,-,.- =-~o;<.:<1-~~~•...~. >..,
LEI: 45000Prof. dr. lolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Catedra dePsihologie, Studii aprofun...
Sub redactia:Prof. dr. IOLANDA MITROFANPSI HOTERAPIAEXPERIENTIALA,o PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII51 DEZVOLTARII PERSONALE...
-------------------- - -_.~---~ ---------------------------Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleMITRO FAN IOL>NDAPsihoter...
«De aceea voi urma propriul meu drum - nu fn cautarea unei altesau mai bune doctrine, did §tiu ca ea nu exista, ci pentru ...
AUTORI1. Prof. dr. Iolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Cate-dra de Psihologie, Studii aprofu...
nLJ---- .I C ~~,~;-_/Introducere in psihoterapiile experientiale - 0 paradigma a restructurarii §i dezvoWirii personale 9C...
9D~u[ffi@[Q)[lJJ©~[ffi~ D~ ~~D[}={]@lJ[g~&~D&~~~~D[gC~lJD&~~ D @ ~&~&[Q)D@U0TI~~& &[lJJlJ@[¥3~~u[ffi[lJJ©lJ[lJJ~[ffiDD ~D[...
10Incercam sa contribuim prin informafiile §i cercetarile incluse fn acest volum, la schim-barea unor mentalitafi fndi ret...
11Exprim mul{umiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in parteneriat -prof dr. Corry Ehlen §i prof dr. ...
~~~~~~~~~~~~~~~=~~~~~~~~~~~~--------------------------._-~---------_ .._-12Am invatat sa nu-i iudec din perspectiva mea} s...
13de practica formativa, din care am selectat unele rezultate ~i fn lucrarea prezentii. Progra-mul s-a desfa~urat pe princ...
14• aplicaliile psihoterapiilor experientiale in tratamentul copilului, familiei §i grupurilor(grupul gestalt-creativ, gru...
15"ivatura, din fntamplare sau din neeesitate l-a (Cieutpe om. Omul, a construit ulterior,ca fiinfCiliberCi§i capabila de ...
16Relalia terapeutidi poartii §i ea "amprenta" valoriziirii omului ca entitate activii, auto-afirmativii. Astfel, rolul te...
17• Asocia{ia. Aceasta este 0 etapa a procesului autocreativ care se referii la combinareaelementelor experientiale fn dif...
o R~ 11~_!][0([lrQ)U~@JWJ UuGESTAl T-TERAPIAE LA CONSTIENTIZARE DE.:lIINE LA ADAPTARE CREATIVAI INTEGRARE HOLISTA.:lIIolan...
201. Frederick Peds - un terapeutcharismatic pentru 0 terapie holismPersonalitatea lui F. Peds este pro fundimplicata in "...
Gestalt-terapia, de la conlttientizare de sine Is adaptare creativa ~i integrare holisUi) 21• S. Friedlander, din a dirui ...
22adreseaza doar unui aspect al personalitatii, cituturor, conform unui foarte vechi §i In acela§itimp recent redescoperit...
Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 23Fiecare persoana se confrunta me...
24ales cum sa devina mai con§tient, mai respon-sabil §i mai eficient cu sine §i cum s~Hi utili-zeze capacitatea de con§tie...
Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare hoiista 25De aceea modalW11ile de dialog s...
26sigur §i pe mai lunga durata, rara a erea depen-denta terapeutica, schimbari benefice, spredeosebire de insight-ul psiha...
Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holisUi 27shop-uri §i grupuri terapeutice....
28de Mundi, din Bucure§ti - laborator pe care I-amcondus lntre anii 1990-1997. Aceasta practicaindividuhl §i de gmp a fost...
Gestalt-terapia, de ia con!?tientizare de sine la adaptare creativa !?iintegrare holista 29discriminandu-le ca parti "toxi...
30impulsionand mereu fiinta spre a-§i ca§tiga un"mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic.Autoregalrea umana seproduce p...
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Iolanda mitrofan   psihoterapia experientiala
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Iolanda mitrofan psihoterapia experientiala

4,084

Published on

0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
4,084
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
372
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Iolanda mitrofan psihoterapia experientiala

  1. 1. ,-,.- =-~o;<.:<1-~~~•...~. >..,
  2. 2. LEI: 45000Prof. dr. lolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Catedra dePsihologie, Studii aprofundate In Psihoterapie (Master), Universi-tatea Bucure9ti. Sustine disciplinele.- Psihoterapie experientiala, creativ-expresiva $i transpersonala(Master - In psihoterapie, Univ. Bucuresti).- Terapii de familie (Master - Catedrade PSihologie 9i anulill SectiaAsistenta Sociala, Universitatea Bucure$ti.- Psihoterapie 9i Consiliere 9i terapii de familie - Sectia Psiho-logie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III - Asistenta Sociala,Universitatea Bucure$ti.- Psihoterapia copilului 9i adolescentului $i Consiliere de familie(Master In consiliere, Sectia Pedagogie).- Psihologia familiei $i psihosexologie, an IV Psihologie, Uni-versitatea Bucure$ti.- PSihoterapeut practician cu specializari In: terapii creative, NLP,dramaterapie, gestalt terapie $i terapii de cuplu $i de familie.- Pr89edinta Societapi de Psihoterapie Experientiala Romana.- Autor 9i Coautor a peste 100 de studii, articole 9tiintifice ~i temede cercetare, precum !?i al cartilor: "Cuplul conjugal - armorlie $idezarmonie", Ed. ;>1. 1989; "Familia de la A ... Z" Ed. ;>1. 1991;"Elemente de psihologia cuplutui", Ed. ;>ansa, 1994; "Elemente depsihologia cuplului; editie revizuita 9i adaugita, Ed. ;>ansa 1996 $ieditia 1997; "Psihologia relatiilor dintre sexe. Mutatii $i alternative,Ed. Alternative, 1997.ISBN: 973-98331-0-1
  3. 3. Sub redactia:Prof. dr. IOLANDA MITROFANPSI HOTERAPIAEXPERIENTIALA,o PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII51 DEZVOLTARII PERSONALE~editia a II-a,
  4. 4. -------------------- - -_.~---~ ---------------------------Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleMITRO FAN IOL>NDAPsihoterapie experientiaHjlolanda Mitrofan. - Ed. a 2-a -Bucure~ti: Infomedica, 1999360 p.: ii.; 26 em.Bibliogr.ISBN 973-9394-20-5615.851© 1999 by INFOMEDICA s.d.PSIHOTERAPIA EXPERIEN1IALAo PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII~I DEZVOLTARlI PERSONALESub redactia Prof. dr. Iolanda MitrofanISBN: 973-9394-20-5Toate drepturile rezervate Editurii INFOMEDICANici 0 parte din acest volum nu poate fi copiata larapermisiunea scriii a Editurii INFO MEDICA.Drepturile de distribulie in striHnatateapartin in exclusivitate editurii.Copyright © 1999 by INFOMEDICAs.r.l.All rights reserved.Editia I - 1997Apamt 1999Editura INFO MEDICA Bucure§ti~os. Panduri 35, Bl PI, Sc. A, Ap. 34Tel.: 781.34.28; 781.42.98Fax: 781.34.28Coli tipar: 45. Format 8/61x86.Hartie offset 61x86/70gm2Tipaml executat la INFOMEDlCA s.r.l.Redactor: Prof. dr. Iolanda MitrofanTehnoredactor: Liliana Pricop
  5. 5. «De aceea voi urma propriul meu drum - nu fn cautarea unei altesau mai bune doctrine, did §tiu ca ea nu exista, ci pentru a abandon atoate doctrinele §i pe top mae§tri, ca sa-mi ating singur /inta.»Herman Hesse (Siddartha)I
  6. 6. AUTORI1. Prof. dr. Iolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Cate-dra de Psihologie, Studii aprofundate in Psihoterapie(Master), Universitatea Bucure~ti. Sustine disciplinele.- Psihoterapie expelientiala, creativ-expresiva ~i trans-personala (Master - in psihoterapie, Univ. Bucure§ti).- Terapii de tilinilie (Master - Catedra de Psihologie §ianulIII Sectia Asistentii Sociala, Universitatea Bucure§ti.- Psihoterapie §i Consiliere §i terapii de familie - SeqiaPsihologie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III -Asistentii Sociala, Universitatea Bucure§ti.- Psihoterapia copilului §i adolescentu1ui §i Consiliere defamilie (Masterln consiliere, Sectia Pedagogie).- Psihologia familiei §ipsihosexologie, an IV Psihologie,Universitatea Bucuresti.- Psihoterapeut practician eu specializari in: terapii cre-ative, NLP, dramaterapie, gestalt terapie §i terapii decuplu §i de familie.- Cereetator §t.gr. I Institutul National de Expertiza Me-dicali!§i Reeuperarea Capacjti!lii de Munca.- Pre§edintaSocietiitiide PsihoterapieExperientialiiRomani!.- Coordonator al unor programe de formare in domeni-ul eonsilierJ §i psihoterapiei experientiale de grup, eusprijinul Fundatiei Soros.- Coordonator §i director al programului de editare aRevistei de Psihoterapie Experientialii "Aici §i Aeum"§i redactor §d-adjunct al Revistei de Expertizii Medi-cali!§i Recuperare a Capacitatii de Mundi.- Autar §iCoautor a peste 100 de studii, articole §tiintifiee§iteme de cercetare, precum §ial cartilor: "Cuplul con-jugal- armonie §idezarmonie", Ed. St. 1989; "Familiade la A ... Z" Ed. St. 199]; "Elemente de psihologiacuplului", Ed. Sansa, 1994; "Elemente de psihologiacuplului; editie revizuiili §i adaugitii, Ed. Sansa 1996 §iediiia 1997; "Psihologia rela!iilor dintre sexe. ]futatii §ialternative, Ed. Alternative, 1997.2. Carmen Beyer- Psiholog (cu studii aprofundate - master - in psillOtera-pie §ipsihodiagnostic Universitatea Bucurqti).- Asistent universitar (Facultatea de Psihologie, Univer-sitatea Titu Maiorescu, sustine serninarii la discipline-Ie: Psihoterapie, Consiliere §i Terapii de farnilie, Psi-hodiagnoza proiectiva).- Psihoterapeut practician §iformator, specializat in Psi-hoterapie Experientiala de Gmp (programe in parte-neriat - Universitatea Bucure§ti §i Fundatia Soros).- Membru fondatar §iconsilier coordonator §tiiniifical So-cieilitii de Psilloterapie Experien!iala Romana (SPER).- Coordonator a1 programului de editare a Revistei dePsihoterapie Experientiala "Aiei §i Acum", finantatde FDSC §i redactor-§ef al revistei.3. Doru Buzducea- Asistent social cu studii aprofundate (Master) in poli-tiei sociale.- doctorand;- Consilier clinician in probleme ale copilului §i familieiafectati de infeqia SlDA, in cadrul Fundatiei Rouma-nian Angel Appeal.- Coordonator al Departamentului de Servicii Soeialedin Spitalul Clinic de Boli Infeqioase Colentina,Sectia de zi "Floarea Soarelui", Bueure§ti.- Asistent universitar asociat, catedra de Asistenta Sociala,Universitatea Bucure§ti (sustine seminaru de Psihoterapie§iAsistentiiSocialaa persoanelor cu SIDA §iboli eronice).- Mem!r:: al Societatii de Psihoterapie ExperientialaRomana.- Autar al volumului "SIDA - Confluente psihosoeiale,Ed. St. §i Tehnica 1997 §i coautor 1avolumul "Pentruo Societate centrata pe Copil" )sub coordonarea C.Zamfrr), Ed. Alternative, 1997.4. Victor Badea- Psiholog (in curs de studii aprofundate - master in psi-hodiagnostic §ipsihoterapie).- Asistent universitar (Universitatea Titu Maiorescu, Fa-cultatea de Psihologie).- Membm fondator SPER, - praetician specializat in con-siliere §i psihoterapie expelientiali! de grup (in cadmlProgramului in parteneriat dintre Universitatea Bucu-rc§ti§iFundatia Soros), preeum §iin peer-counseling.5. Adrian Luca- Asistent social, consilier practieian in probleme ale co-pilului §i farniliei afectaii de inJ:ectia HJVSIDA, incadml Asociatiei Romane AntiSIDA (ARAS),SpitalulClinic de Boli lnfeqioase §iTropicale dr. V. Babe§;- vicepre§edinte al Asociatiei Asistentilor Soeiali Profesi-o~ti (AASP).- Membru fondator SPERo- Consilier de orientare rogersiana §i practlclan spe-cializat in psihoterapie experientiala de gmp (in cadmlProgramului eu parteneriat dintre Universitatea Bucu-re~ti §i Fundaiia Soros).6. Laurentiu Mitrofan- Student an IV psill010gie.- Membru fonda tor SPERo- Publicatii §i preocupiiri in dezvoltare personalii §itranspersonalil. §i in psillodiagnoza.7. Anca Nicolae- Psihologclinician, consilier §i psihoterapeut incadrul Fundatiei Roumanian Angel Appeal, centrulde zi "Floarea Soareiui" - Spita1ul Clinic de Boli In-fectioase Colentina.- Membru fondator SPER.- Practician specializari in "Peer Counseling" §iConsiliere§iPsilloterapie experientialii de grup (Programe ale Fun-datiei Soros in parteneriat cu Universitatea Bucure§ti).8. Denisa Cristina Stoica- Asistent social.- Membru fondator SPERo- Practieial} specializat in eonsiliere §ipsihoterapie expe-rientiala de gmp (Program in parteneriat al Universi-taW Bueure§ti eu Fundatia Soros.- SpecIalizare in terapii creative - program al Catedrei deAsistenia Soeiala in colaborare cu Hogeschool Sittard,Olanda.9. Elena Otilia Vladislav- Psiholog, clinician §i psihoterapeut la Policliniea deCopii nt. 1 Bucure§ti.- Studii aprofundate (Master) in psihoterapie §i psiho-diagnostic eu dizertaiia "Demers expresiv gestaltistin psihoterapia Copilului.- Membru fonda tor §i eoordonator managerial SPERo- Praetician §i formator speeializat in psilloterapia ex-perientialii de gmp (program in parteneriat intreUniversitatea Bucurqti §i Fundalia Soros).
  7. 7. nLJ---- .I C ~~,~;-_/Introducere in psihoterapiile experientiale - 0 paradigma a restructurarii §i dezvoWirii personale 9Cap. 1Cap. 2}Cap. JGestalt-terapia - de Ia con~tientizarea de sine la adaptarea creativa §iintegrarea holistli .. " ......................................................• 19Iolullda ]lJitrofanAnaliz3 bioenergetidi - Q terapie centrata pe comunicare croporall! 61Carmen BeyerPsil10terapia reogersiana centratli pc persoana sau exper!enta "Cre§terii afective" .....•......... 79Adrian LucaCap. 4Cap. 5Psihoterapia existentiala san experienta diutarii sensului. De la pierderede sine Ia regas!re de sine" 113Iolallda lYlitrofan, Dom BuzdueeaTerapia realitate ~ transparen!a, umor §! respousabilitate - primn} passpre schimbare 135Doru BuzduceaCap. 9Cap. 7Cap. 6Cap. 8Analiza tranzactionala, rlecorlificarea, deconspirarea §i interpretarea mesaje!orascunse 143Dora BuzduceaPsihoterapia copilului centrata pe metode eXlleriential-expresive ........•................. 169Iolunda JWttrofun, Elena Ofilia HadislavPsilioterapia experientia!a de famille , 195Iolanda Jl1itrofanPsihoterapia eXllerientiaia de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre§tere" 207Iolanda ]lJitrofan, De1lisa Cristina StoicaGrupul experiential centrat pe psihodrama - un modul de optimizarea disponibHitatilor pentru contact nman 275Victor BadeaUmoml ca forma de terapie - "a transforma suferinta prin ras" 309AJecaMeolaeCap. 12 De Ia dezvoitare personala Ia dezvoltare transpersonalii. 333Lauren[iu ]lJitrofanBibliografi! •••..•....•...............•......••......••••••.....•.•.....•••.•..... 349Cap. 11Cap. 10Tabcle 359
  8. 8. 9D~u[ffi@[Q)[lJJ©~[ffi~ D~ ~~D[}={]@lJ[g~&~D&~~~~D[gC~lJD&~~ D @ ~&~&[Q)D@U0TI~~& &[lJJlJ@[¥3~~u[ffi[lJJ©lJ[lJJ~[ffiDD ~D[Q)[ggW@[Lu~~DD ~[g~©@~&[L[g D1. Cui Ii este adresata cartea ~i unele explicatii necesareAceasta carte este adresata in primul rand studenfilor in psihologie, asistenfa sociata,pedagogie, psihopedagogie §ipsihosociologie, interesali, orientali sau in curs de specializare1n domeniul consilierii §i psihoterapiei, precum §i tuturor speciali§tilor care profeseaza incadrul serviciilor de sanatate mintala (profilaxie §i recuperare primara, secundara §iterpara), ca §i celor din sfera educalionala.1n al doilea rand, ea este adresata tuturor speciali§tilor, implicali direct sau indirect inmunca de constliete §ipsihoterapie - individuala, in grup sau afamiliei, atat in cadru insti-tUlionalizat (servicii medicale, psihologice §i de asistenla sociala din institulii guvernamen-tale §i organizatii neguvernamentale), cat !jii7.1cadru privat.1n al treilearand, prin st;idiilede caz exempliflcative apaJ1inand unor autori consacraJi,ca §iprin rezultatele clinice §iformative obJinute de g-rupulnostru, ca parte componenta aSocietaPi de Psihoterapie Experienpala Romane (SPER), incercam sa oferim informafiillnui public mai larg, care sa familiarizeze actuala societate cu posibilitalile ofertei de ser-vicii psihologice §ipsihoterapeutice experienliale individuale, de grup §ifamiliale, centratepe dezvoltare umana, considerandu-le metode utile, atat 1nasistenla adultului, cat §i a ado-lescentului §i copilului.PSihoterapiile experien1iale deschid 0 poarta catre un mod mai sanatos de a fi §i de aacJiona alfiinlei umane aflate in dificultate, supuse bulversarilor sociale, economice, psiho-logice, eXistenJiale, ale sfir.Jituluide mileniu, peste tot in lume §i la noi, deopotriva.Speram caprin aceasta carte sa sensibilizam §i sa orientam nevoile celor in impas exis-tenJial, ca .Jiale celor care doresc sa-§i sporeasca eficien1a §i bunastarea psihologidi, sprespeciali§tii in consiliere §ipsihoterapie, care incep §iin Romania, din ce 1nce mai mult sa sefaca "auziJi", dar ale caror oferte de servicii sunt inca pu1in in1elesein esenfa lor. Adesea,potenfialii beneficiari ai acestor servicii sunt mana1i de a§teptari nerealiste sau confuze, careJin de 0 scazuta cultura a practicii §ifinalitaJilor specifice acestorforme de asisten1a umanacomplexa. Consilierea.Ji cura psihoterapeutica sunt in mod supetjicial §i eronat substituite,asimilate sau confundatefie cu tratamentul strict medical (de unde §i atitudinile de depen-denla §i a§teptare pasiva a ceva obiectiv, care sa fie "oferit", "indicat" sau ,Jacut" -echivalentul tabletelor, explorarilor fun cfionale cat mai sofisticate sau al ifaturilor expertebazate pe interdic1ii, contraidicalii sau indicalii terapeutice), fie sunt identificate cu 0 inter-venpe strict educaponala.---------------~----------------------------------------------~
  9. 9. 10Incercam sa contribuim prin informafiile §i cercetarile incluse fn acest volum, la schim-barea unor mentalitafi fndi reticente, rezistente sau nerealiste fn raport cupsihoterapia, carefie 0 supraevalueaza acordfndu-i un halau magic, fie 0 subevalueaza, 0 contesta sau pur §isimplu, 0 ignora.Incercam sa complementam pupnele surse infonna1fonale romane§ti fn acest domeniu,precum §i numarul fnca redus at traducerilor care s-au facut dupa 1990, care sunt domina-te de lucrarile fundamentale ale psihanalizei. In completarea acestora, avand fn vedereunele izvoare psihanalitice .Jianalitice prejioase, fn special cele identificate fn operele luiJung §i Reich, (pe care orientarea experienpala Ie recunoa§te, asimilfndu-le §i deta§andu-setotodata de ele, prin infuzia gfndirii fen omenologice .Jiprin jundamentul umanist-existen1i-alist), lucrarea noastra vine sa umple ,,0 lacuna" infonnafionala, referitoare la un domeniufnca incomplet cunoscut §i exploatat.De aceea, adresam mulfUmiri speciale domnului dr. Sarin Paveliu - directorul Editurii,,INFOMEDICA u, pentm receptivitatea §i sprijinul acordat fn publicarea acestui tratat, d-luiconf dr. I.B. lamandescu - pentru suportul moral §i atitudinea fncurajatoare {n legatura cueditarea IUi,precum §i d-nei Liliana Pricop, pentru efortul intenstv §i daruirea cu care s-ainvest;t Tnlaborioasa tehnoredactare.Sistemul studiilor aprofundate (master) in psihoterapie, carejuncfioneaza la Untversita-tea din Bucure§ti, (de pe lfnga catedra de Psihologie a FacultaPi de Sociologie, Psihologie§i Pedagogie) ofera, in sfir.Jit,un cadru deform are academica in acest sens, iar multiplelecontacte profesionale cu psihoterapeufi recunoscuti din Franta, Olanda, S.UA., Anglia,Australia, Elvefia §i Germania, precum §i unele programe de specializare in diverse metode§i tehnici psihoterapeutice, apar]inand dominant orientarii experienJiale}au contribuit sem-nificativ la deblocarea instruirii §iformarii speciali§tilor fn psihoterapie §i consiliere.In peisajul pestri! al orientarilorpsihoterapeutice din Romania ultimilor 7ani s-au struc-turat §i afirmat, pornind de la activita1i anterioare care concentreaza mid nuclee opJionaletradifionale, preocupari §i contribulii semnificative in: domeniul hipnozei §isugestologiei, cuaccent pe terpiile ericksoniene (profdr. Irina Holdevici, conf dr. Ion Dafinoiu, §.a.formafide prof dr. Vladimir Gheorghiu - sugestolog de reputalie intemalionalii); in domeniul psi-hanalizei (V: Dem. Zamfirescu, Leonard Gavriliu, Vera Sandor .J.a.) §i al somatoanalizei(dr. Cornelia Vulpe §i colaboratorii, formafi de dr. Richard Meyer); 1n domeniul psihote-rapiei cognitive (§coala de la Cluj), fn domeniul psihodramei (grupul de la Timi§oara, ca §icele de la Sibiu §i Bucure§ti) etc. La acestea se adauga propriile noastre preocupari de ori-entare experienpala, orientate dominant gestalt-terapeutic §i creativ-expresiv, precum §i deterapie a cuplului §t afamiliei.Formalia mea de psihoterapeut a beneficiat de mai multe stagii de perfecfionare, dintrecare doua fn Olanda, la Hogeschool Sittard, in domeniul terapiilor creative, dramaterapiei,metodei Goldstein cu suport audio-vizual §iprogramarii neuro-lingvistice, pe jundalul ori-entarii umanist-experienJiale, cu profesori de psihoterapie, dirora Ie sunt extrem derecunoscatoare: John Ramakaers, Joey Arends, Margaret van Rooj §.a. Completarea stu-diului documental §ipractic in domeniul vast al terapiilor umaniste mi-a fost facilitatii cuamabilitate §isprijin efectiv de cffiva speciali§ti cu care am avut un prelios contact §tiinfific,Tncadrul Programului Tempus, 1993-1996 al catedrei de Asistenla Socia!{i (al Faculta1iiS.P.P., Universitatea Bucure§ti).
  10. 10. 11Exprim mul{umiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in parteneriat -prof dr. Corry Ehlen §i prof dr. Elena Zamfir, precum §i profesorilor Josefien §i Laurencevan Stralen, France Alders, Lou Wanten §.a.Experienta mea clinidi s-a fonnat pe parcursul a peste 20 de ani, fn cadrul Laboratoruluide cercetare in domeniul neuro-psiho-senzorial (pe care I-am condus fn perioada 1990-1997), din Institutul National de Expertidi Medicala §iRecuperare a Capacita{ii de Munca,Bucurqti. Aici am avut §ansa (fundamentala pentru cursul existen{ei mele) de a practicalevalua §i valida module de psihoterapie intensiva, fn contextul unor programe recuperatori(eomplexe, eu paeienli psihiatrici, de 0 mare diversitate nozologidi. Am luerat fn special cu.bolnavi psihogeni, din registrul tulburiirilor nevrotice, dar §icu grupuri de schizofreni fn stadiidefectuale §i remisional-reziduale, precum §i cu familiile unora dintre pacien{ii mei.Integriindu-mii §i fnva{fnd siilucrez fn echipii recuperatorie multidisciplinarii, fonnata dinpsihiatru, medic de expertizii §i recuperarea capacita{ii de munca, psiholog, sociolog §i asis-tent social, iar dupa caz, stabilind colaborari fructuoase cu neurologul sau alP speciali§ti,cum ar fi kinetoterapetul, am putut practica psihoterapie experien{iala, individuala §i degrup, ca 0 componenta complementara §i uneon alternativa a tratamentului recuperator.Orientarea mea experienjial-existenjialii s-a structurat pleciind de la specificul psihologic§i situational al cazuisticii aflata fntr-un context existential deosebit - cellegat de trauma"stigmatului" social al "fnvaliditatii psihice ", de cea a marginalizarii sociaIe, de motiva{iaadversa recuperarii (v. bene{iciul secundar, nu numai financial, dar §i emo{ional), de con-duitele §i atitudinile demisionare in faja viefii §i a activit6{ii organizate, fn general. Pentrucei mai multi dintre ei, am putut constata di "a murit speran{a", dar "a supravieruit decep-{ia". Cei mai multi dintre invalizii psihici sau fn pragul invalidarii, penduleaza intre doualumi - cea a normalita{ii §i cea a anormalita{ii psihice §i sociale, cu tot cortegiul de senti-mente negative, de la ostilitate §ifrustra{ie, la teama de rejec{iesociala, de la teama de sinela teama de altii §i de rela{ia cu lumea, de la nefncrederea fn sine la nefncrederea fn mediulsocial §i fn Dumnezeu. Si invariabil, toti sau aproape toti, sufera de un "complex al abdicariide sine, de pierdere a sensului devenirii. J,1o/farturisesc,reevaluand retrospectiv lucrurile, ca fncercarea mea de a susjine psihote-rapeutic §i de a activa "resursele latente ", fntr-un asemenea context cazuistic nu a fost de/ocu§oara, §i nici lipsita de un gust amar, pe care cei care lucreaza in psihiatrie fl experimen-teaza adesea. Dar pe masura ce au trecut anti, munca mea ca psihoterapeut a fnsemnat fn.foarte mare masura 0 permanenta restructurare interioara, 0 resursa de fncredere, perse-verenfa §isens, a bucurie fmparta§ita cu pacientul ari de dUe ori ajunge sa se exploreze §isase accepte, sa se con§tientizeze dintr-o alta perspectiva §i sa-§i gaseasca salujii proprii. Sicea mai buna "recompensa" a eforturilor mele, (care de la un timp au fncetat sa mai fieeforturi, ci doar un "mod natural de a fi prezentaJ fn rela{ie) a constituit-o redobiindireaimboldului spontan al clientului de a se experimenta pe sine ~ipropritle-i solu{ii, curajul dea §i Ie asuma §i suporta consecintele, dar mai ales de a continua sa ,,fncerce".Practica psihoterapiei experienfiale a constituit simultan ,,0 §coala a devenirii mele caprofesionist §i ca persoana", fn care am fnvatat sa-mi vindec orgoliile, nerabdarea §i aspira-{tile nerealiste, sa fnteleg pacienjii din perspectiva dramelor lor personale, dar §i a capa-citatilor lor nebanuite, blocate, din interiorul unic al fiin{ei {iecaruia. Am putut astfel aveaacces la motivajitle autentice ale acfiunilor §i comportamentelor lor, la credinlele lor intime,la emojiile §i sentimentele pe care Ie experimenteaza fata de ei fn§i§i§i fata de altit.
  11. 11. ~~~~~~~~~~~~~~~=~~~~~~~~~~~~--------------------------._-~---------_ .._-12Am invatat sa nu-i iudec din perspectiva mea} sa-i accept pur §isimplu pentru ca sunt} saaseult, sa-ia§tept §i sa tac, respectfndu-le nevoile, sa-i provoc la autocunoa§tere §i autoex-primare} sa did cu ei §i "sa dramatizez" eu ei, sa simt cu ei, sa intelegem durerea §isuferin-ta pana se transforma fntr-o experienta d~ cunoa§tere superioara, pina cfind i se reveleazasensuI §iputerea transformativa pozitiva. In mod firesc, n-am incetat niciodata sa sper §i sacred fn §ansele §i resursele lor autocompensatorii, sa-i aiut sa-§i gaseasca ei fn§i§i"capatul fi-rului}: sa-§i redescopere §i 0 alta fap, nebanuita} chiar §i atunci cand totul pare pierdut §ifara ie§ire.Explorand impreuna redescoperirea de sine, autorevelarea, am avutr;cces la surselespontaneitatii §i autentieitatii in contactul terapeutic, am experimentat "depa§irea impasu-lui "}"revenirea" §i "cre§terea "}fntr-o experienta comunq, imparta§ita.Nu mi-am propus niciodatii sa-i aiut impunandu-le ce it cum sa faca, ci am diutat mereucalea de a-I aiuta sa se aiute, pe cat posibil, ei fn§i§i.Acest mod de a fi m-a aiutat deopotrivape mine fnsami} stimulfndu-mi creativitatea in dialogul terapeutic §i bucuria de a cauta §igasi noi mtiloace de exprimare. Se poate spune ca am fnvatat mult de la pacientii met §i fnceea ce mii prive§te, §i in cee~,ce prive§te natura, semnificafia §i creativitatea relafii/or din-tre noi. A§a incat, orientarea mea experienfiala nu este deloc intimplatoare, ci singura caremi se putea "intimpla" fn destinul meu profesional §i personal.Luerul in echipa m-a "foriat" interior, oferindu-mi nu doar suportul, ei §i masura celo!fn(aptuite: rezultatele programelor de psihoterapie practicate au fost de cele mai multe ori}evaluate dinamic de intreaga echipa de speciali§ti}"puse sub lupa profesionala" a mai mul-tor ochi §i specialitati medicaIe} ceea ce a constituit un avantai enorm §i mi-a f.1tretinutincrederea in ceea ce practic.Multumesc colegilor din lnstitutul National de Expertiza Medicala §i Recuperare, ca §ituturor medici/or din reteaua nat~9nala de EMRCM, care tn-au spriiinit in toti ace§ti aniprin selectarea §i fndrumarea dr:/·cazuri cu indicalie psihoterapeutica, precum §i tuturorpacientilor care au cooperat sau au manifestat rezistenta in contactul teraptiutic, in egalamasura importanfi pentru clarificarea §i structurarea stilului meu terapeutic.Sunt extrem de recunoscatoare d-lui prof dr Nicolae Shiite!; directorul institutului, pen-tru spri;inul generos §i fnerederea constanta pe care a manifestat-o fata de munea mea in tofiacei ani.Omagiez spiritul celui care mi-a fost maestru in primii mei ani de formare ca psihote-rapeut - dr. Armand Boreea, de la care am deprins un anume mod de a a fi §i aetiona euoamenii §i pentru oameni, eu pacienfii §i pentru pacienti.Experienta mea relativ indelungata in sfera recuperarii terfiare a bolnavului psihic, mi-aalimentat in timp dorinta de a interveni mai mult in pro{ilaxiatulburarilor psihiee §i mai alesin (ormarea conditiei §i disponibilitatilor psihologice §i spirituale ale viitorilor praeticieni inconsiliere §ipsihoterapie. Ideea (ormarii grupurilor de dezvoltare experientiala, centrate do-minant gestalt-ereativ, dar prelutind flexibil elemente din psihodrama, abordare rogersianii,terapii expresive §i analiza existenfiala) a aparut ea un rezultat al reflexiilor pe margineafntregii mele experiente elinice, iar aetivitatea mea didaetidi, de dupa 1990, eu studentiifacultatilor de psihologie, asistenta socialii §i in eadrul masterului de psihotera.pie, a eonsti-tuit un cadru propiee punerii ei in aplieare. Pe linga eursurile §i seminariile formativecurente, un Program de training extensiv pe care I-am conceput §i coordonat, organizat euspriiinul financiar al Fundafiei Soros pentru 0 societate Desehisa} a constituit 0 experienta
  12. 12. 13de practica formativa, din care am selectat unele rezultate ~i fn lucrarea prezentii. Progra-mul s-a desfa~urat pe principful ,]§tafetei", fnsemnand minimum 300 de ore §i maximum 600de ore pentru {ieeare terapeut format (24 de speciali§ti), pe palcursul a 10 luni de practicacu supervizare §i incluzInd eca. 250 de studenti beneficiari - membri celor 24 grupuri deoptimizare).Coautorii acestui vo/urn sunt fn majoritate tineri psihologi §i asistenti sociali, specializa{iin consiliere §ipsihoterapie expertentialii de grup..o parte dintre ei eu master in psjfwterapie,dar cu totii, membni ai Sodetatii de Psihoterapie Experienfiali1 Romane. Ei mt-au fost stu-denfi §t mi-au devenit colegi, peruru ca fmpreuna (cu ei §i cu ceilal[i membri ai grupuluiSPER) am desfa:jurat cercetari, am constituit grupuri :jfam practicat terapie experientialii,lucrand mai fntfi cu noi fn§ine, fn scop optimizator §i formativ] pentru a putea lucra eu cei-ialfi §i continufnd sa lucram, fn paralel, eu noi, ca grup de terapeuti In formare. lmpreunaam fnva{at sa simrim, sa gfndim §i sa actionam in lumina unoI optiuni prot~sionale libere §ia unor preferinle §i canvingeri camune, de factura umanist-experienfialii. In cadrul grupu-lui SPER am experimentat!ji continuam sa experimentam ,.cre!jterea" noastrii ca terapeufi"fmpreuna ", proces pe care fl continuam. avand convingerea ca nu doar atestarea scripticane da masura existentei noastre profesionale. d mai curand eea faptica. De aceea, lucrareade {ata, include pe lfnga marile §coli ale orientarii experien{iale actuate §i propriile noastreobservatii, rezultate cazuistice §i experimente tehnice} in spiritul uneia sau alteia dintre §co-lile respective, dar §i fn funetie de disponibilita[ile personale §t aptitudinale pentru utilizareapredilectii a anumitor metode !iitehnici.Un loe important I-am aeordat unora dintre eazurile cu valoare didactica. preluate dinautori cansacra!i, folosind pe cat pasibil sursele originale, fn speranta ca puterea modelelorac{ioneaza prin ea fnsa§i, 1n .mintea §i spiritul cititorului interesat.Lucrarea include prezentarea principalelor §coli psihoterapeutice centrate pe experientatraita "aid §i acum ", de la cele axate dominant pe dezvoltare personaliiJ de 0 mare diver-sitate §i extensie, pana la cele mai noi, axate pe dezvoltarea transpersonalii §i spirituala.constituite pe terenul primelor, prin confluenta cu practieile spirituale orientale. Ordonarea!jeolilorpsihoterapeutice experien[iale s-a fiicut avand fn vedere doua axe:- aria psihologica dominanta fn focalizarea demersului psihoterapeutic de restructurare,prin explorare §i experimentare;-modalitatea aplicativa : individualii (adult, copil); interpersonala (familie, grup de opti-mizare, grup fomzativ fn dameniul praeticii psihoterapeutice).Pe baza aeestor criterii, succesiunea capitole/or refleetii logica restructurarii §i dezvoltariipersonalitiifii. fntregul proces al devenirii fiintei, de la conditia fmplinirii personate a Sinelui- la cea a autorealizarii transpersonale, de la extinderea campului experienfial al con§tiintei- la saltul ealitativ fn experien{ele transcon§tiente, dupa cum urmeaza:• terapii ce actioneaza dominant in sfera psihoeorporalii, eu seop de unificare §i integrarea Eu-lui, de armonizare a relafii/or dintre corp §i mental, prin con§tientizarea de Sine(gestalt-terapia §i analiza bioenergetica);• terapii centrate dominant pe maturizarea emo!ionala sau "cre§terea afeetiva" (ttrapiarogersiana centrata pe persoana);• terapii centrate dominant pe maturizarea caracterial -valorid (sensul filosofic aldevenirii personale- psihoterapiile existen{iale §i terapia realitate);• terapii centrate dominant pe maturizarea fn sfera comuniearii §i a relafionarii euceilalfi (analiza tranzacfionala, metoda Goldstein);
  13. 13. 14• aplicaliile psihoterapiilor experientiale in tratamentul copilului, familiei §i grupurilor(grupul gestalt-creativ, grupul centrat pe pSihodrama, grupul de intflnire rogersian).in s{ir!jit,am considerat necesar sa includem un capitol despre umor -ca forma de tera-pie §i implicatiile lui in autovindecare, cre§terea§i maturizarea personala, atat a clientului,cat §i a terapeutului, precum §i in relatiile de grup. Capitolul final este dedicat tranzitiei dela ,,§coala dezvoltarii personale « ta ,,§coala dezvoltarii transpersonale, in speranta ca vomdeschide drum celei mai noi directii de cercetare ("a patra forfa in psihologie ), pe cat depulin cunoscute in tara noastra, pe atat de moderne §i incitante, cu aplica/ii in sfera experi-entelor excePlionale, spirituale§i transcognitive.2. Principiile psihoterapiei experientialeObi§nuim sa spunem ca, in mod natural, cunoa§terea incepe cu experienla. "A fi in situ-alie JJ sau "a fi prezent" este atitudinea prin care ne dezvoltam, vedem §i percepem lumea §imijlocul obiectiv prin care stabilim relalia personala cu ceilalli §i cu lumea. Aceasta atitu-dine naturalCi, spontana, de a experimenta realul este "poluata" de 0 mulfime de prejude-cali, scheme aperceptive invalate, stereotipii §i obi§nuinle socio-culturale, supozitii §idorinle, dar ceea ce conteaza in primul rand este perceptia realului §i trairea afectiva aso-ciata ei. Reflexia §i evaluarea, ralionalizarea §i pastrarea cuno§tintelor §i a atitudinilor cene definesc, dupa criterii de 0 mare diversitate, (in funclie de dinamica fenomenelor con§ti-ent-incon§tiente, de nevoi §i de posibilita/i, de interese §i de speranle, de frici §i de neputin-Ie) - toate acestea devin §i se construiesc pe sistemul nostru natural, direct, de a experimen-ta lumea, atat cea interna, cat §i cea externa ..ACliunea este principiul de baza al dezvoltarii, atat la nivel mental, cat §i comportamen-tal. Noi experimentam (aclionam in plan intern) ori de cate ori proiectiim (gandim §i con-cepem strategii, operam,analizam §i comparam, abstragem §i generalizam, elaboram solulii§i rezolvam, imaginam, ne reprezentiim, visam §i cream). Apoi transpunem "proiectul nos-tru mental « in realitate, verificam, modificam, restructuram ceea ce am proiectat, fn contactdirect cu obiectul, relaliile sau strategiile rezultate sau puse fn aplicare. Proiectul nostrumental se refera §i la propria imagine, la Eul sau Sinele nostru, autoperceput, real sau ideal,la ceea ce §tim sau nu §tim ca suntem, la ceea ce dorim sau respingem la noi fn§ine. Devenimpersoane §i ne actualizam Sinele, dupa expresia lui Maslow, restructurand continuu reali-tatea externa §isimultan pe noi fn§ine, precum §i raporturile dintre fiinta noastralauntrica§t realitatea externa.invatam astfel, intreaga viala sa participam la marea creatie, ca parte a acesteia §ibucurandu-ne de privilegiul creativitatii §i al transformarii. Puterea transformativa seexprima fnsa in egala masura, in creafie, ca §i in destruclie. Creativitatea, ca §i distructivi-tatea noastra se rasfrfng nu doar asupra exteriorului (mediului), ci §i asupra interioruluinostru. Astfel, ne putem autocrea, pastrandu-ne §i sporindu-ne sanatatea, intrand fntr-unacord firesc cu mediul psihosocial §i fizic, cu ecosistemul, sau ne-o putem submina §i dis-truge, fie din ignoranta, fie din iresponsabilitate, fie din uitare de Sine, fie din pierderea,pervertirea sau ratacirea valorilor moral-spirituale.Cu cat suntem mai pufin con§tienti de noi in§ine, cu atat ne fndepartam de la naturanoastra sanatoasa, pozitiva, deschisa, potential creatoare, cu resurse aproape nelimitate fna se adapta, evolua, transforma.
  14. 14. 15"ivatura, din fntamplare sau din neeesitate l-a (Cieutpe om. Omul, a construit ulterior,ca fiinfCiliberCi§i capabila de premeditare, propria sa umanitate. A fi om fnseamnCia dori safif libel. Dacii eu eunosc pe dinauntru libertatea mea posibila, inteligen[a lmi aratCilimiteleei ", este de pCirereJaquard Albert (1988).Psfhoterapia experientialii, prin accesulla natura trans{ormiirilor de sine §f a rela/iilorinterumane, prin valorile ei pozitive care stau la baza fntelegerii, explorani §i asistarii fiinleiumane, se eonstituie fntr-o paradigma a restructurCirii§i dezvoltarii persoanei, ca 0 cale deredoMndire §i pastrare a sanala[ii somato-psiho-sociale, de prevenire a alienar!!. innulsura care pelsoana f§i deb!oche(!za, lolose§te creativ §i dezyolta propriile resurse,{licand rata stressurilor §i provocarilor exlstenfei, printr-un proces de evohftie eon§tient,autocontrolat, bazat pe libertatea alegerilor ~ipe asumarea responsabilita/ii, putem vorbi deadaptare creativd, adidi de siinatate in sens larg - somatopsihic, socia-morar interpersonal~ispiritual. Aceasta presupune angaiarea persoanei fntr-un praces de autovindecare, provo-carea Ii activarea resurselor ei compensatoril naturale, poten[area aceSWr!1prin regasireasemnificatiilor sl sensurilor reale ale existentei.> ~ >Procesul de fnsiinlito§ire este pentru experien{ialist - 0 redescoperire de sine, 0 refntoar-cere la izvoarele propri!, spontane §i pozitive, 0 reintegrare a experien{ei impasului §i a boliipe 0 aIM treaptCia cllnoa§terii ~i pe un alt nivel al con§tiinlei, 0 armanizare a tendintelorcontrarii printr-o clarificare de sine §i fnva{area strategiei de "a lucra asupra sie§i" §i de ate autoschimba.Aeest proces este indestructibillegat de coevolu!ia spiritualii, a terapeutului :jipacientu-lui, de dubla responsabilitate a pastrarii igienei psihologice ~i rela{ionale de catre ambii, fncadrul unui praees de devenire,.,cre§tere" §i fmplinire mutualii, ·hazat pe respectullibertaliivalorUor§i optiunilor.Pentru experientialist, sanatatea individualii flU poate lz rupta de sanatatea sociala §i deeea a mediului natural, adica de respectarea ritmurilor §i legiloy naturale ale cosmosului.Coneep!ia ~imodaliatea de ahordare este holistii. ealea este armanizarea eu sine, en altiifii eu lll.mea, obiectivul este autodezvoltarea, autotrans!ormarea sanogena ~i autocrealia,far {inta este lnaintarea fntru cUJ1.oa~tere,transcunoa~tere ~i transpersonalizare.Psihoterapia experienjialii are "radCicini"In filosofia existenliala §i gfndirea {enome-nologica, de aceea ea pune accent pe trCiirea!jidevenirea llinlei umane, care este libera, §iprin urmareJ responsabilCide propriul destin.Devenirea personala este un proees de autoereatie in care omul sci se impUeecon§tient. Terapeulii experienliali§ti considera dlucrul eel mai important care trebuie pro-teiat la om este unieitalea sa. Fieeare dispune de un [Jotenfiallatent ce se cere valorificat.Acest potenfial este eea mal sigurCigaran{ie In lupta eu alienarea, eu "lnstn1.inarea amuluide sine ", cu pierderea sau blocarea spontaneitalii, autenticitCitii§i capacita{ilor creative.Boala psihicii poate fi considerata, din aceasta perspectiva, drept 0 expresie a seaderii .00-tentialului uman prin blocarea posibilitafilor de mani{estare a eu-fui.Psihoterapeutul experientialist pune fn prim-planul preocuparilor sale trairea emo[iei §iexprimarea experien{ei prezente. Principiul sau de baza este experienfa "aid :ji acum J,ceea ee fi pennite subiectului con~tientizarea propriilor percep/ii, emofii, ganduri §i trairi.Dobandind eOl1§tiinJapropiului eu, persoana va fi eapabiliJ.&7 se puna fn acord ell semnifi-ea[ille llimit sale interne §i externe §i sa se petfectioneze prin autorestructurare.
  15. 15. 16Relalia terapeutidi poartii §i ea "amprenta" valoriziirii omului ca entitate activii, auto-afirmativii. Astfel, rolul terapeutului nu este acela de a-I modifica pe padent, ci de a-i creasituatii experientiale prin care acesta sii devinii con§tient de propriile disponibilitiiti, pe care,apoi, sa Ie puna in acfiune in scopul dezvoltarii propriei personalitati.Terapeutul experienfialist se manifesta ca 0 fiintii omeneasca disponibila pentru 0 relatieechilibrata, de la adult-Ia adult - in care cei doi sunt parleneri fn procesul terapeutic. Accep-tarea necondifionatii a experienlei §i valorilor clientului, fnciircatura afectiva, sinceritatea§i deschiderea catre comunicarea verbalii §i non-verbalii, sunt cateva dintre caracteristicilede bazii fn aceastii orientare terapeuticii.Scopul procesului terapeutic este ca pacientul sa obtina autonomia, apeland initialla unsprijin. Tf}rapeutul fl ajuta pe pacient sa oblina noi informalii atunci cand f§istabile§te noiscopuri. In acest demers complex, exista trepte, urcu§uri §i cobora§uri pe care relatia tera-peuticii Ie face sii fie depii§ite mai u§or. in cadrul noilor experiente cu sine, cu ceil~lfi §i cuterapeutul, apar noi posibilitiili pentru pacient de a se "vedea" pe sine mai clar §i de a be-neficia de avantajele insight-urilor pe care Ie triiie§tefn timpul terapiei. Acestea devin ca§ti-guri experienfiale ale pacientului, ajutandu-l fn autoacceptare.Conceptele de baza fn terapiile experientiale sunt spontaneitatea §i autenticitatea, iarinstrumentul preferat este autodezviiluirea ca 0 fiinfa omeneasca autentica §i afirmareaidentitiilii unice fn confruntarea cu altii, cu familia, cu grupul. Atat fn terapia individuala,cat §i Tn cea de grup sau de familie, terapeutul promoveazii comunicarea liberii experi-mentarea interacfiunii, interesele lui fiind centrate pe stimularea comportamentului spontan§i pe triiirea sentimentelor. EI este preocupat de cum se comportii pacientul Tncadrul fami-liei, fn situatiile legate de serviciu sau contact comunitar, de relatiile sale cu cei apropiati §imai putin de cauzele acestui comportament, evitand interogatiile de tip "de ce ?", precum §iinterpr~tarile. in felul acesta experientiali§tii se diferenfiazi atat de psihanali§ti, cat §i decomportamentali§ti, dezavuand punctul de vedere determinist, precum §i abordarea mani-pulativii a omului.Experienta permite manifestarea creativitiipi personale ~i interpersonale, In striinsiilegaturii cu {Unc{ionarea optimiia_ personalitiipi umane. Procesul autocreatiei implica,dupa Schutz (1969) 5 etape sau condilii psihologice: achizitia, asocialia, expresia, evalu-area §i perseveren[a. • Achizi[ia. Procesul autocreativ presupune ca punct de plecare existenla elementelorexperienliale. Acumularea lor necesitii deschiderea catre noi experienle, capacitatea de apercepe mediul exterior §i de a-Ii con§tientiza propriile sentimente. Elementele experienfialefnseamna informatia §i experienta internalizate de individ. Persoana deschisii catre experi-enta, capabila de simfire, acumuleaza mai multe elemente experienfiale decat persoanarigida, care nu-§i permite manifestarea propriilor sentimente.Atat deschiderea catre experienta, cat §i inhibitia, se pot manifesta la nivele diferite decon§tiinta. La nivel con§tient, capacitatea de a fnviila a unei persoane este relationatii cudezvoltarea sa emoJionalli. Existli multe blocaje emotionale fn ceea ce prive§te fnvatarea.Anxietatea, temerile acumulate fn copiliirie, contlictele nerezolvate, distorsioneazii percep-lia. De exemplu, unele persoane evita implicarea emotionala fntr-o relape, datorita temeriide respingere. A ajuta 0 persoanii sii-§i fnvingii inhibifia, sii devinii mai deschisa ciitre expe-rienla, fnseamna deblocare emoJionala §i extensia con§tiintei de sine (ceea ce presupunecon§tientizarea propriilor sentimente).
  16. 16. 17• Asocia{ia. Aceasta este 0 etapa a procesului autocreativ care se referii la combinareaelementelor experientiale fn diferite modalitiifi: informafii, senzafii §i emo/ii, toate extrem deimportante pentru activitatea creatiw], ,si combinarea elementelor experientiale poate fi blo-catli la nivel incon§tient. _Multoroameni Ie este tema de ceea ce le-ar putea releva incon-§tientul cu privire la ei fn§i§i.Pentru ace0tia, jocul asociativ reprezinta 0 mare dificultate. Arestrictiona manifestarea incon§tientului inseamnii a-{i limita posibilita{tle de cre§tere.Esenla asociafiei consta fn realizarea de conexiuni fntre elementele ce nu sunt conectatefn 11lOdevident. A§adar, dezvoltarea depinde de posibilitafile persoanei de a-§i explora gan-{!wile §i emoliile traite, astfel putfnd descoperi relaliile dintre ele.@ Expresivitatea. Atat la nivel con§tient, cat §i la nivel incon§tient, existS limite privindexpresivitatea unei persoane. Schutz considera ca educafia tradifionala este un factor foarteimportant care, aclionand la nivel con§tient, limiteaza expresivitatea unei persoane. Existanorme speciale care trebuie respectate, devierea de fa aceste norme putand fi interpretata caanormalitate. Factorii socio-culturali acfioneaza fnsa §f fa !livel incOll§tient. De exempluasocierea unoImanifestari artistice eu comportamente exhibitive, imorale sau iresponsabile,este un factor care bfocheaza con§tient §iineon§tient - expresivitatea umana. Unpas pe caleade:dnhibitiei poate fi facut prin crearea fn cadrul grupului experiential, a unei atmosfere deexplorare reciprocii a larurit expresive a fiecarui membru al grupului." Evaluarea. Acest aspect se refera la re!evan[a unui anumit comportament pentru 0sUua/ie data. Comportamentul rezultat fn umw csocierii anumitor elemente experienlieletrebuie sa fie nu numai creativ, ci §i uti!. Blocajele emo{ionale fmpiedica eva!uarea reala.Teama de a nu dezamagi pe altii, de a nu se autodezamagi, nesiguranta privind propriacompeten[a sau un perfectionism compulsfv, reprezfntii pfedici fn calea unef evaluarf corectea propriilor rezultate. Pe de aiM parte, dorinla de a te impune, tendinlele competitive,reprezinta piediei in eva!uarea corecta a rezultatelor altora.e Perseverenla. Jdeile creative §i comportamentul creativ nu sunt de aiuns pentru 0 auto-transformare reala. Aceasta fmplica §i 0 atitudine de perseveren!a. Jdeea creativa trebufe"maturata", trebuie "traita", fnainte de a ,ft exprimata. Lipsa de perseveren{a poate fnsem-na pierderea unei idei valoroase. Atitudinea ostila fata de autoritate poate constitui unul dinb!ocajele privind perseverenla.Unii oameni se eonfrunta permanent eu autoritatea negativa internalizata, ceea ce fifmpiediea sa finalizeze un act creativ, inclusiv eel de a se autotransforma. "Pot face cevamai bun decat ceea ce au facut speciali~tiidin acest domeniu ", spun cei care nu §i-au rezol-vat eonflictele legate de autoritate.Pe pmcursu! car[ii se VOl prezenta in detaliu metodele, tehnicile, strategiile, studiile decaz re!evante §i rezultatele care exemplifica modul in care prineipiile generale ale orientariipsihoterapeutice experientiale prind via!a sau "sunt puse in seena".De aceea, dedieam eartea tuturor aeelora interesafi de eaile posibile ale doMndirii sa-natatii fntr-o maniera holista- somato-psiho-socio-spiritualii, futuror celor aflati incautarea mij/oacelor de dezvoltare personala §i autorestructurare, a unui mod de a fi maiautentic §i pozitiv in rela{iileeu sine, eu altii §i eu lumea.Pro!: dr. Iolanda Mitrofan
  17. 17. o R~ 11~_!][0([lrQ)U~@JWJ UuGESTAl T-TERAPIAE LA CONSTIENTIZARE DE.:lIINE LA ADAPTARE CREATIVAI INTEGRARE HOLISTA.:lIIolanda MitrofanCUPRINS1. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru 0 terapie holista 202. Fundamente1e teoretice ale §colii terapeutice gestaltiste.Inceputuri §i schimbari actuale 212.1. Psihologia gestaltista 212.2. Perspectiva fenomenologica §i teoria campului 212.3. Perspectiva existenlialista in dialogul gestalt-terapeutic 222.4. Caracteristicile relatiei terapeutice 242.5. Terapia gestaltista v~rsus alte forine de terapie 252.6. Gestalt-terapia in actualitate 263. Abordarea personalitalii in terapia gestaltista 284. Cic1ul experientei gestalt §i teoria schimbarii in terapia gesta1tista 365. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiectiv, principii de desIa§urare,modalitati metodologice) 425.1. Obiectivul gestalt-terapiei 425.2. Indicatii terapeutice 425.3. Principiile practidirii terapiei gestaltiste 425.4. Stiluri, modalitati §itehnici de lucru in terapia gestaltista 456. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazat pe analizabioenergetica §i gestalt terapie in cazurile cu torticolis, de etiologie §iexpresie psihogeniL 536.1. Cine §i cum este bolnavul de torticolis psihogen. Profilul persona1itiltii 546.2. Simptomul-tinta, din. perspectiva obiectivului §i modelului terapeutic aplicat 546.3. DesIa§urarea procesului terapeutic 56
  18. 18. 201. Frederick Peds - un terapeutcharismatic pentru 0 terapie holismPersonalitatea lui F. Peds este pro fundimplicata in "na§terea" §i destinul Gestalt-tera-piei §i intr-un fel, ea con~ine miezul, ideile §idirec~iile de baza ale unei abordilri terapeuticeinvatoare, de factura experien~ial-holista. Aceas-ta noua "psihotehnologie" a restructurarii §ioptimizarii fiin~eiumane se intemeiaza pe 0 con-cep~ie generoasa privind resursele creative spon-tane ale omului, care pot fi activate, direqionate§i transformate de catre persoana insa§i - in cilinaturale de vindecare §idezvoltare.Fara nici 0 exagerare, psihoterapia creatade Peds, asistatde so~ia sa Laura Peds, lainceputul anilor 40, poarta amprenta naturiicomplexe, creative §i autonome a fondatoruluiei. Ea con~ine nu doar 0 doza de nonconfor-mism menita sa restructureze concep~iile, fiecomode-simpliste, fie elitiste §i sofisticate inprobleme de psihoterapie, ci §i 0 resuscitare aunei conceptii mai apropiate de naturale tea §iautenticitatea fiin~ei umane, de sensul funda-mental al devenirii ei. Astfel, inventiv §i debor-dant, Peds descopera solulii de explorare §icon§tientizare inedite §i fertile, de la valenlelecomunicante, simbolice ale limbajului corpo-ral, la con§tientizarea §i "transformarea unifi-catoare a pa~ilor neintegrate ale eu-Iui",printr-un mod mai responsabil de a intra incontact cu sine §i cu Iumea.Terapia gestaltista angajeaza plenar experi-en~a focalizata perceptual, afectiv, imaginativ§i aqional, aici §i acum, printr-o diversitateimpresionanta de modalitati de dialog §i teh-nici de joc de rol provocativ. Toate acesteadevin "vehicolul" con§tientizarii de sine, al re-descoperirii §i reevaluarii personale, al autore-structurarii prin resurse proprii. Ele conduc infinalla cre§tere §idezvoltare personaUi, gestalt-terapia apartinand astfel, prin scopuri §imetodologie, psihoterapiilor umanist-experi-entiale §i fiind poarta de intrare in domeniuldezvoltarii transpersonale.Insight-ul, prin autoexplorare §i invatareastrategiei de a te con§tientiza §i autotransfor-ma, in masura in care te accepti, te asumi §idecizi liber, cu deplina responsabilitate,constituie paradigma acestei psihoterapii, careCapitolul 1depa§este creativ §i realist, aUit abordarilepsihodinamice, cat §i cele comportamentale.Parintele gestalt-terapiei a fost initial psiha-nalist, dar ulterior §i-a completat §i depa§itformatia prin inglobarea selectiva in cadrulconceptiei §i stilului sau terapeutic inovativ, agandirii fenomenologice §i existen~ialist-uma-niste .. De§i exegetii sai actuali nu precizeazaexistenta vreunei influente recunoscute deautor, din direqia gandiriiorientale, in ceea cene prive§te, rem arcam coincidente §i similitu-dini surprinzatoare, in special. inabordareafocalizata §i in unele tehnici de con§tientizarede sine §i de autotransformare (v. VijnanaBhairava Tantra sau Cartea secreta esentiala acaii tantrice- comentaUl de Osho, vol 1 §i 2,Ed. Ram, 1997).Ca §i in cazullui Rogers, personalitatea luiPerls este importanta in conceperea §i aplicareapsihoterapiei sale §i este unanim recunoscut ca-racterul inconfundabil §i fascinant, charismatical acestui fondatar de §coala, atat de catrepacientii sai,cat §i de catre elevii §i continuatoriisai:Simtul artistic §iintuitia sa desavaf§ita, spon-taneitatea §i flexibilitatea contactului, prezentasa energizanta §i1uminoasa a impus §i a indus 0multitudine de psihoterapeuti care i-au continu-at §iimbogatit muncaUn scurt istoric al periplului existential allui F. Peds ni se pare necesar. In 1926il gasimpe Fritz la Frankfurt pe Main, in calitate deasistent al lili K. Goldstein §i tot acum, 0cunoa§te pe cea care ii va deveni sotie §icofon-dator al terapiei gestaltiste - Laura Peds. El seafla sub influenta psihologiei gestaltiste §i afilosofiei existentialiste. Se pregate§te ca psiha-nalist, fiind atras in special de W. Reich (carein 1930 i-a fost §i analist), de Karen Homey §ide O. Rank. De la maestrul sau Reich, Pedspreia interesul pentru "lucrul cu carpul", fiindca§tigat pentru ideea intelegerii functionariimotricitatii ca a "armudi", care blocheaza sauincifreaza emotii §i experien~e traite.Conceptia lui Perls despre om §idespre tera-pie este inluentata de trei contacte intelectualesemnificative in dezvoltarea sa (apud G.Yontef, J, Simkin, 1989, p. 329 ):
  19. 19. Gestalt-terapia, de la conlttientizare de sine Is adaptare creativa ~i integrare holisUi) 21• S. Friedlander, din a dirui filosofie aincorporat concepte1e de "gandire diferentia-Hi" §i "indiferenta creativa", pe care Ie intreza-rim in prima carte a lui Perls: "Eul, foamea §iagresiunea", aparuta in 1947;• Jan Smuts, autorul celei mai importantecaI1i despre holism §i evolutie, scrisa dintr-operspectiva gestaltisHl asupra ecosistemului,eel care a introdus de altfel terrnenul "holism".eu aeesta, Peds intra in contact in Africa deSud, un de se refugiaza de prigoana nazista;• A. Korzbyski, autor in domeniul seman-ticii, care a avut 0 influenta importanta in dez-voltarea intelectuala a lui Perls.Un aport semnificativ in activitatea luiFritz il are §i Laura Perls, de formatie psiho-log, licentiata la Universitatea din Frankfurt(1932). Ei i se datoreaza multe dintre influen-te1e gestaltiste, existentialiste §i fenomenologi-ee, ea fiind 0 admiratoare a lui Martin Bubber§i P. Tillich.2. Fundamentele teoretice ale~colii terapeutice gestaltistemceputuri ~ischiInbari actualeFundamentele teoretice ale gestalt-terapieisunt identificate in cateva domenii de interes:psihologia gestaltista, abordarea fenomenolo-gica §i teoria dimpului, perspectiva existentia-lista.2.1. Psihologia gestaltistaPsihologia gestaltista ii imbogate§te luiPerls perspectiva psihanalitica freudianaasupra persoanei, prin doua concepte impor-tante: gestalt (configurattie 5 §i restructurarespontana a acestuia prin experienta imediata,"aici §i acum".Gestaltismul considera ca organismele per-cep instinctiv structurile in mod global, §i nudoar paI1i sau elemente ale acestora. Structura(configuratia sau gestaltul) are caracteristicinoi ce nu pot fi reduse la suma §i analizapaI1ilor. Pe de alta parte, perceptia insa§i esteun proces activ §i structurant §i nu doar unrezultat al receptarii pasive a stimulilor deditre organele senzoriale. Situatiile percepute,la randullor, au un grad de organizare intema.Prin experienta directa, aici §i acum, organis-me1e, utilizandu-§i capacitate a motrica, aucapacitatea de a percepe corect, structurand §idecodificand semnificatia structurilor perce-pute. In cercetarea fen~menologica, dar §i interapia care utilizeaza explorarea fenomenolo-gica, se poate dobandi capacitate a de a con§ti-entiza semnificatia ascunsa in cadrul uneistructuri studiate. Aceasta se refera atat la pro-pria structura psihica, cat §i la relatiile dintreelementele unor structuri exteme (lumea,evenimentele, a1tii) §i persoana respectiva.Relatiile eu sine §i eu lumea pot fi astfel inte-lese din perspectiva experimentarii lor, "aici §iacum", prin focalizare §i descoperire a intele-sului lor autentic. Aceste relatii pot fi ulteriorrestructurate in baza descoperirii noilor inte-lesuri §isensuri (noul gestalt) §itransformate innoi moduri de comportament, noi atitudini,noi resurse de adaptare creativa.Se considera ca oamenii percep in modnatural, spontan, structurile realitatii, ca eireconfigureaza §i restructureaza firesc, aUit "inplanul cunoa§terii, cat §i al comportamentului.Astfel, ei au virtual asigurata calea spre adevar§i evolutie. Aceasta pentru ca ei sunt sisteme_ deschise, autoorganizatoare §i exploratorii,active, deci transforrnative.2.2. Perspectiva fenomenologica ~i teoriadimpului.Abordarea fenomenologica permite fiinteiumane sa discrimineze intre ceea ce percepe §isimte in prezent de ceea ce este rezultat pebaza experientelor trecute. Wertheimer (1945,p. 331) predza ca in explorarea gestaltista seutilizeaza nemijlocit perceptia "naiva", ne-alterata de invatare. Terapia gestaltista vatransforma aceasta explorare fenomenologicaintr-o metoda vie centrata pe "subiectivitateainsului" a§a cum este ea experimentata de el inprezent, simtita §i traita in rela!ia sa eu realul.Persoana este conceputa in spatiul sau de viataca un camp, iar conform teoriei dimpului,oriee eveniment care are loc intr-o parte acampului se resimte intr-un fel sau altul intoate celelalte paTti. Intr-un camp, patile suntin relatii directe §i responsive unele fata dealtele, fiecare influentand totul, a§a incat,orice actiune care are loc in terapie, nu se
  20. 20. 22adreseaza doar unui aspect al personalitatii, cituturor, conform unui foarte vechi §i In acela§itimp recent redescoperit principiu care postu-leaza ca §i Intregul se regase§te In parte, nunumai parte a In Intreg. Principiul holonomicpropriu functionalitatii psihicului, actioneaza§iIn plan biologic §i este argumentat de teoriilede dimp din fizica modema, depa§ind diviz-iunea carteziana §i mecanicismul newtonian."Fascinant cum §tiinta secolului al XX-lea,care l§i are radacinile In separarea carteziana §iIn modelul mecanicist §i a drei dezvoltare afost posibiHi tocmai datorita acestor canceptii,depa§e§te acum aceasta fragmentare §i seIntoarce la ideea de unitate, exprimata de multIn filosofia graca §i In mistica orientala"comenteaza Fritjof Capra in cartea sa:"Taofizica" (1995, pag. 21). ~i acela§i autorprecizeaza, in continuare: "Prin contrast cuviziunea occidentala mecanicista, conceptiaorientala este "organid". Pentru misticii ori-entului, toate lucrurile §i toate evenimentelepercepute de simturi sunt intercorelate §i nuexista de fapt, decat manifesUiri, aspectediferite ale aceleia§i realitati ultime. Tendintanoastra de a fragmenta lumea perceptibila §i dea ne gandi pe noi in§ine ca ego-uri izolate inaceasta lume e considerata 0 iluzie nascuta dementalul nostru mereu Inclinat spre evaluare §ic1asificare. Filosofia budisUi 0 nume§te avidya(ignoranta), §i considera ca ea este 0 stare deperturbare a mentalului, stare ce trebuiedepa§ita: "perturbarea mentalului producemultiplicitate, pacea sufletului readuce uni-tatea." (idem op. cit. pag. 21). La randul sau,Perls, are §i el o· conceptie "organismid"asupra omului §i mediului, pe care Ie concepeca fiinland In consonanle dinamice, In inter-actiune evolutiva, bazata pe unificare prinintegrarea polaritatilor. De§i nu afirma nicaieriexplicit vreo preluare a conceptiei orientale,Perls, ca §i predecesorul §i maestrul sau Reich§i nu mai putin de contemporanullor, mareleJung, se regase§te (sincronicitate?!) prin fun-damentele conceptiei sale despre om §i muncaterapeutid asupra mentalului, in preceptele §iteoriile orientale.Terapeulii gestalti§ti lucreaza asupra cam-pului fenomenologic al persoanei sau algrupului, "hie et nunc", atenti la modul inCapitolul 1care acesta include "reziduuri" ale trecutuluitrait, fixate sau exprimate simbolic In pozitii alecorpului (atitudini posturale), In obiceiuri, Inconvingeri §i comportamente. Ei cauta sa de-clan§eze in clienti capacitatea de a deveniobservatori con§tienti In prezent ai propriilorlor trairi §i experiente trecute, readuse pe "sce-na prezentului" §ireexperimentate pentru a de-veni comprehensibile. Starea de observatorcon§tient sau de martor al propriilor experienteexistentiale, emotii §i sentimente este facilitata,provocata §i dezvoltata la clienti, In scopuldobandirii unei distante psihologice care sapermita reevaluarea §i integrarea acelor partiale eu-lui respinse, negate sau ignorate §i re-armonizarea lor cu intregul. Acceptarea de sinenu se poate produce decat in conditiile uneiintelegeri lucide a sinelui, a motivatiilor, sco-purilor §i resurselor sale potentiale, precum §iprin unificarea polaritatilor (in acceptiunea luiPeds) sau contrariilor (in acceptiunea luiJung).Daca abordarile campului sunt mai degrabadescriptive decat interpretative, speculative sauc1asificatorii, accentuand pe observare,descriere §iexplicarea structurii exacte a obiec-tului studiat, terapia gestaltista reu§e§te sa de-pa§easca aceste limite In explorarea datelornedisponibile prin observare directa cu ajutorulmetodei focalizarii (concentrarii) de ciHresubiectul insu§i asupra universului sau interior,in care este dirijat, pas cu pas, ca de un ade-varat fir al Ariadnei derulat de catre terapeut.Clientul, nu numai ca ajunge sa-§i dezvaluie §iinteleaga pe cont propriu problemele, reactiile,§i experientele traite, adica sa se autocon§tien-tizeze, ci este provo cat §i sustinut sa experi-menteze noi moduri de a fi §i de a simti, de aactiona §i de a intelege, prin intermediul uneipalete tehnice remodelatorii diversificate,incluzand jocul de rol, dialogul "partilor eu-lui", tehnica metapoziliilor, tehnica "loculuifierbinte", tehnica "scaunului gol", lucrul cumetafora corporala §i fantezia ghidata etc.2.3. Perspectiva existentialista In dialogulgestalt-terapeuticPunctul de vedere existentialist postuleazad oamenii sunt Intr-un proces natural §i con-tinuu de autodescoperire §i autorestructurare.
  21. 21. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 23Fiecare persoana se confrunta mereu cu noiprobleme, ~noi orizonturi ~i noi posibilita1i dedevenire. In aceasta devenire, pentru fiecareconteaza ceea ce experimenteaza el insu~i,ceea ce traie~te el in mod unie: bucurii sau tris-te1i, realizari sau frustra1ii, impliniri saue§ecuri, sanatate sau suferin1a. Cu toate aces-tea, majoritatea oamenilor actioneaza §itraiescintr-un context inautentic, al unei gandiri con-ventionaJe, standardizate, "inva1ate" §i prelu-ate prin presiunea grupului de apartenenta,care pe langa voca1ia socializatoare i~i exercita§i una alienanta, mistificatoare. Standarde §iopreli§ti socio-culturale, educa1ionale sau sim-ple inductii imitative eontribuie impreuna laobseurizarea realitatii subiective §i chiar obiec-tive, a§a cum ~ste ea, ori la indepartarea fiinteide ea insa~i, de esen1a ei pozitiva §i creatoare.Astfel, omul invata §i se obisnuie§te sa se mintape sine in raport cu alegerile §i deciziile sale,uneori, chiar in raport cu nevoile sale cele mailegitime. El i§i creeaza treptat 0 falsa imaginede sine, baza a unei eonduite inautentice. Elajunge sa traiasca intr-un fel, ea §i cum ar fialteineva, sau in locul altcuiva (parinte, fiu,sol, barbat, femeie, stapan, sclav, lider,marginalizat, etc.) El incepe sa joace "roluri"care nu-l reprezinta, dar pe care Ie preia prinforta imprejurarilor, prin forta "modelelor".Adesea, uita cine este §ice vrea de fapt, incotrose-ndreapta §i de ce? ! Se lasa purtat de val, §icu cat se-ndeparteaza mai mult de sine, cu atateste mai neferieit, eu atat mai mult sufera.Sufera in rela1iile cau a11ii,in rela1iile cu sine,in rela1iile cu via1a. Sufera psihic §i somatic,Autoin§elarea este baza inautentieita1ii, iarvia1a care nu se sprijina pe adevarul proprieifiin1e in lume conduce la anxietate §i senti-mente de vinovatie. "Terapia gestaltista oferaun mod de a fi autentic §i deplin responsabilpentru sine; devenind con§tient cineva devinecapabil sa aleaga §i sa organizeze propria saexistenta intr-o maniera plina de sens"(Jacobs, 1978, Yontef,1982, 1983). Cel maiimportant aspect al terapiei este rela1ia dintreterapeut §i client, care in gestalt-terapie capataforma dialogului existential bazat pe experien1acontactului de grani1a. N01iunea de contactsemnifica in terapia gestaltista posibilitateaindivizilor de a cre~te §i de a-§i forma iden-titati, prin experienta trasarii granitelor dintreeu §i non-eu, precum ~i a interactiunii eu-lui Cllnon-eul prin mentinerea identWltH proprii.Prin dialogul terapeutic denumit §i experientadialogica, clientul este stimulat sa-§i dezvolteresursele pentru contactul dorit sau pentruretragere, adica propriul ll1i suport. Acestsuport poate fi corporal (respirator, postural,energetic) sau informational (verbal). Cu altecuvinte, suportul, atat eel nonverbal, cat §i celverbal, mobilizeaza resurse1e persoanei pentrucontact, prin experimentarea unui model com-portamental a1sinelui, a§a cum este e1in reali-tate §i cum se dezvaluie in cadrul re1atiei cuterapeutul §i cu grupul. La randu1 sau, tera-peutul se angajaza in dialog direct, autentic §iresponsabil, cu acceptare, grija §i caldura,autodezvaluindu-se de pe aceste pozitii inexperienta dialogica, dar evitand pe cat esteposibil manipularea relatiei clientului cu elmsusi ~i eu a1tii. De§i terapeutu1 gesta1tist estede cele mai multe ori activ §i directiv in muncade expiorare §i con~tientizare, orientand-o pascu pas, el nu va sugerll, §i nu va directiona inniei un fel continutul experientei personale aclientului, evitand constant sa-i manipulezealegerile §i reac1iile sau intelegerile personale,dar creandu-i din aproape in aproape conditiipsihologice pentru producerea insight-urilorclarificatoare. Din acest punct de vedere, con-ducerea dialogului gestaltist este un proces dedescoperire de sine §i de autocon~tientizare §inu unul de interpretare §i de mode1are pre-scriptiva a subiectivita1ii insului. Terapia ge..staltista l~i propune astfel sa sporeasca §anseleomului de a fi mai con§tient de sine §i de alucra asupra lui insusi prin dezvoltarea propri-Hor resurse creative, transformative, in con-sens cu scopurile sale asumate, pe deplinresponsabH, implicat, "trezit".Terapeutul gestaltist ajuUi clientul sa do-bandeasca strategia autotransformarii com-portamentului sau prin revelarea sensurilor in-terne ~i externe ale acestuia. Aceasta strategiea capacita1ii de a te autocontrola, autoregla §ischimba in bine nu este altceva decat dobandi-rea con~tiintei procesului de con~tientizare,accesului nelimitat la propria-1i autenticitate,la sine. Terapia gestaltista nu il ajuta pe clientsa devina doar mai con~tient de sine, ci mai
  22. 22. 24ales cum sa devina mai con§tient, mai respon-sabil §i mai eficient cu sine §i cum s~Hi utili-zeze capacitatea de con§tientizare in scopulcre§terii §i autosustinerii personale.Mai mult decat in alte forme de terapie, ingestalt-terapie, pacientul este vazut mai curandca un colaborator care va invata cum sa se vin-dece. Experienta irnediata a pacientului este inmod activ utilizata, iar atitudinea lui de ca-utare, forrnulare de solutii proprii §i punere inactiune a acestora "aici §i acurn" constituiechiar rniezul rnetodei. De exemplu, unui cuplucu dificultati sexuale psihogene i se poate ceresa practice tehnici senzitive focalizate, explo-ratorii, tocmai pentru a stimula experienta deredescoperire §i reinvestire a trupurilor §i per-soanelor cu noi semnificatii §i in nici un caz,nu i se vor prescrie modele comportamentalede acuplare mai eficienta (ca in terapia behavi-orista) §i nici nu i se vor "servi" interpretari,explicatii §i recomandari, ca in terapia cogniti-va, §i cu atat mai putin nu va fi incurajat §i in-terpretat transferul, atunci cand apare, ca interapiile psihodinamice. Gestalt-terapia actio-neaza prin utilizarea prezentei active §i vinde-catoare a terapeutului §i a pacientului, aflati incontact autentic, adevarat, conectati ca per-soane libere §i responsabile intr-un proces de"cre§tere impreuna".2.4. Caracteristicile relatiei terapeuticeRelatia terapeutica presupune in gestalt-terapie existenta a patru caracteristici ale dia-logului (dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989,pag.325):• Includerea. Aceasta inseamna a pune pefiecare, in cea mai mare masura posibila, In ex-perienta altuia, "in pielea altuia", Tara a-I ju-deca, analiza sau interpreta, In timp ce-§i pas-treaza simultan sensul prezentei sale separate,autonome, ca martor sau observator focalizat.Se practica, In alti termeni, un mod de a-Iexperimenta pe celalalt, de a-I simti §i trai dininterior (fie acesta 0 persoana semnificativa dinviata subiectului, fie pe altcineva din grupul ter-apeutic, fie chiar pe sine Insu§i intr-o aWlipostaza, din alt timp §i loc). Includerea cen-treaza dialogul terapeutic pe explorarea §icon§tientizarea relatiei eu-tu sau eu-el, dinperspectiva lui "tu" §i a lui "el".Capitolul 1• Prezenta. Terapeutul gestaltist se exprimape sine pacientului, se face simtit de catre aces-ta, i se dezvaluie. In mod regulat, judicios §i cudiscriminare, prezenta terapeutului se exprimaprin observatii, preferinte, sentimente, ex-periente personale traite aici §i acum, ganduri.Imparta§indu-§i propria experienta, ceea cesJmte in dialog, terapeutul 11 ajuta pe pacient sainvete sa aibe incredere §i sa-§i utilizeze ex-perienta imediata pentru a-§i cre§te gradul decon§tientizare. In felul acesta, el modeleaza ra-portul fenomenologic §i evitand sa-i ofere in-terpretari sau solutii, prin chiar prezenta lui, 11determina pe client sa se deblocheze, sa se bi-zuie pe experienta lui imediata ca instrumentde cre§tere a autocon§tientizarii, sa se autode-scopere §i autointeleaga. Astfel, prezenta vie,autentica a terapeutului §i abtinerea de la pro-priile interpretari, faciliteaza dezvoltareaprezentei autonome, implicate §i active ac1ientului, evitand dependenta terapeutica,atat de frecventa in alte terapii, care practicilun alt tip de relatie terapeutica (ca de pilda,prezenta neutrala §ifrustranta in psihanaliza -ca modalitate de declan§are a transferului cestructureaza ulterior relatia pe modelul"parinte-copil" sau "medic-pacient", sau ceaexpert-atot§tiutoare §i manipulativa in terapiacognitiva §i In cele comportamentale, pemodelul "profesor-elev").• Responsabilitatea in a dialoga. Contactulterapeutic este mai mult decat a face ceva unulpentru altul. EI este ceva ce se intimpla intredoi oameni §i care rezulta din interactiuneadintre ei. De aceea, terapeutul gestaltist areraspunderea modului in care se intarnplil dia-logul, abandonandu-se pe sine §i implicandu-se in interaqiune, dar implicandu-l in egalamasura §i pe client sa devina responasabil deacest dialog. Aceasta permite contactului sa serealizeze, mai curand decat sa fie manipulat,"Tacut" in scopul urmaririi, (controlarii) unuirezultat. Se intelege de aici, cil raspundereapentru dialog este de a-Ilasa sa se desTa§oare caun fenomen natural, sincer, autentic participa-tiv §i nu artificial, contraTacut intentional.• Dialogul este trait, sirntit, pe viu. In tera-pia gestaltista dialogul este mai mult decat "avorbi". El este mai ales trait, simtit, experi-mentat pe viu, in minte §i in trup, deodata.
  23. 23. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare hoiista 25De aceea modalW11ile de dialog sunt foartediverse §i dinamice, putand implica mijloaceexpresiv-artistice: dansul, mi§carea simbolicaexpresiva, ritmurile §i sunetele, muzica §icuvantul. Metafora, in expresie verbalil, rit-mic-melodicil sau corporalil, devine unul dininstrumenteleacheie In dialogul gestalt terapeu-tic, sporindu-i puterea vindedtoare §i trans-formativiL Toate aceste modalita1i decomuni-care declansaza §i mobilizeaza energiile dintreparticipan1i, punandu-le in mi§care. Explica-rea experientei prin mijloace expresive non-verbale, constituie 0 important a contributie agestalt-terapiei ill largirea posibilitalilor deexperimentare fenomenologica. Trebuie preci-zat ins a ca interac1iunea terapeutica este limi-tata de principii etice, de adecvare ("ce se po-trive§te"), de sarcina terapeutid, etc.Aceste caracteristici ale modului in care sedesIa§oara dialogul terapeutic gestaltist permitproducerea unor modificari semnificative §idestul de rap ide .in modul de a fi al pacientului§i de a se raporta la problemele sau simptomelesale. Chiar §iun psihanalist - SA. Appelbaum,referindu-se la gestalt-terapie (1976, in C.Hatcher §i P. Himelstein, pag. 757) remarca:In gestalt-terapie, pacientul inva1a repede safad distinc1ie intre idei §i idea1ie, intre vechileganduri obsesive, bine-batatorite §i noile gan-duri, intre starile traite §i starile generate destarile traite (adica dintre experienle traite §igandurile §isentimentele aparute in urma aces-tor experien1e traite - n.n.). Scopul gestaltistu-lui este sa urmareasca experienta §i nu expli-catiile, bazandu-se pe credin1a ca insight-ulcare emerge ca gestalt este mult mai potentdecat insight-ul dat de terapeut. El ajuta, atatpaeientul, cat §i terapeutul sa traseze §i samen1ina aceste importante distinc1ii".2.5. Terapia gestaltista versus alte forme deterapieCilteva precizari privind specificul terapieigestaltiste eomparativ cu alte forme de terapieni se par necesare:• este 0 terapie care utilizeaza atat meca-nismele ineon§tiente, cat §i cele eon§tiente,centrata pe experimentarea aici §i acum §i pecon§tientizarea focalizata atat a experien1elorinterne (afeetive §i cognitive) cat §i a eelorexterne (de rela1ie §i comunicare). Se deose-be§te de metodele comportamentale (centrateexclusiv pe condi1ionarea controlului asuprastimulilor asocia1i simptomelor), dar §i demetodele psihanalitice preocupate dominantde cauza bolii, coinciden1a cu motiva1ia incon-§tienta ce poate fi con§tientizata prin analizatransferului §i interpretare, de§i cu aceasta dinurma are unele puncte comune, In special inabordarea temelor caracterologice. Terapiagestalt opereaza in ambele planuri ale exis-ten1ei, intern-incon§tient §i extern-con§tient,pe care Incearca sa Ie armonizeze ~iunifice princon§tientizare §i inva1are a modului in carecon§tientizezi experimentand, ceea ce deschi-de 0 cale ell totul noua in terapie: calea dez-voltarii personale, a restructurarii responsabile§i creative, a autorealizarii prin experientadirecta. a transformarii de sine.• se deosebe§te de terapiile de modificarecognitiv -comportamentala, ra1ional-emotiva§i de alte terapii care incearca sa asigure uncontrol direct asupra simptomelor (hipnoza,chimioterapie, electro§ocuri, biofeed-back)care nu sunt preocupate de experien1a pacien-tului, §i nici de autoresponsabilitate §i autosu-port. Spre deosebire de aceste terapii careopereaza in registrul prescriptiilor §i allui "tre-buie" ("ceea ce trebuie Iacut"), terapia gestal-tista accentueaza con§tiinta "a ceea ce este", ac1arificarii §i acceptarii a ceea ce este persoana,cread astfel 0 baza reala pentru ca aceasta sa sepoata reevalua, unifica in interior prin armo-nizarea polarita1ilor aflate in conflict §i evi-dent, abia in aceste condilii, sa se poata auto-modifica.• terapia gestaltista descurajaza intelectuali-zarUe, explica1iile, atilt de utilizate de majoritateaterapiilor, atilt psihodinamice, cat §i cognitiv-comportamentale, incurajand procesul dedescoperire prin experimentare. Astfel, de§iopereaza ca §ipsihanaliza cu conceptul de "in-sight" , acesta are 0 valenta reconstructiva multmai realista, fiind rezultatul experimentarii cusine §i cu altii, §inu doar 0 conexiune clarifica-toare in planulin1elegerii .Ac1iunile mentale ca §i cele comportamen-tale (suscitate prin tot arsenalul tehnic al tera-piei gestaltiste) ce conduc la insight sunt denatura sa produca in mai mare masura, mai
  24. 24. 26sigur §i pe mai lunga durata, rara a erea depen-denta terapeutica, schimbari benefice, spredeosebire de insight-ul psihanalitic care are 0 ariemai restransa de actiune - exclusiv in planafeciv §i cognitiv. E de presupus, in ordineademersului psihanalitic, ca §ischimbarile com-portamentale vor surveni in consecinta. Daraceasta ramane adesea doar 0 simpla pre-supunere, confirmata §i de durata uneori exce-siv de lunga a tratamentului psihanalitic, justi-ficata prin cre§teri nesemnificative in opti-mizarea relatiilor c1ientului cu sine, cu altii §icu lumea. ~i chiar daca simptomele uneiafectiuni psihogene se pot ameliora sub curapsihanalitica, adesea ele pot fi inlocuite cu aiteprobleme de adaptare §i integrare sociaHLAceasta observatie ne atrage atentia asupraincompletitudinii ariei de abordare psihologicain psihanaliza, centrata dominant intelectualist§i partial afectiv. In replica, terapia gestaltista,prin muitidimensionalitate §i abordare holistacompleteaza aria de lucru psihanalitic princuprinderea mecanismelor perceptuale, imagi-native, creative (puternic dinamogene §i trans-formative), alaturi de ce1e emolionale §i sim-bolic-inteleetive, iar eomponenta actionala,externa, nu este nici ea neglijata. Dimpotriva,lucrul cu corpul §i suportul energetic, actiuneaprin joc de rol §i tehnici expresiv-corporalesunt extern de importante in practica expe-rienliala de factura gestaltista, asigurand tre-eerea din planul inlelegerii §iproiectului men-tal, in cel al realitatii comportamentale, aloptiunii responsabile §i deciziei autoasumate.Terapeutul gestaltist eoncepe terenul sau deaqiune ca pe 0 structura biopsihosociala,incluzfmd organismul §i mediul, considerate lafel de importante. De aceea, el nu exclude nici"o dimensiune relevant<l a vietii, de la variabile-Ie fiziologice, la cele motivationale, cognitive§i sociale.• arsenalul tehnico-metodologic in terapiagestaltista este flexibil, complex §i eclectic,adaptabil de la caz la caz, in vreme ce alte sis-teme terapeutice prefera 0 modalitate tehnicade baza, de obicei intelectualizarea (fie bazatape asociere libera §iinterpretare in terapiile psi-hodinamiee, fie pe evaluari experte §i pre-scriptii in terapia rational-emotiva, in modifi-carea eomportamental-cognitiva §i in terapiaCapitolul 1realitate). In extrema cealalta se situeaza tera-pia rogersiana nondirectiva saucentrata peclient, in care pasivitatea comprehensiva incare se situeaza terapeutul utilizeaza exclusivtehnica raspunsului-reflectare, lncurajand doarclarificarea §i maturizarea emotionala. Astfel,in terapia gestaltista orice tehnica poate fi buna,cu conditia ca ea sa fie focalizata spre cre§tereacon§tientizarii, sa decurga din dialog, sa stim-uleze creativ activitatea de explorarefenomenologica §i de preluare a autocontoluluiin procesul de transformare §isa se incadreze inrigorile etice §i deontologice. Pan a la urma, nutehnicile sunt eele mai importante in terapiagestaltista, cat manieara in care eJe suntimbinate, modificate libel de la situatie la situa-tie, astfel in cat sa provoace §isa ofere un suportin munca de autodescoperire a pacientului,dinamizand procesul terapeutic. Se consideraca atunei cand tehnieile sunt utilizate intr-omaniera analitic-cognitivista, ele indeparteazaclientul de munca de con§tientizare §i experi-mentare, blocand, prevenind sau neutralizandprocesul dezvoltarii organismice, integrative.(G. Yontef §i 1. Simkin, 1989, p. 328). 0 maiferieit<i combinatie metodologica consUl inintegrarea conceptelor analizei tranzactionalepe terenul gestaltist, sunt de parere aceia§iautori. Astfel, starile ego-ului (parinte, adult,copil), ca §i scenariile de viata detaliate inanaliza tranzactionala pot fi transpuse intr-unlimbaj gestaltist §i racute sa prinda viata prinexperimentare §i dialog existential.2.6. Gestalt-terapia In actualitateDe§i opera scrisa a lui F. Peds este destul deredusa, ea este suficient de concentrata pentrua semna actul de na§tere al unei §coli.Dupa prima sa lucrare publicata in 1946,"Eul, foamea §i agresiunea" - "Ego, Hungerand Aggression" - cu subtitlul: "Revizuireateoriei §i metodei freudiene": transformat lareeditarea din 1966 in "Inceputul TerapieiGestalt", urmeaza cartea: "Gestalt-terapia"(1951), scrisa in colaborare eu RalphHefferline §i Paul Goodman.La scurt timp dupa aceea, Fritz §i LauraPeds l:nfiinleaza la propriul lor domiciliu dinN ew York, Institutul de Gestalt- terapie ,caredevine sediul numeroaselor seminarii, work-
  25. 25. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holisUi 27shop-uri §i grupuri terapeutice. Tot aici seformeaza primii terapeu~i gestalti§ti: P. Weisz,Lotte Weidenfeld, B. Eastman, P. Goodman,Isadore From, E.Shapiro, L. Calfen, IrisSanguilano, J. Simkin §i K.A. Fisher.Ulterior, workshop-uri similare se organi-zeaza in Cleveland, Miami §i Los Angeles. In1955 grupul de formatori din Cleveland for-mcaza "Gestalt Institute of Cleveland. (apudR. Corsini, D. Wedding, 1989, pag. 330).Pana in 1970 (anul mo~ii lui Perls) s-auorganizat de catre Perls §i emulii sai, dintrecare J. Simkin, in special, 0 serie de seminarii§i ateliere formative, in cadrul unor presti-gioase institute de gestalt-terapie, dintre carecel mai important este "Esalen Institute" dinBig Sur, California. Aici, intre 1964-1968,Perls, impreuna cu Simkin §i W. Kemplerorganizeaza ateliere formative, a caror tradi~iese pastreaza §i dupa 1970, tlind sus~inute deacela§i Simkin, Irma Shepherd, R.W. Resnick,R.L. Martin, J. Downing §i J. Enright.. Tot laEsalen se formeaza §i al~i importan~i terapeu~ide familie, cu orientare experientiala, caVirginia Satir (care in 1966 devine chiar direc-tor al acestui institut) §i W. Kempler.Dintre principiile §i ideile care s-au vehicu-lat in aceasta perioada, care s-au impus selec-tiv in practica terapeutica §icare au §ocat spiri-tul conservator, dominant psihanalitic alvremii, amintim:• utilizarea prezen~ei active a terapeutuluiin rela~ia cu pacientul, cu suscitarea sausupralicitarea contactului direct;• accentuarea experientei traite, direct,"acum §i aici,,;• responsabilitatea autoasumata a pacien-tului in raport cu sine;• principiul asimilarii §i interdependen~eiecologice organism-mediu;• principiul con§tientizarii §i al autoreglariinaturale a organismului.In 1989 existau in lume 62 de institute de te-rapie gestaltista §i numarul adeptilor acestei te-rapii este in cre§tere. Diversificarea importantaa orientarii gestaltterapeutice nu a permis infi-intarea unei organizatii profesionale unice §inici fixarea unor standarde tip pentru formarea§i selectia formatorilor, fiecare institut sau cen-tru avand mai degraba propriile sale criterii.Imbogatirea numarului §istilului practicilorgestalt terapeutice, a condus la modificariimportante fata de primele modele. Astfel, dela formula clasica de desTa§urare a acestei tera-pii, axata pe focalizarea pe un membru al unuigrup, a§ezat in centrul acestuia (tehnica "locu-lui fierbinte" - "hot seat"), grupul ramanandmai mult in postura de observator tacut, pasiv,Tara a se exclude unele interven~ii ale altormembri, s-a ajuns treptat la acordarea uneiimportante mult mai mari procesului de grup §iimplicarii grupului in dinamica restructurariipersonale a fiecarui participant. Gestalt-grupula devenit scena unui proces dinamic de cre§te-re impreuna.Pe de alta parte, daea la ineeputurile gestaltterapiei se utiliza mai curand frustratia, confu-zia autosuficien~ei cu autosprijinul §iatitudineaabraziva a terapeutului fata de clienti, in seopde provocare, (sa nu uitam ca Perls fusesetotu§i initial psihanalist) asUlzi, se prefera 0conduita terapeutica mult mai blinda, euaccent pe autoexprimare §i pe dialog, pe auto-acceptare §i pe lucrul cu teme psihodinamice.A crescut semnificativ increderea in fenome-nologia pacientului §i cunoa§terea interactiu-nii dintre membrii grupului terapeutic, pe ma-sura ee a fost descurajata munca formala ingrup, de tipul relatiei 11a 1. Autoexplorarea §iinterexplorarea in scop de producere a insight-urilor restructurante §i actionarea resurselorcreative sunt astazi dimensiuni importante ingestalt-terapie.Audienta atelierelor de gestalt-terapieintrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor§coli cu publica~ii mult mai numeroase - cacea jungiana §i cea ra~ional-emotiva (R.Resnick, apud op. cit. 1989). Gestalt-terapiaavea la acea vreme mai mult de 60 de societa~i§i grupari, mii de participanti §i peste 200 deterapeuti autoidentificati numai in S.u.A.Dupa anii 70 ea patrunde tot mai mult inEuropa, in special in Franta, dar §i in MareaBritanie §i Tarile de Jos.Experienta no astra c1inica ca psihoterapeutde orientare gestaltist-experientiala s-a acumu-lat pe parcursul a 20 de ani, in cadrulLaboratorului de cercetari in domeniul neuro-psiho-senzorial din Institutul National deExpertiza Medicala §i Recuperare a Capacitatii
  26. 26. 28de Mundi, din Bucure§ti - laborator pe care I-amcondus lntre anii 1990-1997. Aceasta practicaindividuhl §i de gmp a fost aplicaUi pe pacienticu afectiuni psihice (in special, psihogene). Inasoeiatie eu alte tehniei expresive §i psi-hodramatice, pe fondul chimioterapiei de in-tretinere, am utilizat gestalt-terapia §i cugmpuri de schizofreni, in stadii remisional-reziduale, in scop de resocializare-recuperare.(v. Studiu longitudinal in recuperarea schizo-frenilor cu invaliditate, coordonator 1. Mitro-, fan, 1985-1990). Lucmlin echipa terapeutica,alaturi de psihiatri, medici experti §i sociologi,a permis un cadm optim des:£a§urani §i valida-ni acestor programe psihoterapeutice, integra-te unui complex de modalitati recuperatoni.Din 1995 am introdus seminariile formativede orientare gestalt-creativa sau experientia1ein pregatirea studentilor in asistenta sOC1aUi§i apsihologilor aflati in curs de studii aprofundate(master in psihoterapie)- in cadml catedrei dePsihologie, Universitatea Bucure§ti. In 1997,impreunacll; primii 25 de psihoterapeu1i for-mati in consiliere §i psihoterapie experientialade gmp, (training formativ incluzand 400-600de ore pentm fiecare participant) am constituitSoeietatea de Psihoterapie Experientiala Ro-mana (SPER), de orientare dominant gestalt-terapeutica §i creativa.3. Abordarea personaliditii interapia gestaltistaTerapia gestaltista se bazeaza pe 0 teorieasupra personalitatii de factura holista, relatiaorganism-mediu fiind conceputa ca 0 relatiede interdependenta eeologica, care sta la bazasal1atatii persoanei.o persoana sanatoasa se define§te printr-oautoreglare organidl ("organismica" in expre-sia lui Perls), ee permite adaptarea creativa indinamica raportului nevoi-posibilitati de satis-facere. Dezvoltarea persoanei garanteaza chiarsanatatea §i eficienta ei in lume, autorealizareacare nu poate fi independenta de modul in carefiinta umana se integreaza in ecosistem ..Aeeasta integrare eu sine §i cu lumea, rapor-turile de echilibru §i armonie interne §i externepermit 0 continuitate intre am §i mediul sau intermeni de evolutie sineronica, naturala.Capitolul 1Pentm ca aeeasta integrare sa se produeaeste necesar ea, pe de 0 parte, omul sa-§i eon-struiasca §i cunoasca propria identitate, adicasa se delimiteze §i diferentieze de altii §i demediu, pe de alta parte, este vital ea el sa intrein contact cu acesta, sa fie conectat optim,adica sa intre in relatii de coevoiutie cu mediulsau ~oeial §i natural. 0 persoana sanatoasa este§i 0 persoana potential fericita, pentm ca estesimultan autonoma (deci, responsabila de ale-genIe sale) §i optim eontactata la me diu (deci,in raporturi de adaptare creativa la schimbiirilefire§ti, pozitive sau negative ale acestuia).Reglarea "granitelor" dintre sine §i mediupare sa fie unul dintre fenomenele -cheie illdinamica integrarii ecologice a omului. In vizi-une gestalt-terapeutica cateva concepte debaza clarifica dinamica integrarii §i dezvoItariipersonaliHltii, ca §i e§ecurile acesteia, traduseprin stan patologice:• autoreglare natural a ("oganismica",spontana) versus autoreglare impusa, de ne-cesitate;• contactul de diferentiere ("metabolisrnulmental)• contactul de granita (intre eu §i non-eusau intre sine §i mediu).Pentm a putea ere§te, atat biologic, cat §ipsihologic §i social, persoana invata sa-§iregleze granitele cu mediul, pe de 0 parte -diferentiindu-se, pe de aM parte intrand incontact cu acesta. Atunci cand se delimiteazade mediu (intelegand prin "rnediu" §i pc"altii"), 0 persoana i§ipoate descoperi, 1nsa, §ilimitele sale in a fi autonoma sau ea insa§i. Darea mai descopera toto data §i altceva foarteimportant: noutatea mediului §i calitatea lui dea-i satisface sau nu nevoile. Intrand in contact,omul invata sa diferentieze ceea ce este nece-sar, "hranitor" pentm el de ceea ce ii estenenecesar, "toxic". Ornul preia din mediulsau, in sens larg, nu numai aer, apa §ihrana, ci§i informatii (sub forma de emolii, sentirnente,atitudini, idei, scheme de actiune §i intelegere,relatii §i chiar moduri de comportament. Toateacestea din urma sunt procesate §i "metabo-lizate" psihologic, a§a dupa cum l§i metaboli-zeaza §i elementele energetice fizice de baza.EI asimileaza informatiile, transformandu-Iein parti ale Eu-lui sau acceptat sau Ie respinge,
  27. 27. Gestalt-terapia, de ia con!?tientizare de sine la adaptare creativa !?iintegrare holista 29discriminandu-le ca parti "toxice". alienate, sine, adesea se percepe distorsionat. Aceastaindezirabile ale Eu-lui ne-acceptat. eel mai ignoran~a in raport cu sine, 0 face nu numai safrecvent, aceste parti respinse sunt greu de sufere, dar §i sa persiste in a se "hrani" iratio-eliminat spontan de catre mental, care Ie pro- nal, nediscriminativ, eu informatie perversa,ceseaza, sedimenteaza la nivelul subcon§tient pe care nu 0 preia doar din mediu, ci pe care§i incon§tient, §i uneori chiar capata 0 ade- invata sa §i-o autoproduca pe baza celei nega-varaHi "voluptate" in a-§i selecta §i depozita in tive, deja existente. A.1lputea erede ca omuladancuri, inforrna~iile negative, "ihdigeste", deseopera dureros de repede cum sa producil lablocante sau destruCtive pentrufunctionali- randu-i infom1atie de autointoxicare, flind celtatea psihica, exprin:iat~metaforic de 8estalti§ti mai important §i putemic fumizor de aotoim-drept "metabolism mental". ~i daca reglarea bolnavire, dar accede mult mar greu la Arta §imetabolica norrnala se bazeaza pe un raport ~tiinta descoperirii §i producerii informatieiechilibrat intre asimilatie §i dezasimilatie, care" naturale pozitive, spontane, nepervertite, depem1ite dezvoltarea biologica norrnala, extra- autosuport §ideautodezvoltare. EI pare ca §i-apolarea conceptului in plan psihologic demon- blocat sau a uitat calea de a-§i detuma §i cana-streaza ca exista 0 unitate §i 0 consonanta liza energiile in acord cu sine insu§i, deci §i cubiopsihica in dezvoltarea organismica (in sen- natura. Intr-o lume atat de cople§ita de artifi-suI de intreg viu). "Dismetaboliile mentale" nu cialitate §i dominata de false valori, in caresunt altceva deeat disfunctii ale autoreglajului omul uita prea frecvent ca nu este doar trup §iin discriminarea,. procesarea §i actualizarea minte, ci §i spirit, nici nu este de mirare ... Uninforrnationala, in preluarea, pastrarea selec- prost contact,de diferentiere 11 mentine pe omtiva §i eliminarea informatiei perverse. Atunci in confuzie, atat in ceea ce 11 prive§te, cat §i incaind meeanismele autoreglarii informationale raport eu eeilalti, eu valorile, cu lumea. El sesunt disturbate, persoana ne apare;;ln ipostaza indeparteaza pas, cu pas, pe calea ignoranteide suferind psihic sau psihosomatic, de cu privire la sine, prin necon§tientizare de sine.inadaptat social, sau pur §isimplu, de persoana Nefiind atent la natura sa reala, la nevoile §iaflata in impas existential ori nefericita. Astfel resursele sale autentice, necon§tientizandu-le,stand lucrurile, calitatea "hranei infor- neexperimentandu-Ie pentru a se putea regIamationale" - ganduri, convingeri, sentimente, organismic §i evolua, omul l§i zildamice§teto ate incifrate in mesaje, verbale §inonve,rbale, sie§i calea autoimplinirii §i eforturile in acestin atitudini §i comportamente cu care fiecare sens, se autoanuleaza ca fiinla libera §i respon-persoana vine·in contact, In me.diul ei de viata, sabilil. De aceea terapeulii gestaJti§ti considera,determina e In foarte mare masura ceea ce se ca primordiale in vindeeare, eon§tientizarea deconstruiqte ca Identitate, acceptata sau sine §i autoexperimentarea.respinsa, sigura sau nesigura de sine, afirmativa Contactui de grani!a constituie al doileasau evitanta, creativa sau blocata, generoasa important mecanism al amoreglarii organis-sau egocentricil, matura sau imatura, eficienUi mice, strans corelat eu eel anterior analizat.sau ineficienta, adaptata sau neadaptata, Granila dintre sine §i mediu, pentru aresponsabila sau iresponsabila .. asigura 0 buna autoreglare, trebuie sa aibe douaContactul de diferentiere, adica acea posi- caracteristici:bilitate a omului de a asimila ceea ce este po- • permeabilitate, pentru a perinite schim-zitiv, "hranitor" din punct de vedere inforrna- burile dintre persoana §i ceilalti;tional §i de a repinge saua se proteja de ceea ce • ferrnitate, pentru a mentine autonomia.este negativ, "toxic" din acela§i punct de Autoreglarea, atat in plan biologic, cat §ipsi-vedere,. constituie sursa primara a dezvoltarii hologic este guvemata de principiul home-norrnale, sanatoase §i complete a personalita- ostaziei, iar viata ne apare ca 0 succesiune detii. El "conduce inevitabilla cre§tere", afirrna lncercari de satisfacere a nevoilor organismului,E, Polster §i M.Polster, 1973, p. 101). de la cele mai presante, mai vitale, la cele maiAtunci cand contactul de diferentiere este putin presante. Atunci cand 0 nevoie este satis-perturbat, persoana este putin con§tienta de facuta, ea este inlocuita cu 0 alta, energizand §i
  28. 28. 30impulsionand mereu fiinta spre a-§i ca§tiga un"mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic.Autoregalrea umana seproduce prin douamodalitati: pe baza a ceea ce organismul simteca este la momentul respectiv, pe ceea ce eltraie§te §i con§tientizeaza §i pe baza a ceea ce"ar trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fide dorit sa faca, la momentul respeetiv. Exista,a§adar 0 modalitate directa, numita atoreglareorganismica, bazata pe simtire, intelegere intu-itiva, integrare natural a a minlii §i eorpului,gandului §i sentimentului, spontaneitatii §ideliberarii, prin care alegerile §i invatarea seintampla holistic, dar exista §i 0 reglare denecesitate, bazata pe rationalizare. Multe din-tre actiunile sau tranzactiile de necesitate aleomului se realizeaza automat, eu 0 minimacon§tientizare, ca modalitati habituale de a seraporta la sine §i la lume, ca obi§nuinte sauuzante atitudinale §i comportamentale.Uneori, "tirania" obi§nuintelor este atat demare ineat, omul ajunge sa actioneze necon-cordant eu neeesitiitile sale reale §i ehiarimpotriva aeestora, ca §i impotriva integrariisale optime in sistemul de relatii. Con§tientiza-rea deplina a ceea ce este §i ceea ce ii estenecesar la un moment dat, a ceea ce poate §idore§te sau alege sa faca, inseamna 0 buna calede a reeonverti sau depa§i habitualul caredevine perturbator, relinand doar habitualulnecesar, util persoanei. Aceasta presupune 0autoreglare eon~tienta pe deplin, holista, eeeaee ere~te puterea diserirninatorie a persoanei,atat m raport ell sine, cat §i ell al!ii. Prinere§terea con§tientizarii de sine pe bazametodei dialogiee §i fenomenologice, terapiagestaltista ii redescopera persoanei aflate indificultate §anse1e ei naturale de a se auto regIaorganismic, de a-§i ca§tiga libertatea alegerilor§i responsabilitatea.Dificu1t3.tile autoregHirii §i integrarii armo-nioase in lume sunt in directa legatura cu tul-burarile contactului "de granita", al persoanei.Reglarea granitei intre sine §i altii, intre Eu §inon-Eu, poate sa prezinte diverese tipuri deperturbare, osciland in extremis, intre pierde-rea granitei (fuziune, indistinctie, intre sine §ialtul) §i izolare eompleta (deeontaetare, ruptu-ra, separare). Ambele perturbari Ie intiilnim incadrul proceselor psihotice.Capitolul 1Cand granita dintre sine §i altii devine con-fuza, impermeabiIa sau se pierde, se produce 0distorsiune a difetentierii intre sine §i altii, 0perturbare atat a eontactului, cat §i a con§tien-tizarii acestuia (Perls, 1973). 0 buna fnnctio-nare a granitei mseamna 0 alternanta optimaIlltre separare §i conectare la medin, mtre fo-calizarea atentiei asupra acestnia ~i retragereaatentiei de la mediu. Detaliem in continuaretipurile de perturbare ale contactului de grani-ta, pe care Ie yom comenta dintr-o perspeetivaproprie, bazata pe de 0 parte, pe experientanoastra clinica, pe de alta parte, pe cercetarilede varf cu privire la dezvoltarea transpersonala,situate la confluenta gandirii orientale §i occi-dentale:• Pierderea granitelor eu-Iui eu non-enl saupermeabilitatea totala a granitei sinelui eumediu!. Este 0 modificare calitativa a contactu-lui fiintei eu lumea eonstind intr-un fenomende fuziune, confluenta, unificare a interioruluicu exteriorul, pe care 0 putem intalni in douavariante experientiale diferite, situate la anti-pozii existentei umane: experienta psihoticadefinind cel mai gray nive1 al destructurariipersoanei, al:"pierderii de sine", al alienarii §iexperienta transpersonala, mistica, artisticasau meditativa de nive1 transcon§tient saumatacon§tient - definind un nivel superior aldezvoltarii personale, numit dezvoltare trans-personaUL Daca in primul caz, in experientabolii psihotice, asistam la un fenomen de rup-tura de sine, de indepartare de sine, de deper-sonalizare, de pierdere §i uitare de sine prinmeeanism regresiv afectiv, motivational, cog-nitiv §i spiritual, in experienta transcedentalaeste yorba de 0 regasire de sine, de 0 unificaresupraeon§tienta cu realitatea totala, numita deunii divinitate, de altii eon§tiinta universala.Diferenta esentiaHi, calitativa, intre cele douatipuri de experienta se refera la mecanismulcon§tientizarii de sine, care este utilizat, activat§i redirectionat terapeutic, reconstructiv, ingestalt-terapie. Astfel, dad in cazul psihoticu-lui putem vorbi de 0 pierdere a con§tientizilriisinelui, care 11conduce la pierderea granitelor§i fuziune patologica eu mediul, in experientatranspersonalil asistam la un fenomen detranscendere a nivelului con§tient normal,obi§nuit, prin dilatarea dmpului con§tiintei §i

×