Irina holdevici psihoterapii scurte

4,965
-1

Published on

0 Comments
8 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
4,965
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
740
Comments
0
Likes
8
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Irina holdevici psihoterapii scurte

  1. 1. IRINA HOLDEVICIAutoareaEDITURA CERESSCURTESa ne rezolvam problemele de via!a rapid §i eficientPSIHOTERAPII--l:.o<:"10loil-e:c-~l:.o•-u-;>10loiQ....Ie:c<:z-"-60.00-ltl~EDITURA CERESISBN 973-40-0474-3OEj·j·i·/·in via!a fieciirui om pot exista momentecand acesta se simte nesigur, trist, dezorientat.De multe ori, aceastii stare este echivalentiicu sciiderea randamentului inactivitate, pro-bleme in familie ~iin societate. Aceasta nu In-seamnii insii cii este vorba de 0 boalii psihicci,ci doar de 0 crizii de moment ce se poate {le-pii~i de cele mai multe ori doar cu ajutor psi-hologic, fiirii medicamente.A liisa sii se permanentize 0 astfel de starepoate duce la fixarea unor modele de con-duitii dezadaptativii, situa!ie in care interven-!iile viitoare vorfi mai dificile ~ide mai lungiiduratii.Nu pentru toate problemele noastre estenecesar siifacem terapie de lungii duratii, cos-tisitoare sub aspect fiminciar ~i al timpului,pentru cii multe probleme se pot rezolva u~or~i eficient, prin psihoterapii scurte centratepe simptom.Trebuie sii pornim de la convingerea ciifiecare dintre noi dispune de suficienteresurse interioare de autoreglare ~i autQ-vindecare.
  2. 2. IProf. univ. dr. IRINA HOLDEVICIPSIHOTERAPII SCURTESa ne rezolvam problemele de vialarapid !?ieficientEDITURA CERESBucure~ti, 2000
  3. 3. Redactor: CRISTIANA GAVRILESCUTehnoredactor: EUGENIA CERNEACoperta: CRISTINA MARCUISBN 973-40-0474-3CUPRINSCuviint fnainte 5Capitolullo PLEDOARIE PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURT A.DURAT A. 7Capitolul2PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA. DURATA. . 14Capitolul3PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNI-TIVE 29Capitolul4HIPNOZA PERMISIV A. 56Capitolul5PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. 88Capitolul6PSIHOTERAPIA SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA-TEGICA. 111
  4. 4. Capitolul7METAFORELE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIASCURT A 170CapitolulBCONDITIlLE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188Bibliografie selectiva 200Cartea "Psihoterapii scurte" i~i propune sa prezinte 0 serie detehnici de psihoterapie ~i autoreglare a comportamentului, tehnici foarteprecise, centrate nu numai pe reducerea unor simptome psihice ~ipsihosomatice, ci ~i pe diminuarea consecintelor nedorite ale stresului~i pe rezolvarea problemelor de viata.Lucrarea este 0 premiera in literatura psihologica romaneasdi,deoarece pana in prezent au fost editate fie tratate de psihoterapie, fiemonografii dedicate unor ~coli psihoterapeutice bine cunoscute ~iprecisdelimitate.Daca pana nu demult psihanaliza a reprezentat metoda psiho-terapeutica cea mai larg raspandita ~i cea mai valorizata, la ora actualain tarile Europei Occidentale, precum ~i in Statele Unite, se manifestatot mai mult tendinta de scurta durata, mai putin costisitoare ~i curezultate evidente.Autoarea, profesor universitar, cu peste 25 de ani de experienta,psihoterapeut ~i psiholog specializat in optimizarea performantelorumane, recunoscuta in tara ~i in strainatate, a publicat mai mult de15 carti in domeniile hipnozei clinice, relaxarii, psihoterapiei cognitiv-comportamentale ~i a autoreglarii psihice.In carte sunt abordate terapiile analitice de scurta durata, tehnicileterapeutice cognitiv-comportamentale, hipnoza moderna, precum ~imetodele strategice utilizate in psihoterapia de familie.Unele dintre metodele descrise de autoare se aplica in cabinetelespecializate de.psihoterapie, in timp ce altele pot fi utilizate personal,sub forma de tehnici de management al stresului, de catre oricepersoana care dore~te sa fie mai sanatoasa ~i mai eficienta.
  5. 5. Cartea "Psihoterapii scurte" reprezintii 0 lecturii agreabilii, careimbinii rigoarea ~i stilul academic cu aplicaliile practice ~i studiile deeaz, tratate personal de autoare sau preluate din literatura de specialitate.Lucrarea se adreseazii psihologilor, medicilor, studentilor la medicinii~i psihologie, precum ~i tuturor eelor interesati sii se autoeunoascii ~isa se autoperfectioneze.Prof. univ. dr. Mihai Epuraneajdtoted 1o PLEDOARIE PENlRUPSIHOTERAPIA DE SCURlA DURAlA() psihoterapie eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsaL a z a r u s ~i Fay (1990). 0 ~edinta de psihoterapie nu trebuie sacontina teste inutile, metode redundante, pauze prelungite saudiscursuri nefo1ositoare. Aceasta nu inseamna ca terapeutul trebuiesa omita deta1ii importante sau sa nu ap1ice 0 anumita tehnica doardin dorinta de a scurta terapia (2 e i g ~i Gill i an, 1990, p. 37).Reducerea duratei terapiei are 1a baza ~i ratiuni de ordin etic,deoarece numai terapeutii 1ipsiti de profesionalism pot prelungi 1anesfar~it terapia, nerezo1vand cazu1 ~i creand dependente alepacientului.Referindu-se la psihoterapia scurta, H 0 Yt (1989) subliniazafaptul ca "scurt inseamna nu mai mult decat este necesar". Dinaceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu putem stabili 0 durataoptima pentru psihoterapie; astfel, de pilda, 0 psihoterapie care adurat ~ase 1uni, dar in care au avut loc doar doua ~edinte, poate ficonsiderata mai scurta decat 0 terapie care a durat doua 1uni, cu~edinte bisaptamanale ..Coneeptu1 de psihoterapie scurta este de data relativ recenta,deoarece pana nu demult, psihana1iza, a carei durata era in mediede 2-3 ani, era considerata tehnica psihoterapeutica dominanta,multe persoane avand chiar tendinta de a confunda psihanaliza eupsihoterapia, in general.Cu toate acestea, psihoterapia scurta a aparut pe terenu1psihanalizei ~i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata.Astazi, se includ in cadrul psihoterapii1or scurte ~i alte sistemeterapeutice moderne, cum ar fi terapia ericksoniana, terapiile
  6. 6. Psihoterapii scurtecomportamentale, cogllltIve, terapia rational-emotiva, terapiastratcgica sau terapia prin interventie paradoxala.La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dclunga durata nu este numai incficienta, fiind lipsita de precizie ~iinsuficient focalizata, ci chiar nociva, deoareee intare~te imagineade sine patologicii a pacientului.Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este~i faptul ca, daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc, macaI se poateafla aeest lueru mai dcvrcmc.How a r d ~i My c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacutposibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt:• abordarca terapeuticii foealizata pc problema;• abordarile pc principiilc Invatarii;• abordarca sistemicii In psihoterapie;• sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilorfarmacologiee.Astfcl, de pilda, multe caricrc artistiee sau sportive au fostdistruse de traeul de scena, de~i subieetii urmasera programepsihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani, in timp ee alte persoane aurczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante beta-bloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n, B Iant i g a n~i J 0 s e ph, 1982).CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTAPsihotcrapia scurta poate impliea 0 singura ~edinta (B I 0 0 m ,1981) sau poatc merge pana la 40-50 de ~edinte, eu 0 medic de 20.Astfel, terapia rational-emotiva a lui E II is (1989) durcaza intre5 ~i 50 de ~edinte, in timp ce Man n, Go I d man (1982) ~iH 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de12 ~edinte de psihoterapie.Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este mailunga de 15 ~edinte, nu mai poate fi yorba de terapie scurta, in timpce multe organizatii de sanatate mintala din S.U.A., care luereazapc baza de asigurari, considcra ca psihoterapia trebuie sa dureze injur de 20 de ~edinte (L a z a r u s ~i Fay, 1990).Psihoterapii scurteIn cazul psihoterapiei scurte se pune ~i problema duratei unei~edinte de psihoterapie. Dadi initial se considera, pe baza experienteipsihanalitice, ca 0 ~edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute,la ora actuaHi exisHi ~i autori care se refera la ~edinte de 10-20 deminute (G 0 u I din g ~i Go u I din g, 1979, Bar ton, 1965;Dr e i b I a t ~i We a the rl y, 1965; K 0 e g I e r ~i Can non,1966).Adeptii psihoterapiei realizate intr-o singura ~edinta lucreaza, ingeneral, cu pacientulintre 90 ~i 120 de minute, de~i exista ~i unclevariante de psihoterapie maraton, care constau intr-o singura ~edintacare dureaza 10 ore (B ere n b au m, 1969).Un alt factor temporal important 11rcprezinta ~i intervalul dintrc~edintele de psihoterapie. Exista terapeuti care lucreaza de doua oripe saptamana, altii saptamana1 sau terapeuti care i~i intalncscpacientii 0 data la catcva luni. Din nefericire, acest factor cstcreglat mai putin de obiectivele terapiei, cat de considerentceconomlce.H a ley (1990) sustine ca pentru a practica 0 terapie de lungadurata, terapeutul nu are nevoie de abilitati speciale, pcntru ca clinvata timp de luni ~i ani de zile, pe pielca pacientului, prin incercarc~i eroare, cum sa realizeze psihoterapia.Mai mult, psihoterapia de lunga durata a aparut pentru cater~peutii nu sunt capabili sa-~i vindece mai repede pacicntii.In acela~i timp, se poate spune insa ca ~i unii psihotcrapeutispecializati in terapie scurta nu sunt capabili sa-~i mentina pacientiio perioada mai indelungata:Unul dintre putinii terapeuti care a avut curajul sa discute deschismaniera in care un terapeut poate impiedica un pacient sa sc ducala altcineva a fost Milton Erickson (cit. Halley, 1990,p. 3). Astfel, de pilda, acesta 11 asculta cu atentie pe pacientul-client ~i apoi revenea astfel:,,$tiu cat de greu iti este sa vorbe~ti despre asta; daca va trebuis-o iei de la capat in alta parte, va fi ~i mai dureros pentru dumneata".Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client,iar in tarile occidentale, companiile de asigurari limiteaza aceastadurata.
  7. 7. Deoarece psihoterapia reprezinta, in acela~i timp, 0 vocatie ~i 0afacerc, este clar ca terapeutului ii convine sa ca~tige mai muItmentinand clientul in terapie un timp mai indelungat.In acela~i timp, terapeutii specializati in demersuri de lungadurata considera ca terapia lor este mai profunda ~i producemodificari de durata la nivelul personalitatii clientilor, ill timp ceterapia scurta arc un caracter superficial.Drept raspuns, partizanii tcrapiei scurte subliniaza ca nu a fostgasita nici 0 corelatie intre durata terapiei ~i succesul acesteia.PcntIu a ilustra faptul ca terapia de lunga durata nu este de celemai muIte ori eficientii, Hall e y (1990) relateaza urmatoareaintamplare. EI se afla intr-un restaurant la Paris, unde a intiilnit uncuplu cu care a intrat in yorba. Sotul a afirmat ca a urmat 0 terapieanalitica timp de 12 ani, iar sotia timp de 8 ani, ambii cu mai mnlte~edinte pc saptamiina. H a 11e y le-a adresat intrebarea daca psiho-terapia Ie-a rezolvat problemelc, la care sotii au riispuns firesc"Bincinteles cii nu, altfel nu am fi continuat!".Autorul i-a intrebat, in continuare, daca ar recomandapsihotcrapia urmata ~i altor persoane, la care cei doi au raspuns:"Desigur, toata lumea trebuie sa faca psihoterapie".Am avut ~i in practica noastra un caz in care terapia de lungadurata nu ~i-a dovedit utilitatea. Astfel, 0 tiinara studenOi la arteplastice, suferind de agorafobie, s-a prezentat la cabinet pentruajutor, facand urmatoarea afirmatie:"Am urmat trei ani de psihanaliziL Mi-a placut foarte mult, amaflat multe despre mine ~i am inccput sa pictez mai matur, dar totnu pot sa merg singura pc strada".Problema tinerci a fost rezolvata cu succes in 6 ~edinte dehipnoterapie.In ultimii 20 de ani s-au produs progrese remarcabile in domeniulpsihotcrapiei.La ora actuala nu mai putcm vorbi de ciitiva psihoterapeuti carese ocupa de ciitiva clicnti bogati, aflati in irnpas, psihoterapia devenindaproape 0 industrie, in care lucreaza psihologi, psihiatri, asistentisociali sau psihopedagogi.ExisHi, de asemenea, nenumarate ~coli de psihoterapie in afarade psihanaliza, psihoterapie comportamentala cognitiva, rational-emotiva, de familie, strategica, hipnoterapie non,directiva, consiliereterapeutica etc.Psihoterapia de scurta durata este mult mai solicitanta pentruterapeut, acesta propunandu-~i un obiectiv concret ~i urmarind saobtina rezultate palpabile.Astfel, de pilda, in cursul primului interviu, terapeutul trcbuiesa depuna eforturi pentru a afla care este problcma pacientului ~ipentru a gasi 0 metoda eficienta de interventie, acesta avand sarcinade a formula problema ~i de a trasa pacientului sarcinile terapeutice.A doua intalnire evidentiaza modul in care a reactionat subiectulla instructiunile administrate de terapeut, terapeutul realizandmodifidiri Ia nivelul respectivelor instructiuni. In cursul celei de-atreia ~edinte de psihoterapie sunt de a~teptat modificari pozitive incomportamentul c1ientului, moment In care se mare~te intervaluldintre ~edinte, iar terapeutul pome~te in cautarea unor noi pacienti.Mai mult, In cadrul terapiei scurte, este necesara cunoa~tereamai multor metode ~i tehnici de interventie, in timp ce terapia delunga durata are la baza doar 0 singura tehnica.Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicatii,interpretarile reprezentand instrumentul terapeutic de baza, in timpce demersurile de scurta durata se axeaza pc instructiuni, avand uncaracter mai directiv.Mai precis, terapia de lunga durata 11ajuta pe pacient sa inteleagaIn ce consta problema sa, 111 timp ce obiectivul terapiei scurte estcsolutionarea problemei.Un aIt dezavantaj al terapiei de lunga durata consta In faptul ciirelatia transferentialii dintre pacient ~i terapeut se poate prelungifoarte mult, unii devenind un fel de "toxicomani" ai psihoterapiei,ace~tia avand tendinta de a transforma terapia intr-o "prietenieplatitii" .Desigur, exista ~i situatii cand se recomanda 0 terapie de lungadurata, ca In cazurile pacientilor re1ativ normali care doresc sa scautoperfectioneze, in cazul psihopatilor care au eomis acte antiso-ciale ~i care trebuie sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare10Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte II
  8. 8. DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEMEjudecatoreasca (acqtia trebuie tinuti un timp mai indelungat subobservatie, pentru a fi siguri ca fapta nu se va repeta), in cazul incare este necesara ~tabilizarea unui cuplu sau a unei familii sau incazul unor familii unde unul din mcmbri este psihotic.H a II e y (1990) este de parere ca plata terapeutului ar trebui sase faca nu aHHin functie de numarul de ~edinte, cat de rezultatulterapiei, respectiv ameliorarea sau disparitia simptomului. 0 astfelde abordare ar conduce la 0 mai buna pregatire a terapeutului ~i la ,o mai clara focalizare a demersului psihoterapeutie in directia rezol-varii problemelor pacientilor.H 0 y t (1989) considera ca mesajul care se ascunde de fapt inspatcle conceptului de psihoterapie scurta este urmatorul: "nupierdeti timpul; prindeti momentul potrivit pentru a actiona".Centrarea pc rezolvarea de probleme ~i focalizarea demersuluitcrapeutic pentru a gasi solutia optima sunt binc ilustrate de modclulstrategic in psihoterapia de familie, model propus de S h a z e r ~icolaboratorii sai din cadrul Centrului de Psihoterapie de Familiedin Milwankee, Wisconsin.Modelul respectiv impIica 0 stransa relatie de colaborare dintreclient ~i terapeut, acordarea unei importante reduse detaliilor ~ifocalizarca pe acele comportamente pe care clientul Ie manifestadeja ~i care au 0 conotatie pozitiva.La z a r u s ~i Fay (1990) au pus, la randul lor, la punct unsistem de psihoterapie scurta cuprinzand 12 ~edinte ~i care aredrept scop focalizarea demersului pentru remedierea principalclorproblemc pc care Ie prczinta clientul.Pcntru a ilustra cficienta acestui demers, autorii prezinta un cazin care psihoterapia a fost incununata de succes.o fcmeic foarte agresiva, de 36 de ani, s-a prczentat lapsihoterapie pcntru urmiHoarelc probleme: "toti ma urasc, sotulmeu vrea sa divorteze, parintii ~i sora mea nu vorbese cu mine,13sunt pe calc sa-mi pierd serviciul, iar unica mea prietena s-amutat in aIt ora~ pentru a nu mai auzi de mine".Clienta era foarte inteligenta, vioaie, activa ~i aproape simpatica,de~i stilul ei interpersonal era dezastruos.Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit, amenintandu-I cudegetul:"Asculta, mai bine l-ai chema aici pe sotul meu ~i i-ai spune diunele din lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi".Cu permisiunea clientei, terapeutul a solicitat informatii inlegatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese ~i careo etichetasedi "psihotica ~i periculoasa".Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca la ultima~edinta de psihoterapie, clienta a mu~cat-o ~i acesta a fost motivul"terminarii terapiei".InterogaHi fiind, clienta a oferit urmatoarea explicatie:"La ~edinta respectiva de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotulmeu, care fiicea remarci nepotrivite la adresa mea, remarci pe careterapeuta Ie tolera. M-am enervat ~i i-am dat sotului "un ghiont". Casa intelegeti cum s-au desfa~urat lucrurile, trebuie sa va spun easotul meu are "centura neagra" la karate, 1,90 m inaltime, 96kilograme, in timp ce eu am 1,65 inaltime ~i 59 kg. Dna dr. N. asarit in picioare, a inceput sa strige ca dezaproba violenta fizica; m-a apucat de brat ~iincercand sa ma imobilizeze, m-a zgariat. Atunciam mu~cat-o!" (dupa L a z a r u s ~i Fay, 1990, p. 44).In urma interviului clinic, terapeutul a ajuns la concluzia capacienta nu este nici psihotica, nici periculo asa, ci doar ca s-a lasatprinsa in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay(1990), dintre care enumeram: a critica, a blama, a te autojustifica,a acuza, a amenin!a, a dori sa ai totdeauna dreptate, a utiliza unlimbaj cu indirditura emo!ionala negativa, a da ordine cu preamulta u~urinta, sfaturi ~i indrumari care nu iti sunt cerutc.A~a cum am mai subliniat, clienta era inteligenta ~i avea 0 bunacapacitate de invatare, care a ajutat-o sa-~i insu~easca, in cele 12~edinte de psihotcrapic, ni~te modalitati eficiente de a intra in rclatiicu ceilalti. La sfar~itul terapiei, clienta a marturisit ca a devenitchiar "populara".Psihoterapii scurtePsihoterapii scurte12illIIIIIII
  9. 9. Psihoterapii scurte 15PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA?lee g g 1e (1990) sublinia faptul ca. insu~i F r e u d, in-temeietorul psihanalizci, despre care ~tim cu to!ii ca are 0 duratafoarte indelungata, este ~i precursorul terapiilor scurte.Astfel, in 1906, el I-a vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e rde 0 paralizie a bra!ului drept in numai ~ase ~edin!e de psihoterapie,iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0 tulburarede dinamica sexuala intr-o singura :;;edinta de psihoterapie care adurat 4.Cu toate acestea, F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multorpacienti, analiza dura mult timp, in uncle cazuri aceasta fiindnelimitata.Preocupat de durata curei psihanalitice, F r e u d a publicat spresfiir:;;itul vietii lucrarea "Analiza eLlfinal ,vi analiza fara sfdr~it"(1937). Cu toate acestea, 0 cura psihanalitica nu poate dura lanesfiir:;;it,problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanalizaelasica.F r cud (cit. Me g g 1e, 1990) a gasit 0 oarecare explicatie aprelungirii excesive a curei psihanalitice chiar in faptul cii ajunseseo personalitate recunoscuta, care avea succes.La inceputul carierei sale, el trebuia sa lupte mai mult pentru aconvil1ge pe ceilalti in legiitura cu validitatea tratamentuluipsihoterapeutic.o data devenit celebru, pacien!ii doreau tot mai mult sa urmezeterapia :;;ierau tot mai tentati sa mearga mai inprofunzime in ceeacc prive:;;te sondarea incon:;;tientului, fapt ce a condus la apari!iaanalizelor interminabile.Aflat in acest punct, F r e u d trebuia sa-i convinga pe pacicntinu sa urmeze psihoterapia, ci sa incheie cura psihoterapeutica.La sfar~itul carierei sale, S i g m un d F r e u d marturise~tcfaptul ca de mai multe ori a mcut incercarea eroica de a fixa untermen pentru terminarea psihoterapiei. Incercand acest lucru, el numcea altceva decat sa for!eze rezisten!ele pacientului. De~i nu gascanici 0 acoperire teoretica pentru acest demers, F r e u d a constatatca, in unele cazuri, fixarea unui termen limita conduce la 0 vindecarecu efecte durabile.Aceasta constatare a devenit 0 banalitate pentru terapeu!iispecializa!i in demersuri de scurta durata, care ~tiu ca fixarea uncilimite de timp reprezinHi un puternic factor motivator pentru pacient.In loc sa-:;;i concentreze aten!ia asupra gasirii unei explicatiiteoretice care sa. stea la baza respectivei constaHiri, F r e u d s-apreocupat de studiul motive lor care contribuie la prelungirea cureipsihanalitice.Astfel, in loc sa-:;;i puna intrebarea "cum sa terminam 0psihoterapie?", el se intreba "de ce nu reu~im sa incheiem 0 curapsihanalitica?" (M egg Ie, 1990), trecand in revista obstacolelecare stau in fa!a indeplinirii obiectivului terapiei, obstacole pe careIe considera insurmontabile.Aceste obstacole sunt urmatoarele (dupa M egg 1e, 1990,p.43):1. Destinul. F r e u d considera ca insa~i conditia umanareprezinta un obstacol in calea psihanalizei. Asdel, fiii lui Adamtrebuie sa munceasca din greu, sufera ~i mor, iar fiiccle Evei nascin dureri.Din acest motiv, orice psihoterapie, indiferent cat de valoroasaar fi, nu poate rezolva toate problemele omenirii.2. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei, denumite de F r e Lldprin termenul de "metapsihologie". Conform interpretariipsihanalizei, cura psihoterapeuticii nu se poate incheia atunci candanumi!i factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecarii: for!apulsiunilor instinctive, violenta psihotraumelor suferite, putereamecanismelor de aparare ale ego-ului.
  10. 10. 3. Raportul dintre tendinlele instinctive ~i forla ego-ului. Incazul in care pacientul arc un ego slab, psihanaliza poate e~ua.Astfcl, exista anumite perioade de viata, cand tendintele instinctivesunt dcosebit de puternice, ca, de pi Ida, in adolescenta, ~i estenevoie de un ego foarte puternic pentru a Ie stapani.4. Violenla psihotraumelor. Acestea pot sa fie atat de puternicein plan real incat depa~esc posibilitatile oricarei interventiiterapeutice, mai ales daca subiectul are ~i un ego slab.Trebuie subliniat ca, pana in momentul in care a rucut respectiveleafirmati i, F r e u d subestima psihotraumele reale, acordand 0atentie deosebita fantasmelor de natura incon~ticnta.in acela~i timp, cl a fost nevoit sa recunoasca faptul ea psihanalizada rezultate mai bune atunci cand stresul la carc a fost supussubiectul este real ~i nu imaginar.Astfel, este mai u~or de tratat 0 persoana care a fost agresatasexual in eopilarie, decat 0 isterica.5. Mecanismele de aparare ale ego-ului. Ego-ul copilului ainvatat sa eonsidere revendicarile pulsionale ale id-ului (in-con~tientului) ca reprezentand amenintari impotriva carora trebuicsa sc apere construind mecanisme defensive de natura incon~tienta.Daca sunt prea puternice, aceste mecanisme de aparare modificachiar structura ego-ului, retragandu-i disponibilitatile adaptative ~irucandu-l inaccesibil interventiei terapeutice.Ego-ul va reaqiona la orice posibilitate de schimbare, abordandvindecarea ca pc 0 noua amenintare.Dinacest motiv, analistul, dupa ce I-a ajutat pc pacient sa rcaducaincon~tiinta continuturi de natura incon~tienta, ar trebui sa se ocupede intarirea cgo-ului, pentru a evita punerea in aqiune arilecanismelor defensive eare pot bloca psihanaliza. Va urma 0 nouaabordare a id-ului (incon~tientului), ~i apoi 0 noua tentativa deanaliza a ego-ului. Acest demels este insa epuizant pentrupsihanalist, mecanismele de aparare prea puterniee putand aveaca~tig de cauza.6. Existenla instinctului morlii (thanato!». In zonelc incon~tienteIlU sala~luie~te numai libido-ul, instinct al vietii, ci ~i forte distruc-tive, indreptate in directia disolutiei fiintei umane. Acestea sunt denu-mite de F I e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mortii.F I e u d este de parere ca atunci cand pacientul opune rezistcIltaIa vindecare sau se simte chiar mai rau, este pus in actiunc accstinstinct, care a depa~it in intensitate instinctul vietii (Eros).7. Particularitajile personalitajii analistului. Un aIt factor carecontribuie Ia prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "IlevrozapsihoterapeutuIui" .Cand rezistentele pacientului interactioneaza cu cele aleterapeutuIui, psihoterapia nu mai poate inregistra progrese ~i, dinacest motiv, F I e u d considera ca este necesara analiza personalaa terapeutului.Trecand in revista aceste obstacole, F I e u d considera ca singurasolutie a problemei duratei curci terapeutice este una de naturaintuitiva, aeeasta putand fi rezolvata in plan practic.San dol Fer e n e z i, unul din diseipolii lui F r e u d, aintreprins 0 serie. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea durateipsihoterapiei, subliniind faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activin timpul demersului terapeutic. Astfel, a luat na~tere "psihanalizaactiva", care, conform principiilor freudiene este antipsihanaliza,pentru ea nu permite asociatiilor libere sa se deruleze spontan,conform dinamicii vietii psihice a pacientului. Mai mult,psihoterapeutul nu-~i mai pastreaza neutralitatea, ci 11bulverscazapc pacient, silindu-l sa asocieze cat mai repede ~i sa ajunga laesenta problemei.Fer e n c z i este de parere ca atunci cand pacientul nu exprimaacele fantezii pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc,acesta din urma trebuie sa Ie provoace. De asemenea, autoruIeonsidera ca pacientii care vorbesc despre psihotraumele copilarici,chiar Ie-au trait cu adevarat ~i ca nu este yorba doar de exprimareasimbolica a unor dorinte de natura incon~tienta. Mai mult,psihotraumele actuale au un rol important in structurarea tulburariinevrotice ~i, din acest motiv, ele trebuie luate in considerare decatre psihanalist.Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al luiFer e n c z i constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc16Psihoterapii scurtePsihoterapii scurte 17
  11. 11. incheiere a curci psihanalitiee, astfel incat subiectul sa ~tie ca arcla dispozitie un timp limitat, pre cum ~i in aeordarea unci afectiunireale pacientului, autorul abandonand raceala caracteristicapsihanalizei c1asice.o t toR a n k estc un alt psihanalist disident. Acest autorconsidera ca traumatismul sufcrit de copil la na~tere are 0 importantamai mare in cvolutia psihica a adultului, comparativ cu complexullui Ocdip. Autorul subJiniaza ca suferinta psihica a adultului estein mare masura provocata de parasirea pantecelui matern, angoasa~i conflictele tdiite de subiect avillld la baza separarea.Drcpt consecinta, psihoterapcutul se substituie mamci, ghideazatimp de noua luni pacientul ~i apoi se separa de acesta, aducillld pclumc un nou "copil", mai cchilibrat.In anul 1922, Ran k ~i F c I e n c z i publica 0 lucrare comuna,denumita "Dezvoltarea psihanalizei ", luerare in care se aduc eriticipsihanalizei c1asice.M egg I e (J 990) estc de parcrc ca in accasta lucrare se aflagermencJc viitoarelor psihoterapii de seurta durata, autorii respeetiviadresandu-se astfel psihanaJi~tilor ortodoe~i: "Reflectati prea mult,nu va ocupati de paeientul rcal ~i inlocuiti demersul terapeutic cuteoria. Important este ca pacientul sa traiasca cu adcvarat, sa realizezeexpcriente sub indrumarea terapcutului ~i nu sa ~titi, daca este vorbadc un transfer, de 0 abreactie (descarearea emotionaHi) sau de unproces de inteleetualizare. Va folositi de pacienti pentru a analizaratiunile care v-au impins sa alegeti aceasta meserie, in loc sa fitipreocupati de a-i elibera de suferinta. SimpJificati, scurtati ~i nu vamai contemplati propriul ombilic" (p. 37, cit. M c g g Ie, 1990).o data desprins de sub influenta lui F I e u d, Ran k va reveni]a prcocuparilc sale filosofice din tinerete, feluand Icctura operelorlui N i c t z s c he, S c hop en h au e I ~i D a r win.Psihanaliza elaborata de el va fi centrata in jurul conceptului devointa, psihoterapia reprezentillld un pioces de confruntare intrevointa terapeutului ~i cea a pacientului, succesul curci fiind asiguratatunci cand acesta din urma reu~e~te sa-~i mobiJizeze vointa proprie.Vointa pacientului trebuie redirectionata, de la aspectcle destructiveproducatoare de nevroza, spre aspectele creatoare ~i integratoareale psihicului sau, autorul avand incredere in tendintele pozitiveale ego-ului.Pornind de la ideile lui Ran k , toate terapiile anaJitice de scurtadurata au inceput sa acorde 0 atentie deosebita motivatiei pacientuluipentru terapie.Wi I h elm Rei c h , medic sexolog, i~i incepe ~i el cariera capsihanalist, dar abandoneaza rapid metodele freudiene, pe care Icconsidera prea lungi ~i lipsite de rezultat.EI subliniaza faptul ca procesul de con~tientizare a conflictelorincon~tiente nu conduce in mod automat la vindecare, cOl1siderandpsihanaliza un demelS de lux, potrivit doar pentru oamenii bogati.Rei c h era de parere ca mizeria sociala care conduce a la violuri,incesturi sau sinucideri reprezinta 0 cauza tot atat de importanta ainstalarii tulburarilor nevrotice, ca ~i conflictelc din mica copilaric.F r cud era de parere ca refularea pulsiunilor de natura scxualaeste indispensabila pentru constituirea unei lumi civilizatc,dezvoltarii ~tiintelor, artelor ~i filosofiei. Tendintele ineon~ticl1te,inacceptabile sunt astfel sublimate, energia speeifica acestora fiindorientata spre obiective mai nobile.In dezaeord cu F I e u d , Rei c h considera ca in realitateconditiile de viata ii frustreaza pe oamenii saraei de un minimumde satisfa<;tie pulsionala. Aceasta frustratie Ie sadice~te capacitati Iesexuale, profesionale ~i sociale. Autorul este de parere ca traireaplenara a sexualWitii genitale conduce la fericire ~i la 0 vcritabilacivilizatie, refularea sexuala neavand alt 101 decat cel de a protejasocietatea capitalista.Om de cultura de orientare comunista, Rei c h afirma casexualitatea reprezinta a problema poJitica pc care partidele ar trebuis-oaiba in vedere in cadrul programelor lor.E! este unul din pionierii planificarii familiale, al igienei sexuale,a libertatii avortului ~i metodelor contraceptive.Aceste idei 11 fac sa fie ostracizat de catre psihanali~ti.Preocupat de durata psihoterapiei, Rei c h se intereseaza desexualitatea reala a pacientilor sai, pre cum ~i de tensiunile muscularedin diverse zone ale corpului, ajungand la concluzia ca exista 0interrelatie intre localizarea tensiunilor musculare ~i tipul de18 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 19
  12. 12. tulburare psihica, trupul reprezentand oglinda conflictelor psihiceale subiectului. Astfel, zona in care se observa incordarea muscularane da indicatii in legatura cu natura refularii (incordarea din zonabazinului ne da indicatii in legatura eu existcnta unei refulari asexualitatii gcnitale). Mai tarziu, Rei c h a pus la punct un sistemde cxercitii fizice care vor fi ulterior preluate ~i dezvoltate de adeptiitehnicilor bioenergetice.Autollll, inf1uentat sc pare de uncle teorii cu caracter ezoteric,considera contractiile ~i relaxarile diferitclor glllpe musculare cafiind expresia unci energii cosmice, pc care 0 denumea "orgon" ~icare pcnetreaza organismul, il conectcaza la sol ~i se raspande~tein univcrs. Unitatea de baza a acestei energii cste denumita deR c i c h "bion".Libera circulatie a energiilor in organism inseamna sanatate, intimp ce blocarea acestora, datorita supraincordarilor musculareconduce la nevroza.Tehnica psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxareazonelor musculare care blocheaza libera circulatie a energiilor dininteriollll corpului uman.In anull946, doi autori americani, Alexander ~i French,publica 0 lucrare consacrata terapiei analitice de scurta durata:"Terapia psihanalitica: principii ~i aplicafii ", lucrare in cadllllcarcia se regasesc criticile majore aduse psihanalizei clasice: preamultc interpretari intelectualiste ~i insuficienta atentie aeordatapacientului real.Mai mult, autorii sunt de parere ca durata eurei psihanalitice nucoreleaza nici cu profunzimea, nici cu eficienta aeesteia. Terapeutulpoate actiona in profullzimea psihismului paeientului, eeea ceconteaza, fiind intensitatea incarcaturii emotionale a ~edintelor depsihoterapie. Atunci cand pacientul retraie~te intens 0 seena dincopilarie in timpul ~edin!ei de psihoterapie, el va primi un rasptmsdin partea terapeutului care nu este parintele sau, ei 0 persoanaegala. Din aeest motiv, pacientul se va conflllnta euo alta reactie, ,decat aceea eu care s-a conflllntat in eopilarie ~i pc baza eareias-au structurat anumite clemente ale personalitatii sale.MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972; 1981)Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard, S i fn e 0 s abeneficiat de cuceririle nozografiei psihiatrice mod erne, bazandu-scpc notiunile specifice Manualului Diagnostic ~i Statistic al Asociatici.Psihiatrilor Americani (D.S.M. III), precum ~i pc cuceririlefarmacoterapiei.21Psihoterapii scurteA I e x and e r nu neaga faptul ca pacientul transfera asupraterapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor figuriparentale. Acest transfer serve~te la crearea unci interrelatii dintrepacient ~i terapeut, interrelatie care ereeaza 0 ambianta prop icepentru retrairea unar experiente trecute, pacientul remardlnd cii nuse af1a in fata tatalui. In felul acesta, pacientul i~i poate eorcctaatitudinile rigide ~i anaeronice, ego-ul sau devenind mai suplu.Abardata in acest mod, terapia devine 0 experienta emotional acu earacter eoreetiv ~i nu atat 0 tehniea de sondare a ineon~tientuluipentru dezgroparea unor tendinte refulate.Astfel, A I e x and e r va acorda mai multa atentie intcractiuniiterapeut - paeient, in detrimentul analizei propriu-zise.Terapeutul eentrat pe aeeasta orielltare adopta 0 atitudinc maiactiva. El este 0 persoana concreta, eare intervine in diseutie,ineurajeaza sau se opune pacientului, utilizand, dupa caz, psihanalizaclasica sau abordarile directe.A I e x and e r insista, de asemenea, asupra abordarii ncyoilorreale ale subiectului, iar daea relatia transferentiala nu erasatisfiicatoare pentru demersul terapeutie, autorul sugera pacicntuluisa traiasca noiexperiente de viata: sa divorteze, sa schimbe serviciul,loeuinta etc.lata ce aduce nou terapia propusa de Ale x and e r Me g g Ie,1990, p. 46:• interaetiunea reala ~i comuniearea dintre terapeut ~i paeicnt;• luarca in eonsidcratie a mediului real de viata in care se mi~ciipaeientul;• elaborarea unui plan tactie dupa eare sa se conduea terapia.Psihoterapii scurte20
  13. 13. Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic este eel de"criza emotionala".Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul vietii noastreo serie de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. Un numar limitatde persoane au nevoie de un psihoterapeut pentru a-i ajuta sadepa$easca aceste crize.Fiecare individ reactioneaza in mod diferit la aeelca$i evenimentcde viata, avand 0 structura psihica $i 0 istorie personala diferite.o criza psihologica se constituie dupa modclul unci reactiichimice, pentru formarea ei fiind necesare mai multe sub stante inproportii diferite, catalizatori.Exista situatii stresante evidente pentru toata lumea, cum ar firazboaiele, catastrofele naturale sau aceidentale, in timp ee alteletrec neobservate, putand parea chiar benefice, ca de pi Ida, 0promovare in plan profcsional, care il face pc subiectul in cauza sase simta depa$it de evenimente.Persoana in cauza va trai 0 stare de furie, depresie sau anxietate.Acestc stari afective negative sc intensifica, semnaland individuluifaptul ca ceva nu este in regula eu el. Astfel, subiectul intra in cecace autorul nume$te eriza emotionala. Acesta fie va depa$i eriza,reaction and de 0 maniera adaptativa $i devenind mai matur, fie,dimpotriva, nu reu$e$te $i recurge la un model de comportamentdczadaptativ, cand simptomele se agravcaza, oferindu-i 0 solutieprovizorie la problema sa. Daea nici a$a criza nu cste rezolvata,simptomele se VOlfixa, conducand la cristalizarea unci nevrozestructurale.S i f n e 0 s (1972) este de parere ca acest concept de crizaemotionala explica ~ntreaga psihopatologie. Interventiile psiho-tcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previnstructurarea nevrozei, daca pacientul va solicita sprijin in momentulrespectiv.Solicitarea sprijinului este determinata fie de factori precipitatoriaccidentali (sfatul unui prieten, 0 tentativa de suicid), dar, maifrecvent, de prezenta anxietatii puternice de care pacientul dore$tesa sc elibereze.Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta, in acela$itimp, 0 motivatie puternidi de a iC$i din criza.S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai favorabil atuncicand pacientul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie,cand anxietate, cand irascibilitate), decat atunci cand un subiect sccramponeaza in mod rigid de 0 singura modalitate dezadaptativa dea face fata stresului. Pacientul care i~i "alege" mai multe tipuri desimptome manifesta un eomportament mai creativ ~i, a$a cum agasit solutii dezadaptative la problemele sale, el va fi capabil sadescopere ~i unele cu caracter adaptativ.De asemenea, prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectulgase~te resursele adaptative in el insu~i $i nu in imprejudiriexterioare.Autollll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de"dependenta de camp" ~i "focalizare interna sau externa".Unii dintre pacienti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1tii,datorita unor cauze de natura biologica, genetica sau datorita uncidezvoltari afective perturbate de un mediu neprielnic. Pentru acqtisubiecti, pe care cel mai mic stres ii dezorganizeaza, este indicatao tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv.Incurajandu-i, terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperccauzele psihologice care stau la baza simptomelor lor, daca ei suntcapabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor, doresc sacolaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarcsociala.In cazul acestor pacienti se aplica psihoterapia anxiolitica dcscurta durata, care dureaza de la doua luni pana la un an.Exista insa $i pacienti care nu indeplinesc nici macaI conditiilemeJitionate $i care sunt prea perturbati, izolati, dezadaptati, incapabilisa inteleaga sensul unei psihoterapii. In astfel de situatii, terapeutultrebuie sa se multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentrudepa~irea situatiei de criza, sprijin care va dura intre una $i doualuni.AJti pacienti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul intregii lorvieti sau macaI pe perioade lungi de timp ~i care au nevoie de22Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 23
  14. 14. psihoterapie anxiolitica pe termen lung, situatie in care este necesaraspitalizarea ~i administrarea unui tratament psihiatric.Terapeutul asigura in permanenta pe pacient, furnizandu-iacestuia sfaturi, luand deciziile in locullui, evidentiind obiectiveleter~piei, precum ~i modalitatile concrete de atingere a acestora.In acela~i timp, terapeutul examineaza impreuna cu pacientuldesta~urarea crizei emotionale a acestuia, adresand intrebari de genulurmator:"Este acest eveniment previzibil?""Care sunt sentimentele pc care Ie-a declan~at in dvs?"Apoi, pacientul este pregatit pentru a infrunta viitorul, primindinstructiuni de genul urmator:"Am analizat impreuna ce ar fi trebuit sa faceti in situatia carea trecut. lnevitabil va yeti mai intalni in viitor cu alte situatiincprcvazute la care yeti aplica cele invatate impreuna in cursulterapiei. lmaginati-va acum 0 situatie neprevazuta ~i cautati sa vavizualizati, actionand intr-o manicra adaptativa".Terapia scurta prin provocarea anxieta{ii (S if n e 0 s, 1972).Exista ~i alte categorii de pacienti care, de~i pc moment sunt blocatide actiunea stresului, dau dovada de 0 mai mare forta a ego-ului.Acc~tia fac de obicei fata situatiilor neprevazute ale existentei.Acuzele lor sunt specifice, la fel ca ~i problemele lor emotionalc.Anxietatea lor este puternica, dar nu-i dezorganizeaza total.In aceste situatii, terapeutul poate sa-~i propuna obiective maiambitioase ~i sa se foloseasca de energia produsa de anxietate pentrua-i ajuta pc acqti pacienti sa-~i depa~easca criza emotion ala. Acestlllcru se realizeaza prin intermediul "terapiei scurte cu provocarede anxictate", care dureaza de la doua la douasprezece luni (inmedic intrc 3 ~i 5 luni).Alltorul a pus la punct ~i 0 varianta ultraprescurtata denumita"interventie de criza" ~i care dureaza doua luni.In cadrul acestui demers psihoterapeutic, terapeutul va atacafrontal reactiile dezadaptative ale clientului, reactii care stau labaza formarii simptomelor, precum ~i "solutiile" rigide adoptate deacesta in trecut pentru a-~i rezolva problemele. Aceasta abordaredirecta are un caracter anxiogen.Ulterior, terapeutul se va eomporta ca un pedagog, explicandu-ipacientului de ce masurile pe care le-a luat anterior, pentru a depa~icriza, au dat un rezultat contrar. In continuare, pacientul este invatatsa anticipeze situatiile viitoare care ar putea genera dificultatisimilare eu cele care au aqionat in situatia prezenta.S i fn e 0 s (cit. Me g g 1e, 1990, p. 49) a elaborat de fapt douamodele psihoterapeutice, unul anxiolitic, iar celiilalt anxiogcn,ambele putand avea 0 durata lunga, scurta sau foarte scurta.Trebuie subliniat faptul ca provocarea sau calmarea anxietatiireprezinta doua demersuri opuse, care se adreseaza unor categoriidiferite de populatie. Astfel, dad terapeutul, supraestimand fortaego-ului clientului sau, il abordeaza frontal, acesta va suferi 0 caderepsihica. In acela~i timp, daca acesta va subestima forta pacientului~i 11sustine afectiv, acesta se va refugia in starea patologica datoritaprezcntei beneficiului secundar de a fi protejat de catre psiho-terapeut.Din acest motiv, autorul propune 0 selectie foarte riguroasa apacientilor care pot suporta psihoterapia provocatoare de anxietate.Cei care nu intrunesc aceste criterii vor beneficia de psihoterapiaanxiolitica.Criteriile de selectie implica nivelul inteligentei, abilitatilcsociale, precum ~i capacitatea pacientului de a percepe fenomcnclcpsihologice. Acesta trebuie sa fie capabil sa enunte un simptomcentral, care sa reprezinte un fel de axa pc care se va construidemersul terapeutic de scurta durata. Mai mult, acesta va trebui safie puternic motivat de a-~i depa~i situatia de criza printr-un efortpersonal de autoexplorare ~i comprehensiune a propriilor salcprobleme.o data selectionat, pacientul va fi supus unui demers psiho-pedagogic, in cadrul caruia acestuia i se explica faptul ca in spatclcproblemei sau simptomului sau principal se ascund conflictcemotionale mai vechi, pc care trebuie sa Ie con~tientizeze, pentrua deveni mai obiectiv in raport cu propria persoana. Se alcatuie~tcapoi in detaliu istoria vietii pacientului, istorie care esty tradusa inconceptelepsihopatologiei freudiene.24 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 25
  15. 15. In urma confruntarii dintre simptomul dominant, istoria vietiisubiectului ~i teoria psihanalitica, se na~te in mintea terapeutului 0ipoteza cu privire la natura posibila a conflictului incon~tient alpacicntului.o data stabilita ipoteza psihodinamica, este momentul sa inceapatcrapia. La inceputul tratamentului, pacicntul este entuziasmat dedcfinirca problemei, definire la care participa aetiv, il apreeiazafoarte mult pc psihoterapeut, pc care il considera inteligent ~i i~ipune mari sperante in psihoterapie. Psihoterapeutul va exploataimediat aceste sentimente.Devenind sigur de faptul ca pacientul este bine ancorat inprocesul psihoterapeutic ~i bine fixat asupra terapeutului, aeestadin urma i1 va ataea frontal, punand () seric dc intrebari care seadreseaza direct procesului conflictual. In cazul in care psiho-tcrapeutul a nimcrit tinta, pacientul devine din ce in ce mai anxios.In caz contrar, terapeutul va rcpeta demcrsul pana cand anxietateapacientului va crc~te, elemente1c conflictualc vor fi agitate, panacand acestea vor patrunde in con~tiinta subicctului. Apoi, terapeutul11va confrunta pe pacient cu rcactiilc sale emotionalc, subliniindcaracterul lor irational ~i repetitiv, precum ~i relatia dintre acestctrairi afective ~i interactiunile cu figurile parentale din copiHirie.Astfel, la subiect se va produce ."insight" -ul, care implidi 0iluminare, atat in plan intelectual, cat ~i in plan afectiv, subiectulajungand la convingerea clara ~i profunda ca a intcles naturatulburarii sale. Rezolvarea problemei provoaca puternice sentimentede satisfactie ~i de eliberare emotionala.In finalul terapiei, psihoterapeutul va fi tentat de a sonda, incontinuarc, profunzimile incon~tientului subiectului, dar va rezistaacestei tentatii, deoarece este yorba de un demers de scurta durata,cu obiective limitate. In acela~i timp, el va ajuta pacientul savcrbalizeze scntimentele pe care Ie incearca (sentimente pozitiveamestecatecu sentimente de abandon), explidindu-i acestuia caccea cc a invatat in timpul psihoterapiei ii va servi pentm a devenipropriul sau psihoterapeut in cursul altor incerciiri ale victii, pentmca in acest moment el ~tie cum sa rezolve 0 criza emotionala.Me g g 1e (1990) face cateva observatii cu pnVlrc la modelulterapeutic propus de S i f n e 0 s :Este evident faptul cii seIcctia pacientilor nu estc inutila, pacientiitrebuind sa dea dovada de 0 anumita forta a ego-ului ~i sa nu aibatulburari de personalitate. In aeela~i timp, terapeutul trebuie sacon~tientizeze in cursu 1 analizei personale tendintele sale sadice,pentm ca, altfel, demersul psihoterapeutic se va transforma intr-olupta ..S i fn e 0 s (1972) insista asupra aspectului edueativ al terapieipropuse de el. Aceasta se desfa~oara sub forma unui dialog"socratic", in cadml ciiruia pacientul se autodezvaluie treptat.Modelul psihopedagogic va avea tendinta de a inlocui tot mai multmodelul medical, in majoritatea demersurilor psihoterapeutice descurta durata."Insight"-ul (iluminarea) la care trebuie sa ajunga pacientul nuare doar un caracter eminamente inteleetual, ci ~i emotional.Subiectul s-a eliberat de conflicte pentm ca a inteles cauzele acestora~i pentm cii traie~te sentimentul ca aeeasta intylegere are un caracterreal.Incheierea terapiei, propunand pacientului sa devina proprilllsau psihoterapeut, este specifica terapiilor de scurta durata. Astfel,de pi Ida, un hipnoterapeut va putea termina terapia propunandpacientilor sa practice auto-hipnoza.Ajutandu-i pe pacienti sa depa~easca 0 eriza cxistentiala,psihoterapia propusa de S i fn eo s va avea, prin contaminare, efectebenefice ~i in aIte sfere ale vietii ~i activitatii acestora.Examinand rezuItatele sistemului sau psihoterapeutic, S i f n c 0 ssubliniaza faptul ca aeesta are efecte moderate asupra simptomelor,dar produce modificari psihodinamice de mai mare profunzime.Automl subliniaza ca unii pacienti, dupa ce au incheiat terapia,. nu"doresc" sa abandoneze in totalitate simptomelc lor, pc carc lcconsidera ca pe 0 solutie de viata, preferand sa Ie tina cumva inrezerva.. Multi pacienti, la care demersul psihoterapeutic a reu~it, afirmafaptul cii au senzatia ca s-au nascut a doua oara. Acest lucru nuinseamna aItceva decat ca a fost creat cadml propice, in care clientlll26 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 27
  16. 16. Psiholerapii sowlei~i poate mobiliza mai U$or disponibilitatilc creativc latcnte aleincon$tientului, a$a cum subliniau, mai tarziu, psihoterapcutii dcorientare ericksoniana.ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA DURATAToate acestea au in comun 0 abordarc psihodinamica a boliipsihicc. Astfel, tcrapcutul va cauta in spatele simptomelorpacientului un conflict de natura incon$ticnta asupra caruia safocal izcze demcrsul psihoterapeutic. Tcrapeutul i~i stabi1c$te ipotezautilizand 0 grila conceptuala psihanalitica $i, aceasta 0 data stabilita,cl va construi planul de desta$urare al demersului terapeutic.Tipurile de conflicte asupra carora se ecntreaza tcrapia difera dela autor la autor.Astfel, K u r t L c win interprcteaza totul prin prismaconceptelor de culpabilitatc ~i masochism, Man n prin intermediulconllictelor de separare = individuare, iar D a van 10 a se eentreazadoar asupra complexului Oedip. Exista insa $i autori care I$i impunmai putine limite, abordand confliete diverse.Durata psihoterapiei variaza $i ea, unii terapeuti fixand dinainteun termen limita, iar altii stabilindu-l pc pal"curs. Dc pilda, Man nconsidcra ca sunt necesare 12 ~edinte de psihoterapie, iarD a van I 0 0, 20.In acc1a$i timp, psihanali$tii de orientare mai progresista suntmai activi ~i intervin mai mult In cadrul interactiunii cu paeientuI,renuntandla regula "de fier" a ncutralitatii $i a asociatiilor libere.Pacientul nu mai estc liber sa vorbeasca despre tot ce-i trece princap, tara control, ci este readus de ditre terapeut la problemaccntrala, Indata ce tinde sa divagheze.Pozitia clasica in care pacientul este Intins pc canapea $itcrapeutul se afla In spatele lui tindc tot mai mult sa fie inlocuita,in cadrul terapiilor analitiee scurte, cu pozitia fata In fata, carefavorizeaza interactiunea activa dintre pacient $i terapeut.PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNITIVE;4bordarea eomportamentalista in psihotcrapie Ineepe 0 dataeu Wa t s ~ n (1925), care a provoeat, pentru prima oara In modde~iberat 0 reaetie de teama la un copil de cateva luni In prczcntaqnui $obolan alb, asoeiind prezentarea animalului cu un zgomotputernic. La putin timp, copiluI a inceput sa se teama de alte animaleeu blana $i chiar de obiecte din plu$.Cativa ani mai tarziu, Mar y C o.v e r Jon e s, 0 eleva a luiWa t son, a reu$it, dimpotriva, sa vindece un copil de 2 ani ~ijumatate de 0 fobie de animale miei, prin exemplul personal ~i prinapropierea gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta areu$it sa-l atinga $i sa se joace cu el. Aeesta este, de fapt, principiuldeconditionarii, specific psihoterapiei comportamentale.. Pornind de la aceste date, psihologii comportamentali$ti sustinafirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente, ascunse,ci reprezinHi doar 0 teama conditionata. Nevroza devine In conceptiaaeestor autori 0 modalitate de reaetie invatata.Dupa numeroase studii experimentale ale multor cercetatori,studii realizate pe animale, apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie. comportamentala, apartinand lui E y s c n c k, lucrare In care accstasustine ca prin metoda respectivii sc pot vindcca, In aproximativdoi ani, doua din trei ncvroze.Astfel, pentru a-$i dovedi superioritatea, psihanaliza ar fi trcbuitsa raporteze un procent de vindeeare de peste 60%, ceca ce eraimposibil. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutiicomportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om.Astfel, de pilda, 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada
  17. 17. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dupii Meggle, 1990)ca fiind un loc periculos. Persoana respectiva "invatii" sa ram anaacasa, pentru a scapa de disconfortul pc care il resimte cand se aflapc strada. Pentru a vindeca 0 astfel de persoana, trebuie sa actionamin directia blocarii posibi litatii ei de a se refugia in easa ~i s-oconfruntam progresiv cu stimulii anxiogeni (strada), pana candreactia anxioasa se stingc. Comportamentali~tii utilizeaza in terapie~i principiul intaririlor pozitive.Astfel, de pi Ida, in cazul paeientilor schizofreni, terapeutul vaalcatui 0 lista de comportamentc dezirabile: sa se plimbe de douaori pc zi, sa pastreze igiena personal a, sa faca ordine in camera etc.Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv, pacientul va primiun jeton care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri,produse eosmetiee, imbracaminte etc. I se poate oferi pacientuluicontra jetonului ~i un alt tip de reeompensa, cum ar fi 0 plimbarein afara spitalului.Tehnico expuneriildeea de baza a acestui sistem terapeutic consta in a confruntapc pacient cu obiectul anxietatii sale, pfma la disparitia starii afectivencgative. Exista mai multe variante ale acestei tehnici.a) Tehnica desensibilizarii sistematice a lui Wolpe (1950).Pacientul este instruit de terapeut sa elaboreze 0 ierarhie care sacuprinda intre 10 ~i 20 de situatii care ii produc anxietate. Acesteasunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100(panica extrema) ~i sunt aranjate in ordine erescatoare, in functiede anxietatea pc care 0 declan~eaza. In cazul in care pacientulsufcra de mai multe fobii, se VOl construi ierarhii de situatiianxiogene pentru fieeare dintre acestea. Ulterior, in trei pana lacinci ~edinte, pa~ientul va invata 0 tehnica de relaxare, dupa metodalui J a cob son.Experienta noastra clinica demonstreaza faptul ca se obtinrezultate net superioare prin utilizarea primclor exereitii de relaxaredin eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z. 0 data31Psihoterapii scurtefamiliarizat cu relaxarea, pacientul va incepe sa practicedesensibilizarea sistematica.Aflat in stare de relaxare, pacientul va incepe prin a-~i imaginao scena placuta, la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.Apoi, terapeutul ii va cere sa-f;i imagineze prima situatie anxiogena(cea mai u~oara). Daca pacientul devine anxios, procedeul imaginativse va intrerupe f;ise va relua relaxarea. Situatia anxiogena trebuierepetata in plan imaginal pana cand nu mai declan~eaza niei un felde anxietate, dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrulierarhiei. 0 f;edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute.Desensibilizarea poate fi realizata f;iin plan real, subieetul fiindghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produeteama.As~fel, unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eucaini, animale de plu~, alte animale mici cu blana, catei blanzi f;itreptat animale tot mai mari. Fiecare pre zen tare este urmata de 0intarire pozitiva (bomboane, juearii).Din neferieire, desensibilizarea in plan real nu se poate utilizain toate situatiile ca, de pi Ida, in cazul fobiei de zbor eu avionul;ea este costisitoare sub aspect financial f;ial timpului, iar speeiali~tiiconsidera ca pentru unii subiecti, ea poate fi excesiv de anxiogena.b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~ibrutal a a pacientului cu situatia anxiogena, fad ca acesta sa aibaposibilitatea sa iasa din aceasta.Me g g 1e (1990, p. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eufobie de locuri inalte: etaje superioare, poduri, pasarele, balcoaneetc., aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. Ca multi alti fobici,pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fataanxietatii sale. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dccincisprezece ,ani ~i aveau efecte negative asupra vietii profesionalc~i de familie. In urma unei spitalizari, paeientul a renuntat la alcool,iar fobiile f;i ejacularea preeoce au· disparut pentru cateva luni,dupa care au revenit.In aCtfasta situatie, terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcmafoarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou debautura. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in manieraPsihoterapii scurte30
  18. 18. urmiitoarc: cl i-a explicat pacicntului ca sotia sa nu realizcaza catde dificil este un act sexual pentru un barb at care trebuie sa fadio scrie de mi~cari epuizante intr-o pozitie incordata, dupa care sesimtc "golit" total. Ar fi mai bine s-o lase pe sotie deasupra, sa"mul1ceasca" ~i ca, pentru a vedea cum este, iar el sa stea ca unlcnc~ cu mainile sub cap. Pacientul nu a putut ncga faptul ca actulsexual rcprezinta 0 dificultate pentru un barbat, pentru ca el sufereade ejaculare precoce. Terapeutul a profitat de aceasta acceptare ~ia rcetichetat problema: actul sexual nu mai este 0 performanta, cio corvoada obositoare, cum ar fi taiatul lemnelor. In acela~i timp,estc introdusa 0 satisfaetie noua, cea a razbunarii nevinovate, careface sa dispara anxietatea lcgata de performanta ~i ejaculareaprecoce.Apoi a fost abordatii problema fobiei de loeuri inaltc. Astfel, eli-a cerut pacientului sa se urce pe un dig foartc inalt din port ~i saramana acolo timp de 45 de minute, dupa care sa-i tclefonezepsihoterapeutului. Pacientul a relatat faptul ca primele 10 minuteau fost Ingrozitoare, mai ales datorita faptului ca oamenii se Intrebauce face individul acela care sta intcpenit pc dig. Treptat, musculaturapacientului s-a relaxat ~i senzatia de ameteala a disparut. Pacientuluii-a rneut chiar pUicere sa respire aerul marii ~i sa priveasca vapoarelein largo Intorcandu-se acasa, pacientul a fost prins Intr-un blocaj detrafic pc un pod. Fericit fiind de faptul ca a trecut cu bine proba,in momentul in care a simtit ca i se declan;;eaza criza, a Inceput sarada ~i ~i-a spus: "iar incep sa-mi fac singur figuri!". Incepand dinacel moment, fobia s-a vindecat.Me g g Ie (1990) subliniaza faptul ca, pentru a fi eficienta,imersiunea (cufundarea) In situatia generatoare de anxietate trebuiesa fie suficient de lunga. In acela~i timp, bazandu-se pc experientaclinidi, autorul subliniaza ca in cazul unor fobii multiple, efectulterapeutic are frecvent tendinta de a se generaliza.c) Tehnica imploziei. Metoda imersiunii poate avea lac "in vivo"(In plan real) sau In imaginatie (M ark s, 1990). Aceasta din urmapoartii nume1e de "implozie".Terapeutul va descrie pacientului situatia anxiogena ~i ii cereacestuia sa ~i-o reprezinte mental. Reactia anxioasa apate, cre~te,se stabilizeaza ;;i apoi descre~te. Si in acest caz, expunerea in planimaginar trebuie sa dureze un timp mai indelungat, de la 45 minutepana la trei ore (M egg 1e, 1990).De fiecare data cand se luereaza cu aceasta tehnica, se puneproblema transferarii rezultatelor in planul vietii reale, pentru ca demulte ori acest transfer nu se produce. Me g g 1e (1990) este deparere ca pentru a depa~i aceasta dificultate este necesara fieutiIizarea ambelor metode, fie aplicarea hipnozei.d) Efectele expunerii pot fi facilitate daca se demonstreaza, prinexemplul personal, confruntarea cu stimulul anxiogen. Aceastareprezinta metoda modelarii. Modelul poate fi oferit de catreterapeut, 0 persoana apropiata paeientului sau de un subiect filmat,care arata modul in eare s-a eliberat de fobia sa.e) Antrenamentul asertiv. Termenul de asertivitate a fost introdusin psihoterapia americana in jurul anilor 70, de catre W 01 p e ;;iLazarus (cit. Meggle, 1990, p:JJ3) ~i se refera la acelcomportament prin eare subieetul i~i sustine punctul de vederepersonal, de regula diferit de cel al interlocutorului, cu curaj ~ifermitate, clar tara agresivitate. Persoanele insufieient de asertivenu se simt in largul lor in situatii soeiale obi~nuite. Lor Ie este jenasa se targuiasca in piata, nu au curajul sa spuna vanzatorului ca le-adat gre~it restul, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune "nu"cand Ii se cere ceva ~i se simt prost, atunci cand trebuie sa faca 0observatie unui subaltern.In cazul aeestor pacienti, terapeutul va alege un numar de situatiisociale la care pacientul are dificultati ;;i Ie va ierarhiza in functiecle anxietatea pe care 0 produc, ca ;;i in cazul desensibilizariisistematice. Antrenamentul propriu-zis se realizeaza sub formajocului de rol ~i are clrept scop a-I invata pe pacient sa reactionezeacleevat in funetie de situatie, mra vreun efort sau emotie exageratiLLa ineeputul terapiei, paeientul va juea propriuI sau rol, in timpee terapeutul 11va juea pc eel al interloeutorului (cle pilcla, pe eelal ~efului ierarhie). Dupa jucarea scenei, terapeutul ~i grupulapreciaza eomportamentul subiectului, insistand asupra aspectelorpozitive ale acestuia. Defieientele sunt subliniate intr-un modrational ~i non-punitiv. Intr-o etara ulterioara se inverseaza rolurile:32 Psiholerapii scurlePsiholerapii scurte 33
  19. 19. paeicntul va juea rolul ~efului, iar terapeutul pc eel al pacientului.in fclul acesta subicctul, care prezinta probleme, sc va identifica custaTile emotionale ale personajului de care se teme, ceca ce vareprczenta pentru el 0 noutate. In acela~i timp, jucfmdu-i rolul,terapeutul ii va oferi paeientului un nou model de eomportament.Apoi, pacientul i~i va relua tolul ~i scena se va juca din nou,inversarile de roluri tacandu-se ori dc cate ori se simte nevoia,punandu-se in evidenta progresele obtinute.Pentru a verifica cele invatate, terapeutul va trasa pacientului 0sarcina in plan real, pc care s-o execute dupa incheierea ~edintei depsihoterapie. In ~edinta urmatoare se discuta modul in care a fostindeplinita sarcina. Daca ea a fost indeplinita doar partial sau nu afast realizata dcloc, se revine la jocurile de rol. In cazul in caresarcina a fost binc indeplinita, sc trecc la situatia urmatoarc dincadrul icrarhici stabilite initial.In cadrul antrenamcntului asertiv, incepe sa se manifeste inl1uentapsihoterapiei urnaniste asupra celei comportamentalc. Astfel,terapeutul va aeorda 0 atcntie deosebita comportarnentului non-verbal al pacientului, pentm a evidentia progresele terapiei. Astfel,vacca tremuratoare, ezitanta va devcni ferma ~i sigura; pozitia vadeveni relaxata; figura crispata se va destinde, iar subiectul vaajunge sa-~i priveasca interlocutorul in ochi. Toate aceste aspeetevor fi notate ~i evaluate de catre terapeut. Mai mult, unii speeiali~tiin tempie asertiva s-au inspirat din Gestalt-terapie ~i i-au incurajatpc clicntii lor sa se bata cu perne, sa-i atinga pc ceilalti ~i sa se laseatin~i sau sa exerseze contactul vizual cu interlocutorul.Jocurile de 101 pot fi extinse in mod nelimitat, in functie decreativitatea psihoterapeutului, modeland aspecte tot mai diverseale rcalitatii sociale.M egg I e (1990) considera ca acest gen de terapie se deosebe~tede orienti:irile terapeutice urnaniste doar prin faptul ca se utilizeazaevaluarile ~i autoevaluarile cuantificabile ale comportamentuluipacientului. Intregul demers psihoterapeutic dureaza pana la 20 de~edinte ~i se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, dar ~i~omerilor in cautare de locuri de munca, oamenilor de afaceri sauoamenilor politici, dornici de afirmare.Psihologia cognitiva se ocupa de modalitatile de procesare intern aa informatiei ~i i~i are sursele de inspiratie in modelele oferite deinteligenta artificiala, focalizandu-se asupra a ceea ce sepetrece increierul subiectului, intre stimulul exterior" ~i reactiacomportamentala de raspuns.Principiul de baza al acestei abordari terapeutice consta in faptulca informatia externa este filtrata prin prisma schemel or cognitivede natura incon~tienta ale subiectului. Aceste scheme structureazaconceptia despre lume a individului, accepta anumite informatii, Ierefuza sau Ie deformeaza pe altele. Schemele cognitive nu suntaltceva decat sistemele de credinte ~i atitudini care formeaza stilulpersonal de evaluare a realitatii specifice subiectului.Acest sistem de atitudini ~i credinte a fost dezvoltat in copiliiriein functie de interactiunile cu figurile parentale ~i de psihotraumclesuferite. Astfel, de piIda, un copil ai cami parinti I-au abandonat i~ipoate forma 0 schema cognitiva de genul urmator:"Daca am fost abandonat inseamna ca sunt lipsit de valoare ~ieu sunt vinovat de faptul ca ceilalti ma parasesc" (M egg 1e, 1990,p. 68). Schema cognitiva riimane in stare latent a, dar, de fiecaredata, cand adultul se va simti singur sau va trili 0 situatie dcdespartire, el se va simti trist ~i vinovat tara sa inteleaga de cc. Inacest caz, evenimentul actual va reactiva vechea schema cognitivaincon~tienta, care va declan~a sentimentele de tristete ~i vinovatie.Problema terapeutului consta in a avea acces la schemele cogni-tive pentru a Ie modifica ~i aceasta nu se poate realiza decat studiindmanifestarile lor con~tiente (M egg 1e, 1990):1. Procese1e cognitive (operatiile logice) pc care Ie folose~tepacientul pentm a deveni deprimat sau anxios, pentm a pIasa 0situatie oarecare in tiparele schemei sale cognitive.2. Evenimentele cognitive care nu sunt altceva decat gandurile~i imaginile automate care ii vin in minte subiectuluiatunci candse simte deprimat sau anxios ~i care sunt rezultatul interactiunii"schema" - proces cognitiv ~i stau la baza tulburarilor emotionale~i de comportament.34 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurteTERAPIILE COGNITIVE35
  20. 20. Me g g I e (1990, p. 70) relateaza cazul unei paciente care sufereade dispareunie (durere in timpul actului sexual). Aceasta manifestadispozitie depresiva de aproximativ un an ~i punea la indoialacalitatile sale de sotie. Pacienta fusese victima unui viol la varstade 7 ani, dar ca nu reu~ea sa identifice legatura cauzala dintrctrauma suferita ~i tulburarile sexuale actuale pentru ca vaginismul~i depresia au survenit dupa multi ani de disnicie fericita, pacientaavand ~i doi copii.Tulburarea sexuala se manifesta totdeauna in acela~i mod:pacienta dorea foarte mult sa faca dragoste cu sotul ei, se excita,vaginul se lubrefia, dar imediat ea era cuprinsa de senti mente detristete ~i teama, vaginul redevenea uscat ~ipenetratia devenea foartedureroasa.Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei relatiilorsexuale ~i sa observe dacii inaintea aparitiei starii afective negativenu-i apare vreo imagine sau vreun gand. Pacienta a identificatimaginea fotografica a violului suferit. Depistarea gdndurilor auto-mate este foarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata.Dupa ce pacienta a identificat imagine a violului, ea a sesizat legaturadintre trauma suferita in copilarie ~i problemele actuale.Terapeutul a indus hipnoza, i-a sugerat pacientei sa. retraiascascena respectiva ~i apoi sa actioneze voluntar asupra amintirii res-pective, modificand-o. Ea a reevaluat deciziile ei din copiliirie ~i aadoptat altele, mai potrivite pentru varsta adulta. Vindecareacompleta a avut loc in ~apte ~edinte de psihoterapie.Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea pacientului ca pe 0problema ce trebuie rezolvata. La fel ca un cercetator, psiho-terapeutul cognitivist va aduna date, va emite 0 ipotezii de lucru ~io va verifica in practica, evaluand rezultatcle demersului sau.Terapia este foarte bine structurata ~i cuprinde intre 15 ~i 22 de~edinte de aproximativ 0 ora. Demersul terapeutic se intinde pe uninterval de 3-4 luni, iar intervalele dintre ~edinte sunt rigurosplanificate.Astfel, de pilda, in cazul tratamentului tulburarii depresive(nevrotice), tratamentul se realizeaza in trei etape:1. Rezolvarea problemei inactivitatii pacientului prin intermedi ulunor tehnici comportamentale.Psihoterapii scurteIn cazul tulburiirilor psihopatologice, schemele eogmtlve au 0forta de aetiune foarte puternicii ~i pun in aetiune un fel de logicaproprie subiectului, logieii aflata la baza unor distorsionari cogni-tive.Astfel, de pilda, depresivul nu va retine dintr-o situatie decatacce clemente care vin sa-i confirme faptul cii este lipsit de valoare,ignorand toatc aspeetele pozitive, iar anxiosul nu va retine dinrealitate dedit aeele informatii care sugereaza pericole.Aeest fellomell poarta numele de abstragere selectiva.Alte mecanisme specifice logicii patologice care producdistorsionari cognitive sunt:• Inferenta arbitrara care consta in a trage 0 concluzie tara carationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sadecurga, sau a trage concluzii impotriva oricarei evidente;• Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a uneiexperiente nefericite, accidentale asupra altor situatii care nuau legatura cu experienta rcspeetiva;• Amplificarea sau diminuarea semnifieatiei unoI evenimente(astfel, de pilda, 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-~iamplifice e~ecurile ~i sa minimalizeze succesele);• Personalizarea se refera la faptul ca subiectul i~i asumaresponsabilitatea unoI evenimente exterioare care nu au nicio legatura cu persoana sa (se simtc vinovat de nenorocirilecare se petrec pc lume);• Tipul de gandire dihotomic, care il face pc subiect sa cvaluezelucrurile in termenii de alb-negru. Astfel, paranoicul paresa-~i spuna: "eu sunt celmai competent, iar ceilalti sunt totini~te illcompetenti", iar depresivul va gandi: "eu sunt celmaiincompetent ~i toti ceilalti sunt competenti".Gandurile ~i imaginile automate se declan~eaza foarte rapid ~ise manifesta undeva la margine a campului con~tiintei ~i, din acestmotiv, pacientul trebuie sa faca eforturi speciale pentru a Ie idelltificainainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa, perturb area insfera comportamentala ~i apoi sa dispara. Terapeutul il va ghida pepacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ieautoevalueze.Psihoterapii scurte 37
  21. 21. 3X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 392. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative auto-mate, care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora.3. Oescoperirea ~i modificarea schemelor cognitive, care producdeclan~area gandurilor automate.o data diagnosticul stabilit, terapeutul ~i pacientul rezumaproblema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene. Apoitcrapeutul va explica principiile teoriei ~i psihoterapiei cognitive.Se trece, in continuare, la defalcarea problemci in particomponente, care sunt ierarhizate in ordinea prioritatilor.Se alege apoi un obiectiv u~or de atins, terapeutul ajutandu-l pepacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica, ca inexemplul urmator (M egg Ie, 1990, p. 71):"Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Oar daca v-a~ daun ziar, cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?"Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20de randuri, poate doar 15.Acesta va fi pus in situatia de a-~i verifica ipoteza ~i daca reu~qtesa citeasca 25 de randuri, acest mic succes 11va ajuta sa continueterapia. In felul acesta, pacientul s-a familiarizat cu metodaautoexperimentarii.In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~imonitorizeze activitatile cotidiene in scris ~i sa citeasca 0 carte sauo bro~ura de terapie cognitiva.faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte.In ~edinta a treia, terapeutul va face inca 0 trecere in revista asimptomelor .~i va studia jurnalul personal al pacientului. Apoi,acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitiveinflyenteaza emotiile ~i comportamentul.Incepand din acest moment, psihoterapeutul ~i pacientul incepdemersul terapeutic propriu-zis. Cei doi cad de acord asupra uneiactivitati de rutina, abandonata de pacient din cauza depresiei: aface ordine in casa, in dulap, a spala rufele etc. Daca activitatearespectiva i se pare pacientului prea greu de realizat, el 0 va efectuala inceput in plan imaginativ. In acest mod, pot sa fie evidentiate~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii, obstacole caresunt discutate impreuna cu terapeutul.Acest.fl va oferi pacientului programe de activitate tot mai com-plexe.Pacientul va trebui sa-~i monitorizeze acasa toate activitatile,acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul stapanirii de sine ~ipentru gradul de satisfactie pe care 11 obtine. In acela~i timp, eltrebuie sa inregistreze cu multa precizie ~i situatiile in care aparemotiile negative.La ~edinta viitoare de psihoterapie, dupa ce s-a discutat modulde Indeplinire a sarcinilor pentru acasa, se trece la identificareagandurilorautomate negative care 11fac pe·subiect sa se simta trist~i Ii blocheaza actiunile. Pentru a realiza acest lucru, pacientultrebuie sa-~i reaminteasca una din situatiile pe care le-a inregistrat,prin intermediul adresariiunor intrebiiri in detaliu, prin retrairea inplan imaginativ a respectivei situatii sau prin realizarea unor jocuride rol.Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c ,1990, p. 72):Terapeutul: Mi-ali povestit ca atunci cand ~eful v-a inapoiatdosarul la care ali muncit doua saptamani, fara sa va adreseze uncuvant, v-ali simlit deprimata. Nu ali mancat seam ~i ali zacut inpat, fara sa facefi nimic. A~a este?Pacienta: Da, chiar a~a!Terapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar, fara sa vise spuna un cuvant nu explica depresia care v-a cuprins. Estevorba, mai curand, de modul £n care ali interpretat situalia.P.: Probabil.T.: Pentru a ne fi mai clar, hai sa refacem situalia. Eu sunt ~efitldvs. Eu stau in picioare, dvs. stali jos ~i eu va dau dosarul. lata-I.P.: Nu a~a! Cu bralul mai leapan.T.: A~a?P.: Da!T.: Eu tac ~i va £ntind dosarul. La ce va gandili acum?P.: EI ma crede incapabila. Tot ce fac este prost. Niciodata nuvoi fi capabila sa fac un lucru bun. Din cauza asta nici nu reU$escsa ma casatoresc.
  22. 22. 40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41T: Faarte bine. V-atl adresat tat acest discurs interior, care erade fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca discursulacesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine?Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negativedisfunqionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei depsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de Be c k(1987) ~i care cuprinde urmatoareleaspccte:• situatiile-problema;• emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimatanumerIC;• gandurile negative, automate legate de situatiile respective.Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,pe. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative, automate,precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~igandurilor automate.Timp de aproximativ 10 ~edinte, pacientul va exersa identificarea~i modifiearea gandurilor negative. Terapeutul il va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea cefac ele in situatii similare, poate observa comportamentul altorpersoane sau se poate transpune, din nou, in situatiile respective,pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, deasemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date.Astfel, de piIda, in cazul descris mai sus, exista mai multeposibilitati:Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~ipersoana ca atare.Examinand aceasta posibilitate, pacienta poate descoperiurmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el erapreocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprilllaostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoareaipotezei 2.Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva.Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cateste de ocupatii.Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-le unpro cent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevaratc:1. Raportul meu era lipsit de valoare (30%);2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);3. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%);4. $eful nu se simtea bine (10%).Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi cii ipotezele 2 ~i 3 parmai plauzibile.In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sacontracareze gandurile sale negative automate.In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-aueonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative.Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici decre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,utilizarea terapiei prin muzicii sau jocuri de rol pentru antrenareacomportamentului asertiv.Spre sfaqitul psihoterapiei, in ~edintele 16-18, terapeutuI vaaborda schema eognitiva incon~tienta sau convingerea cu caractergeneral, care sta Ia baza declan~arii gandurilor negative automate.Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de Me g g 1e .(1990),regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:"Dacii ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice altbarbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste carecontin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspandite lapersoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatiiabsolute ~i inumane, nevoia de a fi apf(~bati in totalitate, nevoiabsolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.Al be r t ElI i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive (RET), a evidentiat cateva tipuri de credinte abso-lutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturbapermanent (dupa Me g g 1e, 1990, p. 74):
  23. 23. 40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41T: Faarte bine. V-ati adresat tat acest disnlls interior, care erade fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca discursulacesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine?Pacienta este astfel antrenata sa-~i identifice gandurile negativedisfunctionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei depsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de B e c k (1987) ~i care cuprinde urmatoareleaspecte:• situatiile-problema;• emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHinumcrlc;• gandurile negative, automate legate de situatiile respective.Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,pc. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative, automate,precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~igandurilor automate.Timp de aproximativ I0 ~edinte, pacientul va exersa identificarea~i modificarea gandurilor negative. Terapeutul 11 va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea cefac ele In situatii similare, poate observa comportamentul altorpersoane sau sepoate transpune, din nou, in situatiile respective,pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, deasemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date.Astfe1, de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai multeposibilitati:lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~ipersoana ca atare.Examinand aceasHi posibilitate, pacienta poate descoperiurmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el erapreocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprimaostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoareaipotezei 2.lpateza 2: Seful era preocupat de altceva.Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cateste de ocupata.Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-Ic unprocent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevarate:L Raportul meu era lips it de valoare (30%);2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);3. Seful nu voia sa ma deranjeze (80%);4. Seful nu se simtea bine (10%).Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi ca ipotezele 2 ~i 3 parmai plauzibile.In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sacontracareze giindurile sale negative automate.In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-auconsolidat deprinderile de combatere a gandurilor negative.Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici decre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru antrenareacomportamentului asertiv.Spre sfiir~itul psihoterapiei, in ~edintele 16--18, terapeutul vaaborda schema cognitiva incon~tienta sau convingerea cu caractergeneral, care sta la baza declan~arii giindurilor negative automate.Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de M egg I e(1990),regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:"Daca ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice altbarbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste carecontin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspiindite lapersoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatiiabsolute ~i inumane, nevoia de a fi aprQ.bati in totalitate, nevoiabsolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.Al be r t E 11 i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive(RET), a evidentiat ciiteva tipuri de credinte abso-lutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturbapermanent (dupa Me g g 1e, 1990, p. 74):
  24. 24. 42 Psihoterapii sC!lrte Psihoterapli sC!lrte 43Dezavantaje1. Perfectionismul meu ma facesa fiu anxios (8).2. Ma critic pre a sever ~i acestlucru ma face sa pierd sa-tisfactia lucrului realizat (10).3. Criticile celorlalti ma deprimasau ma determina sa devinagresiv (10).4. Pentru ca am tendinta de aevita criticilc, pierd p~rtea lorconstructiva ~i nu ma potperfectiona (5).5. Nu profit de succesele mele,pentru ca, imediat ce inre-gistrez un e~ec, sunt umbritetoate succesele mek anterioare(10).6. Devin intolerant ~i hipercriticfata de ceilalti 10."Trebuie sa fiu bun, perfect, pentru ca altfel nu valorez nimic";"Toti ceilalti trebuie sa fie buni ~i sa se poarte irepro~abil cumine. Daca ei nu se comporta astfel, inseamna ca nu merit"."Conditiile economice, politice, sociale ~i de mediu in care traiesctrebuie sa fie astfel aranjate ineat sa mi se indeplineasca toatedorintelc" ."Oare nu este ingrozitor faptul ca aceste conditii sunt rele ~i mafrustreaza?""Nu pot sa suport acest lucru"."Nu pot sa fiu fericit in conditii atat de rele, mai bine masinucid".° data descoperita schema cognitiva de gandire ncgativa,psihoterapeutii cognitivi~ti au pus la punct strategii de contracararea acesteia.Astfel, de pilda, se pot aprecia avantajele ~i dezavantajele unuimod de gandire perfectionist (dupa B 1a c kbur n ~i Cot t r a u x ,1988, p. 100·-101):Avantaje:1. Acest mod de a gandi ~i de ama comporta ma determina saincerc sa fac totul mai bine(9).2. Ceca ce lucrez, este de calitate(9).3. Din acest motiv, nu sunt lene~(4).4. Gasesc mereu ceva interesantde fiicut (9).Total = 31 p.7. Pentru ca reu~esc rareori sa facceva cu adevarat perfect, tra-iesc mereu 0 stare de ins a-tisfactie (10).Total = 63 p.Concluzie: Aceasta atitudine este in mod evident in dezavantajulmeu; pot decide s-o modific sau sa renunt la ea.Faeand bilantul, pacientul ajunge la concluzia ca atitudinearespectiva are costuri prea ridicate ~i se decide s-o l11odifice.Unii autori cognitivi~ti atrag atentia pacientilor asupra faptuluica modul negativ de gandire este rezult.atul unui contract pe careI-au fiicut ace~tia in copilarie ~i ca acum este cazul ca acest contractsa fie renegociat. La incheierea terapiei, psihoterapeutul trebuie safie sigur ca pacientul a inteles bine principiile terapiei cognitive ~ica poate aplica in mod independent metodele acesteia.Psihoterapia ra!ional-emotiva (RET) are multe elemente comunecu terapiile cognitive ~i cognitiv-comportamentale.ElI i s (1977) explica ABC-ul modului irational de gandire,care genereaza perturbari psihice.Un eveniment negativ activ (As) activeaza lasubiect gandurileirationale (iBs), conducand la un comportament irational deautoperturbare C (consecinte emotion ale ~i comportamentale).Autorul ataca frontal de la prima ~edinta de psihoterapie acestmod de gandire irationa1, bazat pe imperative categorice: "trebuie",prin metode foarte diferite, dintre care unele foarte nonconformiste.Astfel, de pilda, unui pacient timid i se poate trasa drept sarC(inaterapeutica sa realizeze anumite actiuni ridicole In public. Deoareceumorul nu lipse~te, foarie curand pacientul va gasi chiar 0 satisfactiein realizarea aetiunilor respective ~i chiar in inventarea altora noi(sa poarte ~osete de culori diferite, sa sara lntr-un picior in statiade autobuz in fata unci doamne in varsta etc.).ElI i s (1977) nu neg1ijeaza Insa nici mctodele cognitiviste maitraditionale,. de lupta impotriva gandurilor negative prin metodacontraargumentarii.Autorul arata ca exista multe modalitati prin intermediul carompsihoterapeu!ii ii pot ajuta pe clientii lor sa se simta mai bine, dar
  25. 25. 44 Psihoterapii sClirtePsihoterapii sClirte 45majoritatea acestor interventii aqioneaza doar pe termen scurt.Clientii se simt mai bine, dar nu se vindedi (E 11is, 1972 a),ameliorarea simptomelor avand un caracter temporar.Cand clientii se simt mai bine, ei sunt p·utin anxio~i, deprimati,culpabili, furio~i, manifesta, intr-o masura mai redusa, com-portamentul fobic ~i se simt mai fericiti. In cazul in care are locinsa procesul de vindecare, clientii nu numai di se simt mai bine,ci indeplincsc ~i urmatoarele conditii:• i~i mentin echilibrul emotional 0 perioada mai lunga de timp;• devin mai putin perturbati ~i autodefensivi in legatura cu multeaspecte ale existentei, depa~ind sfera simptomelor pentru cares-au prezentat la psihoterapie;• atunci cand, in mod ocazional, traiesc din nou sentimenteperturbatoarc ~i se comporta dezadaptativ, ei ~tiu sa faca fataacestor sentimentc ~i conduite in mod eficient ~i rapid;• deoarece sunt capabili sa invete lectia psihoterapiei, ei potaplica in practica cele invatate, devenind ni~te persoane maiputin perturbate, cu tendinta spre autoactualizare.Ell i s (1990) realizeaza distinctia intre a te simti mai bine ~ia fi vindecat.TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE1. Caldura ~i suportul afedivAbordarea pacientilor, mai ales a celor depresivi ~i a celor careau 0 imagine scazuta cu privire la propria persoana, cu suport $icaldura afectiva, ii face mai capabili sa infrunte dificultatile vietii,in aceste conditii ei progresand mai repede in cadrul demersuluipsihoterapeutic. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0 nevoieputernica de dragoste ~i aprobare, credintele lor irationale cu privirela faptul ca cineva trebuie neaparat sa aiM grija de ei ~i sa-i iubeasca,pentru ca altfel se simt lipsiti de valoare, nu face decat sa fieintarite in urma unui astfe1 de tratament, ei devenind dependenti deterapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "unprieten pUitit" (S c h 0 fie I d, 1964), consecinta acestui fenomenfiind prelungirea exagerata a terapiei.2. Furnizorea de asigurari ~i incurajariDeoarece multi clienti se simt neadecvati ~i nu au incredere inposibilitatile lor de succes ~i din acest motiv se autoblameaza, dadterapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta ~i cuaspectul lor exterior, subiectii se vor simti mai bine ~i vor puteaobtine succese in profesie ~i chiar in dragoste.Aceasta abordare insa Ie poate intari ~i credinta irationala ca citrebuie intai sa aiM succese ~i abia apoi sa se accepte pc ei in~i$i.Aceasta tehnica se poate lesnc transforma intr-un "bumerang", pentruea asigurarile ~i incurajarile ii vor ajuta sa actioneze mai eficient,dar in momentul in care au e~uat din nou, ei se vor intoarce lavechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$i~i.3. Furnizarea de sfaturi ~i rezolvarea de problemeClientii, la psihoterapie, se vor simti mai bine $i atunci candprimesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-~i rezolve prob1eme1ecare ii framanta, probleme ee tin de $coala, locul de munca sau desfera relationala.Este insa evident faptul ca $i aceasta tehnica nu va face deditsa-i determine pe c1ienti sa devina ~i mai dependenti de terapeut,in loc sa-~i rezolve singuri problemele de viata. Mai mult, acqtiase vor simti bine, doar atunci dnd dificultati1e lor sunt rezolvate$i vor recadea in nevroza, atunci dnd se confrunta Cll situatii carenu pot fi solutionate.4. Explicotiile ~i "insight" ·ui legate de problemele trecuteFrecvent, psihoterapeutii manifesta tendinta de a explica pe scurtclientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia. DepiIda, Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul, pentru ca acesta s-acomportat a$a cum s-au comportat parintii cu el sau ca modul abuziv
  26. 26. 46 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 47in care s-a comportat mama sau tatal vitreg cu ei, ii determina sase comporte brutal cu proprii copii.Indiferent daca aeeste explicatii sunt corecte sau eronate, pacientiiIe iau ca atare ~i au impresia ea ajung sa se inteleaga mai bine pcci il1~i~i~i ca ceva s-a modificat in comportamentullor dezaprobativ.Aceste insight-uri (iluminari), chiar daca au la baza fapte reale,nu arata clientilor de ce anume reu~esc ei sa se dezorganizeze inasemenea masura pentm ni~te fapte trecute, nu ii ajuta sa afle deee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile copilariei, cumprocqdeaza sa Ie mentina active ~i cum i~i pot modifica, in prezent,atitudinile autoperturbatoare. Din acest motiv, explicatiile ~i"insigh"-urile respective, de~i pot fi productive pe termen seurt, nupro due efecte de duraHi in planul psihoterapiei.5. Catharsis-ul ~i abreacfiaAjutarea clientului sa intre in legatura cu propriile sentimenteascunse de anxietate ~i ostilitate va produce 0 descarcare a tensiuniiemotionale acumulate, ~i acesta se va simti mai bine.Daca insa terapeutul nu are acces la ceea ce se ascunde in spateleacestor sentimente reprimate, catharsis-ul nu va face decat saintensifice trairile afective negative (mai ales cand este yorba defurie) sau, in cel mai bun caz, se va produce doar 0 descarcaretemporara (Ellis, 1977; 1988. Travis, 1983), iar atitudineaclientului bazata pe anxietate sau pe agresivitate nu se va modificasan, dimpotriva, va putea fi exacerbata.6. Gandirea pozitiva ~i imageria mentaliiInca de la autosugestiile prescrise de C 0 u e, in 1923, multiterapeuti au cautat sa-i ajute pe pacientii lor, cultivandu-le gandireapozitiva ~i imageria orientata spre sucees. S-a dovedit ca aceastametoda da rezultate rapide, dar din nefericire, cu caracter temporar,pentm ca gandirea pozitiva da subiectului sl?erante in legatura cuobiective sau performante adesea greu de atins. In acela~i timp, tehnicaintare~te convingerea disfunctionala a pacientului ca el trebuie, cuarice pret, sa obtina performante inalte pentm a se autoaccepta.7. intiiririle ~i sancfiunilePrincipiile intaririi ~i sanctiunilor sunt specifice psihoterapieicomportamentale, pusa la punct de Wa t son (1920) ~i perfectionataapoi de Ski n n e r (1971) ~i W 01 p e (1982).Aceste principii aufost utilizate pentm a modifica starile afective ~i comportamenteledisfunctionale ~i dau rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilorsau a altor comportamente dezadaptative (ca de pilda, in cazulbulimiei, fumatului sau alcoolismului incipient).Din pacate insa nici in acest caz, rezultatele nu sunt de dUrata.Adesea, 0 astfel de abordare ii determina pe subiecti sa faca ceeace trebuie pentm motive exterioare, cum ar fi obtinerea uneirecompense sau evitarea unei pedepse.Ell i s este de parere ca aceasta tehnica nu face dedit sa incurajezeegocentrismul, orientarea hedonista ~i toleranta scazuHi la frustratiea subiectilor, defecte depersonalitate care stau de obicei la baza unciconduite adictive, specifice toxicomaniei. Atunci cand se utilizeazadrept intarire, aprobarea terapeutului sau a altei persoane, subiectiiau tendinta de a deveni mai sugestibili, de a gandi mai putin cu propriullor cap, devenind ~i mai perturbati (E 11is, 1983).TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTISA SE VINDECE (ELLIS, 1990) .Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine, fara saprogreseze, nu pro due 0 schimbare atitudinala de durata, sehimbarecare sa atinga conceptia filozofiea despre lume ~iviata a clientului ~isa dezvolte la acesta 0 capacitate de autoreglare a starilor sale psihice.Ell i s (1990) considera ca tehnicile de vindecare pe care Iepropune sunt de fapt nWe modalitati de autoajutorare ("self-help").1. Con~tientizarea propriei auto·perturbiiriPacientii trebuie sa inteleaga faptul ca nu atat imprejurarileexterioare, factorii situationali actuali sau care au actionat incopilarie produc perturbarile emotionale, ei modul in care ace~tia
  27. 27. 48 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 49se raporteaza la imprejurarile de viata reprezinta cauza reala aperturbiirii psihice.Oamenii sunt cei care se decid sa interpreteze intr-un mod negativ~i frustrant evenimentele psihotraumatizante timpurii sau actuale,nefacand altceva dedit sa se autoperturbe. Autorul este de parereca fiinta umana are capacitatea de a se autocontrola emotional, darmajoritatea oamenilor refuza cu inciipatanare sa faca acest lucru ~ipersista in eroarea lor.[n eazul in care terapeutul reu~e~te sa-i faca pe pacienti saintelcaga faptul ca ei se perturbii singuri ~i ca ei pot decide faradificultate sa nu 0 mai faea, acesta Ie poate arata calea pe caretrehuie s-o urmeze pentru a se elibera de simptomele lor (E 11is,1962; 1973; 1988).2.lnfelegerea modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu oricepref sa..."Psihoterapia rational-emotiva (RET) postuleaza faptul ca oameniise autoperturba nu numai datorita unoI perceptii ~ijudecati nerealiste~i negative, a~a cum subliniaza speciali~tii in terapie cog-nitiv-comportamentala, ci ~i prin fonnarea unoI cerinte ~i imperativeabsolutiste (Ellis, 1962; 1973; 1985 a; b; 1987 a, b; Ellis ~iHarper, 1975).Psihoterapeutul specializat In terapie rational-emotiva va sesizarapid faptul ca subiectii anxio~i, deprimati sau furio~i i~i fixeaza inmod con~tient sau incon~tient imperative categorice ("trebuie- t - ")neapara· sa ....o data ce au intelcs acest mecanism autoperturbator, pacientiiprimesc "cheia care poate deschide poarta" spre 0 schimbareprofunda a: personalitatii.3. Comboterea prin intermediul orgumentiirii adive a gandurilor irafionale~ia imperativelor categoriceo data ce terapeutu11-a convins pe pacient ca acesta se perturbasingur, nutrind credinte irationale ~i avfmd cerinte nerealiste ~iimperative fata de sine, fata de ceila1ti ~i fata de viata, acesta 11poate invata sa utilizeze modul ~tiintific de gandire pentru a-~iinvinge convingerile dogmatice, autoperturbatoare. Astfel, pacientiiVOl fi invatati sa-~i adreseze intrebiiri cu caracter provocativ:"De unde ~tii ca va fi un dezastru daca nu vei avea doar notebune la facultate?""De ce ar trebui sa ai doar note bune?""De ce prietenii tai trebuie sa fie neaparat drag uti cu tine, pentruca altfel va fi sfar~itul lumii?""Unde scrie ca, pentro faptul ca ai fost respins de persoanaiubita, e~ti complet lipsit de valoare ~i nu meriti sa fii iubit denimeni?" etc.In felul acesta, clientii VOl invata sa lupte impotriva gandurilorirationale, prin intermediul carora se autosaboteaza ~i trag concluziilipsite de sens, care Ie produc stari afective negative ~i tulburarinevrotice (E 11is, 1988; Ell is, 1990).4. lehnica reanaliziirii unor comportamente-problemiiOamenii se perturba pe ei in~i~i, in special, pentm doua motivcprincipale:• problemele ego-ului, care 11fac pe subiect sa se denigreze inpennanenta, pentro cii nu are performante suficient de marisau pentru cii nu obtine suficienta aprobare de la ceilalti;• toleranta redusa la frustratie, care ii face sa doreasca in modabsolut anumite lucruri ~i sa considere ca nu pot trai daca nuau ceea ce I~i doresc. Toleranta scazuta la fmstratie ii determinain acela~i timp sa soli cite gratificatii imediate, iar in absentaacestora, subiectii ·se refugiaza in comportamente de-zaprobative compulsive, cum ar fi alcoolismul,bulimia saufumatu1. Este evident ca aceste deprinderi ofera 0 relaxare pemoment, insa cu efecte negative pe termen lung.o metoda simpHi, specifica terapiei rational-emotive, metoda ceii ajuta pe subiecti sa abandoneze acest gen de comportamenteadictive consta In a-I solicita pe ace~tia sa noteze Intr-un jurnal catmai multe dezavantaje ale comportamentului compulsiv, precum ~iavantajele renuntarii la acesta. Apoi, ace~tia trebuie sa rev ada zilnic
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×