Irina holdevici sugestiologie si psihoterapie sugestiva

  • 1,829 views
Uploaded on

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
1,829
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
308
Comments
0
Likes
2

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. 1
  • 2. FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERIONONIVERSIT ATEA HYPERIONFACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlEIRINA HOLDEVICISUGESTIOLOGIE~IPSIHOTERAPIE SUGESTIV AEDITURA VICTORBUCURE$TI • 1995-"""" ~.,=,"""".. J j~,;."","
  • 3. Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTORTehnoredactor: HDRICA BUDNICPostprocesarc: FLORIN VLADBun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86.Coli de tipar: ]2Lucrare aparuta cu concursul LAMEQ S.B.ISBN 973-973] 8-0-5CUPRINSCuvant inainte 5Capitolul I Sugestia §i autosugestia ····..···7I.1. Caracterizarea generala a fenomenuluisugestiv 71.2. Raspunsul sugerat 171.3. Caracteristicile situatiei sugestie 171.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor 191.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatieisugestie §i ai inducerii dlspunsului sugerat.. 20Capitolul 2 Sugestia §i fenomenul hipnotic 272.1. Caracterizarea generala a fenomenuluihipnotic 322.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice 342.3. Profunzimea hipnozei 382.4. Teorii explicative ale hipnozei .42Capitolul 3 Inductia hipnotica .493.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate 503.2. Adancirea transei 553.3. Dehipnotizarea 573.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica 603.5. Tehnici avansate de inductie 643.6. Metode de reducere a rezistentelor 67Capitolul 4 Hipnoterapia 694.1. Producerea analgeziei prin hipnoza 724.2. Hipnoterapia §i na§terea lara dureri 754.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice 794.4. liipnoza in tratamentul insomniilor 814.5. Antrenamentul mental pentm vindecareaincununatll de succes (Hunter, 1988) 834.6. Hipnoza in enurezis 864.7. I-lipnoza in astmul bron§ic ; 894.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul 914.9. lIipnoterapia in derinatologie 944.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale 983
  • 4. 4.11. Hipnoterapia In logonevroze 994.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidisexuaIa psihogena Ia barbali 1024.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIornevrotice 104Capitolul 5 Hipnoanaliza 1075.1. Caracterizarea generala ~i metodelehipnoanalizei .., 1075.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei(Hartland, 1979) 116CapitoIu16 Orientari moderne In hipnoterapie 1216.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana 1216.2. Hipnoza In psihoterapia de familie 1276.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In starede hiplloza 1346.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii 1416.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburariloranxioase 145Capitolul 7 Autohipnoza 1617.1. Construirea autosugestii1or 1627.2. Tehnica vizualizlirii 1637.3. Gandirea pozitiva 1647.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme(Hunter, 1988) 1747.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita 1857.6. Program pentro reducerea anxietiitii incazu1 unor afcctiuni somatice grave 1867.7. Program pentro abandonarea consumuluiexcesiv de alcool 188Bib1iografie seIectiva 1914Cuvant inainteLucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psi-hologie §i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbrali§czeprofesiunea de hipnoterapeul.in acela§i timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor §i psi-hologilor care doresc sa se specializeze in psihoterapie.in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale alesusgestiei §i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a feno-menului hipnotic.Sunt prezentate in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancirea transei §i de dehipnotizare.o parle insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei Entratamentul unor disfuncli psi/lice §i psihosomatice, precum §i Enop-timiZ,area peryonnanlelor wnane.Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hip-nozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate §i unele probleme maicontroversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientareericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza cares-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare §i autoreglarea starilor psihiee §i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fiaplicate §i in absen]a unui terapeut specializat.5
  • 5. Capitolul 1SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA1.1. Caracterizarea generala a fenomenului sugestivGheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sadeclan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gan-dirii.o caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altema-tivei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenleisugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenlaaltemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu ca-racter coercitiv.In literatura de specialitate se discuta despre:- situatia sugestie sau stimulul sugestiv;- compor1amentul sugerat;_ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana lasugestie.Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sauconste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1an§eze:• reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distor-sionari etc. (sugestii negative);• reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibili-tatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc);• reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate(sugestii neutre).Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentmprima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~iBraid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic.Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unuipunet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului stareahipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobi§nuite cum7J . - -
  • 6. ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie,analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc.Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie§i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomennorn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat §i in stare dehipnoza.Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actulprin care 0 idee este treziUi in creier §i acceptata de el.Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelorsugestiei §i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) .• Directia psihologici socialeReprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907),Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) §i maitarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) §i altii, indudsugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comporta-mentului uman.Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor §i opi-niilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum §i manipulareasugestiva a unor norn1e de grup.Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la ince-putul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomenpsihosocial.Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privc§te interesulpentru fenomene1e de sugestie §i sugestihilitate, interes ce va cre§tedin nou in a doua jumatate a secolului nostru.Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomenepsihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central.Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile,profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc.Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorula observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la per-soanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concen-trare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani):8Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau cul-pabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.Autorul mentionat citeaza §i cazul unui subiect african care pre-zenta simptome de malarie de§i nu avea germene1e respectiv in sangc.Influentarea sugestiva culmineaza cu a§a-numita moarte Woodoo(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prinsugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practicimagice - moare cu adevarat.• Directia psihologiei experimentaleReprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore(1985), Binet (1900), Aveling §i Hargraves (1921), Hull (1933),Eysenck §i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)§i altii.In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) §i Eysenck §iFourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prinintcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirectede tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se pre-zenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un mo-ment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioarade linii erescatoare §i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multisubiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in cemai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Iafaplul ca subiectul nu e con§tient de intentia examinatorului de a-Iinfluenta.c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor§i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cre§terea interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminandcu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie §isugesti-bilitate desfa§urat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acestdomeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber9
  • 7. (1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan(1989) §i Gheorghiu (1989).o atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origineromana Vladimir Ghcorghiu, care §i-a dedicat Intreaga activitate stu-diului sugestiei §i sugcstibiliUilii §i ale carui contribulii teoretice ~iexpcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan ex-perimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masu-rare a sugestibilitalii.Dintre acestea mentionam:a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa:Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice destimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulateincat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi.Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctulraporteaza di a receplionat un stimul inexistent.b) Scala de sugcstibilitate motorie:Se pomc§te de la premisa di In mod traditional comportamentulmotor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate decatre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental caexista posibilitatca de a intluenta indirect §i comportamentul motorprin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator §i subiect.Astfc1, de pilda, subicclului a§czat pc un scaun i se cere sa plasezebratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posi-bilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei§i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fiinsa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborarea bratului, de§i aparatul functioneaza In gol.c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative alesugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sautran§ci hipnotice:Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuindla dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii lasugestii, cat §i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiindfi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili,ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcniide activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges-10tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unorpsihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latenteale mntei umane §i pentru cre§terea perfonnantelor (in sport, arili,invalare).Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la su-gestic.Gheorghiu (1982) se refera la a§a-numitelc dispozilii sau predispo-zitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentareacaracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva,In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune.Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitu-dinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv:simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim savedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitulmobilei ca zgomot de pa§i).Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuialaIntr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie §i factorii predi-spozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru cacineva sa reactioneze la sugestie.Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUegerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite particularitati alepersonalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie.Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existentaunor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomeneasociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenlaopiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare.Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck §i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958)au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor cemediaza receptivitatea rata de sugestie.Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau labaza receptivitalii la sugestii:Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-§i fauri imagini §ipareri despre situalii sau persoane §i de a investi aceste imagini §ipareri cu atributul autenticitatii §i plauzibilitatii, indiferent daca eIeretlccta sau nu adccvat realitatea.11
  • 8. Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic.Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele dis-criminative care le-ar putea invalida.Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezen-tare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu unstatut de autonomic.Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte,credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta §i poate fi sustinuta de cele malvariate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spa-telc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc.Situaliile in care scpararea dintre aparent §i real, subiectiv §i obiec-tiv, tenomenal §i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~teun cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activarea funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in con-fonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem despre eJ).Transpunerea. Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de in-chipuire, dar implicand §i antrenarea altoI particularitali ca de pildacapacitatea de empatizare, imitare §i invatare sociaHl, transpunereareprezinta acel sindrom de insu§iri care permit individului sa se comutespontan sau delibcrat de la un mod de traire §i de comportament laaltul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model.Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala deta§arede concretul ambianlei, paua la uitarea de sine.Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (jocdramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie §i chiarin viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite rolurisocialc.Ciofu §i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arataea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organis-mului.Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-§i acordaopiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de aIe elanora de la inceput in a§a fel incal sa nu difere de modeleJeexistente la un moment dat).12Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ §i imbracao mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care in-dividul este pc deplin con§tient ca aetioneaza din eomplezentii, panala situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudinila normele de grup se realizeaza in mod con§tient.Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au de-monstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prinmanipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea.Subordonarea este dispo7itia care mediaza supunerea necriticafata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii carevizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comporta-mentului sau. De§i dispune de libertatea de decizie, persoana in eauzase simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliilece i se transmit sau pc care §i Ie transmite ea insa§i. 0 astfel demanifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care segasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de uncomplex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta dinprezenta unoI influente persuasive sau din acliunea unoI situatii deru-lante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter decireumstanla. Supunerea poate insa corespunde §i unoI particularitatide structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule,gata oricand sa se subordoncze altora).Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlne§tein diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prinspirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar §i autoritar.Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm §i transpu-nere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza §i pe necesitati deautoprotejare (aparare a eului):- evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicereaaltora;- ie§irea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluatede-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982).Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asiguraorient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept13
  • 9. Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un com-portament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii §i sa actionezein confornutate Cll acestea.Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezintao schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unuinou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea In-tregului sistem de constructe.Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand unelement relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un con-struct personal.Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de eveni-mente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt mo-daliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructuluipertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum seintampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicariibazate pc prestigiu.Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicariiprin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema aconstructului personal (vechea atitudine).Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnicimenite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:• Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).• Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca ccdorim sa sugeram.• Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expertIn domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.• Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!io-neaza mesajul.• Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1biantaagreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).• Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentroca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu maipoate ti influenlat.rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa §i chiar absorbiHi de respeetivasursa.Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita defascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentruea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc careIi plac (Gheorghiu, 198~).Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive,ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comporta-mcntului sugcraLCaracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli Inaceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asiguradirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceastasursa.Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din carac-teristicile fundamentale ale sugestibilitali.Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiilede mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se Insisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare aeului.Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituieo situatie sugestie §i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediuldispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In compor-tament sugerat.Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de pro-prietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este caaceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afaracon~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie cao realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantelecritice ~i de autocontrol ale eului.Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii lasugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre recep-tivitatea la sugestie §i conflnnarea intema a unor constructe personale.Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conformcarora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva ca-racteristica a individului de a ordona lumca sa.!I.14U 15
  • 10. IIII• Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficientadedit cea indirecHL• Utilizarea tacticii surprizei mare§te §ansa intluentarii sugestive.Acela§i autor se refera §i la caracteristici1e subiectului-receptor, ca-racteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlll-portament sugeraL1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti maiputin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mariasupra celor inteligenli.Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje com-plexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acela§i timp,indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e adusenu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere.2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibiledecat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere.3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sinceral unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impre-sioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele §i acest proces pre vineconfinnarea intern a a unui concept contrar.4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caudapare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa §i cea pe caredorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mareincat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata decomunicator.5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutulcomunidirii au putut fi mai u§or influentati pentru ca. ei §i-au deplasatatentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1eexistente.6. Pentru a ti mai u§or influentat subiectul trebuie sa devina pasivpe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii internea propriilor constructe personale.Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de"flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitivacapacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cogni-tive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sar-cinii), cat §i capacitatea de a intra In diferite stari de con§tiinllL16Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai}1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna,o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, §i 0 maimare implicare afectiva, cilt §i 0 mai mare flexibilitate cognitiva §ifiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cre§tere a flu-xului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).1.2. Raspunsul sugeratReprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactiasubiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeaunavizibil §i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive rama-nand ascunse..Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv saunegativ practic aproape toate procesele §i functiile psihice (atentie,memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar §ifunctiile fiziologice ale organismului.Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica §i autoforma-tiva a sugestiilor pentru vindecare §i optimizare a comportamentului.Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nunumai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci §i in sensuldi existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda,in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate ace§tisubiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili toto manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferentfiind caracterizat prin absenta oridirei reactii.Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona lasugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatiicare asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament su-geraL1.3. CaracteristicHe situatiei sugestieGheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 si-tuatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu-17
  • 11. ,IIIImit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadia putea apela la instanle1e critice ale raliunii.In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei estesusceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea saudiminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese saufunctii psihice §i a unor funclii psihofiziologice ale organismului.Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (sepoate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparareale organismului, oplimizarea unar procese §i functii psihice §i fizio-logice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari,Imbolnaviri §i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0semnificalie neutra sub aspectul adaptarii.Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza:a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona lasugestie, de§i, a§a cum am mai subliniat, rareori subiectul estecon§tient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactienu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv.b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive §i de control ale psi-hicului uman.In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactiese realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea,o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational.Elementelc rationale §i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dis-linclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionalepot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementelesugestive se pol asocia cu cele rationale.c) Absenta autocontrolului con§tienl.In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge Ingeneral sa exercite un control con§tient asupra procesului declan§at desitualia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa con§tientizeze conse-cintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa.181.4. Tipuri (forme) ale sugestiilorIn functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem:- heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana;- autosugestii - sugestii pe care §i Ie administreaza subiectul incauza.Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza:- sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea §i la optimizareaunor procese §i functii psihice §i psihofiziologice;- sugestii negative, care dezorgamzeaza §i chiar traumatizeaza in-dividul;- sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adap-tilrii subiectului la mediu.Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi:- directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatoruluide a influenta;- indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului.Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distin-gem:- sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un tonautoritar;- sugestii blande, administrate pe un ton cald, protector §i insi-nuant.In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica §i in:- sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismaticapoate sugestiona tara sa-§i prop una in mod special acest lucru);- sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a in-fluenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afi§ului electoral).Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapiesau in optimizarea comportamentului uman· sugestiile trebuie sa res-pecte urmatoarele conditii:sa fie acceptate de subiect;- sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei;- sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cu-noa§tere a problematicii celui care va fi influentat);- sa nu fie prea lung;19
  • 12. - sa tie exprimate in termeni pozitivi;- sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe Inacela§i timp eu imaginea adeevaili);- sa fie ritmice;- sa urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii;- sa tie realiste;- sa fie simple;- sa tie convingatoare.1.5..Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i aiinducerii raspunsului sugeratGheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care fa-vorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte:• Conditia nedetcrminariiAutoml subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numaicu situalii clare, de tip detcnninist, ci §i cu situatii de tip probabilist.Pentru a dcpa§i ambiguitatea §i penlm a ie~i din situatiile ncdcfi-nile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nusatisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfelde condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJorse poate produce cu mull mai multa u§urinta.Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte:a) Limitele sistemelor de verificare §i control de care dispune jiinlawnanaAstfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mne-zice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigurdaca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe dinaceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot ninfluentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu §tiela ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, deaspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet20(1900), Ro§ca (1936) §i Bogdan (1972) eu privire la psihologia mar-torului.b) Nedetenninari ale situaliei stimu/In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapeistimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10rrealizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup.Sherif utilizeaza in cadrul acesto1 experimente a§a-numitul feno-men autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos dedimensiuni nu prea mari, pata de lumina de§i nu se mi~ca in modobiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o mi§care care are lac intoate direcliile. In aceste condilii privito1ul poate fi u§or influenlat sape1ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1-o anumiill di1e.cpe.Sherif §i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in con-dilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentrua aprecia 0 situape.Fenomene de acest tip se intalnesc freevent §i in viata cotidiana.Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11poate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta unanimal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va aveatendinta de a-§i suspecta toti cunosculii.c) Situaliile conflictualeConditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i desituatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valentepozitive ~i negative.Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul,aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoareaceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre maimulte oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii placeaspectul patronului.•• Sugestia ii mecanismele de aparare ale eului.Aceste mecanisme au fost puse in evidenta ~i descrise inca deFreud.21
  • 13. Gheorghiu (1982) se refera practic la acelea§i mecanisme §i la rolullor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata deacest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei.Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel:a) Falsificarile pratectoareAcestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelorneplacute ale unora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge lao gama variata de modalitati incon§tiente de a se autoln§ela pentrua-§i proteja imaginea de sine.Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza:- Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeaunaacceptabile.- Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora in-tentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupamodelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examina-toru]).- lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora Ineul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale.Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectiicare au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasatde fumat pentru a-§i reduce disonanta cognitiva (Festinger).b) Mecanismele de evitareIntr-o serie de situatii omul Incearca sa-§i reduca stanle tensionalesau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de inde-plinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri".Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme:- Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabilepentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor,cat §i la sursa lor.Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa sedud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al uneipersoane dezagreabile.- Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruiasubiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin.22Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul ter-minal al unor bolj cronice care pur §i simplu nu cred ca sufera deboala respectiva §i ca vor muri.Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau sepoate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.- Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectulare tendinta de a se deta§a excesiv de evenimentele existentei. Astfel,de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutiaevenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu aucuno§tinta despre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.- Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul serefugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prinrefugiere In conduitc dc tip infantil.- Escamotarca reprezinta tcndinta incon§tienta a subiectului, con-fruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema peumerii altcuiva.c) Mecanismele de descarcare a tensiunilorInfluentelc negative sunt mai puternice §i In conditiile In care in-dividul reu§e§te sa fad fata unor situatii de supralncordare prin me-canisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintrecare mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), conte-sarea sau solicitarca ajutorului.Ciind se dec1an§caza astfel de mecanisme este destul de dificil casuhiectul sa exercite un control con§tient asupra situatiei, ceea ce spo-re§te §anselc influentarii sugestive.Astfel, de piIda, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelep-ciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este jus-tificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".• Mecanismele compensatoriiGheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismeledefensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare seIntelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele saleprin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului23
  • 14. de a lupta pentru depa§irea unor slabiciuni §i pentru activarea unordisponibilitati latente.In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensa-torii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, depiIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1indfi induse pe cale sugestiva.In ace1a§i timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului,profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferitepersoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psi-hologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii §i influente1esugestive pe care acestea Ie implidLPersoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugiereaintr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unorinfluente auto §i heterosugestive.Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanismestand la baza rezistcntei psihice neobi§nuite de care au dat dovadaunii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare deconcentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi §i-au inchipuit ca trebuiesa reziste §i chiar au rezistat cu adevarat.Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat defaptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede §iva contracta 0 afcqiunc mai grava.• Mecanismele de identiticareEste bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identificacu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie con-fera un plus de stabilitate afectiva.Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau mo-del comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive§i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de piIda, nu de putineori preluam necritic ideile §i comportamentele unei personalitati carene place).24• Sugestia ~i dependcnlele umaneGheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor pro-cese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fatade persoane, institutii (familie, §coala, biserica, loc de munca), cat §ifata de colectivitatile dirora Ie apartine.Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbalede comunicare.Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat ex-perimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina §i cu preparate"placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipativela preparat §i nu in functie de efectele reale ale acestuia.Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiectiobi§nuiti sa consume L.SD. §i care au primit un preparat "placebo"au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceia§i subiecti nuau raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-aspus ca este yorba de un preparat "placebo".• Dominapa elementelor concreteo serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie,Giit§i capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracterprovocativ i§i au originea in particularitali ale proceselor cognitive .Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza§i se insinueaza in procesul cunoa§terii concretului intuitiv.Speciali§tii in psihologia rec1amei §tiu bine ca un produs frumosambalat are mai multe §anse sa fie cumparat decat a11produs, chiarde calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice." Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clementemagice ~i miticeInt1uentarea sugestiva este facilitata §i de faptul ell. foarte multioameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de repre-zentari mitice §i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedilisau comportamente superstitioase.25
  • 15. Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul decare se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcnicu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice pro-duse prin intermediul vrajilor.Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea con-trolului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de naturasugestiva.26Capitolul 2SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTICPosibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de lacei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe carenu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind mi-nimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduiserasuficient sa cunoasca metoda In detaliu.Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropiereaexagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se capersoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supra-naturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Inde-partat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu.De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fanta-stice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robotuman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza,fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli carear fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modifi-cala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditativespecifice unor culturi orientale.Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt Inviata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unuiroman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai audesoncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu maisesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropiede hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile con-structii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim altestan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religiospe care Ie traiesc adevaratii credincio~i.~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasaa ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poateuneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc27,.11
  • 16. cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unortermeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiescastfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Feno-mene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnescinca 1recvent fl1practici1e magice specifiee culturi10r primitive.Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e mediculuiaustriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza §istarile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sis-temul de tratament utilizat de Mesmer a 1ostironizat de catre medicinadin acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pa-cientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind incon-jurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fnevidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii suge-stibili erau cuprin§i de convulsii).o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisiedin care a flicut parte §i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim itsarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia res-pectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultatal imaginatiei.J)e~i Mesmer a 1ost discretitat, teoriile sale 1iind ne1ondate§tiintitic, l1ml1ipacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale §iaeeasta a eonvins ea de§i teorii1e crau grc§ite, totu§i 1enomenul res-pectiv exista cu adevarat.De hipnoza s-a folosit §i abatele Johann Joseph Gassner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga"fortele negative" care puneau stapanire pe pacient.Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele in-terventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile,medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majorarealizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard §i J. Mildrad, 1975).Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (1795-1860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hip-noza ca pe un "somn nervos".o alenVe deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de28Jean- Martin Charcot (1835-1893) §i §coala de la Nancy, a1 caroi re-prezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, spe-cific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza esteun fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost inmare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara- Li6beault (1823-1904).Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta §i desuccesele cunoscutilor psihiatri Breuer §i Freud. Ulterior, Freud aban-doneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii §i mctode - psihana-liza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sainregistreze un regres.In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Te-rapeutidi §i Experimentala, §i cam in aceea§i perioada, marii teoreti-cieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hip-notic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra salucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza §i el hip-noza din perspectiva disocierilor de personalitate.In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorulhipnozei, soldati atlati in stare de §oc.Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezintalucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza §i sugestibilitatc".~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1ost uti-llzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,aplicatiile ei s-au extins in stomatologic §i obstretidLIn anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica §l in 1958 AsociatiaMedicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplinain Invatamfu1t, In §colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiho-logilor Americani a dat 0 recunoa§tere oficiaJa a utiliziirii terapeuticea hipnozei de catre psihologi.La ora actuala exista, in a1ara de societaple nationale, Societateaeuropeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza §i Socie-tatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unuldintre cei mai talentati §i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.29
  • 17. II~ IIn vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-leaCongres de hipnoza in psihoterapie §i medicina psihosomatica la careau luat parte peste 900 de medici §i psihologi din aproape toate tanlelumii, inc1uzand §i lara noastriLHipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psi-hoterapie, cat §i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizareaperfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatireapsihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit §i a cosmonautilorpentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentruperfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor mo-trice, dit §i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in an-samblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia §i arti§tii Cll trac de scenasau elevii §i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca laexamenc §i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale.Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui§i la cre§terea eficicnlei invalarii, cat §i la dezvoltarea unoI disponi-biliUili creative latente.In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea sefolose§te cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI operalii fliraancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand su-bicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lip-sesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila§i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum §i pentru realiza-rea unei evolutii post-operatorii cat mai bune §i cat mai rapide. Undomeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combatereadurerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat §ide celc ce apar in timpul na§terii sau In timpul unui tratament stoma-tologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapiaunoI afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, diges-tiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,colite, astm bron§ic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de ase-menea, aplicati tn domeniul unoI afectiuni demlatologice (prorit, pso-riazis, reactii alergice, tratamentul negilor) §i tn recuperarea unoI de-ficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme.30Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tncazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica,anxietate, tulburari ale atentiei §i memoriei).Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar puteainfluenta favorabil chiar evolutia unoI boli grave, cum ar fi cancerolsau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi"Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere §i factorul psihic in can-cer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practicdedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an,Otremba (1990) a prezentat date clinice §i experimenta1e incurajatoareoblinute pe pacienli bolnavi de SIDA.Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns laconcluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de naturapsihologica, nu facem decat sa mascam problema reala.Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potolifoamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va ficapabil sa-§i procure hrana pentru tot restul zi1elor.La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei §i apoiai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla tera-peutului) cum sa se insanato§easca §i sa ramana sanato§i, cum sa-§irezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care tiva ajuta sa-§i menlina echilibrul sufletesc §i 0 stare buna tot restulvietii.Majoritatea oanlenilor nu sunt con§tienti de resursele interioare pecare Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca exista 0 cale dea intrain contact cu aceste resurse pentro a ameli ora §i menline sanatatea §ipentru a se autoperfecliona fizic §i psihic.Mentalul con§tient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme,sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise §icaile pentru cunoa§terea intuitiva care are loc prin mecanisme sub-con§tiente §i aceasta se face mai u§or cu ajutorul relaxani, hipnozei§i autohipnozei.31
  • 18. 2.l.Caracterizarca genera Hia fenomenului hipnoticMarcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificataa organismului produsa prin repetarea unor stimuli §i in care sugestiaeste mai eticienta dedt de obicei.Majoritatea speciali§tilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., deregula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acela§i timpdiferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizataprin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiec-tului, mai u§or decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale,perceptive, mnezicc §i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963).Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sc-lectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de naturafiziologica sau/§i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator)sau de catre suhiectul insu§i (in cazul autohipnozei).In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoaseale procese1or psihice §i ale comportamentului, modificari ce pot im-braca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiiloradministrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate:A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionataa unor obiecte existente In realiLltc), halucinati i (perceptii tara cores-pondent in realitate), precum §i moditicarca uoor praguri senzoria1e,hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generalaa sensibilitatii §i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datoritaacestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant sprecele sugerate de terapcut §i intr-o mai mica masura spre stimulii arn-biantei.C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtineo anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date,dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functieimnezice, subicctul reliniind §i rediind mai u§or §i mai exact materialulmemorat.32D) Modifidiri in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poatesa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali§tii numesc "logica tran-sei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-arconsidera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urmasugerarii faptului ca este pre§colar, se comporta ca un copil de 6 ani,poate discuta in ace1a§i timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i separa ciudat sau nepotrivit.E) Modifidiri in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara,actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat aunor pOLjtiiincomode, cat §i modificarea comportamentului de ansam-blu al subiectului.F) Modificliri insfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specificin functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea su-biectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait intimpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, lini§te §i relaxareprofunda.Frecvent hipnotizatorii profesioni§ti sugereaza subiectilor regresiade varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca §i cumar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-§i compor-tamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foartesugestibili se modifica vocea, mimica §i chiar scrisul, caracterele uti-lizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuriin care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei §i-au amintit 0 limbape care a vorbisera in copilarie §i pe care 0 uitasera in prezent, con-versiind sau chiar scriind in limba respectiva.As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta co-pilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altuisubiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace§ti subiecti nu-§i maiamintesc de limbile respective in stare de veghe.Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusesecrescut in China, in copilarie, §i care in unna regresiei de varsta §i-ascris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa facain stare de veghe.33
  • 19. Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clini-cieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, careau produs la subiecti tulburari de tip nevrotic.Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili,nu se utilizeaza decat rareori in clinica §i atunci mai mult in scopurididactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzimeal hipnozei.Trebuie tacuili totu§i precizarea ca datoriili posibilitatilor neobi§nui-te de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utili-zarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ;I-decm ee par de domeniul miraeolului.2.2. Caracteristicile starii transei hipnoticeRezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eon-siderata astazi ca 0 stare modificata de con§tiinta.Hilgard §i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urma-toarele earacteristici:A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierdeinitiativa §i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe contpropriu.Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIesugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nusimte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate esteal unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite dinafara. Acest fenomen este §i mai evident atunei cand terapeutul suge-reaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pecare nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca.Gill §i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respectiulsubiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmatca-§i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.).Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu inhipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra".34B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitateaatentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea eespune §i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poa-te inregistra stimulii din mediulinconjurator sau proveniti de la altepersoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator(este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusade catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni trep-tat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural).Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinilio concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stareobi§nuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) §i Leuba (1960),nu este sustinuili de date experimentale.Astfel, Amedeo §i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti instare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme dearitmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea mi§Cmloroeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0ere§tere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati.Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit nieio corelatie intre capaeitatea de concentrare §i hipnotizabilitate, iar Das(1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-·notizabili.Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere cain hipnoza avem de-a face cu 0 scadere a atentiei generale, el denu-mind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hip-notizatorului §i nu aude alte voci).C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea re-prezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezuliliea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea eiau adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau si-tuatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pre-gnanta §i vivacitatea viselor hipnotice.D) Reducerea controlului realiiliti §i toleranta crescuili pentru dis-torsionari ale acesteia.in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupramediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul prive§te in jur, se35
  • 20. IIIII uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta re-ducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are §i deta§are,ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilorperceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schim-bari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarileau demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iarce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoanesau obiecte care se afla in incapere.Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozeia capacitatilor discriminatorii §i critice ale subiectului. De§i nu trebuiesa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observao anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbe§te de a§a-numita"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logicesituatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitateala sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu stareaobi§nuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei deter-mini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie,conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma in-ductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hip-nozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului.F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiec-tul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate deterapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa§urarea unoraetiuni complexe cerute de acesta.Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunerein mlurile sugerate, comparati v cu starea obi§nuita. Astfel, de pilda,unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea realasau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitatemlul sugerat. Exista chiar §i 0 teorie care tinde sa explice fenomenulhipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson,1%7).36G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ces-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k:baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeuldar ea se poate instala §i spontan mai ales in starile de trans~i maiprofunda.H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care aufost hipnotizati §i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pecare au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica §i psihidi,lipsa de interes pentru ceea ce se petrece In jur, dorinta de a urma euexactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune ace-stora, dorinta §i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a in-treprinde ceva. Multi subiecti relateaza §i prezenta unor senzatii degreutate §i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupametoda antrenamentului autogen al lui Schultz.I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii am-biantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie,unii dintre ace§tia nefiind perceputi deloc.Multi subiecti au descris starea traita In timpul hipnozei ca fiindo. stare intennediara intre starea de veghe §i cea de somn.Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnoti-zabilitate Stanford §i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privirela efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei.Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa do-rintei de a vorbi, de a se mi§ca ~i de a gandi, tendinta de a da curscelor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiu-nea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriindstarea ca fiind asemanatoare cu somnul.Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza,asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta aearacterizat starea sa astfel:- absenta senzatiei corpului propriu;- absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, con§tien-tizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara;37
  • 21. IIIICotarea susceptibilitiltii hipnotice dupa Davis ~i Husband (1931)B) Stare somnambulidi profunda- Somn de tip somnambulic obi§nuit: se caracterizeaza prin am-nezie totala la trezire §i halucinalii in timpul starii hipnotice care disparla trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.- Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire.Halucinalii hipnotice §i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1se afla sub controlul total al hipnotizatorului.- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatismemotorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.§urarea mi§carilorautomate (daca se imprirna 0 mi§care rotativa a bratului, subiectul numai este capabil s-o controleze).- Stare intermediara: la catalepsie §i automatisme se adauga faptulca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile datede hipnotizator §i nu-§i mai aminte§te dedit relatiile dintre el §i hip-notizator.Punctul ! Manifestiiri obiectiveacordat i(scor)t~ .- Relaxare musculara3 1- Tremurul pleoapelor4 1- Inchiderea ochilor5 - Relaxare fizicii totalaProfunzimeahipnozei- Non susceptibil- Stare hipnotica- Transa u§oara 6 - Catalepsia pleoapelor7 - Catalepsia membrelor10 - Catalepsia rigidaII -Anestezie in manu§a (anularea sensibilitatii numaiin anumite zone ale mainilor)13 1- Amnezie (uitare) partiala Ii IS 11- Anestezie post-hipnoticii _1 17 - Modificiiri in sfera personalitaliiI is - Reactioneaza la sugestii post-hipnotice simple_______ ~ 1- Oistorsioniiri perceptive (iluzii)IiT" edi:- ransa m e- nu are con§tiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonali-zate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile §i amuzante,care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic;- sentimentul ca se afla in afara timpului;- pierderea identitatii persona1e.Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de pro-funzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceiedescrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care austudiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;Phillipe, 1963).2.3. Profunzimea hipnozeiNu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceea§i masura. Unii nureaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat,iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnoticareprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera inprivinla acestei susceptibilitlili a§a cum difera in ceea ce prive§te in-teligenta sau aptitudinile sporti ve.Speciali§tii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depindeamt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit §i de atitudineaacestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezistala hipnoza daca i§i propune acest lucru).Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, incade la sfar§itul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de profun-zime al hipnozei pe care poate sa-l atingii un indiid.Profunzimea hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard.Weitzenhoffer, Lande §i Moore, 1961):A) Somnul superficial- Amelealii: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de adeschide ochii.- Somn u§or: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie(greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-§i modificapozilia membrelor.3839
  • 22. 1- Transa profunda ~21-TCapacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa !(de tip . I 23 1- Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept atesomnambulic) ! I de subiect25 1- Comportament de tip somnambulic ,26 - Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice :27 - Halucinatii auditive post-hipnotice I28 - Amnezie post-hipnoticii sistematica I29 - Halucinatii auditive negativeL__£-Hipero;le"i (=""= ","mhili"tii) J* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatiiinexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatiaIn care obiectele §i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice §i experimentale seutilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autoriWeitzenhoffer §i Hilgard, 1957; 1959; 1962) §i Harvard (autori Shor§i Orne, 1962) .Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj sus-ceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) §i Harvard(Hilgard, 1971):i !term (~robe) aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de ~~~~~ -- ---lI Scala Standford 1 I a rezultalelor dupa I(Forma A) ~ ~__ ~ scala Harvard __ ~i 1. Oseilatia corpului ! - Ciiderea capului ! - Capul subiectului se apleacii in 1: , i urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~I---------~-- -- -------------------~----------------------------2. Inchiderea ochilor I - idem 1- Ochii subiectului se Inchid In urmaI adrninistriirii indllcpei Inainte caI cxperimentatorul sa ceara In modi I expres acest lucru.~ i ---.--.---t----------------------i3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=-iidd;em - :r~:a sugestiilor administrate ~"4.ImobiIizarea - ide~-------[- Subiectului i s~ ciau sugestii cii -- Ibratului I bratuJ nu se poate ridica; eJ nu i1•ridicii bratul mai mult de 2-3 cm. ______________ .....l~ ~ ~L _40-,-------------------r-------5. Blocarea degetelor 1- idem 1- I se sugereaza cii degete1e sunt1 1 Incle§tate unele In altele. Nu, ! reu§e§te sa desfacii degelele atunci! I cand i se cere.,------------J-----------+------------- ---4, I 6. Rigiditatea bratului I - idemI-I se sugereaza cii bratul esle rigid;, nu reu§e§te sa indoaie bratu1 maiI pi ~_m_u_lt de ciiteva grade. 1:17. Apropierea - idem 1- 1 se sugereaza di palmele seI palmelor I apropie; se coteaza atunei candI , ! palmele nu sunt mai departate de1, I _ 10 cm la terminare-a probei. i------i---------+-----------------------18. Inhibarea 1- Inhibarea i - Nu poate mi§ca capuleomunidirii I eomuniciirii (i I ii se sugereaza I II cii nu poate sa Ii rni§te eapul In! semn de NUl) i I. . --------j---:---------r---------:---------:--~----------l9. Halucmatle - - Idem 1- Senme eVldente cu pnVlre la efeetpozitiva (i se (face rni§ciiri ca §i cum ar dori sasugereaza ca aude alLmge musca).bilzilitul unei1o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii - ;;;,;-- i- -Oci,-i-I-r-am-iln11l~~ichia-r-c-~d--i-s--e-~; pleoapelor --L sugereazii sa Incerce sa-i deschida. I, 11. Sugestia C -i -~~-~~ereazii 1- Face macar unele rni§ciiri .,post-hipnotica I cii atinge tl observabile ca §i cum ar dori saI glema) atinga glema. 1~ - ----j---------- -----------------------1! 12. Amnezie :- idem ~ Reproduce cel mult 3 probe (sau maiI post-hipnotica i putin) de care i§i arninte§te cii ar fiL l m fost realizate In timpul hipnozei.Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, deregula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumescsa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probeizo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipulce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice.o problema care a preocupat mu1t pe speciali§ti a fost ih ce miisurasusceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate.41
  • 23. Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt con-tradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0 Conell (1962) §i Gill §i Brennman(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modi-ficabila in mica masura.As, Hilgard §i Weitzenhoffer (1963) au ales un e§antion cu scorurimedii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A §i au incercatprin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculiipsihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a su-bieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezul-tatele obtinute de ace§ti autori au fost slabe, ei ajungand la concluziaca susceptibilitatea hipnotica, a§a cum este ea masurata cu ajutorulscalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.2.4. Teorii explicative ale hipnozeiA) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare ahipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla"magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnoti-zatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnataceasta ipoteza, de§i a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fe-nomenului hipnotic.Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodeielectronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce incon-joara organisme1e vii §i pe care speciali§tii 11explidi printr-o concen-trare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificandprin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fiinsa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre exis-tenta acestui biocamp §i producerea fenomenului hipnotic.B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscu-tul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiindcaracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patolo-gic. EI presupune ca atunci cand indivizii i§i recapata echilibrul, ei numai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiectinormali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavipsihici.42C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanandintre hipnoza §i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la ter-menul grecesc Hypnos = Somn).Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata pareaca §i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1n-chi§i).Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul §ihipnoza fac parte din aceea§i categorie de fenomene. Dupa opinia sa,in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentinunele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintresubiect §i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenziledate de acesta.Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmatipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-ademonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poatefi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tineochii deschi§i, se mi§ca, executa diferite actiuni complexe).Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnanacu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozeisunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentrusomn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat caun individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai binereprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza cafind 0 relaxare mai profunda.D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl.Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretareaunui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca in-dividul hipnotizat se comporta a§a cum crede el ell trebuie sa se com-porte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile saleidei despre hipnoza §i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-sepe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozeise bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie sem-nificativa illtre hipnotizabilitate §i aptitudinile actorice§ti.Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuic§te 0 metafora- cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara43i::i:ll
  • 24. illI~II,,ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fiexplicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce prive§te hip-notizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitarede sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reu§esc dedit foarteputin sau deloc acest lucru.Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realizao operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unorsubstante anestezice §i nici modul in care se realizeaza transpunereain rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorulacestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care dorescdin tot sunetul sa fie hipnotizati §i cunosc foarte bine rolul dc persoanahipnotizaHi, nu raspund totu§i la hipnoza.E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953).Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe bazainvatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii eisuslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei inlectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistandmult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic.Dupa cum se poate 1esne observa §i aceasta teorie este insuficienm,ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureazacomportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde aleacestuia.F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceeace se intampla cu subiectul aflat in hipnoza §i prin intermediul con-cepte10r specifice psihanalizei.Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv,de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. Instare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficiisecundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (l§i pennite liber-tati pe care altfel nu §i le-ar putea penrute).Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect§i hipnotizator, pe care psihanali§tii Ie aseamana eu cele dintre parinte§i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ip-notizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce incadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei.44Toti psihanali§tii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenulhipnotic §i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tiptransferential care apar intre subiect §i hipnotizator.Astfel~ de pilda, Gill §i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin in-termediul regresiei §i transferului.Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. inslujba egoului (Kris, 1952).Hilgard este de parere ca §i aceasta explicatie a manifestanlor hip-notice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specificeacestora.Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi §ifenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce prive§te explicatia teo-retid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinareapractid dintre hipnoza §i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a doveditmetoda utila in terapie.G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in expli-carea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COll-sidera ca hipnoza ca stare modit1cata de con§tiinta, trebuie illteleasalinandu-se searna de trei clemente:- tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (con-form teoriei rolului);- profunzimea transei hipnotice;- actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui-13 hipnotica.De§i elementele apartinand mai multor orientan se completeazareciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune preciscum se explica diferentele individuale in ceea ce privc§te profunzimeatransei atinse de subiect.H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie,apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explica-rea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi,insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie inproducerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d45
  • 25. subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic §i inurmatoare1e situatii:- dnd au atitudini, motivatii §i expectatii favorabile fata de situatiatest;- dnd Ii se spune sa-§i imagineze ce1e sugerate de experimentator.Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspundabine la sugestiile hipnotizatorului.Barber §i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia su-gerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre§terea rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu ceaprodusa prin hipnoza, evidentiindu-se acelea§i reactii la masuratoriletiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor datede acest tip, faptul ca notiunile de transa §i hipnoza nu mai sunt ne-cesare in explicarea hipersugestibilitil.tii §i performantelar a§a-zisului"comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe §i perfor-rnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti in-c1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc"motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber §i Calverley, 1962).Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu con-stituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. areceptivita.tii la sugestii.o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca,dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asema-natoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a facecu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comporta-ment complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifidcu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupusca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezicedoar creind motivatii §i atitudini pozitive pacientului.I) Teoria disocierii personalitaJii §i tearia funqionarii diferentiatea celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentruprima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fe-nomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat dininterpretarea unar date experimentale referitoare la controlul dureriiprin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip-46nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele eifiziologice persista; in acela§i timp subiectul inregistreaza durerea lanivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectuluiaflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata §i saspuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu sur-priza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cucealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte).o explicatie posibila pentru acest fenomen ar fi aceea a disocieriipsihologice intre diversele substructuri ale personalitatii.Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi §iinterpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqio-nale existente intre cele doua emisfere cerebrale.In ultimii ani hipnoza a fost definita §i ca 0 comutare la nivelulemisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte §i de-zactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumentevalide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari aleperceptiei spatiului §i timpului, a proceselor cognitive (logica §i capa-citate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, crea-tivitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare ainformatiei (procesare simultana §i paralela in loc de procesare linea-ra), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare aemisferei cerebrale drepte.Totu§i, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psi-hice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca pre-matur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorulcitat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte defunctionare a con§tiintei: modul dominant (D) §i modul altemativ (A),acesta din urma fiind responsabil de fenomene §i manifestil.ri printrecare se pot include §i cele de tip hipnotic (§i de care pare sa fie maicurand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).47
  • 26. Modurile con~tiintei (dupii UnesUihl, 1987) Capitolul 348Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hip-notice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic.Modul dominant (D)LOGICAGilndire analiticaTestarea realitiitiiTacticii, planificareI StrategiiIIEvalllareSpirit criticAnaliza detaliilor! Instrucyuni verbalei Controlul voluntarGilndirea evenimentelor trecute ~iviitoareLinearitate temporaliiProcese serialeDeterminarea verbalii a eOlllcnzilorIncereiiriEforturiStare normalii de con~tiintaModlll dominant (A)INSIGHTi Sintezii,AutomatismSugestibilitateSensibilitateIntuitic•Evaluarea libera a infomlatiei! Feed-back pozitivApreciere globaJaVizualizareIrnagini kinesteziceControllli prin autoprograrnareascopurilorTriiire in prezentProcese cognitive paraleeIntelegere nonverbaliiMetaforeModelareStare altematiya de con~tiintaINDUCTIA HIPNOTICAInductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza tran-sa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect dedimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone acorpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu admini-strarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,somnolenla.Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) fazade pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.transei (v. § 3.:2.).a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie saexplice subiectului in ce consta hipnoza, ce se a§teapta de la el §i ceefecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avan-tajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de caresubiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pa-cient ca nu are de ce sa-i fie frica §i ca. va trai experienle agreabile.Subiectii anxio§i trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor§i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca arputea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-§iva pierde starea de con§tienla §i ca, dad dore§te, va putea ie§i oriciinddin starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientuluisa fie cat mai pasiv §i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna tera-peutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avan-tajele hipnozei §i ca dad totu§i nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi multmai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectuluiindicalia de a nu-§i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamen-tele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune§i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la sti-mulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen-49
  • 27. siuni mici §i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii §i som-no1entei, stimularea jocului tiber §i a imaginatiei.Dupa Kubie §i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnoticaar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii;3) administrarea de stimuli monotoni.Dupa Gil §i Brenman, in astfel de situatii terapeutul:1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prinlimitarea mi§carilor corporaIe;:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eon§tienti-zarii corporale a subiectului;3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia su-biectului asupra mi§carilor proprii, astJcI incat uncle rni§cari care, deregula, se produc in mod voluntar devin involuntare;4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creindun fel de atmosfera magica.In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii spe-ciale:1) 0 strategie de deprivare senzoriala;2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specificaintre terapeut §i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitateInainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, tera-peutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare deveghe. Menlionam diteva din aceste teste:a) testul oscilatiei eorpului;b) testul catalepsiei pleoapelor;c) testulincle§tarii degetelor;d) testul rigiditatii bralului.a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Iela experimentator §i sa re1axeze toti mu§chii (este indicat ca subieetulsa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreazaeste urmatorul:50"Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii §irelaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pespate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau §i vei sim1i cum mmnileme1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna.Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc."Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadeain directia sugerata.b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, a§ezat intr-o pozitiecomoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii:"Doresc sa inchizi ochii §i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voihipnotiza inca. Fii atent la vocea mea §i relaxeaza-te. Pc masura cete reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele,gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschiziochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca deplumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-ofacio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e §i strans lipite. Ochiisu~t atat de bine inchi§i, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizioehii. "Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul IIpoatc considera un bun subiect pcntru hipnoza.c) Testul fncle§tarii degetelor. I se cere subieetului sa-§i scoatainelele §i i se administreaza unnatorul instructaj:"Doresc sa-ti inc1e§tezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-tein ochii mei §i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1ecat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele veieonstata ca degete1e devin tot mai incle§tate, tot mai bine stranse unelein altele, ca §i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incle§tate, totrnai stranse, tot mai incle§tate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e impo-sibil sa Ie desfaei. Incearca sa··li desfaci degetele, eu dit incerci maimuIt eu atiit reu§e§ti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!"Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partialse poate treee la inductia hipnotica.g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului a§ezat pe un scaun i sedau uffilatoarele instructiuni:"Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstrea-za). Strange pumnul, uita-te in ochii mei §i imagineaza-li ca bratul tau51
  • 28. drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devinerigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel §i §tii ca este imposibil saindoi 0 badi de otel a§a cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, totmai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca §i in cazul celorlalte teste desugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poateconsidera potrivit pentm hipnoza.Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiec-tului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai alesin hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschi§i. Uneori,subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motivspecial, dar el se afla totu§i in trans a, iar pentm inchiderea ochilor seda 0 simpla comanda: "Inchide ochii!"Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie tra-iasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca §i cum s-ar petrecechiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evidentea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o manieramai autoritara.Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insu§irea uneitehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui §i cumspui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intrecuvinte §i tonul vocii.De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc,tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilcverbale.b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Dacaspunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectulnostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i com-fombil, in sigurant~L.." are mult mai multe §anse de succes.Adesea, chiar §i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca lim-bajul subcon§tientului este format din imagini, logica §i cuvintele re-prezentand modul de lucm al nivelului con§tient.c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat dore§ti", sau "poate1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc.52d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareeeacest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reu§easdi; estemai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata"etc.c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eanddupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine a§a" sunt bine venite.f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutuluideoarece, in acest caz §i pacientul se va simti in largul sau.Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumeraciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tela-peut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiec-te stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixatapc 0 tijil.,0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capacde stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucatade carton cenu§iu sau verde estompat, pe care se prinde un nasturemetalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedereconeentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutulcoborand degetele §i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia co-boara. Se mai folosc§te §i coneentrarea pe punetul dintre sprancene,pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folose§te freeventconcentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap depapu§a.Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet dedimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pen-dul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administra-rea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, som-nolentil·o tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductiehipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I secere subieetului sa se a§eze comod pe un scaun sau fotoliu §i i se dauurmatoarele instructiuni: "Doresc sa prive§ti un punet din tavan, sa-pfixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pecare ti-e eomod sa-l prive§ti. Nu-ti face probleme daca privirea seabate de la punctul respecti. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca tise intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-Icat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te §i fii atent doar la voeea53
  • 29. mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce in cemai mult, tot mai mull. Relaxeaza labek picioarelor, g1eznele, gam-bele, coapsele, bratelc, mainile. Intregul tau corp devine tot mai rclaxat§i 0 stare de toropeala pHicutil te cuprinde tot mai mull. Simti 0 greutateplacuta care iti cuprinde tot eorpul. Corpul devine greu, tot mai greu,[oarte greu. Bratele devin grele, foarte grcle, tot mai grele. Pieioareledevin gre1e, foarte grelc, din ce in cc mai grcle. E§ti tot mai relaxat,toropit, de pard ai fi pe punctul de a adormi. 0 senzatie de dlduraplacuta, adormitoare iti cuprinde Intregul corp. Curand tc ve cufundaIntr-o stare de reIaxarc adanca, 0 stare care seamana cu un somn pla-cut, odihnitor. P1eoapele devin grelc, tot mai grelc, din ce In ce maigrele, foarte grele. Gandqte-te la toropeala §i sonmo1enta care tc cu-prind. Vocea mea te adoanne, te rclaxeaza, te face tot mai relax at.Vocea mea te face sa dorqti sa te re1axczi. Ti-e imposibil sa menliiochii desehi§i, ochii se 111ehid,clipc§ti tot mai des pentru ca nu maipoti tine oehii deschi§i. Clipc§ti tot mai des §i In curand nu vei maiputea tine ochii desehi§i, pentru ca plcoapelc devin grele, foarte grele,ca de plumb (ar fi utila eoordonarea acestor sugestii eu mi§carile realede clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat §i in eurand nu vei maiputea desehide oehii. Pleoape1e devin tot mai gre1c, tot mai gre1e §imai strans lipite. (Dad subicetul nu Inehide oehii In mod spontan, ise spune pe un ton fenn: "Aeumlnchide ochii §i fii atent In eontinuarela ceca ee-ti voi spune). Ochii sunt inehi§i acum §i te relaxezi profund,tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doaratunci eand iti voi spune eu sa-ti revil. Te vci simti foarte lini§tit §irelaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei re1axa pro fund, foarte profund.Pc viitor, ori de cate ori vci pronunta euvintele rclaxare, toropeala, tevci rclaxa rapid. Dad se va Intfunpla eeva ee-ti poate pune viata sausanatata in perieol, te vei trezi imediat, spontan §i vei putea faee fatasituatiel." I se mai poate sugerea subieetului ca se va trezi spontandupa un anumit timp.S-a observat d unii subiecti men tin ochii intredeschi§i §i au untremor al pleoapclor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezis-tcnte, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa. In starede hipnoza, comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul.Unii par foarte relaxati, ca adormiti, iar allii par rigizi muscular (deci54nici mentinerea ochilor Inehi§i nu este 0 conditie obligatorie). Pot fievidentiate 0 serie de tdisaturi ale celor hipnotizati cu specificarea camanifestari1e aparente dcpind §i de cele sugerate in inductia hipnotidi§i pc expeetatie subiectilor. Trasaturile celor hipnotizati sunt: imobi-litatea posturala in absenta sugestiilor de mi§eare; lipsa dorintei de aeomunica, subiectii trebuind sa fie intrebati de mai multe ori inaintede a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sarae, adcsea §optit;lentoare psihomotorie §i pasivitate; Ingustarea campului con§tiinteihipersugestibili tate.3.2. Adancirea transeiHartland (1971), dupa instructajul mentionat anterior, continua cuurmatorul procedeu de adancire a transei: "V oi inceta sa-ti vorbescpehtru un timp, iar tu vei continua sa raruai pro fund relax at. Vei intratreptat Intr-o stare de rclaxare tot mai profunda, tot mai adanca, totmai adanea. Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mai relaxat,mult mai profund relaxat decat e§ti acum. Te simli foarte bine, nimicnu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, §i mai mult, cu fiecareexpiratie devii tot mai relaxat" (terapeutul va face 0 pauza de 10 se-cunde; daca intervalul se prelunge§te, subiectul poate trece in sonmnatural).Se observa ca, pc masura ce subiectul raspunde mai bine la primelesugestii, e1 devine tot mai receptiv §i transa se adance§te spontan. Sepot administra sugestii pentru cata1epsia pleoapelor (vezi cele mentio-nate la testul catalepsiei p1eoape1or). Cand ne indoim ca subiectul estein transa, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancimstarea: "P1eoape1e tale sunt gre1e, atat de gre1e Incat daca vei Incercasa desehizi ochii nu vei putea. Dar nu vei Incerea sa desehizi ochii,nu simti doriota de a deschide oehii, ci dore§ti doar sa te relaxezi catmai pro fund " .Pentru a veri fica in ce masura inductia hipnotica a avut efect serecomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul ou-lrealizeaza, se reeomanda sa fie trezit §i rehipnotizat dupa aIta metoda.55
  • 30. Dadl subiectul este recepti v pot fi folosite sugestii provocative de tipul"Incearca sa Indoi bralul, Incearca!".In cazul subieqilor a diror stare de induclia hipnotica a fost con-firmata prin ridigitatea bralului ~i nedeschiderea ochilor se poate trecela adancirea transei dupa unnatorul instructaj realizat tot de Hartland:"E§ti pro fund relaxat, dar poli intra Intr-o stare de relaxare §i maiadanca dedit cea In care te afli acum. Dore§ti foarte mult sa atingi 0stare de rclaxare cat mai profunda, pentru ca aceasta este 0 experienlaagreabila care Ili face foarte bine. Te vei relaxa dit mai profund §itoate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficientc. Eu voinumara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) §i pemasura ce numar te vei cufunda Intr-o stare de relaxare tot mai pro-funda, mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numariHoareapana la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit eli atunci candIli voi spune sa rcvii, nu Ili vei mai reaminti nimic din cele spuse sautacute In timpul hipnozei. Acum Incep sa numar: I - reIaxarea devinetot mai profunda din ce In ce mai profunda; 2. - relaxarea devine §imai profunda §i mai adanca, cu fiecarc cuvant spus de mine, cu fiecareexpiralie te reIaxezi tot mai mult, din ce In cc mai muIt; 3 - rclaxareadanca, vocea mea te relaxcaza tot mai mult, tot mai muIt, din ce Ince mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarteprofunda, auzi doar vocea mea care pardi. vine de undeva de departe;4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pc masura ce numar. Toatesugestiile pe care li Ie dau sau li Ie voi da In viitor vor fi eficiente §iin avanatajul sanatalii tale. Vei indeplini tot ceea ce Ili spun sa Inde-pline§ti. Nu te teme de hipnoza pentru dI. Ili va face numai bine. E~ticonvins ca nu ti se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot maibine la sugestiile mek. Chiar daca Ili vorbesc, e~ti tot mai relaxat, totmai profund relaxat. Ori dc cate ori Iti voi spune sa auzi, sa vezi, sausa simti ceva, vei trai experienle vii, ca §i cum ar fi realc. Vei auzi,vei vedea ~i vei simli ca In realitate. Ori de cate ori ili voi spune sasimli sau sa fad ceva, vci indeplini imediat cerinleIe meIe pentru disunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific oricecomanda pe care li-o dau. Continua sa te relaxezi. Cand voi ajungeeu numaratoarea la 5 vci fi foartc profund, foarte profund rclaxat,adanc relaxat ~i toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei56reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dadmi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarterelaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facioCand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptuldi te-ai relaxat ~i te-ai odihnit."Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa ad-ministreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusahipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stareletargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentuezepasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul.Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, §i acest fapt ii Impie-dica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii§i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor suges-tive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De ase-menea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere ahipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spon-tan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreazamai ales sugestiilor administrate gre§it.3.3. DehipnotizareaIn cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1impe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezc§te-te!" sau "Cand voi lovicu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!"Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat carevenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971):"Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eunumariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te veisimli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei revenieurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t;2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine;I - ai revenit complet, e§ti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede,e§ti compIet treaz, vioi, alert!".Daca subiectul se simte totu§i amelit, nu se line bine pe picioare,are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand57
  • 31. 11"11li·1I[iliIIII!,llIIIII",1"IIIIpe un ton fenn: "E§tipe deplin treaz~" sau poate repeta procesul dedehipnotizare. In nici un eaz terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sapiece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea nonnaUi.Se recomanda ca subiectii care au intrat Intr-o transa mai profunda satie ]asati sa mai a§tepte putin Intr-o camera, Inainte de a pIeca, tera-peutu] unnand sa mai verifiee 0 data starea acestora. ExisHi cazurifoarte rare cand subieqii pot acuza ccfalee, confuzie, amele]i sau stande voma ]a revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparc mai ales candpacienlii nu sunt de acord sa Indeplineasd. sugestiile administrate deterapeut (de exemplu, In mod incon§tient ei pot sa nu doreasca sa sclase de fumat). Acest fenomen cstc interpretat ca 0 rezistenla la psi-hoterapie. Dar In practid. pot aparea ~i aIte tipuri de rezistenle: stare ahipnotica sa se transfonne Intr-o fuga sau coma isterid., sau Intr-ostare catatonici:l. la un pacient psihotic; In aparenla subiectu] se trcze§tedar poate mcnline In stare de veghc comportamentu] de tip hipnotic;subiectu] se trezqtc, apoi reintra spontan In transa. Toate aceste rezi-stenle ]a revenire se pot datora fic unor erori de tehnica cand, tarasa-§i dea seama, terapeutu] i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar potaparea §i din a]te cauze: existenla unor scntimcnte de ostilitate fata deterapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectu] nu vrea sa Ie Inde-p]incasca, cxistcnla unor tu]burari In sfera persona]italii (nevoia de afi dominat, de a se supunc, de a evita un conflict, dc a fugi de rea]itate).Williams (cit. lIart]and, 1971) afinna ca subiectu] poate dori satestezc capacitatea terapeutu]ui de a-I contro]a, sau dl. aceste rezistente]a revenire pot fi exprcsia unor crori §i ambiguitati de instructaj.De regula, aceste dificuItiili de revenire nu apar din prima §cdintade hipnoza, ci atunci dind subicctu] ana In ce fe] transa poate safo]oseasca scopuri]or ]ui.Pot exista diferite metodc de rezo]vare a aces tor rezistenlc ]a re-venire. 0 metoda frecvcnt fo]osiill este intcrogarea subiectu]ui afIat Inhipnoza In legatura cu motivu] refuzu]ui sau. Raspunsu] subiectu]uipoate sugera terapeutu]ui ce sugestii trebuie sa administreze In astfelde situatii.Rosen (cit. Hart]and, 1971) indica metoda scrisului automat, me-toda privirii In bila de crista] sau cea a visu]ui hipnotic ca solutiipentru aceste situalii. 0 aIta metoda este ignorarea pacientu]ui. Su-58biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu dore§ti sa te tre-ze§ti trebuie sa te las a§a cum e§ti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul§i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] treceIn somn natura] §i se treze§te spontan. Terapeutul trebuie sa-l observepe subiect §i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acestac complet treaz.Williams (Hartland, I971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie safoloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sacorectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la termi-narea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru aeoopera §i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui.Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazulstan lor extreme de tip isteric.Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta §io aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioareIn fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri §i fixeaza euprivire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiill-te In oehii mei §i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intraintr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochiimei §i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine totmai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele,foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapeledevin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de som-nolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simtinevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehiideseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschi§i. Ador-mi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund."In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seamade urmatoarcle recomandari:1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclierapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai pro-funda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multedetalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupraspectatorului; 3) uneori se poate e§ua eu 0 metoda, dar se poate reu§ieu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul59
  • 32. terapeutic scontat se obtine mai u~or prin utilizarea metodelor mailungi pentru di. accstca pcnnit cxercitarca unui control mai bun asuprapacicntului.3.4. Tehnici uzuale de inductie hipnotica• Tehnica de inductie elementara (Hunter, 1988):"A§ezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine a§a. Arnintiti-vaca va puteli oricand mi~ca, va puteli oricand schimba pozitia pentrua va simli cat mai eomod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele §icapul sprijinite. (Subieetului trebuie sa i se dea asigurari ca el detinecontrolul asupra situatiei; confortul fizic este important). Acum lasatiochii dunmeavoastra sa gaseasca un obiect (punct) agreabil asupraearuia unneaza sa se eoncentreze. Continuati sa priviti un anumit timpobieetul respectiv. Treptat-treptat yeti eonstata ca plcoapcle au tendintade a deveni tot mai grele, din ce in ce mai grcle, astfel incat ar fifoarte pUicut sa inchideti ochii pentru diteva secunde. Deschideti dinnou ochii, apoi inchideti-i iar. Yeti constata ca aveti tendinta de a clipiu§or. Accsta este un scmnal ca yeti avca acces la 0 zona placuHi. amintii dumneavoastra, 0 zona in care timpul i§i pierdc senmificatia §iin care putcti pcrcepe lucruriIe intr-un mod diferit. (Aceste sugestiisunt mai putin anxiogcne decat cele direete de inchidere a ochilor.Dad1 obscrvati cu atentic subiectul yeti constata tendinta acestuia dea clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare).Imaginali-va aeum ca va al1ati intr-un loe foarte plaeut, unde toateluerurile sunt a§a cum ar trcbui sa tic. Introduceti 0 semnificalie per-sonala a imagcrici dirijatc. Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv§i yeti constata ea va simliti din ce in ce mai bine, mai relax at, mailini§tit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce inec mai mult. (Con~tientizati ideea reducerii incordarii mai ales la su-biectii care nu au experienta In domeniul hipnozei). Imaginati-va toatedetaliiIc reveriei dunmeavoastra interioare: ce vedeti eu ochii mintii,ce auziti cu urechiIe rnintii, ce senzatii percepeti in corpul dumnea-voastra. Dad1 va imaginati ca sunteti lntins pe plaja marii, simtiti soa-rele fierbinte, nisipul moale ~i cald, simtiti mi§cariIe eorpului dum-60neavoastra, atund faccti un semn cu capul. (Faceti ca subiectul sadiferentieze experientele interne de ce1e exteme). Dadi. va imaginatica sunteti in apa unui lac, simtiti rni~carile corpului care aluneca u~orin apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, faceti senmul deda, prin mi~carea capului. Cautati sa descoperili ce anume simte corpuldunmeavoastra in aceasta situatie. (Faceti apel la toate modalitatilescnzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, taetila, olfactiva, gustativa,la senzatiile de cald ~i rece). Poate ca in visul dumneavoastra in starede veghe sunt lucruri pe care dorili sa Ie atingcti, sa Ie vedeti, sa Iegustati sau sa Ie mirosili. Puteli simti arome minunate care se asociazacu ceea ce vedeli. Descoperiti ~i bucurali-va de culori, observali dadi.este cald sau racoare, dad mai exista ~i alta prezcnla in visul dum-neavoastra. (Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat dereverii diurne, §i acesta cstc un lucru placut ~i odihnitor). Observaticu ochii mintii toate detaliile, culorile, sunetele §i bucurati-va de ima-ginile pe care le-ali creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri fru-moase, mintea dumneavoastra interioara va va purta spre 0 stare dehipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine §i in care yetiputea realiza ceea ce v-ati propus." (Se subliniaza faptul di, indiferentce face subiectul, este bine).• Tehnica inductiei prin metoda imageriei vizuale(Hunter, 1988)"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehi§i §i spatele sprijinit. Ima-ginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat deaproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 salteamoale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vi-zuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decatagreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienlepHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participela experienta psihologiea.) Simlili moliciunea §i atingerea placuta anorului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti totmai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat,in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este im-portanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul61
  • 33. se rididi ~i plute~te tot mai· sus, pc ccrul alhastru, ohscrvali cum 0pasare alha aterizeaza langa nor ~i va privc~te cu ochi intrebatori.Parca ar vrea sa va spuna: "nu vrci sa te joci cu mine?" Apoi pasareai~i intinde aripilc ~i zhoara lin in jurul norului pe care plutili, Uisan-du-se in voia curcntului placut de aeer. Ea estc Iihera, compIet libera.(Terapcutul trehuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu arc fobiapasarilor). Norul dunmcavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarca alba~i va intrebati oare incotro va va purta ea. Plutili pe norul alb ~i pufos,care aluneca lin ~i lini~tit. Puteli vedea varfuriIe copacilor, ciimpii1everzi, lanurile galhcne de grau ~i panglica argintie a unui diu carecurge printre campii. Inaintca dumneavoastra se zare~te arcul stralu-citor al unui curcubeu. ~i pasarea alba care va calauze~te I-a vazut §izboara spre el. Pe masura ce va apropiali de curcubeul colorat, vaminunali tot mai mult de frumuselea lui. Fiecare culoare este stralu-citoare ~i hrodata cu argintiu. CuloriIe sunt minunate, stralucitoare,cele mai frumoase culori pc care le-ali vazut vreodata. (Exercitiul nueste recomandabil subieclilor care nu pot vizualiza in culori).Pasarea alha va conduce spre 0 culoare roz delicatiL Va cufundaliin ea §i aveli imprcsia ca atingeli un nou nivcl de con~ticntizare. (Su-gestia "atingeli un nou nivel de con~tientizare" cste utila pcntru pro-ducerea schimharii.) Norul plute~tc mai departe ~i se cufunda in cu-loarea galhen-portocalie. E culoarea care aparc pc cer inainte de ra-saritul soareIui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatate. Va cufundaliin culoarea galbcn-portocalic ~i simlili cum procesul de vindecare in-cepe sa se desta§oare in interiorul organismului. (Culoarea galbcn-por-tocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intimpla.Soarcle este adesea considerat simbolul vindecilrii. "Procesul de vin-decare va incepe" reprezinta 0 prom.isiune §i 0 parte a noului nivelde con§tientizare.) Unnali in continuare pasarea alba care va conducespre culoarea verde, simbolul cre~terii ~i reinnoirii. (Se utilizeaza me-tafora cre~terii ~i schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare atuturor posibilitalilor, culoarea primaverii, a mugurilor care se desfacinainte de a incepe 0 viala noua. Verde1e este culoarea pe care 0a~teptam, in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nouinceput. (Se accentueaza ideea unor noi promisiuni.) Plutili in conti-nuare spre albastrul ceresc ~i pard pasarii albe ii place mai mult aceas-62ta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea delini§te §i pace intcrioara, va aduce racoare ~i confort. (Este simbolulacceptarii). Treptat, culoarca albastra se prcschimba in purpuriul apu-sului de soare. Estc timpul contemplarii, revedcrii intregii voastre vielipentru a atinge un nou sens, un nou nivel de inlelcgere a proprieipersoane ~i a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedeadin nou, presupune 0 noua perspectiva). Pasarea alba zhoara liber in-coace ~i incolo printre culoriIe curcuheului ~i pard va cheama spu-nandu-va: ,,§i dumneavoastra puteli fi 0 parte a intregului Univers."(Se sugereaza ideea ca subiectul nu e singur.) (Se pastreaza tacerepentru un timp).Acum a sosit timpul sa va reintoarceli acasa, sa cillatorili pc norulalb §i pufos la locul de unde ali pJecat. Pasarea alba va urmeaza incalatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra §i invitandu-va sacontinuali jocul. ~tili insa d a venit timpul ca jocul sa se sfar~easdpentru un timp. Acum norul va va purta in deplina siguranla panaacasa ~i va va a~eza in fotoliul prefcrat. Veli reintra in corpul dum-neavoastra §tiind ca veli putea urma din nou pasarea alha in alta zi."(Se ofera perspeetiva unor noi posibilitali.)Aceasta tehnicii de induqie a fost publicata pentru prima data inmanualul Asocialiei de Hipnoza Clinicil, editat de Corydon Han1mondin 1988.• Tehnica fixarii privirii (Hunter, 1988)"A§ezati-va confortabil in fotoliu eu pricioarele sprijinite de podea.E bine a~a. Aveli vreo intrebare inainte de a incepe? Nu? Bine! (Seofera subiectului posibilitatea sa participe.) Acum privili degetul meuaratator pc care il voi apropia treptat de fruntea dumneavoastra. (Ex-perimentatorultine mana dreapta la aproximativ 30 cm de fruntea su-biectului, eu degetul aratator u~or flectat. Palma deschisa sau pumnulpot aparea oareeum an1eninlatoare pentru unii subieqi.) Dad veli fixaun timp suficient de lung degetul meu sau orice alt obiect, ochii dum-neavoastra vor obosi treptat §i veti avea tendinla de a-i inchide. (Adu-celi aratatorul u§or flectat in dreptul punctului dintre spranceneIe su-biectului). Nu este nimic misterios in asta, doar cii atunci cand acest63
  • 34. lucru se va Intampla, acesta va fi un senmal pentru dunmeavoastra §ipentru mine ca sunteli gata sa intrali pana la un anumit nivel de hip-noza, atat cat este confortabil §i potrivit pentru dumneavoastra astazi.(Se stabile§te cu subiectul un contract implicit. Continuali sa privilidegetul meu - e bine a§a - §i observali ca ochii Incep sa se umezeascau§or §i foarte curand veli simli nevoia sa clipiti ... (In aceasta elapa,ochii se umezesc §i subiectul are tendinta de a clipi. Daca se Inchidochii, contractul este acceptat).E bine a§a - lasali acum ochii sa seinchida u§or §i imaginali-va dl va alfati Intr-un loc foarte placut, undetotul este a§a cum ar trebui sa fie, un loc pc care l-ati ales anumepentru dumneavoastdi". (Locul ales are 0 semnificalie personala).U§orul tremor al pleoapelor este probabil cel mai obi§nuit fenomencare apare atunci cand cineva intra In hipnoza. Aceasta se Intampladatorita pozitiei In care ochii se odihnesc atunci cand intram In hip-noza. (Confirmarea faptului ca subiectul se ana In transa). Mai tarziu,atunei cand yeti Invata autohipnoza, veti utiliza tremorul pleoapelorea semnal ca sunteti gata sa intrali Intr-o stare foarte pUicuHi§i odih-nitoare. (Sc subliniaza faptul ca "aeeasta este instrumentul dunmea-voastra". lndifcrent ce se intampla, estc bine ca se intampla.) Acum,se poate trcce la programul terapeutie propriu-zis.Varialii ale tehnicii:1. Subiectul fixcaza varful unui crcion pe carc 11 tine in mana.2. Se poate cere subiectului sa tixeze eu privirea un punet de peperetelc opus.3. Unii terapeuli reeomanda fixarea flacarii unei lumanari sau aunui bcculct cu lumina slaba.3.5. Tehnici avansate de inductie• Metoda levitatiei bratuluiMetoda a fost utilizata prima data de Milton Erickson, dar cea maibuna descriere a acesteia Ii apaqine lui Wolberg. Subieetul estc a§ezatin pozilie cat mai comoda, pe un scaun, §i primc§te urmatoarele in-strucliuni: "Dorcse sa stai comod pc scaun §i sa tc relaxezi. Pune64bralcle pe coapse, cu palmele In jos. Observa cu atenlie bralele. Stailini§tit §i relaxat. Vei constata di se ·petrec anurnite lucruri cu bratele§i cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec Intotdeauna cand e§ti re-laxat, dar de regula nu Ie dai atenlie. Te rog sa te concentrezi asuprapalmelor tale, asupra tuturor senzapilor ce apar la acest nivel. Veisimli poate greutate In palme sau presiune, vei simli materialul dincare sunt Ia.culi pantalonii (sau fusta) ori vei simli caldura sau rnicifurnicaturi In degete. lndiferent despre ce fel de senzalii e yorba, do-resc sa Ie observi cu atenlie. Atenpa ta poate sa fluctueze, sa se abatade la palme, dar readu-o cu calm Inapoi la palme. Continua sa teconcentrezi asupra palmelor intrebandu-te cand va Incepe rni§careadin ele (cand terapeutul observa rni§carea unuia din degetele subiec-tului, cl mentioneaza acest lucru §i afirma ca mi§carea se va intensificaprobabil. E interesant de vazut care din degetele tale se rni§ca maiintiii. Poate fi degetul rnijlociu sau araUitorul, sau inelarul etc. Unuldintre degete incepe sa zvaceasca, sa se rni§te. Nu §tii Inca ce degetse va mi§ca mai intm. Continua sa-Ii concentrezi Intreaga atenlie asu-pra degetelor. Vei constata 0 rni§care u§oara in degetul aratator alrnilinii drepte. De indaHi ce a Inceput rni§carea, vei observa ceva in-teresant. Foarte Incet, degetele se vor Indeparta unele de altele, spaliuldintre ele va deveni din ce In ce mai mare. Degetele se vor indepartatot mai mult unele de altele. Se vor departa uncle de altele tot maimult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne a§teptam saraspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se depirteaza, vei 6bservaca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorulrnilinii drepte se arcuie§te, tinde sa se ridice. In acest moment §i ce-lelalte degete tind sa-l urmeze, sa se arcuiasea, sa se ridiee, sa seridiee. Pe masura ee degetele tind sa se ridiee, devii tot mai con§tientde faptul ca palma ar fi trasa In sus de un balon, tot mai sus, din cein ce mai sus. Palma dreapta e u§oara ca un fulg §i tinde sa se ridieetot mai mult. Pe masura ce palma se ridica, tot bralul se ridica totmai mult; din ee in ce mai sus. Pe masura ee prive§ti palma §i bralulcare se rididi tot maimult, observi ea devii tot mai relaxat, tot maitoropit. Ochii devin tot mai obosip, din ce In ce mai obositi. Pe nllisurace bralele se ridica, devii tot mai relaxat, tot mai toropit, mai sonmo-lent. Pleoapele devin tot mai grele, din ee In ce mai grele, tind sa se65
  • 35. inehida. Voi numara aeum de la 1 la 10 ~i eu fieeare numar bralultau se va ridica mai mult, tu te vei simli tot mai relaxat, tot mai toropit,vei simli nevoia sa inehizi oehii ~i sa te la~i in voia relaxarii plaeute,odihnitoare. 1 .- braiul se rididi u~or, atras ca de 0 forta, bralul serididi tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot maitoropit, pleoape1e devin grele, foarte grele. Respiraiia devine rara, totmai rara, regulata. Inspira ~i expira adanc. 2 - bralul se ridiea tot maimult §i se apropie de fala ta. Te simli tot mai relaxat, tot mai toropit.3-4 - pe masura ee bralul se apropie de 1atata, intri intr-o de relaxareadiinea, tot mai adanca, din ce in ee mai mult, pana cand va atingefala, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuiesa adorrni inainte ca mana sa atinga obrazul. Cand palma a atins obra-zul vei adorrni, vei adormi. 7 - bralul i§i schimba direqia §i sc rididitot mai mull, tot mai mult, indrcptandu-se spre fala ta. Plcoapele devingrele, 1oarte grele. Devii lot mai tnropit, tot mai toropit, tot mai som-1101ent.Pleoapele devin grete, tot mai grele ~i palma se rididi tot maimult, indreptandu-se spre fata. Te simli obosit ~i toropit, oehii se in-chid, se inehid. 8 - cand palma va atinge fala, vei adomli, vei adonniprofund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. Pleoa-pele sunt grele, grele ca plumbul ~i bratul se ridica tot mai mult, totmai sus, tot mai sus. 9 - cand bralul atinge fala vei adonni adane.(Dadl palma subiectului atinge fata.) 10 - domli, donni, dormi adanc.Te simli relaxat ~i loropit, te giinde~ti numai la somn ~i relaxare. Re-laxare profunda, profunda, ea un sonm adane."Se observa ca este mult mai bine dad tehniea levitaliei braluluise combina cu tehnica numararii pentru ca levitalia este 0 metodadificila la care subiectii reactioneaza mai putin ~i reprezinta 0 moda--litate de abordare la care pot recurge doar terapeutij experimentali.• Tehnica de inductie indirectli a hipnozci (Milton Erickson)Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate ap1ica fara acordulpacientu1ui. Se discuta cu 0 persoana care estc dispusa sa coopereze,apoi i se cere subiectului sa asiste la 0 §edinla de hipnoza a persoaneiinle1ese cu terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana inleleasa cuterapeutul, dar aceste sugestii se adreseaza de fapl subiectului. Este66indicat ca eele doua persoane (pacientul ~i martorul) sa fie apropiatesub aspectul varstei, pregatirii, sexului §i sa aiba 0 a§ezare spaliala inpozilii simetrice. DatoriHi acestor aspectc §i contagiunii afective existaposibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.3.6. Metode de reducere a rezistente10rHunter (l9~8) sublinia faptul ca rczistenIe1e reprezintil un fenomenperfect normal care se manifesta la aproape orice subiect normal carenu a mai practicat hipnoza, dar care poa1e aparea uneori §i la subiectiicu experientain domeniu, atunci cand ace~tia sunt confruntati cu ex-perienle psihologice ineditc care pot avca loc in stare de hipnoza.Rezis1enlele nu sunt altccva decat exprcsia Door mecanisme de apararede natura subcon§ticnta.Primul pas in direqia inIaturarii rczistentelor consta in lamurireaunui subiect lipsit de cxpcricnla ca aceste f(~nomene sunt noonale §iadesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze su-biectu1ui sugeslii pozitive de tipu1: "Imi dau searna ca e§ti motivat, §iacesta cste eel mai important 1ucru pentru ca hipnoza sa-ti reu§easca."Exista subiecti care vor spune terapeutului pc un ton agresiv: "Numil voi re1axa niciodata!" In astfel de cazuri se comandll. rapid: "Terag sa nu te reIaxezi!" Incearca daar sa ascu1ti vocea mea §i sa te la§ipurtat de ea. Faci parte din acea categoric de persoane care oblinmaximum de profit atunci cand asculta cu atentie ~i se concentreazaasupra a ceea ce spun ..Trebuie subliniat faptul ell subcon§tientul inlerepreteaza invers afir-maliile cu caracter negativ. Astfe1, afirmatia: "va rag sa Nu ..." va fiinterpretata sub forma "va rog Sa ..."Pentru subiectii care au tendinla de a ramane cu ochii deschi§i estebine sa se spun3.: ,,0, dumneavoastra facqi parte dintre acei subiecticare pretera sa ramana cu ochii deschi§i atunci cand intra in hipnoza."Ca urmare a unci afirmalie de accst tip, subiectul va inchide imediatochii.Terapeutul trebuie sa piarda un amlmit timp pentru a ana care suntpreferinte1e subiectului, spre a conduce coreet procesul imaginatiei di-67
  • 36. rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiec-tului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apava rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acela§i timp esteimportant sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza,mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sai se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebe§te foarte mult de ceade estrada, §i ca terapeutul i§i cunoa§te bine meseria.Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ceanume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acela§i timp ede dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceputintr-o stare de transa u§oara §i ca ace§tia vor invata sa intre intr-ohipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica.In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovede§te excesiv dere7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul:"Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcon§tientul tau §i mentinecon§tientul treaz."Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnozaeste aceea prin care invaJam subiectul sa intre in aceasta stare §i nu-iordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeazape tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni §i dea proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa seutilizeze 0 voce blanda §i calda, chiar daca ea ascunde 0 comandadeghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresiide tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..."Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-§i explorapropriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai pro-funda ii apartine lui insu§i. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorulnu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva.Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectulprin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoarein domeniul hipnozeLPentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea cese intampla §i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intampleacum."68Capitolu14HIPNOTERAPIAHinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe sim-ptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitidi- hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme depsihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psi-hoterapie scurili de orientare comportamentala §i experiental3.. In plus,hipnoza poate fi aplicata §i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuniorganice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerataideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom,dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea sim-ptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egou-lui), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientultrebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau §i sa nu recidiveze subactiunea unui nou stres.Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii,terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei sche-me de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii deinformatii:a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, duratabolii, detalii referitoare la tratamentul urmat.b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modeluluide rdatii farniliale actuale §i trecute, a atitudinilor din familie.c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile co-pilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sausomnambulism. Se cer informatii despre situatia §colara referitoare laintegrarea in diverse §coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatlide succes §i e§ec etc.d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la reali-zlirile §colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mun-di, reactiile fata de mediu, colegi etc.69
  • 37. e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In le-giHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexua-Ie, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dadaeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIemeemotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dadau existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul fi-naneiar.f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli,operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi.g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psiho-ze, nevroze, epilepsii la rude apropiate.h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul do-minant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absentadepresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prose-xice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice.i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza~i la expectatiile lui legate de aceasta.Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este multmai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau su-biectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i decre~tere a increderii in sine.In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima ca-tegorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune,agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1e-consecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredereIn sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedereaceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinareasugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise cen-trate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se ob-serva ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului.Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentruintarirea eului elaborat de Hartland in 1971:"E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat min-tea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ceili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipanaeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea §terge.70Ceea ce se va inti pari in subcon§tientul tau va avea 0 mare influentaasupra modului in care gande~ti, simli ~i aclionezi. Aceste idei pe careti Ie sugerez ~i care se vor intipari ln SUbcOll§tientultau var continuasa influenleze gandurile, sentimente1e ~i modul tau de a actiona ~iatunci ciind nu qti eu mine, cand e§ti acasa, la servieiu sau in altaparte. Aceste ganduri vor actiona tot aHit de puternic ea ~i aici. E~tiprofund relaxat §i tot ceea ce iti spun se va inillmpla spre bine1e tau,in avantajul tau. In cursul acestei relaxari te vei simti tot mai putemic,tot mai eficient, tot mai stapan pe tine. Te vei simti tot mai vioi, totmai alert, mai energic, mai putin obosit, tot mai putin descurajat, totmai putin depresiv. Cu fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesatde ceea ce se intfunpla in jur, astfe1 incat mintea ta va fi distrasa dela propria persoana §i de la problemele care te framanta. Te vei ganditot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, vei fi tot mai putinpreocupat de propriile trairi, vei deveni tot mai putin ingrijorat, totmai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimat, vei ficapabil sa gande~ti clar, sa te concentrezi tot mai bine. Iti vei concentratot mai mult atentia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va im-bunatali. Vei deveni capabil sa vezi lucruri1e din perspectiva lor realaLara a Ie pernute sa ia proportii. De la 0 zi la alta vei deveni tot mairelaxat, te vei enerva tot mai putin. Cu fjecare zi ce trece vei deveni§i vei ramane tot mai relaxat, tot mai putin incordat amt fizic, cat ~ipsihic. Devii §i ramai tot mai re1axat, tot mai putin incordat amt fizic,cat ~i psihic. Tot mai increzator in tine, in posibilitatile tale de a ducela bun srar~it ceea ce ai de Iacut. Vei avea tot mai multa incredere Inforte Ie proprii, lara anxietate, fara incordare, lara teama de a gre§i. Zidupa zi te vei simti tot mai independent, tot mai stapan pe tine, veiputea sa stai pe propriile picioare, vej fi indepedent, increzator inforte1e proprii, vei putea face fata cu bine oricarei dificultati. Zi dupazi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in forlele proprii, cuun sentiment de bunastare ~i siguranta personala. Cu fiecare ~edintiide relaxare te vei simti tot mai fericit, tot maiincrezator, tot maimultumit, tot mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi pe tineinsuti, sa-ti sustii parerile, judedtile, opiniile, sa stai pe propriile talepicioare. Vei simti tot mai putin nevoie sa te bazezi pc alii oameni,sa depinzi de altcineva."71
  • 38. Dupa incheierea acestui instructaj conlinaod sugestii de intarire aeului se poate trece la administrarea sugestiilor pentru inlaturareasimptomului.Sugestiile specifice adresate simptomului sunt elaborate dupa par-curgerea unor fraze: 1) terapeutul trebuie sa mareasca motivalia su-biectului pentru tratament inainte de inceperea tratamentului. E1trebuiesa discute cu subiectul simptomul in detaliu §i sa accentueze ideea casimptomul este neconvenabil, perturbator, iar existenla subiectului arfi mult mai placuta tara el; 2) in cea de-a doua faza i se explicasubiectului cum 11poate ajuta hipnoza sa scape de acel simptom, te-rapeutul trebuind sa fie dit mai convingator in afirmaliile sale.4.1. Producerea analgeziei prin hipnozaAnalgezia se produce in mod diferit de la un subiect la altul Infunctie de profunzimea hipnozei §i de pragul individual al durerii. Estefoarte important ca terapeutul sa ofere subiectului §i 0 motivape logicapentru disparitia durerii. Amt in stare de veghe, cat §i in hipnoza,terapeutul trebuie sa-i dea subiectului urmatoarea explicatie: "De celemai multe ori, durerea este produsa §i agravata de supraincordare.Deci, cu di.t te relaxezi mai mult, cu atat devii mai destins, mai putintensionat, cu atat te simti mai bine. Cu cat devine mai profunda rela-xarea, cu atat durerea devine tot mai suportabila, descre§te tot maimult. Te simp tot mai relaxat, din ce In ce mai relaxat. Cu cat te simtimai profund relaxat, cu atat durerea scade, scade tot mai mult paoacaod dispare complet.o alta tehnica pentru combaterea durerilor 0 constituie tehnica sub-stitutiei de simptom: se sugereaza pacientului 0 alta senzape care sesubstituie celei dureroase: amorteala, raceala, caldura. 0 alta variantaa tehnicii substitupei este mutarea durerii dintr-o zona in alta a cor-pului sau tehnica amaoarii durerii.Spre exemplificare prezentllm un model de inlaturare sugestiva adurerii prin sugerarea senzatiei de caldura In zona afectata: "Caod ipvoi atinge fruntea vei simti 0 senzatie de caldura care cuprinde fruntea,fata, gatul. Senzatia de cladura se amplifica 0 data cu fiecare atingere72a milinii. Imediat ce vei simli aceasta senzatie de caldura ridica bratuldrept. Bine, acum lasa bratul jos §i continua (daca pacientul a ridicatbralul). eu cat se amplifica aceasta senzape de ealdura 0 data cu fie-care atingere simti cum capul tau devine tot mai destins, mai relaxat.Te simti tot mai bine. Pe masura ce dildura se amplifica, durereaseade mult, tot mai mult, paoa dispare total. Iti vei simp capul u§or,tot mai u§or §i eliberat de durere. De indata ce vei simli 0 u§oaracaldura in zona capului, durerea va dispare. Voi numara de la 7 la 1.Te vei simti tot mai relaxat, te vei trezi cu capul limpede, tara celmai mic semn de durere sau de disconfort.Exista unele afectiuni, mai ales cele dermatologice, unde este in-dicat sa se sugereze senzatia de rece, mai ales daca iritarea, pruritulderanjeaza foarte mult.Marlene Hunter (1988) sintetizeaza principalele tchnici de comba-tere a durerii, astfel:• Una din tehnici1e de combatere a durerii consta in utilizarea re-laxarii pentru ca musculatura incordata creeaza 0 senzape de discon-fort fizic. Orice durere, indiferent de originea ei, implica §i 0 anumitaincordare musculata. (Eliberarea de durere este mai indicata decatcontrolul durerii pentru ca acesta din urma presupune existenta dureriipe care subiectul 0 controleaza. Prin relaxarea musculara se eliminaacea componenta a durerii care se datoreaza incordarii §i este fncura-jator sa §tim ca totdeauna putem face ceva pentm a obline 0 anumit.au§urare. A fi capahil sa intrcprinzi ceva cstc mai hinc dedit a Ii neajutorat.)• 0 alta tehnicl1 sau grup de tchllid de cumhutero tl durtrll 1refera la utilizarea mclodci disollfrii. care con"ta tn dhHlUl~IlTil(deta§area) subiectului de durere. Subieqii ell ill1Llglnulehop-utll ill Igasit multe solutii pentru a se deta§a: ne putCI11ilOagillu ell lultlll tillrerea §i 0 a§ezilm undeva intr-un raft sau ell lasaI1l partett corp! hllcare ne doare sa stea In pat sau in fotoliu, in timp cc rcslul pcrsoaneinoastre i§i vede de treaba; alti oameni l§i imagineaza ca a§azl1 unmaterial izolator intre corp §i durere; eea mai eficient.a tehnica 0 con-stituie observarea durerii de undeva din afara, de la 0 anumita distantil.In aceasta situatie durerea face mai putin parte din noi, ea patrunzaodmai putin in con§tiinta.73
  • 39. • 0 categoric importanHi de tehnici de combatere a durerii sunttehnicile substitutivc:a) Se pot substitui durerii aIle tipuri de senzatii cum ar fi: caldura,arnoI1eaIa, presiune etc.b) Se poate comuta durerea dintr-o parte in alta a corpului. Astfel,ne putem imagina ca mutam durerea diu iutcriorul organismului uu-deva la suprafata, unde putem masa zona respectiva. Daca aveti 0durere de cap care va impiedica sa terrninati 0 lucrare, va puteti ima-gina ca mutati durerea respeetiva in alta zona a eorpului pana candterminati lucrarea.c) Se poate substitui perioada In carc subiectul simte durcrca. Multioameni aplica spontan aceasta tehniciL Unii sportivi care se acciden-teaza In timpul unci competitii, adesea nici nu-§i dau seama ca s-auaccidentat pana dlnd nu se tcrmina competitia. 0 mama e capabila saignore propria durcre pana cand copilul se ana in sigurantiLo astfel de tehnica poate ti utilizata In mod deliberat. Astfel, dadne spunem: "Nu am timp acum pentru durcrea asta de cap" s-ar puteasa constatam cu surprindere ca durerea de cap chiar a disparut.• Eficiente s-au dovedit §i tehnicilc care constau in modificareaimaginii durerii.Durerea poate avea 0 imagine; e posibil ca, in imaginatia subiec-tului, aceasta sa aiM marime, forma, culoare, densitate, temperaturaetc. (Se face apel la imaginatia subicctului.) In primul rand, subiectultrebuie sa con§tientizezc imaginea respectiva a durerii, cu toate deta-liile §i apoi s-o faca mai suportabiUL Astfel, ro§ul aprins sc poatetransfoffi1a In rozpalid, caldura in senzatie de rece, iar furia Intr-unsentiment de seninatate. Cand se moditica imaginea durerii, Insa§i du-rerea se schimba.Cea mai simpJa tehnica este aceea potrivit carcia se modifidi, perand, cate 0 caracteristica a imaginii durerii (tehnica N.L.P.): Trans-forrnati Intai culoarea, apoi tcmperatura, apoi starea afcetiva careinsote§te durerea.• Respiratia controlata este 0 tehnica extrem de simpla care constaIn aceea ca subiectul, in stare de relaxare musculara, i§i imagineazaca acumuleaza 0 senzatie de confort, dintr-o parte a corpului care se74simte bine, In timpul unci inspiratii, §i 0 trimitc In zona dureroasa Intimpul unci expiratii.Copii utilizeaza adesea tehniea cutiei cu butoane. Astfel, ei I§i potimagina ca au in cap 0 cutie cu butoane de scoatere din functiune,prin manevrarea carora pot deconeeta diverse paI1i ale eorpului In carenu mai simt durerea.• Hipnoza §i controlul respiratiei (Hunter, 1988)Pentm a cre§te eficienla hipnozei, putem folosi 0 tehnica respira-tone in fomtc multe feluri. Astfel, se poate utiliza respiratia pentru atransfera senzatiile de confort dintr-o zona a corpului care se simtemai bine intr-o alta zona care are nevoie sa se calmezc. Se proccdeazain fclul urrnator:Se acumuleaza senzatia de confort (imaginata ea 0 energie) pe in-spiratie prin imaginarea unui proees de absorbtie §i apoi se trimiteenergia respectiva In zona unde este nevoie de ea pc expiratie.Respirati in ritm personal, inspirand senzatia de contort §i trimitandaceasta senzalie In acea parte a corpului care are nevoie de ea peexpiratie.Tot pe expiratie, imaginati-va di alungati senzatiile de disconfort§i tensiune.Tehnica este foarte simpla ~i se poate aplica atit in stare de hip-noza, cat §i In stare de veghe.4.2. Hipnotcrapia fji nafjtcrca fara durcriI-lunter (1988) recomanda pacientci un11atorul instructaj:"De multe saptamini va pregatiti pentru na§terea copilului dum-neavoastra. Aeum a sosit momentul ea el sa vina pe lume. Probabil,procesul de dilatare a inceput, iar contraetiile devin mai frecvente §idureaza mai mult. Este 0 perioada cand trebuic sa va bucurati §i dinaceasta bucurie yeti extrage energia necesara pentru procesul na§terii.A avea un copil este 0 experienla minunata. Pentru a-I aduce pelume e nevoie de un mare con sum de energie.Va amintiti din cursul §edinlelor lrecute de hipnoza di procesulna§terii are loe in trei faze.75
  • 40. In prima faza se produce clilatarea zonei cervicale.Cand intelegeti modul in care se produc contrac1iile, yeti fi capabilasa va adaptati mai bine organismul acestui proces.Amintiti-va faptul ca organismul dunmeavoastra §tie exact ce arede rucut in cursul acestui proces fascinant de aducere pe lume a uncifiinte; sta in puterea dumneavoastra ca acest proces sa se desru§oaremai eficient daca va yeti deta§a de fiecare data dind se produce 0contractie, astfel indit organismul sa-§i faca singur treaba. (Combate-rea durerii prin mecanisme disociative.)Inceputul fiecarei contractii trebuie sa devina pentru dumneavoastrasenmalul de dec1an§area procesului de deta§are. Corpul §i subcon§tien-tul dumneavoastra va recunoa§te acest semnal inainte de con§tientiza-rea lui.Pentru a fixa acest mecanism, voi pune mana pc abdomenul dum-neavoastra pentru a simboliza producerea contractiei. Cand simtiti cafac acest lucru deta§ati-va, imaginati-va ca merge1i tot mai departe.Atunci cand mana mea se ridica, reveniti in corpul dumneavoastrli.Puteti sa intrati in hipnoza 0 data cu fiecare contractie §i sa revenitidin hipnoza in perioada dintre contractii sau puteti decide sa ramanetipermanent in stare de hipnoza §i s-o adanciti 0 data cu fiecare con-tractie.Utilizati inceputul fiecarei contractii ca semnal pentru a intra inhipnoza sau pentru a adanci hipnoza §i pentru a va distanta de ceeace se petrece, lasand corpul sa-§i faca datoria. Este ca §i cum v-atiprivi din afara, fiind foarte interesata de ceea ce se petrece in corpuldumneavoastra: zona cervicala se deschide tot mai mult, contractiiledevenind tot mai putemice.Uterul are 0 musculatura foarte putemica §i corpul dumneavoastraare nevoie de aceasta forta. Uterullucreaza din greu in procesul na§te-rii. Usati aceasta energie sa va ajute sa avansati in procesul na§terii§i reac1ionati din ce in ce mai eficient.La toate femeile care se afla la prima na§tere, zona cervicala sedeschide cu un centimetru pe ora. Desigur, fiecare organism reactio-neaza altfel, fiecare rut este diferit §i fiecare travaliu este destinat safie potrivit unor imprejurari specifice, dar, in general, la primiparezona cervicala se deschide cu un centimetru pc ora. Ea va fi complet76deschisa cand s-a ajuns la 10 cm. Acum uterul va actiona pentru aimpinge rutul sa iasa la lumina. Acum aveti nevoie de 0 energie su-plimentara, energie ce izvora§te din bucuria dunmeavoastra de a dana§tere unci fiinte omene§ti. Corpul dunmeavoastra i§i indepline§temisiunea din ce in ce mai bine atunci cand sunteti deta§ata §i va situatiundeva in afara corpului.Concentrati-va aten1ia §i plasati-va in afara corpului la fiecare con-tractie pana cand v-a1i dilatat complet. Medicul sau asistenta medicalava va spune cand v-ati dilatat la maximum. Va aflati acum in stadiulal doilea. Acum, fiecare contractie are drept scop sa impinga copilulpe canal pana cand va fi expulzat. Acum yeti avea 0 alta misiune.Acum, de fiecare data cand simtiti ca incepe 0 contractie, intrati inpropriul corp §i participati la procesul de impingere. Recurge1i la toataforta §i energia de care dispuneti pentru a ajuta contractia, bucurati-vaca sunteti 0 parte a acestei forte care impinge rutul la lumina. lntratiin corp §i fiti 0 parte a fortei de impingere.Apoi, dupa incheierea fiecarei contractii, relaxati-va. Acumulatiforti! §i energie in timp ce va pregatiti pentru 0 noua contractie. Ave1itoata foqa §i energia necesara. In perioada dintre contractii odihniti-va§i refaceti-va fortele §i atunci cand se declan§eaza semnalul (incepecontractia), reintrati in corp §i adaugati forta §i energie noii contractii.Acum copilul a coborat tot mai mult §i estc gata sa se nasca. Ascul-tali cu atentie ce va spune medicul sau sora medicala, dar ascultaIi inacela§i timp glasul con§tientului §i subcon§tientului dumneavoastra.Toate aceste informatii va vor fi utile in finalizarea travaliului.lata, iese acum capul copilului. Nu mai impingeti acum; lasati capulcopilului sa iasa incet la lumina. Faceli acum apel la tehnica respira-torie. lnspirati lent §i calm spre sfar§itul contractiei.Poate priviIi intr-o oglinda §i daca lucrurile stau a§a puteti vedeacapul copilului. Asistenta medicala §terge fata copilului. Acum reali-zati 0 noua contraclie in care depuneti toata energia, pentru ca umerii§i trupul copilului sa iasa la lumina. lata, copilul d~nmevoastra s-anascut. Luati in brate copilul, atingeti-l, priviti-l, simtiti-l, auzi1i-l. Re-curgeti la toate simturile pentru a face cuno§tintii cu capilul dunmea-voastra- care a sosit pe lume. ~i copilul va face cuno§tinta cu dum-neavoastra pentru ca §i el poate sim1i, auzi, atinge, mirosi §i poate77
  • 41. chiar distinge lumini §i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, lumi-nile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingereadunmea voastra.In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingetidin nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celeide-a treia faze. Acum va ie§i placenta. Suntcti atat de bucuroasa decopi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce seInillmp]a, dar Impingeti u§or §i simtiti cum placenta iese fara cfort dincorp.Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmea-voastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d suntetisanatoasa. IJteru] se va contracta §i va reveni la dimensiunile salenorma]e.Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primelemomente dupa na§tere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca ali-mentatia naturaIa este foarte utila §i ii ofera copi]u]ui mecanisme deaparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exacta§a cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat §ipentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume.Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza:• Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-§i imagineze ca vasek desange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atatesau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm).Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0migrena sau un spasm muscular.• Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot ficondition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmalpentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu existaconditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientulsa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impusde terapeut.• Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtineanestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana §i/sau brat,ca §i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoisugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia78Ii provoadi 0 senzatie de confOrl, extinzand scnzatia de am0rteala(anestezie) de la brat ]a cea]alta parte a corpului.4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomaticeTulburan]e psihosomatice tin In acela§i timp §i de psihic §i de corp.Psihosomatic nu inseamna "Inchipuit", "imaginar" sau nevrotic.I. Sugestii pentru acest tip de parienli (Hunter, 1988)Pacientu]ui aflat deja in hipnoza i se dau urmatoarele instructiuni:"Peste eateva momcnte voi atinge eu degetul fruntea ta. Cind veisimti atingerea respectiva, voi cere subcon§tientu]ui tau sa se IntoarcaIn timp, ]a perioada de dinaintea aparitiei simptomuJui §i chiar Inainteca factorii care au produs simptomuJ sa fi actional. Aceasta perioadapoate fi mai ludepartata decat i~i inchipuie mintca ta con§tienta.Lasa mintea ta eon§ticnta sa proeedeze cum Jore§te. S-ar putea caea sa vrea sa ramana prezenta aici, sau sa se intoarca partial sprctreeut observand de la distanla ceca cc se petrece ori sa Insoteascamentalul tau incon§tient pe parcursul intregii sale ci1latorii.~i pentru ca menta]lI] eon§tient ~i mcntalul subcon§ticnt se pot situaIn pelioade diferite de timp vei putea trai sentimente despre care nu§tii de unde provin. Daea aeest Iuem se Intampla, chine sa §tii di dei§i au originea In zonele in care te-a purtat subeon~tientul.Bucura-te ca retraie§ti perioada aeeea buna eand totulln organismultau funqiona cum trebuie, cand te aflai intr-o stare de armonie inte-rioara. Totu] in interiorul fiintei tale este atat de annonios, Incat aproa-pe di Iti vine greu sa erezi ca e adevarat. 0 stare de amlonie perfectadOllUle§teintre tine §i lumea Ineonjuriltoare. Totu] functioneazii bine,efieient, armonios. Traie~ti 0 stare de pace, de fericire ~i annonie Ininterior §i In exterior. (Se lasa subieetu]ui un timp pentru trairea swilorpozitive.)Acurn lasa mentalul subcon§tient sa se intoarca In prezcnt (se pre-cizeaza data) §i revino In timp aducand de aeoln sHirilc alcctive con-fortabile pe care le-ai trait.79
  • 42. Ori de cate ori mentalul tau subcon§tient intalne§te vreunul dinfactorii care au contribuit la produce rea simptomelor, con§tientulim-preuna cu trupul tau vor face tot ce este necesar pentru a se ocupade respectivul factor. ~tii d atunci cand se acumuleaza mai mullifactori de stress, se creaza 0 mare problema care ne depa§e§te posi-bilitalile; iata de ce este mult mai u§or sa ne ocupam de cate un singurfactor. in fe1ul acesta, tiecare factor va fi identificat pe rand, se valucra asupra lui astfel incat sa se asigure impacarea cu propria per-soana, dupa modelul celei cxistente anterior.Nu putem §ti dinainte cat va dura caIatoria realizata de subcon§tien-tul tau. Se poatc intimpla ca ea sa se produca repede, pentru ca aufost relativ pUlin factori generatori de stres, astfel incat ne vine u§orsa ne ocupam de ei sau, dimpotriva, calatoria poate dura mult maimult, pentru ca simptomele au fost produse de mai mulli factori saupentru d ace§tia sunt mai complec§i.Vom cere unei par? a subcon§tientului tau sa se ocupe de aceastacalatorie, de factorii generatori de stress pe care i-a inmlnit in cale §ipe care trebuie sa-i identitice §i sa-§i rezolve.Peste cateva momente, cand vei ie§i din hipnoza, toate celelaltenivele ale psihicului tau (con§tiente §i subcon§tiente) vor reveni latimpul prezent §i la starea normala.2. Metafora simfoniei (Hunter, 1988)Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la 0 orchestrasimfonica. 0 orchestra simfonicli canta frumos, dar ea este alcatuitadin mai ml1lte seqiuni §i fiecare secliune cuprinde mai multe instru-mente. Uneori, un instrument se dezacordeaza: de pilda, unei viori ise poate rupe 0 coarda sau un insturment de suflat trebuie sa fiecuralat. Trebuie Ia.cut ceva pentru ca instrumentul respectiv sa poatacanta la fel de frumos ca inainte.Alteori, cand se repeta 0 noua compozilie, 0 intreaga secliune aorchestrei poate avea dificultali in privinla ritmului sau a annonizarii.Dar, in ciuda faptului ell un instrument trebuie sa fie acordat sau cao secliune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula80cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orches-tra e in continuare puternica §i vitala, a§a cum a fost intotdeauna.Ei bine, §i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta estecompus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator,reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la rea-lizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la ni-velul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrulsistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intesti-nul gros, precum §i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul.Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca §i in-strumentele ce intra in componenla unei orchestre.Astfel, de§i trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiunisau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - estein continuare capabil sa produd 0 muzica buna.Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." §i cautatisa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza u§or, cautfu1d sarestabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".4.4. Hipnoza in tratamentul insomniilorPentru subieqii cu insomnii Hunter (1988) recomanda urmatoareastrategie:"Va voi invata cum sa utilizati hipnoza pentru a va imbunataticalitatea somnului.Oamenii utilizeaza hipnoza in multe feluri pentru a adormi. Uniisubiecti sunt amt de relaxati in hipnoza, lndit au tendinta spontana dea adormi. Altii utilizeaza hipnoza pentru a intra lntr-un loc foartelini§tit, unde se simt bine §i In siguranta §i a§teapta ca somnul sa vinade la sine.Va prezentam una dintre cele mai eficiente tehnici pentru comba-terea insomniei: "Imaginati-va ca priviti 0 tabla neagra, 0 creta §i unburete. Imaginali-va ca scrieti cifra I in mijlocul tablei. Priviti-o catevaminute eu ochii mintii. ~tergeti apoi cifra 1 §i undeva, intr-un colt altablei (ma lntreb ce coIl veli alege?), scrieli cuvantul somn pe care 11privili un moment §i apoi 11 §tergeli. Scrieli apoi In mijlocul tablei81
  • 43. cifra :2 §i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi §ter-geti-o §i scrieti in coltul tablei cuvantul "somn" pe care, de asemenea,11 privip §i apoi 11 §tergeti.Scrieti apoi in mijlocul tablei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie?a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine §i tinghiuri?Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decatcel de jos.Priviti cifra pe care ati scris-o, §tergeti-o §i scrieti cuvantul SOMNin coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriepin mijlocul tab1ei cifra 4. IIfaceti pe 4 din linii desthise sau desenapin partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4.Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 §tergeti§i scriep cuvantul somn in coltul tablei.Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Esteinteresant sa va amintiti cate cifre ati reu§it sa scrieti. De regula, foarteputine persoane reu§esc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre.o alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordatecu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnozaincercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantulsomn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit,visator, pat, perna etc.Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungide cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-§i imaginezeca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiindcore1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, altaspre un co§ in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dor-meati cand erati mic. Cereti propriului subcon§tient sa va ajute sagasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica cevi se potrivc§te cel mai bine.~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obi§nuiesc sa setrezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sava sculati §i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap,scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruci§ate. Luati-va in acela§i timpangajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inain-te de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula §i va yeti reaminticu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea-82voastra. Puteti apoi sa adomliti lini§tit, amintindu-va cat de placuta afost ultima jumatate de ora dinaititea somnului.o alta tehnica de utilizare a hipnozei in cazul insomniilor consiliin a va intoarce in timp in copilarie, cand somnul era pIacut, natural,ca de la sine.Dupa cum vedeti, §titi multe lucruri despre somn. Corpul dumnea-voastra §tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreelinca dinainte de na§tere. Permiteti corpului §i subcon§tientului sa re-gaseasca aceste informatii. Con§tientul dumneavoastra, mintea dum-neavoastra lucid a poate face ceea ce dore§te in timp ce subcon§tientul§i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cuno§tinte despre somn.Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute §i familiare indusede accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasapaceste sentimente sa pluteasca libere §i lini§tite. E bine a§a. Cunoa§tetiacum mai multe metode de a adonni. Totu§i, pot exista unele motivecare raman ascunse con§tientului dumnea voastra, pentru care sub-con§tientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa avetiun somn foarte superficial. E posibil ca subcon§tientul durnneavoastrasa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va esteinca necesara. Spuneti subcon§tientului §i corpului dumneavoastra caa sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o partepentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil,potrivit pentru prezent §i pentru viitor.Poate cu timpul subcon§tientul va considera ca trebuie sa va aducala cuno§tinta §i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi modelde somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somnodihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihnitot mai bine in fiecare noapte."4.5. Antrenamentul mental pentru vindecarea incununatadesucces (Hunter, 1988)In ultimele saptamani ati invatat foarte multe despre modul cumlucreaza corpul §i mintea dumneavoastra.83
  • 44. Ali descoperit mai ales ce mult poate fi influenlata funclionareaorganismului atunci dind exista 0 comunicare §i un schimb de infor-malii intre subcon§tient §i organism.Va este clar, de asemenea, cat de important este sa transmiteporganismului mesajul referitor la refacerea sanlHalii.Yom transmite astazi impreuna diteva mesaje pozitive mtr-o ma-niera foarte simpla §i practica:A§ezati-va intr-o pozi1ie comoda §i intrali in hipnoza pana la acelnivel care este potrivit pentm dumnevoastra astazi.In §edinlele anterioare am afectat un anumit timp trecerii in revistaa evenimentelor trecute care v-au adus in stare a actuala pentm a In-cheia cu acest trecut §i a-I da la 0 parte. Am consumat un anumittimp §i pentru prezent: cum puteti aqiona §tiind ce trebuie sa facetipentru a stimula mecanismele de refacere §i a reca§tiga sentimentulvitaliilitii §i starea de bine interior.lata ca astazi a sosit momentul sa ne ocupam de viitor, sa ne pro-iectam in viitor, in acea perioada caud 0 sa va sim1iti mult mai bine§i 0 sa va bucurali de Iucrurile bune care va a§teapta.Atund caud veli simti atingerea degetului meu pe frunte deplasap-va in viitor, in perioada in care va veli sim1i bine, caud simptomeledumneavoastra vor disparea. V-ali atins scopul redl§tigand sentimentulde bine al corpului §i minlii.Bucurali-va sa traili senzalia de energie §i de vitalitate. Lasapcon§tientul sa devina 0 parte a minlii, trupului §i sufletului, vedep-va§i auzili-va pc dumneavoastra in§iva. Simlili cum va bucurap de vialarcalizaud toate acele lucruri care va fac pHicere.Gauditi-va la hobby-ul dumneavoastdi., imaginali-va ca va plimbappe fa1eza, pe 0 carare care trece printr-o padure sau ell dansali, di vaaflap la 0 petrecere. Gandip-va ell v-ali intors la serviciu §i faceli 0treaba buna pentru ca acum puteti sa va concentrali foarte bine, in-trucat vechile simptome nu va mai deranjeaza.Traili senzapa minunata de bine. Petreceli mai mult timp proiec-t<indu-va in viitor §i traind starea de bine fizic §i psihic. De fiecaredata caud va anali acolo trimiteti mesaje puternice, pozitive sub-con§tientului §i, prin intermediul acestuia, corpului dumneavoastra.84Vizitati locul §i timpul acela din viitor de mai multe ori in urma-toarc1e zile §i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. Defiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali §i va rdntanli foqacare va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceastacamera, vep ie§i din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidLHunter (1988) propune §i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapeidirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor:"Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele,§i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de auto-vindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita,veti fi convin§i de adevarul spuselor mele. Animalul i§i linge ranile§i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule §i frunze.~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveliaceasta energie vindecatoare in interior.Intrali in hipnoza §i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumnea-voastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Con§tientizalisursa energiei care vindeca §i care i§i are originea chiar in interiorulpropriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spreacea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea caretrebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva.Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cuenergia vindecatoare. Pentru mine, de piIda, ea seamana cu 0 lumina,cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpuluidoresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara §i scalda zona boI-naV3 sau lovita.Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia in-terna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpvcum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului.SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorulcorpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului careau nevoie de ea. Oneori veti fi suprin§i de faptul ca ali ales in modintuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiindinsa ca subcon§tientul poseda mai multe informalii decat mentaluldumneavoastra con§tient, acordali-i increderea de a trimite energia inacea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive.85
  • 45. Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 ima-gine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita acorpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modali-mtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc.lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-unatlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala vafi completata cu cea kinestezica §i/sau auditiva.Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi ima-ginea undeva intr-o zona laterala a campului con§tiintei. Apoi incepe!isa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, arefacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezentacorpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine.Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat maimulte detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altiiea poate capata un caracter simbolic.Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumnea-voastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqii§i pot imagina ca suprapun pur §i simplu noua imagine peste ceaveche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuie§te pe cel proiectatanterior. Alte persoane i§i pot imagina, de piIda, ca deseneaza 0 nouaimagine care 0 inlocuie§te pe cea veche.Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intariimaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cucat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite sub-con§tientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu potsa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii."4.6. Hipnoza in enurezisa. Enurezisul la copilInaintea incepet?i unei psihoterapii pentru lnlaturarea enurezisului,terapeutul trebuie sa se asigure mai intai daca enurezisul are 0 cauzaorganica §i/sau psihogena. Deci, abia dupa 0 examinare somatica §iurologica amanuntita ce inlatura 0 eventuala cauza organica, se poate86trece la diutarea cauzelor psihogene ale enurezisului. In acest contextintra in actiune 0 multitudine de factori.Enurezisul la copil poate aparea surprinzator dupa 0 perioada incare copilul nu I-a avut ~i se poate datora unor deprinderi igienicegre~ite formate in perioada in care copilul a fost bolnav. Aparitia altuicopilin familie poate favoriza enurezisul ca expresie a unei mari an-xietati, copilul tacand eforturi sa atraga atentia ~i asupra lui tara a ficon~tient de acest mecanis. De asemenea, enurezisul poate aparea ~ica 0 reaqie de aparare impotriva unui parinte hipergrijuliu. In acestesituatii, copilul trebuie mai curand compatimit decat blamat, iar pro-gnosticul psihoterapiei urmeaza sa fie calculat in funqie de factoriidin mediul care intretin simptomul. In primul rand, terapeutul trebuiesa ia legiitura cu parintii care sunt statuiti sa manifeste indiferenta fatade situatia cream. Mama este statuim sa nu-i dea copilului lichideseara, sa-l culce devreme ~i sa-l puna sa urineze inainte de culcare.Copilul mai trebuie trezit 0 data pentru a urina inainte ca mama sa seculce. In relatia cu copilul, terapeutul trebuie sa-i ca~tige increderea~i cooperarea, pentru ca de cele mai multe ori copilul urineaza in patatunci cand se teme ca 0 va face. Dupa inducerea hipnotica, terapeutulii da copilului urmatorul instructaj: "Din cauza somnului pro fund incare te afli, vei deveni tot mai putemic de la 0 zi la alta. Vei devenitot mai lini~tit, tot mai putin nervos, te vei supara tot mai rar §i maiputin. De la 0 zi al alta vei simti ca ai tot mai mare incredere, stapanirede sine, ca nu ai griji, incordare. Cand iti ating burtica (este foarteimportanm adecvarea mesajului la nivelul de intelegere al copilului)vei simti ca vine acolo tot mai mulm caldura, burta ta devine calda,tot mai calda, foarte calda. Cand simti cald in burtidi rididi mana.Lasa mana in jos (daca copilul a ridicat mana). Pe masura ce continuisa-!i ating burta, ciildura se impra§tie in toam burta ta ~i la vezicii,acolo unde sta urina. Pe masura ce vine caldura acolo, vezica devinetot mai puternica §i poate tine urina toata noaptea. Cand te treze§tidimineata, patul este uscat. Cu fiecare tratament pe care !i-I fac, vezicata devine tot mai putemica, poate tine urina. Nu vei bea nimic inaintede culcare §i vei tine minte sa mergi la toalem. Nu te vei mai temeca urinezi in pat pentru ca nu vei mai simti nevoie sa faci noaptea.Vei dormi foarte bine, dar nu foarte adanc, astfel incat chiar daca iti87
  • 46. apare 0 nevoie noaptea, burta ta se va simli amt de Incordatil, mditvei avea destul timp sa te duci la baie. Cand vei reveni In pat vei adormiimediat."In continuarea acestui instructaj este utila includerea unor sugestiipost-hipnotice: "In timpul zilei, cand vrei sa urinezi, te relii, sa testapane§ti dit mai mult §i sa mergi la baie doar atunci cand nu maipolio Cu cat faci mai mult asta, vei vedea ca poli sa Iii apa cat maimult In tine. Pe masura ce se vor Intimpla cele spuse de mine, veideveni tot mai lini§tit, mai mullumit, tot mai pulin suparat. Acum voinumara de la 7 la 1 §i cand voi ajunge la I, vei deschide ochii §i veifi pe deplin treaz. Te vei simli foarte bine, ca dupa un somn lung."b. Enurezisul la adulJiAcest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frec-vent cu 0 mare imaturitate emolionala §i determina stari depresive §icomplexe de inferioritate.Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de con-flicte incon§tiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, elconsidera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al ma-sturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spreparinli sau spre lume in general §i reprezinta un strigat incon§tient deajutor din partea unei personalitilli pasive §i imaturc. In cazuriIe Incare pre domina conflicte1e de natura incon§tienta, modalitatea cea maibuna de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente§i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului.In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatorieisau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape desimptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii speci-fice de tipul: "Cu fiecare §edinla de relaxare vei Inceta sa te porti caun copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Totca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil §i starea desomn prea profund a acestor pacienli.884.7. Hipnoza in astmul bron~icPrognosticul acestei afeqiuni §i eficienla terapiei depind de etio-logia psihogena a crizei. Cu cat crizele sunt mai favorizate de factoriipsihici, cu atat prognosticul va fi mai bun, de§i astmul are In etiologialui §i factori organici: bron§ite, alergii, tulburari vasculare.In cursul psihoterapiei astmului bron§ic prezintil 0 mare importanlascaderea anxietalii produse de senzalia de sufocare.a. Astmul bron~ic la copilCopilul astmatic are anumite caracteristici de care terapeutul tre-buie sa lina seama. In general, acest copil este faarte receptiv la hip-noza, foarte inteligent, anxios, dependent, lipsit de incredere In sine,adesea fiind unic la parinli. Frecvent, accesul de astm apare consecutivna§terii fratelui §i exprima senti mente incon§tiente de insecuritate §iagresivitate refulata. In plus, atitudinea anxioasa §i hipergrijulie a pa-rinlilor exagereaza sentimentul de insecuritate al copilului, ceea cedetermina crqterea anxieHilii §i tensiunii care provoadi §i prelunge§teatacul de astm. La polul opus, relaliile conflictuale din familie au frec-vent acelea§i efecte. Se observa ca aceste atacuri au 0 intensitate multmai mica daca copilul este spitalizat pentru ca adesea doar anxietateaanticipatorie provoaca criza. Adesea crizele pot aparea §i ca 0 scuzapentru un e§ec §colar, in ajunul unui examen sau al unei teze.In cazul copiilor, tratamentul astmului bron§ic prin hipnoterapieeste mai eficient dupa v3.rsta de 6-7 ani. Dupa inducerea hipnozei,terapeutul administreaza urmatorul instructaj: "Datorita acestei rela-xari profunde, saptamana viitoare te vei simli din ce In ce mai bine,tot mai bine in fiecare zi. De la 0 zi la alta, pieptul va deveni tot maiputemic, sufocarile tot mai rare, tot mai rare. Respiralia va deveni totmai u§oara, tot mai placutil. Vei deveni mai lini§tit, mai calm, maipulin nervos, mai pulin speriat, mai pulin necajit. Cu fiecare zi cetrece vei avea tot mai multil incredere In tine, te vei simli tot maiaparat, tot mai capabil sa stai pe propriile picioare, sa te descurcisingur la §coala §i acasa tara teama, griji, nesiguranla."89
  • 47. Dupa ce afla cauzele crizei, terapeutul trece la administrarea unorsugestii adecvate (Hartland, 1979):"De la 0 zi la alta, pieptul tau va deveni §i mai puternic, respiraliatot mai u§oara, tot mai rclaxata. Mu§chii pieptului vor ramane relaxaliastfel Indit aerul va putca patrunde cu u§urinla In plamanii w. Vadispare treptat Incrodarea din zona pieptului astfel Incat respiralia vadeveni tot mai u§oara, din ce In ce mai u§oara. Daca vei simli cumvao cat de mica senzalie de sufocare sau vei avea respiralia mai scum,nu te vei speria sau Ingrijora ca va veni criza, pentru ca eu te voiajuta s-o opre§ti. Chiar dad apare 0 u§oara senzalie de sufocare tevej a§eza pe un scaun §i vei lasa mu§chii bralelor §i picioarelor catmai moi posibil. Vei Inchide ochii §i Ili vei imagina ca e§ti cu mineIn cabinet §i ma asculli. Vei apasa u§or cu palme1e partea de jos apieptului §i vei simli ca mu§chii pieptului se relaxeaza §i pennit aeruluisa treaca liber, astfel Incat, In cateva minute respiralia va deveni totmai u§oara, §i mai u§oara.b) Astmul bronfjic la adulJiSe instaleaza dupa 0 perioada de stress sau de Incordare. La femei,crizele de astm bron§ic apar In perioada premenstruaIa §i pot fi ex-presia unei frici incon§tiente de sarcina. AIteori, e1e pot aparea chiarla cic1u, iar psihanaliza Ie considera uneori expresia dezamagirii pro-vocate de constatarea ca nu sunt Insarcinate. Deci, este foarte impor-tanta interogarea pacientei pentru determinarea cauzei dec1an~atoare.In plus, datorita faptului ca majoritatea astmaticilor apaqin categorieitipului dependent de personalitate, e necesar ca psihoterapia sa cuprin-da sugestii de Intarire a eului §i de accentuare a independenlei. Tot Inideea accentuarii independenlei este foarte utiIa familiarizarea pacien-tului cu tehnici de autohipnoza; astfel, concOInitent cu eliminarea sim-ptomului nedorit se accentueaza Increderea In sine prin simplul faptca pacienlii pot preveni singuri criza.904.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismuluiConsumul de alcool este 0 deprindere larg raspandita, dar puliniconsumatori devin alcoolici. Alcoolismul nu trebuie vazut ca 0 boaIa,ci ca un simptom al unci personalitali dezorganizate care nu poateface fala situaliei §i alege alcoolul ca 0 modalitate de pseudoadaptarela stress. Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, cre§te-rea Increderii In foqele proprii §i creeaza 0 stare psihica pozitiva, ade-sea euforica. Toate acestea au drept consecinla scaderea anxietalii,reducerea reacliilor fobice, a fricilor obsesive, astfel fucat alcoolulajunge sa fie folosit pentru e1iminarea suferinlei psihice. In aceastasitualie, persoaneIe cu probleme emolionale devin dependente de al-cool. Dar aceste efecte favorabile descrise sunt tranzitorii §i adeseaurmate de 0 accentuare a depresiei. Consecinla imediata este faptulca pacientul tinde sa creasca progresiv doza de alcool. Unii oamenifolosesc alcoolul pentru reducerea inhibiliei: timizii I§i depa§esc fricile§i au contacte interpersonaIe mai u§oare, pc alIi oameni alcoolul Iiajuta sa-§i depa§easca sentimentele de ostilitate, de§i marirea dozei aredrept consecinla cre§terea agresivitalii. Exista §i oameni care recurg]a alcool pentru a depa§i sentimenteIc de inferioritate, izolare, inutilitate.Observaliile clinice au aratat ca alcoolicul este un tip hipersensibil,dependent, singuratic, cu 0 rezistenla scazuta la frustraIii §i 0 imaginede sine joasa. Sentimentele de autocompatimire §i ceIe incon§tiente deostilitate sunt adesea prezente la alcoolic. In copilarie, a1coolicul a fostIn majoritatea cazurilor hiperprotejat de parinli §i ca urmare, nu §i-aformat capacitatea de a face fala responsabilitalilor. Ulterior, condiliilesociaIe nefavorabile, prob1emele de familie, grijile financiare §i pro-fesionale II pot face sa caute consolarea In alta parte §i adesea e1ajunge sa se refugieze In alcool. Daca subiectul continua sa bea §i nugase§te modalitatea de a face fala situaliei, treptat acesta ajunge ladegradare psihica §i sociaHL Inilial, individul are un autocontrol aldozelor §i al frecvenlei consumului de alcool, dar cu timpul el nu-§imai poate controla tendinla de a bea.A1coolicul se adreseaza terapiei pentru a Invala sa bea moderat.Dar consumul de alcool trebuie eliminat complet §i pentru totdeauna(pentru un alcoolic, un pahar e prea muIt §i 30 de pahare prea pUIin).91
  • 48. Se observa ca tratamentul da rezultate daca pacientul dore~te acestlucru ~i nu daca este adus de familie, prieteni sau politie. Cel mai bunmoment pentru inceperea tratamentului 11constituie revenirea din sta-rea de ebrietate, cand pacientul are sentimente de culpabilitate ~i estemotivat pentru schimbare.Exista 0 serie de obiective principaIe ale terapiei impotriva alcoo-lismului, dintre care enumeram: mai intm stabilirea unei re1atii sim-patetice ~i de intelegere pentru pacient; incurajarea autostimei pacien-tului; stimularea pacientului pentru a dezvolta interese exterioare (maiales legate de activitati in aer liber); sprijinirea pacientului astfel incatel sa poata face fata frustratiei - in aceasta categorie intra cultivareagandirii pozitive ~i a atitudinii optimiste fata de existenta; incurajareapacientului pentru stabilirea unor contacte sociale; adoptarea unei te-rapii centrate pe simptom - terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient saabandoneze Mutura.Un element important al terapiei este atitudinea terapeutului fatade pacient ~i fata de deprinderea gre~itlL Sub nici un motiv terapeutulnu trebuie sa condamne deprinderea gre~ita a pacientului, dimpotrivae necesar sa manifeste 0 atitudine calda, de inteIegere ~i tolerantasimpatetica. Chiar daca pacientul continua sa bea ~i dupa incepereatratamentului, terapeutul nu trebuie sa-~i exprime dezamagirea, ci sa-lincurajeze in tralament, sa-i arate ca ii intelege problemeIe ~i motivele§i ca are incredere in capacitatea lui de a gasi 0 alta modalitate de aface fata situatiei.In acela~i limp, pacientului trebuie sa i se modifice gandul ca esteun caz disperat, eviden1iindu-se trasaturile pozitive care au fost mas-cate de conduita de alcoolic.Din punct de vedere al abordarilor terapeutice posibile se observaca abordarea psihanalitica nu da rezultate semnificative in principalpentru ca egoul aces tor pacienti este mult prea imatur. Hipnoterapiaalcoolismului i~i propune urmatorul obiectiv; indrumarea pacientuluisa se adapteze mai bine la mediu. La acestea se adauga modificareaatitudinii pacientului care crede ca nu va face fata existentei tara alcool~i implcmentarea ideii ca dorinta de a bea va disparea daca el va invatasa faca fata situatiei.92Terapia trebuie sa inceapa de la cauzele de baza care 11determinape pacient sa bea (de exemplu, depresivii beau pentru a scapa de tris-tete, altii pentru a se detensiona, a reduce anxielatea, pentru evitareadificultatilor familiale sau socio-profesionale). Daca terapeutulll ajutilpe pacient sa se descurce in situatiile stresante ~i fara alcool, atuncicre~te mult ~ansa de succes a tratamentului. Una din metodele terapieieste realizarea de reflexe conditionate astfel incat subiectul sa aiMsenzatie de greata dupa consumul de alcoo!. Aceasta conditionare seface prin administrare de disulfiram in asociere cu tranchilizante (dia-zepam sau meprobamat) ~i dupa 0 cura de vitamine apartinand com-plexului B: 81 - 4 13blete pe zi ~i B6 - 2 tablete pe zi.Cu pacientii care intra in hipnoza conditionarea se poate face prinsugestii post-hipnotice. Majoritatea alcoolicilor sunt subieqii hipnoti-zabili. Hipnotizabilitatea lor este restransa de doua situatii: cea in carepacientul fiind in stare de ebrietate nu are cum sa reaqioneze la hip-noza ~i situatia in care s-a produs deja dezintegrarea personalitatii,cand degradarea psihica ingrcuneaza considerabil aplicarea hipnozei.In cele1alte situatii, chiar cand se obtine 0 transa u~oara, pacientii potsa fie ajutati cu sugestii de autostima, autoincredere combinate cu psi-hoterapii de suport, metode de reeducare, discutii cu pacientul.Wolberg (1969) vorbe~te de doua modele de tehnici de conditio-nare care se pot utiliza daca se atinge un nivel suficient de profunzimea transei.a) Dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza pacientului ur-matorul instruc13j: "Indata ce vei feveni din s13rea de relaxare veisimti 0 dorintil irezistibla sa bei ceva. Dorinta ta va fi atat de puternica,incat iti va ocupa compIet mintea§i te va face incapabil sa te gande§tila altceva. De§i iti vei da seama de faptul ca a1coolul este ca 0 otravapentru tine, dorinla va deveni tot mai puternidi, tot mai irezistibiIa.Deodata vei observa langa tine 0 punga cu· bomboane. Pe masura cesugi bomboane, dorinta de a bea ceva va disparea complet. Vei devenitreptat tot mai calm §i mai relaxat (precedeul reu~i?§temai ales dadlterapeutul da sugestii de anmezie post-hipnotica totala). Vei dori sate la§i de Mutura. Dorinta §i hotararea 13 vor deveni atat de puternice,atat de puternice, atat de intense, indit vor invinge dorinta 13de a bea.Vei capa13 0 puternica repulsie fata de alcool sub orice forma. Cu93
  • 49. fiecare zi ce trece, dorinta ta de a bea va sci1dca, va dlVlni 101 Illuislaba, tot mai slaba pana cand va disparea comple. Vci dcvtni totmai con~tint de faptul ca alcoolul este 0 otrava pentm tine. Ilad v<.:isimti dorinta de a bea, 0 bomboana ti-o va potoli imediat ~itu Ie veisimti tot mai lini§tit, tot mai lini~tit, mai cahn."b) 0 a doua tehnica de conditionare are in vedere obtinerca uncisenzatii de dezgust ~i greata ca urmare a consumului de alcool. "Inmomentul in care consumi alcool vei simti 0 jena puternica in stomal,ti se va face tot mai rau, din ce in ce mai rau. Iti va fi atat de rau canu vei mai fi capabil sa inghiti bautura pe care 0 vei VOrrlltaimediat... "Aceste conditionari au nevoie de un numar mare de intariri, initialchiar zilnice. Dupa ce aceste conditionari au inceput sa functioneze,numaml intaririlor se poate reduce la una pe saptilmanapana canddeprinderea proasta estc tinuta sub control cateva luni, apoi se poatetrece la §edinte lunare. Este foarte important ca terapeutul sa nu ac-centueze exagerat in fata pacientului lui, defectul sau ci, dimpotriva,e necesar sa-1 ghideze spre un comportament mai matur ~i mai res-ponsabil.Gindes (cil. Hartland, 1971) atrage atentia ca simptomul se poatereduce chiar §i atunci cand cauzele care I-au deterrrllnat raruan ascunse.In consecinta, chiar simplul fapt ca pacientul devine capabil sa-§i reialucrul §i sa se reintegreze in familie §i societate justifidi tratamentul.4.9. Hipnoterapia In dermatologieS-a observat ca multe afectiuni dermatologice pot fi tratate cu suc-ces cu ajutorul hipnozei, iar tratamentul este mai u§or §i mai rapid infaza acuta, cand boala nu s-a cronicizat inca. Din pacate, majoritateapacientilor care apeleaza la hipnoterapie au deja 0 afectiune dermato-logica cronica. Rezultatele favorabile ale hipnoterapiei in afectiuniledermatologice s-ar explica prin relatia dintre piele §i sistemul nervos,datorita originii embrionare ectoderrrllce comune. In plus, pielea reali-zeaza contactul atat cu interiorul organismului, cat ~i cu mediul extern.Orice om se poate inro~i, albi sau poate avea prurit cand este irital.Se observa ca multi pacienti cu tendinte agresive §i masochiste reactio-94neaza cutanat. De asemenea, psoriazisul, eczemele sunt influentate defactori emotionali. Pornind de la celalalt pol se observa ca boli1e depie1e produc reactii emotionale, ~i astfel se ajunge la un cerc vicioscare prelunge§te durata bolii.Hipnoterapia se aplica in asociere cu tratamentul specific §i darezultate cand aproape toate celelalte metode au e~uat. Un prim obiec-tiv al hipnoterapiei este reprezentat de terapia de suporl. Terapeutulva da sugestii de intarire a eului pacientului (directe in timpul hipnozei§i post-hipnotice); la acestea se adauga substitutia de simptom §i une-ori, cand este cazul, hipnoanaliza.Sugestii1e directe date de terapeut au ca obiectiv reducerea sim-ptomului (pmrit, arsuri, insomnii), ajutarea pacientului sa tina un anu-rrllt regim alimentar. Aceste sugestii sunt folosite frecvent in scop anal-gezic. In practica nu i se sugereaza direct pacientului ca nu va maisimti durerea, pruritul, ci i se tranSrrllt astfel de mesaje sugestive: "In-diferent ce senzatie ai, vei constata ca ea te supara tot mai putin";"Chiar daca vei mai simti un u§or prurit, tendinta de a te scarpina vadisparea treptat ~i complel."Cu cat profunzimea transei este mai mare, cu atat eficacitatea te-rapiei va cre§te. Oar uneori e necesara ~i 0 abordare globaIa §i deprofunzime §i nu doar 0 concentrare pc simptom. De aceea se faceapella hipnoanaliza. Pe langa aces tea, terapeutul trebuie sa tina seama§i de beneficiul secundar al simptomului §i sa nu-Ilipseasca pc pacientde mecanismul lui de aparare. Astfel, el nu-i va sugera ca simptomuldispare, ci ca se reduce treptat (e bine sa ramana un simptom rezidualde rrllca importanta). Se pot da diferite sugestii pentm atenuarea pru-ritului §i pentm reducerea tendintei subiectului de a se scarpina. Astfel,Scott vorbe§te de metoda anularii pruritului pe 0 portiune lirrlltata,apoi pe 0 portiune mai larga de pie1e, apoi de pe toata mana etc.; 0aha metoda consta in sugestionarea pacientului ca distruge rrllci obiec-te §i ca in felul acesta obtine aceea§i satisfactie ca atunci cand sescarpina.Pentru exemplificare va oferim un model de sugestii terapeutice(Hartland, 1971): "Ca rezultat al acestui tratament vei deveni tot maiputernic §i mai eficient. Circulatia sangelui la nivelul pielii se va im-bunatati, se va imbunatati tot mai mult, mai ales activitatea capilarelor95
  • 50. din zona care iriga pielea de pe mana ta (localizarea pruritului). Inimata va bate tot mai putemic §i va pompa tot mai mult sange care ajungela nivelul capilarelor ce hranesc pielea. De aceea, pielea devine totmai sanatoasa, nonnaIa, astfel 1ncat eruplia se va reduce treptat panacand va disparea compIet, Iasand pielea curata, perfect sanatoasa subtoate aspectele. Pe masura ce se 1mbunatalqte circulalia §i nervii devintot mai putemici, mai tari, astfel 1ncat ei devin tot mai pulin sensibili.Deci, pruritul se reduce treptat, se reduce treptat, pana cand va dispareacomplet. Pruritul §i iritalia devin tot mai rnici, devin tot mai rnici,astfel1ncat nu vei mai simli nevoia sa te scarpini. Daca vreodata veimai avea tendinta sa te scarpini 11ivei da seama ce faci §i vei fi capabilsa exercili un autocontrol suficient pentru a opri scilrpinatul. Vei simtimai putina iritalie §i disconfort, iar iritalia va disparea mult mai rapid.Chiar dad vei avea tendinta sa te scarpini 1n sOlun, 1n momentul, incare degetele vor atinge pielea te vei trezi imediat §i-ti vei da seamaimediat de ceea ce faci §i vei fi capabil sa te opre§ti. Datorita acestuitratament vei fi capabil sa exercili un control suficient pentru a oprisdi.rpinatul 1nainte de a-li rani pielea." La acest instructaj trebuie saadaugam §i sugestii specifice fiedrei afectiuni elaborate 1n colaborarecu dennatologul.Tehnica substituliei de simptom are ca obiectiv recducarea in-con§tientului pacicntului aflat in transa 1n sensu I inlocuirii unui modelnegativ de comportament cu unul dezirahil. Noul comportament su-gerat trebuie sa fie suticient de motivat logic pentru a distruge patemulvechi de comportament. De asemenea, este necesar ca noul compor-tament sa aiba accea§i semnificalie simbolica ca §i simptomul. Dadsimptomul reprezinta expresia unor tendinte agresive sau masochiste,noul comportament trebuie sa reprezinte 0 altemati va dezirabila pentruexprimarea acelora§i tendinte (de exemplu, scilrpinatul ofera satisfacliaunor tendinte agresive incon§tiente - in acest caz, terapeutul poatesugera unui pacient ca va obtine satisfactii mai mari jucand tenis).Pentru exemplificare va oferim un model de instructaj: "V oi inte-roga incon§tientul tau daca este dispus sa accepte un tip de exercitiutizic, sau un alt tip de activitate ca fiind potrivit pentru a in1esni des-carcarea tensiunilor tale. Dad subcon§tientul tau este de acord, vei96ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetularatator stang."Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incon§tienti maiprofunzi in etiologia bolii, ace§tia trebuie analizali mai atent. Dar, decele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictelesunt superficiale §i lin de conditiile din imediata apropiere a pacien-tului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe frunteapacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie §i sugestionarealui ca va fi capabil sa se intoardl in timp §i sa descopere ce s-a 1n-tamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1an§at boala, se oblin multeinfonnalii utile referitoare la etiologia bolii.Wolberg (1969) descrie §i tehnica vizualizarii prin metoda teatruluiinterior.In afectiunile dermatologice severe §i cronice, terapia necesita 0transa profunda §i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profundesunt greu de identificat, ceea ce impune utilizarea cu predidere a teh-nicilor hipnoanalitice.Afectiunile dennatologice posibile de a fi tratate prin hipnoterapiesunt: alopecia areata, eczemele, hiperhidroza, neurodennitele, psoria-zisul, negii (s-au facut cercetari cu doua grupe de subiecti cu negi:prima grupa a beneficiat de tratament cu raze X, cea de-a doua grupacu placebo instrumental. S-a observat ca la ambele grupe negii audisparut la tel de repede).In general, pentru hipnoterapia negilor sunt necesare doua-trei§edinle pe saptamana. Pentru exemplificare va oferim un model deinstructaj: "Cand ili ating mana vei simti caldura, 0 dlldudi. placuta,care patrunde prin piek in mana ta. Pe masura ce eu continui sa-liating mana cre§te senzalia de <;aldura astfel incat 0 poti percepe claroCand ai senzatia de caldura ridid, te rog, cealalHi mana. Este binea§a! Acum ili voi atinge negii. Pe masura ce ii atingi simli cum caldurase concentreaza 1n acel loc, iar ei devin mai calzi decat restul mainii.Cand simti dldura cuprinzand fiecare neg ridid cealalta mana. Acumlasa mana in jos. Pe masurii ce dldura cuprinde negii, ace§tia vordeveni rnici, tot mai rnici, se vor usca, se vor usca §i vor dispareatreptat. Cu fiecare §edinla, pielea ta devine tot mai sanatoasa pentrud negii se usuca §i dispar treptat."97
  • 51. -.~_•.._----~-~-~.~------------------------Este foarte important ca tratamcntul sa-i ofere pacientului 0 expli-catie logica pentru disparilia negilor (de excmplu, Gheorghiu. In 1978,a administrat unui subiect unniHoarca sugcstic: "Ncgii se usuca ~idispar pentm ca nu mai sunt alimentati cu sange.")4.10 Hipnoterapia In tulburarilc menstrualcSe pome§tc de la premisa ca multe tulburari menstrua1e au adeseaorigine psihogena, iar accas(a 1e face abordabi1c prin hipnoza. llipno-terapia cstc mult mai eticienHi daca factorii emotionali sunt de datarecenta. In majoritatea cazurilor sc pot obtine rezultate favorabile rnrahipnoanaliza prin simpJa combinare a tcrapici centrate pc simptom cupsihoterapia simpla de suport. Ccle mai frecvente tulburari menstrualesunt: hemoragia uterina funqionala, amenoreca ~i dismenorceafunclionala.Hemoragia uterina functionala poate ti rezultatul unui §oc, al an-xietatii §i supraincordarii. Dar accste cauze psihicc (rcbuie suspcctatcdupa elirninarea cauze10r organice (dcci cxamenul medical preliminareste obligatoriu). Cauze1c psihice sunt multiple: 0 rcactie de aparareimpotriva actului sexual, teama ineon~tienta dc sarcina etc. Majoritateacazurilor sc rezolva doar prin administrarca unor sugcstii directe delnlaturarc a simptomului, iar pcntru aceasta estc ncccsar un stadiu celpulin mediu al hipnozci. Pe liinga sugestiilc directe dc inlaturare asimptomului, terapeutul va ofcri pacientci explieatii, incurajari - dccio terapie suportiva. Un alt obicctiv important al tcrapici este evitareaanemierii, iar pentru aceasta terapeutul trebuie sa dea sugcstii de re-ducere a fluxului de sange la menstra normala. Cazuri1c severe dehemoragie uterina funqionala impun hipnoanaliza pentm idcntiticareacauzclor emotion ale ce au dctenninat tulburarea.Amenoreea poate varia de la oprirca completa a menstrei pana 1areducerea considerabila a Duxului de sange In menstra. Cauze1e psi-hogene ale amenoreei pot ti evidentiate, cu siguranla, numai dupa eli-minarea eauzelor organicc. In categoria cauze10r psihogene pot fi evi-dentiate ~ocurile , anxietatca, teama de sarcina, atitudini gre§ite falade viala sexuala, absenta unui partcner, schimbari de mcdiu, dctentia,98situalia de razboi. Hipnoterapia da rezultate favorabi1e prin sugestiidirecte adiministratc in hipnoza. In eadrul sugestiilor directe se vorface referiri la faptul ca ciclul menstrual se va rcstabili ~i functionanonnal, tara dureri, ca menstra se va instala cu rcgularitate (la 28 dezi1e, rnra exceplie) (uneori c necesar sa se precizeze data §i duratamenstrei). De cele mai mut1e ori estc suficient 0 singura §edinta dehipnoterapie sau 0 discutie lunga eu un terapeut cald ~i Intc1egatorpentru rezolvarea prob1emei. Cazuri1e rcbele de amenoree nccesita in-tcrventie hipnoanalitid pentru rcalizarea insight-ului cu privire la si-tuatia pacientei.Dismenoreea functionala are §i ea 0 origine psihogena: se insta-leaza ca un raspuns conditionat pentru ca fctila afla de la allii faptulca menstra cste In mod obligatoriu Insotita dc durerc §i disconfort.Alii factori psihogeni ar Ii: stress-ul, sentimentele ca culpabilitate le-gate de masturbatic, tcama dc viata sexuala, sarcina, conflicte in fa-milic. Dismenorcca funqionala la fcmeile casatorite poatc fi semn dedizarmonie conjugala; la femei1e instabile emotional §i la fete, durerilemenstruale pot fi atat de intense incat Ie afecteaza activitatea profe-sionaULTerapia dismenoreei funqionale trebuie sa aiba in vcdere elirnina-rea eauzc10r organice pasibile de a produce tulburarca, abia ulteriortredindu-se la psihoterapic. Tcrapeutul trchuie sa admjnistreze sugestiidirectc de eliminare a durerii, asociate eu sugestii de reducere a an-xietalii, supraincordarii, tensiunii §i a expectaliilor anticipatorii.In eazuri1e rebcle de dismenoree funqionala, hipnoanaliza este deun real folos, ea diagnosticand eonflicte emolioha1e nerezolvate ce i§icautil 0 alta supapa §i realizeaza astfeJ substitulia de simptom.4.11. Hipnoterapia in logonevrozeSubiectii eare sufera de logonevroza (ha1bism) trebuie tratali catmai de timpuriu, pentru ca dad pattemul de vorbire deficitar s-a in-stalat, acesta estc dificil de rcstructural. Chiar §i tratanlentul prin hip-noza este mai eficient Ia copii §i adolesccnti comparativ cu adullii.99
  • 52. ------------------------- ------~----------------------Se observa ca pacientul traie§te tensional defectul lui §i devinetimid, irascibil, anxios referitor la actul vorbirii. AceasHi tensiune de-termina incordarea suplimentara a mu§chilor laringclui, gatului, fetei,limbii, buzelor §i uneori chiar a mu§chilor antrenali in respiratie. Cucat pacientul incearca mai mult sa-§i depa§easca tulburarea, el nu facedecat §a-§i amplifice spasmele musculare, ceea ce creeaza noi dificul-Hili. Cercul acesta vicios se prelunge§tc, iar subicctul ajunge foartecurand sa dezvolte 0 logofobie (teama de a vorbi). Terapia logone-vrozei la copiii mici parra la 9 ani consta doar in cxercilii logopedice:copilul rerilli versuri baHind masura, cite§te cu voce tare lungind vo-calele §i face exercitii de gimnastica respiratorie. Psihoterapia logone-vrozci arc drept obiective eliminarea simptomului §i reducerea anxie-tatii §i a unor tulburari de personalitate aparute ca 0 consecinta a 10-gonevrozei.Hartland (1979) facc 0 serie de recomandiiri in terapia logonevrozei:- Carrd se biinuie§te prezenta unor traume emotionale in antece-dente, acestea trebuie neaparat explorate. Conflictcle trebuie abordatc,explicate, rezolvate, iar pentru a ob1ine infonootii referitoare la aces-tea, terapeutul poate utiliza interviul clinic aprofundat §i uneori hip-noanaliza.- Stress-uri1e §i traurncle actuale trebuie eliminate, de exemplu,modificarea atitudinii parin1ilor rata de copilul balbic.Este obligatoriu ca terapeutul sa administreze sugestii cu caractergeneral de calm, relaxare, destindere fizica §i psihicii, cre§terea incre-derii in sine §i inHirirea egoului; in acest sens, un rol important il ausugestiile centrate pe inlaturarea sentimentului de inferioritate §i im-bunaHitirea imaginii de sine a pacientului.Pacientului trebuie sa i se sugereze ca va fi atat de profund interesatde continutul propriei comunicari, indit nu va mai acorda aten1ie 010-dului de exprimare.Este absolut necesara restructurarea atitudinii fata de propria defi-cienla: subiectului i se va spune ca ceilal1i acorda mult mai pulinaatentie defectului decat 0 face e1. In viata cotidiana, subiectul trebuiesa-§i creeze deprinderea de a vorbi rar, clar, controlat ~ide a-§i construiun autocontrol al respiraliei.100In desta§urarca tratamentului, terapeutul trebuie sa urmareasca ur-matoarele obiecti ve: fonnarea la pacient a unor deprinderi de relaxare:inHirirea eului §i cre§terea increderii in sine; reducerea anxietatii legatede actul decomunicare; eliminarea simptomului prin sugestii directe,antrenarea in stare de hipnoza a vorbirii rare, clare, cu respiratie co-recta; minirnalizarea pe calc sugestiva a semnificatiei psihice a situatieiin care este solicitaHi comunicarea; modificarea atitudinii pacientuluifala de defieienta luLIn terapia logonevrozei se aplica cu succes: I) tehnica desensibi-lizarii; 2) tehnica imaginatiei dirijate.In primul eaz este neeesara 0 transa medie in care subiectului i sedemonstreaza ca poate vorbi bine in stare de relaxare. Apoi se reducetreptat profunzimea hipnozei pana cand subiectul ajunge sa vorbeasdibine in simpIa stare de relaxare.In tehnica imagina1iei dirijate, terapeutul cere subiectului aflat inhipnoza sa se iloogineze pe sinc vorbind in fala unui grup de persoanefala de care are de regula dificuWiti de exprimare §i sa asocieze aceasHiexperienta cu 0 stare dc calm, lini§te, incredere. Pentru exemplificareva ofcrim urmatorul model de instructaj: "Devii §i ramai tot looi calm,destins, relaxat. E§ti tot mai relaxat ~i in prezenta altora, indiferentdad! sunt multi sau putini, straini sau cunoscu1i. Vei fi capabil sacomunici eu aceste persoane de pe pozitii de egalitate, lara urme desentimente de inferioritate, tara sa te simli bulversat, intimidat, ridicol,tara s3.-1ipese de ce vor gandi ele. Vei deveni atat de preocupat ~iabsorbit de cele ce ai de spus, incat nu vei mai acorda nici 0 atentiemodului in care te exprimi. Vei deveni tot mai pu1in con§tient deprezen1a altora. Aee§tia vor lnceta sa te mai deranjeze. Vei ca§tiga totmai mulHi incredere In capacitatea ta de a vorbi clar §i frumos. Infiecare zi vei exersa deprinderea de a vorbi tot mai controlat, raspicat,astfel lncat atunci eand incepi sa vorbe§ti te simti foarte relaxat, dince In ce mai relaxat, atat fizic cat §i mental. Vei fi capabil sa vorbc§tifiira cea mai midi ezitare."o aM tehnica de terapie este regresia de varsta cu hipnoanaliza.Se reali zeaza abreaqia (catharsisul) prin retrairea in stare de hipnozaa conflictelor care au stat la baza tulburarii. Pacientul este invalat sapractice independent 0 tehnica de relaxare museulara pentru ca aceasta101
  • 53. "Iiva accentua increderea in sine §i pentru ca in etiologia acestor tul-burari sunt incriminali foarte mulli factori care dclennina contraqiamusculara, asupra carora se poatc actiona specific.o idee importanta a tcrapiei balbismului este cea care se refera lamotivarea pacientului pentru terapie. eu cat paeientul este mai motivatcresc semnilicativ §ansele de sucees.4.12. Hipnoterapia In tulburarilc de dinamica sexuala psi-hogcna la barbatiPrintre cele mai frecvente tulhurari de dinamica sexuala la barbalimenlionam: ejacularea precoce, tulburarile de erectie sau pierdereaerectiei, §i imposibilitatea ereqiei. Un prim pas in terapie 11constituieeliminarea cauzelor organice ale acestnr tulburari prin intem1ediul unuiexamen medical. Dupa eliminarea eauzei organice, terapeutul trebuiesa-l asigure pc pacient ca e yorba de 0 dcticienla treeatoare, remedia-bila. Prognosticul terapiei este eu atat mai favorbail, eu cat tulburareae mai reeenta, iar individulmai tank Este dificil de luerat cu tulburarimai vechi de 15 ani, la barbati peste 45 de ani.Terapeutul trebuie sa realizeze 0 anamneza detaliata a bolii (eand,in ce condilii a aparut, care sunt ractoni care 0 agravcaza) pentru acontracara sugestiv faclorii care au determinat §i agraveaza tulburarea.Printre cauzele psihogene pot fi evidenliate: e~ecul actului sexual con-secutiv stress-ului, eonsecutiv consumului de alcool, sau consecutivactului sexual eu 0 partenera rejectanta. Terapeutul trcbuic sa stabi-leasca daca problema prezentata de pacient este un defect real sauconstituie 0 tluctuatie a unui act sexual obiinuit. De rqinut faptul d.in cazul contactelor sexualc sporadicc, la intervale prea mari de timppoate aparea, mai ales la tineri, 0 ejaculare precoce. De aceea, pentrua construi sugestiile, terapeutul trebuie sa ~tie care cste tipul de dcfi-cienVL In cursul terapiei accsta are in vedcre catcva aspecte impor-tante: in primul rand coopcrarea partenerei, pentru ca tcrapia tulburilriide dinan1icil sexuala, aillt la barbati, cat ~i la femei, se include incadrul mai larg al tcrapiei cuplului; 0 a doua problema este investi-102garea regimului de viala al pacientului, pentru ca foarte frecvent seprezinta la terapie pacienli epuizali fizic sau psihic.o aWl problema se refera la evaluarea personalitalii pacientuluipentru diagnosticarea posibilclnr conllicte profunde, caz in care hip-noanaliza este ahsolut necesara. In cursul terapiei terapeutul pome§tede la 0 serie de ipoteze: 0 prima ipoteza este modificarea atitudiniipacientului fala de delicienla lui acesta considerand ca defieienla areun caracter treditor §i poate fi remediat,"LPentru aceasta, terapeutulpoate da sugesti i de intarire a eului, poate face terapie de suport saupoate apela la tehnici de psihoterapie ralional- emotiva (Ellis) sau psi-hoterapie prin intervenlie paradoxala. 0 alta ipoteza de lueru a tera-peutului 0 constituie deprinderea suhieetului de a practica 0 tehnicade autoreglare a starii psihice (antemament autogen Schultz, uneleexercilii de Yoga etc.) ca 0 condilie a cre§terii capacitiitii acestuia dea face fala situatiei.In cursul terapiei, dupa inductia hipnotica, terapeutul administreazasugestiile clasice de intarire a eului, apoi sugestii centrate pe simptom,sugestii legate de reducerea anxietiitii anticipatorii referitoare la e§eculsexual. lata cateva exemp1e;- "Performanla mi-e indiferenta, ma straduicsc doar sa-i fac pla-cere partenerei.""Grice teama legata de modul in care vei aparea in ochii partenereidispare complet §i pentru totdeauna."Un alt tip de sugeslii centrale pe simplom sunt ce1e directe princare lerapeutul sugereaza rigiditalea bralului §i face transferul rigidi-talii la nivelul penisului.Terapeutul mai poate apela la tehnica imaginaliei dirijale punandu-lpe pacient sa-§i imagineze in detaliu un act sexual reu§it sau deterrni-nand ahreactia situaliei in care a aparut prima data tulburarea. Dadlaceasta tulburare este mai profunda, prin hipnoanaliza terapeutul in-terogheaza subcon§tientul pacientului referitor la momentul §i cauzainstalarii tulburarii, precum §i la semnificatia acesteia pentru pacient.De remarcat ca demersul psihanalitic, cel putin in primele faze aleterapiei, nu e de dorit, pentru ca 0 tulburare de dinamica sexuala esteo problema acuta care trebuie rezolvata rcpede, iar psihanaliza repre-zinta 0 tehnid. de durata.103
  • 54. 4.13. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor nevroticeExista 0 serie de subieqi cenestopati care ajung sa invoce tot felulde acuze somatofonne lara acoperire organica. Ei merg din cabinet incabinet, iar cei din jur ajung sa-i statuiasell sa tie tari pentru ca tul-burarea lor poate disparea ca unnare a unui efort de vointa. Astfel desfaturi nu fac dedit sa agra veze starea pacientului.Un autor - Ross (eiL Harlatnd, 1979) este de parere ca nu existadureri irnaginare. In consecinta, subiectul ori sufera acea durere, oriminte. Oar exista dureri fizice care pot fi produse §i de cauze psiho-logice, ele fiind resimtite la tel de acut ca §i cclelalte. Pentru ilustrareaacestei situatii cste valabila urmatoarea butada: "Pacientul spune canu poatc, sora spune ca nu vrea, iar adevarul estc ca nu poatc sa vrea."In terapia tulburarilor nevrotice, un prim obiccti v 11constituie des-coperirea cauzelor incon§tiente care stau la spatc1e simptomului. Semerge pc ideea insight-ului referitor la acestc cauze, care determinadisparitia simptomului. Psihanaliza considera ell aceste simptome suntrezultatul reprimarii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectulnu §i Ie poate reaminti,iar acuzele apar ca 0 reactie de aparare im-potriva anxietatii into1erabile. Daca aceste refulari ale situatiilor psi-hotraumatizante devin indiciente, apar simptomele. De aceea, demer-suri1e de tip hipnoanalitic in terapia tulburarilor nevrotice sunt maiindicate deoarece fac posibila abreactia in stare de hipnoza a psiho-traumei generatoare de simptome.Afecliunea nevrotiell este cieci 0 modalitatc incon§tienta de a scapaprin boala de dificultalile rcale sau imaginare ale viqii. In terapianevroticului se impune evidenlierea catorva aspecte. In primul rand,nevroticul nu trebuie criticat §i blamat pentru modul cum i§i rezolvaproblemele. El are deja complexe de inferioritate, 0 imagine de sinescazuta §i i§i atinge foarte u§or punctul limita. De accca, el nu maiare nevoie §i de critica terapeutului. In al doilea rand, tulburarile ne-vrotice sunt greu de abordat pentru ca intotdcauna pacientul obline depe unna lor beneticiu secundar. In al trcilea rand, tcrapeutul trebuiesa §tie ca cenestopatu] are impresia ca nimeni nu-l intelege §i cautain pem1anenla 0 persoana care sa-i asigure sprijin. Daca terapeutul i§iasuma acestor rol cresc foartc mult §anse1e de succes ale terapiei.104INevroticul trebuie incurajat pennanent §i interogat in detaliu cu privirela diticulUitilc vietii lui. Dc ascmcnea, nu e indicat sa lie intrerupt saucriticat, indiferent ce-ar spune. Tcrapeutul trebuie sa-i stimuleze res-pectul de sine, sa ia in considerare cu seriozitate durerile lui §i maiales sa nu-j spuna "sa se ia de mana" sau ell vindecarea depinde de el.La aplicarea hipnozei, terapeutul trebuie sa lie foarte atent la se-lectia cazurilor pentru ca simptomul pacientului poate fi expresia unuiconflict mai profund, iar reducerea lui tara hipnoanaliza poate deter-mina 0 substitutie de simtpom. Hipnoza, pc ]anga tratamentul starilorsomatofom1e, mai poate Ii utilizata §i in tratarnentul starilor anxioase,stmlor fobiee de intensitate medie (anxietate generalizata, atac de pa-nica; tulburare fobica), starilor de hiperemotivitate, trae, lipsa de In-credere in fortele proprii etc.Pentn! starile anxioase severe, eu obsesii §i fobii multiple §i pro-funde, este necesar ca tratamentul sa fie tacut de 0 persoana cucuno§tinte de psihiatrie, hipnoterapia fiind incJusa intr-o psiholcrapiemai complexa.Pentru simptomatologia isterica se recomanda abordarea pacientu-Iui de catre 0 persoana ell cuno§tinle de psihiatrie, la feI ca in cazulstmlor anxioase severe. Pentn! starile obscsivc, abordarea hipnoana-litiell este mai diticil de realizat. Ea poatc da unele rczultate, dar starilerespective nu trt~buie abordate doar prin psihoterapia eentrata pe sim-ptom. In cazul depresiilor nu este recomandata utilizarea hipnozei maiales in depresiile Cll potential suicidar, cu exceplia pacienlilor internati§i in combinatie Cll alte metode de psihoterapie §i tratament psihiatric.In depresiilc nevrotice, tara impulsuri suicidare, hipnoza este utilizatain combinalie cu medicalia antidepresiva. In depresii1c reactive, hip-noza poate fi folosita aHHuri de restructurarea atitudinala, reorientareamoti vationala.Hipnoterapia la subieqii ncvrotici parcurge anumite etape:a. Descoperirea cauzelor care au determinat simptomul. Pentruatingerea acestui obiectiv, in afara interviului clinic, se recomandaaplicarea tehnicilor de hipnoanaliza, de interogare a suhiectului In starede hipnoza la care se adauga tehnicile bazate pc asocialiile libere §ianaliza viselor.105
  • 55. b. Ghidarea pacientului. Tratamentul se axeaza pc ghidarca pa-cientului pentru a face fata mai bine diliculta!ilor vietii. Pacicntul Catltao autoritate care sa-i rc/Olvc prohlema. Are nevoic pcnnancnt de sfa-turi (cum sa se comportc in fami lie, la ~coala). Aceste sfaturi date instare de veghe trchuie transfonnate apoi in sugestii hipnotice ~i post-hipnotice, la care se adauga ~i sugestii1c de intarire a eului. De remar-cat ca ahordarea persuasiva a tulhurarilor nevrotice este muIt mai in-dicata dedit cea autoritara.c. fncurc{jarnl. Pacientul trehuie permanent incurajat in privintasimptomului lui, a evolutiei holii de care sufera. El are nevoie deajutor pentru a-I depa~i temerile ca ar avea 0 hoala organica gravasau ca va inncbuni.d. Persuasiunea. Tcrapeutul trebuie sa corecleze ideilc grqite alepacientului in legatura eu boala lui, meand apeI la inteligenta pacien-tului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitiv-rationala. Pa-cientul trehuie convins de natura rcala a simptomului lui ~i de modulin care acesta se fonneaza. Hipnotcrapeutul trcbuie sa-i inocuJeze su-gestiv dorinta de a Ii sanatos ~i ideeea ca poate face fata dificultatilor.e. Decondilionarea. Terapeutul folose~te tehnica deeondilionariipentru inlaturarea unor deprinderi gre~ite: consum ahuziv de aleool,mancat excesiv, fumat, onicofagie. Satisfaqia obtinuta de paeient depe urma dcprinderii grqitc practicate se asociaza cu ()cmotie negativa,iar terapeutul trcbuie sa-i inUireasca pacicntului motivatia de a se dc-barasa de prohlema lui. Insa, accasta tehnica da rezultate slahe eandsimptoll1ul arc 0 valoare defcnsiva majora. In astfcl de cazuri trehuieca mai intai pacientul sa realizeze insight-ul eu privire la problemalui ~i aceasta se poatc face doar prin ahordarc hipnoanalitica.106Capitolul 5HIPNOAN ALIZA5.1. Caracterizarca gcncrala ~i metodelc hipnoanalizeiIn multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice, simptomul se ll1a-nifesta ca 0 reactic de aparare a cului pacientului ill1potriva unor con-tlicte mai profunde sau mai superficiale. /Di vcrsele simptome (reactiile de voma, alergiilc, atacurile lie astmetc.) rcprczinta mesaje ale organismului prin care acesta comunicafaptul ca ceva nu e in regula eu el, eerand in mod incon~tient ajutor.Anumitc expresii utiJizate de pacienti sunt de fapt indicatori-sim-boluri ai contlictelor psihologicc care stau la baza imbolnavirilor.Astfel, expresia "mi se face sila de pisalogcala ta" se poate traducein plan somatic printr-o reaqic de voma.o marc cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimataverbal sc poatc manifesta sub forma unor simptome. Medici au con-statat ca persoane1c care nu se ccarta niciodata l~i cxprima freeventncmultUlnirea prin simptome corporale. Este cunoscut faptul ca arti-treIe reumatoide apar la persoanele care au acumulat 0 cantitate marede nemullumire refulatii, In timp ce insomnia poate ascnnde 0 teamaincon§tienta de moarte, iar in cazul colitclor u1ceroase, psihosomati-cienii spun ca paeientul se "roade pc dinauntru" din cauza eforturilorpc care Ie face de a scapa de problema sa.Daca psihotraumelc §i conflicteIe mai rccente §i mai supcrficialepot tl abordate prin simpla hipnoterapie centrata exc1usiv pe simptom,in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de pro-funzime care vizcaza descoperirea aeestor contlicte, a reaqiiIoremotionale asociatc, terapia incheindu-se cu ajutarea pacientului sa Iecunoasca ~i sa Ie faca faFt.o astfel de abordarc se realizeaza prin intermediul hipnoanalizeicare imbina tehnicile de hipnoza cu uncle mctode speeifice psihana-lizei. Hipnoanaliza utilizeaza acelea~i tchnici de induqic §i adancire107
  • 56. a transei hipnotice, dupa care recurge la proccdee specifice psihana-lizei. Hipnoanaliza are, fata dc psihanaliza, avantajul ca reprezinta 0psihoterapie de seurta durata. Ea II ajuta pe pacient sa se elibereze desimptomeIe de care dorqte sa scape, contribuind totodata ~i la restruc-turarea mai profunda In sfera personalitatii acestuia prin accesul laanumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conHicteIe gcn-eratoare de simptome.Hipnoza, prin atenuarea rezistentelor la psihoterapie, scurtcaza du-rata tratamentului cornparativ cu psihanaliza cJasica. In medic, curahipnoanalitica totalizeaza 20 de §cdintc, ceca ce Inscamna relativ putincomparativ cu 0 cura psihanalitica cc dureaza 2-3 ani.Difcrcnta csenliaHi fata de psihanaliza consta In aceca ca tcrapcutulhipnoanalist nu dimane pasiv pana cand rezistenlele pacicntului cc-deaza, ci Ie ataca frontal, Inainte ca acestea sa opreasca progresul psi-hoterapiei sau, In uneIe situatii, ignora aceasta rezistenta. Singurul cri-tcriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estc gradul lor dehipnotizabiJitate.Cu cat sc obtine 0 transa mai profunda, eu atat hipnoanaliza are~ansc mai mari, paeicntul avand acces mai u~or la amintiri §i conflieteuitate din trecutul sau, care Ii produc simptome nevroticc sau psiho-somatiec. 0 transa mai profunda faciliteaza §i producerca amnezieiposthipnotice care II va proteja temporar pe pacicnt de amintiri preapenibiJc, ce vor fi aduse In planul con§tiintei abia atunei cand pacientulse va simti sulicient de putemic sa Jc raca fata.Wolberg considcra ca scopurile rezonabiIe ale unci psihotcrapiiscurte de tip hipnoanalitic ar li:- reducerea simptomelor;- revenirea la nivclul de functionare psihidi dinainte de Imbolnavire;- Intelcgerea de catre pacient a naturii factorilor care au favorizatImbolnavirea;- recunoa~terea de catre pacient a unor pcrturbari ale personalitatiicare Il Impiedidi sa se adaptcze III mod eficient la mcdiu;- con~tientizarca modului In care se produc simptomeIe (psihice§i somatice), structurate pe baza expericntelor psihotraumatizante tre-cute §i a condilionarilor din copilane;108-------------,,------------------- recunoa~terea de catre pacient a legiHurii dintre confIictele tre-cute §i boala prezenta.Hartland (1975) considera ca hipnoanaliza prezinta doua etapeprincipale:a) ahalitica - se refera la descoperirea de catre pacient a conflictelorincon§tiente care sunt generatoare de simptome;b) sintetica - prin intermediul "insight" -ului §i reeducarii, pacientuleste ajutat sa-§i elaboreze noi deprinderi de gandire §i noi modele decomportament §i, In consecinta, sa-§i reconstruiasca Increderea In si_n2In capacitatea sa de autocontrol §i de a face fala existcntei a§a Cjl1este ea.Hipnoanaliza reprezintil, deci, 0 modalitate prin care terapeutul seadreseaza ego-ului incon§tient al pacientului; acest dcmers se realizea-za mai direct §i mai rapid In comparatie cu psihanaliza.Psihanaliza clasica utilizcaza patru tehnid de descoperire a con-flictelor incon§tiente, §i toate acestca pot fi utilizatc In cadrul hipno-analizei:1) tehnica asociatiilor libere;2) interpretarea rezistenlelor §i a mecanismelor de aparare;3) analiza transferului;4) interpretarea viselor.• Asocia{iile lihereTehnica este asemanatoare Cll cea a psihanalizei clasice, diferenlaconstiind In aceea ca In hipnoanaliza demersul are 10c In transa hip-notid, iar procesul asociativ apare mai frecvent sub fomla imaginarii.Pacientul e Incurajat sa ia act de diversele imagini, ganduri, asocialiicare Ii trec prin minte, indiferent daca legaturile dintre ele i se parlogier sau nu.Insa§i inductia hipnotica va InIatura unele rezistente la asociatialibera. Asocialiile se realizeaza mai u§or In hipnoza §i adesea 0 singura§edinta va fumiza mai multe infonnalii relevante dedit ciiteva §edinleIn stare de veghe.Transa medie este, de regula, suficienta pentru ca pacientul sa pro-duca un material semnificativ pentru psihoterapeut. Hipnoanalistul tre-109
  • 57. huie sa ascultc In mod pasiv ~i sa cvite Intreruperea lluxului normalal asociatiilor pacientului (care vorhe~te liher), notand ee ~i cum seexprima acesta. Daca el remarca ceva deosehit, trehuie sa-l intcroghezepe pacient In Icgatura cu prohlema neclara, dircqionand lluxul aso-ciatiilor acestuia pc canalul dorit. Daca pacientul sc blocheaza, tera-peutul pune mana pc fruntea acestuia ~i comanda:" Voi numara pana la 5 ~i cand voi ajunge cu numaraloarea panala 5, Iti va veni In minte cuvantul sau imaginca care are 1cgatura euceca ce ai spus Inainte" (llartland, 1(78).• Meconisllle/e de oparare ~yi rezistenle/eIn psihanaliza, terapeutul interpreteaza rezistenleJc pacientului. DepiIda, eand pacientullntarzie, terapeutulll dezvaluie ce se ascunde inspatcle Intarzierii - un meeanism de aparare a cului: Inlarziind, pa-cientul cauta sa evite sa sc oeupe de problemele sale limp de 50 deminute sau, eand inlarzie frecvent, cl poate dori In mod ineon~tientsa-§i provoace terapeutul sa-I dea afara. Psihanalistul interpreteazaaceste 1enomene pentru pacient. Ilipnoanalistul intcrprcteaza acestemecanisme In acela~i 1eI.Dar, in hipnoza pacientul este mai vulncrabil,~i accste rczistenlc trebuic manevrate eu rnai multil grija, bliindetc §irespect fata de pacient. I:ste interzisa atacarea lor prea rapida. De pilda,un student la arte plastice a venit la hipnoanaliza pentru ca nu eracapabil sa-§i tennine lucrarea de diploma ~i nu ~tia daca este sau nuhomosexual, neavand curajul sa se arropie nici de barbati, nici defemei. Cand a 1ostaplicata pentru prima data tehnica teatrului interior,paeientul a spus In hipnoza ca s-a defeelat 1ranghia earl trehuia satraga cortina (de doua ori). Apoi a vazut 0 noua cortina metalica eebloca vederea pc seena imaginara. In aceasta situatie, terapeutul a sistattemporar incerearea, reJuand-o abia dupa 0 luna de tcrapie. Aeum teh-niea a putut fi aplicata, paeientul vazand pe seena imaginara un batranearc agresa sexual un haiat. Aceasta seena a readus in eon§tientulsubiectului amintirea terilianta din eopilaric cand aeesta dormise inpat eu bunieul sau, §i acesta a incereat sa abuzeze sexual de e1.Astfel,pacientul a ajuns sa con§tientizeze sursa temerilor sale de natura ho-mosexuala (Erika Fromm, 1984).110In hipnoanaliza, intcrpretarea rezistenlclor nu cste neaparat atat deriguroasa ea In psihanaliza. Uneori, hipnoanalistul interpreteaza rezis-tentcle, dar sunt ~i sitmqii In care terapeutul ohscrva rezistenlele ~i Ietreee sub tacere. EI cauta aceIc strategii terapeuticc menite sa facarezistcnlc Ie inutile. Numai atunci ciind accstc strategii dau gre~, tera-peutul atrage atenlia pacicntului asupra cxistcnlci rezistenlclor.Analiza rezistentelor nu mai reprezinta 0 piatra unghiulara ca inpsihanaliza, mai ales datorita faptului ea una din caracteristicile su-biectului hipnotic estc aceea de a coopcra cu tcrapeutul, ceca cc faceca rczistenlele sa se manifeste mai pulin decat In stare de veghc .• Tran~feru/In psihanaliza, Iransferul se refera la 1aptu] ca paeientul arc senti-mente nerealiste 1atade tcrapeut pe eare II identitica cu 0 tigura sem-nificativa din copilaria sa. (IJ vede pe terapeut prin ochelarii treeutului,oehelari ee pot Ii roz sau intunecali). AstfcI, pacientul eauta sa reedi-teze eu terapcutul 0 rdatie importanta din cxistenta sa timpurie. Candpacientul realizeaza un transfer pozitiv, eJ i§i iubc§te §i I~i idealizeazaterapeutuJ. Cand transferul e negativ -ll ura§tc. Ambcle tipuri de trans-fer trebuic prelucrate de catre terapcut.Transferul estc §i mai putemie In hipnoanaliza comparativ eu psih-analiza clasica, pentm ca in hipnoza pacientul are aeees lllai rapid lacontlictcle §i afcctele sale reprimate, el tiind Intr-un contact mai directcu propriul sau subeon§tient. Exista trei mari categorii de transfer(Erika Fomm, 1984):1) transferul care caractcrizeaza tipul infantil de dependenta;2) transferul oedipian;3) transferul fratern.• Dependen/a de tip infantilSituatia hipnotiea in sine tinde sa favorizeze trans1cml de tip in-1antil, mai ales la ineeputurile sale. Pacientul vine la hipnoterapie §ia§teapta ca terapeutul sa aiba grija de el, sa-i rezolvc problemele intimp ce el "doanne". Dc fapt, pacientul vrea sa tic dependent, eon-sidcrandu-l pe terapeut ca pe un parinte omniscient §i omnipotent.III
  • 58. Sentimentele legate de transfer sunt ncrcaliste si cxagcrate, el dorindca terapeutul sa ia dccizii1e In locul pacientului, a§a cum au flkutparintii - tata sau mama - In copilana sa.• Tran.~/pru! de tip oedipianA§a cum comp1exul Ocdip are doua laturi - dorinta de a Intretinerelatii sexuale cu parintele de sex opus ~i dorinta de a di§tiga obiectuldragostei In competitie cu parintele de acela§i sex, de a carui razbunaresubiectul se teme - §i In hipnoza, acest complex Imhraca doua forme:seductia §i compctitia cu dorinta de moarte a concurentului. In hip-noanaliza, acestc sentimcntc arhaice sunt transferate asupra persoaneihipnoterapeutului.Senti mente Ie respective pot Imbraca diverse forme:- pacienta (fcmcie) poate avea fantezii legate de faptul di hipno-tizatorul 0 tine In brate, face dragoste cu ea;- 0 aIm pacienta poate acuza nejustitlcat terapeutul ca a agresat-osexual In timp ce se ana in hipnoza (aceasta din urma se razbuna inmod incon§tient pe terapeut - tlgura ta11l.lui- pentru ca nu a sedus-o).• Transfau! de tip fra/ernAdesea, pacientul dezvo!til in hipnozil 0 traire de tip rivalitate fra-tema.Erika Fromm rclateaza cazul unei paciente care nu putea intra deditlntr-o transa u§oara in cabinetul terapeutului. Aceasta pacienm a ru-gat-o s-o lnvete autohipnoza. Rezultatul a fost ca pacienta relata caacasa, practidind autohipnoza, ea putea atinge 0 transa muIt mai pro-funda. La 0 analiza mai atenta a reiqit un sentiment de rivalitate fra-tema: "eu pot sa fac asta mai bine decat 0 faci tu."Problema se pune daca este util sa interpretam rivalitatea fratemaa pacientului anat in hipnoza. Majoritatea terapeutilor considera ca emai util sa nu 0 facem, pentru ca pacientul sc va simti jcnat §i culpabil.Daca In psihanaliza se analizcaza In dctaliu toate componenteletransferului, In hipnoanaliza e mai bine sa nu con§tientizam chiar fie-care sentiment incon§tient care l§i face aparitia (FrOlmn, 1968).112Speciali§tii considera ca este mai constructiv sa utilizam senti men-tele legate de situatia transferentiala dedit sa Ie analizam cu orice pre.De piIda, Erika Fronml lauda pacienta aflam In heterohipnoza pentrusucceseIe obtinute de ea In autohipnoza. Terapeutul Ii spune ca estefoarte fericit ca ea a Invatat sa se ajute singura intrand In transa prinautoinduqie.Terapeutulli sugereaza, de asemenea, In heterohipnoza, ca ea vaintra lntr-o transa din ce ill ce mai profunda prin autohipnoza §i ca,In aceasta situatie, Ii vor reveni In minte tot [elul de amintiri §i imaginicare vor arunca 0 lumina noua asupra problemelor sale. Aceste imaginivor fumiza un material tot mai bogat pentru viitoarea §edinta de hip-noanalizlL• Analiza viselorDupa cum am mai aratat, Freud (1953) a denumit visele nocturne"calea regala spre subcon§tient".Din punct de vedere psihanalitic, visul estc considerat ca 0 incer-care a ego-ului de rezolvare a problcmelor incon§tiente ale subiectului.French §i Frorrun (1964) au aratat ca visul reprezinta 0 reactie laun conflict dit §i 0 expresie a unui conflict de natura subcon§tienm.Orice vis nu este altceva decat 0 Incercare mai mult sau mai putinizbutim de a rezolva conHictul.Psihanalistul sau hipnoanalistul care incearca sa interpreteze un visse afla ill situatia unui cercetator care se straduiqte sa descifreze hie-roglifelc dintr-un text. Acest mesaj trebuie tradus In codul specificstarii con§tiente (de veghe). Demersul terapeutului se concretizeaza Indecodificarea simbolurilor pentru a Ie face accesibile mentaluluicon§tient al pacientului.In ceea ce prive§te interpretarea viselor, hipnoanalistul are un mareavantaj fata de specialistul in psihanaliza cIasica. Psihanalistul trebuiesa a§tepte, uneori sapmmani, pentru ca pacientul sa relateze visele sale.In acela§i timp, psihanalistul clasic se confrunta mereu cu problemaca marea majoritate a continutului viselor - chjar §i a celor pe carepacientul §i Ie aminte§te - a fost refulat, uitat, reprimat.113.II
  • 59. In schimh, hipnoza pune la dispozilie 0 serie de mijloace care fa-ciliteaza ~i optimizeaza lucrul asupra vise1or. Astfcl:• Hipnoanalistul are posihilitatea sa invoce visele In timpul~edinlei de hipnoza. Aceste vise pot ti relatate imediat de catre pacient.• Hipnoanalistul poate sugera pacientului faptul ca cl are "un vislegat de 0 problema anume sau de un conflict" pc care vor Incercasa-l rezolve Impreuna.• Daca pacientul nu a ajuns la 0 solulie prin intennediul visului,hipnoanalistul Ii poate sugera faptul ca el reviseaza visuI §i Incearcasa se confrunte Inca 0 daUi cu prohlema sa Intr-o maniera diferita §ila un nivel diferit. Tcrapeutul poate sa-l Incurajeze pe pacient, suge-randu-i ca va gasi 0 solulie mai buna daca va Inccrca sa reviseze visul(Sacerdota, 1967).• De asemenea, terapeutul ii poate sugera pacicntului ca cste ca-pabil sa inle1eaga semnificaliile §i simbolismul propriilor vise din ceIn ce mai bine, pe masura ce trece timpuL IIipnoanalistul dispune §ide mecanismul sugestiei posthipnotice. Astfel, e1 poate sugera pacien-tului ca va visa 0 seric de vise importante, semnificative pentru pro-blematica sa. Se poate sugera eli, de~i este posihil ca acestc vise safie uitate, ele vor reveni in con~tiinla pacientului imediat ce acesta vaintra in cabinetul psihoterapeutului. Astfel, terapeutul poate explora ~iinterpreta impreuna cu pacientul sau intrcg continutul visclor. In felulacesta se analizeaza vise complete §i nu doar fragmcnte pe care even-tual §i Ie aminte~te pacientuLAdesea, in timpul ~edinlei de hipnoanaliza, cand i sc da pacientuluisugestia sa viseze, acesta poate reproduce in mod spontan un vis noc-turn senmiticativ, care fusese refulaL In acela~i timp, el poate produceun vis diurn care arc semniticalii psihologice cc pot .ti interpretate.Hipnoanaliza mai are ~i alte avantaje comparativ cu psihanalizaclasidLAstfel, atunci rand pacientul se ana in hipnoza, mai ales intr-ohipnoza profunda, terapeutul se poate adresa direct incon~tientului su-biectului prin utilizarea unor tehnici specitice, dintre care arnintim teh-nica imaginaliei dirijate sau regresia de varsta.In astfel de situalii, incon~tientul pacientului poate furniza raspun-suri nemijlocite. Datorita acestui fapt, hipnoza poate aduce imbuna-ililiri rapide in comportamentul pacienlilor.114Tehnica hipnoanalitica se utilizeaza pentru descoperirea §i inter-pretarea contlicte1or incon~tiente. Odaili ce terapeutul identifica uncontlict de natura incon§tienUi, el trebuie sa-l ajute pe subiect sa-lrezolve. In acela§i timp, hipnoanalistul trehuie sa-l conduca pe pacientin a~a fel incat sa vada care este sursa luptelor sale interne ~i sa fiecapahil sa-§i reorganizeze mecanismele personaliilitii sale astfelinditsa ajunga la 0 formula de viala productiva ~i placuta.Scopul tinal al hipnoanalizei este facilitarea maturizarii ~i cre~teriipsihice a pacientului. In afara asocialiilor libere ~i a analizei vise1or,hipnoanaliza utilizeaza ~i alte tehnici cum ar fi:• Tehnica imaginatiei dirijate (Fromm, 1984)Psihanalistul Heinz Hartamann (1958) suhlinia faptul ca exisilidoua feluri de imaginalie:a) imaginalia simbolica, reprezcntand 0 strategic cognitiva a egou- .lui incon~tient;b) imaginalia de testare a realiililii, meniili sa asigure planiticareaviitoare1or situalii cu care subiectul este confruntat (ce va face sau ceva spune suhiectulintr-o situalie dificila).Hipnoterapeutul utilizeaza amhele tipuri de imaginare. Astfel, elrecurge la imaginarea de tip simbolic atunci cand, dore~te, de piIda,sa simholizeze pocesul evoluliei pacientului de la 0 boala spre stareade sanatate printr-un rau tumultos pc care pacientul trebuie sa-I tra-verseze sau printr-un munte pc care acesta unneaza sa-l urce.Imaginarea care are drept scop testarea realitalii poate fi utilizaili,de pilda, atunci dnd avem de-a face cu 0 fohie cum ar ti fobia zboruluicu avionuL Hipnoterapeutul poate descrie pacientului treapta cu treapilidrumul sau spre aeroport, intrarea in aeroport, predarea bagajelor, tre-cerea pc la organele de control ale aeroportului, imbarcarea, calatoriacu avionulin timpul careia subiectuli~i imagineaza ca cite§te 0 carteatilt de interesanta, incat ignora disconfortul zborului.Apeland la antrenamentul mental al unor situalii psihotraumatizantein stare de hipnoza, terapeutul 11poate ajuta pe pacient sa oblina unbun control asupra realitalii.115
  • 60. Prin hipnoterapie pacientul ajunge sa transfere sentimentul de suc-ces din cadrul unor situalii imaginare asupra unor situalii reale (Frankl,1976).Un alt concept utilizat in cadrul hipnoanalizei este cel de "egoideal".Psihologia psihanalilica face diferenla dintre supraeu sau con~tiinla~i eul ideal. Supraeul stabile~te nonne-granite-limite, in timp ce eulideal stabi1e~te scopuri (Stolar §i Fromm, 1975).Ego-ul ideal reprezinta ceea ce un individ dore~tc sau viseaza sadevina. Daca cineva nu-~i atinge nivelul de aspiralii, el traie§te senti-mente de jena §i culpabilitate pentru ca nu a ajuns atat de competent~i atat de perfect cat ~i-ar 1idont.Hipnoanalistul il poatc ajuta pe pacient sa aduca ego-ul ideal la~edinla de terapie ca ~icum acesta ar 1ireal. De piIda, poate sugerapacientului ca un indi vid care arata exact ca eI intra in incapere, sea~aza pe un alt fotoliu §i poveste§te cum a Hicut eI fala in mod eficient§i competent acelor situalii care 11prcocupa pe pacient. Apoi se poatesugera in continuare ca pacicntul se contope~tc, devine una cu acelpersonaj eficient.5.2. Tehnici avansate ale hipnoanalizei (Hartland, 1979)• Tehnico scrisu/ui automat. Se plaseaza un crcion in mana pa-cientului anat in transa §i i se sugereaza ca mana §i hralul sau suntcomplet deta§ate de corp §i llu-i mai apartin. 1 sc sugereaza apoi saserie 1ara sa-~i dea scama de ceea ce scrie. Produsul. este adesea in-descifrabil (fraze incomplete, litere fragmcntatc etc.). Daca pacientulpoate deschide ochii tara sa-§i intrerupa transa, cl poate fi solicitat sascrie corect, utilizand tehnica scrisului automat. Daca acesta nu poatedeschide ochii tara sa se trezeasdl., i se poate sugcra, posthipnotic, casensu 1 cuvintelor scnse de el i se va clarifica dupa ce se va trezi.Aceasta sugestie duce la e1iminarea dificultalilor de intrepretare a ma-terialului. De§i primc1e illcercari pot e§ua, pnn antrenament subiectulajunge sa sffipaneasca tehnica. Mulli pacienli 0 pot utiliza in transau§oara, dezavantajul acestora con stand in aceea ca ei ll-au posibiIitatea116sa surpnnda senmificalia ascunsa a ceea ce au vrut sa cornunice, a~acum se inmmpla cu cei anali in transa profunda. Acest dezavantaj seexplid prin accesul mai limitat la zonek profunde ale psihismului intransa u~oara.• Desenul hipnotic. Rezultate bune se oblin numai in masUfa incare pacientul atinge 0 stare de transa profunda, de tip somnambulic,tiind in stare sa deschida ochii fara sa se trezeasdL Pacientul poate fiinstruit sa deseneze ce dorqte sau i se poate sugera ce sa deseneze(frecvent, tematica desenului poate izvorl din informaliile cupnnse inasocialiile libere). In desen, pacientul reflecta uneori atitudinea sa in-con~tienta fata de familie ~i chiar fata de terapeut. In unele cazuri, elpoate fi solicitat sa-~i ilustreze visele sau trairile care 11domina. Teh-nica da rezultate dad este combinata cu regresia de varsta cand pa-cientul, regresat, i~i ilustreaza mai u§or decM la varsta adulta atitudinile§i sentimentele.• Terapia prin joe. ~i in acest caz, pacientul trebuie sa He capabilsa deschida ochii tara a ie~i din transa. Numeroase rezistenle manifes-tate de adulli fata de aceasta terapie sunt inIaturate in stare de hipnoza.De indata ce pacientul a11atin hipnoza i~i dil seama ca nu trebuie saa~tepte pasiv indicalii1e terapeutului, el se joaca cu multa pIacere pen-tru a expnma agresivitatea ~i gelozia incon§tiente fala de parinli, fralisau alte persoane. Matenalul consta in papu~i ce reprezinta un barbat§i 0 femeie, un hatran §i 0 batrana, un baiat ~i 0 fetila de circa 10ani, un haiat §i 0 fetila de 4 ani §i un bebe1u~. Sunt prezente, deasemenea, anima1e, mobilier, un pat mare, tren, ma§ini, arme, soldali,cat ~i hartie, creioane ~i plastelina. Pacientului i se spune sa construias-ca ~i sa se joace cum 11place, dar sa povesteasca ceea ce face. Uneori,terapeutul alege ceea ce trebuie tacut pe baza matenalului oblinut dinasociatiile libere. Daca terapeutul a sesizat conflictele esenliale dinviala pacientului, ulterior el 11va regresa la acea varsta.It Tehnica dramaticil. In hipnoza profunda rezistenlele la drama-tizare sunt inlaturate. Pacientul este instruit sa reprodudi, in stare dehipnoza, incidenteIe dramatice din cursu I existenlei sale ~i sa retraiascape plan emolional situaliile ~i experienlele anterioare. In transa pro-117
  • 61. funda el face acest lueru eu atata forta de sugeslie ea ~i cum ar retraieu adevarat experienta rcspectiva. Adesea, cxpcricnta este atal de in-tensa §i puternica, incal se produce 0 adevaraHi abreactie. Cel maidramatic exemplu de abrcactic apare in tratamentul nevroze1or de raz-boi, cand pacientul traic§te alat de putcmic siluatia, eI mimand chiarmitralierea inamicilor. Daca tehnica e combinam cu regrcsia de viirsm,ea devine §i mai cticienm. Terapeutul poate asista pasiv la scena, daruneori este necesar ca el sa intervina accentuand una sau alta dincaracteristicile situatiei respectivc. Tchnica se dovede§te deosebit deutila mai ales pentru exoprimarea deschisa a agresivitatii §i ostilitatii.• Regresia de varsta. Pacientului i se sugereaza ca are 0 alta viirstadecat cea reala, de regula mai mica. In timpul hipnozei pot fi indusedoua tipuri de regresie (Hartland, 1979):a) In cadrul primului tip, pacientul actioneaza in conformitate cupropria reprezentare asupra modului cum era e1 la viirsta mai mica.EI se comporm a§a cum crede ca ar fi Ia.cut-0 in calitate de copil lavarsta respectiva. Aceasta este un feI de simulare a unci perioade tre-cute (pseudoregresie).b) In al doilea tip de regresie se produce 0 intoarcere reala la 0perioada timpurie de viirsta, eu 0 reactivare a mode1elor de eompor-tament existente la timpul respectiv. Chiar §i terapeutul prime§te ralulunci persoane din perioada respectiva de viata a pacientului: invatator,parinte, ruda. Aceasta este regresia de varsta in adevaratul sens alcuvantului, in care pacientul are acees la amintiri §i traie§te evenimente§i smri care au fast reprimate. Rcgresia de varsm se combina, de re-gula, cu celelalte tehnici de hipnoanaliza. Pentru regresia adevarataeste necesara a transa de tip somnambulic (deci pacienti eu grad marede hipnotizabilitate). Exism doua metode pentru a obtine regresia devarsm:1) Tehnica confuziei: pacientul, af1at In stare de hipnoza, este trep-tat dezorientat cu privire la timpul §i locul in care se af1a (ziua, sap-tamana, luna §i in ce1e din urrna anuI). Cand ajunge intr-o stare deconfuzie este reorientat spre perioada de viirsta dorim. Atunci cand sepune problema investigarii unui anumi! simptom, i se cere sa §i-l amin-118teasca §i sa retraiasca timpul §i locul eand a aparut pentru prima oarasimptomul rcspectiv (cu cat mai multe detalii).2) eu subiectii foarte buni se poate trece direclla sugerarea viirsteidorite tara dezorientarea prealabila. Se va folosi 0 tehnica de numarare§i i se va spune pacicntului ea e1 se va intoarce Inapoi in treeut §i seva simll ea §i cum ar trai din nou perioada sugeram. Pentru exempli-fieare prezentam urmatorul instructaj: "E§ti foarte relaxat, calm,lini§til. Acum yom incerca sa adancim tot mai mult starea de relaxare.Pc masura ce ma asculti te vei intoarce tot mai mull in trecut §i veitrai "situatia X" (este yorba de situatia in care a aparut simptomul,problema, contlictuI). Eu voi numara pana la 10 §i, eand voi ajungela 10, te vei rcinotaree in timp cand aveai varsta de 10 ani. Acum voiIncepe sa numar §i pc masura ce numar te intorei in timp, te intoreiin timp tot mai mull. 1,2 - simti cum devii tot mai nue, din ee in cemai nilc; 3,4 - miiini1e §i pieioare1e tale devin tot mai mici, din ce inee mai miei, ea atunci eand aveai 10 ani; 5,6 - devii tot mai mie, §imai mie, miiinile §i picioarele sunt tot mai mici; 7,8 - te intorci §idevii ca atunei cand aveai 10 ani; 9,10 - te intorci in timp §i e§ti caatunei cand aveai 10 ani. E§ti imbracat ca atunci. III aminte§ti c1arcamera, lucrurile din jur. Le poti vedea eu mulm c1aritate, parca ar fiadevarate. Indata ce simti ell e§ti la varsta de 10 ani ridica bratul."Inainte de trezire, pacientului i se spune ca va uita tot ce s-a in-tiimplat §i ca atunci cand va fi suficient de puternic pentru a suportaadevarul, intiimplarile respective ii vor reveni treplat in memorie.119
  • 62. Capitolul 6ORIENT ARI MODERNE IN HIPNOTERAPIE6.1. Hipnoterapia de orientare cricksorianaPrincipii Ie terapiei lui Milton Erickson pot fi gasite mai ales Inlucrarile discipolilor sai, Haley ~i Rossi (1973, 1980). Strategia tera-peutica a lui Erickson are in vedere inlaturarea simptomului §i crearea1a pacient a unor expectalii pozitive referitoare la vindecare. Ea con-tribuie la reducerea disonanlei cognitive §i favorizeaza evolulia pa-cientu1ui spre starea de sanatate. Erickson nu situcaza la baza psiho-terapiei sale 0 teorie a personalitatii, ci este de parere ca teoriile asuprapersona1italii ingradesc posibilitatea psihoterapeutului de a conceptua-1iza mecanismele psihopatologice puse in aqiune de pacient. De aceea,Erikson elaboreaza 0 noua teone asupra personalitatii pentru fiecaredin pacienlii sai. Aceasta noua teorie line seama de identitatea, stareapsihica, nevoile, dorinlele, tendintele §i fortele psihice ale pacientului.Psihoterapia cricksoriana are 1a baza eateva principii derivate dinteoria inf]uenlarii sociale a comportamentului:1. Psihoterapia reprezinta 0 interaqiune intre pacient §i terapeut,in care terapeutul are ascendent §i putere asupra pacientului.2. Terapeutul este cel care ghideaza pacientul sa-§i examineze pro-blemele intr-o noua lumina.3. Terapeutul trebuie sa-l convinga pe pacient di psihoterapia lu-creaza chiar §i atunci cand nu se evidenliaza modificilri obiective incomportamentul acestuia.Gill §i Beahrs descriu modelul de interaqiune terapeut - pacientspecific terapiei ericksoriene astfel: Terapeutu1 observa modul in carepacientul comunica la toate nivelurile. Deci, ullnare§te modul in caregande§te pacientul, ce constructe verbale folose§te, ce patternuri decomunicare nonverbaIa utilizeaza (auditive, vizualc, kinestezice). Te-rapeutul trebuie sa 1ucreze cu pacientul Iui atat la nivel con§tient, cat§i incon§tient. EI aduna infonnalii de la ambele niveluri §i incearcil121
  • 63. sa le sintetizezc. Terapcutul trebuie sa-l manipulezc pc pacient astfelincat moditicari1c suferite de acesta sa fie egosintonice §i sa producaschimbari pozitive sub aspect interaclionaL Terapeutul arc menirea dea utiliza forte1c latente de natura subcon§tiente care nu reprezinili doarun depozit de emolii, impulsuri, tendinle refulate §i experienle nega-tive, ci mai curand 0 sursa dc energie §i forta rczultata din expcrienlacu care a venit pacientul in contact. Subcon§tientul ar avea deci ca-pacitatea de a crea modele de comportament, modele cognitive caredepa§esc expectaliile obi§nuitc ale pacientului.In finalul psihoterapiei trcbuie sa se realizeze 0 structura unica ceimbina tipurile de cognilie con§tienili §i subcon§tienta, care sa repre-zinte un tot unitar, specitic annoniei individului §i relaliilor lui eumediul.Dupa r;;riekson, simptomul are rolul de a menline echilibrul psihieal paeientului, iar inlaturarea lui presupune 0 restructurarc profunda apsihieului pacientului. In transa terapeutiea, terapeutul trebuie sa pnaseama de faptul ca subiectul nu va incorpora sugestii eu earacter ofen-siv si distonic; de asemenea, terapeutul trebuie sa lina seama de modulin care s-a format simptomul, de scopul caruia ii scrvesc aceste mo-tivalii, de stilul cognitiv §i de sistemul fundan1ental de reprezentarecu care opereaza paeient u1.Are loc un proces de invalare de natura incon§tienta, in cadrulcareia ego-ul critic este estompat. Atenlia pacicntului trebuie ghidataspre realiililile interioare, unnarindu-se moditicarea unor patternuri ha-bituale de control ale accstuia. Deei, se vizeaza schimbarea moduluiin care pacientul i§i acceptl tluxul propriilor asocialii interne.Transa terapeutica a lui Erickson are 0 anumita specificitate cerezida in:- Utilizarea conversaliei uzua1e care conline sugestii indirecte deintrare in transa.- Folosirea confuzici ca tehnica ce sparge tiparele §i sistemul dereferinla obi§nuit ale pacientului. Incerdind sa unnareasca instruqiu-nile ambigue date de terapeut, emisfera eerebrala dreapili se activeaza,ceea ce are drept rezultat modificarea sistemului de imagini §i afunqionarii diverse10r modalitali senzoriale.122- Folosirea surprizei - este asemanatoare cu folosirea confuziei §iproduce 0 modi fcare brusca a modului obi§nuit de funqionare psihiciia pacientului.- Utilizarea unor intrebari care conlin in sine sugestii dirccte §iindirccte in legatura cu hipnoza.- Direclionarea atenlici asupra unor aspccte interne ale organismu-lui (exemplu: "ma intreb cu cat este mai greu bralul drept fala de celstang?").- Utilizarea subcon§ticntului in scopul cxplorarii contlictelor inte-rioare ale subiectului. Subcon§tientul estc implicat in demcrsul tera-peutic in sensul ca el "da voie" pacientului sa intre in transa §i acceptamodificarile in sfera cognitiva §i comportan1cntaUi (exemplu: "minteata subcon§tienta §tie mai bine cand §i de cc a aparut problema §i candte vei schimba").- Utilizarea acceptarii pasive de ditre pacient (exemplu: "nu estenevoie sa fii atent la vocea mea ..., sa acorzi atenlie senzaliei de greu-tate care ili cuprinde tot mai mult bralul").- Utilizarea unor expericnle din copilaria pacientului - acesta esteinvitat sa-§i reaminteasca de perioada cand obi§nuia sa viseze cu ochiideschi§i.Erickson utilizeaza §i diferite tehnici de induqie hipnotica, dintrecare enumeram: induqia prin fixarea privirii, tehnica 1evitapei bralului§i alte mecanisme nonverbale de induqie (modificari in tonul §i ritmulvocii, specularea efectului monotoniei: spune 0 poveste, inca 0 poveste§i inca 0 poveste pana cand subiectul intra in transa in mod spontan).El folose§te §i tehnica provocarii (exemplu; "preferi sa intri in transaacum sau peste cinci minute?"), tehnica semnalului ideomotor, precul11§i utilizarea unui set de intrebari la care pacientul nu poate sa raspundadecat prin DA; exemplu: "ili aduci aminte de perioada dnd aveai 10ani §i 1i se intfunpla sa vezi cum plutesc norii pc cer?"; "au fostperioade in copilaria ta cand nu §tiai precis de ce ai llicut un anurnitlucru?"; "ili anunte§ti drumul parcurs asilizi pana la cabinet?". Prinastfel de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda decat prinDA apare setul mental de raspunsuri pozitive pc care Ie va da §i incontinuare, pacientul fiind astfel silit sa coopereze.123
  • 64. Obiectivul acestci psihoterapii consHl in incurajarea comportamen-telor cent rate pe scop, care sunt in acord cu nevoile interne ale su-biectului: hunastarea fizidl §i psihica, interaqiuni sociale henefice.Pe baza principijlor psihoterapiei ericksoriene a luat na§tere psiho-terapia strategidl a ui Haley. Psihoterapia strategidl include acele de-mersuri psihoterapeutice in cadrul carora terapcutul i§i asuma respon-sabilitatea de a dirija pacientul §i-i propune modalitali concrete derealizare a schimharii. Principiile psihoterapiei strategice au fostenunlate de Nixon in 1979:- Terapeutul are nevoie de un motiv pentru toate demersurile sale.e1define§te prohlema, planifidi interventia, evalueaza consecinteIe, ac-cepta responsabilitatea tratamentului - toate accstea in timp ce neagaca ar avea vreo responsabilitate pcntru moditicariIe aparute in com-portamcntul pacientului.- Terapeutul trebuie sa identifice stilul cognitiv al pacientului, mo-dul ui de percepere a realiililii §i ratiunile complexe care detenninamentincrea simptomului.-- Terapeutul trebuie sa fie con§tient de faptul ca un comportamentsimplomatic are un caracter circular §i repetitiv.- Se considera ca pacientii sunt motivali sa se schimbe, ca dovadavenirea lor la psihoterapic, dar motivatia poatc sa nu fie cea pe careo atirma sau gandesc ei.- De§i pacientul a afacut incerdlri rcpetate de a-~i rezolva singurproblema, acestea au c~uat. Terapcutul trcbuic sa manifcste inlclegere§i sa incurajczc accste eforturi. In plus, multi pacienli simt nevoia sa-§ispuna istoria vietii. Ascmenea manifestan trehuie incurajatc de tera-peut pentru ca elc ofera posibilitatea familiarizarii cu simbolisitica ver-hala a pacientului, cu modul lui de a vedca luerurile §i eu eomporta-mentul sau.o prohlema importanta a acestor terapii 0 eonstituie depa§irea re-zistentelor paeientului. Se observa ca terapiile prca directc pot deter-mina activarea mecanismelor de aparare §i a rezistentelor. In schimb,o abordare indirecta vadc§te respect fata de problema pacientului, fatade simptom §i motivele mentinerii acestuia. Psihoterapia strategica esteo terapie indirecta caracterizata prin faptul ca utilizcaza chiar simpto-124mul care funqioneaza atat la niveI con§tient, cat ~i subcon§tient ~i seexprima simbolic prin structurilc lingvistice utilizale de pacient.Tehnici concrete de inaturare a simptomului ce apartin psihotera-piei strategice:- Utilizarea simptomului - aceasta tehnica nu neaga existcntasimptomului §i nici dreptul pacientului de a-I avea. Exemplu: in cazulunui pacient psihotic delirant ce se credea Isus, Erickson a recomandato terapie ocupationala in meseria de dulgher; unui pacient cu durericronice i s-a recomandat angajarea In discutii §i prelegeri cu privirela durere.- Tehnica programului sau a orarului - prin intennediul acesteitehnici, pacientul primqte In mod indirect dreptul de a-§i controlasimptomul; exemplu: "maine seara 1ntre 8 ~i 9, la alegerea ta, timpde 10 minute 0 sa ai 0 durere in tot capul ~i nu doar in zona cerei,a§a cum se intfunpIa de obicei."- Invatarea pacientului cum sa-~i foloseasea mai bine simptomulpentro a obline bcneficii secundare; exemplu: unui copil enuretic, te-rapeutul i-a spus ca nu trebuie sa urineze in pat decat atunci rand vreasa-§i enerveze mama, atragandu-i atenlia asupra lui.- Tchnica programarii simptomului. In stare de hipnoza se poateprograma timpul rand va disparea simptomul, se poate negocia inten-sitatea lui sau se poate mula un simp tom dintr-o parte a corpului 1naha. Pacientul are posibilitatea sa comunice prin tehnica scrisului au-tomat cat va dura simptomul §i cand va disparea.- Oferirea unei alternative mai rele decal simptomul. r sc propunepacientului sa-§i provoace declan§~U"easimptomului, ceea ce-i conferaun anumit control asupra acestuia, cu menliunea ca subiectul trebuiesa fie pus in situatia de a-I abandona. Exemplu: unui pacient cu in-somnie, terapeutul ii propune ca in noptile in care nu poate sa doarmasa ceruiasca parchetuL- Prescrierea simptomului (directa sau indirecta) - are unnat~elescopuri: a) simptomul poate fi trait la nivel comportamental rara {ec-teIc psihologice care il insotesc de obicei (anxietate, depresie, Jlpa-bilitate); b) simptomul poate fi experimentat 1n plan psihologic lara ati realizat efectiv in plan comportamental. Prcscrierca directa a sim-ptomului ii ofera pacientului posibilitatea de a-I controla: "poate ca125
  • 65. mai ai ceva de Invalat de la vcchea dumita1e depresie, a§a ca este binesa 0 simli aceasta saptamana".- Tehnica reintrepretarii - psihoterapeutul abordeaza suportiv pa-cientul §i Ii ofera interpretari ale unor mecanisme subcon§tiente carestau la baza apariliei §i fonnarii simptomului. Exemplu: "Se pare cadurerea dumitaIe de la umar ascunde multa nemuI1U1nire. De§i parifericita ca te casatore§ti, de fapt c§ti ambi valenta."- Tehnica c3§tigarii simpatiei pacientului. Erickson 0 denume§tetehnica flatarii si are drept scop de a-I face pe pacient sa-§i priveascasimptomullntr-o lumina noua. Exemplu: " Doamna, de§i ave1i 90 kg,modul de dispunere a grasimii va poate face sa pareli sexy." La aceas-ta se adauga §i tehnica sublinierii unor asemanari pacient - terapeut(,,§i mie mi s-a Intamplat acela§i lucru").- Tehnica provocarii. Se aplica In cazulln care pacicntul vine lapsihoterapie, dar nu pare destul de motivat pentru a se schimba (exem-plu: "ma Intreb daca vei fi In stare sa faci cu adevarat acest lucru?").- Tehnica similitudinii de cazuri. Se aplica In situa1ia In care pa-eientul este rezistent la psihoterapie. Se poate aranja cu un coleg te-rapcut ca acesta sa intre In cabinet sau sa sune la te1efon pentru adiscuta un caz similar eu cel al pacientului. Astfel, pacientul prime§tefeed-back-uri directe prezentate indirect, creindu-i-se iluzia ca ideilercferitoare la schimbare §i noile solulii Ii apartin lui, nu terapeutului.- Strategia "terapeutul este foarte ocupat" - aceasta mare§te ex-pectatiilc pacientului care I§i da sean1a de faptul ca terapeutul lui estefoarte bun §i foarte solicitat. Terapeutul fixeaza Intiilniri la ore §i ziledificile (de exemplu: duminica la ora 7).- Tehnica temelor pentru acasa §i a exercitiilor diticile aplicabilamai ales pacientilor foarte rezistenti. Terapeutulli poate cere pacien-tului sa scrie istoria vietii cu multe detalii sau 11 poate supune la testelungi §i plictisitoare de mai multe ori pe zi.- Incurajarea recaderilor - daca pacientul a progresat prea repede§i terapeutul banuie§te ca s-ar putea produce 0 recadere, el Ii da ur-matoarelc instructiuni: "N-ai mai suferit de muM vreme de depresie.Poate ar fi bine ca saptamana viitoare sa fii deprimat timp de 0 orapentru ca este posibil sa mai ai ceva de Invatat de la depresia ta."126_____ 1Terapeutul trebuie Insa sa fie atent ca aceasta tehnica sa nu conducala 0 profectie autolmplinita.- Incurajarea reactiei prin frustrarea ci - se Incurajeaza un anumitcomportamcnt prin fonnulari care contravin comportamcntului rcspec-tiv. Exemplu: "Mi-ai spus ll1ultc lucruri despre tinc, dar ll1i-ai ascunsceva. Vreau sa nu-mi spui acel lucru decat atunci cand vei fi pregatits-o faci."- Substitutia de simptom - se citeaza cazul unui candidat ce-§ipregiltea teza de doctorat §i a facut un blocaj sever (el nu putea saciteasca nimic In legatura cu teza). Erikson In hipnoza a negociat cusubcon§tientul pacientului care a pem1is ca ori de dite ori acesta des-chide 0 carte 1egata de teza sa-i an10rteasca degetul ll1ic de la manastanga."- Utilizarea sill1bolurilor §i ritualilor In psihoterapie - sugerareaschimbarii lara diseutii deschise cu pacientul Ii da acestuia iluzia cadetine controlul asupra situatiei §i ca el estc cel care lucreaza asupralui. Haley citeaza cazul unei paciente cu halucinatii chinestezice. Inhipnoza, pacienta a relatat ca este convinsa de prezenta tatalui decedat.In acest caz, tcrapeutul a indicat practicarea unui ritual re1igios. Haleymen1ioneaza §i cazul unci paeiente eu dureri mari §i erampe prell1ens-truale, lara cauza organica. In acest caz, terapeutul care a intuit capacienta dore§te In mod incon§tient sa atraga atentia asupra sa, a re-comandat pacientei urmatoare1e: "eu doua zile Inainte de ciclu sa-§icumpere 0 rochic ro§ie foarte frumoasa pc care sa 0 poarte In primazi a ciclului. Terapeutul i-a mai dat §i instruqiuni cu privire la maehiaj§i coafura. In mod surprin:zator, simptomele au disparut ca prin farmec."6.2. Hipnoza in psihoterapia de familiePsihotcrapia de familie a debutat In 1950 ca mi§care terapeuticaindependenta. Unii autori II eonsidera ca precursor pc Freud (care I-aimplicat pc lata In tratamentul fobiei rata de cai la un copil), altii peFluegel §i Adler (s-au ocupat de problemele neuropsihiatriei infantile,la §edintele de psihoterapie tiind prezenti §i parintii). Dar preocuparilelor s-au Indreptat mai ales asupra modului In care familia influenleaza127
  • 66. individul §i nu asupra [amiliei ca sistem. Actuala psihoterapie de fa-milie pledeaza pentru 0 abordare mai holistica, afinnilnd existenta unorinfluente reciproce intre membrii familiei.Bateson 1986 este de parere ca aceste interactiuni din familie suntilustrate §i de situatiile extreme (exemplu: canel un membru al familieischizofren incepe sa sc simta mai bine, un alt membru al fami11ei vaavea probleme).Psihoterapia de familie este putemic inllucntaili de teoria generalaa sistemelor in sensul ca ea de1ine§te familia ca pc un ansamblu declemente (indivizi) at1ate In interactiune.Cilnd abordam familia trebuie sa avem in vedere unnatoarele sub-sisteme:1. Intrapersonal - subdivizat didactic In sistcme1e instrapsihic §isomatic.2. Interpersonal - cuprinde amunite subcomponente: a) cuplul -fiecare partener aduce in relatia interpesonala istoria vietii sale, ne-vrozele, prob1eme1e somatice. Toate acestea inlluenteaza modul de in-teractiunc dintre cei doi partencri care unnaresc aUlt mentinerea pro-priului echilibru, cat §i pc cel al cuplului; h) copiii - care au propriullor sistem ce interaqioncaza cu ficcare parinte In parte si cu cupIulIn ansamblu. La acestea sc adauga §i interactiul1ea cu ceilalti copiii §icu sistemul intrapersona1.3. Societatca - intcraqioneaza §i exercita presiuni asupra tuturortipurilor de rdatii.Deci, fiecare sistem interactioneaza §i exercita presiuni asupra tu-turor tipurilor de relatii.Astfel, fiecare sistem interaqioneaza cu cclelalte, la diverse l1ive-luri, prin mecanisme de bio-feed-back ncgativ (care contribuie lamentinerea homeostaziei sistemului) §i bio-fced-back-ului pozitiv(actiuni de fuga din sistcm).Exemplu: un adolescent cc consuma droguri are 0 interrelatie ba-zata pe bio-feed-hack pozitiv ell parintii care 11face sa se izolele totmai mult de ei. EI utilizeaza drogul pentru a se stabiliza intrapsihic.(bio-feed-back negativ) §i pentru a-§i consolida relatiile cu colegii.Comportamentul lui Ii face pe pannti sa se simta mai legati unu1 de128altul (bio-feed-back negativ) §i Ii Impiedica sa-§i exteriorizeze propriileconflicte (acestea presupune un bio-feed-back pozitiv potential).Utilizarea hipnozei in psihoterapia de familie poate detennina 0stare de calm in familie, eei implieati eon§tientiziind faptul ea 0 staremai bun a poate fi atinsa prin explorarea meeanismelor ee stau lafunetionarii sistemului §i prin solutionarea eonflietelor, prin ajutareamembrilor familiei sa formuleze noi optiuni in sfera eomportamentala§i sa intareasdi aeeste oPliuni. Toate acestea due la stabilirea unui noueehilibru al sistemului familial. Kramer (1968) deserie patm stiluri debaza ale interaetiunii familiale:a) Familia care face front eomun, casatoria este armonioasa la nivelmanifest, terapia fiind indicaili pentru ca unul din eopii este simpto-matie. Freevent in eadrul aeestui tip de interaetiune familiala se ur-mare§te rezolvarea problemei eopilului rara sa se supuna §i restul fa-miliei la terapie.b) Mariajul supraadeevat - subadeevat reprezinili tipul de relatiein eadrul careia unul din membrii euplului detine 0 pozitie superioara.partenerul eu pozitie inferioara are simptome, iar eel eu pozitie supe-rioara este sanatos. Ciind eel dintai incepe sa s~ simta bine, relatia eueelalalt partener devine ineordaili.c) Mariajul eonflietual, caraeterizat prin conflict §i lupta desehisa.Conflietul poate servi pentm mentinerea apropierii ~i interaetiunii ineadrul eareia membrii cuplului se simt eonfortabil. In plus, eonflietulmai poate fi utilizat pentru evitarea situatiilor caraeteristiee marlajuluisupraadeevat.d) Mariajul de tip mixt eombina doua sau mai multe din tipurilede interaetiune descrise anterior.Stilurile de baza functioneaza in direetia mentinerii homeostazieisistemului familial, care manifesta rezistenta la sehimbare.Psihoterapia de familie i§i propune sa ajute familia prin membriiei, sa ajunga la un nou mod de homeostazie care sa fie in aeo.rd euscopurile de vialll §i nevoile membrilor familiei.Spre deosebire de grupul supus psihoterapiei, membrii familiei seafla aproape tot timpul impreuna. Deei este evident ea Ie vine greusa inlature barierele, sa se ineurajeze reeiproe, sa-§i elimine inhibitiile§i apoi sa revina la eomportamentul de acasa. In aceste eonditii, sin-129I .-----
  • 67. gura modalitate de a face fala avalan§elor de stan afective 0 reprezintadisocierea celor doua situalii: cea de psihoterapie §i cea de viala co-tidiana.Dupa Braun (1978, unul din scopurile principale ale hipnozei interapia de fanlilie este acela de a oferi familiei posibilitatea unei ex-perienle agreabile - relaxarea. Dupa Braun, experimenHind impreunarelaxarea, membrii familiei pot capata mai muM ineredere unii in allii.In plus, experienla hipnotica ii poate ajuta pe membrii familiei sa intrein acord eu ei §i cu ceilalti, sa devina mai reeeptivi fala de problemelepartenerilor lor (daca un membru al familiei are dificultali de expri-mare a sentimentelor, celalalt 11poate ajuta exprimand ill locul luisentimentele). Se constata ca nu exista contraindicalii absolute ale hip-nozei in psihoterapia de familie, ci doar unele relative eare lin deabilitatea hipnoterapeutului §i de cuno§tinlele lui in domeniul psiho-terapiei de familie. In acest sens, hipnoterapeutul trebuie sa fie gatasa faca fala unor informalii nea§teptate sau unor abreactii puternicepentru ca relaxarea conduce la sl3.birea barierelor §i cenzurii. EI trebuiesa §tie ca se pot produce regresii de varsta spontane la copii in prezenlaparinlilor (panntii par sa devina un stimul care faciliteaza regresia).Terapeutul trebuie sa manevreze aceste fenomene §i sa ramana calm§i stapan pe sine. EI utilizeaza relalia hipnotidi pentru a-i face peeeilalli sa··§i pastreze ealmul in timp ee el lucreaza eu un membru alfamiliei care prezinta simptomul principal.o aM eontradielie relativa a hipnozei in psihoterapia de fanlilieare in vedere struetura de personalitate a paeientului. Nu se reeomandautilizarea hipnozei la pacienlii isterici sau borderline. In aceasta si-tualie, prezenla fanliliei aecentueaza riseul §i po ate precipita de-c1an§area unei crize. La pacienlii borderline riseul cel mai mare estedec1an§area de reactii psihotice atunci cand mecanismele de aparareale ego-ului sHibesc iar materialul refulat iese la suprafal~L Un alt risc11constituie abandonarea terapiei datorita interpretani eronate a uneireIalii hipnotiee mai apropiate, sau aparilia unor relalii transferentialecu 0 intensitate prea mare.In afara aeestor eontraindieatii relative, hipnoza i§i demonstreazautilitatea ajutand familia sa devina mai empatica §i sa-§i dinlinuezeconflictele: spore§te increderea reciproca a membrilor familiei; imbu-130natale§te dispozilia acestora; ii face ca deseopere noi informalii refe~ritoare la sine §i ceilalli §i sa-§i rezolve mai bine problemele.Hipnoza ca fenomen regresiv detern1ina activarea meeanismelorempatice, ceea ce duce la cre§terea §anselor de transfer §i contratrans-fer. Grupul fanlilial 11vede pe terapeut ca pe un tata omnipotent §idetestat, ceea ce duce la reactivarea rezistenlelor la hipnoza. Adeseaaceasta activare apare prin rotatie la toli membrii fanliliei. In cazulunui transfer pozitiv, normele interne ale fanliliei referitoare la apro-pierea afectiva pot fi destructurate. De aceea, de regula trebuie sa semearga pe linia oblinerii alianlei psihoterapeutice in triunghi:T = terapeutMI, M2 = membrii familieiIn cursul inductiei hipnotiee, adesea chiar terapeutul intra In hip-noza ceea ce Ii mare§te receptivitatea, tendinlele de tip regresiv §i ducela crqterea §anse1or contratrasferului. Inaime de a realiza inductia hip-notiea terapeutul, cu ajutorul interviului prehipnotic, obline date deta-liate asupra problemei-simptom, inlatura anxietatea pacienlilor in ra-port cu hipnoza (mai ales a fricii de pierdere a autocontrolului). Incursu I interviului prehipnotie, terapeutul trebuie sa inleleaga tipul decontact psihic dintre membrii familiei §i tipul de contract dintre fiecaremembru §i terapeut. Contactul psihic este un tip de interactiune psi-hologica asemanator celui din analiza tranzaelional3..Terapeutul trebuie sa furnizeze familiei informatii referitoare lahipnoza, la modul cum actioneaza ea §i la posibilitalile de aplicare inpsihoterapia de farnilie.Este necesar ca terapeutul sa ia anunlite masuri de precaulie: per-soanele aflate in confliet sa stea cat mai departe una de aha, iar celemai anxioase sa fie a§ezate langa terapeut.Etapele hipnoterapiei sunt:- Induclia hipnotidi - focalizarea atentiei §i intrarea terapeutuluiin rezonanla cu paeientii, mai ales cu cel eu probleme.- Adancirea transei.- Faza terapeutica propriu-zisa - se folose§te de regula tehnicaimaginaliei dirijate pentru a detern1ina aparilia unor informalii sau pen-131
  • 68. tru a obtine anumite modifidri de eomportament (exemplu: imaginatiadirijata pentru exersarea autoafirmarii In eadrul interaetiunilor din fa-milie).- Faza finaHi - euprinde de regula sugestii posthipnotice care potfi diferite pentru fieeare membru al familiei sau pot fi identice pentrutoata familia.- Faza de proeesare psihoterapeutiea - de§i indirect legata de hip-noza este 0 etapa importanta pentru di In eadrul ei se diseuta eu pa-cientul §i eu familia lui. Pacientul afla ee anume s-a obtinut m hipnoza§i ee sehimbari se a§teapta de la el pentru §edinta viitoare. Terapeutul11 ajuta pe pacient sa integreze informatia din hipnoza In realitateaeotidiana. Exista mai multe modalitati de abordare: a) se poate lueraindividual eu unul din membrii familiei (eel eu probleme); se inducetransa §i i se sugereaza paeientului sa luereze asupra propriei probleme§i sa interactioneze ell eeilalti membri ai familiei aflati In cabinet; b)se poate luera eu toata familia odata, dar demersul este difieil pentruea terapeutul trebuie sa fie eapabil sa eontroleze simultan reaetiile maimultor persoane (deci sa controleze niveluri §i moduri diferite de in-teractiune) .Tehnica eea mai potrivita penfru luerul eu toaHi familia este in-ductia prin relaxare progresiva. Dupa inducere se utilizeaza tehnicaimaginatiei dirijate. E neeesar ea toti ceiprezenti sa se concentrezeasupra aceluia§i lucru. Se poate sugera eoneentrarea pe un cer albastrupe care plutesc nori (pentru pacientii copii) sau sugestia cli ur:marescprogramul TV preferat. 0 alta tehnica utila este eea a regresiei devarsta pentru aducerea la suprafata a psihotraumelor trecutului. Aceas-ta tehnica da posibilitatea celorlalti sa trliiasdi plenar experienta celuiregresat.Tehnica imaginatiei dirijate aplicata familiei ca Intreg poate con-tribui la 0 h1ai profunda trliire a unor experiente comune §i la realizareaunei mai marl apropieri §i mcrederi Intre membrii familiei. Aceastapoate fi utilizata pentru a putea lucra asupra problemei unui membrual familiei §i pentru a-i ajuta pe ceilalti sa seidentifice cu celln cauza(exemplu: pacientul fobic respins de familie). Tehnica imaginatiei di-rijate se poate utiliza pentru problema sa concomitent cu ceilalti.132Pentru familia care face front comun se recomanda utilizarea uneitehnici de relaxare care Ii va determina pe membrii familiei sa serelationeze mai bine §i va reduce reactia de aparare. Un asemenea tipde familie va deveni mai capabila sa-§i exprime ostilitatea mascata.De exemplu, acestei familii i se poate cere sa-§i imagineze In hipnozaca se aflli pe 0 nava spatiaHi care are 0 anumita misiune. Nava intraIntr-un nor de meteoriti, calculatorul se defecteaza, astfel ca echipajuleste nevoit sa se mtoarca fua sa-§i fi mdeplinit misiunea. In acesteconditii, capitanul trebuie sa explice cine este de vina. La aceste ima-gini, membrii familiei pot oferi fantezii referitoare la modul In carefamilia face fata stress-ului, cum se realizeaza cooperarea, asumarearesponsabilitatii, cine este culpabilizat.Pentru mariajul supraadecvaUsubadeevat pot fi folosite sugestii di-reete sau indireete de Intarire a ego-ului partenerului subadeevat. Inaeela§i timp, partenerului supraadeevat i se va da de Inteles ea §i elpoate deveni vulnerabil. In cazul partenerului subadecvat se poate re-curge §i la psihoterapie asertiva In hipnoza. Prin tehnica imaginatieidirijate, rolurile celor doi parteneri pot fi inversate astfellndl.t fiecaresa trliiasca starile §i sentimentele celuilalt. 0 alta tehnica utila In psi-hoterapie 0 reprezinta antrenarea In stare de hipnoza a ego-ului ideal.De Indata ce pacientull§i elaboreaza propria imagine, a§a cum dore§tesa fie, i se sugereaza ca aceasta imagine, i se va Intipari m memoriepentru mai tarziu. Apoi i se cere sa-§i creeze propria imagine reala.Se observa ca, de regula, pacientul se situeaza mtre cele doua imagini.EI poate fi Invatat sa priveascli mental ambele imagini §i sa se iden-tifice alternativ cu fiecare dintre ele. Prin acest joc al identificarii,pacientul poate sa ca§tige un sentiment de autocontrol §i libertate in-terioarll.. Un alt factor important In psihoterapie sunt feed-back-urilecare vin din partea familiei. Prin imaginatie dirijata se determinacre§terea empatiei familiei fata de membrul considerat ••tapulispa§itor".Pentm familia de tipul mariajului conflictual, hipnoza poate servila spargerea cercului vicios, membrii familiei fiind Invatati sa traiascao stare de lini§te interioara In prezenta celorlalti. Tehnica imaginatieidirijate este utila sub doua aspecte: a) familiei i se cere sa-§i imaginezecum ar fi dadi nu ar exista conflictul §i b) dimpotriva, terapeutul poate133
  • 69. crea in stare de hipnoza contlicte atat de puternice, indit membriifarniliei sa se sperie sau sa se plictiseasca de cleoHipnoterapia in situatiile de criza familiala:- La moartea unui membru al familiei - reactiile emotionale alecelorlalti membri inregistreaza doua faze: a) faza acuta - dominata desentimentul negarii realitiilii.In aceastll.situatie familia are nevoie deajutor pentru a putea avea acces la sentimente1e legate de pierdere.Experienla hipnotidi poate reprezenta un factor unificator, iar uncorisimpla inductie hipnotica este suficienta (tehnica imaginatiei dirijateeste mult prea stressanta); b) faza cronica - terapeutul poate intervenicu sugestii directe de reducere a reactiilor depresive ~i reconstruireaunor obiective de viata._ Pensionarea - aceste eveniment poate ~itrebuie sa fie trait afec-tiv. EI determinll un dezechilibru in functionarea sistemului familiaLCuplurile ce functionau bine anterior sunt acum puse in stiuatia de ainteractio~a mai mult. Hipnoza poatefi utilizata pentru a-I face pe ceidoi parteneri sa accepte piederea, modificarea stilului de viata ~i sadevinll mai receptivi la comunicare. Un rol important are ~i modifi-carea ierarhiei de valori a pacientului prin sugestii de tipul: "vei des-copen 0 mare placerein planificarea unei call1toriiimpreunll cu soliata"; "ai meritat dreptul ce a te odihni, drept pentru care ai muncittoata viata" ..- Situatiile de divort - Framo (1977) susline cll scopul terapiei.rezidli in sprijinirea partenerilor pentru a se desprinde de vechea lorrelatie cu demnitate ~i a ca~tiga libertatea de a se angaja in noi relatiicu minimum de daune pentru ego-ul propriu, partener ~icopii. Hipnozapoate contibui la atingerea acestui obiectiv prin mecanisme de proiec-tare in viitor ~i prin actiuni sugestive asupra situatiei de pierdere.6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala in stare de hipnozaTerapia cognitiv-experientiaHi,denumita ~iterapia rationala in trep-te, a fost pusll la punct la Tossi ~i Marzlla in 1975. Aceasta terapieacordll prioritate controlului cognitiv asupra functiilor afective, com-portamentale ~i fiziolggice ale organismului. Ea pleaca de la ideea134necesitatii restructurarii functiei cognitive, restructurarea realizata prinantrenarea unor abilitati cognitive care sunt formate, dezvoltate, im-plementate in stare de relaxare profunda sau hipnoza.In conformitate cu modelul teoretic al terapiei cognitiv-expe-rientiale, functionarea sistemului psihic uman (SPU) este in acela~itimp dinamica §i integrativa. Modelelor lui Mooney, care postuleazainteractiunea in prototip organism-mediu ~i a lui Elis, care leaga cog-nitia de emotie, Tossi le-a adaugat inca doua trepte: raspunsurile fi-ziologice ~i cele de tip comportarnentaL Deci, persoana apare ca unsistem deschis in interactiune cu mediul, eul constand dintr-un set deoperatii cognitive, afective, fiziologice ~i comportamentale raportatela mediul natural ~i social cat ~ila obiecte realc sau imaginare. Autoriiacestui sistem terapeutic sunt de parere ca oamenii interactioneaza atatcu conditiile interne (reactii corporale, senzatii sau imagini proprii),cat ~i cu cele externe. Modelul sugereaza ideea ca un raspuns emotio-nal nu are sens decat daca este legat de evenimente externe, evaluancognitive ~i modifican produse in functionarea psihofiziologidi a or-ganismului.Operatiile cognitive sunt reprezentate de interpretari, aprecieri, ati-tudini ~i credinte ale subiectului referitoare la evenimentele externe.Acestea formeaza un set cognitiv care include 0 serie de strategii co-gnitiv-simbolice (exemplu: disoeiere-asociere; atenlie se1eetiva-nea-tentie, negare, reprimare, proiectie, giindire logic critica, giindire- di-vergenta, imaginare, distorsionare, abordare destruetiva-abordare con-structiva, evitare). Acest set de raspunsuri este asociat eu un set deraspunsuri afective traind anxietate, frustratie, vinovatie, depresie.Activarea emotionala determina reactii fiziologice: hipertensiune arte-riala, vasoconstrictie, hipersecretie gastrica, oscilatii ale ritmului res-pirator, hiperhidroza etc. Ciind aceste raspunsuri fiziologice dureazaprea mult se produc perturbari ale sistemului de aparare a organismului~i are loc scaderea rezistentei generale cu posibilitatea producerii detulburari nevrotice sau boli psihosomatice. Reactiile afective, cogniti-ve, fiziologice se exprima in raspunsuri comp011amentaledeschise sauimplicite. Aceste raspunsuri vor influenta comportamentul viitor al su··bieetului (deci, aceasta terapie are 0 clara tenta behaviorista).135
  • 70. Un concept important al terapiei cognitiv-experientale este acelade restructurare cognitiva. Autorii arata ca restructurarea cognitiva estemai u§oara in stare de hipnoza pentru ell hipnoza reprezinta urmatoa-rele avantaje:- maximizeaza posibilitatile subiectului de a-§i orienta atentia asu-pra unor procese desta§unite in afara pragului con§tiintei;- atenueaza influenta factorilor de distragere §i faciliteazainvatarea;- asigura posibilitatea integrarii functiilor corticale §i subcorticale.In cadrul terapiei cognitiv-experientiale, restructurarea cognitivaare loc in §ase etape:1. Con§tientizarea - presupune discriminarea pe care 0 face su-biectul intre comportamentele dezadaptative §i cele adaptative.2. Explorarea - pacientul este invatat sa experimenteze ideile su-gerate de catre psihoterapeut.3. Acceptarea schimbarii.4. Implementarea schimbarii - presupune utilizarea deliberata §iconstructiva de catre pacient a noilor abilitati cognitiv-comportamen-tale achizitionate in timpul psihoterapiei.5. Intemalizarea - presupune integrarea ideilor constructive a sen-timentelor pozitive §i a raspunsurilor fiziologice §i comportamentaleadecvate in sistemul ego-ului pacientului.6. Stabilizarea comportamentului - survine atunci cand modifica-rile obtinute in timpul psihoterapiei devin 0 constanta a comportamen-tului de fiecare zi al pacientului.Restructurarea cognitiva are loc mai ales prin tehnica imageriei detip hipnotic. Pacientul folose§te hipnoza pentru a identifica modurilesale negative de a gandi §i de a percepe realitatea. Deci, pacientulidentifica de fapt ideile irationale §i tipurile de distorsionare cognitiva.Ulterior, subiectul imagineaza la nivel mental secvente cognitive,emotionale, comportamentaIe §i fiziologice, pozitive.Inainte de a incepe terapia, psihoterapeutul trebuie sa identificeaspecte1e psihice §i sociale esentiale ale comportamentului subiectuluiinc1uzand modelele de gandire, simtire §iraspunsuri sanatoase, dar §ipe cele dezadaptative patologice.136Mooney, Rudy §i Lewis (1975) propun un model de terapie co-gnitiv-experientiala in tratamentul hipertensiunii arteriale. Inductia hip-notica prop usa de autori presupune utilizarea unei tehnici de relaxaremusculara pornind de sus in jos, de la mu§chii fruntii, obraji, maxilare,gat, ceata, brate pana la picioare. Ca adjuvant autorii recomanda fo-losirea unei tehnici respiratorii cu sugestii de tipul: "Inspiri relaxare,expiri tensiune, incordare". Dupa inducerea relaxarii, transa se apro-fundeaza prin numarare de la I la 25, iar dupa adancirea transei i sedau subiectului urmatoarele instructiuni: "In relaxare oamenii pot gan-di mai bine unele aspecte legate de propria lor existenta.In aceasta stare ei sunt capabili sa vada imagini vii §i sa traiascasentimente mai putemice cu pri vire la evenimentele prezente, trecute§i viitoare. In relaxare sau in hipnoza putem lua contact cu ganduri §iexperiente de care altfel nici nu ne dam seama. Starea hipnotica e 0stare de concentrare care ne ajuta sa ne extindem autocontrolul mental.Pentru ell hipnoza determina 0 stare de concentrare §i de con§tientizarede nivel superior, ea poate ajuta mintea noastra sa functioneze maibine §i sa obtina un autocontrol mai bun asupra gandurilor, sentimen-telor, reactiilor fiziologice §i comportamentale, astfel incat este binesa continuati sa va relaxati. Pe masura ce dispare starea de tensiuneyeti observa cum mintea §i trupul opereaza ca un intreg la un nivelmai mare de integrare."Acest instructaj §i inductia se realizeaza dupa interviul clinic intimpul ellruia terapeutul a aflat care sunt aspectele esentiale ale pa-cientului. Urmeaza apoi etapa de con§tientizare (aproximativ trei§edinte de terapie). Dupa atingerea transei se cere subiectului sa seconcentreze asupra propriilor probleme. EI este instruit sa vizualizezepe un ecran interior toate evenimentele care reprezinta 0 sursa de di-sconfort personal. Subiectul trebuie sa-§i imagineze, de asemenea, ras-punsuri emotionale de orice fel la 0 serie de evenimente: amenintare,frustrare, anxietate etc. Aceste raspunsuri pot sa fie inhibate de reguladatorita sanctiunii sociale. Apoi subiectii sunt invatati sa se concen-treze asupra tuturor gandurilor negative pe care Ie au cu privire la eiin§i§i atunci cand se comporta defensiv, neasertiv, agresiv sau anxios.De asemenea, subiectii sunt invatati sa se concentrze asupra simpto-melor psihosomatice sau psihice care. se pot instala. In concluzie,137
  • 71. obiectivul central al terapiei 11constituie concentrarea §i vizualizareasecvente10r negative de comportament. Deci i se sugereaza subiectuluisa se concentreze asupra ideilor irationale care produc patternuri psi-hosomatice de instalare a tulburani (a hipertensiunii arteriale). Autoriiprezinta urrnatorul instructaj: "observatii1e au aratat ca atunci candoamenii traiesc stan afective perturbatoare (furie, ostilitate, anxietate,culpabilitate) se produce simptomul: hipertensiune arteriaHl (HTA)care este generat de ganduri1e negative de tipul "Trebuie sa fiu alert§i in garda", "trebuie sa fiu gata pentru orice", "nu trebuie sa las penimeni sa mi-o ia inainte", "nu trebuie sa e§uez", "sunt incapabil sasuport e§ecul"; "daca voi e§ua, ceilalti vor spune ca nu sunt bun denimic §i nu pot suporta idee a de a fi pus Intr-o astfel de situatie". lmieste interzis sa-mi exprim furia." "trebuie sa fiu foarte competitiv,dar oamenii ma sperie". "am nevoie de oameni pe care sa ma hazez,dar aceasta nevoie ma face sa ma simt slab §i inferior, astfel incat macuprinde furia pc care Insa n-o voi exprima niciodata."Apoi subiectului i se dau sugestii ca va deveni tot mai con§tientde influenta exercitata de idei1e de acest fel asupra propriei gandiri.Treptat, subiectul va fi ghidat sa se accepte Intr-o masura tot mai mare§i sa exploreze modalitatile de depa§ire a acestor stan. Subiectul esteinvatat sa retraiasca secvente negative de comportament, sa simta di-sconfortul §i chiar sa perceapa mecanismul de forrnare al simptomului(HT A), simptom care reprezinta 0 consecinta a gandirii irationa1c. Pa-cientii sunt instruiti sa opreasca experimentarea §i sa se re1axezc.Intr-o etapa viitoare i se cere pacientului sa-§i imagineze modelealternative de gandire care sa conduca la modifican observabi1c insfera afectiva, fiziologica §i comportamentala. Pacientului i se cere sase concentreze asupra ace1ora§i tipuri de probleme, sa incetineascafluxul mental §i sa formulcze un set de ganduri mai rationale §i maimobilizatoare. Spre exemplificare va oferim urmatorul model de in-structaj: "Nu imi place ce se petrece cu mine In situalia aceasta §ieste important sa vad elar ce se intiimpla exact pentru a putea facefata mai bine situaliei. Rareori este yorba de 0 situatie de viata saude moarte. Situatia nu este chiar atat de grava §i trebuie sa-i fac fatacu calm §i deta§are. Chiar daca nu voi reu§i pe deplin acest lucru nuInsearnna ca sunt un ratat, un om lara valoare. Am dreptul sa-mi ex-138prim sentimente1e indiferent ce vor spune ceilalti. Voi fi preocupat sagasesc 0 solutie cat mai buna la problema mea lara ca aceasta sa macople§easca. De fapt, ce catastrofli se va produce daca voi e§ua inaceasta situalie? Cum pot ceilalti sa ma perturbe atat de tare de vremece eu nu Ie dau voie? Pana acum am depins de altii care ma aprobausau nu, dar nu voi mai fi dependent de ei in ceea ce prive§te senti-mentele §i valorile mele personale. Am valoare pentru mine insumimacar §i pentru faptul ca exist. Am dreptul sa ma simt din cand incand frustrat §i am dreptul sa-mi manifest deschis sentimentele larasa ma autoblamez, sa simt teama sau culpabilitate. Chiar daca unii madezaproba, aceasta nu inseamna ca ma resping pe toate planurile caom." Pe masura ce subiectul ia cuno§tinla de posihilitatea elaboraniunui stH de gandire mai rational, el este ghidat sa observe consecinleleacestui nou stil, concretizate in reducerea tensiunii psihice, irascibili-talii, anxietalii, depresiei cu modifidlri fiziologice §i comportamentalecorespunzatoare: "Observi cum aceste ganduri mai rationale se aso-ciaza cu sentimente pozitive care la randul lor fac ca trupul tau safunctioneze tot mai bine. Observi cum corpul se relaxeaza, cum frunteadevine tot mai rece §i cum ai 0 senzatie de con fort psihic. Observicum mintea devine tot mai limpede §i mai elara, observi cum gandurilepozitive, sentimentele mai bune §i raspunsurile organismului pun ba-zele unei metode mai bune de abordare a situatiilor neplacute. Dacae§ti suficient de concentrat spre interior, vei remarca chiar procesulprin care tensiunea arteriala scade pc masura ce gandirea devine mairationaUL Observi diferenlele dintre secventele irationale §i cele ralio-nale de gandire, simlire §i comportament."Urmeaza apoi 0 faza de explorare (aproximativ trei §edinle de te-rapie) in care procedee1e de restructurare cognitiva sunt aplicate §i inalte situalii relevante din viata subiectului. Se pune accent pe direclio-narea atentiei subiectului asupra conlinuturilor psihice aflate sub pra-gul de con§tientizare (conlinuturi amt din trecut, dit §i din prezent).Pacientul este Incurajat sa intre Intr-o stare de rc1axare sau hipnozatot mai profunda In timp ce exploreaza diverse secvente cognitive,afective, comportamentale §i fiziologice la nivel de antrenament mental.Apoi i se dau subiectului sarcini pentru comportamentul real, pre-zentate sub forma de sugestii posthipnotice. Urmatorii pa§i ai terapiei139
  • 72. se refera la decizia de schimbare, la implementarea, internalizarea §istabilizarea noilor strategii cognitive elaborate (aproximativ doua sap~tamani). Terapeutul reaminte§te subiectului noul mod de a gandi, fe1ulin care gandurile afecteaza starile emotionale, reactiilc corpora1e, com-portamentul §i modul in care demersul psihoterapeutic a adancitcon§tientizarea avanatajelor unui mod raponal de a gandi. La fiecare§edinlli, terapeutul ofera pacientului noi exemp1e referitoare la moda-litatile rationale de a-§i analiza problema, cu privire la avantajele ace-stui mod pentru intarirea patternurilor de gandire pozitiva. Aceastaintarire a patternurilor de gandire pozitiva se poate face §i in stare deveghe. Pentru exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj:"Pe masura ce va concentrap asupra unor idei tot mai raponale, aces-tea vor deveni intr-o masura din ce in ce mai mare modul dumnea-voastra obi§nuit de a gandi §i reactiona. Transformarea ganduriloriraponale de tipul "nu trebuiesa las pe nimeni sa mi-o ia inainte" inganduri mai rationale de tipul "pot ajunge la 0 formula mai eficientade viata, e§ecul nu este un lucru chiar atat de groaznic pentru ca nuexista e§ec pe toate planurile; chiar daca e§uez intr-un domeniu nuvoi deveni neaparat un rataL" Observati ca, pe masura ce va concen-trap asupra unor idei mai rationale §i mai constructive, aveti tot maimult tendinta de Ie aplica in viata in rezolvarea problemelor zilnice,de a Ie interioriza. Incepeti sa va vedeti pe dumneavoastra gandindmai rational, avand sentimente mai constructive, fiind mai calm §i maieficienl. Aceste ganduri rationale vor atrage dupa sine §i sentimentulde bine psihic. Vep continua sa practicap acasa autohipnoza §i yetiobserva ell noile modele de gandire invatate va vor deveni tot maifamiliare §i se vor dec1an§a automat in noile situapi de viata. In oricesituatie stressanta va yeti adresa intrebari de tipul: "ee imi spun mieinsumi; cum evaluez situatia; cum ma autoapreeiez." Vep observa ellabilitatea de a discerne situatiile §i de a oferi raspunsuri adaptative s-aautomatizal. ,1406.4. Utilizarea terapeutidi a hipnozei la copiiGrady §i Hoffman (1984 (cil. Wester §i Wester, 1984) sunt deparere di in raport eu adultii, copiii manifesta 0 mai mare receptivitatela hipno~a. Acest lucru este ilustrat de utilizarea spontana sau delibera-ta a hipnozei la sugari §i eopiii mici. Ace§tia se concentreaza pe acpunicu caracter repetitiv, monoton: leganatul, suptul degetelor, reveria.Gardner, Hinton, Olnes (1981) au demonstrat experimental ca, co-pii sunt mai receptivi la hipnoza decat adultii. Acest fenomen se ex-plica prin faptul ca frecvent, copiii sunt angajati in activitati care aulegiHura cu fenomenul hipnotic (exemplu: atenpa focalizata, gandireaconcreta, limitarea testarii realitatii §i alunecarea in fantezie). La toateacestea se adauga §i interesul copilului pentru noi experiente, intensi-tatea mare a trairilor lui afective §i tendinta de refugiere in situatiiregresive care, impreuna cu cele mentionate anterior, contribuie lacre§terea hipnotizabilitatii la copii. La nivel interpersonal se observadl. toti copiii aceepta mai u§or autoritatea §i exprima mai deschis ne-voia de ajutor. Majoritatea studiilor experimentale au relevat ca existaun nive1 mai ridicat de susceptibilitate hipnotidl. situata intre 7 §i 14ani §i ca nu exista diferente importante de hipnotizabilitate Intre baieti§i fete. Multi autori considera ca §i copii de 4-6 ani sunt susceptibilila inductia hipnotica cu conditia sa fie utilizata 0 tehnica adecvata deinducpe bazata pe activare imaginativa.Psihoterapeutul care aplica hipnoza la copii are a §ansa mai marede succes daca va primi raspunsuri afirmative la urmatoarele intrebari:- S-a stabilit 0 relatie afectiva pozitiva intre copil §i terapeut?- Are copilul un scor cel putin mediu la seale1e de susceptibilitatehipnotica pentru copii?- Este mai mare ca§tigul obtinut datoriHl. rezolvarii problemelorcopilului in raport cu beneficiul secundar?- Nu are copilul tulburari psihice care ar putea fi agravate prinaplicarea hipnozei? (epilepsie, schizofrenie)- Este copilul motivat sa-§i rezolve propriile probleme §i sa par-ticipe activ la tratament?- S-a realizat 0 evaluare corecta a etiologiei simptome1or organice§i s-a instituit tratamentul corespunzator?141
  • 73. - Este hipnoza indieata ea tratament de baza sau ea tratament ad-juvant?- Parintii eopilului sunt de aeord? Este favorabila atitudinea pa-rintilor fata de hipnoza?o prima etapa a hipnoterapiei la eopii este aeeea de pregatire, carese refera mai ales la parinli. Dupa Gardner (1974) aceasili etapa sesubimparte in trei faze:1. Faza de explicare-educare - implica definirea hipnozei in ter-meni familiari parinlilor, distrugerea mitului referitor la pierderea con-trolului, inIaturarea temerilor referitoare la dehipnotizare.2. Faza de observare - terapeutul ii incurajeaza pe parinli sa ob-serve ce se petrece eu copilul in timpul inductiei hipnotice. In prima§edinla se lucreaza cu copilul singur pentru evitarea inhibiliilor falade parinli. La §edinla urmatoare, copilul este intrebat daca este deacord ca parintii sa asiste la §edinta. Majoritatea oopiilor sunt bucuro§isa arate ce au invatat, dar exisili §i copii care nu accepili separarea deparinti. De aceea, prima inductie se realizeaza in prezenta parintilor.De obicei, ace§ti copii accepta separarea de parinti la a doua §edintii·3. Faza de experimentare personaIa de catre parinti a starii hipno-tice. De§i aceasta etapa nu este neaparat necesara pentru succesul hip-nozei la copil, In cazul In care parintele accepta, el traiqte 0 stare derelax are pIacuili. Aceasta stare de relaxare favorizeaza colaborarea din-tre parinti, copil §i terapeut.Pregatirea copilului variaza in functie de varsili §i de conditia me-dicala a copilului. Intre 4 §i 6 ani se practica inductia hipnotiea prinjoc. I se poate spune eopilului ca va Invaia 0 metoda prin care sa fugade situaliile neplaeute §i sa devina §eful propriului sau corp. Pentruinductie se folosesc povestiri legate de programul TV favorit, de per-sonaje de basm, de jocuri sau papu§i preferate. In cazul copiilor de6-10 ani se insisili pe faptul ea hipnoza este 0 metoda care ii va ajutasa se relaxeze; Ii se spune ea terapeutulli va invata sa utilizeze ima-ginile favorite pentru a se elibera de team a, durere, pentru a devenistapani pe senzatiile §i trairile lor. Marea majoritate a copiilor de pcste11 ani inteleg tara multe explicatii ce este relaxarea §i imaginatia.Josephine Hilgaard §i Morgan (1978) afirma ca la eopii inlre : §i6 ani induetia hipnotica bazaili pe imaginatia dirijaH eslc, (~t.Umai142eficienta. Dupa 6 ani s-au eonstatat diferente miei din punctul de ve-dere al eficientei diferitelor tehnici de inductie.Inductia prin antrenarea copilului In joc imaginativ poate lua dife-rite forme: "Sa mergem In excursie cu pesoanjul preferat"; "Jucarieifavorite Ii este somn"; "Hipnotizarea papu§ii"; "Tehniea televizoruluiinterior". Adancirea transei se poate face prin sugestii directe sau prinintermediul persoanjelor prieteni ai copilului. Se observa ca foartemulti copii nu Inchid ochii §i se mi§ca frecvent. Atunci apare Intre-barea daca ei se afla eu adevarat In hipnoza.Hilgaard §i Morgan sunt de parere ca ace§ti copii se afla In hipnoza§i au denumit aceasta stare pratohipnoza.Dupa varsta de 6 ani pot fi folosite §i tehnicile c1asice de inducliehipnotidi: fixarea privirii, coborarea bralului. Aceste tehnici faeiliteazaInchiderea ochilor §i utilizarea imagieriei vizuale cu conlinut relaxant(vizionarea programului TV favont, deplasarea la locul preferat).Apliealiile hipnozei la eopii au In vedere urmatoarele:- reducerea durerii §i anexieilitii; in afectiunile acute sau cronice,pentru a u§ura suferintele In fazele terminale ale unor boli, in bolipsihomatice (astm), in ehirurgie, stomatologie;- In tratamentul unor deprinderi gre§ite: tieuri, balbism, onicofagie,enurezis, encomprezis.Terapeutul trebuie sa verifice gradul de hipnotizabilitate al copilu-lui (se poate face eu ajutorul scalei Standford pentru eopii) §i sa seconvinga daca copilul Intelege termenul de relaxare. In caz contrar, ise explica termenul cu ajutorul unor expresii ca: "lasa-te dus", "tesimti ca 0 papu§a de dl.ria".Pentru exemplificare va oferim urrnatorul model de instructaj (dupaArlene Morgan §i Josephine Hilgaard): "Te voi Invata astazi ni§telucruri interesante despre imaginatie. Multi eopii spun ea un joe plaeut.Iti voi cere sa te gande§ti la diferite lueruri §i yom vedea cum functio-neaza imaginatia ta. Unii copii I§i imagineaza mai u§or anumite lueruridedt aJtii. Asculili-ma cu atentie §i lasa lucrurile sa se Intample de lasine. Stai comod pe fotoliu §i hai sa ne inchipuim diferite lucruri. Terag inchide ochii pentru ca a§a iti vei putea Inchipui mai bine ceeace ili spun. Acum a§ vrea sa-ti Inchipui ca faci pluta intr-un colac, .intr-un bazin cu apa ealdula. Ei, cum e? Acum Inehipuie-ti ea plute§ti143
  • 74. i"lIIpe un nor alb, pufos, moale. Cum e? Deschide ochii! Te voi invatasa te simti tot mai bine, tot mai relaxat, pentru di a§a iti poti imaginamai bine diverse lucruri. Acum eu voi desena 0 papu§a pe unghiadegetului meu mare. Hai sa facem una §i la tine! 0 desenezi tu saueu? Vite ce draguta e! Acum ridica mana §i uita-te la papu§a de peunghia ta ascultand cu atentie ce-ti spun. Incearca sa te gande§ti doarla ceea ce iti voi spune eu. Lasa corpul moale, relaxat, lini§til. ~ipleoapele se relaxeaza, devin tot mai grele, tot mai grele. Cu cat teuiti la papu§a de pe unghia degetului tau, cu atilt pleoapele devin grele,tot mai grele. Incepi sa clipe§ti, sa clipe§ti, clipe§ti tot mai mult §iasta e bine. Inseamna eli te relaxezi tot mai bine. Continua sa prive§tipapu§a §i sa asculti doar vocea mea. Pleoapele tale sunt gre1e, tot maigrele. Curand ele vor deveni atat de grele, incat nu vei mai putea tineochii deschi§i. Lasa ochii sa se inchida daca simti ca trebuie sa 0 facioDadi ochii s-au inchis lasa-i a§a! Te simti bine, relaxat, lini§til. Acumvoi incepe sa numlir de la I la 10 §i vei simti cum corpul tau serelaxeaza tot mai mull. Te vei relaxa tot mai mult in timp ce maasculti cum numar. I - e§ti tot mai relaxat, tot mai relaxat, te simtiatat de bine; 2,3 - tot mai relaxat, tot mai lini§tit, 4, 5, 6 --e§ti §i mairelaxat, §i mai relaxat, pleoapele tale sunt tot mai grele, §i mai grele.Te simti atat de bine, e atat de bine sa te la§i dus de vorbele mele §isa te relaxezi comp1et; 7, 8, 9 - e§ti foarte relaxat, foarte relaxat, ebine sa te la§i dus de vorbele mele; 10 - (daca copilul tine inca manasus, i se da urmatoarea comanda); "Acum lasa mana sa se odihneasca,lasa mana sa se odihneasca lini§tita pe fotoliu"; (daca copilul nu ainchis ochii i se da urmatoarea comanda): "Acum inchide ochii §irelaxeaza-te, lasa ochii sa ramana inchi§i."Pentru copii de 4-6-8 ani care nu se pot relaxa §i nu vor sa inchidaochii (copiii foarte mici sau anxio§i) recomandlim urmlitorul instructaj:"A§ vrea sa-V povestesc cum poate cineva sa-§i foloseasca imaginatiapentru a simti diverse lucruri. ~tii ce e aia imaginatie? ~tii ce inseamnasa te faci ca...? Nu ti se intampIa sa spui ca tu erai altcineva: zana,Fat-Frumos, Tom? Daca ai putea sa faci doar ceea ce iti place, cei aiprefera? Care sunt lucrurile pe care iti place sa Ie faci cel mai multpe lumea asta? (se investigheaza interesele copilului, apoi se alegeactivitatea preferata §i i se cerecopilului, sa §i-o imagineze, de exem-144pIu: mersul la pic-nic). Hai sa ne inchipui ca suntem la pic-nic. Infata noastra e un co§ mare cu mancare. Cum arata co§ul? Oit· e demare? Eu 0 sa intind fala de masa galbena pe iarba. De ce nu scoliceva din co§ chiar acum? Spune-mi ce faci? Ce mai e in co§ acum?(se continua pana cand copilul se implica total in situalie) (...) Poli satraie§ti muIte lucruri interesante daca gande§ti a§a cum li- am spus.Cand ili inchipui ceva foarte tare, lucrul acesta devine ca §i adevarat."6.5. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor anxioaseBarnet (1985) arata ca anxietatea este 0 teama difuza, lara obiectbine precizat, adesea insotita de acuze somatoforme: presiune toracica,tahicardie, transpiralie, cefaIee, tendinla imperioasa de a urina.Fobia reprezinta teama cu obiect bine precizat.Autorii disting:a. anxietatea situationala (se apropie mai mult de fobie; frica deexamene, anxietate precompetilionala etc.);b. anxietate difuza, persistenta care este de fapt anxietate cronica.Gellhom (1965) considera ca aceasta anxietate cronica se datoreazaaCliunii repetate a unor stimuli anxiogeni care altereaza sistemul ner-vos autonom producand descarcliri masive de adrenalina.Stimulii care produc 0 astfel de anxietate se numesc stresori.Pentru ca un eveniment sa se dovedeasca stressant trebuie sa avemin vedere: natura evenimentului, resursele adaptative de a-i face fata§i gradul de adecvare al mecanismelor de aparare ale ego-ului.Daca aceste mecanisme adaptative sunt inadecvate, va apare an-xietatea care 11va determina pe subiect sa-§i mobilizeze resursele adap-tative.Stressul psihic cronic rezulta dintr-un conflict permanent intre se-turi de atitutidini §i convingeri contradictorii. De piIda, in cazul an-xietatii de examen, convingerea incon§tienta este ca studentul va pier-de examenul, ceea ce va atrage dupa sine dezaprobarea celorlalli.Aceasta convingere este in conflict cu cealalta convingere conformclireia studentul a studiat suficient §i are capacitatea de a promo vaexamenul.145
  • 75. Ace§ti stresori declan§eaza raspunsuri neuroendocrine mediate dehipotalamus §i glanda pituitara care, la randul lor, prin intermediulhormonului adrenocoritcotrop, stimuleaza activitatea glandelor supra-renale detenninandu-le sa secrete adrenalina §i cortizon.Ace§ti honnoni produc dectele fizice §i emotionale specifice an-xietatii §i stresului cronic.Freud (1926) a considerat initial ca anxietatea reprezinta rezultatulrefularii impulsurilor instinctive. Mai tarziu (1936) cl a inversat re1atiadintre anxietate §i refulare, considerand ca anxietatea este cauza refu-larii impulsurilor inacceptabile.Homey (1937) considera ca anxietatea se datoreaza reprimarii osti-litatii copilului care nu-§i poatc pennite sa exprime agresivitatea atatatimp cat este neajutorat §i izolat intr-o lume du§manoasa.Rank (1952) considera ca originea anxictatii ar fi trauma suferitade copilla na§terc, anxietatca de separare fiind prima cxpcrienta afec-tiva a noului nascut.Sullivan (1953) considera ca anxietatea rezulta din teama copiluluide dezaprobarea mamei.Rado (1962) a aratat ca starea psihica a mamei poate influentastare a afectiva a ratului asHel incat fricile §i sentimentul de culpabi-litate ale manlei pot constitui cauze primare ale tuturor disfunctiilorin sfera comportamentului copilului.Reaqia la stres are trei componente:a) stimulul;b) evaluarea acestuia;c) raspunsul emotional §i fizologic la acesta.Reactia la stresul cronic variaza, printre altele, §i in functie devarsta individului. Astfel, la copii apar mai mult tulburari in sferaconduitei ca:- onicofagie;- enurezis;- tulburari de comportament;- suptul degetului.La adolescenti anxietatea se manifesta prin:- lipsa increderii in sine;sentimentul inadecvarii personale;146- timiditate;- tendinta de retragere;- .inc1inatia spre masturbare.La adultii tineri anxietatea este asociata freevent cu nivele de aspi-ratie excesiv de inalte §i cu stabilirea unoI scopuri imposibile. E§eculeste asociat cu scaderea autostimei, retragerea in sine §i susceptibilitatecrescuta la stresori din mediu, care produc atat anxietate, cat §i reactiide tip depresiv.La varstnici anxietatea este freevent asociata cu:- nemultumire §i suparare refulata;- teama de a fi abandonati §i de a ramane singuri ii impiedicasa-§i exprime deschis nemultUlnirile.In anumite limite anxietatea este un fenomen normal pentru ca eatransmite ego-ului semnale ca trebuie sa declan§eze mecanismele deaparare.Anxietatea cronica este un fenomen patologic pentru ca ame-ninlarea este perceputa doar la nivel incon§tient. (Stimulul real anxio-gen a disparut demult, dar individul pare sa nu fie con§tient de acestlucru.) Astfel, subiectul crede ca trebuie sa-§i menlina nive1ul sub-con§tient de vigilenta, ceca ce pc plan con§tient se traduce in anxietate.Laughlin (1967) este de parere ca anxietatea reprezintil 0 suma atuturor problemelor psihologice ale individului, ea rcprezentand ex-presia unui conflict persistent intre tendinte1e incon§tiente §i solicitarilepe care i Ie pune in fala con§tiinta.Conflictul este reprimat, acesta cauzand, la randul sau, simptomeemotionale, ceea ce produce un cere vicios.Anxietatea este un simptom prezent aproape in toate cazurile carese prezinta la psihoterapie:- a1coolicii cronici au un nivel de anxietate mai ridicat decat ceicare beau in mod social (Brown, 1980);- fumatorii au un nivel mai ridicat de anxietate decM cel consideratnormal (McCral, 1978);- Celucci (1978) a observat ca existil 0 stransa interrelatie dintreanxietate §i prezenla unoI vise terifiante sau a altoI dificultati de somn.Mai mult, Ishizvka (1979) a observat ca un element eomun in ca-drul cuplurilor care ajung la divort il constituie anxietatea prea ridieatil,147
  • 76. iar Kupfer (1977) a dovedit existenta interrelatiei dintre anxietate ~itulbudiri sexuale la ambe1e sexe;- ~i persoanele care au tendinta de a se imbolnavi de boli somaticeau anxietate mai crescutl:i (inclusiv cancer, Labaw, 1977).o particularitate interesanta sub aspect psihologic a anxietatii cro-nice consta in nivelul scazut al autostimei pe care il au subiecp.i an-xio~i.Shahi (1978) a observat ca subiectii cu anxietate sdizuta au, deregula, 0 imagine de sine ridicata.Pestonjce (1979) a constatat ca pacientii cu afectiuni coronarieneau un nivel de anxietate mai ridicat decat subiectii din lotul martor.Chiar ~i incidenta complicatiilor postoperatorii coreleaza pozitiv cuanxietatea preoperatorie (Lange, 1978).• Terapia anxietalii (Principii):a) Modificarea mediului (pe cat posibil) pentru a impiedica produ-cerea unor noi evenimcntc stresante, respcctiv:- schimbarca locului de munca;- rcducerca Incarcaturii de efort etc.b) Modificarea interpretarii !ji modului In care individul evalueazasitualiile. Accasta modificare de atitudine Ii va face pe oameni rnaiputin vulncrabili la stres.c) AClionarea directa asupra raspunsului emolional !jifiziologic lastimulul anxiogen (aici se Inscrie §i medicatia anxiolitica), relaxareaprogresiva, autohipnoza §i tehnicile meditative.d) Modificarea modului de interpretare a datelor mediului externDesensibilizarea sau deconditionarea reprezinta 0 tehnica compor-tamentalista de a modifica modul in care cineva apreciaza situatiile,de la situatii non-anxiogene, putin anxiogene, pana la situatii puterniceanxiogene. Aceasta orientare este bazata pe supozitia (Wolpe, 1958)conform careia anxietatea se datoreaza asocierii dintre stimuli nOffi1ali,neanxiogeni cu situatii amenintatoare.Psihoterapia este orientata spre 0 reasociere a respectivilor stimulicu 0 stare de confort ~i destindere.148in practica se recomanda practicarea relaxarli §i asocierea practi-carli acesteia cu stimuli progresiv tot mai anxiogeni (se incepe custimuli tot mai putin anxiogeni).Pentru reducerea anxietatii se mai utilizeaza ~i metode bazate pe"insight" .Ellis §i Harper (1975) considera ca anxietatea este bazata rnai alespe ideea supraevaluarli ~i exagerarii situatiilor periculoase.in majoritatea cazurilor, situatia anxiogena pe care noi 0 apreciemca "teribWi" nu mai cstc privita chiar a§a la 0 exanlinare mai atenta.Hipnoterapia In cazul tulburarilor anxioase implidi:• Sugestii directeSugestiile directe de reduccre a anxietatii sunt §i mai eficicnte dadise asociaza cu tchnica imaginap.ei dirijate .Lamb (1980) a dcmonstrat rolul psihoterapiei de relaxare pentru areduce anxictatea pacicntilor care se adresau imui cabinet de stoma-logic.Santon (1978) a demonstrat ca doar simpla relaxare obtinuHi Inunna unci inductii hipnotice, rara nici 0 sugestie, relaxare in care su-hiectul a ramas timp de 0 jumatate de ora, a avut efecte pozitive Inreducerea anxietatii subiectilor.Sugestiile administrate In hipnoza pentru reducerea anxietatii suntrnai eficiente atunci di.nd sunt administrate Intr-o maniera mai putindirecili, prin utilizarea imageriei dirijate: pacientului i se sugereaza sase vizualizeze pe sine relaxat ~i lini§tit In diverse situatii care Ii creauanxietate In trecut.Simpla sugerare a relaxarii reduce adesea anxietatea Hira a solicitadin partea terapeutului abilitati speciale.• AutohipnozaAproape toate sugestiile care s-au dovedit eficiente In heterohip-noza se dovedesc utile ~i In autohipnoza.OConnor (1978) a gasit ca dadi hetcrohipnoza este combinaili cuo tehnica de autohipnoza, rata vindecarii este de peste 82%.149
  • 77. P.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:Sodomsky (1974) a demonstrat exprimental ca. 0 mare parte a pa-cienlilor care au Invalat autohipnoza (dupa 1-3 §edinle de heterohip-noza), au renunlat la medicalia cu tranchilizante.• Hipnoanalizao mare parte a pacienlilor anxio§i beneticiaza doar partial §i tem-porar de pe urma sugestiilor directe administrate In stare de hipnoza.Se presupune ca la pacienlii care nu beneficiaza de pe urma suges-tiilor directe anxietatea are un rol important In cadrul mecanismelorde aparare ale eului.Psihoterapia are drept obiective In aceste cazuri:_ sa descopere sursa de conflict care contribuie la perpetuarea an-xietalii;- sa intre In comunicare cu acc1e instanIe intrapsihice care potrezolva conflictul §i care pot ajuta subiectul sa faca fala anxietalii.Astfe1:_ tehnica raspunsului ideomotor permite descoperirea unor amin-tiri semnificative cat §i identiticarea unor resurse subcon§tiente latenteale subiectului.Cand respective1e resurse latente sunt mobilizate, pacientul devinecapabil sa faca fala ace10r prob1eme cu care se confrunta.Prezentare de caz (Barnet, 1985):o femeie de 35 de ani s-a prezentat la psihoterapie pentru anxietateaccentuata, cefalee, insomnie, atacuri de panica §i transpiralii reci apa-rute lara nici un motive evident.Anxietatea aparea mai ales cand persoana se afla In compania unorstraini, mai ales barbali. Pacienta nu se simlea bine la petreceri §i aveatendinla de a abuza de alcool §i tutun.In ciuda anxietalii ei, aceasta era 0 §era. eticienta In serviciul ei,dC§i nu era suficient de asertiva pentru a pune la punct 0 subalternaineficienta.Incapacitatea ei de a-§i exprima sentimentele Ii crea dificultali decomunicare cu solul ei. Solul nu §tia niciodata ce gande§te ea pentruca nu discuta niciodata des pre lucrurile care Ii creau problemc sau 0preocupau.150Ambii soli erau de parcre ca pe plan sexual comunicarea era ine-ticienta. Pacienta afirma ca solul se puna rece cu ea, iar solul atirmaca ea niciodata nu a manifestat interes pentru a face dragoste cu el,ceea ce a creat la e1 0 aversiune de a Intretine re1alii sexua1e cu ea;la randul ei, ea se simlca jcnata sa-§i cxprime nevoile sexuale §i pre-supunea ca solul ar ti trebuit sa intuiasca dorinla ei, fara ca ea s-oexpnme.Pacientei i s-a explicat rolul hipnoterapiei §i s-a subliniat ca ea vabeneticia de aceasta terapie doar daca va dori sa coopereze.Is-au dat sugestii ca se va relaxa §i mai bine In §edinla viitoarede psihotcrapic.Peste 0 saptamana ea a relatat ca a donnit bine §i s-a simlit relaxata.Totu§i, anxietatea i-a dimas la feI de puternica. In aceste condilii te-rapeutul a fost de parere ca este necesar un demers hipnoanalitic.In hipnoza pacienta a [ost regresata In timp pana In perioada di-naintea apariliei anxietalii. Pacienta a zambit §i a evocat experienleagreabile.Apoi i s-a sugerat sa se deplaseze In timp spre perioada cand aaparut prima experienla producatoare de anxietate, sugerandu-i-se saredea experienla respectiva cu detalii.Fragment din protocolul de psihoterapie (Barnet, 1985):Dr.: - Cali ani ai, Sarah? (Intrebarile au rolul de a Intari regresiade varsUi oblinuta). Unde te afli? - (soliciHi implicareapacientei Intr-o experienla localizata)- :2 ani.- Unde te at1i?- Sunt In bucatarie.- In bucatarie?- Eu gatesc la cuptor.La cuptor? Cine face aceasta? (La Inceput pare ca cevanu e In regula cand se vorbe§te unei persoane In varstade 2 ani)- Eu ga.tesc la cuptor.- Gate§ti la cuptor? Dar ai doar :2 ani! Este cuptorul tier-binte? (Sarah este adanc implicata In jocul imaginativ.)- Nu~151
  • 78. Dr.: - Te prefaci ca gate~ti?P.: - Da. (Deoarece aceasta experienta a creat anxietate, tera-peutul intuie~t.e ca se ascunde ceva mai mult in spateleaeestei experiente)Dr.: - Bine. Ce se mai Intampla? (Intrebarea: ce se intampla? 0determina pe Sarah sa vizualizeze evenimente1e eu ~i maimulte detalii. In cateva cuvinte este redata experienta te-rifianta)P.: - Ma~ina de gatit se rastoarna~Dr.: - Ma~ina de gatit se rastoarna? ~i ee se mai Inrnmpla?P.: - Oala eu apa fierbinte se rastoarna.Dr.: - Peste tine? (Sarah, inehisa in cuptor, este speriata nu nu-mai de situatia ei disperata, dar si de urletele surorii ei).P. (Pliingand): - Peste sora mea.Dr.: - ~i ee se IntfunplaP.: - 0 opare~te.Dr.: - Te opare~te pe tine?P.: - Nu.Dr.: - Nu te atinge deloc?P.: - Nu, pentru ca eu sunt in cuptor.Dr.: - E~ti Inauntru ~i totulln jurul tau se rastoarna, nu-i a~a?P.: - Da.Dr.: - E un mare zgomot?P.: - Da.Dr.: - Cine vine?P.: - Mama. (Mama vine In ajutor ~i neeazurile fetitei de :2 aniiau sfiir~i1.)Dr.: - Ce spune mama?P.: - Doamne! Bine ea e~ti intreaga! (Mama este fericitii ca eaeste bine §i aeest lueru este ineurajator)Dr.: - $i eu surioara ta ce s-a intamplat?P.: - Pare sa fie bine. (Surioara pare sa tie bine la prima vedere,dar de fapt nu este chiar a§a. Sora nu numai ca este foartesperiata, dar serios oparita)Dr.: - Adica ce s-a intfu11plat?P.: - Mama 0 sehimba pe eanapea. Are ba~iei pe pieioare.152Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:~i tu ee simti?Mi-e frica!- Frica de ce?- Mama spune ca eu sunt vinovatii. (Intreaga panica a luiSarah revine. Mama 0 cearta pentru toate. Ea trebuie satie un copil rau daca i-a facut un lucru atat de ingrozitorsurorii sale. In ace1a~i timp, ceva din ca Ii spune ell. nuea a facut aceasta. Numai ell.mama nu e de aeeea§i parere)- Tu ai facut?- Nu, oala cu apa fierbinte a facut-o.- Da, oala eu apa fierbine a taeut aeeasta faptii! Tu n-aJvrut, nu-i a§a?- Nu.- Ce-ai faeut tu? Te-ai urcat in cuptor? (Terapeutul revedeimpreuna cu pacienta tllmul evenimentului §i ajung laconeluzia ca aqiuni1e fetitei de 2 ani crau foarte rezona-bile pentru acea perioada)- Da, §i e un buton care 11bloeheaza in spate.- Un huton? {lnul din acelea cu care ohi~nuie§ti sa te joci?- Da.- Cum ai reu~jt sa faci asta?- M-am jucat §i am umhlat la el. (Ea nu era In acel momentsuticient de inte1igentli pentru a prevedea ce consceintearputca avea aqiunile, ce dezastru ar putea deelan~a. E elareli mama credea ca fetila ar fi trehuit sa §tie. Mama es!ecxtrem dc suparata §i evident ca Sarah e de vina)- Da, §i tu a trebuit sa ajungi la d, nu-i a~a?- Da. (Sarah a deeis ca nu mai trebuie sa tie 0 fctita rea ~isingurul mod de a face aeeasta este sa retina panica -paniea ee 0 impiedica sa aibii un comportament aventuros~i independent. In locu] acestui comportament ea trebuiesa urmeze indiealiile altora pentru a evita riscul de a fidezaprobatii)~i nu te-ai giindit ell.aragazul ar putea sa cada?Nu.153
  • 79. P.:Dr.:P.:Dr.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:154- Bine, Sarah, femcie de 35 de ani, ai auzit aceasta afir-malic?- Da. (Terapia esle direqionala sprc descopcrirca resursclorci actuale de intcligcnla, specifice unei pcrsoane adulte,aslfel incat s-o inlcleaga pc mama ei, dar §i pe Sarah ceade :2 ani §i sa inlcJeaga faptul ca nu mai trebuie sa lraiascavechilc ci scnlimente de teama care au fosl menlinule inincon§ticnl penlru a 0 proteja de dezaprobarea materna).Sarah a avut la :2 ani 0 expericnla intrico§atoarc, poli s-oajuli? Ei ii esle ingrozitor de tficlL Da-i loata inlelepciuneala, acorda-i inldegerea de care C§ticapabila §i alunci dindai tacut asla, ta un senm cu capul ca sa §tiu §i cu. MicaSarah e foarlc speriaili. Trebuic sa 0 iei in brale §i sa"iacorzi afecliunc.Da din cap.Ai tacul asla? E bine. Sarah cea de :2 ani, daca ai auzilasta, mai trebuie sa fii speriata? (Pacienta a menlinul ace-sle senlimenle un limp indelungal §i trebuie sa gaseascaun mod de a Ie lichida. Atata timp dit nu cxisla 0 nevoiencexprimata de a Ie paslra, trebuie gasitii 0 modalitate dea scapa de de)- Nu.- Bine. Sarah eea de 35 de ani §i eea de :2 ani simt ca numai trebuie sa simta senlimenlelc de tcama care au dural33 de ani. Te rog gase§te 0 solulie pentru a face ca toatesenlimcnleJe de leama sa dispara §i cand ai gasil solulia,ta un scmn cu capul.- Da din cap. (Sarei i se sugereaza sa lase leama, sa pIece§i, spre surprinderea ei, ea descopera ca ii esle foarle u§ors-o faca. Ea simte cum stan afective mai conforlabile vinsa ia loco I anxieililii. Ea za.mbe§le lara voie)- Sarah de 35 de ani, exisili 0 call de a sdipa de leama,senlimenlul vechi, nepliicut §i care nu e necesar. S-a ler-minal cu el. Lasa-l sa pIece. Cand loaili kama le-a parasil§i e§li sigura de asla, ta un senm cu capul! (S-a observalca inlaturarea unor vechi tensiuni face pacientul sa zam-beasca spontan, ceea ce confinna starea de eliberare)Da din cap §i zfunbe§te. (Acum terapcutul trece la locali-zarea altar expcricnle care au contribuit la anxietatea ge-neralizaili a Sarei)A disparut totul?- Da din cap §i zfunbe§te din nou.- E bine a§a. Ia sa vedem acum daca mai este 0 Sarah in-launtrul tau care nu se simte bine. Daca este, da din capin serrill de da! (Sarah descopera 0 experienla care s-apetre cut dupa mulli ani §i care seamana cu prima. Aparent,biiiatul cu care era prietena, era dragul dar ea simlea altfel.El 0 speria §i ea nu-l placea)P.: - Da din cap.Dr.: - Cali ani aveai atunci?P.: - 18, 19 ani.Dr.: - Ce s-a intamplat atunci?P.: - Aveam un prielcn!Dr.: - Era un baiat dragul?P.: - A§a parea.Dr.: - Trebuia sa le simli bine. Ce c rau in asta?P. (Cu 0 mimica lrisla): - Este un barbat.Dr.: - ~i ce dad esle? Ce face el?P.: - Sc bale cu latiil sau. Ii place lupla.Dr.: - ~i asta nu e bine, nu-i a§a?P.: - E egoist. (Sarah i§i ura§te pdetenul §i tolu§i sla cu el pen-lru a nu supara pe nimeni, mai ales pentru a nu suparafiguriIe materne. Ea se simle neajularaili §i asta ii ampli-fica anxietalea)- Cc simli de fapt?- f1 urasc.- Daell i1 uri1~ti; de cc stai cu c1?Mama lui l1u-mi da vok sa ma intalnesc cu alli baieli.- Dar cc umcslcl arc mama lui in asta?- Eu locuicsl In pl1rinii lui.- Dc cc locuiqli aClllo!155
  • 80. P. (Semn):Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:Dr.:P.:- Tatal meu m-a acuzat ell sunt 0 tarta. Atunci am pIecatde-acasa, mi-am luat serviciu ~i locuiesc cu ei. (Din nouSarah a primit confirmarea ca e rea ~i nu trebuie sa seapere, nu trebuie sa Iina seama de propriiIe ei dorinle ~inevoi)- Te simii ca intr-o capcana? (Aceasta n-o Impiedica sa fiefurioasa, dar furia trebuie reprimata ~i aceasta produce an-xietatea)- Da. Larry se intalne~te cu alte fete, iar nu an1 voie s-ofac.- Pariez ca asta te infurie! (Din nou terapeutul face apellaego-ul ei de adult pentru a vedea lucrurile a~a cum suntde fapt)Da.- Sarah de 35 de ani, ai auzit ce am vorbit?- Da.- Sarah de 18, 19 ani e prinsa In capcana ~i se simte groaz-nic. Poli s-o ajuIi? Ea este furioasa ~i neajutorata. A~ vreasa inle1egi ce simte ea. Cand ai reu~it, da din cap. (Dinnou Sarah e incurajaHi sa simta ca sentimenteIe ei din aceaperioada erau fire~ti la timpul respectiv ~i acceptabile, darca acum ele nu mai sunt necesare)- Da.Bine. Sarah de 18, 19 ani, aeum ca ai auzit asta, maitrcbuie sa te simii speriatil, lovita, furioasa §i cu sentimen-tele de culpabilitate? (ea e Incurajatil sa gaseasca singurao modalitate de a se elibera de aceste trairi)- Nu.- Bine. Sarah, eea de 35 de ani, doresc sa gasqti 0 calcpentru Sarah cca de 18 ani sa scape de sentimentele dedisconfort de care nu mai are nevoie. Cand ai gasit soluIia,ta un semn cu capul!- Da (Semnal ideomotor) (Apoi, dupa ce s-au explorat toateconflictele trecute s-au administrat sugestii directe de in-tarire a ego-ului §i cre§terea autostimei)Dr.: - Deci, Sarah de 18 ani, exista 0 cale prin care poli scapade vechea tensiune care nu mai este necesara. Folose§te-tede calea indicata §i cand ai scapat de teama, :fii semn.(Sugestiile au fast Inregistrate pe 0 caseta ~i ea trebuia saIe asculte zilnic)P. (Semn): - Da. Zambe~te. (Apoi pacienta a fost invalatil sapractice autohipnoza pentru cazurile cand s-ar simiitensionata)Dr.: - S-audus toate. E bine acum, nu-i a§a? (Cand Sarah adevenit mai re1axata s-a constat §i imbunatalirea re1aIiilorcu solul)Hunter (1988) prezinta un set de sugestii utile pentru psihoterapiaanxietalii ~i fobiilor: "Te voi invala 0 tehnica cu ajutorul careia sapoli scapa de atacurile de panica.Stai foarte relaxat in fotoliu §i intri intr-o stare de hipnoza profunda.Te afli cu mine in cabinet ~i e~ti in deplina siguranla. Cauta acum saretraie~ti starile pe care Ie ai in timpul unui atac de panica. Retraie§tidoar atat din aceIe stan cat crezi sa ai posibilitatea sa controIezi. Ebine a§a. Acum, daca totul e in regula, cauta sa retraie~ti stariIe res-pective la nivel maxim ~i incearca sa observi ce se intiimpla. Poateca inima incepe sa bata mai repede, poate respiralia devine mai acce-lerata sau poate simii 0 incordare in stomac. Unii oameni au 0 senzaliede tensiune in zona capului ~i Ie transpira palmele.Cauta sa retraie§ti in minte starile pe care Ie ai tu In situalia cande~ti cuprins de un atac de panica, tara a uita ca poli sa limitezi trairilepana la nivelul pe care il dore§ti, pentru ca te afli In siguranla.Dadi. totul este in regula, retraie~te stanle resepctive cat poli deintens. Cand ai ajuns la trairea maxima opre~te exerciliul §i apoi cautasa inversezi tiecare simptom in parte. Incepe cu repsiratia, care estecel mai u§or de controlat. Concentreaza-te asupra respiraliei ~i :fiiina§a felincat respiralia sa devina calma, lini§tita, agrcabila. 0 data cerespiratia s-a calmat, vei constata ca §i bataile inimii au tendinia dereveni la normal, pentru ca respiralia ~i inima lucreaza impreuna. Candr~spiralia §i bawIe inimii s-au calmat a§teapta putin, apoi concentrea-za-te asupra aItei senzaIii, poate asupra tremorului mainilor sau asupra156157
  • 81. IIsenzatiei de nod in gat sau de incordare in zona abdominaUL Relaxea-za-te §i readu la nonnal fiecare simptom in parte. Cand totul s-a nor-malizat, inspira adanc §i continua sa te relaxezi.Acum ginde§te-te la ce ai invatat astazi. Ai invalat faptul ca !ftiiexact la cc sa te concentrezi §i ce sa faci pentru a te cahna. Mai mult,ai invatat ca e!jti capabil sa faci asta. Ai reu§it singur sa inversezifiecare simptom readucandu-l la normal. ~tiam ca e§ti capabil sa faciacest lucru §i ai dovedit-o cu prisosinta.Acum yom intm cele invatate. Retraie§ti din nou starile proastepe care Ie ai in timpul atacului de panica pina la limita in care e§ticapabil sa Ie controlezi. Apoi cauta sa Ie retraiqti la nivc1 maximal,dupa care inverseaza fiecare simptom in parte, incepind eu respiratia.Cind ai terminat inspira adinc, apoi expira. Simti 0 mare u§urare, nu-ia§a?Feliciwi! Ai realizat acest lucru de doua ori §i ai reu§it foarte bine.Acum §tii ce ai de t3.cut cand e§ti cuprins de un atac de panica.eu aHa ocazie 0 sa vorbim §i de modalitatea de a preveni ataculpentru ca acesta sa nu se mai produca de fel. Este insa destul dereconfortant sa §tii ca ai un instrument care te poate seoate din situatie.Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cind inversezi simptomul tu e!jtieel care controlez,i situalia.Acum este momentul sa mergem mai departe. (Instructajul urnilitorse da in eursul aItei §edinte de hipnoza).Stai a§czat eonfortabil pc fotoliu, intra in hipnoza §i apoi adincc§tetransa. Imagineaza-ti aeum ca te deplasezi in viitor atunei cind vcirealiza 0 calatorie eu avionul fara sa-ti mai fie teama. Mai este 0jumatate de ora pana la aterizarc §i stai comod in fotoliu cu 0 cca§cade ceai (cafea) §i eu un pahar dc bautura rkoritoare, simtindu-te eatse poate de binc. Este 0 expericnta deosebit de pIacuta, dcosebit deplkuta.Te simti foarte multmnit de tine, foarte satisfacut. E§ti satisfacutde propria persoana §i ai tot dreptul sa iii. Savureaza pentru un limpacest sentiment de satisfactie.Acum deplaseaza-te in timp spremomentulin care avionul tocmaia aterizat. Traie§ti un sentiment minunat de satisfactie. Victorie! Amreu§it. Am ramas calm §i lini§tit! Acum deplaseaza-te in timp la pe-158rioada cand mai ai de zburat earn un sfert din distanla. Te simti catse poate de binc §i nu ai nici 0 indoiala ca zborul va fi incununat desucees.Apoi deplaseaza-te in timp la perioada cand mai ai de zhurat apro-ximativ 0 jumiHate din distanta. Te simti foarte hine. Timpul treeerepede §i pIkul. Traiqti intens senzalia de reu§iULTe deplasezi in timp la perioada cand mai ai de pareurs trei sferturidin distanta de zbor. Ai mult curaj pentm ca totul deeurge foarte bine.Te simti lini§tit, calm, eu totul altfel decat eu oeazia altor zhoruri.Te deplasezi §i mai mult in timp la perioada cand tocmai te-aiimbareat in avion §i li-ai oeupat loeul pc fotoliu. Traie§ti un sentimentplacut de calm. Ili spui in gand eu fcrmitate: "Voi reu§i cu hine!"Te reintorei §i mai mult in timp la pcrioada cind te indreptai spreaeroport. Te simti plin de euraj pentru ca totul va deeurge foarte hine.Te simti lini§tit, destins, eu totul altfel decat eu oeazia a1tor zhoruri.Totul va fi foartc hine. De fapt totul este foartc hine.Foarte repede, surprinzator de repede, te uili la eeas §i-ti dai seanmdi a treeut mai muIt de jumatate din durata dc zbor. E nemaipomenit~Cum de a trecut timpul atat de repede §i de plaeut! Este un maresucces pe care 11traie§ti in adancul fiintei tale.Putin mai tarziu observi ca a nmi ramas aproximativ un sfert dindistanla de zbof. Te simti foarte hine, fiind ahsolut convins ca restulduratei de zhor va fi incununat dc sucees.lata, acum avionul a aterizat. Ce sentiment plaeut de satisfactie!Am facut-o! Am reu§it!Acum, cand ai ajuns la destinatie, stai eomod pe un fotoliu §i itireanuntqti experienla pozitiva. Traiqti un putemic sentiment de sa-tisfactie §i C§ti mindru ca c§ti pcrsoana care qti.159
  • 82. Capitolul 7AUTOHIPNOZADadl hipnoza reprezinta 0 stare modificata de con§tiinta indusa decatre 0 alta persoana (hipnotizatori, hipnoterapeut), autohipnoza esteo stare asemanatoare pe care subiectulinvata sa §i-o induca singur.Pentru a Incuraja independenta §i autonomia pacientului se reco-manda tot mai mult practicarea autohipnozei, mai ales dupa ce subiec-tul a realizat cateva §edinte de hipnoza sub Indrumarea unui terapeutcalificat, care are §i menirea de a-I lnvata principiile §i tehnica auto-hipnozei. Totu§i, daca problemele nu sunt prea grave, puteti Incerca§i singuri sa aplicati 0 astfel de tehnica.Autohipnoza este considerata, alaturi de relaxare, 0 metoda de auto-terapie, autoreglare a starilor psihice ale omului §i 0 modalitate deexplorare creativa a eului, In care subiectul I§i poate cunoa§te maibine propriile probleme, Ie poate rezolva supunandu-se propriilor auto-sugestii. In autohipnoza subiectul I§i investigheaza lumea sa subiecti-va, gandurile, amintirile fanteziile pentru a afla mai precis Cine esteel de fapt. Odata cunoscute dificultatile §i particularitatile individului,se poate trece la depa§irea acestora §i la auperfeqionarea propriilorposibilitati.Concret, ce putem realiza prin autohipnoza?- sa ne cunoa§tem mai bine ~i mai profund;- sa ne re1axam dupa 0 zi Incordata §i agitata;- sa realizam un inventar al propriilor noastre probleme §i sa sta-bilim 0 strategie de rezolvare a lor;- sa ne eliberam, prin utilizarea autosugestiilor, de anxietate, tris-tete, irascibilitate, insomnii, dureri de cap (de natura psihogena), defluctuatii ale dispozitiei §i randamentului, de ganduri negative si com-pleze de inferioritate; ,- sa ne Imbunatatim capacitatea de concentrare a atentiei, memo-ria, vointa, sa giindim mai lucid §i sa ne autoprogramam psihicul pen-tru 0 viata mai sanatoasa §i eficienta;161J
  • 83. - sa ne debarasam de unele deprinderi negative cum ar fi fumatul,consumul abuziv de alcool sau mcdicamente.Psihicul omului nu se reduce doar la e1cmentele con~tiente, de carene dam seama, ci e1 cuprinde §i zone incon~tiente la care nu avemacces cu ajutorul gandirii ralionale. Acestea conlin alaI resurse §i dis-ponibilitali creative nebanuite, cat §i conflicte ~i psihotraume reprimatecare se pot transfoffi1a in simptome nevrotice sau psihosomatice.lncon§tientul poate lucra in favoarea individului sau impotriva lui,n poate face un creator fericit §i eficient sau, dimpolriva, un om ne-fericit sau chiar bolnav.Observaliilc empirice ~i practica clinica au aratat di, de celt maimuIte ori, ca.nd apare un conflict intre con§tient ~i incon§tient, acestadin unna este eel care cii§liga batalia. Mulli psihologi spun ehiar caincon§tientul este. un fel de ,,§ef" care ne conduce rara ca noi sa nedam seama. In acela§i timp insa, la nivcl incon~tient nu se poate facedeosebirea dintre adevarul sau falsul unei infoffi1alii, intrucal nu existaposibilitatea de testare a realitalii. Daca, dintr-un motiv oarecare, s-afixat informalia "Cand Ana traverseaza 0 strada sau 0 piala larga i seface rau", atunci cand Ana se apropie de locul cu pricina, criza sedec1an§eaza ca §i cum ar fi apasat pe un buton de comanda; in modincon§tient se activeaza programul §i se dec1an§eaza simptomul.Progran1area "incon§tientului" se poate realiza in stare de relaxaresau, §i mai eficient, in stare de autohipnoza prin autosugestii de tipafim1ativ, prin tehnica imaginaliei dirijate (vizualizate) §i prin practi-carea gandirii pozitive. Autosugestiilc sunt afirmalii prin care subiectuli§i spune in gand cum dore§te cl sa fie sau ce dore§te sa realizeze.7.1. Construirea autosugestiilorPentru ca autosugestiile sa fie eficiente, se impune indeplinireaanumitor condilii:- sir se utilizeze doar afirmalii cu conlinut pozitiv (de exemplu inloc de "nu-mi va mai fi niciodata teama" trebuie sa spunem: "suntdeja calm, puternic, echilibrat!");- autosugestiile se combina cu tehnica vizualizilrii;162- dupa ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea, putemutiliza §i autosugestii in stare de veghe, atunci cand ne simlim nervo§i;- autosugestiile administrate in stare de relaxare trebuie sa fie uti-lizate anticipat, atunci cand ne pregatim sa facem fala unei situaliidificile sau care ne produce teama.Persoana care dore§te sa practice autohipnoza trebuie sa invele sa-§i crceze propriile autosugestii pentru a-§i rezolva probleme1e perso-nale. Acestea se construiesc pornind de la conlinutul problemelor §igandurilor negative care ne vin in minte. De pilda, pentru 0 persoanacu ganduri suicidare se poate construi sugestia: "Viala mea continemuIte lucruri pozitive", "Vreau sa traiesc ca sa ma bucur de toatelucrurile pozitive din viata mea" etc.lata, pentru excmplificare, ditcva modele de autosugestii pentruimbunatalirea imaginii de sine (Handley §i Neff, 1985):- sunt 0 persoana echilibrala, eficicnta §i generoasa, care meritasa aiba succes;zi de zi, pe toate caile, eu devin pcrsoana care doresc sa fiu;- sunt perfect calm, fericit, increzator in propriile forte;corpul m~u este perfect sanatos §i normal;- mintea mea funqioneaza perfect §i gasesc in mine noi posibilitalicreati ve de a trai.7.2. Tehnica vizualizariiVizualizarca ("a te vedea in minte"), 0 aIta tehnica de autopro-gramarc a incon§tientului, consta in reprezentarea mentaIa a moduluiin care dorim sn filll sau a situatici pe care dorim sa 0 cream. Ea sedeosehqle de Silllpill rtvcril: salt visarc diurnl1 prin faptul di se rea-lizeaza numai in stare d(~ rcluxlIc suu ulitohipnozl1 §i are un caracterdirijat §i plani lkat.Pentru ca vi~,ualil.llrCliNll ulh~ cfoc.:luJ yoill, lrchuk stl rcspccll1m.de asemenea, ditcva regull CIClllcltllro.- imaginilc S~ aib~ un l,;ol1~lnut pUlJUVI- sa se foloscasl.:1iilllll!l,initlctulhLlo. viii
  • 84. - imaginea sa fIe asociata cu autosugestia §i cu starea afectivacorespunzatoare;- sa se lucreze cu aeeasta tehnica suficient de mult limp (cel pulin30 de 7ile pentru a rezolva ,,0 problema").7.3. Gandirea pozitivaUnii oameni sunt stresati datorita personalitatii de baza. Ei fac,probabil, parte din cadrul tipului A de personalitate, care munce§te zi§i nuapte :tara odihna, tara sa-§i acorde timp de relax are sau distraclii.Pentru persoanele astfel structurale, perfeetioniste, orice mie e§ee esteo catastrota. Alte persoane au 0 imagine negativa despre sine datoritapsihotraumelor suferite in copiliirie, iar cei din categoria a treia s.e vadpe sine in culori negative pentru ea nu pot face fata a§teptarilor exa-gerate, irationale din pmiea celorlalti (de pilda, parinlii care nu concepca fiul lor sa nu fIe premiant, 11 silesc sa fadi. pian §i matematica, de§inu are aptitudini sau ar prefera altceva);Oamenii pot atinge performanle extraordinare cand aleg corect len-tile1e prin care i§i observa propriilor limite. Acestea se realizeaza princoneentrarea asupra calitati1or, §i nu asupra propriilor defecte. In-con§tientul persoanelor care au succes in viata e programat in modspontan pe ideea ca ei pot face lucruri marL 0 astfel de programarese poate realiza insa §i deliberat.De vreme ce am admis faptul ca.noi nu gandim cIar §i ca giindirea"negativa" este 0 parte a propriului psihie, putem ineerca sa 0 modi-fidim. Primul pas eonstain identifiearea manifestarilor gandirii nega-tive, proees nurnit de psihologi con§tientizarea cognitiva. Urmeaza in-loeuirea ei treptata eu gandirea p07itiva - restrueturarea cognitiva -proces care lucreaza atat in stare de veghe, cat §i in reIaxare.lata cateva modele de gandire negativa care influenleaza multe per-soane (dupa Handley §i Neff, 1985):• tendinta spre perfectionism, tendinla prin care individul i§i ti-xeaza standarde, exigente §i seopuri excesiv de inalte, nerationale;• concentrarea negativa consta In acordarea unci atentii exagerateaspectelor negative perrnitandu-i sa Ie intunece pe celelalte;164• refuzul pozitivului - este tendinla de a diuta §i descoperi aspectenegative chiar in situaliile pozitive (cand cineva imi face un compli-ment, imi inchipui di I§i bate joc de mine);• fenomenul transformiirii "albului in negru". Aceasta se mani-festa atunci cand folosim fapte neutre sau chiar pozitive pentro a trageconcluzii negative. Astfel, de multe ori se interpreteaza ca ostile actiu-nile unei persoane care de fapt se simte stanjenWi sau are 0 supararepersonala;• modelul amplificare-reducere reprezinta deprinderea de a exage-ra un eveniment negativ §i de a minimaliza unul pozitiv;• crearea de fantasme prin care ne lasam in voia reveriei cucontinut negativ ce ne invadeaza psihicul;• comportamentul "trebuie" care ne detemtina sa action am impo-triva vointei noastre de parea un §ef imaginar §i sever ne-ar presamereu. Aceasta gandire tiranica nu face decat sa produca eulpabilitatecare mai mult franeaza decat ne ajuta sa aclionam;• eroarea de generalizare consta in a ne spune tot timpul ca suntemrai sub toate aspeetele daca am facut 0 grqeala oarecare. Adeviiruleste ca toti oanlenii fac gre§eli §i ca nu sunteti 0 persoana mai putinvaloroasa daea vi s-a intamplat sa gre§iti.o alta varianta a aeeleia§i erori 0 constituie §i tendinla de a gene-raliza 0 respingere IntampIatoare asupra tuturor situatiilor de viala(ciind 0 fata s-a purtat distant cu tine la 0 petrecere, iti spui imediatdi. "nu faci doua parale");• asumarea unoI responsabilitati care nu ne privesc inseanma a nesimti vinovati de erorile §i comportament~le negative ale altor petsoa-ne (de exemplu, daca sotul bea prea !TIult,sotia pliinge §i-§i spune "evina mea").Cum putem opri eursul gandirii negative atunci dind am identifi-cat-o?() metoda simpla este sa rugam pe cineva apropiat sa ne atragaatentia ori de cate ori exprimam cu voce tare gandirea noastra negativa.Ciind aceasta se exprima in limbaj interior, putem utiliza metodaopririi bru§te (ne spunem in giind "opre§te!"), fie pe cea a incetiniriivocii interioare cu continut negativ (Unestilll, 1988). Aceasta constain identificarea respectivei voei interioare §i ineerearea de a 0 face sa165I----~_ ••••••••• _ •••• _ ••- •• .•.•••• __ •••••• ;..£-;;=- ================~~~~~~---~~-------------------------------------------------
  • 85. ne rasune in minte tot mai iucet, pana cand nu se mai aude aproapedeloc.Actiunea cea mai eficienta 0 realizeaza gandirea pozitiva in stare ade relaxare sau autohipnoza. Pentru pacieuta care se teme sa iasa sin-gura pc strada pentru ca va intra in panid., se recomanda ca in starede relaxare sa i~i spuna: "Ori de cate ori voi ie~i pc strada corpul ~imintea mea vor fi perfect relaxatc. Ma voi simti calma, eehilibrata,destinsa. Ma bucur sa ies pe strada ~i ma vad cu ochii mintii mergandpeste tot, senina, eu 0 figura zambitoare, Taeand lucruri interesante,care imi fac plaeere."Cum sa inducem autohipnoza?Primul pas in induccrca autohipnozci este invalarca unci tehnicisimple de relaxare.In prczenta lucrare nu nc propuncm dcscrierea mccanismelor rela-xarii, ci doar prczentarea unor procedcc elementare care pot fi utilizatede catre oricine, Tara riscuri. Ii avertizam pc cititori ca, daca proble-mele lor sunt mai serioasc, este bine sa se adrcsczc cabinetelor depsihoterapie sau medicina psihosomatica."Luali 0 pozitie comoda, cu1cat pc spate, cu capul ridicat (esteindicat sa folositi 0 perna mica) ~ibratc1e u§or departc de corp, pahne1cin sus ~i picioare1e de asemenea u§or dcpartate.Puteli, la nevoie, sa va a§ezali §i intr-un fototiu, cu capul sprijinit§i bralele comod pc bratele fotoliului sau pc coapse.La inceput incordali de catcva ori toli mu~chii ~i apoi cautali sa-idestindeli, inchideti ochii §i imaginali-va ca destindeli mu~chii frunlii,obrajii, maxilarele. Cautali sa sim1i1i pleoapele grele, grele ca atuncicand sunteli pe calc sa adormiti. Relaxati apoi mu~chii cefei ~i gatului,apoi umerii ~i bralele de sus pana in varful degetelor. Destindeti mus-culatura pieptului, abdomenului, spatelui. Ci1utati sa va imaginati cumcoloana vertebrala parca se destinde pc dinauntru, parca vertebrele sedeparteaza uncle de altele ca verigile unui lanl care se intinde. Relaxatipicioarele cu coapse1e, gambeIe §i ajungand pana la degete. Expiratide cateva ori profund ~i lent; imaginati-va ca, 0 data cu fiecare expi-ratie, corpul devine tot mai moale, mai destins, mai lini§tit. Apoi spu-neli-va ill gand ca brale1c devin grele, tot mai grelc, parca ar fi deplumb. Imaginali-va in acela§i timp ca doua greutali (caqi groase,166----. --~-~~P,,,,=,,,,,,,,,,,,-~===== ~~~~~ _saculeti cu nisip) sunt a§ezatc pc brate §i Ie apasa, Hicandu-le tot maigrele, grele ca de plumb. Vizualizali greutati1e care apasa pc picioare§i Ie fac din ce in ce mai grele.Spuneti-va apoi ca tot corpul devine mai greu, tot mai greu, maidestins, mai lini~tit; incercali sa creali imagiuea propriului corp caresta intins, lini~tit, pc 0 paji~te insorita sau pc 0 plaja la mare.Cautati sa mentineli imaginea pHicuta §i odihnitoare in care vavedeli odihnindu-va in mijlocul naturii ~i spuneli-va ca va cuprinde 0stare de calm, de lini~tc de pace interioara.Va simlili destin§i, lini§tili §i parea va vine greu sa ic§iti din starcapc care singuri ali creat-o§i acesta reprezinta cel mai bun indiciu inprivinta reu§itci relaxarii.Cand doriti sa revenili, va spuneli in gand ca revenili la normal,vizualizali corpul care i§i recapata tonusul firesc, inspirali de ditevaori profund, expirati scurt, mi§cali degetele de la maini §i de la pi-cioare, apoi bralele §i picioarele. Strangeti de cateva ori pumnii, in-spirati §i expirali §i apoi va ridicali vioi, tara a brusca insa organismul.Daca relaxarea nu a reu§it, nu va demobilizali, incercati de multeori, in zile §i ore diferite. Pan a la urma incon§tientul dumneavoastrava gasi singur soIulia de a intra in starea agreabila in care poate lucraatilt de bine."Oar relaxarea nu este decat prima faza a autohipnozei pc care multiautori au denumit-o relaxare profunda.Oupa ce subiectul a participat la catcva §edinle de hipnoza subindrumarea unui specialist sau a practicat cu succes relaxarea, moda-Iitalile de a intra in autohipnoza i se vor parea destul de simple.Hunter (1988) ne propune ciiteva tehnici de autohipnoza precum§i uncle strategii de utilizare terapeutica §i autoformativa a acestcia."Este momentuI sa incepi sa practici singur hipnoza acasa, pentrua intari ceea ce facem noi aici (se solicita cooperarea subiectului).Trebuie sa cuno§ti faptuI ca, de§i exista unele reguli generale depracticare a autohipnozei, este de dorit sa-li gase§ti aceIe formule sauritualuri de a intra in autohipnoza care li se potrivesc mai bine (Per-sonalizarea tehnicii).Eu ili voi prezenta 0 tehnica de intrare in stare de autohipnoza cares-ar putea sa ti se para potrivita cu unele mici modificari: poate unele167_____________J
  • 86. rlcuvinte ai dori sa fie altele, poate ai dori sa utilizezi alte imagini sailalte amintiri ori poate un ritm diferit al vorbirii sau poate ai dori sa-tivorbqti in limba pe care 0 foloseai in copilarie.Poate ca ceea ce iti spun eu iti aminte§e de ceva din propria taexperienta, ceva ce ai dori sa-ti serveasca drept "cheie" pentru a intrain autohipnoza. (reamintirea §i retrairea pe plan imaginativ a unor ex-periente trecute reprezinta un fenomen regresiv).Tinand seama de ceea ce ti-mTIspus, vei ajunge sa-ti gase§ti caleaproprie spre autohipnoza.Totul trebuie sa fie simplu. In hipnoza, cea mai buna tehnica estetotdeauna cea mai simpla §i aceasta e tehnica numararii. (Evitati sacereti subiectului sa stea culeat pentru ca astfel se induce mai curandsornnul dedit hipnoza.) A§ezati-va intr-o pozitie confortabila, cu capulsprijinit, inchidetii ochii §i incepeti sa numarati. Numarati lent panacand ajungeti in starea de destindere dorita. Unii oameni au §i facutun fel de pact cu ei in§i§i, de tipul: "cand voi ajunge cu numaratoareala 10 ma voi atla intr-o hipnoza u§oara, dind voi ajunge la 20 voi fiintr-o hipnoza modcrata, iar dind voi ajungc la 25 voi putea sa maocup de problemcle mele in stare de autohipnoza.Exista persoane care, in loc sa numerc, prefera sa repete mereuserii de numere: 1-2-3-4-5; 1-2-3-4-5 etc., sau sa rcpete in gand literelealfabetului §i accasta Ie aduce mninte de experiente1e din copilarie.(invitatia la regresie reprezinta 0 sugestie hipnotidi.) 0 alta modalitatede a obtine starea darita estc sa va vede[i sau sa va simJili pe dum-neavoastra in§iva coborand intr-o gradina in tcrase sau, dimpotriva,urcand 0 scara catre stele, plutind tot mai u§or de la 0 treapta la alta,fiecare treapta ducand sprc un nivel mai pro fund al hipnozei. Putepsa va imaginati oricate trepte sau oricate terase, cate credeti ca v-artl necesare pentru a atinge starea dorita. (Atentie! Exista persoane careau imaginatie mai curand kinestezicii decat vizuala. Cei care i§i ima-gineaza starea de autohipnoza ca un fel de zbor, pot sa nu agreezeimaginea de a zbura in jos. De asemcnea, conceptul de a cobor! saude a se cufunda poate fi anxiogen pentru unii subiecti. Oferiti subiec-tului posibilitatea de a aIege intre imaginea urcarii §i coborarii.)Unii oaITIeni prefera sa foloseasca mai multe imagini: poate v-arplacea sa va imaginati ca plutiti intr-o barca pc apele unui rau, admi-168rand raze1e soarelui ce se strecoara printre frunzele pomilor §i se re-tlecta in apa al carei clipocit placut va produce 0 stare de hipnoza.(Asigurati-va ca subiectul nu se teme de apa.) Sau poate v-ar placeasa va imaginati ca plutiti pe un nor sau sa explorati cu ochii mintiigalaxiile. Puteti sa utilizati orice vis treaz care va face placere. Alpoameni prefera sa se joace cu culoriIe, imaginandu-§i un fel de calei-doscop interior sau un punct colorat pe care il privesc cu ochii minpi,imaginandu-§i ca se apropie tot mai mult §i devine tot mai mare, panacand norul colorat ii invaluic complet, cufundandu-i In hipnoza. Altiiprefed imagini §i sunete fmniliare cum ar fi tic-tacul ceasomicului,zgamotul valurilor marii, melodia preferata sau ritmul propriei respi-ratii. (Concentrarea asupra unor procese interiaare (respiralia) tindesa accentueze hipnoza.)Alegeti acea metoda care vi se potrive§te mai bine §i concentrati-vaasupra a ceea ce v-ati propus timp de. cateva minute. Repetap acestexercitiu de concentrare timp de cateva minute, imaginati-va ca intratiin autohipnoza prin metoda aleasa.A§ezap-va comod, cu capul sprijinit, Inchideti ochii cu intentia cla-ra de a intra in autohipnoza. Simtiti tremorul u§or al pleoapelor caatund cand vi s-a indus hipnoza in cabinet. (Treceti de la heterohip-noza la autohipnoza.) Bucurati-va de starea placuta de relaxare In careva puteti cufunda dupa voin/a. Repetati de cateva ori in gand intregulscenariu. Este autohipnoza dumneavoastra. Yeti invata sa controlatistare a de transa in felul urmator: Eu voi numara de la 5 la I. Inainteca eu sa ajung cu numaratoarea la I va voi atinge fruntea cu degetul.Cand yeti simti atingerea degetului meu, utilizati tehnica personalacare va va aduce inapoi in hipnoza, Intr-o stare putin mai profundadecat cea in care va aflati acum: ,,5-4, e bine a§a - 3 suntem la ju-matatea drumului - 2 (terapeutul atinge cu degetul fruntea subiectului- acum intrati prin metoda personala in autohipnoza. Mergeti mai pro-fund dedit ati facut-o prima oara. Bine. (Sugestiile sustin ideea casubiectul va avea autocontrolul starii sale.) Atingerea degetului meuserve§te drept fntarire pentru faptul ca utilizati bine tehnica de auto-hipnoza.Acum observati daca ceca ce ati realizataici In cabinet impreunacu mine seaITIana cu propria tehnica de autohipnoza utilizata. Daca169
  • 87. ilillicredeli dl sunt necesare uncle modifidiri, realizali-le acul11. (Se oferasubiectului posibilitatea sa mai realizeze 0 repctitie, de data aceastaIntr-un mod diferit).Acum voi Intari din nou tchnica a§a cum am tacut Inainte: Eu voiIncepe sa numar de la 5 la I §i, Inaintc dc a ajungc cu numariHoareala 1, yeti simli dcgctul mcu aratator atingandu-va fruntca. Cand alisimlit atingerea, utilizali tehnica personala de autohipnoza pentru a vaaduce Inapoi la starea de rclaxare, dar Intr-o stare ceva mai profundadedit cea In care va aOati acum. 5-4-3 (atingcrea fruntii) - reintoar-celi-va acum Inapoi In rclaxarc, pc calca propric. Atingerea degetuluimeu aratator nu cste decat 0 fntarirp pentru modul personal In careintrali In hipnoza. (Se accentueaza idcca ca subicctul arc controlulsitualiei. Acesta cstc aprobat pentru ceca cc face.) Uisali-va dus spreo stare de rclaxare mai adanca §i mai placuUi, stare care cste potrivitapentru dumneavoastra In mOlnentul de fata. E foartp bine aia. AtiInvatat acum 0 tchnidi pc care 0 yeti putea rcaliza atunci cand, dintr-unmotiv sau altul, vcti dori sa aprofundali starca dc autohipnoza. E binesa §tili ca noi nu putcm forta In nici un fel subcon§ticntul sa realizczeceva. ~u-I putcm deci nici forta sa intre Intr-o hipnoza mai profunda.Putem, In schimb, sa-l Incurajam, §i yom race acest lucru In tehnicilede adancire a autohipnozei. (Pcntru ca tehnica autohipnozei sa aibasucces este bine ca subiectul sa exersezc zilnic §i, pc cat posibil, laaceea§i ora). Va Ii 0 Intalnire eu dumneavoastra In§iva. Daca acordaliautohipnozci 5 sau 15 minute arc mai putina importanta. Cu adevaratimportant este sa sc lucreze zilnic, pentru ca authipnoza reprezinili unreOex conditionat: cu cat 0 practici mai mult, cu atat reu§c§ti mai bine§i cu cat reu§e§ti mai bine, cu atat este mai folositoarc.*Subiecfilor trpbuip sa Ii sp faea unele precbiri:• Frecvent tehnica aplicaili aeasa nu da rezultate la reI de bune caeea realizata Impreuna cu terapeutul. Daca subicctul este prevenit, elnu va mai fi dezamagit.• Trebuic sa i sc atraga atcnlia pacientului ca nivelul de profun-zime a autohipnozei estc rareori identic cu cel al helerohipnozei, maiales la Incepatori.170• Subiectul trebuic sa §tie ca, atunci cand realizeaza autohipnozaa mica partc a con§tientului ramane In stare de alerta, pentru a conduceprocesul, in timp ce In hcterohipnoza §i acea mica parte poate sa sere1axeze.• Trebuie mentionate §i faptul ca §i In cazulln care subiectul atin-ge doar 0 stare foarte u§oara, experienta este dczamagitoare, totu§imerita efortul de a continua, pentru ca orice noua experienla nu facededit sa Intareasca tehnica.• Subiectul trebuie Invalat sa utilizeze proprozilii simple, afirma-tive, sa evile negaliile §i sa limiteze lucrul doar la una sau doua pro-bleme pc care Ie are de rezolvat In cursul unci singure §edinle deautohipnoza.Teme pentru aease! (Hunter, 1988):In cadrul acestor teme veli Invala sa conversati cu subcon§tientuldumneavoastra.$edinla Ia. Prima tema pe care i-a yom da subcon§tientului se va referi lastrangerea de inronnalii. Veli explora trecutul, prezentul §i poate chiarviitorul pentru a intra In posesia acclor informalii care va sunt utileIn cursul psihoterapiei. Subcon§tientul va aduna pentro dunmeavoastraaceste infonnatii, Ie va organiza, Ie va filtra §i va fi gata sa Ie prezintementalului con§tient la timpul potrivit §i In fonna potrivita.Probabilnici nu va puteli da seama ca acest proces are loc deoareceel se desta§oara dincolo de pragul con§tiinlei. Din cand In cand poatear fi bine sa aruncali 0 privire dincolo de acest prag §i atunci 0 amintireveche va poate veni In minte §i chiar va yeti Intreba: "oare de cem-am gandit tocmai la asta?". Se poate Intamp la ca un lucru carepana atunci parea confuz sa devina dintr-o data c1ar, tara sa §tili dece, sau se poate Intiimpla sa privili din alt punct de vedere un lucrula care v-ali gandit pana acum de sute de ori, surprin§i de faptul canu I-ati examinat pana atunci din noua perspectiva. (Pacientii relateazafrecvent In cursul celei de-a doua §edinle ca §i-au amintit tot fclul de171
  • 88. lucruri din trecut.) Daca aceste lucruri se intfunpIa yeti remarca faptuldi ele se desta~oara la un nivel foarte subtil.b. A doua tema pe care 0 dam subcon~tientului seamana cu prima~i amandoua pot fi realizate simultan: Ii cerem subcon~tientului sareevalueze vechi problcme care au legatura Cll perioada prezenta. (Su-gestii pentru modificarea perspectivei.) De pilda, copilului care ali fost,casa parinteasca i se parea uria~a, in timp ce adultului de acum ea Iipoate parea nonnaIa, poate chiar mica. Nu casa s-a schimbat, ci noine-am schimbat.Deci, toate interpretarile de odinioara erau valabile, dar pentru tim-pul de atunci, pentru ca atunci erali 0 persoana diferita. Este bine salasarn subcon~tientul sa reevalueze vechile lucruri, perfect valabile sifolositoare atunci, dar care nu mai sunt valabi1e ~i folositoare intr-oalta ctapa a existentei noastre. (Noua perspectiva poate modifica ta-bloul unui eveniment.) De aceea, este bine ca asemenea experienle safie reevaluate, moditlcate, aduse cumva la zi, astfelincat sa fie inche-iate ~i puse de-o parte.Inlaturand vechile cxperiente care s-ar putea sa va dcranjeze ~i Inprezent, faceti loc pentru noi lucruri bune care trcbuie sa se intil.mplc.(Se sugereaza ca sc vor Intampla noi evenimente pozitive).$edin(a a II-aA sosit deja timpul ca eu sa ma adrcsez mai direct subcon~tientuluidumneavoastra, a~a ca lasati-va mintea con§tienta sa faca ceea cedore~te. Dadi ea dore~te sa asculte, este foarte bine. Daca vrea sa-~iia zborul este, de asemenea, foarte bine. Eu ma voi adresa direct sub-con§tientului pentru ca a sosit timpul sa-i mai trasez 0 sarcina.Prima tema consta In a-i cere subcon~tientului sa aleaga din noianulde informatii culese exact acea infoffilatie care este re1evanta pentruo anumita situatie particulara. Lasati subcon~tientul sa aleaga el situatiarespectiva.Noi putem sa credem ca 0 anumita situatie trebuie sa fie in atentianoastra, dar subcon§tientul detine mult mai muIte informatii despresituatia respectiva decat con§tientul.172Sa dam decicon~tientului libertatea de a alege situatia ~i de aextrage acea informalie pe care 0 considera relevanta ~i sa procedezea§a cum crede el de cuviinla.Veti avea astfel 0 saptiUnana interesanta pentru dl ceva in viatadumneavoastra se va schimba un pic In sens pozitiv ~i nu §tim incaexact despre ce e yorba. (Putin mister are un caracter incitant pentrusubiect.) Va fi probabil un lucru minor: ceva vi se va parea mai u§orde facut, nu va va mai deranja in acea§i masura, yeti gasi 0 noua calcde a realiza acel lucru etc.Pentru di este yorba de un lucru neinsemnat, pastrati con~tiintatreaza pentru a fi capabili sa recunoa~teti mica schimbare §i, cand 0gasiti, bucurati-va de ea. (Cautati un lucru bun §i cu siguranta n yetigasi.)A doua tema este identidi cu cea pe care ati mai realizat-~ deja:Iasati subcon§tientul sa reevalueze vechi probleme, valabile la timpulrespectiv, dar care acum au devenit piedici, sunt invechite §i ar trebuirevizuite, modificate, Vindecate, astfel incat sa fie pe deplin incheiate§i puse de-o parte. In felul acesta, yeti face loc pentru lucruri Noi §iBune care deja se intfunpla. Da, da! Ele se intfunpla deja. (Se accen-tueaza temlenul "Vindecate". Sugestia de vindecare este preluata direct.)Veti recunoa~te cu siguranta starea de autohipnoza dupa profunzi-mea ei, dupa senzatia placuta de plutire, de lini~te, pardi de pierderea perceptiei propriului corp, dit §i dupa starea afectiva agreabila delini~te, calm §i incredere.Odata starea instalata, putem, investiga incon~tientulln legatura cupropriile probleme §i apoi II putem reprograma schimbandu-ne Intrea-ga existenta, devenind mai sanato~i, mai echilibrati, mai fericiti, maieficienti.Reprogramarea se realizeaza prin utilizarea autosugestiilor afirma-tive, a vizualizaii, a cultivani gandirii pozitive §i prin stabilirea unorscopuri precise legate de moduI In care doriti sa va transformati.A dori §i a spera nu atrag automat dupa sine nici 0 schimbare. Inschimb, stabilirea unor scopuri 0 poate aduce, ele reprezentand trepteIede Uffilat pentru a face ca 0 schimbare doriut sa devina realitate. Fieca ne place, fie d1 nu, dorinte1e noastre devin scopuri pentru in-con§tient, se fixeaza sub forma uoor programe care ne dirijeaza exis-173J__ ~_m~. ~~~~
  • 89. tenta. Din pacate, adesea, aceste scopuri se exprima In sens negativ,blocandu-ne activitatea.Pentru ca scopurile propuse sa ne ajute sa ne dezvoltam trebuie satim animati de dorinta licrbine de a reu§i sa Ie atingem. Scopul propustrebuic sa fie sulicient de important pentru individ, astfel Incat sa-lfadl. sa-§i mobilizeze fortele pentru a-I atinge.In acela§i timp, scopurile trebuie sa tie realiste. Nu ne pUlem, trans-forma peste noapte dintr-o pcrsoana grasa Intr-una slaba, dar un scopstabilit pc tenncn lung poate sa ne ajutc sa slabim. Ca §i celelalteautosugestii, scopurile trebuie exprimate In tenneni pozitivi. Inlocuitifonnulare "nu mai vreau sa fiu grasa" cu fonnularea "ma vad supIa".Unii autori considera ca ceca ce s-a prelucrat In stare de autohip-noza se va Intari In stare de veghe prin practicarea comportamentului"ca §i cum", ceca ce Inseamna "comportati-va ca §i cum ati fi dejapersoana care doriti sa deveniti".7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme (Hunter, 1988)Rezolvarea de probleme in stare de hipnoza ofera subiectului po-sibilitatea sa fad ceva in mod diferit. Oamcnii sunt, de regula, alatde prin§i in cercul vicios al dilemclor lor, incat au impresia ca nu maiexista niei 0 solulie.Tehnicile propuse de Marlene Hunter nu sunt altceva decat moda-litati de schimbare a sistemului de referinta prin prisma caruia esteprivita problema.Persoanele care se prezinta la psiholerapie a§teapta un feI de curamiraculoasa care sa le rezolve situatia, ei dorind mai curand sa-ischimbe pc ceilalti decat pc sine, ceca ce reprezinta 0 cerinta nerea-lista. Hipnoza ofera subiec{ilor 0 modalitate neanxiogena de ie§ire dinsituatie - un nou mod de abordare a situatiei.Milton Erickson afim1i1d fiecare om are in el informalia necesara§i suficienta pentru schimbare, iar terapeutul nu face decat sa facilitezeaceasta schimbare.174• Tehnica cplor trei cutii (Hunter, 1988)Metoda pc care 0 yom Invata astazi est foarte simpla, pard ar fiun joc de copii §i, datorita simplitatii ei, se potrive§te oricarui fel deproblema. Mai mult, tehnica iiind simpla, nu va trebui sa irositi enertiepentru reali7Area ei, ci doar pentru rezolvarea situatiei care va frilrnanta.Giinditi-va pentru inceput la 0 problema de mica importanta dinviata dumneavoastra, la un lucru pe care ati dori sa-l faceti mai binededit 11faceti la ora actuala. Analizati situalia problematica desprin-ziind clementele ei componente.hnginati-va apoi ca aveli trei cutii. Pe prima cutie se aOa 0 etichetapc care scrie "Ceilalti oameni". Imaginali-va d a§ezali in aceastacutic toatepilrlileproblcmei care sunt generate de alti oameni. Desigur,poate sa apara tentatia de a considera ca inlreaga problema este ge-nerata de ceilalti, dar, daca ne giindim mai bine, ne dam seama d nueste chiar a§a.Pc a doua cutie "lipili" eticheta "Faple" §i a§czali in ea datelerealitalii obiective. De pilda, daca aveli un temlen pentru 0 lucrare,data respecli va va ti a§ezata in cutia imaginara pc care scrie "Fapte".Dadl. tennenul este stabilit dc 0 aWl.pcrsoana, aceasta pcrsoana va tiplasata in prima culie.A treia cutie se va rcferi la propria persoana §i va purta eticheta"Eu". Aici yeti "pIasa" reacliile personale §i trairile legate de situatiarespectiva, cum ar fi, de pilda, reaqia la giindul d se apropie termenulde predare a lucrarii. I§i VOl gasi locul aici teama, mania, miindria,tristclea, experienlele trecute, dorintele, a§teptarile.Luali apoi cutia pc care scrie "Ceilalti oameni" §i aruncati-o catmai deparlc, pcntru dl. este limpede ca nu-i putem schimba pc ceilalti.Desigur, ccilalti sc pot schimba, dar ei 0 VOl face sub imperiul nevoiilor intcrioan:. Atcntic, nu "aruncati" la co§ oamenii, care pot fi per-soane scmniiicativc in viata dumncavoastra (soli, copii, parinti, prie-teni), ci doar ceca cc rcprczinH1 contribulia lor la situatia care va facenefericiti.Luati acum a doua cutic pc cure scric "hlptc" ~i aruncali-o §i maideparte pentru di e limpcdl l~l1nu PUll1Il 111oditka datc1c rcalit~lii175
  • 90. obiective. Situalia se poate schimba, desigur, dar atunci avem de-aface cu un nou set de date obiective.Dad analizali acum problema dumneavoastra veliconstata ca eaare 0 configuralie diferita: in primul rand este mai midi §i in al doilearand au dimas din ea acelc parli in privinla dlrora se poate face ceva.Sa desfacem acum cutia a treia. S-ar putea ca in interiorul ei saexiste anumite clemente care, intr-adevar, nu se pot schimba (de pilda,nu putem sa ne modificam varsta, in cazul in care pensionarea esteproblema care ne supara). Unele persoane ar decide sa puna acestclement in categoria " Fapte", de§i fiind un factor personal, poate fiplasat in cutia "Eu".In cutia a treia s-ar putea sa existe §i uncle clemente care se potschimba, dar, pc care, dintr-un motiv sau altul, nu dorili sa Ie schim-. bap. Nu are importanla care sunt motivcle acelea (egoiste, banale),trebuie doar sa recunoa~teti respectivele elemente §i sa Ie plasali incutie intr-un loc accesibil, astfel indit sa Ie puteli reevalua atunci candveli dori s-o faceti.Au mai dimas acum pUline clemente in cutia a treia, poate unulsau doua §i pe acestea sunteli gata sa Ie schimbali.Acesta reprezinta inceputul unei rezolvari constructive a problemei.Observali aceste mici paqi ale problemei, paqi pc care dorili sa Ieschimbali §i incepcli prin a da curs primei modificari. Curand veli fisurprin§i sa constatali ca lucrurile care va deranjau nu mai constituieo "problema", ci doar 0 situalie pe care 0 puteli stapani foarte bine.• Metafora "icebergului" (Hunter, 1988)Exista multe metafore care ne ajuta sa ne rezolvam problemele devialii §i una dintre acestea este metafora "icebergului".Se §tie ell un iceberg este 0 bucata uria§a de gheala care plute§tein ocean, doar a noua parte din eafiind vizibila deasupra apei, restulfiind ascuns sub apa.Sa definim problema care va supara drept un " iceberg ", rezolvareaei reprezentand topirea icebergului. Este foarte dificil sa topim un ice-berg atat de mare §i de rece, dar e mult mai u§or sa topim un cub degheala.176Deci pentru a topi icebergul nostru §i respectiv pentru a rezolvaproblema, imaginali-va ca rupeli 0 buellpca de gheala din marele ice-berg. 0 puteli topi in multe feluri: linand-o in mana, expunand-o lasoare sau sub un jet de apa. Dar ce se intampla cand topili cubul degheala?Ei bine, nu mai avep gheala, ci doar apa, §i apa este 0 materiediferita. Priyili acum icebergul. Locul de unde ati desprins bucata deghea1ll. straluce§te la lumina soarelui in culori minunate, albastru §iverde, culori pc care nu le-ali observat inainte pentru ca erau "ascun-se" de suprafala plata a "icebergului". Icebergul are acum 0 formadiferita, are dimensiuni mai mici §i chiar mai mult, 0 bucata din el,care inainte era ascunsa sub apa, a ie§it acum la suprafa1ll.§i poate fivazuta. (Cand se schimbll. 0 parte, se schimba §i restul problemei carecapata un aspect diferit.)Continuali sa desprindeti mici bucali de gheala din iceberg §i saIe topip. §i veli observa ca treptat va aparea 0 situalie cu totul diferiHi:ap obpnut 0 rezerva insemnata de apa folositoare, iar icebergul - careparea atat de mare §i infrico§ator - are acum 0 cu totul aM forma §idimensiune §i scanteiaza in culori stralucitoare pe care Ie admirali §iIe apreciali. (Se subliniaza pentru pacient aspectul total nou al situapei,ca §i eventuale1e avantaje nea§teptate.)• Metafora punlii ~i a bolovanului (Hunter, 1988)Imaginali-va ell urcali cu greu carmIe unui munte inalt. Pe drumulstancos este foarte cald. In dreapta §i in stanga sunt stanci §i prapastii.Sunteli foarte obosit §i insetat §i nu se intrevede nici 0 u§urare. Dincate §tiu, acesta este singurul drum pe care puteli merge pentru aajunge acolo unde dorili §i este forate important sa ajungeli acolo.Deci, urcali insetat §i obosit, llptand cu inallimile, treapta cutreapta. (Treapta cu treapta, pas cu pas, reprezinta sugestia de a nusari peste etape.)Mai faceli un pas §i inca un pas. Deodata observap ca 0 bucatamare de stanca, rostogolita de undeva de sus, va bareaza calea.(Metafora dificultalii nea§teptate.) Ce este de tacut? Puteli dacadorili, sa va continuali elllatoria impingand bolovanul §i inaintand a§a.177
  • 91. Este foarte obositor §i va ia foarte muIt timp §i energie, dar 0 putetiface. Unii oameni sunt in stare s~o faca. (Unii subieqi nu-§i dau seamaca au posibilitatea de alegere §i continua sa lupte eu indpaVinare fa-cand mereu acela§i lucru.)Oa, poate ati putea folosi putin din energia dumneavoastra §i, inloc sa impingeti bolovanulinainte, l-ati putea deplasa putin intr-o par-te, doar putin, cat sa va streeurati pc langa el. Sau ati putea sa vacalarati pc stanci §i sa oeolili drumul principal, dupa care uti revenila el.Ali ajuns cumva de parte a ccalalta a drumului §i va putcti continuacalatoria. In acela§i timp va putcti intoarcc oricand inapoi §i puteti saatacali obstacolul intr-un mod difcrit in viitor dad, bineintcles, dorilis-o faceli. (Pacientul nu a "distrus puntile" §i poate aborda obstacolulaltadata.)Sa presupunem di ati procedat a§a. Va aflati de cealalta parte abolovanului, continuandu-va diliHoria §i drumul devine tot mai ingust,tot mai abrupt, mai plin de praf. Stancile sunt tot mai colluroase, §iprapastiile tot mai adanci. Mergeti mcreu inainte §i nu vcdeti capatuldrumului, dar continuali sa urcati. La un momcnt dat ajungeti la 0prapastie adanca §i constatali ca podul pcste respcctiva prapastie s-arupt. Vedeti cum drumul continua de partea cealaltiL (Se sugereazaideea ca orice problema implica mai multe dificultclJi.) .Ce este de facut? Daca dori{i, va puteti continua calatoria calaran-du-va cu dificuItate pe pcretele stancos din partca latcrala a prapastici.Este un drum dureros §i greu, dar unii oameni 11fac. (Metafora pentrudepresie.)Ali putea insa sa va folositi toata imaginalia §i creativitatea pentrua gasi 0 modalitate de a realiza 0 punte provizorie peste prapastie.S-ar putea sa rasturnati un copac pcste prapastic, astfel incat cren-gi1e sale sa ajunga de cealalta parte a rapei, sau sa impletili 0 franghiedin ierburi ori atiputea folosi cureubeul drept punte! (Pacientul detinein el informalia cu privire la ce are nevoie~)Trebuie sa treceti dincolo §i sa va continuali calatoria. Puteti ori-cand reveni pentru a cerceta prapastia daca acest lucru este importantpentru dumneavoastra. (Poate altadata pacientul dorqte sa §tie cevarnai mult despre acest obstacol.)178Oeci, daca uneori va simiiti blocat in actiunile pe care intentionaiisa intreprindeIi, solicitaii subcon§tientul sa gandeasca pentru dumnea-voastra problema utilizand imaginile cu stanci §i punti, pentru ca tot-deauna exista 0 solujie.o aM abordare a unor situaIii problematice consta in a sugerasubiectului sa imparta problema in capitole sau in domenii ca, de pilda,§coala, situaiia de acasa ctc. sau probleme dificile, probleme u§oarede rezolvat, dileme, dificultaii financiare etc. Se poate considera, deasemenea, ca fiecare capitol trebuie sa reprezinte 0 etapa in viala in-dividului.• Modificarea sistemului de referinjaModificarea sistemului de referintii insearnna abordarea situatieidintr-un nou context."Rescrierea " scenariului de viajaPacicntul nu se afla in hipnoza cand incepe aplicarea acestei teh-nici. I se adrninistreaza urmatorul instructaj: "Saptamana trecuta, candte-ai aflat in hipnoza, Ii-ai amintit de 0 experienta foarte neplacuili pecare ai trait-o demult. (Unii terapeuti obi§nuiesc sa solicite mai muItedetalii cu privire la experienia respectiva. Marlene Hunter prefera sacunoasca doar cadrul general §i sa lase subcon§tientul pacientului saprelucreze infonnaliile in modul sau particular.)Am cazut an1andoi de acord ca yom cauta alinare suferinlei trecute.Adesea obi§nuiam sa ne spunem: "dadl a§ fi §tiut atunci ceea ce §tiuacum, a§ fi procedat cu totul altfel." Desigur, oricine ar fi procedata§a. Oar sa nu uiilim ca atunci Nu am ~tiut ~i am procedat cat sepoate de bine jinand seama de informajiile de atunci. (Validarea de-ciziilor anterioare.) Sunt sigur ca aji procedat fn modul eel mai corectla timpul respectiv. Oe asemenea, noi tindem sa credem ca, dad amfi procedat altfel, ar fi fost mai bine. Sa nu uitam fnsa ca nu aveamde unde sa ~tim acest lucru. (Oeculpabilizarea subiectului.) Ceea ce§tim sigur este ca, daca am fi procedat diferit, evenimentele uIterioarear fi fost diferite, tara sa putem §ti dad ar fi fost mai bune sau mairele.179
  • 92. Acum, cand ~tili mai multe, puteli vedea retrospectiv diverse al-ternative ale situaliei respective. In stare de hipnoza va ve~ intoarceIn timp §i veli retrai situalia respectiva a§a cum ali fi dorit sa fie.Desigur, mintea dumneavoastra con§tienta §tie foarte bine ce faceli,dar subcon§tientul poate folosi experienla hipnotidi pentru a vindecavechile rani.A§ezati-va confortabilln fotoliu §i urmarili cu privirea degetul meucare coboara incet pana cand va atinge fruntea. In timpul acesta ochiidumneavoastra se inchid, simlili un u§or tremor al pleoapelor §i intraliin hipnoza In modul dumneavoastra personal, pana la acel nivel careva este necesar pentru a obline ceea ce dorili sa obtineli astazi. E binea§a. Cand credeli ca ati atins profunzimea dorita inspirali adanc ca sa§tiu §i eu ca va aflali In starca dorita. E binc a§a. Va simtiti In siguranlaIn stare de hipnoza in cabinetul meu. Cand veli simli atingerea dege-tului mcu pe fruntca dumneavoastra lasali subcon§ticntul sa se intoarcaIn timp, atunci cand a avut loc acea experienla dureroasa. Simlindu-vaaparat §i in sigurant:i la mine in cabinet, rctrmli pe plan mental expe-ricnla respectiva. Daca va vine sa plangcli, plangeli. Lacrimilc vorspala vechea durerc. Daca 0 sa-mi dali voic va voi §tergc eu lacrimile.(Nu trebuie sa atingem subiectul tara sa-i cerem permisiunea.) Candap tcmunat de retrmt experienla nepIacuta In gand, faceli-mi UR> semn.(Pacientul da din cap.) Bine.Acum Uisati subcon§tientul sa se Intoarca din nou In timp §i retraitide data aceasta experienla a§a cum ali fi dorit sa fie, scotand la iveaHitoatc informatiile, cuno§tintele §i nivelul de Intelegere pe care Ie avetiacum. Folositi tot ce ali invalat de-a lungul timpului pentru a rea§ezavechea experienla intr-un nou cadru. Plasali-o in alt sistem de referint:i.~tili deja cum trebuie sa faceli asta. E bine a§a. Cand ali terminatmodificarea cadrului din care priviti vechea experienta neplacuta, lasapdin nou subcon§tientul s-o retraiasdi inca 0 data, ca §i cum ar fi primaoara.Cand procedap astfel con§tientizati faptul ca sc produce un procesde vindecare. SimliJi cum are loc vindecarea. Cautati s-o traiti. Rama-nep cat timp dorip in stare de hipnoza. Eu voi fi atent la ceas pentrudumneavoastra. Ui.sati procesul subcon§tient sa lucreze §i sa vindecetoate arnintirile dureroase, astfel incat acestea sa vi se para indepartate,180sa nu va mai tulbure atunci cand Ie priviti cu ochii mintii dintr-unnou punct de vedere.Pentro ca subiectul sa-§i dea seama de ce trebuie sa-§i administrezedoar sugestii pozitive i se da urmatorul exemplu: cauta sa Nu te gan-de§ti la pantera roz! Dupa diteva momcnte el este intrebat: Nu-i a§aca te-ai gandit la pantcra roz? Bineintelcs ell subiectul se va gandiexact la ceea ce i s-a cerut sa nu se gandeasca?Trebuie sa i se explice, de asemenea, ca logica §i cuvintele repre-zinta modul de operare al con§tientului, in timp ce subcon§tientul ope- ,reaza cu imagini, metafore, simboluri §i este foarte dificil de lucrat cuimagini negative pentru ca mentalul creeaza exact imaginea pe careprin cuvinte ii cerem sa n-o creeze. Astfel, In loc sa ne spunem "numi-e teama" este bine sa ne spunem: mil simt calm".Subiectul trebuie sa con§tientizeze §i faptul ca exista cuvinte princare el se autosaboteaza, cum ar fi cuvantul "lncearca", pentro ca oride cate ori folosim acest cuvant, in el se afla posibilitatea implicita ae§ecului. (Undeva In gand parca suna 0 voce care ne spune: n-ai sareu§e§ti!)In loc de "incearca"se pot folosi alli termeni ca, de pilda, "cauta","invata" etc. Cel mai bine este insa sa se utilizeze sugestii expliciteatunci cand se unnare§te modificarca sistemului de referinta din careeste privita problema. Astfel, afirmatia "totdeauna Incurc lucrurile"devine" viala m-a invatat unele lucruri utile" sau "niciodata nu milvoi insanato§i" devine: "sunt convins ca in viitor 0 sa mil simt dince In ce mai bine".Sa alintim copilul care se ascunde fn noi (Hunter, 1988)In fiecare dintre noi se afla un ego de copil, §i acestei paqi apsihicului nostru Ii vom acorda atenlie In cele ce urmeaza:"A§ezati-va comod §i intrali in hipnoza la acel mvel care consi-derati ca este potri vit. 12bine a§a. Acum acordati atenlie acelei situatiicand ... (se descrie situatia care 11preocupa pe pacient) Da, bine. Re-traiti in rninte situatia respectiva a§a cum ati trait-o atunci. Fiti atentila sentimentele care insolesc experienla respectiva, sentimente carev-au cop1e§it candva. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe frun-]l{ 1_~ J
  • 93. tea dumneavoastra lasati suhcon~tientul sa se intoarca in timp1a pe-rioada dind aJi tnlit pentru prima oara aeele sentimentf. Va imaginalica sunteti in acea perioada, traind acele sentimente. Va simtiti copilulmic speriat ~i nefericit care se straduiqte, dupa puterile sale, sainteleaga ce se intfunpla ~i sa procedeze cat mai hine posibil, dar eleste speriat ~i nefericit ~i nu ~tie ce sa faca. Ati identificat copilul micdin interioru1 fiintei dumnea voastra care arc atiita nevoic de prezentadumneavoastra pentru ca sunteti singurul care ~tie ce a simlit acelcopi1 atunci, singurul care poate intelege ~i singurul in care copilulpoate avea incredere. Inffirirea ego-ului copilului va conduce la in13.-rirea ego-ului adultului.)Adi.tati afectiune copilului din interiorul dumneavoastra, imaginali-va ca il cuprindeli in hrate §i il mangaiati. Spuneti-i ca este un Miat(0 fata) bun(a), ca ~titi di. este un Miat bun, ca totdeauna s-a straduitsa se poarte dit mai bine cu putinta. Spuneti-i cat de mult il respectatipentru asta, pentru ca s-a straduit din rasputeri sa se poarte bine. Spu-neti-i ca §tiJi acest lucru.Acum yeti fi capahil (nu ~tiu exact cum yeti proceda, dar suntsigur ca veli reu~i) sa-i explicali copilului din dunmeavoastra ceea ceel trebuie sa inteleaga pentru a se simli mai bine. (Divcr§i subiecti aumodali13.li diferite de a comunica cu ei in~i~i). Explicali-i ca, de§i sesimte derutat ~i nefericit acum, §titi ca el se va simli in curand foartehine.Sunteti singurul in stare sa-i spuneti aceasta ~i singurul pc care elil va crede. E bine a§a. Acordati afectiunc §i sprijin copilului din in-teriorul fiintei dumneavoastra.Spuneti-i in acela§i timp ca ii yeti acorda de-acum inainte maimuM atentie, ca yeti cauta sa-I cunoa§teli mai bine. Ayeti atiit demulte sa-i oferiti §i cl are atat de multe sa va ofere la riindul sau:creativitatea, bucuria copilariei, curiozitatea, tendinta de a cerceta ~icapacitatea de a se mira. (Sugestii referitoare la explorarile viitoare insfera propriei vieti psihice; se ofera subiectului posibilitatea de a-§iredobandi ceva din entuziasmul tineresc).Spuneli-i copilului din interiorul tiinlei dumneavoastra ca 11 velivizita din nou §i daca el dore§te sa va viziteze 0 poate face "batand"la poarta subcon~tientului ~i cerandu-va permisiunea sa intre in comu-182nicare cu dumneavoastra. In ace I moment yeti simli dorinla de a intrapentru scurt timp in stare de hipnoza pentru a lua contact cu ego-uldumneavoastra mai tanar. Astfe1 veli avea posibilitatea sa-l auzili candva cheama.Acum luali-va ramas bun de la copilul din dunmeavoastra, spu-nandu-i ca 11veti vizita cat mai des. E bine a§a. Cand va luali ramasbun de la ego-ul de copil, ramaneli in hipnoza §i revenili la timpulprezent, la data de..., in cabinetul meu.Sa adresam un cuvant de rnullwnire proteetorului interior(Hunter, 1988)(Pacientul se ana in hipnoza §i prezinta unele modele de comportamentdezadaptive pe care, dintr-un motiv sau altul, nu reu~e§te sa §i Ie mo-ditice.)"Amintili-va faptul ca orice comportament a fast declan~at cu unscop. Ne punem intrebarea care a fi fast motivul pentru care s-a de-clan§at respectivul comportament, motiv care poate ramane ascuns.Trebuie insa sa fim convin~i de faptul ca acest comportament a servitunui scop important stabilit de subcon§tient pentru acel moment deoa-rece acesta a facut §i face eforturi de a-I menline pana in ziua de azi.Va aflali acum in situalia de a fi prizonierul unui comportamentde care vreti in mod sigur sa va debarasali. In cazul acesta trebuie saadresali cu fermitate un mesaj subcon§tientului, in acela~i timp recu-noscand §i respectand faptul ca ego-ul dumneavoastra interior a tacutceea ce a considerat ca trebuie tacut. Spuneli-i ego-ului interior, cucuvintele dunmeavoastra, ceva de genu 1acesta: "Ili mullumesc pentruhuncle intenlii. Mi-am dat seama ca ai tacut ceea ce ai crezut decuviinla ca este mai bine, ceea ce ai crezut ca e de tacut. De ce aiconsiderat ca trebuie procedat astfel nu-mi este clar, dar am inlelesca acesta a fast ralionamentul tau. Oricum, motivcle care te-au deter-minat sa procedezi astfe1 apartin trecutu1ui. Acum am nevoie de unalt mod de comportament pentru viitor §i prezent. Te rog, ajuta-ma saelaborez noul model de comportament ~i da la 0 parte motivcle trecute.Sarcina lor este incheia13..Ilnmu. J
  • 94. 1857.5. Strategie pentru 0 cura de slabire reu~itiiScopul pc care ~i-1 propune persoana:Voi cantiiri arntea kilograme cate sunt nonnale pentru structura ~ivarsta mea.aceste informalii au fost oblinute din diferite experienle de viala ~i eletrebuie adunate ~i aplicate la noile condilii.In situalia noua in care te ani, cere subcon~ticntului tau sa adunetoate informaliile care au vreo legiHura cu respecti va situalie ~i sa Iegrupeze intr-o noua slruclura care esle potriviHi pentru conjuncluraprezenta. De fapt, §tii mult mai mull decal crezi ca ~tii. Bucura-tedescoperind cat de mulle cuno§tinle ai.In cele ce urmeaza yom prezenta cateva strategii psihoterapeutice~i autoformative in cadrul carora autohipnoza joadi un rol cenlral.Aceste stralegii pot fi utilizate de subiectul care stapane~te tehnicaautohipnozei §i re1axiirii chiar in absenla unui terapeut califical (dupaHandley §i Neff, 1985) eIe putand servi drepl model pentru solulio-narea unor probleme de alta natura.Vizualizarea (In stare de hipnoza):1. Ma vad pe mine, pe plaja, in costum de baie, ariitand bine.2. Ma vad adHand supla ~i gralioasa la 0 petrecere la care ma simtbine.3. Cand inu vin in minte alimenteIe care ingra§a §i care ma ten-teaza, imi imaginez ca trasez X peste ele.4. II vad pe solul meu (sau oricare alta persoana) privindu-ma cuplacere §i facandu-mi complimente ca arat bine.Sugestii cu caracler afmnativ (administrate in stare de autohipnoza):• Zi de zi devin tot mai supliL• Merita efortul sa fac exercitii §i sa tin regim.• Imi face placere sa mananc ralional pcntru a-mi mentine silueta§i a-mi pastra sanatatea.• Imi face placere hrana din cadrul regimului pe care I-am ales.• InIaturarea gandirii negative §i restructurarea cognitiva: iiL I184Repetali acest text in gand de mai multe ori in zilele (saptarnanile)urmatoare. Subcon§tientul dunmeavoastra trebuie sa tie pe deplin asi-gurat ca aveli cu adevarat nevoie de noi modele de comportamentinainte de a renunla la cele vechi pe care Ie apara animat de ce1e maibune intenlii. Adresali un cuvant de mullumire protectorului dumnea-voastra interior. Acesta a facut §i va continua sa faca ceea ce credeca e mai bine pentru dumneavoastra. (Acest text implica urmatoareleaspecte: valoarea comportamentului inilial; ideea de respect pentrumodulin care a actionat subcon~tientul in loc de a se autoblama; ele-mente de intarire a ego-ului.)• Metafora trenului (Hunter, 1988)Adesea cand suntern confruntali cu 0 situalie noua care nu ne estefamiliara, suntern anxio~i penlru ca nu ~tim nimic cu privire la situaliarespectiva. Cand suntem pu~i intr-o astfe1 de situalie este util sa neimaginam ca ea seamana cu imprejurarea in care cineva trebuie safaca 0 ciilatorie cu trenul, dar este nervos pentru ca nu a mai calatoritpana atunci niciodata cu trenul (avionul). Sa presupunem ca persoanarespectiva se nume§te doamna Ionescu.D-na Ionescu nu a mai calatorit pana acum niciodata cu trenul, dara calatorit cu autobuzul. Ea a mers cu autobuzuI chiar in ora~e diferite,astfeI incat este familiarizata cu orarele de plccare ~i de sosire aleautobuzelor, ~tie ce trebuie sa faca pentru a-~i rezerva un loc §i undese afla stalia de plecare. In autobuz, ea are conversalii pIacute cupersoanele a~ezate langa ea.La sosire ~tie cum trebuie sa procedeze pentru a-~i recupera baga-jul, cum sa gaseasca stalia de taxi sau autobuze locale ori unde saa~tepte ca prietenii ei sa vina sa 0 ia.D-na Ionescu, de§i nu a mai calatorit cu trenul, a fost de multe oripIecata de-acasa la rude sau prieteni, a§a ca e obi~nuita sa doannaintr-un pat strain. Mai mult, cand era mica ii facea pIacere sa fieleganata inainte de a adomu.Daca stam bine §i ne gandim, d-na Ionescu deline toate infonnaliilecare-i sunt necesare pentru a face 0 caIatorie cu trenul, numai ca panaacum nu a mai folosit niciodata un asemenea mijloc de transport. Toate
  • 95. - Evitarea tcndintei sprc pcrfectionism: "Nu c nimic dad mi s-aintamplat sa mananc ec nu trehuic. Cu toate aeestea pot sa-mi atingscopul" .- InliHurarea tendintei ~i a ideii ca mancatul ne ajuta sa suportammai hine stresul. "V oi inecta sa eompensez eu ajutorul mancatuluiorice pierdere. Voi inlocui gandul ca voi manca aeeasta prajitura pen-tru a nu ma simti atat de nenorocita cu gandul i:mi lipse~te cu adevaratpersoana X, dar mancand prea mult nu 0 voi aduee inapoi. Voi depa§itreptat aceasta pierdere. Pana atunci voi avea putina grija de mine.- Eliminarea concentrarii negative: "voi Inccta sa-mi spun mereuca arat rau pentru d sunt prea grasa. Ma voi Imhraca eu gust ~i voipune aecentul pe trasaturik me1e pozitivc".- Modificarea gandirii "alhul e negru": voi Inceta sa prevad canu pot sa slahese.Autorii mentionali sunt de parere d achizitiile ohlinute pe planpsihic trebuie i:ntarite la nivc1 eomprotamental:* Voi studia luerari despre regimurik alimentare.* Imi voi planitiea meselc astfcl incat sa nu depa~esc 1 500 decalorii.* Ori de catc ori refuz un aliment care ingra~a inri notez intr··uncamet §i Imi acord 0 recompcnsa.* Voi accepta cu placcre complimentele pc care mi Ie fac alliipentru ea am sIahit ~i arat hinc.* Voi line un grafic zilnic al grcutalii mc1c.* Voi linc 0 evidenla a progresc1or din domeniul cxerciliilor tizice.7.6. Program pentru reducerca anxietiitii in cazul unorafectiuni somatice graveDesigur, e normal ca orice persoana care afla dare 0 boaIa so-matiell grava ce-i ameninla viala sa se simUl speriata ~i dezorientata.Teama excesiva Insa nu face decat sa accelereze evo!ulia bolii. Autoriimai sus mentionati citeaza cazul unui barbat de 6"2 de ani care, diag-nosticat eu un cancer icipient, operahil a dccedat de alae de cord da-torita fricii excesivc. In astfel de situatii este necesar sa reprogramam186subcon§ticntul pentru a pune In nu§care resurscle de vindecare aleorganismului. Scopul propus: Ma voi vindcca total.Vizualblre in autohipnoza:I. Ma vad pc mine perfect calm, radiind de sanatate.2. VizuaIizez ce1u1e1ecanceroase devenindtot mai slabe, tot mailipsite de putere. Imi reprezint gIobu1e1e me1e albe ea pe ni§te cavaleriIn annura care ucid cdu1e1e canceroas.3. Mil vad ocupandu-ma de Iucruri1e care 11m fac placere §i hucu-randu-ma de ele.Sugestii afinnatice (in autohipnoza)- Zi de zi sanatatea mea se imbunatale§te.- Corpul meu are capacitatea naturala de a se autovindeca §i eu11ajut sa 0 faca.- Ma simt bine §i capabil sa fac acele lucruri pe care doresc saIe fac.Restructurarea cognitiva:• Eliminarea tendinlei de a te simli respins de toata lumea: VoiInceta sa-mi spun ca ceilalli nu ma plac §i de aceca nu ma vizitcaza.Voi fi rccunoscator acdor persoane care ma iuhese.• InIaturarea concentrarii negative: Voi inccta sa ma gandesc tottimpul doar la boala mea §i voi Inlocui ganduri1e negative eu ganduripozitive despre ceea ce vreau sa fac In viitor.• Elinunarea modului de gandire "albul e negru": "Voi Inceta saprevad ca se vor Intiirnpla doar Iucruri re1e §i ma voi antrena sa magandesc doar la lucruri hunc."• Inlaturarea fanteziilor imaginative cu conlinul negativ: Voi In-ceta sa-mi spun ell hoala mea este ceva Ia care trcbuie sa ma adaptez§i care, in cele din uffi1a, ma va ucide §i voi cultiva 0 stare de sanatatcbuna.Modificarile pe plan comporta.mental manifest:* Voi practica autohipnoza de 6 ori pe zi timp de calc 5 minuteInainte de ma reprograma pentru 0 buna sanalate.IH7____ J
  • 96. * Voi studia in amanunt boala mea astfe1 incat autosugestiile §ivizualizari1e sa lie dit mai corecte. (Voi discuta cu medicul meu asupraacestor amanunte.)* Ma voi comporta amabil cu cel putin 5 persoane in tiecare zipentru a evita sa liu respinsa de catre acestea §i ma voi mentine intr-oatitudinc extroversa §i deschisa.* Ma voi documenta mai mult §i voi practia hobby-ul meu preferat.* Voi lua medieamentele prescrise de medic.* Le voi spune ee10rlalti ca 0 sa ma fae bine. In astfel de cazuri,Ifandley ~i Neff (1985), recomanda ca vizualizarca sa lie racuta cucat mai multe detalii, dit mai precise. De asemcnea, ei smtuiesc pa-cientul sa evite sa-~i activeze cat mai mult expectatiile legate de faptuld va mai trai inca mult timp pc pamiint, stabilindu-~i scopuri de lung adurata care presupun realizarca unor lucruri intercsante ~i folositoarecclorlalti. Sa nu uitam cunoscute1c cuvinte ale lui Iisus: "Credinta tate-a vindccat", sau "dad ati avea crcdin1a cat un graunte de mu§tar,veti spune munte1ui aecsta sa se mi~tc ~i el se va mi~ca."7.7. Pro~ram pcntru abandonarea consumului cxcesiv dealcoolScopul stabilit:Ma simt perfect rericit rara sa con sum bauturi alcoolice.Vizualizare (In aUlohipnoza):1. Ma vad pc mine sanatos §i rclaxat.2. Ma vad indepilrtiind ni§te catu§e care imi tin mainile §i picioarelelegate.3. Imi vizualizez artere1e §i vene1e pline de sange ro§u, curat, liberde chimicale.4. 1mi vad crcierul ca §i cum ar li 0 ma§ina cu multe pistoanc carefunc1ioneaza in annonie perfecta. Fiecare piston luereaza la timpulpotrivit, ajutiindu-ma sa giindesc clar §i eficicnt.5. Ma vild la 0 petrecere deseniind un X peste paharcle cu bauturilcare mi se ofera.1886. Ma vad la aM petree ere l11ullumit, vesel §i destins, rara sa beaumrrnc.Sugestii afinnative (In autohipnoza):• Devin pe zi ce treee tot mai sanatos, tara a1cool sau droguri.• lmi place cum funclioneaza corpul §i mintea mea fara chimicalc.• Sunt liber de oriee dorinla de a consuma a1cool sau medicamenteneprescrise de medic.• Ma bueur ca ma voi distra la petreceri tara sa beau alcoo!.Restructurare cognitiva:- Inlaturarea modului de giindire: "albul e negru": "V oi incetasa-mi spun ca nu pot sa ma bueur de viata tara alcool sau droguri.Voi prevedea un succes total in incercarea mea de a nm lasa de bilutura.- Oprirea fanteziilor cu continut eognitiv: Imi voi aminti mereuca sunt liber sa aleg calea pc care 0 doresc; de§i inainte am folositalcoolul pentru a scapa de starile proaste, acum am decis sa fac fataacestor stan, sa Ie abordez intr-un mod constructiv.Modificari in plan comportamental:* Ori de cate ori m:i se ofera ceva de baul voi refuza.* Voi spune tuturor cunoscutilor §i rudelor ca m-am lasat de bau-tura.* Voi Inloeui deprinderea gre§ita eu un program de exercilii tizicccare sa ma re1axeze §:isa ma menlina in forma.* 1mi voi planifica modulin care ma voi comporta la 0 petreceretara sa depind de alcool. Voi cauta mai curiind sa fiu amabil §i interesatde altii dedit sa fae 0 impresie buna cu orice pre1.* imi voi nota cu regularitate succesele, Ie voi revedea frecvent§i ma voi recompensa pcntru ele.Pentru ca programelc propuse s11aibl1 decl, estc indical ca, dupainvatarea relaxarii §i autohipnozci, acestca s11fie practicatc ziInie (sailchiar de mai multe ori pc zi in cazurilc llIai serioasc) pfllll1la elilllillan·;tproblemei care ne deranjeaza.189_______ J
  • 97. mhliog:rafie selectiva1. BANDLER R. Using Your Brain Ji;r a Change. Andreas, S: Andreas, Conirac(cds.). Real People Press, Moab Utah, 1985.2. BARBER, Th. X; SPANOS, N; (11/ VES, J.F., Hypnosis, ill/agillfliwn and HumanPotentialities. Perga Press, Inc., New York, Toronto. hankfurt, 1980.3. ERICKSON, MILTON, ROSSI. E.I,. llypntotherapy - lln i~plomtory Casebook.Ivington Publishers Inc; New-York, 1992.4. FROMM, ERIKA, SIlOS, R.E., Hypnosis: Research i)nlinpll/ellls andPerspectives, Aldine, Atherton, Chicago, New York. 1)725. GRAHAM, G. How to Change Your Life. Real Option Prcss. 1(NO.6. GHEORCHIU, VI. JJipnoza - realitate ~i fiefiune, Ed. ~tiinilicti. Bucllre~ti, 1977.7. GHEORGHIU, VI. crOFU, 1. Sugestie ~i Sugestibilitate, Ed. Acadclllici R.S.R ..Bllcllre§ti, 1982.8. HARTLAND, Y. Medical and Dental Hypnosis and its Clilllml IlpplimtlOlls,Bai.lliere, Tindall, London, sec. ed., 1979.9. HAVENS, R.A; WALTERS, CATHERINE. llypnotherapv Smpls - II Neo-EricksonianApproach 10 Persuasive Healing. Bruner Mazc!. Ncw York,1989.lO. HILCARD, E.R., The Experience of Hypnotic Susceptibility. A llarbinger Book,I1arcourt, Brace and Woraldn, Inc, New York, 1968.11. HILGARD, E.R.; HILGARD JOSEPHINE. Hypnosis in the Relief o( Pail/.William Kaufmann, Inc.: Los Altos, California, 1)75.12. I10LDEVICI IRINA, VASILESCU, 1.1. JJipnoza ~i forfele nelilllitale alepsihismului /lman, Ed. Aldomars, Bucure§ti, 1991.13. HOLDEVICI IRINA. Psihoterapia - un tratament lara medicamente, Ed. Ceres,BllCllfqti, 1993.14. HOLDEVICI IRINA. Autosugestie ~i rela.1Xlre, Ed. Ceres, Bllcure§ti, 1995.15. HUNTER, MARLENE. Psych Yourself in Hypnosis and Health, Sea Walk Pr·css.L.TD., 1987.16. HUNTER, MARLENE. Daydreams for Discovery. A Manual(or HypnotllifIIl)l.I/.1Sea Walk Press, Canada, 1988.17. L/NKTON, St. Practical magic. Meta Publications, (UPCr1ill(),Cali IilIniu, I)X!)18. LF (J~()N, L.M. SELF. - J/YflNoti.I/I thl lidllliqUl IIlIti il.l· 1/.11 iN /111111 1,/l/lIg,lrclllin: I Lill, IIlL hll.lnvood (,!irrs, I)7l(19. MAI« 11.-;·.I· IIIf)1I01IS (,t, I </Ild !-it/Ifill, Pill/,.lIill 11,"1,;, I)l)
  • 98. 20. POWERS, M. Advanced Techniques of Hypnosis, Wilshire Book Camp.Hollywood, California, 1965.21. UNESTAHL, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology,Williams, J.M (eds.) 1987.22. WESTER, W, SMITH, A; (eds.). Clinical Hypnosis - A MultidisciplinaryApproach; .LB. Lppincott Company, London, New York, Sao Paulo,Sydney, 1984.23. WEITZENHOFFER, A.M. General Techniques og Hypnotism, Grune and Straton,Inc.; New York and London, 195724. WEITZENHOFFER, A.M. An Objective Study in Suggestibility, Science edition,John Wiley and Sons, Inc., New York, 1963.192