sa stiu sa~,<teste ideea funda-mentali a,"a~este~;c[rti. invata un l~cru: ..... : .. , ),(1 Jesential: sa ne delinim asa c...
COLECTIA DCARTI ~CHEIE U .Colectie initiata 1Jicoordonata deIREN ARSENE
JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~ipoet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratiqued...
Descrierea elP a Bibliotecii NationaleSALOME, JACQUESDadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;trad.: Elena Necu...
Cuvint inainteA cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se paremai important, esential pentru existenta noastr...
,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt ologIn ale comunicarii."o vorbit, hzainte de aJi fmbriteatClfn euvin-te, treb...
10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11"Mi-e frica, spune copilul.- N-ai nid un motiv, spune tatal.""Ma doare, ...
1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se ...
14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEComunicarea 15tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi-indallui.,...
16 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 17[,;;mine surd :;;imut la anumite lucruri ...), nu ma poate intelege;el m...
18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani,eram la :;;coa...
20 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 21ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru-rile esentia...
22 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 23IA~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecareeste singur, fe...
24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din cea sp...
26 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 27simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatuncidnd s...
28 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 29nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0rezolv. Pur...
30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE .Comunicarea 31,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unulse in9aHi...
32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in-grozita f,iim...
34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGEliAr fi trebuit sa lucrezfn lac sa-mi pierd vremea la schi ... IIincapitolele urmatoa...
36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;JINTELEGE Relatiile 37"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra mdiscutie, dar rela...
38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE Relatiile 39ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voiface tot ce-mi sta in ...
40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41A daruiCred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitateaatenfie...
42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma-inte sa te joci,...
44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Relatii1e 45meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-fum, i...
46 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 47Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier-dut atunci dnd ...
48 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 49crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa itiprotejeze in...
50 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 51Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9tesint cele care adu...
52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53_ 1$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servidrept...
54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt.""Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dtevasc...
56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri 57loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; ca...
58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59ll~"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama ...
Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-te prieteni dragi $i prefio$i.Fiecare dorinta, mai mica sa...
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege

1,064

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,064
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
48
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege

  1. 1. sa stiu sa~,<teste ideea funda-mentali a,"a~este~;c[rti. invata un l~cru: ..... : .. , ),(1 Jesential: sa ne delinim asa cum sintem in realitate,, , ,ruei mai buni, ruei mai rai .•, ."t-i.l "Adesea, in relatiilenoastre familiale,de prieterue saude iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acu-zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas-tra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simtinsa defi-cientele de comunicare.,Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver-neaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen-tru a dobindi mai multi seninatate si mai multi,efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-loaeele practice pentru a deveni un partener mai bunI A. I • /1.1 Ipentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.ISBN 973-8356-13-XJ~11 ~~ll~lllIIJ~llll~11>JACQUES SALOMEcA M-"AS ASCUlJA,,...S·INTELEGE, ,--
  2. 2. COLECTIA DCARTI ~CHEIE U .Colectie initiata 1Jicoordonata deIREN ARSENE
  3. 3. JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~ipoet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratiquedes Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorulCentrului de formare in relaii interumane "Le Regard fertile"de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintrecursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite deLille III.Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-omaterie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~iisanatoase,printr-o comunicare activa.~i-a inceput cariera in domeniul relaiilor interumane pornindde la cercetarile ~i lucrarile ce aparin curentului psihologicumanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile cariereisale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa deMilton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor deresurse, ~inu 0 componenta intunecata a psihicului.fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosittehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele deexpresie scenid, preCUll1psihodrama.Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con-cepte ~iinstrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Eseniala).Scopul demersurilor sale pedagogice ~ieducative nu este acelade a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~imaturizarea,de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~iefa~ade sine~ifa~ade ceilali. Punctul de plecare este exprimarea personala.A format pina in prezent peste 40 000 de asisteni sociali,medici, psihologi ~iconsultani. A inut conferine ~icursuri deformare ~iarc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor-matori de moderatori) in Frana, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-lele Reunion.Este autor a peste 30 de cari, coauror alunor lucrari de referin-~adespre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asociaieipentru Comunicare Relaionala prin Ascultare Activa. Carilesale au fost traduse in 27 de limbi.Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Frana)~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presafrancofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-ferinelor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicinenaturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal deQuebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,Phares, Mariage.Este tatal a cinci copii.SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapiepentru copii al spitalului din Lausanne.JACQUES SALOME· SYLVIE GALLANDDaca rn.-a9asculta,m-a~ intelegeTraducere deELENA NECULCEA/1 GJ )I /~Qc;l.~1BUCURE$TI, 2002
  4. 4. Descrierea elP a Bibliotecii NationaleSALOME, JACQUESDadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;trad.: Elena NeculceaBucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002328 p.; 20 em (Girti cheie; 37)Tit. orig. (fr): Si je mecoulais, je mentendraisISBN 973-8356-13-X1.Sylvie GallandII. Neculcea, Elena (trad.)159.9Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHICoperta de DAN STANCIU.Jacques Salome, Sylvie Galland51 JE MECOUTAI5, JE MENTENDRAI5Copyright © 1990, Les Editions de IHommePublie avec laccord des Editions de IHomme© Curtea Veehe Publishing, 2002,pentru prezenta versitme romimeasdiISBN 973-8356-13-XTuturar celar pentru care libertatea de a fiare la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.
  5. 5. Cuvint inainteA cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se paremai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitatilingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-tii umane.Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-milie 9i cu am mai putin la ~coala.In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamicaspecifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da unraspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car-te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de anidin viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, samergem in directia a~teptarilor celorlalti·Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~terelatiile noastre.Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie demult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloaceleconcrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai binecu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine.In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintredescoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte dereper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~isa-i inte-legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu-nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
  6. 6. ,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt ologIn ale comunicarii."o vorbit, hzainte de aJi fmbriteatClfn euvin-te, trebuie sit seJormeze, mie mamifer dure-ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo undeprime~te dreptul de a avea un sens, un su-net, a origine.ComunicareaParintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sainvite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu-gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuPnostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri-mam noi personal.AnticomunicareaAlain BosquetCine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunicabine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di-fi~ultatea de a se expri~a 9i de a se face intel~s?Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie maiintii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co-munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu-nic. 0 sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea amfost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu-beau ~icare, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE8sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce emai bun in noi, necunoscutul din fiecare.In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sineinsu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu-mite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;ianume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sane acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcanedintr-o relatie ~iTom oferi reperele ~ipunctele de sprijin careni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas-tra directia buna in intretinerea relatiilor.1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-efrica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima-rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda,deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex-primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine.Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.---------------~---------------""""> ••~_.- -
  7. 7. 10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11"Mi-e frica, spune copilul.- N-ai nid un motiv, spune tatal.""Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit.- N-ai nimic, spune mama."Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la felde bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea increderein ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nuIe are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for-te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dareste imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti"-, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eelcare mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atunddnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, deexemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp unatrairile sau sentimentele."Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmdti-a stricat jucaria ... ""Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di-ferente intre tine 9i sora ta.",,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebuisa il contrazid, 9tii ca nu suporta."$i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilornoastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in-clusiv propriile sentimente."E9ti trista, mama, plingi?- Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic?"Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell- Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iu-be9te ... "Daciinu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-tale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su-"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el,dar eu pi el nu slntem Iafel."porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comuni-carea 9icare fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase.Principii de bad,Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9icumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie detrei pozitii fundamentale:• Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii esteproprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin.• Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia.• Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu,nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-leunullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9-te 0 uniune, un schimb.Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:
  8. 8. 1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain;;icelalalt Alex ...Comunicare ~iexprimareA comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit?Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile.13Comunicarea"Nu pi se pare di este prea cald aici?"A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar unbilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in-tors care presupune etape succesive:• Ma exprim.• Primesc confirmarea ca limbajulmeu a fost inteles.• Ascult ce spune celalalt.• Ii confirm ca I-am inteles.Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate cap-cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci lace a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga··sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ceam vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci-proca este va1abila.Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9iimportante, ar trebui sa-1intreb: "Ce ai inteles?" Cind cinevaimi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din cemi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamnanid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE12• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in loculmeu.• II invit sa vorbeasca despre el insw}i.• Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a aveaaceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de ve-dere.• Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9iii apartine) 9i ceea ce simt eu (9iimi apartine)l.Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9ipoate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri-ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Artrebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena-te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-miimpui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasulin benzile mele desenate, ca in seara asta.")Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ievorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10-cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam risculde a ne recuceri dreptulla exprimare.Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative deformare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Griceschimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: saajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, dife-rita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.
  9. 9. 14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEComunicarea 15tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi-indallui.,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doara inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge.- Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$acredeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evrei-lor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nua imparta$esc."In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau ilputem invita pe celalalt sa explice pe ce i~ibazeaza convinge-rea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingereamea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Cevrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza-re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vreasa transmita ... ?Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidimmai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniea-rea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape pre-zente in oriee comunieare:• a vorbi;• a nu spune;• a asculta;• a intelege.A vorbiCuvintele ~tiu despre noi lueruri pecare noi nu Ie ~tim despre ele.Rene CharA vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu aperora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbescaltcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per-ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insistaniciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec-vent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-je ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putincinci niveluri distincte.Nivelul faptelorAcesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spu-nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $ifidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat.Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazutaseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorieimpreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente careau loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de-bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintreaspectele povestirii.Nivelul senzatiilor ~i sentimentelorAcesta este registrul experientelorsau al trairilor legate deun eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire.Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata,furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabilaa unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceastaposibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez-valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin-de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamnasa-mi exprim aceasta latura.A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestuifilm, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochivazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tigadragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucuriecfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteamtrist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel ca-ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi-ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-measca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi esteindispensabila.Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma-re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are unprag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-
  10. 10. 16 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 17[,;;mine surd :;;imut la anumite lucruri ...), nu ma poate intelege;el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea aexperientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalajse aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu-ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-unmiracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta-:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri-measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i.o alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspundeintr-un registru diferit de al meu.,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de durerosfaptul ca.mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani.- Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?"Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Euvorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte.Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara caaceasta sa ne consoleze."Dar erau paduchi in fcoala!... "I A..-Nivelul gindirii, al ideilorGeneralizari, evaluari normative, consideratii logice: 0mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acestnivel rational sau pornesc de aid.Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei-Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sane clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi-tindu-ne uneori sa ne deta:;;am.Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize nece-sare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmduleste evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli-ficarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului.Acela:;;ifilm, 11voi critica, il voi evalua - mi se pare frumos:;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din-~ tre tata :;;i£iica,asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces-~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica!" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in-venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po-sibilul :;;iimposibilul.Nivelul amintirilorOrice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve-che, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectivnu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat.Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acestfilm m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cuparinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, deatitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi-der toata mitologia personala despre notiunea de tata, de ca-min sau de familie.E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coulintr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac-tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme carecmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·o anumita doamna, care mi se adreseaza pentru primadata in timpul ul!€i ~f;_tJ.ltre prietenL imi ~einvie amin-BIBLIOTECA PUBucA I,,8. p, HA$f1EU"$05. ~tef~n eel Mare Nr.20
  11. 11. 18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani,eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1lin-vatatoare care avea aceea:;;iforma a gurii ca :;;iinterlocu-toarea mea din prezent. ..$i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi-lese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vede-re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau-tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacereaici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sinttoti uimiti de ie:;;ireamea.Nivelul imaginaruluiFantasmele ~ dorintele impreuna cu toata suita de fante- Izii personale pot fi de asemenea reunite dteodata.Filmul despre care am vorbit, de exemplu - imi imagina-sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost Imai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, /iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa portdiscutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ...In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentrufiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta-:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi-nara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima-gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoiade a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;ipropriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul arenevoie sa fie respectat.ocomunicare deplina este 0 implicare comuna, in care amposibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe cela-lalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii.Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. Infunctie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectulabordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;imai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile-giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altelecu aceea:;;iperseverenta.Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiunela alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-4Lmensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie safie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare.orelatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) esteo relatie in care tot,:l poate fi spus1.Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca... " sau:"Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spunpentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de ate exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro-piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan,spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle-gat de frustrarea de a nu spune.Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de Lamitul cuvin-tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea-litafi diferite pentru fiecare.Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voiavea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imidaresc. Cita vreme va exista in mine a"ceastasperanta cu gustde absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adeseacuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasasurda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;tedrum spre violenta.Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea cespun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea cema aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre cespun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per-ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in-teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta-re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~litirziu.Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint completnecunoscute, a:;;a cum :;;ilui Ii sint necunoscute ale mele.Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea,chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-na de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu1Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (itica este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.
  12. 12. 20 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 21ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru-rile esentiale.Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna to-tu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeriintre:• Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea cepot spune.• Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ...:;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea demesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare.• Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eucred ca a inteles.Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din- Itre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie Isa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJiiinainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.Anu spunelncerdnd sa atingem inaccesibilul,fawn sit devina imposibil r;i ceea cear fi fast realizabil.P. WatzlawickAcest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spusmai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inuca 0 constringere).Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit dacaii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to-tul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii.A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana,chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intre-bari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa masimt obligat sa raspund.Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:,",,~11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.- Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-tivorbesc de viata mea afectiva in acest moment."A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce-luilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegereamomentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit detare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintelemele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri-vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in-drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea uneianumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser-vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra luicantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus-trari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproapede cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mimerge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie."Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea dinnoi in:;;ine.Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam saIIrevarsam" din bel:;;uggrijile 9inefericirile noastre asupra ce-luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po-luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fievesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?"Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa as-cunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii,care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentrurelatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi unspatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape- :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitateaacestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-ce9te inca."Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila m-tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-ta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis-tincte.
  13. 13. 22 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 23IA~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecareeste singur, fericit ca exista, domolit ~ifara dorinta de a inter-actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11confirma ~i11amplifica pina in strafundurile fiintei.Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca-litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii,simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al ter-menului) celuilalt.Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Multprea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el numa prive~te - capata a importanta care dauneaza relatieimele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui-lalt decit de sine ... E mai u~or sa te bucuri de Sinlratate cindnu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezentaparintilor pare sa compromita posibilitatea unei ncintatoareretrageri in sine mai mult decit prezenta parten ului, a par-tenerei sau a copiilor ..$i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa-citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi demama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur,poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, inmod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmaipentru di ~tie ca nu-l va pierde.Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-ipe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea.Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani-festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli-pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pemuchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen-ta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este to-tu~i necesara.In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente detacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade-sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentruca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati oriparazitati de prezenta celui de alaturi.La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care selasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco-perit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta-re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii delinga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita deaceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena saurespingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup-ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ceare pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim-te. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici ni-mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari.Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de aduce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a altaviata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mieJ:nsumi."A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolarespirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre-ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.A ascuItaCaci fntreaga existenta a omu/uiprintre semenii sai nu este aItcevadedt a /upta pentn! a acapara aten-tia celuilaIt.Milan KunderaE greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex-primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita-te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju-deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta-re la propriul sau sistem de referinta.Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna.cit mai mult ~isa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa
  14. 14. 24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din cea spus el. Mai inseamna fJisa pui mtrebari deschise, dintre celela care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele carepresupun un cum 9inu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce-lalalt catre el insufJi.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?"Ne-am obifJnuit sa punem intrebari care sugereaza ras-punsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSefJti?",,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ...- Ah! Doar $tii ca afJaeel! N-o sa se schimbe.",,- In seara asta ma simt descurajat fJiobosit ...- E $i normat e atit de cald."Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinescimpulsul de a rasp.unde, care este principalul ~staCOl in ca-lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, inmine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex-plica, de a convinge, de a emite judeca~i, de a da glas senti-mentelor sau ideilor. /Cu citcelalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirni-te de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbefJtede-spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele,amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult.De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu-ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanfJain mine teama dea nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit.Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre-me - de la a raspunde, de la a sufoca fJide la a-ti msu$i ce spu-ne celiilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, fJimainte sa ascultce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoiasa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmulpentru aceasta carte.Oare n-a$ putea sa-l las sa-fJiexprime sentimentele maintede a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele?Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, devreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multetdintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei ce-luilalt.,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama.- Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma ascultaniciodata.. .- Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerilenoastre.- Cu tata mi-e mai ufJor."In acest joc al cererilor mcrucifJate, fiecare spera sa fie as-cultat eu atentie de celalalt.Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu parteamea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficientde clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Poatenu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "AfJ vrea sa-ti vor-besc", "AfJ vrea sa ma asculti", "AfJ vrea sa-ti spun cum amtrait eU acea experienta."In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, maimult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fiejudecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur fJisimplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sauprIml.A In!elegeSa-l fntelegi pe celalalt inseamna sa ite alaturi in realitateasa, sa-i intelegi diversele limbaje.Sa mtelegi ce spune, dar 5a-imtelegi fJizimbetele, privirea,gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ...Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor-da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care
  15. 15. 26 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 27simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatuncidnd se manifesta prin semne minuscule. aprivire intensa, 0respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere carete indeamna sa mergi mai departe.Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultarepentru a prinde esenfialul.• In ce plan vorbe~te celalalt?• Intr-un plan real, simbolic sau imaginar?• La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?Paradoxul unei bune intelegeri consta in ~aptul ca aceastanecesita sa-l intelegi pe celalalt in planul in ctre vorbe~te, daruneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui planse poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de acestecuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge incautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unuipirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte-ran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde sespune, ci in planul din care se spune.Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar euil aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceastaneintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte.Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauzapentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla-tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do-rintele mele in plan imaginar.Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar-bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te inureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca eavrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~itoate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras-punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran-ta ea nu se va simti inteleasa.Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiuniledintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~iidealurilor noastre.Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarulcopiilor.,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar unavian.- $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu unavion?"Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realis-te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i.Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~iclarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a laturaafectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine sepoate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei ge-neralizari. Daca eu preiau ideea ~ia dezvolt in planul intelec-tual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spunece il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul incare imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi-ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind dela ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca ildoare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri decap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la celales de el?Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac-tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eumesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactiamea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai-tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axatasupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu-pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?"A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsulmeu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, va-loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imifac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi-litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa asculta cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-tu~~ _
  16. 16. 28 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 29nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles.Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu in-teles.AI vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment,fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea cespun aCUln;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta.,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi incare ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ilemele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea inserios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu-menteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-di~i place,ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i maidezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e-dt 0 clipa de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarcde 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... "sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime-diat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;isa maconsoleze cu tandre~e.Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta aunei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii.Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 par-te infima din mine; "Nu ma limita 1aasta."Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig-narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu-mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi."Sentimentele $isenza~iile depind de momentul in care sinttraite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, carese schimba odata cu lumina."Nu-mi place crema de ciocolata, declara 0 fetita care toc-mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici-odata."Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex-prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in-sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa mamanifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par-tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile.Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep-tul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire laacela$i subiect."Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa macontrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."DecalajeleCfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfndcuvfntu/ este eel care desparte.Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10-ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sane gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "artrebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre-buit"./1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-nematograful unde trebuie sa ne intilnim ...- Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo detrei ari."Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori,sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega-rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubitgelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre-bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa cei-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"?Poate parea inacceptabil sa nu emi~ijudecati despre senti-mente.
  17. 17. 30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE .Comunicarea 31,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unulse in9aHi.Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbicu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci elgrege9te, nu eu!""Prea ma sufoca cu parintii ei 9ipe ai mei nu ii suporta, nuse ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicelesingure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective,de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ire-conciliabile.,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ".- N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa-la, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu1 .. " co egll ... Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proipus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul aprimit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a aveaun motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot."De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acestgen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in-tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9isa ne transforme.In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc:sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori.Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-meroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tereunor dialoguri interioare inutile 9i interminabile.• Pe plan afectiv: "Mi-e teama sa nasc."• Pe plan logic: "Nu ai nici un motiv, miliarde de fe-mei au trecut prin asta. Statisticilearata di la noi in tara riscurile sintminime."• Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru inpanid in asemenea masura. Ar tre-bui sa fiu calma 9i relaxata.",Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re-nunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni?Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalajeintre vocea sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor:• "Nu il mai iubesc."• "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara samai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo-gic sa ne despartim."• "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint euacum."Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate depli-na 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i ceanormativa.MetacomunicareaMetacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formeiexterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comu-nici.Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teaptasau ce se spera de la noi poate fi exprimata.De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum amtrait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea vareactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum atrait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte-leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer."A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ceam simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eunu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."o sotie i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place savorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra aces-tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim-tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa facun avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan-ghie, cit ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-
  18. 18. 32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in-grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie inacel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea.Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cumai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel delovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate acestea t;)imaiales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca peo incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceeace nu s-a spus, de a-·tiimpartafj aceasta povara, sentimen-tele mele fjichiar regretul care ma incearca. Ei bine, simtnevoia sa ma asculti./1Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila inrefacerea unor relatii defectuoase cu parintii.Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spunetatiHui sau: 1/ Nu imi este deloc u90r sa iti vorbesc direct:;;isa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai importantlucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sama asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex-plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga-mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre-bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1/I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atuncicind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar-mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra-ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1Comuniearea eu sineOrice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu-nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu-ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc cesimt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place-re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubiresau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu deidentificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam,sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.In plus, emotiile noastre se amestecii 9i se intrepatrund invoie, ajungind sa ne deruteze perceptiile.Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu-niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cuplacerea de a-i face pe plac celuilalt ...Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel la-crimilor :;;ide a uita de mine.Minia mea va da na9tere unei senzatii profunde :;;irevigo-rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente.Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spuneca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoio dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de miniamea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat./I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1/I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta sperantairealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne-dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen-tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de ..cit sa evit 0 frustrare.Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele melesentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, amnevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu-prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm-moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiarazi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vinanu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din cear fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...$i aceste "A:;; fi putut/l, "AI fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-puizabile.Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intmintr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de atrai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerentin comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.
  19. 19. 34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGEliAr fi trebuit sa lucrezfn lac sa-mi pierd vremea la schi ... IIincapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati,citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatiimai stabile.Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasimun gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti-ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fnumbra.Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelorflori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.Relatiile,Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~iin 1egaturacu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata-~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum seformeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu naturasentimentelor pe care le avem pentru cineva.Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printrecele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. Deaceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma-re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avemastfelposibilitatea de a recunoa~te ~ide a accepta sentimen-tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-ceptabil intr-o relatie ~ice nu. Pentru ca de mult prea multeori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com-placem in relatii care ne distrug, care nu au ~ansede reu~itasau care ne instraineaza de noi in~ine~ide lume.Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-lor,de~ise aBa,evident, intr-o legatura directa.IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito-tu~iavem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~ito-tu~isa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."A~adar,trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de celedoua planuri.
  20. 20. 36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;JINTELEGE Relatiile 37"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra mdiscutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?imi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..."Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, peafinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate.~LegahirileStabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in-tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior dedorinte, goluri, temeri, nevoi :?ia:?teptari. Toate acestea dausenzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegisubstraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile,precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol, far a a-:?idezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita saunereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apmentrupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira-mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat.Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce aremai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?ide sprijin in aventura vietH.o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtilace necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 tertaentitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine:?idezvolta un aspect al relatiei.Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra,prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru-pul nostru ...Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toatediscutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul-tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune)la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei(ea + el + relatia care ii une:?te).Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une-ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicatiin relatie :?ireuniti printr-o legiitura.Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi-branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiintade sine stahitoare, 0 entitate materializata."Iubirea noastra s-a transformat.""Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani.""Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam,sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar-tindu-te.""Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fostatit. de iubite ca mine."Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnitfiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, caredevenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-mente complexe."Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile deCraciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu setin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului areprioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane inparte."Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?titu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia dinenergia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ciun noi asumat abuziv de 0 singura parte.o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de-spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:"I-am platit studiile, I-am ajutat financial sa capete 0 po-zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe postde intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa
  21. 21. 38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE Relatiile 39ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voiface tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas-muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe carenu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat"9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment devinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacelade a 0 fi parasit.La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare depersoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, inanumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen-tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficientpartenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatiase degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta,hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin-ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nua ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu-tionala, miezul relatiei fiind gol.Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside-ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi-gente, transformari. Daca relatia este importanta pentmmine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea(!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt).A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm ane asuma sarcina de a intretine relatia.In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro-duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatieeste vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceeace noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerareaceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va blocarelatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, numai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin-ta celor implicati.De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateunade cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con-vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mailasa sa treaca nimic de la unulla celalalt."II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu ilmai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-te plina de minie nestinsa."eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in-seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terteentitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, cepare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fiseparata de cei care 1idau na9tere.Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe unfoc sacru.Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa mapierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-orelatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-tiala?Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple9i care cons tau 1n:• a darui;• a primi;• a cere;• a refuza.Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, dela celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru astabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prina-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre celepatm instante ale unei relatii.
  22. 22. 40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41A daruiCred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitateaatenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.Putine cuvinte sint).a fel de echivoce, de in1;elatoare pre-cum a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta obiectului: dauce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;iatentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea satransfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, totce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumitetelefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is-pa:;;itor,m pubela personali3.Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta dindarurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.A darui ceea ce vrei sa prime:;;tiIi fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de lapremisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;igusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidentaeste tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele."Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere-sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arateinteres, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a maexpdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-aimai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?»$tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cindsotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mipovesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodataintrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;inlama mea."La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tietot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nuii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea safaca la fel."Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tiecai1;idore:;;te... el insu1;i.Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, seasalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintrefrati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar-be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celuicare nu se exprima suficient de claro"I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti caimi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm-du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiseriepe care a descoperit-o."Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim-tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in-tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a douazi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca desatisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor-besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea samai simt vreo dorinta."Darurile-cereriMulte daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa"de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.
  23. 23. 42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma-inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc,lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $ice Ie daruiesc de fapt?Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparammulti parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult,pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten-tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered.Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot facefata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre-eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i cai;;i ofera timpul, atentia, grija, iarcopilul primei?te toate aces- .tea ca pe 0 noua ... cerere. I$i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierilesau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unelechiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia."Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori seregasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sasimt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie-ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imaginipe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma-nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, defapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceeace am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simplaplacere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de-dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$tededt pe ce primim.Darurile-obligatieUrasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?ieu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment.A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa-te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincareape care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfelpoate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sasimta plikere.A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-Ilega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta."Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparatmobila, i-am gasit un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina.""Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am intelescit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eramla mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abiaatunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, deumbra lui, de prezenta lui."Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza celmai tare."Cit m-am sacrificat pentru copiii meW"La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!""Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pecare ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam inalta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care estesingura ... "Darurile-ofrandaCine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi-cala:"Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia.""I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Disculmeu!"Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnlfacut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Undar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nufac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul
  24. 24. 44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Relatii1e 45meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-fum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra-pe~te nimic.Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se as-cunde nici 0 cerere.Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca-re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce neemotioneaza cel mai tar~~~ci dnd primim este sUrlsul deplacere al celui care ofera ~.re se ofera prin ofrand a sa.A pimiIntr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi-cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~icum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras-pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in aprimi.Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri,rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri saudeclaratii de dragoste.A primi multumiriComplimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admi-ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te-reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res-pinge sau de a Ie minimaliza ..,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa.- Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!"Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nuchiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte).,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata.- Nu am dezbatut suficient punctul al treilea."Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizampe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu-torului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-II1.ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupraneputintei sau a singuriitatii sale.Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se-ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-solut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?,,- Ochii tai arata fantastic astazi.- $i in celelalte zile nu?/1,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine.- $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit dinpartea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale?Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi-bi! al sinelui.A primi un refuz sau 0 repunere In discutiea problemelor$i acestea par la fel de greu de primit ca 9iincurajarile. Oarele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate,de a ne deschide noi orizontur1.,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu estesnficient de clar.;.- $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celii-lalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a cam-portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevaratva va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-titi rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti nepoate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e,poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spreaUe limite ale posibilului.
  25. 25. 46 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 47Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier-dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii,de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, neinvita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1,"Eu am 0 alta parere ... "..A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptatePrima noastra react~este adesea defensiva, ne agatam dece avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune fortade rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul deate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul estedominat de 0 imensa teama de a se schimba. Daca sInternI .deschi:;;ila influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua-litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel cunoscute,uneori chiar prioritatile noastre ..A primi dovezi de interes"Ti-ai schimbat coafura?/I"Cum Ii merge fiicei tale?/I"Pari obosit. .."In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin-tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala.Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noisau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pen-tru a refuza invitatia la discutie.Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tiaprefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu de-veni dependent din cauza datoriei."Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Iidatorez ... /1A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am me-rita/l."De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca sem:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-tie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai potsa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu maisimt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma facsa ma simt triult prea jenata./IA primi obiecteSi acestea ne VOltrezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebuisa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nuprimi./lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi-tatia!/IOrice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-re a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In in-timitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiilecunoscute ..."Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m bibliotecamea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I"Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nueste tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo-ment./I/lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-prenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /IA primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~iun rise de afi invadat, de a se patrunde in universul nostruintim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de afi influentat,ded, de a te schimba.A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a acceptadin toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea
  26. 26. 48 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 49crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa itiprotejeze integritatea sub diverse pretexte."Nu merit ... ""Vreau sa fac eu acest lucru.""Nu vreau sa datorez nimic nimanui."A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a telasa invadat de celalalt ~i a)e inchide, mtre ce la~i sa treadispre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~imai clar conturati:i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara ase pierde. ! •A primi Hira retineriResentimentul este inamicul numarul unu al capacitatiide a primi."Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a puteaprimi ceea ce-mi ofera el acum."$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru canu mai pot fi primite.Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cuadevilrat ceea ee ni se afera."Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pecare imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiardaca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in-vitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau acreat-o."Putem primi doua feluri de daruri:• Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli-nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a pri-mit-o.• Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sauun interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min-Ite ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor,inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorinte-lor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muItsau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i aprimi se confunda.Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imiisurii ;;ipe eel care ddruie;;te.Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai maimulta valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intim-plat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie deopera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~iurca inspre voieste ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indnta-re 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile me-moriei.Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd-trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp inarta de a primi.A cereFiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant decereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiplecare necesita ascultare, atentie ~iuneori un raspuns favorabil.A cere presupune asumarea unui dublu risc:• cel de a fi refuzat;• cel de a fi satisfacut.In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pecare Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne-voi sau lips.ui.
  27. 27. 50 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 51Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9tesint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta.Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii9i parinti."Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta deCraciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu saramii singur cind toata lumea pleaca."Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in-scriu, de conjunctura de moment 9imai ales depind de senza-tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.• Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te iipropune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta vaavea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta,ea va primi un cadou sau va darui?·Cind un barbat de 50 de ani, cadru superior, "prime9te" I ....·.•..o hirtie de 100 de franci in pragul u9ii, in timp ce i9i ia,I_.fAdesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da-ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim.Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per-cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul,toate variantele sint posibile."Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva-lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu-tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-tru ea imi acorda atentiet,Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzltezeimpreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia eai s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i facepe plac. / ."Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"Acceptarea lumineazil chipuZ, refu-zuZ fi dilfrumusetea.Rene Char. I!ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca ni-mic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii facemamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.ocerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cucit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil."Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti pro-pun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz."Propunerea:• evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince-pindu-mi tirada oricind am chef");• elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!");• ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodatatimp sa ma asculti");• fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa maintelegi").Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea saaccepte ... sau sa refuze.Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-idau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun-suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelorparti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.Sii avem curaju/ de a cere, /iisindu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;iasume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.A refuzaCu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atitmai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune-reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin-geri irationale. Acestea il vor distruge pe celalalt, vor deterio-ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...
  28. 28. 52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53_ 1$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servidrept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara acestezone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau zi-duri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse.Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mieeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nuam chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in-locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Iatimp. iExista trei tipuri de refu :• Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae.• Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentelecelorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine.• Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor.Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pecare mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea uneialegeri libere.Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dindinapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru eanu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunemca de fapt ne dorim eontrariul.,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?- Nu ... /I$i las eartea deoparte eu un suspin.M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea-za, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi condu-ce ca sa-ti fac pe plae./IEste cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asuprata propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu-tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele."Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I"Nu ai in~eles.../I"Nu ai fost alaturi de mine cind ... /1/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai maivenit de trei saptamini./I$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino-va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti-mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. Demulte ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curajpentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-,guranta edificatoare."Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovatpentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, darnu pot face nimie, acestea sint limitele mele./I"Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te potajnta cn nimic."Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin."Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare sana parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce-lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupramea problemele sale.""Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine,ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negresau sentimentele violente ale celnilalt.""De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replicla apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa mafaea sa ma simt vinovat sau incapabil./I"Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind saspun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»."Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau,dezagreabil, nedemn de a fi iubit.$i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo-ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteazapentru mine.Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa desine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.
  29. 29. 54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt.""Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dtevascene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melo-dramatic.""Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama taleu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa,nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata deviata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel."Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contra-riul de unul care ofera a alta~ irmatie in lac. Este de preferatsa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a dana9tere unei relatii bazate B schimbul de opinii.Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfieinsumi.Calea cafre echilibruCred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecareintelege 9ifolose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta saceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilordintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9ichiarmai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferimatunci cind de fapt cerem.Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per-mite sa trecem de la a pozitie la alta.Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sate exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezentavaloroasa.Dorin!e, cereri, nevoi~ilipsuriIn orice relatie intram cu 0 suma de dorinte, temeri, nevoi,, ,pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto dataaducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori auimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, dea integra visurile in realitate.Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisaufemei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a aextinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele-le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sarealizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re-flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti caveghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidemlarg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cuceilalti cit 1)icu noi in1)ine.Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiilene conduce cel mai adesea catre un fel de orbire care ne vaprovoca nefericire 9i suferinta.Va propunem dteva puncte de repel care ne vor permitesa traim mai libel, in echilibru mtre orb ire 9i luciditate anali-tica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ciin mi9care.Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori lapasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un
  30. 30. 56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri 57loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in··tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.DorinteleMereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizareaei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionampropriile dorinte, facindu-ne in ac11 $i timp intoleranti la do-rinte1e celorlalti.o mama vorbe$te despre fiul 1 de 9 ani: "Chiar nu inte-leg, David continua sa vorbiasca despre 0 casa in carevom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati decinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" "Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus inmod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impre-una nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate."Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatoreseeu mama ... "Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua exis-tenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iaruneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neex-primata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toatecapcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/emai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, deve-nind ereajie sau nebunie.Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indife-rent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii in-cearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie potimplini."Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10-cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cum-par 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una caasta."Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sadeseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara,alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila.Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din tea-ma de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce saanuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i sim-plu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele."Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica,pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de gitcind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... "Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in ace-la$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorinteleeuiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avemaeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~iviolenti."Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$a-dar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Iepot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemeneadorinte.""Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisfa-ce - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~imacar recunoseuta,atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insadialogul va fi mai autentic.Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere,este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atarela momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.-~_.,----------------------------------------------
  31. 31. 58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59ll~"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita,incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar ta-tal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cumi se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarteserios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la cevirsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentruasta." rChipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare vafi obligata sa fie clovn?"Of, alta acum! A luat d01inta meadrept 0 cerere... "Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne in-sU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transfor-ma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.o alta fetita, indntata fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$-mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a excla-mat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!"Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de lati-na ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se eliberezede a~a-zisa vocatie.Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua ati-tudini diferite in relatia cu celalalt:• Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~-te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire inte-rioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubireainseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te da-ruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$tefara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$areade cotidian" ~icare sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide in-cercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau inDiane.• Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acor-de ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire amea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·celmai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atuncidorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca."Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu$tiam daca el i$i dore$te acest lucru."Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~icea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un te-rorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceas-ta idee in Capitolul 9.Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in modbrutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt,ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face locpropriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc"insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei ce-reri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui"Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 ex-presie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dra-goste pe care ti-o dau eu!"Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca do-rintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, saIe respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte dereper in ceea ce prive$te realizarea lor.Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care conside-ra ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfa-tate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau1 Albert Cohen, Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului), ed.Gallimard.
  32. 32. Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-te prieteni dragi $i prefio$i.Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu,merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in lega-tura cu ea:61Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuriSimtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:• Dorinta de a suferi, de a fi bolnav.• Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem caii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murindchiaroIn anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care in-seamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele.Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns:liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?";>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tataluisau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele in-semne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i in-vestise toate economiile sale.eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dis-pus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"!Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te saintilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in in-timpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca.vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai binear fi sa intru ci:tmai curind in viata ...Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta seva domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gestconcret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer cevaprin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9icum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deran-jeze ... 0 vreme.In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevaratputernica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poatelua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirin-turile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poa-te pierde in prea multe tatonari.Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ceo va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adin-cuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confundacu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sinealta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.--DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE• Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta?• Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsulsperat?• Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9iin-decentii?• Ce nouorizont imi deschide?• Ce cale incearcii sa itni arate?• lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?"Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fe-tele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voiincerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-ltransmite:material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copila-ria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de ne-comunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitorposibilitati care se deschid.Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9io fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare.Nu numai micii Mozart sint asasinati, Ct ,i mii de persoane detipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurnvechiul meu prieten din copilarie, Albe. Granger.Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vorpierde in viltoarea vietii? /Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-amintilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc.;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoa-re, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta.60
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×