Irina holdevici sugestiologie si psihoterapie sugestiva

3,998 views
3,910 views

Published on

Irina holdevici sugestiologie si psihoterapie sugestiva

  1. 1. 1
  2. 2. FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERIONONIVERSIT ATEA HYPERIONFACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlEIRINA HOLDEVICISUGESTIOLOGIE~IPSIHOTERAPIE SUGESTIV AEDITURA VICTORBUCURE$TI • 1995-"""" ~.,=,"""".. J j~,;."","
  3. 3. Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTORTehnoredactor: HDRICA BUDNICPostprocesarc: FLORIN VLADBun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86.Coli de tipar: ]2Lucrare aparuta cu concursul LAMEQ S.B.ISBN 973-973] 8-0-5CUPRINSCuvant inainte 5Capitolul I Sugestia §i autosugestia ····..···7I.1. Caracterizarea generala a fenomenuluisugestiv 71.2. Raspunsul sugerat 171.3. Caracteristicile situatiei sugestie 171.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor 191.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatieisugestie §i ai inducerii dlspunsului sugerat.. 20Capitolul 2 Sugestia §i fenomenul hipnotic 272.1. Caracterizarea generala a fenomenuluihipnotic 322.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice 342.3. Profunzimea hipnozei 382.4. Teorii explicative ale hipnozei .42Capitolul 3 Inductia hipnotica .493.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate 503.2. Adancirea transei 553.3. Dehipnotizarea 573.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica 603.5. Tehnici avansate de inductie 643.6. Metode de reducere a rezistentelor 67Capitolul 4 Hipnoterapia 694.1. Producerea analgeziei prin hipnoza 724.2. Hipnoterapia §i na§terea lara dureri 754.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice 794.4. liipnoza in tratamentul insomniilor 814.5. Antrenamentul mental pentm vindecareaincununatll de succes (Hunter, 1988) 834.6. Hipnoza in enurezis 864.7. I-lipnoza in astmul bron§ic ; 894.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul 914.9. lIipnoterapia in derinatologie 944.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale 983
  4. 4. 4.11. Hipnoterapia In logonevroze 994.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidisexuaIa psihogena Ia barbali 1024.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIornevrotice 104Capitolul 5 Hipnoanaliza 1075.1. Caracterizarea generala ~i metodelehipnoanalizei .., 1075.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei(Hartland, 1979) 116CapitoIu16 Orientari moderne In hipnoterapie 1216.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana 1216.2. Hipnoza In psihoterapia de familie 1276.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In starede hiplloza 1346.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii 1416.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburariloranxioase 145Capitolul 7 Autohipnoza 1617.1. Construirea autosugestii1or 1627.2. Tehnica vizualizlirii 1637.3. Gandirea pozitiva 1647.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme(Hunter, 1988) 1747.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita 1857.6. Program pentro reducerea anxietiitii incazu1 unor afcctiuni somatice grave 1867.7. Program pentro abandonarea consumuluiexcesiv de alcool 188Bib1iografie seIectiva 1914Cuvant inainteLucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psi-hologie §i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbrali§czeprofesiunea de hipnoterapeul.in acela§i timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor §i psi-hologilor care doresc sa se specializeze in psihoterapie.in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale alesusgestiei §i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a feno-menului hipnotic.Sunt prezentate in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancirea transei §i de dehipnotizare.o parle insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei Entratamentul unor disfuncli psi/lice §i psihosomatice, precum §i Enop-timiZ,area peryonnanlelor wnane.Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hip-nozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate §i unele probleme maicontroversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientareericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza cares-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare §i autoreglarea starilor psihiee §i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fiaplicate §i in absen]a unui terapeut specializat.5
  5. 5. Capitolul 1SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA1.1. Caracterizarea generala a fenomenului sugestivGheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sadeclan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gan-dirii.o caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altema-tivei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenleisugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenlaaltemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu ca-racter coercitiv.In literatura de specialitate se discuta despre:- situatia sugestie sau stimulul sugestiv;- compor1amentul sugerat;_ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana lasugestie.Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sauconste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1an§eze:• reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distor-sionari etc. (sugestii negative);• reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibili-tatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc);• reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate(sugestii neutre).Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentmprima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~iBraid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic.Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unuipunet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului stareahipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobi§nuite cum7J . - -
  6. 6. ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie,analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc.Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie§i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomennorn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat §i in stare dehipnoza.Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actulprin care 0 idee este treziUi in creier §i acceptata de el.Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelorsugestiei §i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) .• Directia psihologici socialeReprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907),Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) §i maitarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) §i altii, indudsugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comporta-mentului uman.Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor §i opi-niilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum §i manipulareasugestiva a unor norn1e de grup.Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la ince-putul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomenpsihosocial.Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privc§te interesulpentru fenomene1e de sugestie §i sugestihilitate, interes ce va cre§tedin nou in a doua jumatate a secolului nostru.Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomenepsihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central.Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile,profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc.Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorula observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la per-soanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concen-trare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani):8Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau cul-pabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.Autorul mentionat citeaza §i cazul unui subiect african care pre-zenta simptome de malarie de§i nu avea germene1e respectiv in sangc.Influentarea sugestiva culmineaza cu a§a-numita moarte Woodoo(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prinsugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practicimagice - moare cu adevarat.• Directia psihologiei experimentaleReprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore(1985), Binet (1900), Aveling §i Hargraves (1921), Hull (1933),Eysenck §i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)§i altii.In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) §i Eysenck §iFourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prinintcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirectede tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se pre-zenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un mo-ment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioarade linii erescatoare §i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multisubiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in cemai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Iafaplul ca subiectul nu e con§tient de intentia examinatorului de a-Iinfluenta.c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor§i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cre§terea interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminandcu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie §isugesti-bilitate desfa§urat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acestdomeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber9
  7. 7. (1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan(1989) §i Gheorghiu (1989).o atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origineromana Vladimir Ghcorghiu, care §i-a dedicat Intreaga activitate stu-diului sugestiei §i sugcstibiliUilii §i ale carui contribulii teoretice ~iexpcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan ex-perimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masu-rare a sugestibilitalii.Dintre acestea mentionam:a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa:Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice destimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulateincat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi.Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctulraporteaza di a receplionat un stimul inexistent.b) Scala de sugcstibilitate motorie:Se pomc§te de la premisa di In mod traditional comportamentulmotor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate decatre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental caexista posibilitatca de a intluenta indirect §i comportamentul motorprin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator §i subiect.Astfc1, de pilda, subicclului a§czat pc un scaun i se cere sa plasezebratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posi-bilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei§i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fiinsa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborarea bratului, de§i aparatul functioneaza In gol.c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative alesugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sautran§ci hipnotice:Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuindla dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii lasugestii, cat §i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiindfi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili,ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcniide activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges-10tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unorpsihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latenteale mntei umane §i pentru cre§terea perfonnantelor (in sport, arili,invalare).Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la su-gestic.Gheorghiu (1982) se refera la a§a-numitelc dispozilii sau predispo-zitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentareacaracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva,In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune.Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitu-dinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv:simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim savedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitulmobilei ca zgomot de pa§i).Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuialaIntr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie §i factorii predi-spozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru cacineva sa reactioneze la sugestie.Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUegerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite particularitati alepersonalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie.Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existentaunor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomeneasociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenlaopiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare.Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck §i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958)au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor cemediaza receptivitatea rata de sugestie.Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau labaza receptivitalii la sugestii:Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-§i fauri imagini §ipareri despre situalii sau persoane §i de a investi aceste imagini §ipareri cu atributul autenticitatii §i plauzibilitatii, indiferent daca eIeretlccta sau nu adccvat realitatea.11
  8. 8. Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic.Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele dis-criminative care le-ar putea invalida.Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezen-tare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu unstatut de autonomic.Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte,credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta §i poate fi sustinuta de cele malvariate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spa-telc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc.Situaliile in care scpararea dintre aparent §i real, subiectiv §i obiec-tiv, tenomenal §i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~teun cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activarea funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in con-fonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem despre eJ).Transpunerea. Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de in-chipuire, dar implicand §i antrenarea altoI particularitali ca de pildacapacitatea de empatizare, imitare §i invatare sociaHl, transpunereareprezinta acel sindrom de insu§iri care permit individului sa se comutespontan sau delibcrat de la un mod de traire §i de comportament laaltul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model.Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala deta§arede concretul ambianlei, paua la uitarea de sine.Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (jocdramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie §i chiarin viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite rolurisocialc.Ciofu §i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arataea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organis-mului.Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-§i acordaopiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de aIe elanora de la inceput in a§a fel incal sa nu difere de modeleJeexistente la un moment dat).12Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ §i imbracao mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care in-dividul este pc deplin con§tient ca aetioneaza din eomplezentii, panala situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudinila normele de grup se realizeaza in mod con§tient.Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au de-monstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prinmanipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea.Subordonarea este dispo7itia care mediaza supunerea necriticafata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii carevizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comporta-mentului sau. De§i dispune de libertatea de decizie, persoana in eauzase simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliilece i se transmit sau pc care §i Ie transmite ea insa§i. 0 astfel demanifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care segasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de uncomplex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta dinprezenta unoI influente persuasive sau din acliunea unoI situatii deru-lante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter decireumstanla. Supunerea poate insa corespunde §i unoI particularitatide structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule,gata oricand sa se subordoncze altora).Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlne§tein diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prinspirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar §i autoritar.Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm §i transpu-nere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza §i pe necesitati deautoprotejare (aparare a eului):- evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicereaaltora;- ie§irea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluatede-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982).Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asiguraorient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept13
  9. 9. Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un com-portament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii §i sa actionezein confornutate Cll acestea.Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezintao schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unuinou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea In-tregului sistem de constructe.Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand unelement relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un con-struct personal.Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de eveni-mente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt mo-daliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructuluipertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum seintampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicariibazate pc prestigiu.Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicariiprin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema aconstructului personal (vechea atitudine).Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnicimenite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:• Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).• Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca ccdorim sa sugeram.• Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expertIn domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.• Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!io-neaza mesajul.• Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1biantaagreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).• Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentroca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu maipoate ti influenlat.rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa §i chiar absorbiHi de respeetivasursa.Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita defascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentruea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc careIi plac (Gheorghiu, 198~).Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive,ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comporta-mcntului sugcraLCaracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli Inaceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asiguradirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceastasursa.Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din carac-teristicile fundamentale ale sugestibilitali.Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiilede mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se Insisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare aeului.Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituieo situatie sugestie §i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediuldispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In compor-tament sugerat.Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de pro-prietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este caaceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afaracon~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie cao realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantelecritice ~i de autocontrol ale eului.Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii lasugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre recep-tivitatea la sugestie §i conflnnarea intema a unor constructe personale.Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conformcarora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva ca-racteristica a individului de a ordona lumca sa.!I.14U 15
  10. 10. IIII• Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficientadedit cea indirecHL• Utilizarea tacticii surprizei mare§te §ansa intluentarii sugestive.Acela§i autor se refera §i la caracteristici1e subiectului-receptor, ca-racteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlll-portament sugeraL1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti maiputin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mariasupra celor inteligenli.Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje com-plexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acela§i timp,indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e adusenu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere.2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibiledecat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere.3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sinceral unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impre-sioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele §i acest proces pre vineconfinnarea intern a a unui concept contrar.4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caudapare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa §i cea pe caredorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mareincat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata decomunicator.5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutulcomunidirii au putut fi mai u§or influentati pentru ca. ei §i-au deplasatatentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1eexistente.6. Pentru a ti mai u§or influentat subiectul trebuie sa devina pasivpe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii internea propriilor constructe personale.Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de"flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitivacapacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cogni-tive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sar-cinii), cat §i capacitatea de a intra In diferite stari de con§tiinllL16Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai}1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna,o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, §i 0 maimare implicare afectiva, cilt §i 0 mai mare flexibilitate cognitiva §ifiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cre§tere a flu-xului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).1.2. Raspunsul sugeratReprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactiasubiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeaunavizibil §i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive rama-nand ascunse..Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv saunegativ practic aproape toate procesele §i functiile psihice (atentie,memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar §ifunctiile fiziologice ale organismului.Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica §i autoforma-tiva a sugestiilor pentru vindecare §i optimizare a comportamentului.Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nunumai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci §i in sensuldi existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda,in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate ace§tisubiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili toto manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferentfiind caracterizat prin absenta oridirei reactii.Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona lasugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatiicare asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament su-geraL1.3. CaracteristicHe situatiei sugestieGheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 si-tuatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu-17
  11. 11. ,IIIImit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadia putea apela la instanle1e critice ale raliunii.In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei estesusceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea saudiminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese saufunctii psihice §i a unor funclii psihofiziologice ale organismului.Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (sepoate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparareale organismului, oplimizarea unar procese §i functii psihice §i fizio-logice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari,Imbolnaviri §i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0semnificalie neutra sub aspectul adaptarii.Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza:a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona lasugestie, de§i, a§a cum am mai subliniat, rareori subiectul estecon§tient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactienu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv.b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive §i de control ale psi-hicului uman.In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactiese realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea,o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational.Elementelc rationale §i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dis-linclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionalepot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementelesugestive se pol asocia cu cele rationale.c) Absenta autocontrolului con§tienl.In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge Ingeneral sa exercite un control con§tient asupra procesului declan§at desitualia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa con§tientizeze conse-cintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa.181.4. Tipuri (forme) ale sugestiilorIn functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem:- heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana;- autosugestii - sugestii pe care §i Ie administreaza subiectul incauza.Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza:- sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea §i la optimizareaunor procese §i functii psihice §i psihofiziologice;- sugestii negative, care dezorgamzeaza §i chiar traumatizeaza in-dividul;- sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adap-tilrii subiectului la mediu.Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi:- directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatoruluide a influenta;- indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului.Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distin-gem:- sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un tonautoritar;- sugestii blande, administrate pe un ton cald, protector §i insi-nuant.In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica §i in:- sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismaticapoate sugestiona tara sa-§i prop una in mod special acest lucru);- sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a in-fluenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afi§ului electoral).Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapiesau in optimizarea comportamentului uman· sugestiile trebuie sa res-pecte urmatoarele conditii:sa fie acceptate de subiect;- sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei;- sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cu-noa§tere a problematicii celui care va fi influentat);- sa nu fie prea lung;19
  12. 12. - sa tie exprimate in termeni pozitivi;- sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe Inacela§i timp eu imaginea adeevaili);- sa fie ritmice;- sa urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii;- sa tie realiste;- sa fie simple;- sa tie convingatoare.1.5..Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i aiinducerii raspunsului sugeratGheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care fa-vorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte:• Conditia nedetcrminariiAutoml subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numaicu situalii clare, de tip detcnninist, ci §i cu situatii de tip probabilist.Pentru a dcpa§i ambiguitatea §i penlm a ie~i din situatiile ncdcfi-nile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nusatisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfelde condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJorse poate produce cu mull mai multa u§urinta.Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte:a) Limitele sistemelor de verificare §i control de care dispune jiinlawnanaAstfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mne-zice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigurdaca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe dinaceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot ninfluentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu §tiela ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, deaspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet20(1900), Ro§ca (1936) §i Bogdan (1972) eu privire la psihologia mar-torului.b) Nedetenninari ale situaliei stimu/In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapeistimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10rrealizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup.Sherif utilizeaza in cadrul acesto1 experimente a§a-numitul feno-men autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos dedimensiuni nu prea mari, pata de lumina de§i nu se mi~ca in modobiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o mi§care care are lac intoate direcliile. In aceste condilii privito1ul poate fi u§or influenlat sape1ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1-o anumiill di1e.cpe.Sherif §i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in con-dilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentrua aprecia 0 situape.Fenomene de acest tip se intalnesc freevent §i in viata cotidiana.Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11poate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta unanimal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va aveatendinta de a-§i suspecta toti cunosculii.c) Situaliile conflictualeConditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i desituatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valentepozitive ~i negative.Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul,aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoareaceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre maimulte oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii placeaspectul patronului.•• Sugestia ii mecanismele de aparare ale eului.Aceste mecanisme au fost puse in evidenta ~i descrise inca deFreud.21
  13. 13. Gheorghiu (1982) se refera practic la acelea§i mecanisme §i la rolullor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata deacest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei.Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel:a) Falsificarile pratectoareAcestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelorneplacute ale unora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge lao gama variata de modalitati incon§tiente de a se autoln§ela pentrua-§i proteja imaginea de sine.Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza:- Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeaunaacceptabile.- Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora in-tentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupamodelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examina-toru]).- lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora Ineul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale.Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectiicare au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasatde fumat pentru a-§i reduce disonanta cognitiva (Festinger).b) Mecanismele de evitareIntr-o serie de situatii omul Incearca sa-§i reduca stanle tensionalesau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de inde-plinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri".Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme:- Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabilepentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor,cat §i la sursa lor.Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa sedud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al uneipersoane dezagreabile.- Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruiasubiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin.22Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul ter-minal al unor bolj cronice care pur §i simplu nu cred ca sufera deboala respectiva §i ca vor muri.Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau sepoate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.- Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectulare tendinta de a se deta§a excesiv de evenimentele existentei. Astfel,de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutiaevenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu aucuno§tinta despre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.- Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul serefugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prinrefugiere In conduitc dc tip infantil.- Escamotarca reprezinta tcndinta incon§tienta a subiectului, con-fruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema peumerii altcuiva.c) Mecanismele de descarcare a tensiunilorInfluentelc negative sunt mai puternice §i In conditiile In care in-dividul reu§e§te sa fad fata unor situatii de supralncordare prin me-canisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintrecare mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), conte-sarea sau solicitarca ajutorului.Ciind se dec1an§caza astfel de mecanisme este destul de dificil casuhiectul sa exercite un control con§tient asupra situatiei, ceea ce spo-re§te §anselc influentarii sugestive.Astfel, de piIda, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelep-ciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este jus-tificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".• Mecanismele compensatoriiGheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismeledefensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare seIntelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele saleprin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului23
  14. 14. de a lupta pentru depa§irea unor slabiciuni §i pentru activarea unordisponibilitati latente.In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensa-torii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, depiIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1indfi induse pe cale sugestiva.In ace1a§i timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului,profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferitepersoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psi-hologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii §i influente1esugestive pe care acestea Ie implidLPersoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugiereaintr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unorinfluente auto §i heterosugestive.Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanismestand la baza rezistcntei psihice neobi§nuite de care au dat dovadaunii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare deconcentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi §i-au inchipuit ca trebuiesa reziste §i chiar au rezistat cu adevarat.Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat defaptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede §iva contracta 0 afcqiunc mai grava.• Mecanismele de identiticareEste bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identificacu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie con-fera un plus de stabilitate afectiva.Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau mo-del comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive§i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de piIda, nu de putineori preluam necritic ideile §i comportamentele unei personalitati carene place).24• Sugestia ~i dependcnlele umaneGheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor pro-cese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fatade persoane, institutii (familie, §coala, biserica, loc de munca), cat §ifata de colectivitatile dirora Ie apartine.Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbalede comunicare.Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat ex-perimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina §i cu preparate"placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipativela preparat §i nu in functie de efectele reale ale acestuia.Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiectiobi§nuiti sa consume L.SD. §i care au primit un preparat "placebo"au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceia§i subiecti nuau raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-aspus ca este yorba de un preparat "placebo".• Dominapa elementelor concreteo serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie,Giit§i capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracterprovocativ i§i au originea in particularitali ale proceselor cognitive .Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza§i se insinueaza in procesul cunoa§terii concretului intuitiv.Speciali§tii in psihologia rec1amei §tiu bine ca un produs frumosambalat are mai multe §anse sa fie cumparat decat a11produs, chiarde calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice." Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clementemagice ~i miticeInt1uentarea sugestiva este facilitata §i de faptul ell. foarte multioameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de repre-zentari mitice §i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedilisau comportamente superstitioase.25
  15. 15. Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul decare se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcnicu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice pro-duse prin intermediul vrajilor.Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea con-trolului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de naturasugestiva.26Capitolul 2SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTICPosibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de lacei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe carenu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind mi-nimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduiserasuficient sa cunoasca metoda In detaliu.Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropiereaexagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se capersoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supra-naturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Inde-partat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu.De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fanta-stice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robotuman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza,fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli carear fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modifi-cala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditativespecifice unor culturi orientale.Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt Inviata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unuiroman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai audesoncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu maisesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropiede hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile con-structii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim altestan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religiospe care Ie traiesc adevaratii credincio~i.~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasaa ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poateuneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc27,.11
  16. 16. cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unortermeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiescastfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Feno-mene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnescinca 1recvent fl1practici1e magice specifiee culturi10r primitive.Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e mediculuiaustriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza §istarile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sis-temul de tratament utilizat de Mesmer a 1ostironizat de catre medicinadin acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pa-cientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind incon-jurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fnevidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii suge-stibili erau cuprin§i de convulsii).o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisiedin care a flicut parte §i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim itsarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia res-pectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultatal imaginatiei.J)e~i Mesmer a 1ost discretitat, teoriile sale 1iind ne1ondate§tiintitic, l1ml1ipacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale §iaeeasta a eonvins ea de§i teorii1e crau grc§ite, totu§i 1enomenul res-pectiv exista cu adevarat.De hipnoza s-a folosit §i abatele Johann Joseph Gassner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga"fortele negative" care puneau stapanire pe pacient.Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele in-terventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile,medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majorarealizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard §i J. Mildrad, 1975).Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (1795-1860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hip-noza ca pe un "somn nervos".o alenVe deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de28Jean- Martin Charcot (1835-1893) §i §coala de la Nancy, a1 caroi re-prezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, spe-cific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza esteun fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost inmare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara- Li6beault (1823-1904).Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta §i desuccesele cunoscutilor psihiatri Breuer §i Freud. Ulterior, Freud aban-doneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii §i mctode - psihana-liza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sainregistreze un regres.In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Te-rapeutidi §i Experimentala, §i cam in aceea§i perioada, marii teoreti-cieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hip-notic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra salucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza §i el hip-noza din perspectiva disocierilor de personalitate.In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorulhipnozei, soldati atlati in stare de §oc.Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezintalucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza §i sugestibilitatc".~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1ost uti-llzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,aplicatiile ei s-au extins in stomatologic §i obstretidLIn anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica §l in 1958 AsociatiaMedicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplinain Invatamfu1t, In §colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiho-logilor Americani a dat 0 recunoa§tere oficiaJa a utiliziirii terapeuticea hipnozei de catre psihologi.La ora actuala exista, in a1ara de societaple nationale, Societateaeuropeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza §i Socie-tatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unuldintre cei mai talentati §i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.29
  17. 17. II~ IIn vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-leaCongres de hipnoza in psihoterapie §i medicina psihosomatica la careau luat parte peste 900 de medici §i psihologi din aproape toate tanlelumii, inc1uzand §i lara noastriLHipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psi-hoterapie, cat §i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizareaperfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatireapsihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit §i a cosmonautilorpentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentruperfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor mo-trice, dit §i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in an-samblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia §i arti§tii Cll trac de scenasau elevii §i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca laexamenc §i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale.Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui§i la cre§terea eficicnlei invalarii, cat §i la dezvoltarea unoI disponi-biliUili creative latente.In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea sefolose§te cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI operalii fliraancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand su-bicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lip-sesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila§i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum §i pentru realiza-rea unei evolutii post-operatorii cat mai bune §i cat mai rapide. Undomeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combatereadurerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat §ide celc ce apar in timpul na§terii sau In timpul unui tratament stoma-tologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapiaunoI afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, diges-tiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,colite, astm bron§ic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de ase-menea, aplicati tn domeniul unoI afectiuni demlatologice (prorit, pso-riazis, reactii alergice, tratamentul negilor) §i tn recuperarea unoI de-ficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme.30Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tncazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica,anxietate, tulburari ale atentiei §i memoriei).Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar puteainfluenta favorabil chiar evolutia unoI boli grave, cum ar fi cancerolsau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi"Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere §i factorul psihic in can-cer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practicdedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an,Otremba (1990) a prezentat date clinice §i experimenta1e incurajatoareoblinute pe pacienli bolnavi de SIDA.Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns laconcluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de naturapsihologica, nu facem decat sa mascam problema reala.Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potolifoamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va ficapabil sa-§i procure hrana pentru tot restul zi1elor.La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei §i apoiai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla tera-peutului) cum sa se insanato§easca §i sa ramana sanato§i, cum sa-§irezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care tiva ajuta sa-§i menlina echilibrul sufletesc §i 0 stare buna tot restulvietii.Majoritatea oanlenilor nu sunt con§tienti de resursele interioare pecare Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca exista 0 cale dea intrain contact cu aceste resurse pentro a ameli ora §i menline sanatatea §ipentru a se autoperfecliona fizic §i psihic.Mentalul con§tient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme,sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise §icaile pentru cunoa§terea intuitiva care are loc prin mecanisme sub-con§tiente §i aceasta se face mai u§or cu ajutorul relaxani, hipnozei§i autohipnozei.31
  18. 18. 2.l.Caracterizarca genera Hia fenomenului hipnoticMarcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificataa organismului produsa prin repetarea unor stimuli §i in care sugestiaeste mai eticienta dedt de obicei.Majoritatea speciali§tilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., deregula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acela§i timpdiferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizataprin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiec-tului, mai u§or decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale,perceptive, mnezicc §i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963).Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sc-lectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de naturafiziologica sau/§i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator)sau de catre suhiectul insu§i (in cazul autohipnozei).In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoaseale procese1or psihice §i ale comportamentului, modificari ce pot im-braca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiiloradministrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate:A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionataa unor obiecte existente In realiLltc), halucinati i (perceptii tara cores-pondent in realitate), precum §i moditicarca uoor praguri senzoria1e,hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generalaa sensibilitatii §i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datoritaacestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant sprecele sugerate de terapcut §i intr-o mai mica masura spre stimulii arn-biantei.C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtineo anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date,dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functieimnezice, subicctul reliniind §i rediind mai u§or §i mai exact materialulmemorat.32D) Modifidiri in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poatesa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali§tii numesc "logica tran-sei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-arconsidera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urmasugerarii faptului ca este pre§colar, se comporta ca un copil de 6 ani,poate discuta in ace1a§i timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i separa ciudat sau nepotrivit.E) Modifidiri in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara,actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat aunor pOLjtiiincomode, cat §i modificarea comportamentului de ansam-blu al subiectului.F) Modificliri insfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specificin functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea su-biectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait intimpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, lini§te §i relaxareprofunda.Frecvent hipnotizatorii profesioni§ti sugereaza subiectilor regresiade varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca §i cumar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-§i compor-tamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foartesugestibili se modifica vocea, mimica §i chiar scrisul, caracterele uti-lizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuriin care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei §i-au amintit 0 limbape care a vorbisera in copilarie §i pe care 0 uitasera in prezent, con-versiind sau chiar scriind in limba respectiva.As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta co-pilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altuisubiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace§ti subiecti nu-§i maiamintesc de limbile respective in stare de veghe.Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusesecrescut in China, in copilarie, §i care in unna regresiei de varsta §i-ascris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa facain stare de veghe.33
  19. 19. Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clini-cieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, careau produs la subiecti tulburari de tip nevrotic.Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili,nu se utilizeaza decat rareori in clinica §i atunci mai mult in scopurididactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzimeal hipnozei.Trebuie tacuili totu§i precizarea ca datoriili posibilitatilor neobi§nui-te de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utili-zarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ;I-decm ee par de domeniul miraeolului.2.2. Caracteristicile starii transei hipnoticeRezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eon-siderata astazi ca 0 stare modificata de con§tiinta.Hilgard §i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urma-toarele earacteristici:A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierdeinitiativa §i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe contpropriu.Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIesugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nusimte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate esteal unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite dinafara. Acest fenomen este §i mai evident atunei cand terapeutul suge-reaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pecare nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca.Gill §i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respectiulsubiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmatca-§i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.).Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu inhipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra".34B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitateaatentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea eespune §i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poa-te inregistra stimulii din mediulinconjurator sau proveniti de la altepersoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator(este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusade catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni trep-tat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural).Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinilio concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stareobi§nuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) §i Leuba (1960),nu este sustinuili de date experimentale.Astfel, Amedeo §i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti instare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme dearitmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea mi§Cmloroeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0ere§tere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati.Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit nieio corelatie intre capaeitatea de concentrare §i hipnotizabilitate, iar Das(1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-·notizabili.Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere cain hipnoza avem de-a face cu 0 scadere a atentiei generale, el denu-mind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hip-notizatorului §i nu aude alte voci).C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea re-prezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezuliliea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea eiau adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau si-tuatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pre-gnanta §i vivacitatea viselor hipnotice.D) Reducerea controlului realiiliti §i toleranta crescuili pentru dis-torsionari ale acesteia.in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupramediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul prive§te in jur, se35
  20. 20. IIIII uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta re-ducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are §i deta§are,ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilorperceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schim-bari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarileau demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iarce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoanesau obiecte care se afla in incapere.Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozeia capacitatilor discriminatorii §i critice ale subiectului. De§i nu trebuiesa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observao anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbe§te de a§a-numita"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logicesituatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitateala sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu stareaobi§nuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei deter-mini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie,conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma in-ductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hip-nozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului.F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiec-tul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate deterapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa§urarea unoraetiuni complexe cerute de acesta.Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunerein mlurile sugerate, comparati v cu starea obi§nuita. Astfel, de pilda,unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea realasau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitatemlul sugerat. Exista chiar §i 0 teorie care tinde sa explice fenomenulhipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson,1%7).36G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ces-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k:baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeuldar ea se poate instala §i spontan mai ales in starile de trans~i maiprofunda.H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care aufost hipnotizati §i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pecare au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica §i psihidi,lipsa de interes pentru ceea ce se petrece In jur, dorinta de a urma euexactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune ace-stora, dorinta §i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a in-treprinde ceva. Multi subiecti relateaza §i prezenta unor senzatii degreutate §i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupametoda antrenamentului autogen al lui Schultz.I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii am-biantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie,unii dintre ace§tia nefiind perceputi deloc.Multi subiecti au descris starea traita In timpul hipnozei ca fiindo. stare intennediara intre starea de veghe §i cea de somn.Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnoti-zabilitate Stanford §i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privirela efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei.Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa do-rintei de a vorbi, de a se mi§ca ~i de a gandi, tendinta de a da curscelor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiu-nea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriindstarea ca fiind asemanatoare cu somnul.Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza,asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta aearacterizat starea sa astfel:- absenta senzatiei corpului propriu;- absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, con§tien-tizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara;37
  21. 21. IIIICotarea susceptibilitiltii hipnotice dupa Davis ~i Husband (1931)B) Stare somnambulidi profunda- Somn de tip somnambulic obi§nuit: se caracterizeaza prin am-nezie totala la trezire §i halucinalii in timpul starii hipnotice care disparla trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.- Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire.Halucinalii hipnotice §i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1se afla sub controlul total al hipnotizatorului.- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatismemotorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.§urarea mi§carilorautomate (daca se imprirna 0 mi§care rotativa a bratului, subiectul numai este capabil s-o controleze).- Stare intermediara: la catalepsie §i automatisme se adauga faptulca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile datede hipnotizator §i nu-§i mai aminte§te dedit relatiile dintre el §i hip-notizator.Punctul ! Manifestiiri obiectiveacordat i(scor)t~ .- Relaxare musculara3 1- Tremurul pleoapelor4 1- Inchiderea ochilor5 - Relaxare fizicii totalaProfunzimeahipnozei- Non susceptibil- Stare hipnotica- Transa u§oara 6 - Catalepsia pleoapelor7 - Catalepsia membrelor10 - Catalepsia rigidaII -Anestezie in manu§a (anularea sensibilitatii numaiin anumite zone ale mainilor)13 1- Amnezie (uitare) partiala Ii IS 11- Anestezie post-hipnoticii _1 17 - Modificiiri in sfera personalitaliiI is - Reactioneaza la sugestii post-hipnotice simple_______ ~ 1- Oistorsioniiri perceptive (iluzii)IiT" edi:- ransa m e- nu are con§tiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonali-zate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile §i amuzante,care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic;- sentimentul ca se afla in afara timpului;- pierderea identitatii persona1e.Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de pro-funzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceiedescrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care austudiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;Phillipe, 1963).2.3. Profunzimea hipnozeiNu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceea§i masura. Unii nureaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat,iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnoticareprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera inprivinla acestei susceptibilitlili a§a cum difera in ceea ce prive§te in-teligenta sau aptitudinile sporti ve.Speciali§tii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depindeamt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit §i de atitudineaacestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezistala hipnoza daca i§i propune acest lucru).Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, incade la sfar§itul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de profun-zime al hipnozei pe care poate sa-l atingii un indiid.Profunzimea hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard.Weitzenhoffer, Lande §i Moore, 1961):A) Somnul superficial- Amelealii: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de adeschide ochii.- Somn u§or: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie(greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-§i modificapozilia membrelor.3839
  22. 22. 1- Transa profunda ~21-TCapacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa !(de tip . I 23 1- Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept atesomnambulic) ! I de subiect25 1- Comportament de tip somnambulic ,26 - Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice :27 - Halucinatii auditive post-hipnotice I28 - Amnezie post-hipnoticii sistematica I29 - Halucinatii auditive negativeL__£-Hipero;le"i (=""= ","mhili"tii) J* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatiiinexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatiaIn care obiectele §i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice §i experimentale seutilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autoriWeitzenhoffer §i Hilgard, 1957; 1959; 1962) §i Harvard (autori Shor§i Orne, 1962) .Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj sus-ceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) §i Harvard(Hilgard, 1971):i !term (~robe) aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de ~~~~~ -- ---lI Scala Standford 1 I a rezultalelor dupa I(Forma A) ~ ~__ ~ scala Harvard __ ~i 1. Oseilatia corpului ! - Ciiderea capului ! - Capul subiectului se apleacii in 1: , i urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~I---------~-- -- -------------------~----------------------------2. Inchiderea ochilor I - idem 1- Ochii subiectului se Inchid In urmaI adrninistriirii indllcpei Inainte caI cxperimentatorul sa ceara In modi I expres acest lucru.~ i ---.--.---t----------------------i3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=-iidd;em - :r~:a sugestiilor administrate ~"4.ImobiIizarea - ide~-------[- Subiectului i s~ ciau sugestii cii -- Ibratului I bratuJ nu se poate ridica; eJ nu i1•ridicii bratul mai mult de 2-3 cm. ______________ .....l~ ~ ~L _40-,-------------------r-------5. Blocarea degetelor 1- idem 1- I se sugereaza cii degete1e sunt1 1 Incle§tate unele In altele. Nu, ! reu§e§te sa desfacii degelele atunci! I cand i se cere.,------------J-----------+------------- ---4, I 6. Rigiditatea bratului I - idemI-I se sugereaza cii bratul esle rigid;, nu reu§e§te sa indoaie bratu1 maiI pi ~_m_u_lt de ciiteva grade. 1:17. Apropierea - idem 1- 1 se sugereaza di palmele seI palmelor I apropie; se coteaza atunei candI , ! palmele nu sunt mai departate de1, I _ 10 cm la terminare-a probei. i------i---------+-----------------------18. Inhibarea 1- Inhibarea i - Nu poate mi§ca capuleomunidirii I eomuniciirii (i I ii se sugereaza I II cii nu poate sa Ii rni§te eapul In! semn de NUl) i I. . --------j---:---------r---------:---------:--~----------l9. Halucmatle - - Idem 1- Senme eVldente cu pnVlre la efeetpozitiva (i se (face rni§ciiri ca §i cum ar dori sasugereaza ca aude alLmge musca).bilzilitul unei1o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii - ;;;,;-- i- -Oci,-i-I-r-am-iln11l~~ichia-r-c-~d--i-s--e-~; pleoapelor --L sugereazii sa Incerce sa-i deschida. I, 11. Sugestia C -i -~~-~~ereazii 1- Face macar unele rni§ciiri .,post-hipnotica I cii atinge tl observabile ca §i cum ar dori saI glema) atinga glema. 1~ - ----j---------- -----------------------1! 12. Amnezie :- idem ~ Reproduce cel mult 3 probe (sau maiI post-hipnotica i putin) de care i§i arninte§te cii ar fiL l m fost realizate In timpul hipnozei.Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, deregula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumescsa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probeizo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipulce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice.o problema care a preocupat mu1t pe speciali§ti a fost ih ce miisurasusceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate.41
  23. 23. Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt con-tradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0 Conell (1962) §i Gill §i Brennman(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modi-ficabila in mica masura.As, Hilgard §i Weitzenhoffer (1963) au ales un e§antion cu scorurimedii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A §i au incercatprin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculiipsihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a su-bieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezul-tatele obtinute de ace§ti autori au fost slabe, ei ajungand la concluziaca susceptibilitatea hipnotica, a§a cum este ea masurata cu ajutorulscalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.2.4. Teorii explicative ale hipnozeiA) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare ahipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla"magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnoti-zatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnataceasta ipoteza, de§i a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fe-nomenului hipnotic.Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodeielectronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce incon-joara organisme1e vii §i pe care speciali§tii 11explidi printr-o concen-trare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificandprin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fiinsa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre exis-tenta acestui biocamp §i producerea fenomenului hipnotic.B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscu-tul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiindcaracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patolo-gic. EI presupune ca atunci cand indivizii i§i recapata echilibrul, ei numai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiectinormali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavipsihici.42C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanandintre hipnoza §i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la ter-menul grecesc Hypnos = Somn).Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata pareaca §i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1n-chi§i).Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul §ihipnoza fac parte din aceea§i categorie de fenomene. Dupa opinia sa,in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentinunele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintresubiect §i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenziledate de acesta.Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmatipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-ademonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poatefi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tineochii deschi§i, se mi§ca, executa diferite actiuni complexe).Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnanacu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozeisunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentrusomn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat caun individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai binereprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza cafind 0 relaxare mai profunda.D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl.Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretareaunui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca in-dividul hipnotizat se comporta a§a cum crede el ell trebuie sa se com-porte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile saleidei despre hipnoza §i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-sepe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozeise bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie sem-nificativa illtre hipnotizabilitate §i aptitudinile actorice§ti.Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuic§te 0 metafora- cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara43i::i:ll
  24. 24. illI~II,,ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fiexplicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce prive§te hip-notizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitarede sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reu§esc dedit foarteputin sau deloc acest lucru.Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realizao operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unorsubstante anestezice §i nici modul in care se realizeaza transpunereain rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorulacestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care dorescdin tot sunetul sa fie hipnotizati §i cunosc foarte bine rolul dc persoanahipnotizaHi, nu raspund totu§i la hipnoza.E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953).Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe bazainvatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii eisuslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei inlectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistandmult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic.Dupa cum se poate 1esne observa §i aceasta teorie este insuficienm,ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureazacomportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde aleacestuia.F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceeace se intampla cu subiectul aflat in hipnoza §i prin intermediul con-cepte10r specifice psihanalizei.Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv,de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. Instare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficiisecundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (l§i pennite liber-tati pe care altfel nu §i le-ar putea penrute).Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect§i hipnotizator, pe care psihanali§tii Ie aseamana eu cele dintre parinte§i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ip-notizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce incadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei.44Toti psihanali§tii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenulhipnotic §i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tiptransferential care apar intre subiect §i hipnotizator.Astfel~ de pilda, Gill §i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin in-termediul regresiei §i transferului.Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. inslujba egoului (Kris, 1952).Hilgard este de parere ca §i aceasta explicatie a manifestanlor hip-notice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specificeacestora.Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi §ifenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce prive§te explicatia teo-retid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinareapractid dintre hipnoza §i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a doveditmetoda utila in terapie.G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in expli-carea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COll-sidera ca hipnoza ca stare modit1cata de con§tiinta, trebuie illteleasalinandu-se searna de trei clemente:- tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (con-form teoriei rolului);- profunzimea transei hipnotice;- actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui-13 hipnotica.De§i elementele apartinand mai multor orientan se completeazareciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune preciscum se explica diferentele individuale in ceea ce privc§te profunzimeatransei atinse de subiect.H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie,apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explica-rea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi,insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie inproducerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d45
  25. 25. subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic §i inurmatoare1e situatii:- dnd au atitudini, motivatii §i expectatii favorabile fata de situatiatest;- dnd Ii se spune sa-§i imagineze ce1e sugerate de experimentator.Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspundabine la sugestiile hipnotizatorului.Barber §i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia su-gerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre§terea rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu ceaprodusa prin hipnoza, evidentiindu-se acelea§i reactii la masuratoriletiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor datede acest tip, faptul ca notiunile de transa §i hipnoza nu mai sunt ne-cesare in explicarea hipersugestibilitil.tii §i performantelar a§a-zisului"comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe §i perfor-rnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti in-c1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc"motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber §i Calverley, 1962).Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu con-stituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. areceptivita.tii la sugestii.o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca,dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asema-natoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a facecu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comporta-ment complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifidcu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupusca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezicedoar creind motivatii §i atitudini pozitive pacientului.I) Teoria disocierii personalitaJii §i tearia funqionarii diferentiatea celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentruprima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fe-nomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat dininterpretarea unar date experimentale referitoare la controlul dureriiprin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip-46nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele eifiziologice persista; in acela§i timp subiectul inregistreaza durerea lanivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectuluiaflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata §i saspuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu sur-priza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cucealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte).o explicatie posibila pentru acest fenomen ar fi aceea a disocieriipsihologice intre diversele substructuri ale personalitatii.Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi §iinterpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqio-nale existente intre cele doua emisfere cerebrale.In ultimii ani hipnoza a fost definita §i ca 0 comutare la nivelulemisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte §i de-zactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumentevalide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari aleperceptiei spatiului §i timpului, a proceselor cognitive (logica §i capa-citate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, crea-tivitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare ainformatiei (procesare simultana §i paralela in loc de procesare linea-ra), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare aemisferei cerebrale drepte.Totu§i, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psi-hice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca pre-matur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorulcitat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte defunctionare a con§tiintei: modul dominant (D) §i modul altemativ (A),acesta din urma fiind responsabil de fenomene §i manifestil.ri printrecare se pot include §i cele de tip hipnotic (§i de care pare sa fie maicurand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).47
  26. 26. Modurile con~tiintei (dupii UnesUihl, 1987) Capitolul 348Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hip-notice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic.Modul dominant (D)LOGICAGilndire analiticaTestarea realitiitiiTacticii, planificareI StrategiiIIEvalllareSpirit criticAnaliza detaliilor! Instrucyuni verbalei Controlul voluntarGilndirea evenimentelor trecute ~iviitoareLinearitate temporaliiProcese serialeDeterminarea verbalii a eOlllcnzilorIncereiiriEforturiStare normalii de con~tiintaModlll dominant (A)INSIGHTi Sintezii,AutomatismSugestibilitateSensibilitateIntuitic•Evaluarea libera a infomlatiei! Feed-back pozitivApreciere globaJaVizualizareIrnagini kinesteziceControllli prin autoprograrnareascopurilorTriiire in prezentProcese cognitive paraleeIntelegere nonverbaliiMetaforeModelareStare altematiya de con~tiintaINDUCTIA HIPNOTICAInductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza tran-sa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect dedimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone acorpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu admini-strarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,somnolenla.Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) fazade pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.transei (v. § 3.:2.).a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie saexplice subiectului in ce consta hipnoza, ce se a§teapta de la el §i ceefecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avan-tajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de caresubiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pa-cient ca nu are de ce sa-i fie frica §i ca. va trai experienle agreabile.Subiectii anxio§i trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor§i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca arputea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-§iva pierde starea de con§tienla §i ca, dad dore§te, va putea ie§i oriciinddin starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientuluisa fie cat mai pasiv §i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna tera-peutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avan-tajele hipnozei §i ca dad totu§i nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi multmai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectuluiindicalia de a nu-§i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamen-tele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune§i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la sti-mulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen-49
  27. 27. siuni mici §i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii §i som-no1entei, stimularea jocului tiber §i a imaginatiei.Dupa Kubie §i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnoticaar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii;3) administrarea de stimuli monotoni.Dupa Gil §i Brenman, in astfel de situatii terapeutul:1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prinlimitarea mi§carilor corporaIe;:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eon§tienti-zarii corporale a subiectului;3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia su-biectului asupra mi§carilor proprii, astJcI incat uncle rni§cari care, deregula, se produc in mod voluntar devin involuntare;4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creindun fel de atmosfera magica.In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii spe-ciale:1) 0 strategie de deprivare senzoriala;2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specificaintre terapeut §i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitateInainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, tera-peutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare deveghe. Menlionam diteva din aceste teste:a) testul oscilatiei eorpului;b) testul catalepsiei pleoapelor;c) testulincle§tarii degetelor;d) testul rigiditatii bralului.a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Iela experimentator §i sa re1axeze toti mu§chii (este indicat ca subieetulsa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreazaeste urmatorul:50"Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii §irelaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pespate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau §i vei sim1i cum mmnileme1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna.Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc."Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadeain directia sugerata.b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, a§ezat intr-o pozitiecomoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii:"Doresc sa inchizi ochii §i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voihipnotiza inca. Fii atent la vocea mea §i relaxeaza-te. Pc masura cete reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele,gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschiziochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca deplumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-ofacio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e §i strans lipite. Ochiisu~t atat de bine inchi§i, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizioehii. "Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul IIpoatc considera un bun subiect pcntru hipnoza.c) Testul fncle§tarii degetelor. I se cere subieetului sa-§i scoatainelele §i i se administreaza unnatorul instructaj:"Doresc sa-ti inc1e§tezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-tein ochii mei §i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1ecat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele veieonstata ca degete1e devin tot mai incle§tate, tot mai bine stranse unelein altele, ca §i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incle§tate, totrnai stranse, tot mai incle§tate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e impo-sibil sa Ie desfaei. Incearca sa··li desfaci degetele, eu dit incerci maimuIt eu atiit reu§e§ti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!"Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partialse poate treee la inductia hipnotica.g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului a§ezat pe un scaun i sedau uffilatoarele instructiuni:"Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstrea-za). Strange pumnul, uita-te in ochii mei §i imagineaza-li ca bratul tau51
  28. 28. drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devinerigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel §i §tii ca este imposibil saindoi 0 badi de otel a§a cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, totmai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca §i in cazul celorlalte teste desugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poateconsidera potrivit pentm hipnoza.Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiec-tului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai alesin hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschi§i. Uneori,subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motivspecial, dar el se afla totu§i in trans a, iar pentm inchiderea ochilor seda 0 simpla comanda: "Inchide ochii!"Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie tra-iasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca §i cum s-ar petrecechiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evidentea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o manieramai autoritara.Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insu§irea uneitehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui §i cumspui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intrecuvinte §i tonul vocii.De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc,tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilcverbale.b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Dacaspunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectulnostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i com-fombil, in sigurant~L.." are mult mai multe §anse de succes.Adesea, chiar §i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca lim-bajul subcon§tientului este format din imagini, logica §i cuvintele re-prezentand modul de lucm al nivelului con§tient.c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat dore§ti", sau "poate1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc.52d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareeeacest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reu§easdi; estemai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata"etc.c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eanddupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine a§a" sunt bine venite.f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutuluideoarece, in acest caz §i pacientul se va simti in largul sau.Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumeraciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tela-peut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiec-te stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixatapc 0 tijil.,0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capacde stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucatade carton cenu§iu sau verde estompat, pe care se prinde un nasturemetalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedereconeentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutulcoborand degetele §i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia co-boara. Se mai folosc§te §i coneentrarea pe punetul dintre sprancene,pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folose§te freeventconcentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap depapu§a.Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet dedimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pen-dul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administra-rea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, som-nolentil·o tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductiehipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I secere subieetului sa se a§eze comod pe un scaun sau fotoliu §i i se dauurmatoarele instructiuni: "Doresc sa prive§ti un punet din tavan, sa-pfixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pecare ti-e eomod sa-l prive§ti. Nu-ti face probleme daca privirea seabate de la punctul respecti. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca tise intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-Icat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te §i fii atent doar la voeea53

×