologiainfantila: "Doar ceilalti pentru asta sint aici, nu? Daca ne iu-besc, trebuie sa se ocupe de noi ..." Misiunea apostolica aexistentei - ideea ca mlntuirea, fericirea, recompensa vin deundeva de sus - e probabillnscrisa in noi.Pot sa-mi definesc ritmul realizarii unui proiect, sa-mi deli-mitez mai bine teritoriul, sa-mi afirm ~i sa-mi balizez spatiul,sa-mi acord timp. Sa nu fiu nevoit sa dau socoteala despre ce283Partener mai bun pentru tine Insutigindesc sau simt, ce fac sau nu fac. Justificarea aproape perma-nenta a faptelor noastre, a cuvintelor, a modului de a trai Ii Im-pinge pe multi dintre noi sa nu existe dedt prin confirmareasau aprobarea celuilalt, intr-un fel de dependenta emotionalacare amputeaza creativitatea ~iinventivitatea in viata.Imi pot dezvolta capacitatea de a trece de la dorinta laproiect, de a-mi Inscrie visurile In realitate, leglndu-le de cevaposibil. Piind confruntati cu 0 dorinta, multi ramln la vis saula imaginar. Trecerea de la dorinta la proiect pare decisivapentru 0 eventuala realizare. Ie~irea din dorinta inseamnatrecerea In planul real, primul pas catre createa unei relatii,prin inscrierea dorintei intr-un act (ceea ce nu Inseamna pu-nere in fapt), prin confruntarea ei cu un element din realitate.Odata cu proiectullncepe cautarea mijloacelor, gasirea limi-telor, a constdngerilor, asocierea cu alte proiecte. Luarea de-ciziei va definitiva calea catre realizare, prin alegeri care pre-supun ~i renuntari.A fi un bun partener pentru sine inseamna a accepta sa fiitandru, binevoitor, indulgent fata de corpul sau ~i fata de ac-tivitatile vitale (hrana, somn, locuinta). Pot arata respect, daatentie meselor,de exemplu? Daca maninc singur, Imi pot daosteneala sa-mi pun mas a, sa pun muzica, sa ma primesc a~acum prime~ti invitatii de soi.Imi pot ingriji tinuta ~i starea, Imi pot lua ragazul unuimoment In compania mea. Pot reintroduce dsul, umorul, tan-dretea, bunavointa.Imi pot schimba optica ~ifelul in care ma privesc diminea-ta in oglinda. Pot duc~ gesturile pma la capat. Sa ~tiu sa mabucur de placerea de a nu tine cont de celalalt un anumittimp. Sa ies, sa citesc, sa fac 0 baie, sa-mi acord timp, un timpam de pretios, indt uneori ne e greu sa ni-l oferim. Devorato-rii de timp sint adesea nemilo~i cu ei in~i~i.Cel ce nu se suporta va mcerca permanent sa fuga prin in-tilniri (telefoane, ie~iri, petrecerL.). Cel care nu-~i este sufi-cient sie~i noaptea, I~iva impune prezenta, corpul unui pat-Libertatea inseamna sa ai posibilitatea sa alegi, deci sa renunti.DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE282
  • 144. Rene CharSingurul lei in care nu ri$ti sa rnori de sete este sa devii izvor.Sa fii un tata bun ~i 0 mama bunapentru tine insuti285Partener mai bun pentru tine lusutiInvatind sa recunosc 9i sa pastrez amintirea bineIui, a ferici-rii, fara a Ie transforma aici 9i acum in regrete, in amaraciune,in suferinta, imi intaresc ... motorul vital de care am nevoie.o femeie ne scrie: "Astazi, de cite ari ma simt impinsa samai iau 0 partie, sa maninc mai mult decit imi trebuie, imipun intrebarea: «De ce ti-e foame cu adevarat? De ce ti-epofta ... ?» ~i simplul fapt de a-mi recunoa9te foamea reala(dincolo de cea aparenta), dorinta profunda (dincolo decaderea in bulimie) ma scute9te sa ma imbuib, a9a cum amfacut in ani de indopare agresiva 9i nesanatoasa.Am dat un stoc de kilograme de ciocolata 9i de biscuiti pecare Ie inmagazinasem pentru poftele mele afective."Privirea paterna are functie de reper. lmi dau a directie, marap ortez Ia 0 scara de valori, llni marchez drumul, mentin ,mu-mite exigente, arnin unele satisfacpi in vederea altara mai mari.A fi un bun parinte pentru propriile sentimente inseamnaa Ie recunoa9te, a Ie asculta, a invata ceva din eIe, dar 9i a Ielimita, a Ie face sa te respecte, neacordindu-Ie 0 putere neli-mitata. lnvat sa ma ghidez singur catre ceea ce-mi face bine,dincolo de satisfactia imediata pe care mi-ar aduce-o, deexempIu,alcoolul, tutunul, tranchilizanteIe, somniferele. Mafolosesc de "trucuri" interioare care ma. ghidea:za 1j;ima a:j,uta..A9a cum fi:icea0 femeie care spunea: "Cind ma surprindcazind pe panta devalorizarii 9i a compararii (altul e maia9asau mai a9a dedt mine ... ), imi pun 0 interdictie. Nu9tiu de ce imi vorbesc in engleza: «Drop comparison»(adica dara comparatii»). ~i-mi raspund: «OK!» E distrac-tiv diaIogul meu interior.""Am invatat cu greu sa identific persoanele 9i situatiile ca-re-mi fac bine, ma inspira, ma construiesc. ~i cultiv acesterelatii. Evit sau Ie limitez pe cele care ma arunca in angoa-sa, disconfort, ma fac sa ma simt prost cu mine insumi 9icu ceialait. Rectmosc ce e rau pentru mine, arice ar spune cei-Iaiti. Invat sa elimin, sa dau drumuIIa ce nu imi face bine."Ne gindim la numeroasele somatizari ce sint urmarea vi-noviijiei, a miniei reprimate, a interdicjiilor. Ma pot autorizaDACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGERenuntind la dependenta, pot deveni un bun partenerpentru mine. Accept sa fiu un tata bun 9i 0 mama buna pen-tru mine insumi, adidi sa nu ii mai caut in exteriorul meu.lmi asum 9i disting aspectul patern 9i matern al acestei rela-tii cu mine. Tandrete, dildura, intelegere, bunavointa mater-na, atentie nediscriminata fata de mine. Nu imi retrag iubireafata de mine in cazulin care critic ceea ce fac sau ceea ce sint.Daca in aceasta relatie, astazi disparuta, am trait ceva bun9i vital care a ramas TIl mine, J;lU trebuie sa distrug, sa resping.tener. Se va juca de-a legaturile. Va fi pe post de 9tafeta, vatransmite insatisfactia, devalorizarea sau angoasa sa celuilalt.Acceptind sa recunoasdi faptul ca insatisfactia sau discon-fortulii apartine, nevoile sau sentimentele reale, fiecare i9ipoa-te confirma ce este, ce simte, 9i poate cauta in el ce-i trebuie.Poate ca ar fi posibil sa propun 0 actiune cu scopul de a lnfrun-ta sau de a diminua aceasta nevoie, cautare (un act clar, 0chemare directa, acceptabila, opusa celei indirecte, impulsivesau neauzite) sau sa-mi accept singuratatea ca pe 0 secventa, cape 0 parte, 9i nu ca totalitate a vietii mele. ~i daca aceasta do-rinta nu e satisfacuta imediat, pot doar sa 0 recunosc, sa 0 nu-mesc, sa 0 primesc in loc sa 0 las sa se dezvolte sub forma ne-determinata a unei angoase a singuratatii.A fi un bun partener pentru sine nu inseamna sa traie9ti inautosuficienta relaponala, intr-un univers inchis la oriceschimb, ci sa intri in dialog, in relatie cu diferite aspecte dintine, pentru a te cunoa9te mai bine, a vedea mai clar 9i a te in-telege mai bine. ~i aceasta tocmai pentru a deveni mai des-chis, mai sensibil9i, deci, mai atractiv. lntr-un cuvint, mai viu.Existd doua atitudini fatd de viatd: 0 visezisau a trdie$ti.284
  • 145. 286 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEPartener mai bun pentru tine insuti 287(in sensul: sa devin autorul) sa fiu femeia sedueatoare sau sen-zuala, barbatul vulnerabil sau impetuos."lata-ma inveselita de ceva timp, cu zece kilograme maiputin in urma acestei con~tientizari din timpul ultimuluistagiu.Zece ... ! E 0 cifra importanta pentru mine, dar nu vreau sama opresc aiei. Vreau ca aceasta cifra sa creasea. Poateceva mai lent.Zece kilograme! 0 povara data jos putin cite putin. La in-ceput, cred doiam pierdut citeva kilograme de teama ~iin-grijorare - au fostcele ale gindului la «ce va spune lu-mea», cele ale dorintei de a ma exprima, de a ma defini, dea spune «da» ;;imai ales «nu» ...$i apoi au disparut partial acele kilograme care voiausa-mi ascunda corpul de femeie fata de mine :;>ifata de cei-lalti. Am putut avea cu parintii mei 0 conversatie extraor-dinar de apropiata, in care in sfir~it am putut sa Ie arat 0femeie care a trait 0 viata de femeie, cu corp de femeie, lin-ga barbatul iubit. Inainte, fiecare dintre noi ~tia, dar tacea.$i in clipa in care mi-am putut imbrati~a tatal, cu siguran-ta am mai dat jos citeva kilograme ames tecate cu lacrimi.Apoi am remarcat ca anul acesta nu am mai facut otita, calainceputul fiecarei veri ... apoi mi-am cumparat 0 fusta.Imi face bine.In sfir~it, kilogramele in plus, care formau un amalgam deregrete, amaraciune, incredere tradaUi, tandrete brutaliza-ta audisparut toate ... ~i cred ca am inceput sa port doliuliubirii. 0 rana s-a inchis ... dupa cinci ani.lata din ce cred eu ca erau adunate acele zece kilograme.Acum mai am de dat jos angoasele, care imi par intot-deauna bine ancorate in strafundul meu. $i uneori «sabo-torul meu favorit» imi aminte~te ca e mereu in preajma,mai ales pe creasta valurilor.Imi voi acorda timpul necesar ~i putin cite putin ma voidebarasa de asta, voi invata sa traiesc mai bine in compa-nia mea."Un barbat obez a inteles greutatea greutatii sale, apasareateribila a tuturor acelor "trebuie", care ciocaneau fiecareclipa a existentei sale. "Trebuiesa plec, trebuie sa ma ridie,trebuie sa fiu acolo, trebuie sa fac aia, trebuie ... " Acesteimpuneri erau ca ni~te ordine teribile carora nu li se puteasustrage. 0 viata de supunere fata de cel mai nemilostiran: el fnsu?i. Cind s-a hotarit sa abandoneze acel "tre-buie", sa-~iincalce propriile ordine, au cazut 9ikilograme-Ie. A gasit greutatea naturala a corpului, cele 70 de kilo-grame ...o(mara ne-a descris descoperirile sale, legaturile care exis-tau intre fiiea~i mama sa prin ea. "lau cuno~tinta, in sflr-:;;it,de lunga tacere impusa de mama mea asupra faptuluiea trupul meu a fost pingarit. M-am ucis ... multa vreme,fara sa indraznesc sa spun." (Se refera la un viol prin carea trecut in copilarie, la 11 ani.)"Imi amintesc ca pe cind aveam 15 ani 0 agresam verbal, cucuvi,nte mU9catoare, feroce 9i mama imi spunea: «Scuipivenin. E~ti 0 vipera. Cu ce ti-am gre9it, Doamne, sa merito astfel de fiiea?» Da, cuvintele pot fi mu;;catoare, inteleg,la fel cum pot fi 9i cuvintele intoarse, negate, ascunse ....Dupa acest stagiu, m-am gindit ca n-am avut niciodata in-credere in mama 9i cu ant mai mult n-am avut iricrederein «statutul de mama» ... $i daca aceasta dificultate de a fimama (singura cu copilul) am proiectat-o :;;irasproiectat-o :;;iasupra fiicei mele ... ! $i daca copilul meu a suferit din ca-uza asta la fel de mult ca dill cauza divortului parintilor ...Julie, care are astazi 6 ani, imi arata deja de vreo trei ani caare ceva pe fata, 0 urticarie rezistenta, se scarpina, i~i facerani, i9i lasa urme. Astazi accept ca sint urmele fricii mele,ale angoaselor mele negate, pe care ea le-a inteles. Accept:;;ilas in urma vinovatia care ma sufoca.• Vinovatia de a-mi fi infruntat tatal, de «a-l fi dezamagit».• Vinovatia de a 0 fi facut pe mama sa plinga adesea, de ama fi bucurat de asta.• Vmovatia propriului corp, prea devreme obiect al dorintei.• Vinovatia de a-i fi spus fostului sot: «Nu te mai iubesc.»• Vinovatia de a desparti un copil de tatal sau, de a stricaviata conjugala :;;ifamiliala.• Vinovatia de a strica 0 alta familie, cea a iubitului meu,cu care traiesc 9i care are trei copii.Of! iata 0 gramada de vinovatii.
  • 146. 288 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insuti 289Multi mi-au spus: «0 sa regreti. Vei plati in viata. Mai de-vreme sau mai tirziu, vei fi nefericita ... » Aceste predictiim-au inspaimintat foarte tare. Aveam impresia ca trebuiasa-mi plaiesc scump aceste obligatii, ca aveau sa-mi cadain cap intr-o zi, dnd ma a~teptam mai putin .... $i Ie a~tep-tam permanent. $i a9a am trait pina de curind.Astazi, remcep sa ma iubesc 9isa-I iubesc pe cei din jur (era~itimpul dupa atitia ani), 9i atunci m-am gindit sa va scriupentru a va povesti despre reconcilierea cu mine insami."A H un tata bun pentru sine inseamna sa nu la~;ipe mlinece poti face azi ... Sa-ti traie9ti 9i sa-ti pastrezi dorinta sexualain loc s-o omori prin diverse mijloace. Sa-ti pastrezi dorintele~i visurile fara a Ie pierde in dezamagirea insatisfactiilor. Nue yorba de acte de vointa, ci de acte relationale - despreaceasta legaturArespectuoasa, binevoitoare pe care 0 pot sta-bili cu mine insumi, cu partea cea mai calda din mine. Lega-tura pe care 0 stabilesc intre diferitele aspecte ale persoaneimele, intre fatete ale personalitatii mele este un act de reuni-Hcare. Prea adesea lasiitn sa se infrunte in noi, sa se razboias-ca aspecte opuse ale fiintei noastre. Meditatia ne permite saregasim unitatea prin apropierea, punerea in relatie a opozi-tiilor, a elementelor antagonice. Sa cultivam arta epicurieni-lor, care ~tiau sa-9i limiteze 9i sa-9i amine placerea. Sa degus-tam in loc sa consumam.Devin mai exigent cu calitatea relatiilor care imi fac bine.Imi recunosc limitele, nu ma mai las persecutat sau chinuit deun ideal de sine intangibil.A Hun mai bun partener pentru sine inseamna sa inveti saidentifici rapid factorii de sabotaj din tine, mai ales compara-tia care te descalifica, transferul prin care iti insuge9ti judeca-ta altuia, devenind ceea ce percepe el despre tine.Navigind asHel intre bunavointa 9i exigente, nu pierd dinvedere scopul care mi se pare cel mai important. Ma des co-par ca ofiinta in expansiune, a carei dezvoltare e nesfir9ita, cuacea nesiguranta stimulatoare data de senzatia ca nimic nu afast obtinut sau incheiat. Mline e prima zi a vietH meleviitoare. Sint diferit 9i distinct de tot ce ma inconjoara, con-9tient de mine. Nu-mi pot gasi unitatea dedt in mine, sint sin-gur cu viata mea unica9i astazi, aici imi gasesc sursa vietH.Cfnd fiecare gest devine opera de arta, creapie.Sa accep!i sa fii un partener mai bunpentru tine insu!iSinteti la baza tuturor relatiilor voastre. Ceea ce nu in-seamna in centrul. ..Sinteti deci responsabili de stima, iubirea, respectul pecare vi Ie aduceti.Sinteti responsabili 9i de posibila imbunatiWre a relatiilor,ceea ce nu inseamna ca sinteti responsabili de relatie.Aveti sarcina 9i placerea infloririi lJia fericirii voastre.Nu mai contati pe ceUilalt sa-lJiasume raspunderea pentruvoi, pentru a va asigura 9i implini nevoile, pentru a va lini9titemerile 9i a va cocololJi panica. Nu a9teptati raspunsul de la) eelalalt. Puneti-va intrebari, largiti-va pereeptia, aseultati-vatdiirea. $i incredeti-va in imprevizibilul din voi. Indrazniti sava definiti lJipunctati diferenta emd celalalt ineearca sa va de-fineasea ... pomind de la 0 idee proprie. Experimentati ereindrealul dineolo de convingeri. Nu produeeti nimic ee nu atiputea rezolva.Aveti grija de voi eu adevarat in Hecare zi. Sinteti unici ~;;iextraordinari ... ehiar dad. ati uitat. Traiti ea 9i cum ati fi sin-guri l?iacceptati sa va aHiturati celorlalti de Hecare data cinde posibil...Priviti-i pe ceilalti ca pe nil?te cadouri; :?imai mult, capeni9te cadouri care va imbogatesc viata.Cel mai. rau lucru in singuraiate nu e sa Hi singur, ci sa fiiun prost partener pentru tine ... sa te plictise9ti de tine.Atunci nu ezitati, fiti un bun partener pentru voL ..Viata va va rasplati insutit.Ajungem la Ull plmct fn care experienta il1-dividualii se aliiturii celei a gcneratiilor an-terioare, sueeesiunii infinite de fiinte vii,fmiidaci11l1rii profimde fn adfneul original9i insondabil.Lou Andreas-Salome
  • 147. Diferentierea 291Diferentierea,Nasdndu-ne, trecem de la 0 autonomie cosmica1la depen-denta umana, incepind eel mai adesea prin dependenta psiholo-gica :;;iafectiva fata de parinji, care devine mai nrziu emojionala,psihica:;;i relajionala. Ca:;;i cum aceste prime relatii semnifica-tive ne-ar servi drept model, drept schite pentru scenarii deviata pe care ne multumim sa Ie rejucam :;;isa Ie reactualizam.Dezvoltarea in sensul cre:;;terii, prosperitatii, creativitatii,orice schimbare :;;iscapare din repetitie porne:;;te de la necesi-tatea de diferentiere :;;ide definire.Cind ceUilalt ne define~teMare parte din dificultatile relationale din viata adulta sebazeaza pe faptul ca ne lasam definiti de celalalt :;;iincercam,la rindul nostru, sa-l inchidem pe celalalt in definitia noastra.Imi imaginez cu u:;;urinta cum ar trebui sa se comporte ce-lalalt fata de mine; :;;iel face la fel in ce ma prive:;;te."Cind sosesc, ar putea sa iasa din bucatarie :;;isa ma pri-meaSca in hol, sa-mi spuna eel putin «buna ziua»", i:;;ispu-ne el, deschizind televizorul.1 Omul nU-$i mai aminte$te originea sa diviniL Nascindu-se edespartit, rupt, deei in eautare, dependent. Paradox: fetusul nedes-partit este independent. A fi dependent inseamna a te simti legat in-tr-a maniera incerta printr-a legatura care s-ar putea desfaee, deunde $i angoasa $i intaleranta fata de aceasta legatura, agatarea in-crineenata $i disperata de persoana ce simbalizeaza aeeasta legatura.Misticii eauta fuziunea eu intregul pentru a-$i regasi independenta.$i eu cit sint mai "supu$i" (discipoli), cu ant sint mai liberi."Cind vine, ar putea sa treaca prin bucatarie sa ma intre-be ce fac inainte sa priveasca :;;tirile."A$teptarile nerostite sint cele mai disperate."La birou, ma a:;;tept sa fiu recunoscuta de colegul meudrept 0 femeie atractiva, chiar daca nu vreau mai mult deam. Dar toate remarcile :;;icomentariile entuziaste se refe-ra la trecatoarele pe care Ie vede pe fereastra: «Ai vazut-o?Ce eleganta! Imi place acest stil.»",,$tii, mama ta are dreptate.",,$tii, tatal tau are dreptate ... "
  • 148. • "Nu crezi ca... ",• "E:;;tide acord ca... ",.,,,Nu ai chef sa ... ".Incerdim astfel sa obtinem aproba~ea celuilalt inca inaintede a ne enunta parerea sau dorinta. Nevoia de a fi recunos-cuti :;;iaprobati e atit de puternica, inclt ne sacrificam adeseapozitia, definirea pe care 0 dam unei situatii."Iti ofer aceasta carte, un obiect, ~i sper ca ai s-o pastreziintotdeauna, ca nu ai s-o dai copiilor:"Ea ar trebui sa refuze un asemenea cadou. 0 carte sau unobiect oferit scapa de sub controlul ce1ui care 11ofera.A~teptarile sint tacute, nu se rostesc, deoarece fiecare con-sidera ca sint de la sine intelese, iar celalalt trebuie sareacti-oneze "spontan". Poate di pastrez din copilarie convingereaca celalalt ~tie mai bine de ce am nevoie. De altfel, mi-o ~ispune:"Ar trebui sa te duci mai putin la acest grup de studii dehinduism ~i sa fii mai cu picioarele pe pamint, sa-ti facialti prieteni.""Cind nu vrei sa facem dragoste, nu-ti dai voie sa fii 0 fi-inta intreaga.""N-ar trebui sa-ti pari:ise~tisotia. Ea te iube~te ~i, de altfel,~i tu 0 iube~ti."Ast.£elne Uisam definiti de reactia ce1uilalt, prin atitudineasa, prinrefuzul sau sau lipsa de dorinta. Nelasam definiti celmaiadesea printr-o modalitate simp1a: reactia (a reactionanu inseamna a actiona) celuilalt. Reactia este un comporta-ment-ecran, care ascunde emotia reala."Cind m-am dus la psmoterapie, sotul meu ~i-aluat un aerzeflemitor fata de ceea ce e1numea «scarpinatul in buric».A~adat~am evitat sa-i vorbesc despre descoperirile mele. Animai tirziu, mi-a spus ca se simtea gelos, ca se temea de ceaveam sa spun despre el ~ica i-a parut rau ca nu i-am spusnimic despre ce insemnase pentru mine aceasta terapie."Multe fraze incep cu 0 definitie a celuilalt, 0 confuzie intreel ~inoi.293Diferentierea" Viafa este 0 succesiune de lw$teri."Astfel, din na$tere In na$tere, alimentafi de seva viefii, fnce-pem s~trifim.Progresul inseamna separare. $i nu e acela:;;ilucru cu para-sirea sau pierderea. Am ajuns sa considedim viata ca pe 0 suc-cesiune de na:;;teri. Odata ie:;;itidin pintecelemamei, trebuieapoi sa ne diferentiem de copilul ei imaginar, ~i apoi de c~l a1tatalui. Sa ie~im din temerile lor, din dorinte1e, din deceptiile:;;imitologiile lor persona1e. Efort~l se continua $i se repeta:personaje1e care ne iubesc vor sa ne faca sa intram in temeri-Ie, dorintele, mito1ogiile lor personale.A te diferen!iaEvident, putem intelege sensu1 daru1ui (,,0 vei pastra in-totdeauna") ca pe 0 asigurare a perenitatii relatiei. Persoanacare accepta 0 asemenea ofranda se angajeaza implicit. Per-soana care accepta cadoul i:;;ipoate enunta pozitia: "Acceptcadoul fara a ma simti 1egat. II pot accepta ca pe ceva care in-tare:;;terelatia noastra de azi."Darurile :;;iofran dele sint ca ni~te bule de oxigen care pu-rifica apa unei fintini, bulbuci care anima mi:;;carea apei.Mi-am instalat 0 fintina in casa pentru a face tacerea sa vi-breze. Curge de 1aest 1avest ca sa insoteasG~ mersu1 soare1ui:;;imerge tot anu1 pentru a lega anotimpurile intre ele.DACA M-A$ ASCUL:TA, M-A$ INTELEGE292
  • 149. 294 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 295Existenta e aceasta mi~care, incercare de a te recunoa~teun altul, distinct.Orice demers in vederea dezvoltarii personale rezulta dinposibilitatea de afirmare, de confruntare ~ide ie~ire din stareade supunere sau de opozitie. Am remarcat ca, in cea maimare parte, interactiunile umane ajung la aceste doua pozitiirelationale. Implicit sau explicit, evantaiul supunerii e larg;merge de la pseudoacceptare ("A, nu ma costa nimic sa ac-cept!", "Daca lui ii face placere!") sau de la falsa adeziune(care nu ma angajeaza cu adevarat) pina la instrainarea depropriile mele pozitii.Evantaiul opozitiei este la fel de larg ~isubtil, mergind dela sabotajul con~tient la eel incon~tient."La frontiera, am descoperit ca mi-am uitat pa~aportul. .. $iam inteles ca nu voiam sa fac acest voiaj in strainatate ... ""Imi spusese ca nu voia copii ~ieu i1ascultam, folosind uncontraceptiv. $i apoi nu ~tiu ce s-a intimplat, ca m-am tre-zit insarcinata, de~i aveam sterilet. .."Opozitia se poate exprima prin refuz deschis sau voalat,fuga, conflict ~i chiar dorinta de a-I distruge, de a-I suprimape celalalt.E nevoie de tenacitate pentru a lua pozitie ~ia rezista tenta-tivelor celuilalt de a te defini, pentru a nu-llasa sa te ateze acolounde vrea el, pentru a nu ne lasa inchi~i in perceptiile celuilalt.Intr-un cuplu, de exemplu, atunci cind unul dintre parte-neri adopta 0 pozitie clara, aceasta declan$eaza la celalaltopozitia ~i a tentativa de a-I face pe partener sa-~i paraseascapozitia proprie, pentru a 0 transforma intr-o reactie de opozi-tie. Ne intrebam daca nu e 0 modalitate occidentala de a pre-fera o-pozitia a-pozitiei. Am remarcat ca orice propunere dedialog prin apozitie i se pare insuportabila celuilalt, care dez-volta ~i restimuleaza comportamente de opozitie pentru a"suprima" ~ia anula adoptarea unei pozitii de catre tine.Oare ne simtim mai bine luptind dedt daruind? Aceasta di-namica pare sustinuta de doua pozitii-feti~, certitudinea ~i mdo-ia/a. Certitudinea inchide u$a dialogului, schimbului. Indoialasau incertitudinea invita la lini~tire, la raspuns. Intre certitudi-ne ~iincertitudine exista loc de incredere, adica de rise.lmi asum riscu/ de a mit oferi, de a mit defini a~a cum sfnt ~icum simt.,,- Mi-a$ dori un al doilea copil, spune el.- Dar nu-ti dai seama, deja avem greutati! Asta ne-arcomplica viata ... "Ea nu adopta a pozitie, ci ataca punctul de vedere al celui-lalt. Inceardi sa-i modifice dorinta. $i el, care vrea sa-$imentinii pozitia, repetii: "Dorinta mea e sa avem un al doi-lea copil."Atunci ea a sa incerce sa-l defineasdi, atribuindu-i inten-tii: "Nu te ginde$ti la mine, la dorinta mea de a-mi reluaactivitatea, la faptul ca ma tern de na$tere. E$ti egoist."lar el, ca un disc stricat, continua: "Am spus doar ca do-rinta mea ar fi sa avem un al doilea copil."Ce 0 impiedica pe aceasta femeie:• Sa recunoasca dorinta celuilalt?• Sa adopte ea insa$i 0 pozitie, aceea de a nU-$i dori inacest moment un al doilea copil?Ar fi putut sa asculte ce insemna aceasta dorinta pentrusotul ei. Ar fi putut sa-l faca sa inteleaga ca pentru ea acest co-pil insemna a renuntare $i sa-i vorbeasca. de prioritatile ei.$i-ar fi putut comunica unul altuia pozitiile diferite, ar fi pu-tut comunica asupra a ceea ce nu aveau in comun.Intr-o punere in comun, fiecare e confruntat cu pragurilesale de toleranta, cu zonele de nerabdare, cu prapastiile din-tre dorinte $itemeri. Comunicarea ramine a incercare $i a pla-cere de a accepta sa pui in comun, pe linga punctele de vede-re comune, $i diferentele.Distinctia Intre "IntelegereUsi acordu, "Limbajul curent creeaza a confuzie intre intelegere (inte-leg dorinta ta, cererea, nevoia) $i acord (sint de acord sa satis-fac, sa raspund, sa implinesc). Cit timp ne ia sa descoperim $i
  • 150. 296 DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE Diferentierea 297sa acceptam ca a comunica nu inseamna a te pune de acord,cum da de inteles expresia "ne-am inteles"."Inteleg doitu ai chef sa facem dragoste. Oar eu in searaasta sint prea ocupat, obosit, putin doritor. Acesta e senti-mentul meu, nu depinde de tine."Aceste cuvinte fac mai putin rau dedt sa intorci spatelesau sa refuzi.Grice dorin/a este prim ita, dar nu neaparat realizata.in ce prive~te comunicarea, toti avem a~teptari bazate pemitologii. Este cazul mai ales al celor legate de confirmareasau aprobarea celuilalL"Zi-mi ca e~ti de acord cu mine.""Spune-midi am dreptate sa cred asta, ca am facut bine."Pentru cei mai multi, 0 buna comunicare inseamna sa tepui de acord, sa te intelegi, sa nu existe discordanta, opozitiesau diferentiere.Aud adesea: "Nu pot comunica cu el (ea)"; ~icind cer pre-cizari, descopar ca ar trebui spus mai degraba: "Nu sintem deacord, nu avem aceea~i parere.""Nu pot vorbi cu el despre filmul asta. Lui nu i-a placut ~imie mi s-a parut extraordinar./I"Nu inteleg de ce-i plac filmele de groaza! Sta dteodatapina la 1 noaptea, ca sa urmareasca efectele acelea stupi-de. 5int chiar proste~ti."Ea cere, atadi: "De ce te uiti, ce gase~ti la el?" ~inu desco-pera ceea ce vede, ceea ce simte el. Nu este important ceprive~te el (ce e in exterior), ci ceea ce vede, ce simte, ceein interiorullui.Distinc!ia intre inten!ii~i reac!ii"Mi s-a intimplat intr-o dimineata sa-mi iau farfuria cumicul dejun ~i sa ma due sa maninc in camera de aliituri,pentru ca ~tirile imi spargeau urechile. 50tul m-a intrebatce am paW. I-am raspuns bine dispusa ca dimineata amnevoie de calm ~i ca nu mi-ar face bine sa ramin acolounde ma simt agresata. Daca i-ati fi vazut fatal Dupaaceea, a facut it}a~a felinclt sa Ie urmareasca dt mai putinsau se scuza: «In lume se petree lucruri importante!» Numi-ar place a sa renunte la ~tirile care nintereseaza, ci sa Ieasculte fara mine ~i fara sa se simta ofensaL"In acest exemplu, femeia i~i respecta ritmul, dorinta per-sonala de a-~i lua micul dejun in lini~te. Celalalt 1iimprumu-ta 0 intentie de respingere, critica sau cerere. A-i imprumutaceluilait dorinta sau a te simti riinit de comportamentul auto-nom al celuilait sUila baza multor neintelegeri. Intentiile im-prumutate celuilalt reflecta temerile noastre, se leaga de in-doieli, sentimente de devalorizare sau de persecutie."A.m chef sa pIcc singur ... ",,- Am chef sa plec singur in vacanta, spune un adolescent.- Oar ce nu e in ordine cu noi? raspund parintii./fDaca.liu va didea in cape ana acestui decaIaj dintre ceea cespune ~i ceea ce se intelege, adolescentul i~i va mentineatitudinea ~i i~i va urma proiectul. fiN-am spus ca nu e
  • 151. 298 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 299bine cu vot, ci ca vreau sa merg singur in vacanta. Vreausa plec in Corsica in jur de 30 iulie./I/lMi-au luat ani buni, spune 0 tinara, sa inteleg ca atuncicind sotul meu imi spunea «Vreau sa fiu singur», nu era 0critica sau un atac la adresa mea./Iinfruntarea sau confruntareaIn mod paradoxal, dorintade acord, nevoia deconsenscreeaza infruntarea. Atatam opinia saudorinta celuilalt insperanta ca 0 yom distruge ~i 0 yom inlocui cu un punct devedere asemanator cu al nostru: /IN-ar trebui sa-ti dore:;;tiasta./IIn confruntare, doua puncte de vedere sint puse unullin-ga celalaltintr-o dinamica de apozitie,:;;i nu de opozitie. Amaconfrunta inseamna a dezbate ceva fara sa vreau sa-l reduc pecelalalt la pozitia sau la convingerile mele. Marea teama deconfruntarea unor pozitii diferite este legata de dificultatilede separare din fiecare. Teama de a descoperi ce ne-ar puteareuni, in conditiile in care sin tern atit de diferiti. Ce ne-ar pu-tea reuni? Ce ne-ar putea aduce la un loc ~i tine impreuna?Oar poate ca e tocmai placerea de a fi impreuna, bucuria de afi tu insuti, de a fi acceptat in unicitatea ta.Cite suferinfe pi cheltuiala de energie ar fi evitate printr-undemels simplu: recunoapterea convingerii ce1uilalt, confir-marea punctului sau de vedere pi definirea propriu1ui punctde vedere .."De ani de zile eram in conflict cu mama pe tema fiicelormele. Era scandalizata ca ele traiesc in concubinaj sau cai~i schimba iubitii. Era dezorientata, mai ales fiindca nuputea pune 0 eticheta: «logodnic» sau un reper: «e om deafaceri sau inginer» asupra acestor tineri identificati doarprintr-un prenume sau, mai diu, printr-o poreda:;;i careerau in cautarea unei profesii sau a unui loc de munca ...Eu masimteam atacata, criticata, ca 0 mama prea ingadui-toare :;;ifaceam totul pentru a 0 convinge pe mama: «Tim-purile s-au schimbat, in zilele noastre ... » Ani de zile intilni-rile noastre au fost viciate de aceste infruntari, pina in ziuain care i-am spus: «Oa, e:;;ti~ocata datorita convingerii taleca a trai in concubinaj nu e bine, e un pacat. Inteleg ca nucrezi in asta.» Nu am mai vrut sa 0 conving de faptul ca ti-nerii de azi, moravurile sau nopunea de cuplu au evoluat.Am refuzat sa ma simt invinovatita :;;ilupta dintre noi aincetat. Am acceptat in sinea mea ca mama are convingeridiferite de ale mele :;;imai ales am inteles ca aceste convin-geri erau importante pentru ea, ca tinea la ele :;;ica ~iIe pu-tea pastra fara ca eu sa incerc sa i Ie distrug."Multi copii deveniti adulti Ie cer astfel parintilor sa Ie re-cunoasca valorile personale, modul de viata diferit, refuzindin acela:;;itimp sa recunoasca valorile parintilor lor.Ajungem 1aparadoxul de a cere toleranfa aratfndu-ne into-leranti·"Convingerile tale religioase te inchid ~i iti sufoca viata,tata. Intotdeauna am suferit de pe urma intolerantei tale ..Vreau sa recuno:;;ti pretul eu care mi-am cucerit libertateade a gindi.Ai ramas eu mama, de:;;inu 0 suportai, eu :;;tiam.Mai bineai fi divortat, ca mine. E mai putin ipocrit./IPentru afi recunoscut, trebuie sa-l recunopti pe ceWalt.Copiii care au fost supu~i unor ceririte multiple de schim-bare de-a lungul vietii (/lfii altfel, fii cum vreau eu/l) se incar-ca la rindullor de cereri nebune~ti in ce-i prive:;;te pe parinp."Mama, tare mi-a:;;dori sa te ocupi mai mult de tine, sa aigrija de corpul tau, de tinuta ... /I
  • 152. 300 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 301"Tata, a~vrea sa bei mai putin, sa lucrezi mai putin, sa ie-$iti mai des impreuna, tu $i mama. A$ vrea sa fii alHel,tata.;."Cautarea unui acord, chiar daca uneori e importanta, nutrebuie sa reprezinte scopul final al oricarui schimb. Innlni-rea, imparta$irea, confruntarea ideilor, a punctelor de vedere$i a dorintelor ramin mizele esentiale ale relatiilor vii.Bineinteles, cind pozipile divergente se refera la un pro-iect sau teritoriu comun (aavea un copil, a cumpara 0 casa, areorganiza 0 firma, a stabili un anumit mod de viata), con-fruntarea nu rezolva problema, 0 lamure$te, permite identifi-carea pozitiei fiecaruia. Pot adopta patru pozitii posibile fatade un proiect care ma implica:• aderare fara rezerve,• aderare cu rezerve,• lipsa de adeziune ("Nu conta pe colaborarea $i resurse-Ie mele"),• pozipe contrara ("Voi face tot posibilul sa impiedicaceasta") .Cind vorbim despre aceste lucruri in sesiunile de formaredin intreprinderi sau la diverse locuri de munca, se rididi va-luri de proteste, critici nemiloase de respingerein masa.Daca acceptam sa ne dam osteneala de a aplica principiulconfruntarii, de a-I transforma intr-o metoda reaM de colabora-re posibila - diversificata, actualizata 1;;1, mai ales, recunoscu-ta -, vedem ca relapile se schimba total; mai ales ereativitatea,eompetenta se exercita eu mai mult entuziasm $i eficienta.Aceasta permite $i dinamizarea permanenta a relatiilor, cares-ar putea bloca, inchista in rutina zilnidL Grice relatie viepoarta in ea propriul sfir$it, bazat pe evolutia noastra, a celui-lalt, pe schimbarea necesara $i eliberatoare.Clarificind pozitii ireconciliabile, se poate ajunge la re-nuntare. $i atunci va trebui sa-mi gestionez frustrarile.• "Renunt la vacantele in comun."• "Renunt la aceasta relatie in care nu ma simt bine./I• "Renunt la aceasta colaborare./IPozitia pe care 0 mentinem $i 0 reafirmam rezistind tenta-tivelor de definire de catre celalalt e puternica, mai puternicadedt opozipa, care consta in a-I ataca pe celalalt printr-o dez-batere in contradictoriu.Daca-l "reducem/l pe celalalt pina la.a-I face sa dispara saupina la a-I distruge ca fiinta distincta, nu mai avem interlocu-tor $i schimbul nu mai este posibil.Definirea sineluiCind nu ma mai las definit de celalalt, cel mai greu e sa$tiu ce vreau:• Care sint prioritatile mele printre dorintele multiple?• Care sint temerile, nevoile, limitele, resursele, refuzurile?Trebuie sa-mi reperez pragurile de ~pteranta $i de vulne-rabilitate. Toti avem puncte slabe, zo~de imaturitate carefac ca in fata anumitor cuvinte sau comportamente sa simtimo inveninare sau 0 rana care ne lasa fara cuvinte. Acestepuncte sint legate de lipsurile din trecut, se sprijina $i se inta-resc prin situatii neincheiate, in urma carora am pastrat maimult sau mai putin con$tient dorinta de implinire. Cite e$e-curi, umilinte, frustrari continua sa transpire, sa se intrevadaprin comportamente pentru a-$i gasi reparatia, justificareasau realizarea? Ani mai tlrziu vor erupe intr-o relatie fara aavea vreo legatura cu situatia propusa de celalalt.lICe m-a apucat in timpul mesei sa-mi iau iubita deopartein mod agresiv ca sa-i imput un comportament sau 0 ima-gine in care nu se recunoa$te $i care a ranit-o pentru totrestul serii...?/I"De ce simt nevoia sa fac aluzie la 0 reuniune de familie,la ceva din intimitatea noastra, declan$ind asHelo drama$i UI)- blocaj care va persista in relapile apropiate timp demaimulte luni?"Da, aceasta aspiratie de a ma defini intllne$te diferite ob-stacole, legate de zonele mele de umbra, de conflict, de repe-titiile pe care Ie intrepn sau defalsele certitudini care ma con-string $i ma instraineaza in ciuda mea.
  • 153. 302 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Diferentierea 303Dincolo de aceste riscuri ?i obstacole, trebuie sa incerci to-tu?i sa te define?ti, sa adopti 0 pozi}ie."Lasam in grija celuilalt sa aleaga pentru mine; acum aleg eu.Asta-mi da 0 forta creatoare incredibila, un curaj fenomenal.E un lucru nou, e greu sa ma definesc. Uneori inca-mi do-resc ca celalalt sa propuna totul, sa-mi spuna cum sa fiu,ce sa simt, sa apreciez sau sa refuz."Cind nu-l mai fac pe celalalt responsabil de ceea ce numerge la mine, imi dau seama ca ceea ce mi se parea un con-flict exterior se reduce la unul interior, la 0 nehotarire.Intr-un cuplu, nevoile de distanta ~i de apropiere ale par-tenerilor sint in general asemanatoare inainte ca ei sa se intll-neasca. Apoi se instaleaza un sistem, care repartizeaza expri-marea nevoilor intre cei doi, astfelindt unul pare sa-~i do-reasca apropierea, iar celalalt, distanta. Conflictul interior alfiecaruia se traie~te astfelin exterior intr-o maniera repetitiva.Sa te cuno~ti pe tine, cu schimbarile, cu constantele tale eun ve~nic ~antier in lucru.Pastreaza un ochi de veghe asupra interiorului tau, da-i voiesa mearga mai departe.Recunoscindu-mi din ce in ce mai rapid sentimentele insuccesiunea de senzatii, pot alege, pot incerca sa gestionezmai bine ceea ce declan~eaza, adica sa accept sa ma confruntdirect cu emotiile mele ~i, deci, sa fac ceva cu ele.Sentimentele sint copii fragili ?i puternici in acela?i timp,care au nevoie de ingrijiri constante. Ascultindu-Ie eu aten-tie, vom intelege mai bine sentimentul care ne sustine sauresentimentul care ne sufoca.In loc sa-l acuz pe celalalt, in loc sa ma indoiesc de el, sama irosesc chinuindu-l, ma pot ocupa mai bine de mine. Nue u~or sa-ti recuno~ti adevaratele sentimente. Sint adesea as-cunse in spatele unor ecrane de supravietuire, de convingeri,de imagini de sine, de protectii rigide."Am invatat sa nu arat niciodata baietelul care traie?te?i plinge in mine.""Cred ca acel copila~ violent ~i disperat ascuns in spateleadultului inteligent ~icompetent care sint se exprima prinironia mea."Sa te schimbi inseamna sa treci dincolo de acceptarea aceea ce se ascunde in spatele propriului ectan de aparare, deprotectie sau de teama. Durerea se poate imbraca in miniesau resentiment, la fel cum tristetea poate acoperi ~iascundeagresivitatea. Exilam in spatele unor sentimente frumoaseemotii considerate de catre noi inacceptabile sau considerateastfel in mediile noastre de origine."N-aveam de gind sa-i vorbesc despre bani intr-un aseme-nea moment ~isa-i amintesc de promisiunea de a-mi da ~imie aceea~i suma pe care i-o dad use ~ifratelui meu pentrua se instala. Astazi a murit. Nimeni nu mai vorbe~te despreasta, iar mie mi-ar fi ru~ine sa mai cer ca atunci cind eram
  • 154. 304 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ tNTELEGE Diferentierea 305copil. Eram considerat egoist de fiecare data dnd imi ce-ream partea mea sau sa mi se dea la fel ca fratilor mei. .."De dte ori ura nu exprima in realitate profunzimea ata:;;a-mentului :;;ia a~teptarilor? Ezitam sa ne spunem asta chiar ~i.noua in~ine, pentru ca ni se pare fals. Dar :;;iopusul ar fi ade-varat. Am putea spune ca totul e adevarat, de la cea mai marecontradictie la cea mai mare incoerenta, pentru ca ~isentimen-tele se pot impaca mai bine prin alaturare dedt prin opozitie..,Te iubesc :;;ite detest.""Te inteleg :;;isint furios."Jti accept cererile :;;ima revolt ca Ieindeplinesc in totalitate."Aceasta acceptare de a te Uisa definit de dorintele :;;icere-rile celuilalt detine 0 functie proprie in economia dinamidipersonale. Rezolva conflictul intern :;;iinconsecventa, facin-du-le sa treadi numai de 0 parte.Autodefinirea este 0 incercare de a aduce lumina in hao-suI propriilor dorinte. Ne face sa alegem, adica sa renuntamla alte alegeri posibile.Adesea, nu aleg cu adevarat. De pilda, am doua dorintecontradictorii de a-mi petrece seara. Simt nevoia ;dimi dorescsa fiu singur. Dar in acela:;;itimp sint tentat sa fac 0 vizitaunui prieten care m-a invitat la el. Oricare ar fi dedzia mea,daca nu renunt complet la cealalta dorinta, ea va ramine aco-10 ca 0 nostalgie, care imi va perturba fie singuratatea, fie in-tilnirea. De aceea, daca apare 0 noua propunere neprevazuta,ma grabesc sa 0 accept, sdipind astfel de contradictia mea.$i intr-adevar, adesea pare mai simplu sa te la;d determi-nat de dorintele, de nevoile, de a:;;teptarile celorlalti. Oar :;;iinacest caz ramineo urma de otrava in relatie: e dorinta mea,pe care n-am ~tiut s-o recunosc, pe care n-am putut nici ma-car sa 0 enunt pentru mine. Aceasta pseudoacceptare se vamanifesta involuntar printr-o sabotare, mai mica sau maimare, intr-o forma In general pasiva, a ceea ce voi trai in com-pania celuilalt.Inainte de a negocia cu celalalt, trebuie sa negociez cumine insumi, cu temerile, eu dorintele, cu resursele:;;i cu limi-tele mele. Fara asta, risc sa las alegerea in miinile celuilalt, sa-iimp un acestuia alegeri false."Eu sau studiile.",,0 termini cu bautura sau plec.""Daca nu te porti mai frumos, te trimit la intemat.""E:;;tidestul de mare sa locuie:;;tisingur. Ai putea sa te ho-tara:;;ti sa locuie:;;ti in aHa parte, sa-ti gase:;;ti un serviciustabil, in loc sa traie:;;tiaid, ca un fel de parazit. .."Astfel, ilimping pe celalalt sa ia in locul meu 0 decizie pecare eu nu 0 pot lua ... aceea de a-I da afara, de a pune capatacestei vieti de dependenta care ma apasa. De dte ori nu in-cerdim sa-l facem pe celalalt sa ia 0 decizie in locul nostru, saexprime alegerea noastra, sa realizeze dorinta noastra?Cind ceUilalt se opuneschimbariiAutodefinirea prin diferentiere se va lovi de rezistente in-credibile din partea celor din jur, mai ales la inceput. Ca :;;icum sistemul de relatii apropiate s-ar simti amenintat, nesi-gur pe valorile sale."Revolutia din relatiile mele, ne poveste:;;te 0 femeie casato-rita de 12 ani, a inceput in ziua in care sotul meu a spus, intimp ce luam masa: «Nu e solnita pe masa.» La care am ras-puns: «Da. Ai vazut ca nu e nici sare, nid piper.» Am con-tinuat sa marunc. El era nemultumit, uimit. Ma vazuse atitde des ridicindu-ma in graM :;;iscuzindu-ma ca am uitat.S-a simtit nedreptatit. A murmurat: «Eu lucrez toata ziua.Nu vreau sa ma ocup de toate ... »Mai tirziu, m-a atacat dinnou: «Eu nu-ti cer sa verifici nivelul uleiului din ma:;;ina!»"Sentimentul de nedreptate e uneori am de putemic, incHintreaga relatie pare sa se clatine in urma unei fraze ca aceeacare poate provoca replici dure, invinovatiri de a violenta ne-maipomenita. pentru ca iese din schema o15i:;;nuita.Diferen-
  • 155. 306 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 307tierea propusa de unul e resimtita ca 0 respingere de catre ee-lalalt, ca 0 atingere insuportabila adusa valorilor sau sistemu-lui sau de referinta."La doi ani dupa easatorie, el a intrat la acest institut decercetare a sinelui, pe care eu il aseman cu 0 secta. A vrutca imediat sa ma inscriu ~ieu, sa ma preoeupe psihomor-f010gia, instinctoterapia. M-a pus sa citese carti, artieole,prevenindu-ma ea eei care incereau sa edtice ideile fonda-torului (mort in 1912) erau eopilaro~i, «neinitiati $i deci in-aeeeptabili». Am fost ~ocata de prefata eartii pe care voiasa 0 citese in primul rind; am perceput-o ea rasista, dez-voltind teze elitiste, opuse propriilor mele idei. A~adar,am refuzat sa eontinuu, reafirmindu-mi propriile optilni.Dupa 0 luna, a revenit 1asubiect, spunindu-mi ca anali$tiide la institut, vazind 0 poza de-a mea, ii spusesera ca nueram femeia potrivita, ca (eu) facusem 0 gre~eaUi casato-rindu-ma eu el ~i ca trebuia sa-l parasese pentru binele ~iprosperitatea lui viitoare.Eram ~ocata de faptul ea aeeeptase acest «diagnostic». Apleeat dupa patru luni, el."Aeest exemplu ilustreaza, intr-o forma aproape caricatu-rala, un alt fenomen, corolar schimbarii. Este yorba despreprozelitismul aecentuat al anumitor persoane care, deseo-perind sau avind revelatia unei cai in viata, vor sa devinapredicatori, daea nu chiar inchizitori, impunindu-~i noua cre-dinta, convingere sau practica, sub forma unor secte in carenu mai e loc de sehimb sau de iniparta~ire, care eer adeziuneneconditionata... ~i deci dependenta.Regasim aeest proces in aderarea la "secte" a neofitilor dearice virsta, din orice mediu. Unii participanti la sesiunilenoastre de formare, de exemplu, au tendinta sa-~i prezintedescoperirea, entuziasmul cu 0 violenta relationala care iiblocheaza ~i ii face pe ceilalti sa reactioneze ... uneori de-alungul mai multor ani. Ace~tia din urma ne asociaza cu ni~teguru periculo~i, de care trebuie sa se apere ~i sa se fereasca.Astfel, aceasta carte risca sa ajunga in foc, de ce nu?Cel ce incearca sa se afirme astfel traie$te 0 sfi~iere inte-rioara pe care trebuie s-o lnfrunte in singuratate ~i uneori cudisperare. Vrea sa-~i mentina pozitia, dar are nevoie ~i deaprobare."Simt nevoia sa ma afirm, dar $i sa fiu aprobat de persoa-na pe care 0 contrazic: apare astfel 0 incompatibilitate.Atunci sint tentat sa renunt la adoptarea unei pozitii."«N-o sa fac 0 tragedie din asta. Nu ma deranjeaza atit detare ... »«Ma pot afirma in alte domenii. Nu e grav ... »"$i apoi se spera in reciprocitate.,,«Ma las definit in anumite domenii ~i eu 11definesc inaltele.»«Accept eu astazi, miine va accepta ea pozitia mea.»"Analizind comportamentele zilnice din viata conjugala,profesionala sau dintre prieteni, constatam ca intotdeaunaexista un dominator. intotdeauna doar unul, mereu acela~i 11define~te pe celalalt; intotdeauna partenerul dominator ~i-aconstruit 0 parte din dinamica personala bazindu-se pe eon-trolarea celuilalt.Cind pozitiile fiecaruia sint bine aceeptate, :rnentinute de 0parte ~i de cealalta, nu exista probleme, tensiuni; fIe bine"pentru fiecare. Darapare 0 problema cind unul i$i sehimbapozitiain relatie ~i nu mai accepta sa se lase definit de cela-lalt. La inceput aceasta noua pozitie in relatie seamana eu 0opozitie $i da na1}tereunui conflict.Punctele nevralgice ale relatiilor familiale se manifestaprin lueruri mici din viata cotidiana: alimentatie, igiena,ierarhizare, impartirea sarcinilor, contacte sociale.,,- Marianne ~iPierre ne invita 1amasa duminidi. Am ac-ceptat. Mi-ai spus ca e~ti liber, il anunta ea.- Ti-am cerut deja sa nu~tiiei angajamente in numelemeu.-,- Nu erai de gasit 1}i~tiu ca-ti place sa-i intilne:;;ti."El ezita, e adevarat, e Jiber, ii place sa-i intilneasea... 0 safaca 0 drama? Se va simti atacat pentru un lucru atit deneinsemnat?
  • 156. 308 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE Diferentierea 309,,-Ei bine, te-ai angajat in numele meu, eu nu merg!- Bine, dar ce vor spune? Faci asta special ca sa ma su-peri, ca sa-mi strici placerea!"$i el simte 0 stare de disconfort. A fost nevoit sa faca cevapentru a se face inteles. Oar nu-i place sa produca suferin-tEl.Week-end-ul e ratat. Ar dori sa conserve armonia cu-plului. Tine la aceasta relatie. 19ipastreaza pozitia, ascul-tindu-l in acela9i timp pe cel care se zbate sub impactulschimbiirii relationale, pe care a initiat-o 9iintr-un fel a im-pus-o.Cind diferentierea antreneaza 0 revizuire a comporta-mentelor relationale, propunem oschimbare in relatie 9i ex-primarea ei prin cuvinte, intrudt celalalt va fi 9i el obligatsa-si revizuiasca atitudinile. Va trai la rindul sau un conflicti.nt~rior, i se va impune 0 diferentiere pe care nu 0 dore9te. Inasemenea momente, anumite relatii se dovedesc inutile, lip-site de sens."Cind i-am cerut sa nu mai gindeasca 9i sa nu mai actio-neze in locul meu, sotul meu a strigat, jumatate in gluma,jumatate in serios: «$i atund, eu la ce mai sint bun?»"o altapersoana exclama: ,,$i atunci de ce mai vorbim,daca nu mai pot vorbi despre tine?" Confunda, bineinte-les, a vorbi. .. despre celalalt cu a vorbi. .. cu celalalt.Anumite relatii nu vor tine pasul, altele vor trece prin pe-rioade dificile, vor fi amenintate de crize 9i vor gasi poate unnou sens, 0 dinamica diferita.In relatiile afective de durata sintdoua repro9uri funda-mentale: "Te-ai schimbat cind eu te voiam stabil"; "Nu te-aischimbat dnd voiam sa evoluezi in paralel cu mine."Vedem zilnic ca "relatia buna", "comunicarea buna" nuexista. Nu exista dedt incercari de ajustare, cu gregelile 9i tato-narile lor inerente, care permit, in anumite momente, sa-l intil-ne$ti pe celalalt, sa i te aliituri, sii-lintelegi 9i sa te simti inteles."Sa nu diu tam 0 relatie potrivitii, ci una care sii-i permitafiecaruia sa fie ii sa devina."Sentimente ~i rela!iiIn domeniul diferentierii, ni se pare necesar sa distingemnivelul sentimentelor de cel al relatiei 9i sa dezvoltam mai pelarg aceasta idee enuntata in capitolul doLPot exista sentimente intre doua persoane, dar acestea potsa nu circule 9i sanu se manifeste intr-o relatie.Jmi iubesc tatal 9i cred ca 9i el simte afectiune fata demine, dar nu ne putem intilni fara sa incepem dezbateriaprinse pe subiecte de politica sau armata. Aproape ca nune mai vedeltl."Ni se pare uneori ca relatia intre doua persoane este bolna-va, viciata, deformata, adica distructiva sau pur 9i simplu ne-satisfaciitoare, in timp ce sentimentele unuia sau ale celuilaltsint plinede tandrete 9i de bunavointa. Trebuie sa ingrijim le-gatura intre persoane, adesea rigida in urma neascultarii 9ineexprimarii.Un cuplu pare prins intr-o relatie imposibila, in care fieca-re se invenineaza cu otrava celuilalt, in timp ce iubirea lorpare reala 9i vie."E omul vietii mele. Nu vreau sa traiesc cu nimeni altcine-va, 9i totu9i e ceva ce nu merge. Dupa 24 de ore impreuna,sintem in razboi. Parca simtim 0 nevoie de a-I descalificape celalalt, de a sfarJ:ma ce e bun in noi. Nu 9tiu cine ince-pe, dar fiecare week-end sau vacanta sint un infern! ... IIiubesc 9i 9tiu, simt ca ma iube9te, dar sint atitea neintele-geri 9i refuzuriL .. De opt ani..."Jmi iubesc fiul, care are 15 ani. Inteleg pina 9i revolta lui,provocarile. Oar imi este imposibil sa stabilesc 0 relatie cuel in prezent!"Intr-un cuplu, era atit de greu ca fiecare dintre pat·tenerisa-l asculte pe celalalt fara sa reactioneze pe loc pentru ase justifica sau a se exprima, incit au inventat un cod pen-tru dialoguri importante. Fiecare avea zece bile 9i de fieca-re data dnd unul voia sa ia cuvintul punea 0 bila intr-ocupa r09ie. Cind scotea bila 9i 0 punea in cupa verde, ii in-
  • 157. 310 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 311dica celuilalt daca poate interveni sau nu. Acesta puneabila in cup a ro~ie ~i vorbea. Nici unul nu vorbea cit timpbila era in aceea~i cupa. I~i dadeau astfel unul altuia ~an-sa de a se exprima ~i de a solicita atentia celuilalt.Un alt cuplu, care ajunsese sa foloseasca plingerea-acuza-tie ca mijloc aproape permanent de interactiune, a hotaritintr-o zi sa aplice un tratament de ~oc timp de 0 luna. Auincheiat un contract cu trei interdictii ~i trei libertati:• Interdictie formaM de a cere in locul celuilalt. Orice ne-voie, a~teptare sau dorinta exprimata nu trebuie sa fie 0cerere facuta in locul celuilalt, ci expresia propriei trairi,ca atare, apartinindu-i celui care a trait-o.• Interdictie formala de a-i repro~a celuilalt ce face pentruel sau ce nu face pentru celalalt. Fiecare este responsabilfata de el insu9i pentru ceea ce face.• Interdictie formala de a vorbi in locul celuilalt despre el,pe orice subiect, de a-I intrerupe pe celalalt cind vorbe9-te despre sine sau de a comenta ceea ce spune.• Libertate de a nu raspunde intrebarilor 9i cererilor.• Libertate totala de a-9i exprima orice dorinta, vis, fante-zie, nevoie, a9teptare, de a vorbi despre sine pe orice su-biect (prevazind intotdeauna un timp suficient pentru avorbi 9idindu-i apoi, oferindu-i celuilalt timp pentru sine).• Libertate totala de a da ~i de a oferi tandrete, mingiiere,joe, glume, priviri, imparta9iri.Incercau astfel sa se ingrijeasca de relatia lor, ie:;;ina dinconfuzie, fara a-9i pune in discutie sentimentele."Iubesc" nu inseamna ca 9tiu sa gasesc felul potrivit de rela-tie in care sa se inscrie aceasta iubire. Cum ar trebui sa fii intr-orelatie in care e~tiparinte, fiu, fiica, sot, sotie? Ce modele sa co-piezi, sa refuzi sau sa inventezi? Cum sa stabile~ti 0 relatie cutatal, daca e 0 fire repnuta, cu mama, care e ant de speriata in-cit ti-e teama sa nu 0 dezechilibrezi? Ce forma sa dai atractiei peCafe0 simti pentru acest barbat sau pentru aceasta femeie?Pe intuneric, fara busola sau ghid, incercam sa ne inscriemsentimentele in relatii. A crede ca e suficient sa-i spui copilu-lui lIte iubesc" atunci cind el are nevoie sa i se spuna ce i seintimpla e 0 utopie raspindita printre parinti. Trebuie sa im-braci in cuvinte ~i relatia, nu doar sentimentele."Cind fiul meu a revenit de la ~coala, in acea zi, rava$it defuria $i de violenta pe care directorulle manifestase fatade eel mai bun prieten allui, careimitase semnatura pa-rintilor, nu am 9tiut sa-mi exprim decit iubirea, tandretea,dorinta ca el sa nusufere. Oar n-am $tiut sa comunic, in-cercind sa ascult ce-l suparase, cum intelegea el faptul diprietenullui voia sa-~i ascunda carnetul de note fata deparinti sau faptul ca directorul avusese $iel probleme cindera mic. Astazi mi se pare ca sint capabila sa ma imp lie intoate acestea ... "Exista relatii fosilizate, care supravietuiescsentimentelor~icare ramin ani $i decenii la un stadiu de minima comunica-re pentru a nu declan$a imposibilul. Exista iubiri care supra-vietuiesc relatiilor rupte $i care ramin vii in amintire, faranostalgie, melancolie sau amaraciune. Sint sentimente caresupravietuiesc trecererii timpului, uitarii, ca ni$te puncte desprijin, oaze de lini~te interioara ce nu tin cont de distante.Transformarea sentimentelorIntr-o anumita masura, raminem analfabeti in domeniuliubirii $i pentru ca orice iubire sufera transformari. A9a cumun baiat care a amutit incearca cu stingacie sa-$i foloseascanoua voce, astfel incercam $i noi sa traim muteniile iubirii."Am 40 de ani 9i afectiunea pentru mama mea care imba-trine$te nu mai are nimic din adoratia pe care 0 simteamla 5 ani. $i ata~amentul care ma leaga de fiica mea de 18ani nu mai seamana cu felul in care 0 iubeam la 3 ani.""Iubirea mea pentru tine din primii ani nu mai are nimicin comun cu ceea ce simt astazi pentru tine. Am sentimen-tul ca sint un alt biirbat 9i te vad ca pe 0 alta femeie, pecare 0 descopar fara incetare."
  • 158. 312 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Diferentierea 313Evolutia este legea vietH. Fluctuatiile, modifidirile senti-mentelor sint adesea prost primite ~i de ditre cel care Ie tra-iel?te,~i de ditre cei din jur, care Ie suporta. Fidelitatile noas-tre profunde pot fi capcane pentru schimbari, atunci cindaduc sentimente de vinovatie."Sa iube~ti ~idupa 20 de ani ca in prima zi mi se pare idea-lul stagnarii. Oaca iubirea e vie, contine germenii schimbarii.Legaturile cele mai puternice ~i cele mai daunatoare sint celein care schimbarea este cu greu acceptata. Raminem cu u~u-rinta agatati de stadiile primitive sau arhaice ale relatiilor."Un om spune: "Oaca i-a~ spune mamei de grijile mele ac-tuale, am impresia ca mi-ar raspunde: «Maninca mai mul-te legume» sau «5pala-te mai des.»"De fapt, ceea ce nu s-a schimbat pentru el ~i poate ca nicipentru ea este imaginea relatiei mama-fiu. Oar nici nu a veri-ficat, nu i-a vorbit de preocuparile lui actuale. $i el continuasa-~i inchida mama in obi~nuinta, intr-o imagine ... poate de-pa~ita. Unul dintre marile obstacole in fata schimbarii pare afi dificultatea no astra de a recunoa~te ~i de a accepta lipsa depermanenja inerenta vietii. Viata nu este un lung fluviu lini:;;-tit. Se agita, face valuri, se impra:;;tie in mii de directii posibi-Ie. Oar simtim nevoia unor repere fixe, care ne face sa catalo-gam fiecare relatie 0 data pentru totdeauna, ca l?icum ar fiimuabila. Or, in timp, spatiul unei relatii consta tocmai in ainventa noi structuri in care sa pot tlai sentimentele mele mo-dificate sau sa Ie pot primi pe ale celuilalt. IRelatiile parentale ~i filialeRelatia parinte-copil se caracterizeaza printr-o permanen-ta modificale, printr-o evolutie progresiva, prin schimbariprofunde sau superficiale. Intr-o relatie parentala, poate maimult decit in altele, nimic nu este vleodata incheiat, ca ~icumsingurul model acceptabil ar fi improvizarea unei noi lelatii.Multe dificuWiti provin din teama, deci din refuzul schim-barii :;;idin dorinta de cramponare de etapa precedenta. Ori-ce smulgere dintr-un univers familiar, din certitudini e 0 su-ferinta; orice tranzitie e dureroasa.Modelul relational supravie~uie~te uneori etapei in carecorespundea unei nevoi. Multi parinti nu reu~esc sa iasa.din-tr-o relatie ce presupune ingrijiri :;;iprotec~ie pentru a trece launa de schimb. $i copiii pot da inapoi in fata schimbarilor in-evitabile, a transformarilor corpului, a modului de viata."Tata, a~vrea sa imi dai sfaturi, sa te ocupi de mine, sa in-tervii ca inainte", cerea cu lacrimi in ochi 0 tinara de 20 deani.Alta striga minioasa: "Nu e drept. Crezi ca sint mare :;;iin-dependenta. Ei bine, nu. Ma simt midi, dezorientata deatitea responsabilitati. Sub pretextul de a nu interveni, tunu te mai interesezi de ceea ce fac ~imie mi se pare ca e:;;tiindiferent, atit de departe, mi se pare inacceptabil!"Se mai intimpla ~ica rolurile sa se inverseze, fara. a schim-ba modelul: acum fiul sau fiica adulta crede ca trebuie sa.aibagrija de parinti. Acum el sau ea $tie ce e bine pentru celalalt,11protejeaza, il ghideaza, il influenteaza, se amesteca in viatasa materiala :;;irelationala.IIAcum n-o sa mai pastrati casa asta mare, daca sinteti numaivoi doi. Ca sa nu mai stai mereu sa :;;tergipraful de pe mobi-le, mama, iar tu, tata, sa cultivi legume, pe care apoi yetifi nevoiti sa Ie dati. Gasiti un apartament :;;itraiti lini:;;titi-"Evolutia e frinata de cautarea sigurantei, aceasta. dorintaprofunda de a te intoarce in Clliloscut, care te arunca in repeti-tie. Sa te sprijini, sa inaintezi in cunoscut e ca $i cum ai mergeinapoi pe urmele deja facute. Asumindu-ti riscul de a-ti gasidrumul, ti-l asumi :;;ipe acela de a te pierde, de a te rataci prinnisipuri mi~ciitoare sau pe cai neumblate.Schimbarea inseamna 0 modificare de traiectorie, deci ris-cuI de a te indeparta de cei apropiati. Sosirea unui copil iischimba pe cei care l-auconceput, ii transforma uneori in pa-rinti. Modifica relatia femeii cu ea insa$i, cu propriul corp, cuimaginarul :;;icu viitorul sau. La fel pentru barbat. Clnd unbarbat refuza "sa aiba un copil", el nu refuza copilul, ci i:;;iex-
  • 159. 314 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 315prima teama sau incertitudinile in legiitura cu competenta 9icapacitatea sa de a fi taUi.Cre9terea copilului e un factor major de schimbare. Copiiine clatina certitudinile, ne obliga sa ne precizam calea, ne cla-tina imaginea de barbat sau de femeie, dincolo de roluI de pa-rinte. Pe linga intrebari, ei aduc indoieli, rearanjari, stimulea-za incon9tientul 9i alimenteaza zonele secrete de refulare.Pentru a deveni cu adevarat adulti, trebuie sa ne ucidemparintii imaginari, pe care am fi vrut sa-i avem, pe care i-amidealizat sau mon9trii pe care i-am construit, pentru a invatasa ne acceptam parintii reali. Dincolo de parinti, sa incercamsa vedem barbatul sau femeia 9i poate chiar copilul care exis-ta inca in noi.Situa!iile neincheiateDin fiecare etapa - a copilariei~ a adolescentei 9i a matu-ritatii - avem de tras invataminte inainte de a trece la etapaurmatoare.Vor fi invataminte pierdute sau incomplete, care intra innoi ca lipsuri, goluri in dezvoltarea noastra. Anumite relatiiJoaca apoi un rol compensatoriu, lasind loc unor experientedesubstitutie pentru a recupera invatamintele pierdute sau des-coperirile netraite. Uneori se regasesc in terapii sau prin me-ditatii simbolice, care vin sa acopere in prezent rati.iriledin tre-cut. Acestea permit crearea unui epilog pentru situl.tii ramasein suspensie: cuvinte nespuse, rupturi1 neip.telese, tristeti re-primate. Uneori pierdem pe cineva, lasind agatata de el aceaparte din imaginarul nostru pe care nu ne-o mai insu9im."Puterea mea de a iubi, dorintele sexuale au ramas lingaacest barbat care m-a parasit."Uneori, ce e mai bun in noi in9ine ramine acolo ... la cela-lalt, care ne-a parasit sau pe care I-am pierdut. Ruptura sau1Vedemruptura ca pe 0 schimbarebrusca de stare, ca pe 0 dis-continuitate, precum sint na~tereasau moartea. Noi folosim cuvm-tul "despartire" in sensul de evolutie sau diferentiere fata de 0 stareanterioara.pierderea sint resimtite ca veritabile amputari, care ne frag-menteaza, ne lasa infirmi.In procesul schimbarii, va invitam sa regasiti, sa va recu-perati aceasta parte lasata in ceUilalt, ca un demers simbolicde reunire cu ce-i mai bun din noi in9ine.,,I-am oferit, la inceputurile intilnirii noastre, bucuria meade a trai, entuziasmul pentru muzica. Dupa zece ani, inmomentul divortului, eram 0 femeie secata, alergica lamuzica, incapabila de fericire. Mai tlrziu, printr-un de-mers simbolic 9i0 reprezentare mentala, m-am dus sa cautla el ce-i lasasem in dar (9i cu care, de altfel, nu facea ni-mic). Natura 9i muzica nu erau in meniullui! Era ca 9icum remtineream, regaseam un chip familiar: eu."Unul dintre scopurile schimbarii este sa te regase9ti m to-talitate.IndragostireaIubirea pare sa se supuna unor legi ale evolutiei pe carenu Ie cunoa9tem, dar pe care Ie aplicam cu 0 constanta caresfideaza experienta. Indragostirea se traie9te in prezent, cuce-re9te clipa 9i ii da uneori dimensiuni cosmice. Oar imediatpleadi in cautarea viitorului, a unor garantii impotriva im-previzibilului din trecut sau din prezent.Degeaba pretinde Carmen: "Iubirea nu cunoa9te legi",pentru ca imediatenunta una: "Daca tu nu ma iube9ti, eu teiubesc. $i daca eu te iubess< paze9te-te."Singura lege generala, adesea negata, pare cea a metamor-foz~i permanente. Multe deceptii provin din confuzia intreceea ce era in momentul intilnirii 9i ceea ce se petrece in de-rularea 9i consolidarea unei relatii.Indragostirea, ca toate int,llnirile importante din viatanoastra, ne aduce perceptii noi, treze9te laturi adormite, nedezvaluie fata de noi in9ine. Oar interactiunile active durea-za putin 9icurind se va instala un sistem relational organizat,care ne stimuleaza sau nu. Legatura trebuie hranita 9i iubitaca un copil. Are nevoie de 0 exprimare completa. Se schimba,
  • 160. 316 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 317polueaza, poate pieri, se poate sufoca, imbolnavi sau insana-tO$i.E copilul care se ridica, cel care ingrije$te sau maltratea-za fiintele care I-au creat impreuna.Evolutia de la indragostire la a legatura de iubire e greude acceptat. Se transforma, pentru ca imaginile idealizate cefusesera proiectate asupra celuilalt se pierd, pentru ca se nascnevoi infantile 9i convingeri personale. Se 10ve9te de fidelitatiinv!zibile, inscrise adinc in fiecare dintre protagoni9ti.Indragostirea e sortita pieirii pentru a face loc unei relatiide iubire care aduce cu sine cerinte 9i proiecte comune. Din-colo de mituri, legatura se imbogate9te atunci dnd fiecare ac-cepta sa devina, iar 9i iar, con9tient de tot ce este in elinsu9i.Nimic nu e sigur 9i cautarea absolutului nu se satisface nici-odata prin relatii interumane. Aventura ramine deschisa, ne-spus de deschisa $i de fragila."Am atttea rfnduri de piele de fnlaturat pentrua ma recunoa$te fn sfir$it."SchimbareaSchimbarea personala e singura aventura inepuizabila pecare ne este dat sa 0 traim, 0 aventura inscrisa in tatonarile 9ientuziasmul cotidian.Schimbarea e 0 chemare din noi, 0 mi9care interioara, ire-zistibila, uneori dureroasa, careia Ii cedam in lumina desco-peririlor sau careia, dimpotriva, ii rezistam, crispati in teme-rile 9i convingerile noastre.Transformarea interioara, schimbarea din relatiile 9i eve-nimentele din viata noastra sint ca doi poli legati. Daca vadviata ca pe 0 posibilitate de a invata $i de a ma descoperi,aceasta devine fascinanta chiar 9i pri:n suferintele care 0 mar-cheaza 9i prin metamorfozele subtile ale maturizarii.Sa devin eeeace sint, unie, eifru secret al unei cuceriri.
  • 161. ConcluzieAceasta carte, a~a cum am proiectat-o, construit-o, impar-ta9it-o 9i scris-o, nu poate fi considerata mcheiata. $i va rami-ne astfel atita timp cit vor exista lucruri de spus despre extra-ordinara aventura a relatiilor interumane.Ramme deschisa asupra mtrebarilor multiple din noi, dinvoi poate, cititorii acestor rinduri. ,Se poate prelungi prin schimburi. Rammem deschi9i sti-mulilor, criticilor, descoperirilor care vin din partea voastra.Va reamintim di 0 carte are intotdeauna· doi autori, eelcare 0 scrie 9i cel care 0 cite~te.
  • 162. CuprinsCuvfnt fnainte 71. Comunicarea ; 9Anticomunicarea 9A vorbi 14A nu spune 20A asculta 23A intelege 25Decalajele 29Metacomunicarea 31Comunicarea cu sine 322. Relatiile 35Legaturile 36A darui 40A primi 44A cere 49A refuza 51Calea catre echilibru 543. Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri 55Dorintele 56Cererile 65Nevoile 9i lipsurile 714. Reactiilein lant " 77Dinamica buretelui : 82-- ~
  • 163. Falsele angajamente 85Nevoia de a raspunde a9teptarilor celuilalt 88Impasurile in iubire , 1015. Mitologiile personale 116Clteva convingeri 118Datorie 9i dreptate 125"ered c21trebuie" 128Fictiunile : 130Evolutia 1366. Cine ne saboteaza? 137Autoconstrmgerea 139Resentimentul sau dnd simtirea minte 146Gelozia 152Culpabilizarea 163Judecarea 173Comparatia 174Proiectia 9i transferul 1767. Pllngerea 186Te plingi de tine insuti 187Te plingi de altii sau de soarta 1898. Cind tacerea cuvintelor treze~te violenta raului 197C~ne spun durerile? 203Cauza sau sensul bolii 213Recomandari terapeutice prin simboluri 2189. Terorismulrelational 222Un arsenal complex 224Somatizarile 235Colaborarea 236Pentru a depa9i terorismul relational 239Autodefinirea , 245Rezistenta la terorism 24610. Responsabilitatile ; 248"Celalalt e responsabil de ceea ce simt" 248Vreau S21-lschimb pe celalalt 251"Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalalt" 254Nu sint responsabil pentru ceea ce simte celalalt 257Sint responsabil pentru sentimentele mele 260Interrelatii 9i intrarelatii 26911. Cum sa devii un partener mai bunpentru tine insu!i ; 272Cum sa gestionezi poluarea relationala inevitabila 274Gestionarea impactului mesajelor celuilalt 276Reagezarea evenimentelor 9i a sentimentelor 278Asumarea propriilor nevoi 281Sa fii un tata bun 9i0 mama buna pentm tine insuti 284Sa accepti sa fii un partener mai bunpentru tine insuti 28912. Diferentierea 290Clnd celalalt ne define9te 290Ate diferentia 293Distinctia intre "intelegere" 9i "acord" 295Distinctia intre intentii 9i reactii 296Infruntarea sau confruntarea ; 298Definirea sinelui 301Clnd celalalt se opune schimbarii 305Sentimente 9i relatii 309Transformarea sentimentelor 311Relatiile parentale 9i filiale 312Situatiile neincheiate 314Indragostirea 315Schimbarea 317COl1cluzie 319
  • 164. CURTEA VECHE PUBLISHINGarh. Ion Mincu 11, Bucure~titel.lfax: (021) 222 57 26, 222 47 65;e-mail:arsene@kappa. rOi internet: www.curteaveche.roTalon de comandilCurtea Veche va ofera prin acest talon ca.rti eu reducere de aproximativ 15% 9i taxe po~tale gratuite. Completa~idi.su~acoresptmzatoare titlului pe care doriti sa-l comandati ell numarul de exemplare dOfite, indicati apoi dateledumneavoastra 9i trimiteti talonul pe adresa editurii. Plata se face ramburs in momentul prirnirii coletului.Editura i~irezerva dreptul de a modifica pre!urile diI1ilor.COLECpA CARp CHEIEAUTOR TITLUMaxwell MaltzNorman Vincent PealeSteven K. ScottLes GiblinHemiette Anne KlauserWilliam GlasserZig ZiglarDale CarnegieAlan Loy McGinnisGary ChapmanZig ZiglarRobert T. KiyosakiDale CarnegieGlenn Van EkerenSpencer JohnsonAllan PeaseOgMandinoOg MandinoBurke HedgesNorman Vincent PealeK. Blanchard, S.JohnsonDaniel GolemanJohn C. MaxwellM. Scott PeckJinny S. DitzlerOgMandinoZig ZiglarPRET(redus)100.000100.000100.000100.00085.000100.000120,00085.000100.000100.000100.000100.00085.00085.00085.00085.00085.00085.000100,00085.000120.00085.000100.00085.00085,00085.000Secretele succesuluiDe la idee la baniPuterea magid a gmduluio dHauza siguraCurs practic de IncredereTot ce ai vrut sa ~tiidespre sex** Dar ti-a fast teama sa intrebFM 120.000Psihocibernetica 100,000Forta gindirii pozitive 100.000Pa;;isimp Ii catre vise imposibile 100.000Arta dezvoltarii relatiilor interwnane 100,000Noteaza si actioneaz~ 85.000Cum sa alegern fericirea 100,000Putem cre;;tecopii buniintr-o lume negativa! .Lasa grijile,incepe sa tri:Jje~tiImportanta prietenieiCele cinci limbaje ale iubiriiDincolo de vIrfTata bogat, tata saracCum sa vorbim In publicDrumwi spre fericireCine mi-a luat Cascavalul?Intrebarile sint, defapt, raspunsuriAl doisprezecelea IngerCel mai vestit vlnzator din lumeAfirma-te sub propria firmaSpune "pot" ~ivei puteaManager la MinutInteligenta emoponalaCum sa devii popularDrumul ditre tine insutiCel mai bun an AlegereaMotive pentru a zimbio Dale Carnegieo Napoleon Hillo David J. Schwartzo John Chaffeeo Walter Andersono David Reubenooooooooo[looooo[]oooo[JoooooordMULTlPRIMfllpografia MULTIPRINT la:;;iCalea Chlflnaulul 22, la,l, 6600tel. 0232-211225, 236388, fax. 0232·211252Editor: GR.ARSENECURTEA VECHE PUBLISHINGstr. arh. Ion Mincu 11, Bucure~titel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65e-mail: arsene@kappa.roweb: WTw.curteaveche.ro-_._-~------_.----
  • 165. 0 Spencer Johnson DAsauNU 85.000COLECpA PROMETEUJcihn C. Maxwell Realizeaza-te pe deplin 85.000AUTORTITLUPRETBill Quain 10reguli de incalcat,10reguli de urrnat 85.0000(redus)Jacques Salome Daca m-a;; asculta, m-a;; intelege 100.000Gene 1.RochlinCalculatorul: binefacere sau blestem?85.000Dale Carnegie Liderul poti fi tu 100.000lJS. George Philander Cre;;te oare temperatura planetei?100.000Ron HoffRe~ulile unei prezentari de succes 120.000POVESTEA SUCCESULUIS. C. Lundin Fis !Traie;;te-ti piata! 85.000 PRETMarian Stan E rindul tau 85.000AUTORTITLU (redus)Michael Beer Bucuria de a Invinge 85.0000Alexandru Raducanu Andreea Marin110.000Robert T. Kiyosaki Copil bogat, copil istet 100.0000Rhea Cristina Stela Popescu110.000Scott W. Ventrella Forta glndirii pozitive in afaceri 85.000Deepak Chopra Calea magului 100.000IDEEA EUROPEANANorman Vincent PealeForta entuziasmului 100.0000Tzvetan Todorov Memoria raului, ispita binelui130.000Anthony Robbins Descopera forta din tine (vol. 1 ;;i2) 170.000Roger Dawson Start spre eficienta 100.000OM • IDEE • SOCIETATENapoleon Hill Puterea de convingere 100.000AUTORTITLUPRETMaxwell Maltz Magia imaginii personale 100.000(redus)Curajul de a fi tu insuti 100.0000Vesna Goldsworthy Inventarea Ruritaniei120.000com.ert 85.0000R. J. Crampton Europa Rasariteanain see.XX... ;;idupa 170.000Psihodbernetica 2000100.0000Peter F.Sugar Nationalismul est-european in sec. XX 165.000N. Hill, W. C. Stone Succesul si atitudinea100.0000Ivan Ilcev Are dreptate sau nu, e patria mea!165.000Tara Bennett-Goleman Alchimia emotionaIa120.0000Philip Longworth Crearea Europei de Est170.000Jim Dornan Puterea parteneriatului85.0000David Lowenthal Trecutul este 0 tara strama200.000Anthony Robbins Pa;;iuria;;i 85.000BIBLOSF. Lelord, Ch. AndreCum sa ne iliurtamCll persona itatile difidle100.000[JHanna Krall Acolo nu mai exista nid un riu120.000Un triunghi psihanalitic85.000CiTE CEVA DES PREAUTORTITLUPRET(redus) PRET0M.Hyde Cite ceva despre Jung ,70.000TITLU (redu~)0D. Robinson CIte ceva despre filozofie70.000Ross Campbell, Cele cind limbaje de iubire100.0000J. Schwartz Cite ceva despre Einstein70.000ale copiilor0N. C. Benson CIte ceva despre psihologie70.0001""7" ,...". 1 Secretul ciisnidei fericite100.0000R. Appignanesi CIte ceva despre Freud70.000Lig LJig.ar0D. Robinson CIte ceva despre Platon70.000Mama la minut80.000Spencer Johnson Tata la minut80.0000Z. Sardar, B. Van LoonCite ceva despre mass media70.000Allan Pease De ce barbatii se uita la meci100.0000R. Hinshelwood et al.Cite ceva despre Melanie Klein70.000;;i femeile se uita in oglindii0Z. Sardar, B.Van LoonCIte ceva despre Studii culturale70.000Gary Chapman Sperante pentru cei despartiti85.0000F. Pirani, C. Roche Cite ceva despre Univers70.000Z. Sardar, I. Abrams CIte cevadespre haos70.000Ross Campbell Copiii no;;tri ;;idrogurile85.0000L. Gane, K. Chan CIte ceva despre Nietzsche70.000Ross Campbell Educatia prin it),bire85.000Gary Smalley Cum sa-ti Intelegi sotul85.000INEDITPRETA. Faber, E. Mazlish Comunicarea eficienta cu copiii85.000AUTORTITLU (redus)Jacques Salome Vorbe;;te-mi, am atltea sa-ti spun100.0000Plinio Apuleyo MendozaParfumul de guayaba85.000Gary Smalley Cum sa-ti Intelegi sotia85.000Convorbiri cu Garda Marquezfolitetea de zi cu zi100.0000WillisBarnstone Borges, intr-o seara obi;;nuita,85.000Orke femeie poate!120.000 la Buenos AiresM. J. Elias et al. Inteligentaemop.onalain educa!iacapiilor100.0000Jorge Luis Borges Arta poetica85.000
  • 166. Va<rugam sa completati talonul citet, cu majuscule ~i sa-l trimiteti pe adresa:CURTEAVECHEPUBLISHING,str. arh. Ion Mincu nr. 11,sector 1, Bucure~tiNumeVirsta LocalitateaPrenumejudetulstradaCod po~talComentarii:TelefonData:bl.Semnaturasc. ap.~ :>~~ ""oj nx~~Q "Pentru informa}ii a;;teptam sa ne contactap la tel./fax: (021) 222 57 26, 222 47 65;e-mail: arsene@kappa. ro; internet: www.curteaveche.ro~tbC7·10