Your SlideShare is downloading. ×

Iolanda mitrofan psihoterapia experientiala

3,545

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
3,545
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
331
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. ,-,.- =-~o;<.:<1-~~~•...~. >..,
  • 2. LEI: 45000Prof. dr. lolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Catedra dePsihologie, Studii aprofundate In Psihoterapie (Master), Universi-tatea Bucure9ti. Sustine disciplinele.- Psihoterapie experientiala, creativ-expresiva $i transpersonala(Master - In psihoterapie, Univ. Bucuresti).- Terapii de familie (Master - Catedrade PSihologie 9i anulill SectiaAsistenta Sociala, Universitatea Bucure$ti.- Psihoterapie 9i Consiliere 9i terapii de familie - Sectia Psiho-logie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III - Asistenta Sociala,Universitatea Bucure$ti.- Psihoterapia copilului 9i adolescentului $i Consiliere de familie(Master In consiliere, Sectia Pedagogie).- Psihologia familiei $i psihosexologie, an IV Psihologie, Uni-versitatea Bucure$ti.- PSihoterapeut practician cu specializari In: terapii creative, NLP,dramaterapie, gestalt terapie $i terapii de cuplu $i de familie.- Pr89edinta Societapi de Psihoterapie Experientiala Romana.- Autor 9i Coautor a peste 100 de studii, articole 9tiintifice ~i temede cercetare, precum !?i al cartilor: "Cuplul conjugal - armorlie $idezarmonie", Ed. ;>1. 1989; "Familia de la A ... Z" Ed. ;>1. 1991;"Elemente de psihologia cuplutui", Ed. ;>ansa, 1994; "Elemente depsihologia cuplului; editie revizuita 9i adaugita, Ed. ;>ansa 1996 $ieditia 1997; "Psihologia relatiilor dintre sexe. Mutatii $i alternative,Ed. Alternative, 1997.ISBN: 973-98331-0-1
  • 3. Sub redactia:Prof. dr. IOLANDA MITROFANPSI HOTERAPIAEXPERIENTIALA,o PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII51 DEZVOLTARII PERSONALE~editia a II-a,
  • 4. -------------------- - -_.~---~ ---------------------------Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleMITRO FAN IOL>NDAPsihoterapie experientiaHjlolanda Mitrofan. - Ed. a 2-a -Bucure~ti: Infomedica, 1999360 p.: ii.; 26 em.Bibliogr.ISBN 973-9394-20-5615.851© 1999 by INFOMEDICA s.d.PSIHOTERAPIA EXPERIEN1IALAo PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII~I DEZVOLTARlI PERSONALESub redactia Prof. dr. Iolanda MitrofanISBN: 973-9394-20-5Toate drepturile rezervate Editurii INFOMEDICANici 0 parte din acest volum nu poate fi copiata larapermisiunea scriii a Editurii INFO MEDICA.Drepturile de distribulie in striHnatateapartin in exclusivitate editurii.Copyright © 1999 by INFOMEDICAs.r.l.All rights reserved.Editia I - 1997Apamt 1999Editura INFO MEDICA Bucure§ti~os. Panduri 35, Bl PI, Sc. A, Ap. 34Tel.: 781.34.28; 781.42.98Fax: 781.34.28Coli tipar: 45. Format 8/61x86.Hartie offset 61x86/70gm2Tipaml executat la INFOMEDlCA s.r.l.Redactor: Prof. dr. Iolanda MitrofanTehnoredactor: Liliana Pricop
  • 5. «De aceea voi urma propriul meu drum - nu fn cautarea unei altesau mai bune doctrine, did §tiu ca ea nu exista, ci pentru a abandon atoate doctrinele §i pe top mae§tri, ca sa-mi ating singur /inta.»Herman Hesse (Siddartha)I
  • 6. AUTORI1. Prof. dr. Iolanda Mitrofan- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Cate-dra de Psihologie, Studii aprofundate in Psihoterapie(Master), Universitatea Bucure~ti. Sustine disciplinele.- Psihoterapie expelientiala, creativ-expresiva ~i trans-personala (Master - in psihoterapie, Univ. Bucure§ti).- Terapii de tilinilie (Master - Catedra de Psihologie §ianulIII Sectia Asistentii Sociala, Universitatea Bucure§ti.- Psihoterapie §i Consiliere §i terapii de familie - SeqiaPsihologie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III -Asistentii Sociala, Universitatea Bucure§ti.- Psihoterapia copilului §i adolescentu1ui §i Consiliere defamilie (Masterln consiliere, Sectia Pedagogie).- Psihologia familiei §ipsihosexologie, an IV Psihologie,Universitatea Bucuresti.- Psihoterapeut practician eu specializari in: terapii cre-ative, NLP, dramaterapie, gestalt terapie §i terapii decuplu §i de familie.- Cereetator §t.gr. I Institutul National de Expertiza Me-dicali!§i Reeuperarea Capacjti!lii de Munca.- Pre§edintaSocietiitiide PsihoterapieExperientialiiRomani!.- Coordonator al unor programe de formare in domeni-ul eonsilierJ §i psihoterapiei experientiale de grup, eusprijinul Fundatiei Soros.- Coordonator §i director al programului de editare aRevistei de Psihoterapie Experientialii "Aici §i Aeum"§i redactor §d-adjunct al Revistei de Expertizii Medi-cali!§i Recuperare a Capacitatii de Mundi.- Autar §iCoautor a peste 100 de studii, articole §tiintifiee§iteme de cercetare, precum §ial cartilor: "Cuplul con-jugal- armonie §idezarmonie", Ed. St. 1989; "Familiade la A ... Z" Ed. St. 199]; "Elemente de psihologiacuplului", Ed. Sansa, 1994; "Elemente de psihologiacuplului; editie revizuiili §i adaugitii, Ed. Sansa 1996 §iediiia 1997; "Psihologia rela!iilor dintre sexe. ]futatii §ialternative, Ed. Alternative, 1997.2. Carmen Beyer- Psiholog (cu studii aprofundate - master - in psillOtera-pie §ipsihodiagnostic Universitatea Bucurqti).- Asistent universitar (Facultatea de Psihologie, Univer-sitatea Titu Maiorescu, sustine serninarii la discipline-Ie: Psihoterapie, Consiliere §i Terapii de farnilie, Psi-hodiagnoza proiectiva).- Psihoterapeut practician §iformator, specializat in Psi-hoterapie Experientiala de Gmp (programe in parte-neriat - Universitatea Bucure§ti §i Fundatia Soros).- Membru fondatar §iconsilier coordonator §tiiniifical So-cieilitii de Psilloterapie Experien!iala Romana (SPER).- Coordonator a1 programului de editare a Revistei dePsihoterapie Experientiala "Aiei §i Acum", finantatde FDSC §i redactor-§ef al revistei.3. Doru Buzducea- Asistent social cu studii aprofundate (Master) in poli-tiei sociale.- doctorand;- Consilier clinician in probleme ale copilului §i familieiafectati de infeqia SlDA, in cadrul Fundatiei Rouma-nian Angel Appeal.- Coordonator al Departamentului de Servicii Soeialedin Spitalul Clinic de Boli Infeqioase Colentina,Sectia de zi "Floarea Soarelui", Bueure§ti.- Asistent universitar asociat, catedra de Asistenta Sociala,Universitatea Bucure§ti (sustine seminaru de Psihoterapie§iAsistentiiSocialaa persoanelor cu SIDA §iboli eronice).- Mem!r:: al Societatii de Psihoterapie ExperientialaRomana.- Autar al volumului "SIDA - Confluente psihosoeiale,Ed. St. §i Tehnica 1997 §i coautor 1avolumul "Pentruo Societate centrata pe Copil" )sub coordonarea C.Zamfrr), Ed. Alternative, 1997.4. Victor Badea- Psiholog (in curs de studii aprofundate - master in psi-hodiagnostic §ipsihoterapie).- Asistent universitar (Universitatea Titu Maiorescu, Fa-cultatea de Psihologie).- Membm fondator SPER, - praetician specializat in con-siliere §i psihoterapie expelientiali! de grup (in cadmlProgramului in parteneriat dintre Universitatea Bucu-rc§ti§iFundatia Soros), preeum §iin peer-counseling.5. Adrian Luca- Asistent social, consilier practieian in probleme ale co-pilului §i farniliei afectaii de inJ:ectia HJVSIDA, incadml Asociatiei Romane AntiSIDA (ARAS),SpitalulClinic de Boli lnfeqioase §iTropicale dr. V. Babe§;- vicepre§edinte al Asociatiei Asistentilor Soeiali Profesi-o~ti (AASP).- Membru fondator SPERo- Consilier de orientare rogersiana §i practlclan spe-cializat in psihoterapie experientiala de gmp (in cadmlProgramului eu parteneriat dintre Universitatea Bucu-re~ti §i Fundaiia Soros).6. Laurentiu Mitrofan- Student an IV psill010gie.- Membru fonda tor SPERo- Publicatii §i preocupiiri in dezvoltare personalii §itranspersonalil. §i in psillodiagnoza.7. Anca Nicolae- Psihologclinician, consilier §i psihoterapeut incadrul Fundatiei Roumanian Angel Appeal, centrulde zi "Floarea Soareiui" - Spita1ul Clinic de Boli In-fectioase Colentina.- Membru fondator SPER.- Practician specializari in "Peer Counseling" §iConsiliere§iPsilloterapie experientialii de grup (Programe ale Fun-datiei Soros in parteneriat cu Universitatea Bucure§ti).8. Denisa Cristina Stoica- Asistent social.- Membru fondator SPERo- Practieial} specializat in eonsiliere §ipsihoterapie expe-rientiala de gmp (Program in parteneriat al Universi-taW Bueure§ti eu Fundatia Soros.- SpecIalizare in terapii creative - program al Catedrei deAsistenia Soeiala in colaborare cu Hogeschool Sittard,Olanda.9. Elena Otilia Vladislav- Psiholog, clinician §i psihoterapeut la Policliniea deCopii nt. 1 Bucure§ti.- Studii aprofundate (Master) in psihoterapie §i psiho-diagnostic eu dizertaiia "Demers expresiv gestaltistin psihoterapia Copilului.- Membru fonda tor §i eoordonator managerial SPERo- Praetician §i formator speeializat in psilloterapia ex-perientialii de gmp (program in parteneriat intreUniversitatea Bucurqti §i Fundalia Soros).
  • 7. nLJ---- .I C ~~,~;-_/Introducere in psihoterapiile experientiale - 0 paradigma a restructurarii §i dezvoWirii personale 9Cap. 1Cap. 2}Cap. JGestalt-terapia - de Ia con~tientizarea de sine la adaptarea creativa §iintegrarea holistli .. " ......................................................• 19Iolullda ]lJitrofanAnaliz3 bioenergetidi - Q terapie centrata pe comunicare croporall! 61Carmen BeyerPsil10terapia reogersiana centratli pc persoana sau exper!enta "Cre§terii afective" .....•......... 79Adrian LucaCap. 4Cap. 5Psihoterapia existentiala san experienta diutarii sensului. De la pierderede sine Ia regas!re de sine" 113Iolallda lYlitrofan, Dom BuzdueeaTerapia realitate ~ transparen!a, umor §! respousabilitate - primn} passpre schimbare 135Doru BuzduceaCap. 9Cap. 7Cap. 6Cap. 8Analiza tranzactionala, rlecorlificarea, deconspirarea §i interpretarea mesaje!orascunse 143Dora BuzduceaPsihoterapia copilului centrata pe metode eXlleriential-expresive ........•................. 169Iolunda JWttrofun, Elena Ofilia HadislavPsilioterapia experientia!a de famille , 195Iolanda Jl1itrofanPsihoterapia eXllerientiaia de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre§tere" 207Iolanda ]lJitrofan, De1lisa Cristina StoicaGrupul experiential centrat pe psihodrama - un modul de optimizarea disponibHitatilor pentru contact nman 275Victor BadeaUmoml ca forma de terapie - "a transforma suferinta prin ras" 309AJecaMeolaeCap. 12 De Ia dezvoitare personala Ia dezvoltare transpersonalii. 333Lauren[iu ]lJitrofanBibliografi! •••..•....•...............•......••......••••••.....•.•.....•••.•..... 349Cap. 11Cap. 10Tabcle 359
  • 8. 9D~u[ffi@[Q)[lJJ©~[ffi~ D~ ~~D[}={]@lJ[g~&~D&~~~~D[gC~lJD&~~ D @ ~&~&[Q)D@U0TI~~& &[lJJlJ@[¥3~~u[ffi[lJJ©lJ[lJJ~[ffiDD ~D[Q)[ggW@[Lu~~DD ~[g~©@~&[L[g D1. Cui Ii este adresata cartea ~i unele explicatii necesareAceasta carte este adresata in primul rand studenfilor in psihologie, asistenfa sociata,pedagogie, psihopedagogie §ipsihosociologie, interesali, orientali sau in curs de specializare1n domeniul consilierii §i psihoterapiei, precum §i tuturor speciali§tilor care profeseaza incadrul serviciilor de sanatate mintala (profilaxie §i recuperare primara, secundara §iterpara), ca §i celor din sfera educalionala.1n al doilea rand, ea este adresata tuturor speciali§tilor, implicali direct sau indirect inmunca de constliete §ipsihoterapie - individuala, in grup sau afamiliei, atat in cadru insti-tUlionalizat (servicii medicale, psihologice §i de asistenla sociala din institulii guvernamen-tale §i organizatii neguvernamentale), cat !jii7.1cadru privat.1n al treilearand, prin st;idiilede caz exempliflcative apaJ1inand unor autori consacraJi,ca §iprin rezultatele clinice §iformative obJinute de g-rupulnostru, ca parte componenta aSocietaPi de Psihoterapie Experienpala Romane (SPER), incercam sa oferim informafiillnui public mai larg, care sa familiarizeze actuala societate cu posibilitalile ofertei de ser-vicii psihologice §ipsihoterapeutice experienliale individuale, de grup §ifamiliale, centratepe dezvoltare umana, considerandu-le metode utile, atat 1nasistenla adultului, cat §i a ado-lescentului §i copilului.PSihoterapiile experien1iale deschid 0 poarta catre un mod mai sanatos de a fi §i de aacJiona alfiinlei umane aflate in dificultate, supuse bulversarilor sociale, economice, psiho-logice, eXistenJiale, ale sfir.Jituluide mileniu, peste tot in lume §i la noi, deopotriva.Speram caprin aceasta carte sa sensibilizam §i sa orientam nevoile celor in impas exis-tenJial, ca .Jiale celor care doresc sa-§i sporeasca eficien1a §i bunastarea psihologidi, sprespeciali§tii in consiliere §ipsihoterapie, care incep §iin Romania, din ce 1nce mai mult sa sefaca "auziJi", dar ale caror oferte de servicii sunt inca pu1in in1elesein esenfa lor. Adesea,potenfialii beneficiari ai acestor servicii sunt mana1i de a§teptari nerealiste sau confuze, careJin de 0 scazuta cultura a practicii §ifinalitaJilor specifice acestorforme de asisten1a umanacomplexa. Consilierea.Ji cura psihoterapeutica sunt in mod supetjicial §i eronat substituite,asimilate sau confundatefie cu tratamentul strict medical (de unde §i atitudinile de depen-denla §i a§teptare pasiva a ceva obiectiv, care sa fie "oferit", "indicat" sau ,Jacut" -echivalentul tabletelor, explorarilor fun cfionale cat mai sofisticate sau al ifaturilor expertebazate pe interdic1ii, contraidicalii sau indicalii terapeutice), fie sunt identificate cu 0 inter-venpe strict educaponala.---------------~----------------------------------------------~
  • 9. 10Incercam sa contribuim prin informafiile §i cercetarile incluse fn acest volum, la schim-barea unor mentalitafi fndi reticente, rezistente sau nerealiste fn raport cupsihoterapia, carefie 0 supraevalueaza acordfndu-i un halau magic, fie 0 subevalueaza, 0 contesta sau pur §isimplu, 0 ignora.Incercam sa complementam pupnele surse infonna1fonale romane§ti fn acest domeniu,precum §i numarul fnca redus at traducerilor care s-au facut dupa 1990, care sunt domina-te de lucrarile fundamentale ale psihanalizei. In completarea acestora, avand fn vedereunele izvoare psihanalitice .Jianalitice prejioase, fn special cele identificate fn operele luiJung §i Reich, (pe care orientarea experienpala Ie recunoa§te, asimilfndu-le §i deta§andu-setotodata de ele, prin infuzia gfndirii fen omenologice .Jiprin jundamentul umanist-existen1i-alist), lucrarea noastra vine sa umple ,,0 lacuna" infonnafionala, referitoare la un domeniufnca incomplet cunoscut §i exploatat.De aceea, adresam mulfUmiri speciale domnului dr. Sarin Paveliu - directorul Editurii,,INFOMEDICA u, pentm receptivitatea §i sprijinul acordat fn publicarea acestui tratat, d-luiconf dr. I.B. lamandescu - pentru suportul moral §i atitudinea fncurajatoare {n legatura cueditarea IUi,precum §i d-nei Liliana Pricop, pentru efortul intenstv §i daruirea cu care s-ainvest;t Tnlaborioasa tehnoredactare.Sistemul studiilor aprofundate (master) in psihoterapie, carejuncfioneaza la Untversita-tea din Bucure§ti, (de pe lfnga catedra de Psihologie a FacultaPi de Sociologie, Psihologie§i Pedagogie) ofera, in sfir.Jit,un cadru deform are academica in acest sens, iar multiplelecontacte profesionale cu psihoterapeufi recunoscuti din Franta, Olanda, S.UA., Anglia,Australia, Elvefia §i Germania, precum §i unele programe de specializare in diverse metode§i tehnici psihoterapeutice, apar]inand dominant orientarii experienJiale}au contribuit sem-nificativ la deblocarea instruirii §iformarii speciali§tilor fn psihoterapie §i consiliere.In peisajul pestri! al orientarilorpsihoterapeutice din Romania ultimilor 7ani s-au struc-turat §i afirmat, pornind de la activita1i anterioare care concentreaza mid nuclee opJionaletradifionale, preocupari §i contribulii semnificative in: domeniul hipnozei §isugestologiei, cuaccent pe terpiile ericksoniene (profdr. Irina Holdevici, conf dr. Ion Dafinoiu, §.a.formafide prof dr. Vladimir Gheorghiu - sugestolog de reputalie intemalionalii); in domeniul psi-hanalizei (V: Dem. Zamfirescu, Leonard Gavriliu, Vera Sandor .J.a.) §i al somatoanalizei(dr. Cornelia Vulpe §i colaboratorii, formafi de dr. Richard Meyer); 1n domeniul psihote-rapiei cognitive (§coala de la Cluj), fn domeniul psihodramei (grupul de la Timi§oara, ca §icele de la Sibiu §i Bucure§ti) etc. La acestea se adauga propriile noastre preocupari de ori-entare experienpala, orientate dominant gestalt-terapeutic §i creativ-expresiv, precum §i deterapie a cuplului §t afamiliei.Formalia mea de psihoterapeut a beneficiat de mai multe stagii de perfecfionare, dintrecare doua fn Olanda, la Hogeschool Sittard, in domeniul terapiilor creative, dramaterapiei,metodei Goldstein cu suport audio-vizual §iprogramarii neuro-lingvistice, pe jundalul ori-entarii umanist-experienJiale, cu profesori de psihoterapie, dirora Ie sunt extrem derecunoscatoare: John Ramakaers, Joey Arends, Margaret van Rooj §.a. Completarea stu-diului documental §ipractic in domeniul vast al terapiilor umaniste mi-a fost facilitatii cuamabilitate §isprijin efectiv de cffiva speciali§ti cu care am avut un prelios contact §tiinfific,Tncadrul Programului Tempus, 1993-1996 al catedrei de Asistenla Socia!{i (al Faculta1iiS.P.P., Universitatea Bucure§ti).
  • 10. 11Exprim mul{umiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in parteneriat -prof dr. Corry Ehlen §i prof dr. Elena Zamfir, precum §i profesorilor Josefien §i Laurencevan Stralen, France Alders, Lou Wanten §.a.Experienta mea clinidi s-a fonnat pe parcursul a peste 20 de ani, fn cadrul Laboratoruluide cercetare in domeniul neuro-psiho-senzorial (pe care I-am condus fn perioada 1990-1997), din Institutul National de Expertidi Medicala §iRecuperare a Capacita{ii de Munca,Bucurqti. Aici am avut §ansa (fundamentala pentru cursul existen{ei mele) de a practicalevalua §i valida module de psihoterapie intensiva, fn contextul unor programe recuperatori(eomplexe, eu paeienli psihiatrici, de 0 mare diversitate nozologidi. Am luerat fn special cu.bolnavi psihogeni, din registrul tulburiirilor nevrotice, dar §icu grupuri de schizofreni fn stadiidefectuale §i remisional-reziduale, precum §i cu familiile unora dintre pacien{ii mei.Integriindu-mii §i fnva{fnd siilucrez fn echipii recuperatorie multidisciplinarii, fonnata dinpsihiatru, medic de expertizii §i recuperarea capacita{ii de munca, psiholog, sociolog §i asis-tent social, iar dupa caz, stabilind colaborari fructuoase cu neurologul sau alP speciali§ti,cum ar fi kinetoterapetul, am putut practica psihoterapie experien{iala, individuala §i degrup, ca 0 componenta complementara §i uneon alternativa a tratamentului recuperator.Orientarea mea experienjial-existenjialii s-a structurat pleciind de la specificul psihologic§i situational al cazuisticii aflata fntr-un context existential deosebit - cellegat de trauma"stigmatului" social al "fnvaliditatii psihice ", de cea a marginalizarii sociaIe, de motiva{iaadversa recuperarii (v. bene{iciul secundar, nu numai financial, dar §i emo{ional), de con-duitele §i atitudinile demisionare in faja viefii §i a activit6{ii organizate, fn general. Pentrucei mai multi dintre ei, am putut constata di "a murit speran{a", dar "a supravieruit decep-{ia". Cei mai multi dintre invalizii psihici sau fn pragul invalidarii, penduleaza intre doualumi - cea a normalita{ii §i cea a anormalita{ii psihice §i sociale, cu tot cortegiul de senti-mente negative, de la ostilitate §ifrustra{ie, la teama de rejec{iesociala, de la teama de sinela teama de altii §i de rela{ia cu lumea, de la nefncrederea fn sine la nefncrederea fn mediulsocial §i fn Dumnezeu. Si invariabil, toti sau aproape toti, sufera de un "complex al abdicariide sine, de pierdere a sensului devenirii. J,1o/farturisesc,reevaluand retrospectiv lucrurile, ca fncercarea mea de a susjine psihote-rapeutic §i de a activa "resursele latente ", fntr-un asemenea context cazuistic nu a fost de/ocu§oara, §i nici lipsita de un gust amar, pe care cei care lucreaza in psihiatrie fl experimen-teaza adesea. Dar pe masura ce au trecut anti, munca mea ca psihoterapeut a fnsemnat fn.foarte mare masura 0 permanenta restructurare interioara, 0 resursa de fncredere, perse-verenfa §isens, a bucurie fmparta§ita cu pacientul ari de dUe ori ajunge sa se exploreze §isase accepte, sa se con§tientizeze dintr-o alta perspectiva §i sa-§i gaseasca salujii proprii. Sicea mai buna "recompensa" a eforturilor mele, (care de la un timp au fncetat sa mai fieeforturi, ci doar un "mod natural de a fi prezentaJ fn rela{ie) a constituit-o redobiindireaimboldului spontan al clientului de a se experimenta pe sine ~ipropritle-i solu{ii, curajul dea §i Ie asuma §i suporta consecintele, dar mai ales de a continua sa ,,fncerce".Practica psihoterapiei experienfiale a constituit simultan ,,0 §coala a devenirii mele caprofesionist §i ca persoana", fn care am fnvatat sa-mi vindec orgoliile, nerabdarea §i aspira-{tile nerealiste, sa fnteleg pacienjii din perspectiva dramelor lor personale, dar §i a capa-citatilor lor nebanuite, blocate, din interiorul unic al fiin{ei {iecaruia. Am putut astfel aveaacces la motivajitle autentice ale acfiunilor §i comportamentelor lor, la credinlele lor intime,la emojiile §i sentimentele pe care Ie experimenteaza fata de ei fn§i§i§i fata de altit.
  • 11. ~~~~~~~~~~~~~~~=~~~~~~~~~~~~--------------------------._-~---------_ .._-12Am invatat sa nu-i iudec din perspectiva mea} sa-i accept pur §isimplu pentru ca sunt} saaseult, sa-ia§tept §i sa tac, respectfndu-le nevoile, sa-i provoc la autocunoa§tere §i autoex-primare} sa did cu ei §i "sa dramatizez" eu ei, sa simt cu ei, sa intelegem durerea §isuferin-ta pana se transforma fntr-o experienta d~ cunoa§tere superioara, pina cfind i se reveleazasensuI §iputerea transformativa pozitiva. In mod firesc, n-am incetat niciodata sa sper §i sacred fn §ansele §i resursele lor autocompensatorii, sa-i aiut sa-§i gaseasca ei fn§i§i"capatul fi-rului}: sa-§i redescopere §i 0 alta fap, nebanuita} chiar §i atunci cand totul pare pierdut §ifara ie§ire.Explorand impreuna redescoperirea de sine, autorevelarea, am avutr;cces la surselespontaneitatii §i autentieitatii in contactul terapeutic, am experimentat "depa§irea impasu-lui "}"revenirea" §i "cre§terea "}fntr-o experienta comunq, imparta§ita.Nu mi-am propus niciodatii sa-i aiut impunandu-le ce it cum sa faca, ci am diutat mereucalea de a-I aiuta sa se aiute, pe cat posibil, ei fn§i§i.Acest mod de a fi m-a aiutat deopotrivape mine fnsami} stimulfndu-mi creativitatea in dialogul terapeutic §i bucuria de a cauta §igasi noi mtiloace de exprimare. Se poate spune ca am fnvatat mult de la pacientii met §i fnceea ce mii prive§te, §i in cee~,ce prive§te natura, semnificafia §i creativitatea relafii/or din-tre noi. A§a incat, orientarea mea experienfiala nu este deloc intimplatoare, ci singura caremi se putea "intimpla" fn destinul meu profesional §i personal.Luerul in echipa m-a "foriat" interior, oferindu-mi nu doar suportul, ei §i masura celo!fn(aptuite: rezultatele programelor de psihoterapie practicate au fost de cele mai multe ori}evaluate dinamic de intreaga echipa de speciali§ti}"puse sub lupa profesionala" a mai mul-tor ochi §i specialitati medicaIe} ceea ce a constituit un avantai enorm §i mi-a f.1tretinutincrederea in ceea ce practic.Multumesc colegilor din lnstitutul National de Expertiza Medicala §i Recuperare, ca §ituturor medici/or din reteaua nat~9nala de EMRCM, care tn-au spriiinit in toti ace§ti aniprin selectarea §i fndrumarea dr:/·cazuri cu indicalie psihoterapeutica, precum §i tuturorpacientilor care au cooperat sau au manifestat rezistenta in contactul teraptiutic, in egalamasura importanfi pentru clarificarea §i structurarea stilului meu terapeutic.Sunt extrem de recunoscatoare d-lui prof dr Nicolae Shiite!; directorul institutului, pen-tru spri;inul generos §i fnerederea constanta pe care a manifestat-o fata de munea mea in tofiacei ani.Omagiez spiritul celui care mi-a fost maestru in primii mei ani de formare ca psihote-rapeut - dr. Armand Boreea, de la care am deprins un anume mod de a a fi §i aetiona euoamenii §i pentru oameni, eu pacienfii §i pentru pacienti.Experienta mea relativ indelungata in sfera recuperarii terfiare a bolnavului psihic, mi-aalimentat in timp dorinta de a interveni mai mult in pro{ilaxiatulburarilor psihiee §i mai alesin (ormarea conditiei §i disponibilitatilor psihologice §i spirituale ale viitorilor praeticieni inconsiliere §ipsihoterapie. Ideea (ormarii grupurilor de dezvoltare experientiala, centrate do-minant gestalt-ereativ, dar prelutind flexibil elemente din psihodrama, abordare rogersianii,terapii expresive §i analiza existenfiala) a aparut ea un rezultat al reflexiilor pe margineafntregii mele experiente elinice, iar aetivitatea mea didaetidi, de dupa 1990, eu studentiifacultatilor de psihologie, asistenta socialii §i in eadrul masterului de psihotera.pie, a eonsti-tuit un cadru propiee punerii ei in aplieare. Pe linga eursurile §i seminariile formativecurente, un Program de training extensiv pe care I-am conceput §i coordonat, organizat euspriiinul financiar al Fundafiei Soros pentru 0 societate Desehisa} a constituit 0 experienta
  • 12. 13de practica formativa, din care am selectat unele rezultate ~i fn lucrarea prezentii. Progra-mul s-a desfa~urat pe principful ,]§tafetei", fnsemnand minimum 300 de ore §i maximum 600de ore pentru {ieeare terapeut format (24 de speciali§ti), pe palcursul a 10 luni de practicacu supervizare §i incluzInd eca. 250 de studenti beneficiari - membri celor 24 grupuri deoptimizare).Coautorii acestui vo/urn sunt fn majoritate tineri psihologi §i asistenti sociali, specializa{iin consiliere §ipsihoterapie expertentialii de grup..o parte dintre ei eu master in psjfwterapie,dar cu totii, membni ai Sodetatii de Psihoterapie Experienfiali1 Romane. Ei mt-au fost stu-denfi §t mi-au devenit colegi, peruru ca fmpreuna (cu ei §i cu ceilal[i membri ai grupuluiSPER) am desfa:jurat cercetari, am constituit grupuri :jfam practicat terapie experientialii,lucrand mai fntfi cu noi fn§ine, fn scop optimizator §i formativ] pentru a putea lucra eu cei-ialfi §i continufnd sa lucram, fn paralel, eu noi, ca grup de terapeuti In formare. lmpreunaam fnva{at sa simrim, sa gfndim §i sa actionam in lumina unoI optiuni prot~sionale libere §ia unor preferinle §i canvingeri camune, de factura umanist-experienfialii. In cadrul grupu-lui SPER am experimentat!ji continuam sa experimentam ,.cre!jterea" noastrii ca terapeufi"fmpreuna ", proces pe care fl continuam. avand convingerea ca nu doar atestarea scripticane da masura existentei noastre profesionale. d mai curand eea faptica. De aceea, lucrareade {ata, include pe lfnga marile §coli ale orientarii experien{iale actuate §i propriile noastreobservatii, rezultate cazuistice §i experimente tehnice} in spiritul uneia sau alteia dintre §co-lile respective, dar §i fn funetie de disponibilita[ile personale §t aptitudinale pentru utilizareapredilectii a anumitor metode !iitehnici.Un loe important I-am aeordat unora dintre eazurile cu valoare didactica. preluate dinautori cansacra!i, folosind pe cat pasibil sursele originale, fn speranta ca puterea modelelorac{ioneaza prin ea fnsa§i, 1n .mintea §i spiritul cititorului interesat.Lucrarea include prezentarea principalelor §coli psihoterapeutice centrate pe experientatraita "aid §i acum ", de la cele axate dominant pe dezvoltare personaliiJ de 0 mare diver-sitate §i extensie, pana la cele mai noi, axate pe dezvoltarea transpersonalii §i spirituala.constituite pe terenul primelor, prin confluenta cu practieile spirituale orientale. Ordonarea!jeolilorpsihoterapeutice experien[iale s-a fiicut avand fn vedere doua axe:- aria psihologica dominanta fn focalizarea demersului psihoterapeutic de restructurare,prin explorare §i experimentare;-modalitatea aplicativa : individualii (adult, copil); interpersonala (familie, grup de opti-mizare, grup fomzativ fn dameniul praeticii psihoterapeutice).Pe baza aeestor criterii, succesiunea capitole/or refleetii logica restructurarii §i dezvoltariipersonalitiifii. fntregul proces al devenirii fiintei, de la conditia fmplinirii personate a Sinelui- la cea a autorealizarii transpersonale, de la extinderea campului experienfial al con§tiintei- la saltul ealitativ fn experien{ele transcon§tiente, dupa cum urmeaza:• terapii ce actioneaza dominant in sfera psihoeorporalii, eu seop de unificare §i integrarea Eu-lui, de armonizare a relafii/or dintre corp §i mental, prin con§tientizarea de Sine(gestalt-terapia §i analiza bioenergetica);• terapii centrate dominant pe maturizarea emo!ionala sau "cre§terea afeetiva" (ttrapiarogersiana centrata pe persoana);• terapii centrate dominant pe maturizarea caracterial -valorid (sensul filosofic aldevenirii personale- psihoterapiile existen{iale §i terapia realitate);• terapii centrate dominant pe maturizarea fn sfera comuniearii §i a relafionarii euceilalfi (analiza tranzacfionala, metoda Goldstein);
  • 13. 14• aplicaliile psihoterapiilor experientiale in tratamentul copilului, familiei §i grupurilor(grupul gestalt-creativ, grupul centrat pe pSihodrama, grupul de intflnire rogersian).in s{ir!jit,am considerat necesar sa includem un capitol despre umor -ca forma de tera-pie §i implicatiile lui in autovindecare, cre§terea§i maturizarea personala, atat a clientului,cat §i a terapeutului, precum §i in relatiile de grup. Capitolul final este dedicat tranzitiei dela ,,§coala dezvoltarii personale « ta ,,§coala dezvoltarii transpersonale, in speranta ca vomdeschide drum celei mai noi directii de cercetare ("a patra forfa in psihologie ), pe cat depulin cunoscute in tara noastra, pe atat de moderne §i incitante, cu aplica/ii in sfera experi-entelor excePlionale, spirituale§i transcognitive.2. Principiile psihoterapiei experientialeObi§nuim sa spunem ca, in mod natural, cunoa§terea incepe cu experienla. "A fi in situ-alie JJ sau "a fi prezent" este atitudinea prin care ne dezvoltam, vedem §i percepem lumea §imijlocul obiectiv prin care stabilim relalia personala cu ceilalli §i cu lumea. Aceasta atitu-dine naturalCi, spontana, de a experimenta realul este "poluata" de 0 mulfime de prejude-cali, scheme aperceptive invalate, stereotipii §i obi§nuinle socio-culturale, supozitii §idorinle, dar ceea ce conteaza in primul rand este perceptia realului §i trairea afectiva aso-ciata ei. Reflexia §i evaluarea, ralionalizarea §i pastrarea cuno§tintelor §i a atitudinilor cene definesc, dupa criterii de 0 mare diversitate, (in funclie de dinamica fenomenelor con§ti-ent-incon§tiente, de nevoi §i de posibilita/i, de interese §i de speranle, de frici §i de neputin-Ie) - toate acestea devin §i se construiesc pe sistemul nostru natural, direct, de a experimen-ta lumea, atat cea interna, cat §i cea externa ..ACliunea este principiul de baza al dezvoltarii, atat la nivel mental, cat §i comportamen-tal. Noi experimentam (aclionam in plan intern) ori de cate ori proiectiim (gandim §i con-cepem strategii, operam,analizam §i comparam, abstragem §i generalizam, elaboram solulii§i rezolvam, imaginam, ne reprezentiim, visam §i cream). Apoi transpunem "proiectul nos-tru mental « in realitate, verificam, modificam, restructuram ceea ce am proiectat, fn contactdirect cu obiectul, relaliile sau strategiile rezultate sau puse fn aplicare. Proiectul nostrumental se refera §i la propria imagine, la Eul sau Sinele nostru, autoperceput, real sau ideal,la ceea ce §tim sau nu §tim ca suntem, la ceea ce dorim sau respingem la noi fn§ine. Devenimpersoane §i ne actualizam Sinele, dupa expresia lui Maslow, restructurand continuu reali-tatea externa §isimultan pe noi fn§ine, precum §i raporturile dintre fiinta noastralauntrica§t realitatea externa.invatam astfel, intreaga viala sa participam la marea creatie, ca parte a acesteia §ibucurandu-ne de privilegiul creativitatii §i al transformarii. Puterea transformativa seexprima fnsa in egala masura, in creafie, ca §i in destruclie. Creativitatea, ca §i distructivi-tatea noastra se rasfrfng nu doar asupra exteriorului (mediului), ci §i asupra interioruluinostru. Astfel, ne putem autocrea, pastrandu-ne §i sporindu-ne sanatatea, intrand fntr-unacord firesc cu mediul psihosocial §i fizic, cu ecosistemul, sau ne-o putem submina §i dis-truge, fie din ignoranta, fie din iresponsabilitate, fie din uitare de Sine, fie din pierderea,pervertirea sau ratacirea valorilor moral-spirituale.Cu cat suntem mai pufin con§tienti de noi in§ine, cu atat ne fndepartam de la naturanoastra sanatoasa, pozitiva, deschisa, potential creatoare, cu resurse aproape nelimitate fna se adapta, evolua, transforma.
  • 14. 15"ivatura, din fntamplare sau din neeesitate l-a (Cieutpe om. Omul, a construit ulterior,ca fiinfCiliberCi§i capabila de premeditare, propria sa umanitate. A fi om fnseamnCia dori safif libel. Dacii eu eunosc pe dinauntru libertatea mea posibila, inteligen[a lmi aratCilimiteleei ", este de pCirereJaquard Albert (1988).Psfhoterapia experientialii, prin accesulla natura trans{ormiirilor de sine §f a rela/iilorinterumane, prin valorile ei pozitive care stau la baza fntelegerii, explorani §i asistarii fiinleiumane, se eonstituie fntr-o paradigma a restructurCirii§i dezvoltarii persoanei, ca 0 cale deredoMndire §i pastrare a sanala[ii somato-psiho-sociale, de prevenire a alienar!!. innulsura care pelsoana f§i deb!oche(!za, lolose§te creativ §i dezyolta propriile resurse,{licand rata stressurilor §i provocarilor exlstenfei, printr-un proces de evohftie eon§tient,autocontrolat, bazat pe libertatea alegerilor ~ipe asumarea responsabilita/ii, putem vorbi deadaptare creativd, adidi de siinatate in sens larg - somatopsihic, socia-morar interpersonal~ispiritual. Aceasta presupune angaiarea persoanei fntr-un praces de autovindecare, provo-carea Ii activarea resurselor ei compensatoril naturale, poten[area aceSWr!1prin regasireasemnificatiilor sl sensurilor reale ale existentei.> ~ >Procesul de fnsiinlito§ire este pentru experien{ialist - 0 redescoperire de sine, 0 refntoar-cere la izvoarele propri!, spontane §i pozitive, 0 reintegrare a experien{ei impasului §i a boliipe 0 aIM treaptCia cllnoa§terii ~i pe un alt nivel al con§tiinlei, 0 armanizare a tendintelorcontrarii printr-o clarificare de sine §i fnva{area strategiei de "a lucra asupra sie§i" §i de ate autoschimba.Aeest proces este indestructibillegat de coevolu!ia spiritualii, a terapeutului :jipacientu-lui, de dubla responsabilitate a pastrarii igienei psihologice ~i rela{ionale de catre ambii, fncadrul unui praees de devenire,.,cre§tere" §i fmplinire mutualii, ·hazat pe respectullibertaliivalorUor§i optiunilor.Pentru experientialist, sanatatea individualii flU poate lz rupta de sanatatea sociala §i deeea a mediului natural, adica de respectarea ritmurilor §i legiloy naturale ale cosmosului.Coneep!ia ~imodaliatea de ahordare este holistii. ealea este armanizarea eu sine, en altiifii eu lll.mea, obiectivul este autodezvoltarea, autotrans!ormarea sanogena ~i autocrealia,far {inta este lnaintarea fntru cUJ1.oa~tere,transcunoa~tere ~i transpersonalizare.Psihoterapia experienjialii are "radCicini"In filosofia existenliala §i gfndirea {enome-nologica, de aceea ea pune accent pe trCiirea!jidevenirea llinlei umane, care este libera, §iprin urmareJ responsabilCide propriul destin.Devenirea personala este un proees de autoereatie in care omul sci se impUeecon§tient. Terapeulii experienliali§ti considera dlucrul eel mai important care trebuie pro-teiat la om este unieitalea sa. Fieeare dispune de un [Jotenfiallatent ce se cere valorificat.Acest potenfial este eea mal sigurCigaran{ie In lupta eu alienarea, eu "lnstn1.inarea amuluide sine ", cu pierderea sau blocarea spontaneitalii, autenticitCitii§i capacita{ilor creative.Boala psihicii poate fi considerata, din aceasta perspectiva, drept 0 expresie a seaderii .00-tentialului uman prin blocarea posibilitafilor de mani{estare a eu-fui.Psihoterapeutul experientialist pune fn prim-planul preocuparilor sale trairea emo[iei §iexprimarea experien{ei prezente. Principiul sau de baza este experienfa "aid :ji acum J,ceea ee fi pennite subiectului con~tientizarea propriilor percep/ii, emofii, ganduri §i trairi.Dobandind eOl1§tiinJapropiului eu, persoana va fi eapabiliJ.&7 se puna fn acord ell semnifi-ea[ille llimit sale interne §i externe §i sa se petfectioneze prin autorestructurare.
  • 15. 16Relalia terapeutidi poartii §i ea "amprenta" valoriziirii omului ca entitate activii, auto-afirmativii. Astfel, rolul terapeutului nu este acela de a-I modifica pe padent, ci de a-i creasituatii experientiale prin care acesta sii devinii con§tient de propriile disponibilitiiti, pe care,apoi, sa Ie puna in acfiune in scopul dezvoltarii propriei personalitati.Terapeutul experienfialist se manifesta ca 0 fiintii omeneasca disponibila pentru 0 relatieechilibrata, de la adult-Ia adult - in care cei doi sunt parleneri fn procesul terapeutic. Accep-tarea necondifionatii a experienlei §i valorilor clientului, fnciircatura afectiva, sinceritatea§i deschiderea catre comunicarea verbalii §i non-verbalii, sunt cateva dintre caracteristicilede bazii fn aceastii orientare terapeuticii.Scopul procesului terapeutic este ca pacientul sa obtina autonomia, apeland initialla unsprijin. Tf}rapeutul fl ajuta pe pacient sa oblina noi informalii atunci cand f§istabile§te noiscopuri. In acest demers complex, exista trepte, urcu§uri §i cobora§uri pe care relatia tera-peuticii Ie face sii fie depii§ite mai u§or. in cadrul noilor experiente cu sine, cu ceil~lfi §i cuterapeutul, apar noi posibilitiili pentru pacient de a se "vedea" pe sine mai clar §i de a be-neficia de avantajele insight-urilor pe care Ie triiie§tefn timpul terapiei. Acestea devin ca§ti-guri experienfiale ale pacientului, ajutandu-l fn autoacceptare.Conceptele de baza fn terapiile experientiale sunt spontaneitatea §i autenticitatea, iarinstrumentul preferat este autodezviiluirea ca 0 fiinfa omeneasca autentica §i afirmareaidentitiilii unice fn confruntarea cu altii, cu familia, cu grupul. Atat fn terapia individuala,cat §i Tn cea de grup sau de familie, terapeutul promoveazii comunicarea liberii experi-mentarea interacfiunii, interesele lui fiind centrate pe stimularea comportamentului spontan§i pe triiirea sentimentelor. EI este preocupat de cum se comportii pacientul Tncadrul fami-liei, fn situatiile legate de serviciu sau contact comunitar, de relatiile sale cu cei apropiati §imai putin de cauzele acestui comportament, evitand interogatiile de tip "de ce ?", precum §iinterpr~tarile. in felul acesta experientiali§tii se diferenfiazi atat de psihanali§ti, cat §i decomportamentali§ti, dezavuand punctul de vedere determinist, precum §i abordarea mani-pulativii a omului.Experienta permite manifestarea creativitiipi personale ~i interpersonale, In striinsiilegaturii cu {Unc{ionarea optimiia_ personalitiipi umane. Procesul autocreatiei implica,dupa Schutz (1969) 5 etape sau condilii psihologice: achizitia, asocialia, expresia, evalu-area §i perseveren[a. • Achizi[ia. Procesul autocreativ presupune ca punct de plecare existenla elementelorexperienliale. Acumularea lor necesitii deschiderea catre noi experienle, capacitatea de apercepe mediul exterior §i de a-Ii con§tientiza propriile sentimente. Elementele experienfialefnseamna informatia §i experienta internalizate de individ. Persoana deschisii catre experi-enta, capabila de simfire, acumuleaza mai multe elemente experienfiale decat persoanarigida, care nu-§i permite manifestarea propriilor sentimente.Atat deschiderea catre experienta, cat §i inhibitia, se pot manifesta la nivele diferite decon§tiinta. La nivel con§tient, capacitatea de a fnviila a unei persoane este relationatii cudezvoltarea sa emoJionalli. Existli multe blocaje emotionale fn ceea ce prive§te fnvatarea.Anxietatea, temerile acumulate fn copiliirie, contlictele nerezolvate, distorsioneazii percep-lia. De exemplu, unele persoane evita implicarea emotionala fntr-o relape, datorita temeriide respingere. A ajuta 0 persoanii sii-§i fnvingii inhibifia, sii devinii mai deschisa ciitre expe-rienla, fnseamna deblocare emoJionala §i extensia con§tiintei de sine (ceea ce presupunecon§tientizarea propriilor sentimente).
  • 16. 17• Asocia{ia. Aceasta este 0 etapa a procesului autocreativ care se referii la combinareaelementelor experientiale fn diferite modalitiifi: informafii, senzafii §i emo/ii, toate extrem deimportante pentru activitatea creatiw], ,si combinarea elementelor experientiale poate fi blo-catli la nivel incon§tient. _Multoroameni Ie este tema de ceea ce le-ar putea releva incon-§tientul cu privire la ei fn§i§i.Pentru ace0tia, jocul asociativ reprezinta 0 mare dificultate. Arestrictiona manifestarea incon§tientului inseamnii a-{i limita posibilita{tle de cre§tere.Esenla asociafiei consta fn realizarea de conexiuni fntre elementele ce nu sunt conectatefn 11lOdevident. A§adar, dezvoltarea depinde de posibilitafile persoanei de a-§i explora gan-{!wile §i emoliile traite, astfel putfnd descoperi relaliile dintre ele.@ Expresivitatea. Atat la nivel con§tient, cat §i la nivel incon§tient, existS limite privindexpresivitatea unei persoane. Schutz considera ca educafia tradifionala este un factor foarteimportant care, aclionand la nivel con§tient, limiteaza expresivitatea unei persoane. Existanorme speciale care trebuie respectate, devierea de fa aceste norme putand fi interpretata caanormalitate. Factorii socio-culturali acfioneaza fnsa §f fa !livel incOll§tient. De exempluasocierea unoImanifestari artistice eu comportamente exhibitive, imorale sau iresponsabile,este un factor care bfocheaza con§tient §iineon§tient - expresivitatea umana. Unpas pe caleade:dnhibitiei poate fi facut prin crearea fn cadrul grupului experiential, a unei atmosfere deexplorare reciprocii a larurit expresive a fiecarui membru al grupului." Evaluarea. Acest aspect se refera la re!evan[a unui anumit comportament pentru 0sUua/ie data. Comportamentul rezultat fn umw csocierii anumitor elemente experienlieletrebuie sa fie nu numai creativ, ci §i uti!. Blocajele emo{ionale fmpiedica eva!uarea reala.Teama de a nu dezamagi pe altii, de a nu se autodezamagi, nesiguranta privind propriacompeten[a sau un perfectionism compulsfv, reprezfntii pfedici fn calea unef evaluarf corectea propriilor rezultate. Pe de aiM parte, dorinla de a te impune, tendinlele competitive,reprezinta piediei in eva!uarea corecta a rezultatelor altora.e Perseverenla. Jdeile creative §i comportamentul creativ nu sunt de aiuns pentru 0 auto-transformare reala. Aceasta fmplica §i 0 atitudine de perseveren!a. Jdeea creativa trebufe"maturata", trebuie "traita", fnainte de a ,ft exprimata. Lipsa de perseveren{a poate fnsem-na pierderea unei idei valoroase. Atitudinea ostila fata de autoritate poate constitui unul dinb!ocajele privind perseverenla.Unii oameni se eonfrunta permanent eu autoritatea negativa internalizata, ceea ce fifmpiediea sa finalizeze un act creativ, inclusiv eel de a se autotransforma. "Pot face cevamai bun decat ceea ce au facut speciali~tiidin acest domeniu ", spun cei care nu §i-au rezol-vat eonflictele legate de autoritate.Pe pmcursu! car[ii se VOl prezenta in detaliu metodele, tehnicile, strategiile, studiile decaz re!evante §i rezultatele care exemplifica modul in care prineipiile generale ale orientariipsihoterapeutice experientiale prind via!a sau "sunt puse in seena".De aceea, dedieam eartea tuturor aeelora interesafi de eaile posibile ale doMndirii sa-natatii fntr-o maniera holista- somato-psiho-socio-spiritualii, futuror celor aflati incautarea mij/oacelor de dezvoltare personala §i autorestructurare, a unui mod de a fi maiautentic §i pozitiv in rela{iileeu sine, eu altii §i eu lumea.Pro!: dr. Iolanda Mitrofan
  • 17. o R~ 11~_!][0([lrQ)U~@JWJ UuGESTAl T-TERAPIAE LA CONSTIENTIZARE DE.:lIINE LA ADAPTARE CREATIVAI INTEGRARE HOLISTA.:lIIolanda MitrofanCUPRINS1. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru 0 terapie holista 202. Fundamente1e teoretice ale §colii terapeutice gestaltiste.Inceputuri §i schimbari actuale 212.1. Psihologia gestaltista 212.2. Perspectiva fenomenologica §i teoria campului 212.3. Perspectiva existenlialista in dialogul gestalt-terapeutic 222.4. Caracteristicile relatiei terapeutice 242.5. Terapia gestaltista v~rsus alte forine de terapie 252.6. Gestalt-terapia in actualitate 263. Abordarea personalitalii in terapia gestaltista 284. Cic1ul experientei gestalt §i teoria schimbarii in terapia gesta1tista 365. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiectiv, principii de desIa§urare,modalitati metodologice) 425.1. Obiectivul gestalt-terapiei 425.2. Indicatii terapeutice 425.3. Principiile practidirii terapiei gestaltiste 425.4. Stiluri, modalitati §itehnici de lucru in terapia gestaltista 456. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazat pe analizabioenergetica §i gestalt terapie in cazurile cu torticolis, de etiologie §iexpresie psihogeniL 536.1. Cine §i cum este bolnavul de torticolis psihogen. Profilul persona1itiltii 546.2. Simptomul-tinta, din. perspectiva obiectivului §i modelului terapeutic aplicat 546.3. DesIa§urarea procesului terapeutic 56
  • 18. 201. Frederick Peds - un terapeutcharismatic pentru 0 terapie holismPersonalitatea lui F. Peds este pro fundimplicata in "na§terea" §i destinul Gestalt-tera-piei §i intr-un fel, ea con~ine miezul, ideile §idirec~iile de baza ale unei abordilri terapeuticeinvatoare, de factura experien~ial-holista. Aceas-ta noua "psihotehnologie" a restructurarii §ioptimizarii fiin~eiumane se intemeiaza pe 0 con-cep~ie generoasa privind resursele creative spon-tane ale omului, care pot fi activate, direqionate§i transformate de catre persoana insa§i - in cilinaturale de vindecare §idezvoltare.Fara nici 0 exagerare, psihoterapia creatade Peds, asistatde so~ia sa Laura Peds, lainceputul anilor 40, poarta amprenta naturiicomplexe, creative §i autonome a fondatoruluiei. Ea con~ine nu doar 0 doza de nonconfor-mism menita sa restructureze concep~iile, fiecomode-simpliste, fie elitiste §i sofisticate inprobleme de psihoterapie, ci §i 0 resuscitare aunei conceptii mai apropiate de naturale tea §iautenticitatea fiin~ei umane, de sensul funda-mental al devenirii ei. Astfel, inventiv §i debor-dant, Peds descopera solulii de explorare §icon§tientizare inedite §i fertile, de la valenlelecomunicante, simbolice ale limbajului corpo-ral, la con§tientizarea §i "transformarea unifi-catoare a pa~ilor neintegrate ale eu-Iui",printr-un mod mai responsabil de a intra incontact cu sine §i cu Iumea.Terapia gestaltista angajeaza plenar experi-en~a focalizata perceptual, afectiv, imaginativ§i aqional, aici §i acum, printr-o diversitateimpresionanta de modalitati de dialog §i teh-nici de joc de rol provocativ. Toate acesteadevin "vehicolul" con§tientizarii de sine, al re-descoperirii §i reevaluarii personale, al autore-structurarii prin resurse proprii. Ele conduc infinalla cre§tere §idezvoltare personaUi, gestalt-terapia apartinand astfel, prin scopuri §imetodologie, psihoterapiilor umanist-experi-entiale §i fiind poarta de intrare in domeniuldezvoltarii transpersonale.Insight-ul, prin autoexplorare §i invatareastrategiei de a te con§tientiza §i autotransfor-ma, in masura in care te accepti, te asumi §idecizi liber, cu deplina responsabilitate,constituie paradigma acestei psihoterapii, careCapitolul 1depa§este creativ §i realist, aUit abordarilepsihodinamice, cat §i cele comportamentale.Parintele gestalt-terapiei a fost initial psiha-nalist, dar ulterior §i-a completat §i depa§itformatia prin inglobarea selectiva in cadrulconceptiei §i stilului sau terapeutic inovativ, agandirii fenomenologice §i existen~ialist-uma-niste .. De§i exegetii sai actuali nu precizeazaexistenta vreunei influente recunoscute deautor, din direqia gandiriiorientale, in ceea cene prive§te, rem arcam coincidente §i similitu-dini surprinzatoare, in special. inabordareafocalizata §i in unele tehnici de con§tientizarede sine §i de autotransformare (v. VijnanaBhairava Tantra sau Cartea secreta esentiala acaii tantrice- comentaUl de Osho, vol 1 §i 2,Ed. Ram, 1997).Ca §i in cazullui Rogers, personalitatea luiPerls este importanta in conceperea §i aplicareapsihoterapiei sale §i este unanim recunoscut ca-racterul inconfundabil §i fascinant, charismatical acestui fondatar de §coala, atat de catrepacientii sai,cat §i de catre elevii §i continuatoriisai:Simtul artistic §iintuitia sa desavaf§ita, spon-taneitatea §i flexibilitatea contactului, prezentasa energizanta §i1uminoasa a impus §i a indus 0multitudine de psihoterapeuti care i-au continu-at §iimbogatit muncaUn scurt istoric al periplului existential allui F. Peds ni se pare necesar. In 1926il gasimpe Fritz la Frankfurt pe Main, in calitate deasistent al lili K. Goldstein §i tot acum, 0cunoa§te pe cea care ii va deveni sotie §icofon-dator al terapiei gestaltiste - Laura Peds. El seafla sub influenta psihologiei gestaltiste §i afilosofiei existentialiste. Se pregate§te ca psiha-nalist, fiind atras in special de W. Reich (carein 1930 i-a fost §i analist), de Karen Homey §ide O. Rank. De la maestrul sau Reich, Pedspreia interesul pentru "lucrul cu carpul", fiindca§tigat pentru ideea intelegerii functionariimotricitatii ca a "armudi", care blocheaza sauincifreaza emotii §i experien~e traite.Conceptia lui Perls despre om §idespre tera-pie este inluentata de trei contacte intelectualesemnificative in dezvoltarea sa (apud G.Yontef, J, Simkin, 1989, p. 329 ):
  • 19. Gestalt-terapia, de la conlttientizare de sine Is adaptare creativa ~i integrare holisUi) 21• S. Friedlander, din a dirui filosofie aincorporat concepte1e de "gandire diferentia-Hi" §i "indiferenta creativa", pe care Ie intreza-rim in prima carte a lui Perls: "Eul, foamea §iagresiunea", aparuta in 1947;• Jan Smuts, autorul celei mai importantecaI1i despre holism §i evolutie, scrisa dintr-operspectiva gestaltisHl asupra ecosistemului,eel care a introdus de altfel terrnenul "holism".eu aeesta, Peds intra in contact in Africa deSud, un de se refugiaza de prigoana nazista;• A. Korzbyski, autor in domeniul seman-ticii, care a avut 0 influenta importanta in dez-voltarea intelectuala a lui Perls.Un aport semnificativ in activitatea luiFritz il are §i Laura Perls, de formatie psiho-log, licentiata la Universitatea din Frankfurt(1932). Ei i se datoreaza multe dintre influen-te1e gestaltiste, existentialiste §i fenomenologi-ee, ea fiind 0 admiratoare a lui Martin Bubber§i P. Tillich.2. Fundamentele teoretice ale~colii terapeutice gestaltistemceputuri ~ischiInbari actualeFundamentele teoretice ale gestalt-terapieisunt identificate in cateva domenii de interes:psihologia gestaltista, abordarea fenomenolo-gica §i teoria dimpului, perspectiva existentia-lista.2.1. Psihologia gestaltistaPsihologia gestaltista ii imbogate§te luiPerls perspectiva psihanalitica freudianaasupra persoanei, prin doua concepte impor-tante: gestalt (configurattie 5 §i restructurarespontana a acestuia prin experienta imediata,"aici §i acum".Gestaltismul considera ca organismele per-cep instinctiv structurile in mod global, §i nudoar paI1i sau elemente ale acestora. Structura(configuratia sau gestaltul) are caracteristicinoi ce nu pot fi reduse la suma §i analizapaI1ilor. Pe de alta parte, perceptia insa§i esteun proces activ §i structurant §i nu doar unrezultat al receptarii pasive a stimulilor deditre organele senzoriale. Situatiile percepute,la randullor, au un grad de organizare intema.Prin experienta directa, aici §i acum, organis-me1e, utilizandu-§i capacitate a motrica, aucapacitatea de a percepe corect, structurand §idecodificand semnificatia structurilor perce-pute. In cercetarea fen~menologica, dar §i interapia care utilizeaza explorarea fenomenolo-gica, se poate dobandi capacitate a de a con§ti-entiza semnificatia ascunsa in cadrul uneistructuri studiate. Aceasta se refera atat la pro-pria structura psihica, cat §i la relatiile dintreelementele unor structuri exteme (lumea,evenimentele, a1tii) §i persoana respectiva.Relatiile eu sine §i eu lumea pot fi astfel inte-lese din perspectiva experimentarii lor, "aici §iacum", prin focalizare §i descoperire a intele-sului lor autentic. Aceste relatii pot fi ulteriorrestructurate in baza descoperirii noilor inte-lesuri §isensuri (noul gestalt) §itransformate innoi moduri de comportament, noi atitudini,noi resurse de adaptare creativa.Se considera ca oamenii percep in modnatural, spontan, structurile realitatii, ca eireconfigureaza §i restructureaza firesc, aUit "inplanul cunoa§terii, cat §i al comportamentului.Astfel, ei au virtual asigurata calea spre adevar§i evolutie. Aceasta pentru ca ei sunt sisteme_ deschise, autoorganizatoare §i exploratorii,active, deci transforrnative.2.2. Perspectiva fenomenologica ~i teoriadimpului.Abordarea fenomenologica permite fiinteiumane sa discrimineze intre ceea ce percepe §isimte in prezent de ceea ce este rezultat pebaza experientelor trecute. Wertheimer (1945,p. 331) predza ca in explorarea gestaltista seutilizeaza nemijlocit perceptia "naiva", ne-alterata de invatare. Terapia gestaltista vatransforma aceasta explorare fenomenologicaintr-o metoda vie centrata pe "subiectivitateainsului" a§a cum este ea experimentata de el inprezent, simtita §i traita in rela!ia sa eu realul.Persoana este conceputa in spatiul sau de viataca un camp, iar conform teoriei dimpului,oriee eveniment care are loc intr-o parte acampului se resimte intr-un fel sau altul intoate celelalte paTti. Intr-un camp, patile suntin relatii directe §i responsive unele fata dealtele, fiecare influentand totul, a§a incat,orice actiune care are loc in terapie, nu se
  • 20. 22adreseaza doar unui aspect al personalitatii, cituturor, conform unui foarte vechi §i In acela§itimp recent redescoperit principiu care postu-leaza ca §i Intregul se regase§te In parte, nunumai parte a In Intreg. Principiul holonomicpropriu functionalitatii psihicului, actioneaza§iIn plan biologic §i este argumentat de teoriilede dimp din fizica modema, depa§ind diviz-iunea carteziana §i mecanicismul newtonian."Fascinant cum §tiinta secolului al XX-lea,care l§i are radacinile In separarea carteziana §iIn modelul mecanicist §i a drei dezvoltare afost posibiHi tocmai datorita acestor canceptii,depa§e§te acum aceasta fragmentare §i seIntoarce la ideea de unitate, exprimata de multIn filosofia graca §i In mistica orientala"comenteaza Fritjof Capra in cartea sa:"Taofizica" (1995, pag. 21). ~i acela§i autorprecizeaza, in continuare: "Prin contrast cuviziunea occidentala mecanicista, conceptiaorientala este "organid". Pentru misticii ori-entului, toate lucrurile §i toate evenimentelepercepute de simturi sunt intercorelate §i nuexista de fapt, decat manifesUiri, aspectediferite ale aceleia§i realitati ultime. Tendintanoastra de a fragmenta lumea perceptibila §i dea ne gandi pe noi in§ine ca ego-uri izolate inaceasta lume e considerata 0 iluzie nascuta dementalul nostru mereu Inclinat spre evaluare §ic1asificare. Filosofia budisUi 0 nume§te avidya(ignoranta), §i considera ca ea este 0 stare deperturbare a mentalului, stare ce trebuiedepa§ita: "perturbarea mentalului producemultiplicitate, pacea sufletului readuce uni-tatea." (idem op. cit. pag. 21). La randul sau,Perls, are §i el o· conceptie "organismid"asupra omului §i mediului, pe care Ie concepeca fiinland In consonanle dinamice, In inter-actiune evolutiva, bazata pe unificare prinintegrarea polaritatilor. De§i nu afirma nicaieriexplicit vreo preluare a conceptiei orientale,Perls, ca §i predecesorul §i maestrul sau Reich§i nu mai putin de contemporanullor, mareleJung, se regase§te (sincronicitate?!) prin fun-damentele conceptiei sale despre om §i muncaterapeutid asupra mentalului, in preceptele §iteoriile orientale.Terapeulii gestalti§ti lucreaza asupra cam-pului fenomenologic al persoanei sau algrupului, "hie et nunc", atenti la modul inCapitolul 1care acesta include "reziduuri" ale trecutuluitrait, fixate sau exprimate simbolic In pozitii alecorpului (atitudini posturale), In obiceiuri, Inconvingeri §i comportamente. Ei cauta sa de-clan§eze in clienti capacitatea de a deveniobservatori con§tienti In prezent ai propriilorlor trairi §i experiente trecute, readuse pe "sce-na prezentului" §ireexperimentate pentru a de-veni comprehensibile. Starea de observatorcon§tient sau de martor al propriilor experienteexistentiale, emotii §i sentimente este facilitata,provocata §i dezvoltata la clienti, In scopuldobandirii unei distante psihologice care sapermita reevaluarea §i integrarea acelor partiale eu-lui respinse, negate sau ignorate §i re-armonizarea lor cu intregul. Acceptarea de sinenu se poate produce decat in conditiile uneiintelegeri lucide a sinelui, a motivatiilor, sco-purilor §i resurselor sale potentiale, precum §iprin unificarea polaritatilor (in acceptiunea luiPeds) sau contrariilor (in acceptiunea luiJung).Daca abordarile campului sunt mai degrabadescriptive decat interpretative, speculative sauc1asificatorii, accentuand pe observare,descriere §iexplicarea structurii exacte a obiec-tului studiat, terapia gestaltista reu§e§te sa de-pa§easca aceste limite In explorarea datelornedisponibile prin observare directa cu ajutorulmetodei focalizarii (concentrarii) de ciHresubiectul insu§i asupra universului sau interior,in care este dirijat, pas cu pas, ca de un ade-varat fir al Ariadnei derulat de catre terapeut.Clientul, nu numai ca ajunge sa-§i dezvaluie §iinteleaga pe cont propriu problemele, reactiile,§i experientele traite, adica sa se autocon§tien-tizeze, ci este provo cat §i sustinut sa experi-menteze noi moduri de a fi §i de a simti, de aactiona §i de a intelege, prin intermediul uneipalete tehnice remodelatorii diversificate,incluzand jocul de rol, dialogul "partilor eu-lui", tehnica metapoziliilor, tehnica "loculuifierbinte", tehnica "scaunului gol", lucrul cumetafora corporala §i fantezia ghidata etc.2.3. Perspectiva existentialista In dialogulgestalt-terapeuticPunctul de vedere existentialist postuleazad oamenii sunt Intr-un proces natural §i con-tinuu de autodescoperire §i autorestructurare.
  • 21. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 23Fiecare persoana se confrunta mereu cu noiprobleme, ~noi orizonturi ~i noi posibilita1i dedevenire. In aceasta devenire, pentru fiecareconteaza ceea ce experimenteaza el insu~i,ceea ce traie~te el in mod unie: bucurii sau tris-te1i, realizari sau frustra1ii, impliniri saue§ecuri, sanatate sau suferin1a. Cu toate aces-tea, majoritatea oamenilor actioneaza §itraiescintr-un context inautentic, al unei gandiri con-ventionaJe, standardizate, "inva1ate" §i prelu-ate prin presiunea grupului de apartenenta,care pe langa voca1ia socializatoare i~i exercita§i una alienanta, mistificatoare. Standarde §iopreli§ti socio-culturale, educa1ionale sau sim-ple inductii imitative eontribuie impreuna laobseurizarea realitatii subiective §i chiar obiec-tive, a§a cum ~ste ea, ori la indepartarea fiinteide ea insa~i, de esen1a ei pozitiva §i creatoare.Astfel, omul invata §i se obisnuie§te sa se mintape sine in raport cu alegerile §i deciziile sale,uneori, chiar in raport cu nevoile sale cele mailegitime. El i§i creeaza treptat 0 falsa imaginede sine, baza a unei eonduite inautentice. Elajunge sa traiasca intr-un fel, ea §i cum ar fialteineva, sau in locul altcuiva (parinte, fiu,sol, barbat, femeie, stapan, sclav, lider,marginalizat, etc.) El incepe sa joace "roluri"care nu-l reprezinta, dar pe care Ie preia prinforta imprejurarilor, prin forta "modelelor".Adesea, uita cine este §ice vrea de fapt, incotrose-ndreapta §i de ce? ! Se lasa purtat de val, §icu cat se-ndeparteaza mai mult de sine, cu atateste mai neferieit, eu atat mai mult sufera.Sufera in rela1iile cau a11ii,in rela1iile cu sine,in rela1iile cu via1a. Sufera psihic §i somatic,Autoin§elarea este baza inautentieita1ii, iarvia1a care nu se sprijina pe adevarul proprieifiin1e in lume conduce la anxietate §i senti-mente de vinovatie. "Terapia gestaltista oferaun mod de a fi autentic §i deplin responsabilpentru sine; devenind con§tient cineva devinecapabil sa aleaga §i sa organizeze propria saexistenta intr-o maniera plina de sens"(Jacobs, 1978, Yontef,1982, 1983). Cel maiimportant aspect al terapiei este rela1ia dintreterapeut §i client, care in gestalt-terapie capataforma dialogului existential bazat pe experien1acontactului de grani1a. N01iunea de contactsemnifica in terapia gestaltista posibilitateaindivizilor de a cre~te §i de a-§i forma iden-titati, prin experienta trasarii granitelor dintreeu §i non-eu, precum ~i a interactiunii eu-lui Cllnon-eul prin mentinerea identWltH proprii.Prin dialogul terapeutic denumit §i experientadialogica, clientul este stimulat sa-§i dezvolteresursele pentru contactul dorit sau pentruretragere, adica propriul ll1i suport. Acestsuport poate fi corporal (respirator, postural,energetic) sau informational (verbal). Cu altecuvinte, suportul, atat eel nonverbal, cat §i celverbal, mobilizeaza resurse1e persoanei pentrucontact, prin experimentarea unui model com-portamental a1sinelui, a§a cum este e1in reali-tate §i cum se dezvaluie in cadrul re1atiei cuterapeutul §i cu grupul. La randu1 sau, tera-peutul se angajaza in dialog direct, autentic §iresponsabil, cu acceptare, grija §i caldura,autodezvaluindu-se de pe aceste pozitii inexperienta dialogica, dar evitand pe cat esteposibil manipularea relatiei clientului cu elmsusi ~i eu a1tii. De§i terapeutu1 gesta1tist estede cele mai multe ori activ §i directiv in muncade expiorare §i con~tientizare, orientand-o pascu pas, el nu va sugerll, §i nu va directiona inniei un fel continutul experientei personale aclientului, evitand constant sa-i manipulezealegerile §i reac1iile sau intelegerile personale,dar creandu-i din aproape in aproape conditiipsihologice pentru producerea insight-urilorclarificatoare. Din acest punct de vedere, con-ducerea dialogului gestaltist este un proces dedescoperire de sine §i de autocon~tientizare §inu unul de interpretare §i de mode1are pre-scriptiva a subiectivita1ii insului. Terapia ge..staltista l~i propune astfel sa sporeasca §anseleomului de a fi mai con§tient de sine §i de alucra asupra lui insusi prin dezvoltarea propri-Hor resurse creative, transformative, in con-sens cu scopurile sale asumate, pe deplinresponsabH, implicat, "trezit".Terapeutul gestaltist ajuUi clientul sa do-bandeasca strategia autotransformarii com-portamentului sau prin revelarea sensurilor in-terne ~i externe ale acestuia. Aceasta strategiea capacita1ii de a te autocontrola, autoregla §ischimba in bine nu este altceva decat dobandi-rea con~tiintei procesului de con~tientizare,accesului nelimitat la propria-1i autenticitate,la sine. Terapia gestaltista nu il ajuta pe clientsa devina doar mai con~tient de sine, ci mai
  • 22. 24ales cum sa devina mai con§tient, mai respon-sabil §i mai eficient cu sine §i cum s~Hi utili-zeze capacitatea de con§tientizare in scopulcre§terii §i autosustinerii personale.Mai mult decat in alte forme de terapie, ingestalt-terapie, pacientul este vazut mai curandca un colaborator care va invata cum sa se vin-dece. Experienta irnediata a pacientului este inmod activ utilizata, iar atitudinea lui de ca-utare, forrnulare de solutii proprii §i punere inactiune a acestora "aici §i acurn" constituiechiar rniezul rnetodei. De exemplu, unui cuplucu dificultati sexuale psihogene i se poate ceresa practice tehnici senzitive focalizate, explo-ratorii, tocmai pentru a stimula experienta deredescoperire §i reinvestire a trupurilor §i per-soanelor cu noi semnificatii §i in nici un caz,nu i se vor prescrie modele comportamentalede acuplare mai eficienta (ca in terapia behavi-orista) §i nici nu i se vor "servi" interpretari,explicatii §i recomandari, ca in terapia cogniti-va, §i cu atat mai putin nu va fi incurajat §i in-terpretat transferul, atunci cand apare, ca interapiile psihodinamice. Gestalt-terapia actio-neaza prin utilizarea prezentei active §i vinde-catoare a terapeutului §i a pacientului, aflati incontact autentic, adevarat, conectati ca per-soane libere §i responsabile intr-un proces de"cre§tere impreuna".2.4. Caracteristicile relatiei terapeuticeRelatia terapeutica presupune in gestalt-terapie existenta a patru caracteristici ale dia-logului (dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989,pag.325):• Includerea. Aceasta inseamna a pune pefiecare, in cea mai mare masura posibila, In ex-perienta altuia, "in pielea altuia", Tara a-I ju-deca, analiza sau interpreta, In timp ce-§i pas-treaza simultan sensul prezentei sale separate,autonome, ca martor sau observator focalizat.Se practica, In alti termeni, un mod de a-Iexperimenta pe celalalt, de a-I simti §i trai dininterior (fie acesta 0 persoana semnificativa dinviata subiectului, fie pe altcineva din grupul ter-apeutic, fie chiar pe sine Insu§i intr-o aWlipostaza, din alt timp §i loc). Includerea cen-treaza dialogul terapeutic pe explorarea §icon§tientizarea relatiei eu-tu sau eu-el, dinperspectiva lui "tu" §i a lui "el".Capitolul 1• Prezenta. Terapeutul gestaltist se exprimape sine pacientului, se face simtit de catre aces-ta, i se dezvaluie. In mod regulat, judicios §i cudiscriminare, prezenta terapeutului se exprimaprin observatii, preferinte, sentimente, ex-periente personale traite aici §i acum, ganduri.Imparta§indu-§i propria experienta, ceea cesJmte in dialog, terapeutul 11 ajuta pe pacient sainvete sa aibe incredere §i sa-§i utilizeze ex-perienta imediata pentru a-§i cre§te gradul decon§tientizare. In felul acesta, el modeleaza ra-portul fenomenologic §i evitand sa-i ofere in-terpretari sau solutii, prin chiar prezenta lui, 11determina pe client sa se deblocheze, sa se bi-zuie pe experienta lui imediata ca instrumentde cre§tere a autocon§tientizarii, sa se autode-scopere §i autointeleaga. Astfel, prezenta vie,autentica a terapeutului §i abtinerea de la pro-priile interpretari, faciliteaza dezvoltareaprezentei autonome, implicate §i active ac1ientului, evitand dependenta terapeutica,atat de frecventa in alte terapii, care practicilun alt tip de relatie terapeutica (ca de pilda,prezenta neutrala §ifrustranta in psihanaliza -ca modalitate de declan§are a transferului cestructureaza ulterior relatia pe modelul"parinte-copil" sau "medic-pacient", sau ceaexpert-atot§tiutoare §i manipulativa in terapiacognitiva §i In cele comportamentale, pemodelul "profesor-elev").• Responsabilitatea in a dialoga. Contactulterapeutic este mai mult decat a face ceva unulpentru altul. EI este ceva ce se intimpla intredoi oameni §i care rezulta din interactiuneadintre ei. De aceea, terapeutul gestaltist areraspunderea modului in care se intarnplil dia-logul, abandonandu-se pe sine §i implicandu-se in interaqiune, dar implicandu-l in egalamasura §i pe client sa devina responasabil deacest dialog. Aceasta permite contactului sa serealizeze, mai curand decat sa fie manipulat,"Tacut" in scopul urmaririi, (controlarii) unuirezultat. Se intelege de aici, cil raspundereapentru dialog este de a-Ilasa sa se desTa§oare caun fenomen natural, sincer, autentic participa-tiv §i nu artificial, contraTacut intentional.• Dialogul este trait, sirntit, pe viu. In tera-pia gestaltista dialogul este mai mult decat "avorbi". El este mai ales trait, simtit, experi-mentat pe viu, in minte §i in trup, deodata.
  • 23. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare hoiista 25De aceea modalW11ile de dialog sunt foartediverse §i dinamice, putand implica mijloaceexpresiv-artistice: dansul, mi§carea simbolicaexpresiva, ritmurile §i sunetele, muzica §icuvantul. Metafora, in expresie verbalil, rit-mic-melodicil sau corporalil, devine unul dininstrumenteleacheie In dialogul gestalt terapeu-tic, sporindu-i puterea vindedtoare §i trans-formativiL Toate aceste modalita1i decomuni-care declansaza §i mobilizeaza energiile dintreparticipan1i, punandu-le in mi§care. Explica-rea experientei prin mijloace expresive non-verbale, constituie 0 important a contributie agestalt-terapiei ill largirea posibilitalilor deexperimentare fenomenologica. Trebuie preci-zat ins a ca interac1iunea terapeutica este limi-tata de principii etice, de adecvare ("ce se po-trive§te"), de sarcina terapeutid, etc.Aceste caracteristici ale modului in care sedesIa§oara dialogul terapeutic gestaltist permitproducerea unor modificari semnificative §idestul de rap ide .in modul de a fi al pacientului§i de a se raporta la problemele sau simptomelesale. Chiar §iun psihanalist - SA. Appelbaum,referindu-se la gestalt-terapie (1976, in C.Hatcher §i P. Himelstein, pag. 757) remarca:In gestalt-terapie, pacientul inva1a repede safad distinc1ie intre idei §i idea1ie, intre vechileganduri obsesive, bine-batatorite §i noile gan-duri, intre starile traite §i starile generate destarile traite (adica dintre experienle traite §igandurile §isentimentele aparute in urma aces-tor experien1e traite - n.n.). Scopul gestaltistu-lui este sa urmareasca experienta §i nu expli-catiile, bazandu-se pe credin1a ca insight-ulcare emerge ca gestalt este mult mai potentdecat insight-ul dat de terapeut. El ajuta, atatpaeientul, cat §i terapeutul sa traseze §i samen1ina aceste importante distinc1ii".2.5. Terapia gestaltista versus alte forme deterapieCilteva precizari privind specificul terapieigestaltiste eomparativ cu alte forme de terapieni se par necesare:• este 0 terapie care utilizeaza atat meca-nismele ineon§tiente, cat §i cele eon§tiente,centrata pe experimentarea aici §i acum §i pecon§tientizarea focalizata atat a experien1elorinterne (afeetive §i cognitive) cat §i a eelorexterne (de rela1ie §i comunicare). Se deose-be§te de metodele comportamentale (centrateexclusiv pe condi1ionarea controlului asuprastimulilor asocia1i simptomelor), dar §i demetodele psihanalitice preocupate dominantde cauza bolii, coinciden1a cu motiva1ia incon-§tienta ce poate fi con§tientizata prin analizatransferului §i interpretare, de§i cu aceasta dinurma are unele puncte comune, In special inabordarea temelor caracterologice. Terapiagestalt opereaza in ambele planuri ale exis-ten1ei, intern-incon§tient §i extern-con§tient,pe care Incearca sa Ie armonizeze ~iunifice princon§tientizare §i inva1are a modului in carecon§tientizezi experimentand, ceea ce deschi-de 0 cale ell totul noua in terapie: calea dez-voltarii personale, a restructurarii responsabile§i creative, a autorealizarii prin experientadirecta. a transformarii de sine.• se deosebe§te de terapiile de modificarecognitiv -comportamentala, ra1ional-emotiva§i de alte terapii care incearca sa asigure uncontrol direct asupra simptomelor (hipnoza,chimioterapie, electro§ocuri, biofeed-back)care nu sunt preocupate de experien1a pacien-tului, §i nici de autoresponsabilitate §i autosu-port. Spre deosebire de aceste terapii careopereaza in registrul prescriptiilor §i allui "tre-buie" ("ceea ce trebuie Iacut"), terapia gestal-tista accentueaza con§tiinta "a ceea ce este", ac1arificarii §i acceptarii a ceea ce este persoana,cread astfel 0 baza reala pentru ca aceasta sa sepoata reevalua, unifica in interior prin armo-nizarea polarita1ilor aflate in conflict §i evi-dent, abia in aceste condilii, sa se poata auto-modifica.• terapia gestaltista descurajaza intelectuali-zarUe, explica1iile, atilt de utilizate de majoritateaterapiilor, atilt psihodinamice, cat §i cognitiv-comportamentale, incurajand procesul dedescoperire prin experimentare. Astfel, de§iopereaza ca §ipsihanaliza cu conceptul de "in-sight" , acesta are 0 valenta reconstructiva multmai realista, fiind rezultatul experimentarii cusine §i cu altii, §inu doar 0 conexiune clarifica-toare in planulin1elegerii .Ac1iunile mentale ca §i cele comportamen-tale (suscitate prin tot arsenalul tehnic al tera-piei gestaltiste) ce conduc la insight sunt denatura sa produca in mai mare masura, mai
  • 24. 26sigur §i pe mai lunga durata, rara a erea depen-denta terapeutica, schimbari benefice, spredeosebire de insight-ul psihanalitic care are 0 ariemai restransa de actiune - exclusiv in planafeciv §i cognitiv. E de presupus, in ordineademersului psihanalitic, ca §ischimbarile com-portamentale vor surveni in consecinta. Daraceasta ramane adesea doar 0 simpla pre-supunere, confirmata §i de durata uneori exce-siv de lunga a tratamentului psihanalitic, justi-ficata prin cre§teri nesemnificative in opti-mizarea relatiilor c1ientului cu sine, cu altii §icu lumea. ~i chiar daca simptomele uneiafectiuni psihogene se pot ameliora sub curapsihanalitica, adesea ele pot fi inlocuite cu aiteprobleme de adaptare §i integrare sociaHLAceasta observatie ne atrage atentia asupraincompletitudinii ariei de abordare psihologicain psihanaliza, centrata dominant intelectualist§i partial afectiv. In replica, terapia gestaltista,prin muitidimensionalitate §i abordare holistacompleteaza aria de lucru psihanalitic princuprinderea mecanismelor perceptuale, imagi-native, creative (puternic dinamogene §i trans-formative), alaturi de ce1e emolionale §i sim-bolic-inteleetive, iar eomponenta actionala,externa, nu este nici ea neglijata. Dimpotriva,lucrul cu corpul §i suportul energetic, actiuneaprin joc de rol §i tehnici expresiv-corporalesunt extern de importante in practica expe-rienliala de factura gestaltista, asigurand tre-eerea din planul inlelegerii §iproiectului men-tal, in cel al realitatii comportamentale, aloptiunii responsabile §i deciziei autoasumate.Terapeutul gestaltist eoncepe terenul sau deaqiune ca pe 0 structura biopsihosociala,incluzfmd organismul §i mediul, considerate lafel de importante. De aceea, el nu exclude nici"o dimensiune relevant<l a vietii, de la variabile-Ie fiziologice, la cele motivationale, cognitive§i sociale.• arsenalul tehnico-metodologic in terapiagestaltista este flexibil, complex §i eclectic,adaptabil de la caz la caz, in vreme ce alte sis-teme terapeutice prefera 0 modalitate tehnicade baza, de obicei intelectualizarea (fie bazatape asociere libera §iinterpretare in terapiile psi-hodinamiee, fie pe evaluari experte §i pre-scriptii in terapia rational-emotiva, in modifi-carea eomportamental-cognitiva §i in terapiaCapitolul 1realitate). In extrema cealalta se situeaza tera-pia rogersiana nondirectiva saucentrata peclient, in care pasivitatea comprehensiva incare se situeaza terapeutul utilizeaza exclusivtehnica raspunsului-reflectare, lncurajand doarclarificarea §i maturizarea emotionala. Astfel,in terapia gestaltista orice tehnica poate fi buna,cu conditia ca ea sa fie focalizata spre cre§tereacon§tientizarii, sa decurga din dialog, sa stim-uleze creativ activitatea de explorarefenomenologica §i de preluare a autocontoluluiin procesul de transformare §isa se incadreze inrigorile etice §i deontologice. Pan a la urma, nutehnicile sunt eele mai importante in terapiagestaltista, cat manieara in care eJe suntimbinate, modificate libel de la situatie la situa-tie, astfel in cat sa provoace §isa ofere un suportin munca de autodescoperire a pacientului,dinamizand procesul terapeutic. Se consideraca atunei cand tehnieile sunt utilizate intr-omaniera analitic-cognitivista, ele indeparteazaclientul de munca de con§tientizare §i experi-mentare, blocand, prevenind sau neutralizandprocesul dezvoltarii organismice, integrative.(G. Yontef §i 1. Simkin, 1989, p. 328). 0 maiferieit<i combinatie metodologica consUl inintegrarea conceptelor analizei tranzactionalepe terenul gestaltist, sunt de parere aceia§iautori. Astfel, starile ego-ului (parinte, adult,copil), ca §i scenariile de viata detaliate inanaliza tranzactionala pot fi transpuse intr-unlimbaj gestaltist §i racute sa prinda viata prinexperimentare §i dialog existential.2.6. Gestalt-terapia In actualitateDe§i opera scrisa a lui F. Peds este destul deredusa, ea este suficient de concentrata pentrua semna actul de na§tere al unei §coli.Dupa prima sa lucrare publicata in 1946,"Eul, foamea §i agresiunea" - "Ego, Hungerand Aggression" - cu subtitlul: "Revizuireateoriei §i metodei freudiene": transformat lareeditarea din 1966 in "Inceputul TerapieiGestalt", urmeaza cartea: "Gestalt-terapia"(1951), scrisa in colaborare eu RalphHefferline §i Paul Goodman.La scurt timp dupa aceea, Fritz §i LauraPeds l:nfiinleaza la propriul lor domiciliu dinN ew York, Institutul de Gestalt- terapie ,caredevine sediul numeroaselor seminarii, work-
  • 25. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holisUi 27shop-uri §i grupuri terapeutice. Tot aici seformeaza primii terapeu~i gestalti§ti: P. Weisz,Lotte Weidenfeld, B. Eastman, P. Goodman,Isadore From, E.Shapiro, L. Calfen, IrisSanguilano, J. Simkin §i K.A. Fisher.Ulterior, workshop-uri similare se organi-zeaza in Cleveland, Miami §i Los Angeles. In1955 grupul de formatori din Cleveland for-mcaza "Gestalt Institute of Cleveland. (apudR. Corsini, D. Wedding, 1989, pag. 330).Pana in 1970 (anul mo~ii lui Perls) s-auorganizat de catre Perls §i emulii sai, dintrecare J. Simkin, in special, 0 serie de seminarii§i ateliere formative, in cadrul unor presti-gioase institute de gestalt-terapie, dintre carecel mai important este "Esalen Institute" dinBig Sur, California. Aici, intre 1964-1968,Perls, impreuna cu Simkin §i W. Kemplerorganizeaza ateliere formative, a caror tradi~iese pastreaza §i dupa 1970, tlind sus~inute deacela§i Simkin, Irma Shepherd, R.W. Resnick,R.L. Martin, J. Downing §i J. Enright.. Tot laEsalen se formeaza §i al~i importan~i terapeu~ide familie, cu orientare experientiala, caVirginia Satir (care in 1966 devine chiar direc-tor al acestui institut) §i W. Kempler.Dintre principiile §i ideile care s-au vehicu-lat in aceasta perioada, care s-au impus selec-tiv in practica terapeutica §icare au §ocat spiri-tul conservator, dominant psihanalitic alvremii, amintim:• utilizarea prezen~ei active a terapeutuluiin rela~ia cu pacientul, cu suscitarea sausupralicitarea contactului direct;• accentuarea experientei traite, direct,"acum §i aici,,;• responsabilitatea autoasumata a pacien-tului in raport cu sine;• principiul asimilarii §i interdependen~eiecologice organism-mediu;• principiul con§tientizarii §i al autoreglariinaturale a organismului.In 1989 existau in lume 62 de institute de te-rapie gestaltista §i numarul adeptilor acestei te-rapii este in cre§tere. Diversificarea importantaa orientarii gestaltterapeutice nu a permis infi-intarea unei organizatii profesionale unice §inici fixarea unor standarde tip pentru formarea§i selectia formatorilor, fiecare institut sau cen-tru avand mai degraba propriile sale criterii.Imbogatirea numarului §istilului practicilorgestalt terapeutice, a condus la modificariimportante fata de primele modele. Astfel, dela formula clasica de desTa§urare a acestei tera-pii, axata pe focalizarea pe un membru al unuigrup, a§ezat in centrul acestuia (tehnica "locu-lui fierbinte" - "hot seat"), grupul ramanandmai mult in postura de observator tacut, pasiv,Tara a se exclude unele interven~ii ale altormembri, s-a ajuns treptat la acordarea uneiimportante mult mai mari procesului de grup §iimplicarii grupului in dinamica restructurariipersonale a fiecarui participant. Gestalt-grupula devenit scena unui proces dinamic de cre§te-re impreuna.Pe de alta parte, daea la ineeputurile gestaltterapiei se utiliza mai curand frustratia, confu-zia autosuficien~ei cu autosprijinul §iatitudineaabraziva a terapeutului fata de clienti, in seopde provocare, (sa nu uitam ca Perls fusesetotu§i initial psihanalist) asUlzi, se prefera 0conduita terapeutica mult mai blinda, euaccent pe autoexprimare §i pe dialog, pe auto-acceptare §i pe lucrul cu teme psihodinamice.A crescut semnificativ increderea in fenome-nologia pacientului §i cunoa§terea interactiu-nii dintre membrii grupului terapeutic, pe ma-sura ee a fost descurajata munca formala ingrup, de tipul relatiei 11a 1. Autoexplorarea §iinterexplorarea in scop de producere a insight-urilor restructurante §i actionarea resurselorcreative sunt astazi dimensiuni importante ingestalt-terapie.Audienta atelierelor de gestalt-terapieintrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor§coli cu publica~ii mult mai numeroase - cacea jungiana §i cea ra~ional-emotiva (R.Resnick, apud op. cit. 1989). Gestalt-terapiaavea la acea vreme mai mult de 60 de societa~i§i grupari, mii de participanti §i peste 200 deterapeuti autoidentificati numai in S.u.A.Dupa anii 70 ea patrunde tot mai mult inEuropa, in special in Franta, dar §i in MareaBritanie §i Tarile de Jos.Experienta no astra c1inica ca psihoterapeutde orientare gestaltist-experientiala s-a acumu-lat pe parcursul a 20 de ani, in cadrulLaboratorului de cercetari in domeniul neuro-psiho-senzorial din Institutul National deExpertiza Medicala §i Recuperare a Capacitatii
  • 26. 28de Mundi, din Bucure§ti - laborator pe care I-amcondus lntre anii 1990-1997. Aceasta practicaindividuhl §i de gmp a fost aplicaUi pe pacienticu afectiuni psihice (in special, psihogene). Inasoeiatie eu alte tehniei expresive §i psi-hodramatice, pe fondul chimioterapiei de in-tretinere, am utilizat gestalt-terapia §i cugmpuri de schizofreni, in stadii remisional-reziduale, in scop de resocializare-recuperare.(v. Studiu longitudinal in recuperarea schizo-frenilor cu invaliditate, coordonator 1. Mitro-, fan, 1985-1990). Lucmlin echipa terapeutica,alaturi de psihiatri, medici experti §i sociologi,a permis un cadm optim des:£a§urani §i valida-ni acestor programe psihoterapeutice, integra-te unui complex de modalitati recuperatoni.Din 1995 am introdus seminariile formativede orientare gestalt-creativa sau experientia1ein pregatirea studentilor in asistenta sOC1aUi§i apsihologilor aflati in curs de studii aprofundate(master in psihoterapie)- in cadml catedrei dePsihologie, Universitatea Bucure§ti. In 1997,impreunacll; primii 25 de psihoterapeu1i for-mati in consiliere §i psihoterapie experientialade gmp, (training formativ incluzand 400-600de ore pentm fiecare participant) am constituitSoeietatea de Psihoterapie Experientiala Ro-mana (SPER), de orientare dominant gestalt-terapeutica §i creativa.3. Abordarea personaliditii interapia gestaltistaTerapia gestaltista se bazeaza pe 0 teorieasupra personalitatii de factura holista, relatiaorganism-mediu fiind conceputa ca 0 relatiede interdependenta eeologica, care sta la bazasal1atatii persoanei.o persoana sanatoasa se define§te printr-oautoreglare organidl ("organismica" in expre-sia lui Perls), ee permite adaptarea creativa indinamica raportului nevoi-posibilitati de satis-facere. Dezvoltarea persoanei garanteaza chiarsanatatea §i eficienta ei in lume, autorealizareacare nu poate fi independenta de modul in carefiinta umana se integreaza in ecosistem ..Aeeasta integrare eu sine §i cu lumea, rapor-turile de echilibru §i armonie interne §i externepermit 0 continuitate intre am §i mediul sau intermeni de evolutie sineronica, naturala.Capitolul 1Pentm ca aeeasta integrare sa se produeaeste necesar ea, pe de 0 parte, omul sa-§i eon-struiasca §i cunoasca propria identitate, adicasa se delimiteze §i diferentieze de altii §i demediu, pe de alta parte, este vital ea el sa intrein contact cu acesta, sa fie conectat optim,adica sa intre in relatii de coevoiutie cu mediulsau ~oeial §i natural. 0 persoana sanatoasa este§i 0 persoana potential fericita, pentm ca estesimultan autonoma (deci, responsabila de ale-genIe sale) §i optim eontactata la me diu (deci,in raporturi de adaptare creativa la schimbiirilefire§ti, pozitive sau negative ale acestuia).Reglarea "granitelor" dintre sine §i mediupare sa fie unul dintre fenomenele -cheie illdinamica integrarii ecologice a omului. In vizi-une gestalt-terapeutica cateva concepte debaza clarifica dinamica integrarii §i dezvoItariipersonaliHltii, ca §i e§ecurile acesteia, traduseprin stan patologice:• autoreglare natural a ("oganismica",spontana) versus autoreglare impusa, de ne-cesitate;• contactul de diferentiere ("metabolisrnulmental)• contactul de granita (intre eu §i non-eusau intre sine §i mediu).Pentm a putea ere§te, atat biologic, cat §ipsihologic §i social, persoana invata sa-§iregleze granitele cu mediul, pe de 0 parte -diferentiindu-se, pe de aM parte intrand incontact cu acesta. Atunci cand se delimiteazade mediu (intelegand prin "rnediu" §i pc"altii"), 0 persoana i§ipoate descoperi, 1nsa, §ilimitele sale in a fi autonoma sau ea insa§i. Darea mai descopera toto data §i altceva foarteimportant: noutatea mediului §i calitatea lui dea-i satisface sau nu nevoile. Intrand in contact,omul invata sa diferentieze ceea ce este nece-sar, "hranitor" pentm el de ceea ce ii estenenecesar, "toxic". Ornul preia din mediulsau, in sens larg, nu numai aer, apa §ihrana, ci§i informatii (sub forma de emolii, sentirnente,atitudini, idei, scheme de actiune §i intelegere,relatii §i chiar moduri de comportament. Toateacestea din urma sunt procesate §i "metabo-lizate" psihologic, a§a dupa cum l§i metaboli-zeaza §i elementele energetice fizice de baza.EI asimileaza informatiile, transformandu-Iein parti ale Eu-lui sau acceptat sau Ie respinge,
  • 27. Gestalt-terapia, de ia con!?tientizare de sine la adaptare creativa !?iintegrare holista 29discriminandu-le ca parti "toxice". alienate, sine, adesea se percepe distorsionat. Aceastaindezirabile ale Eu-lui ne-acceptat. eel mai ignoran~a in raport cu sine, 0 face nu numai safrecvent, aceste parti respinse sunt greu de sufere, dar §i sa persiste in a se "hrani" iratio-eliminat spontan de catre mental, care Ie pro- nal, nediscriminativ, eu informatie perversa,ceseaza, sedimenteaza la nivelul subcon§tient pe care nu 0 preia doar din mediu, ci pe care§i incon§tient, §i uneori chiar capata 0 ade- invata sa §i-o autoproduca pe baza celei nega-varaHi "voluptate" in a-§i selecta §i depozita in tive, deja existente. A.1lputea erede ca omuladancuri, inforrna~iile negative, "ihdigeste", deseopera dureros de repede cum sa producil lablocante sau destruCtive pentrufunctionali- randu-i infom1atie de autointoxicare, flind celtatea psihica, exprin:iat~metaforic de 8estalti§ti mai important §i putemic fumizor de aotoim-drept "metabolism mental". ~i daca reglarea bolnavire, dar accede mult mar greu la Arta §imetabolica norrnala se bazeaza pe un raport ~tiinta descoperirii §i producerii informatieiechilibrat intre asimilatie §i dezasimilatie, care" naturale pozitive, spontane, nepervertite, depem1ite dezvoltarea biologica norrnala, extra- autosuport §ideautodezvoltare. EI pare ca §i-apolarea conceptului in plan psihologic demon- blocat sau a uitat calea de a-§i detuma §i cana-streaza ca exista 0 unitate §i 0 consonanta liza energiile in acord cu sine insu§i, deci §i cubiopsihica in dezvoltarea organismica (in sen- natura. Intr-o lume atat de cople§ita de artifi-suI de intreg viu). "Dismetaboliile mentale" nu cialitate §i dominata de false valori, in caresunt altceva deeat disfunctii ale autoreglajului omul uita prea frecvent ca nu este doar trup §iin discriminarea,. procesarea §i actualizarea minte, ci §i spirit, nici nu este de mirare ... Uninforrnationala, in preluarea, pastrarea selec- prost contact,de diferentiere 11 mentine pe omtiva §i eliminarea informatiei perverse. Atunci in confuzie, atat in ceea ce 11 prive§te, cat §i incaind meeanismele autoreglarii informationale raport eu eeilalti, eu valorile, cu lumea. El sesunt disturbate, persoana ne apare;;ln ipostaza indeparteaza pas, cu pas, pe calea ignoranteide suferind psihic sau psihosomatic, de cu privire la sine, prin necon§tientizare de sine.inadaptat social, sau pur §isimplu, de persoana Nefiind atent la natura sa reala, la nevoile §iaflata in impas existential ori nefericita. Astfel resursele sale autentice, necon§tientizandu-le,stand lucrurile, calitatea "hranei infor- neexperimentandu-Ie pentru a se putea regIamationale" - ganduri, convingeri, sentimente, organismic §i evolua, omul l§i zildamice§teto ate incifrate in mesaje, verbale §inonve,rbale, sie§i calea autoimplinirii §i eforturile in acestin atitudini §i comportamente cu care fiecare sens, se autoanuleaza ca fiinla libera §i respon-persoana vine·in contact, In me.diul ei de viata, sabilil. De aceea terapeulii gestaJti§ti considera,determina e In foarte mare masura ceea ce se ca primordiale in vindeeare, eon§tientizarea deconstruiqte ca Identitate, acceptata sau sine §i autoexperimentarea.respinsa, sigura sau nesigura de sine, afirmativa Contactui de grani!a constituie al doileasau evitanta, creativa sau blocata, generoasa important mecanism al amoreglarii organis-sau egocentricil, matura sau imatura, eficienUi mice, strans corelat eu eel anterior analizat.sau ineficienta, adaptata sau neadaptata, Granila dintre sine §i mediu, pentru aresponsabila sau iresponsabila .. asigura 0 buna autoreglare, trebuie sa aibe douaContactul de diferentiere, adica acea posi- caracteristici:bilitate a omului de a asimila ceea ce este po- • permeabilitate, pentru a perinite schim-zitiv, "hranitor" din punct de vedere inforrna- burile dintre persoana §i ceilalti;tional §i de a repinge saua se proteja de ceea ce • ferrnitate, pentru a mentine autonomia.este negativ, "toxic" din acela§i punct de Autoreglarea, atat in plan biologic, cat §ipsi-vedere,. constituie sursa primara a dezvoltarii hologic este guvemata de principiul home-norrnale, sanatoase §i complete a personalita- ostaziei, iar viata ne apare ca 0 succesiune detii. El "conduce inevitabilla cre§tere", afirrna lncercari de satisfacere a nevoilor organismului,E, Polster §i M.Polster, 1973, p. 101). de la cele mai presante, mai vitale, la cele maiAtunci cand contactul de diferentiere este putin presante. Atunci cand 0 nevoie este satis-perturbat, persoana este putin con§tienta de facuta, ea este inlocuita cu 0 alta, energizand §i
  • 28. 30impulsionand mereu fiinta spre a-§i ca§tiga un"mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic.Autoregalrea umana seproduce prin douamodalitati: pe baza a ceea ce organismul simteca este la momentul respectiv, pe ceea ce eltraie§te §i con§tientizeaza §i pe baza a ceea ce"ar trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fide dorit sa faca, la momentul respeetiv. Exista,a§adar 0 modalitate directa, numita atoreglareorganismica, bazata pe simtire, intelegere intu-itiva, integrare natural a a minlii §i eorpului,gandului §i sentimentului, spontaneitatii §ideliberarii, prin care alegerile §i invatarea seintampla holistic, dar exista §i 0 reglare denecesitate, bazata pe rationalizare. Multe din-tre actiunile sau tranzactiile de necesitate aleomului se realizeaza automat, eu 0 minimacon§tientizare, ca modalitati habituale de a seraporta la sine §i la lume, ca obi§nuinte sauuzante atitudinale §i comportamentale.Uneori, "tirania" obi§nuintelor este atat demare ineat, omul ajunge sa actioneze necon-cordant eu neeesitiitile sale reale §i ehiarimpotriva aeestora, ca §i impotriva integrariisale optime in sistemul de relatii. Con§tientiza-rea deplina a ceea ce este §i ceea ce ii estenecesar la un moment dat, a ceea ce poate §idore§te sau alege sa faca, inseamna 0 buna calede a reeonverti sau depa§i habitualul caredevine perturbator, relinand doar habitualulnecesar, util persoanei. Aceasta presupune 0autoreglare eon~tienta pe deplin, holista, eeeaee ere~te puterea diserirninatorie a persoanei,atat m raport ell sine, cat §i ell al!ii. Prinere§terea con§tientizarii de sine pe bazametodei dialogiee §i fenomenologice, terapiagestaltista ii redescopera persoanei aflate indificultate §anse1e ei naturale de a se auto regIaorganismic, de a-§i ca§tiga libertatea alegerilor§i responsabilitatea.Dificu1t3.tile autoregHirii §i integrarii armo-nioase in lume sunt in directa legatura cu tul-burarile contactului "de granita", al persoanei.Reglarea granitei intre sine §i altii, intre Eu §inon-Eu, poate sa prezinte diverese tipuri deperturbare, osciland in extremis, intre pierde-rea granitei (fuziune, indistinctie, intre sine §ialtul) §i izolare eompleta (deeontaetare, ruptu-ra, separare). Ambele perturbari Ie intiilnim incadrul proceselor psihotice.Capitolul 1Cand granita dintre sine §i altii devine con-fuza, impermeabiIa sau se pierde, se produce 0distorsiune a difetentierii intre sine §i altii, 0perturbare atat a eontactului, cat §i a con§tien-tizarii acestuia (Perls, 1973). 0 buna fnnctio-nare a granitei mseamna 0 alternanta optimaIlltre separare §i conectare la medin, mtre fo-calizarea atentiei asupra acestnia ~i retragereaatentiei de la mediu. Detaliem in continuaretipurile de perturbare ale contactului de grani-ta, pe care Ie yom comenta dintr-o perspeetivaproprie, bazata pe de 0 parte, pe experientanoastra clinica, pe de alta parte, pe cercetarilede varf cu privire la dezvoltarea transpersonala,situate la confluenta gandirii orientale §i occi-dentale:• Pierderea granitelor eu-Iui eu non-enl saupermeabilitatea totala a granitei sinelui eumediu!. Este 0 modificare calitativa a contactu-lui fiintei eu lumea eonstind intr-un fenomende fuziune, confluenta, unificare a interioruluicu exteriorul, pe care 0 putem intalni in douavariante experientiale diferite, situate la anti-pozii existentei umane: experienta psihoticadefinind cel mai gray nive1 al destructurariipersoanei, al:"pierderii de sine", al alienarii §iexperienta transpersonala, mistica, artisticasau meditativa de nive1 transcon§tient saumatacon§tient - definind un nivel superior aldezvoltarii personale, numit dezvoltare trans-personaUL Daca in primul caz, in experientabolii psihotice, asistam la un fenomen de rup-tura de sine, de indepartare de sine, de deper-sonalizare, de pierdere §i uitare de sine prinmeeanism regresiv afectiv, motivational, cog-nitiv §i spiritual, in experienta transcedentalaeste yorba de 0 regasire de sine, de 0 unificaresupraeon§tienta cu realitatea totala, numita deunii divinitate, de altii eon§tiinta universala.Diferenta esentiaHi, calitativa, intre cele douatipuri de experienta se refera la mecanismulcon§tientizarii de sine, care este utilizat, activat§i redirectionat terapeutic, reconstructiv, ingestalt-terapie. Astfel, dad in cazul psihoticu-lui putem vorbi de 0 pierdere a con§tientizilriisinelui, care 11conduce la pierderea granitelor§i fuziune patologica eu mediul, in experientatranspersonalil asistam la un fenomen detranscendere a nivelului con§tient normal,obi§nuit, prin dilatarea dmpului con§tiintei §i
  • 29. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 31accesul direct, instantaneu, spontan §icompletla cunoa§terea realitatii. Aceasta confera expe-rientei transpersonale caracterul inedit §i greuinteligibil pentm cei care nu au experimentatun astfel de nivel al simtirii §i cunoasterii. S-arputea considera ca experienta patologica psi-hotica §i cea transpersonala sunt fenomenesituate in "oglinda", dar pe niveluri de cunoa§-tere complet opuse, cu calitati complet diferitein planul evolutiei. De aici apare §i riscul con-fuziilor extrem de grave intre starile patologice§i experientele de a§a-zisa iluminare, pseudo-transpersonale, pe care diletanti sau veleitari indomeniul practicilor spirituale, Tara pregatireacademica in domeniul medical §i psihologicIe pot intretine clientilor lor, in afara unei etici§i deontologii diagnostice §i terapeutice. Numai putin grava este ins a diagnosticarea decatre neavizati, a starilor transpersonale dreptsHiripatologice, fie ele §itranzitorii. Experien-ta transcon§tienta asigura un continuum alcunoa§terii, prin desfiintarea intentionaHi,con§tienta, autocontrolata, (experimentata) agranitelor dintre "inauntru" §i"in afara". Astfel,pentru misticul autentic §i nu pentru cre-dinciosul bigot, robit ritualisticii oricarei bis-erici ar fi aceasta, comuniunea cu divinitateaeste 0 experienta cautata, descoperita, traita,simtita, revelatorie, deci tine de domeniultranscunoa§terii, al practicii spirituale. ~iindiferent cum s-ar exprima adeptii diferitelor§coli §i religii, intr-un fel sau altul, Dumnezeuse descopera prin autoexperimentare, simultantransafectiva §i transcognitiva. Misticii cre§-tini, ca §i cei orientali (budhi§ti, taoi§ti sufi§ti),precum §i practicantii de Yoga, Zen, artemartiale, §amanii amerindieni (v. in acest sens,lucrarile antropologului initiat C. Castaneda)sau cei din Taigaua rusa §inu mai putin, psiho-logii §iterapeutii transpersonali§ti contemporanioccidentali, experimenteaza prin indelungi §iriguroase practici spirituale §i psihomentale,(tehnici de meditatie §i autocontrol psihofizio-logic subtil §i metode exploratorii specifice, cu§i Tara suport psihedelic), asemenea modificaricalitative ale nivelului de con§tiinta, care potconduce la mutatii in chiar dezvoltarea perso-nalitatii §i a capacitatilor ei de cunoa§tere §i deactiune. Trebuie Tacuta precizarea, ca, daca insituatia patologiei psihotice, pierderea graniteidintre eu §inon-eu este un fenomen ce emergedin necon§tientizare de sine, suprimarea saudistorsionarea con§tiintei de sine, (ceea ce sepoate exprima mataforic prin "ignoranta desine"), in cazul experientelor transpersonalesau starilor "de varf persoana i§i dezvoltacalitatea con§tientizarii, transcende nivelulcon§tient (salt sau "ruptura de nivel") §i expe-rimenteaza, in consecinta, 0 stare de supra-trezire, de supraluciditate, de transcunoa§tere,transiubire §i transactiune. Unele fenomene §icapacitati paranonnale pot fi puse in legaturacu transcon§tientizarea §i cu atat mai multexperientele de virf - extatice, oricum s-arnumi eIe: samadhi, satori, uniune mistica,beatitudine sau iluminare. Astfel, de la insigh-turile binecunoscute persoanei in dezvoltareasa spontana sau in cadrul unui proces terapeu-tic, (cum ar fi cel de tip gestaltist) pana lainsight-ul transcon§tient, omul trebuie sa par-curga un drum autoterapeutic, adesea lung §ianevoios, prin care sa-§i dobandeasca unautoreglaj creativ, holist, din ce in ce maicomplex §i mai subtil, energo-infonnational,care sa-l propulseze pe calea unei dezvoltariintegrative, armonioase, biopsihospirituale.Integrarea sa sociala §i in mediul natural poatefi ecologica, numai in masura in care el se"vindeca" prin con§tientizare §i dezvoltare desine, prin adaptare creativa §i autotransfor-mare, in acord cu habitatul sau natural neper-vertit.• Proiecpa este un alt tip de perturbare acontactului de granitii. ce rezulta dinatribuirea, in afara eu-Iui - altcuiva sau al unuiobiect ori situatii - a unor caracteristici sau a"ceva" ce apartine eu-Iui. Rezulta din proiec-tie 0 confuzie a sinelui cu altul, ea fiind unfenomen necon§tientizat. Exista proiectii cuefect pozitiv, sanogen, ca cele care participa inprocesele creatoare, artistice, dar exista §iproiectii patologice, ce provin din faptul capersoana nu este con§tienta de sine, neaccep-tand responsabilitatea celor proiectate inaltcineva sau altceva. Proiectia na§te eroare inevaluarea non-eului (persoane, relatii, situatii,evenimente, exterioritate) §i blocheaza adap-tarea.Granita intre sine §i altii este univoc per-meabila, pennitand doar atribuirile eu-Iui
  • 30. 32catre non-eu, dar flind inchisa, rigida la acti-unea exteriorului asupra sinelui. Pentru a aveao imagine mai completa asupra fenomenului deproiectie, atat de larg utilizat In psihologie, inspecial in psihanaliza, dar §i in psihologiaformei §i in gestalt-terapie, yom prelua din"Vocabularul Psihanalizei" (1. Laplanche §iJ.B. Pontalis, trad. in Edit. Humanitas, 1994,p. 308) precizarile definitorii:a) Termen utilizat intr-un sens foarte gene-ral in neurofiziologie §i psihologie pentru adesemna operatia prin care un fapt neurologicsau psihologic este deplasat §ilocalizat in exte-rior, fie trecand de 1acentru 1aperiferie, fie dela subiect la obiect. Acest sens comporUi ac-ceptii destul de diferite.b) In sensul psihanalitic propriu-zis, ope-ratia prin care subiectul expulzeaza din sine §ilocalizeaza in altul, persoana sau lueru, cali-Uiti, sentimente, dorinte, ehiar "obiecte" pecare nu Ie cunoa§te sau Ie refuza In sine insu§i,Este yorba aici de 0 aparare de origine foartearhaica, ee actioneaz3. mai ales in paranoia,dar §iIn moduri de gandire "normale", cum arfi superstitia.Mecanismul proiectiei este freevent Ins3. §iIn nevroze §i In cazul structurilor dizannonicede personalitate. Egocentrieii, imaturii, senzi-tivii, evitantii, persoanele eu eu hipertrofiat §itendinte interpretative, rigizii utilizeaza frec-vent proiectia. Din punctul nostru de vedere,proiectia este "simptomatica" pentru 0 slaMcon§tientizare de sine mascata §i deplasataintr-o aparenta cunoa§tere de a1tul. "Subiectulatribuie altuia tendinte, dorinte, etc. pe care elIe ignora in sine Insu§i: rasistul, de exemplu, i§iproiecteazii asupra grupului dispretuit propriilegre§eli sau tendinte nemarturisite". (idem. op.dt, p. 309). Mecanismul proiectiv fiind 0 tul-burare a contactului de granitii, ce desemneazaignorare §i fuga de sine, cu "adapostire" inaltul, (ill altceva), poate deveni 0 frana in caleamaturizarii §i dezvoltarii persoanei, un mecan-ism ego-alienant, patogen. Proiectia este Intal-nita In combinatie cu fuziunea (pierdereagranitelor), sau cu tulburarea de contactdefinitta prin separare rigida, impenetrabili-tate, izolare, In special in forma paranoida aschizofreniei (v. idea1ia deliranta de atribuire aunor intentii sau actiuni agresive, persecutoriiCapitolul 1de influenta etc). Psihoticul se percepe in moddereist, ca fiind 1inta unor osti11tati§iagresiuni,fiind impenetrabilla orice argumentatie logicasau afectiva, fad a avea con§tiinta tulburarilorsale perceptuale §i ideative, ca nucleu al bolii.Con§tiinta sine1ui este gray afectata, iarscindarea eului in parti aflate In opozilie, indiscordanta, Intr-o globala Jipsa de consonanta§i acceptare mutuala, exprima dramatic aspec-tul de "structura sparta, de mozaic dezasam-blat" a1 personalitatii psihotice. Tennenul dedepersonalizare reflecta sugestiv acest procesde tulburare de contact, atat 1anivel illtrapsihic(contactul cu sine insu§i, este compromis prinintermediul partilor alienate ale eu-Iui, aflatein raporturi de opozitie, ambiva1enta saudiscordanta funqionala), cat §i la nivel inter-personal. (v. deficite1e de contact social, ambi·-valenta afectiva, imprevizibiJitatea reactiilor §iatitudinilor, etc.). Analizand mecanismulproiectiv psihotic putem observa cum teama desine insu§i transgreseaza patologic In teama deceiJalti, de lume, de viata, iar impulsiunile auto§i heterodistructive se deplaseaza in a§a-ziseleintentii ostile, distructive ale altora la adresa sa.Tot "infemul" din incon§tientul bolnavuluieste atribuit sau se confunda cu exteriorul caree perceput §i trait terifiant, anxiogen. Dinexperimentu1 natural care este psihoza, inte1e-gem de ce sunt atat de importante In psihote-rapie unificarea partilor eu-lui aflate In con-flict, raporturile de acceptare mutua1ii dintreacestea §i consonanta intrapsihica, (intre ceeace tine de incon§tient §i ceea ce tine decon§tient). Intelegem mai ales, cat de impor-tanta este cOl1§tientizarea de sine, ca principalmecanism autoreglator, prin care experientaautocunoa§terii §i autoacceptarii reface §ideblocheaza strategiile dezvoltarii, Intelegerii§i integrarii experien1ei suferintei pe 0 altatreapta, ca experienta largitil de cunoa§tere,deci §i ca §ansa de evolulie. Din nefencire,§anse1e psihoterapiei gestaltiste de a lucraasupra psihoticului remis sunt destul de limi-tate in privin1a "refacerii intregului", careodata destructurat, se reasambleaza cu defect,dizannonic §i rigid, ca un gestalt condamnat 1astagnare. Granitele de contact ram an fie exce-siv de impermeabile, fie friabile, oscilante,imprevizibiJe, §i aceasta, evident, in conditiile
  • 31. t~Cstalt-te;apia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 33in care tratamentul chimioterapeutic deintre~inere (standard §i depot) este aplicatcorect, constant, atent supravegheat in evolu-tia bolnavului. Asocierea farmacoterapiei cupsihoterapia in stadiile postacut, remisional §irezidual ramane obligatorie in tratamentulschizofrenului, iar utilizarea terapiei gestalt, ca§i a altor metode psihoterapeutice in cazulaltor maladii psihotice endogene este contrain-dicata sau pur §i simplu tara efect, chimioter-apia, electroterapia (electro§ocul) dlmanandterapiile de electie. Tulburarile nevrotice, (cu 0larga paleta diagnostica), crizele de identitateale adolescentului, tulburarile de adaptaresociala, tulburarile emotionale - pot beneficiade tehnicile gestaltiste de con§tientizare apolarita~ilor dintre con§tient §i incon§tient saua celor de factura moral-valorica. Aceste per-soane pot lua cuno§tinta de "raul" §i "binele"din ei in§i§i. Unificarea §i depa§irea polar-ilta~ilor prin actul terapeutic sunt de natura sadeschida sistemul functional blocat in igno-ranta de sine §iteama §i sa-l propulseze in acti-varea resurselor de autotransformare sau dereconfigurare a unui nou gestalt existentialPentru specialistul in psihologie, proiectiapoate deveni 0 cale de cunoa§tere a universuluiinterior al celui care proiecteaza, atat in diag-noza, cat §i in terapie. Testele proiective §ianaliza produselor activitatii creatoare sebazeaza pe evaluarea prin intermediul proiecti-ei, iar tehnicile terapeutice experientiale careutilizeaza analogia §i metafora exploateazaacela§i mecanism proiectiv.• Introectia - este 0 tulburare a grani~ei decontact ce consta in absorbirea, captarea, pre-luarea §i asimilarea tara discriminare a ceea ceapa~ine non-eului; informa~ii, valori, compor-tamente cu care persoana intra in contact inmediul sau de viata. Valorile introectate suntimpuse sinelui §i conduc la structurarea unuicaracter rigid, avand la baza preluarea unorroluri §icomportamente din exterior care devin"osatura nevazuta" a personalitatii cuiva. Ast-fel, modele parentale, stereotipii sociale, ne-personalizate, integrate nedicriminativ eu-lui,se constituie ca un "schelet" rigid ce explica ungrad crescut de inautenticitate in modul de a fi§i actiona al unei persoane. Aceasta, nu numaica nu e con§tienta de ea insa§i, de nevoile, detendin~ele, de scopurile §i resursele proprii, daropereaza pentru sine in baza regulilor, valorilor§i elementelor comportamentale introectate,adesea complet stril.ine, nepotrivite sau orien-tate impotriva naturii sale reale. Similar altortulburari de granita, acest mecanism de"inghi~ire a intregului", poate fi sanatos, saupatologic, depinzand de gradul de con§tienti-zare. In cazul defiecientelor de structurare apersonalita~ii, precum §i in unele cazuri depatologie psihica, introec~ia poate explicarigiditatea caracteriala extrema, suspiciunea §idubitatia obsesiva, antrenand conduite inadec-vate, fie de supraresponsabilizare, fie de dere-sponsabilizare, datorate unei imagini de sineautomistificate. Persoana se indeparteaza desine, instrainandu-se, autofalsificandu-se. Intermenii psihologiei orientale, am putea spuneca omul tdiie§te mai cunind la periferia sinelui,dedit in centrul sinelui, nefiind con§tient desinele pe care nu §i-l cunoa§te, de§i traie§teiluzia ca §tie cine este, ce vrea §i lncotro tindesa se manifeste. In realitate, prin introectie, else confunda cu mediul pe care I-a introectat, ca§icum "lumea exterioara ar fi invadat, tara ca elsa §tie, lumea sa interioara, substituindu-i-seacesteia". Neavand acces la esenta sa, la ceeace este el de fapt, omul i§i confunda §i substi-tuie eul cu non-eul, uitand de a mai fi el insu§i,alienandu-se. El e bantuit de fantasme pe careIe identificii in mod eronat cu pa~i ale sineluisau, ca §i cum i-ar apa~ine. Opereaza cu "tre-buie" ca §i cum ar fi rezultatul propriilor salenevoi, in raport cu care este ecranaL de altfel.El evalueaza, impune, retrage, sanqioneaza,neaga, in virtute a unor exigente §i convingeri"de imprumut" ca §i cum ar t1emanate de pro-priile lui alegeri, convingeri, optiuni. Materia-lul informational nedisciminat, nu este evidentmetabolizat §inici nu devine principiu hranitorin devenirea sa, dar el 11 depoziteaza, capatandsentimentul c8.ii apa~ine, de§i nu il reprezinta.Din acest motiv acel "ceva" nu actioneazadecat ca balast sau principiu toxic, impie-dicandu-l sa funqioneze optim, pentru canimic din ceea ce nu este "metabolizat", asi-milat, nu ne apa~ine cu adevarat, deci nu neajuta "sa cre§tem". ~i totu§i, foarte muUe persoane, care nu au patruns inca pe terenul
  • 32. 34patologiei, dar pot aluneca extrem de u§or intr-a-colo, tnliesc intr-un mod limitat, imitativ, rigid§i stereotip, lipsit de savoarea descoperirii desine §i de directia naturala a autoactualizarii,cu sentimentul §i cu confuzia ca "fac ce tre-buie, care ar fi totuna cu ce e bine", sau §i maigray, " di daca x,y,z, fac a§a, inseamna ca a§atrebuie, a§a se face ..." Ei nu sunt deloc preocu-pati nici de "de ee fac a§a", nici de "cum fac"§i nici daca ceea ce au preluat li lOsepotrive§te", daca "pot sa faca a§a" sau "dacaau nevoie cu adevarat pentru binele lor §i alcelor din jur". Acqti oameni sunt blocati indezvoltare, prin introectie. Este putin probabilca binele altora sa exc1uda realmente binelefiecaruia, pentru ca cele doua forme de "bine"sunt interdependente, §i ceea ce se intamplaintr-o parte a intregului, se reflecta §i in toatecelelalte, hoEst, prin intermediul interconexiu-nilor multiple, dupa cum tot ceea ce se intam-pIa in intreg se reflecta §iin fiecare parte.Introectia este intalnita §i pe terenul nor-malului, dar cu consecinte negative in eficientapersonala. A§a de pilda, multi studenti pot par-curge studiile universitatare, manati de pre-siunea de a "ingurgita" cat mai fidel §i cat maimulta informatie, in special cea din curs, rara aavea acces cu adevarat la functionalitatea noti-unilor, flind in situatia dupa absolvire de a nuputea sa profeseze, sa aplice §isa adapteze con-textual cuno§tintele memorate, §i de altfel,apreciate prin sistemul de notare care, in cazulanor profesori pune accent mai ales pe volu-mul reprodus fidel §i nu pe flexibilitateaaplicarii notiunilor, pe independenta rezolu-tiva §i creativitatea fiecarui student. chiar §i lanivel educational §i instructiv, societatea incu-rajaza in exces respectarea §i preluarea deinformatii, scheme de gandire §i comporta-ment comformiste, rutiniere, care sa nu iasadin "norma" §i descurajaza individualizareainvatamantului in functie de potentialitatilefiecaruia. Desigur ca pare mai comod a§a, daruniformizarea se realizeaza adesea in daunaindividului §i prin introeqie, prin amputareapersonalitatii, ca §i a resurselor ei de a se adap-ta la schimbare, de a evolua. Am incercat sasubliniem care este diferenta intre a introectacuno§tinte §i moduri dea fi - §i a Ie asimila.Daca asimilarea diseriminativa te elibereaza ~iCapitolu; 1te malta m dezvoltarea personala, transfor-mandu-te pas eu pas, apropiindu-tede scopuri,(care odata implinite iti deschid calea for-mularii de noi scopuri), introeetia te fixeaza peexperiente ee nu-ti apartin, dar pe care Ie preieieu fidelitate, neevaluindu-le, neajustandu-le,ci doar acumulandu-le rara discernamant...Ciudata "lacomie" care pana Ia urma teimpiedica sa exi§ti! Exista, rara indoiala, nudoar 0 Iacomie alimentara, ci §i una informati-onaM, Ia f61 de periculoasa prin efectele dis-functionale pentru intregul organism. Evident,"Iacomia informationala" distruge tendintaarmonica a structurii, supraliciteaza efortul deconfigurare a personalitatii integrate ecologic,care pana la urma sfar§e§te prin a 0 goli de sens§ide resurse. Instalarea starii de boala, in aces-te conditii, este iminenta.Omul ineficient §i nefericit, este adesea a§apentru ca a "invatat lectia" ineficientei §inefericirii de la altii §i el continua s-o intretina§is-o impuna sie§i §ialtora, cu febrilitate. El §i-a construit granite false §i rigide intre sine §iceea ce el percepe fasificat drept "eul" sau,renuntand Ia sine pentru a fi mereu altcineva §ialtceva, agonisind mereu "bunuri" straine,pecare Ie tezaurizeaza, din principiu. A uitat eloare de sine insu§i sau nu s-a simtit niciodata,cu adevarat elillSu§i?! Introectia devine 0 calepsihologica de a achizitiona cat mai muite"decoruri de mucava" in interiorul proprieifiinte, pe care, in consecinta, nu 0 mai poticon§tienfiza, cata vreme ea este doar un depo-zit de recuzita.Modalitati eomportamentale sau exis-tentiale complexe, neintegrate eu-lui, suntpreluate astfel de la altii. Ele corespund foartebine starii de "parinte" a ego-ului sau "extero-psihicului" din analiza tranzaqionala a lui E.Berne. Ele pot fi detectate in repetarea uneianumite calitati vocale, a unui tip de continutverbal sau postural, ori prin similaritatea cucare ceilalti raspund acestui complex compor-tamental uniform (J. Fagan §i J. Shephard,Gestalt therapy now, 1970, p. 123). In viatacurenta, introectiile sunt "actorii" principaliin autocicalirea rara sfaqit, §i creeaza rupturaHlUntrica intre sinele ideal §i eul real. Tot e1econduc la dezordini in relatiile interpersonale,cand eul joaca unul dintre aceste roluri in
  • 33. Gestalt-terapia, de I. con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 35relatie cu persoane importante sau cand Ieproiecteaza intr-o alta persoana.Introeqiile sunt principalii "transmitatori"~i "facilitatori" de comportamente dezadpata-tive §i nevrotice, de la 0 generatie la alta.• Retrotlectia este 0 tulburare a granitei decontact care conduce la izolare in sine. Ea pre-supune un proces de re-oglindire, de revenireasupra sinelui prin sine, bazata pe 0 divizare incadrul sinelui, un mod de " a te hrani " cu tineinsuti, "nedigerandu-te" §i ramanand, evident,blocat ori regresand. Acest mecanism psiholo-gic orienteaza asupra sie§i mereu, acela§i tip deinformatie §i de resurse, substituind sinelemediului. Persoana se comporta ca §i cum arface (simti) pentru sine, a§a cum ar face (simti)a1cineva pentru altul sau ca §i cum ar face (arsimti) pentru sine, ceea ce 0 alta persoana ardori ca altul sa faca pentru ea. Mediul este ast-fel inlocuit cu iluzia autosu11cientei. "Trebuieinsa avut in vedere, ca de§i cineva te poate ajutasa maninci §i chiar sa respiri, hrana §i aerul vintotu§i din mediu", comenteaza G. Yontef§i J.Simkin, (1989, p. 332).Retroflectia poate 11motorie, senzoriala sauverbala. a forma de retroflectie este intro-spectia, care poate 11patologica sau normala.Uneori, ea poate servi intereselor de adaptareale organismului, de exemplu: reprimareaimpulsului de a-ti exprima supararea poate 11utila in a face fata unui mediu periculos. Inasemenea momente, a-ti "mu§ca" buza (retro-flectie motorie) poate 11 mai utila decat savorbe§ti "mu§cator" - agresand, ofensand.1. B. Enright (1970, p. 128-129) atrageatentia asupra faptului ca "un impuls sau 0 ideel§i are nldacinile in tensiunea senzorio-moto-rie a organismului, declan§ata in parte, deenergiile launtrice §i orientata spre obiectele §ievenimentele din mediu. Retroflectia descrieprocesul general de negare, infranare, retineresau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensi-unea senzorio-motorie opusa, aditional. Acestconcept include destul de mult din ceea cereprezinta reprimarea (refularea) §i inhibitia §iclari11ca modul in care functioneaza psihiculdivizat, antagonic. De vreme ce rezultatultuturor acestor tensiuni anulate este zero (nicio mi§care - blocaj motric), nu exista nici 0cre§tere particulara a activitatii la granita decontact, iar con§tientizarea nu se poate dezvol-ta. Mai tarziu, poate, daca exista 0 activitatecrescanda in punctele de opozitie musculara,con§tientizarea se poate semnala sub forma dedurere sau de discomfort.Procesul retroflectiei poate 11tranzitor saucronic. Strigatul de suferinta incepe cu umezi-rea ochilor §i cu 0 mimica faciala caracteris-tica: "buza rigida de cadavru" §i retinerealacrimilor. Toate exprima retroflectia. Esteimportant de amintit ca, celebrul concept alluiW. Reich de "armura caracteriala" nu estealtceva decat retroflectia cronica. Experientanoastra terapeutica in cazul bolnavilor cu"tortieolis psihogen" sau eu eei eu "erampaseriitorului" (1. Mitrofan, 1995, p. 137) evi-dentiaza acela§i mecanism in structurareapersonalitatii acestor paeienti, avut in vedereca un obieetiv de schimbare terapeutica. Orga-nismul cheltuie§te multa energie pentrumentinerea unui eehilibru intre ce1e doua ten-siuni - cea a impulsului §i cea a rezistentei §iambele sundn mod tipic alienante pentru sine§i pentru proeesul de eon§tientizare §i autore-glaj. In terapie trebuie sa se tina cont de ambeletendinte §i de posibiliUltile de satisfaeere a lor,astfel ineat intre ele sa nu se creeze blocajemutuale, dar nici ea una dintre ele sa se satis-faca in dauna eeleilalte.o alta forma de retrofleetie este desensibili-zarea sau desenzitivarea, care exprima in plansenzorial un comportament analog retrofleqi-ei motorii. Cele mai cunoseute forme de bloc a-re a con§tiintei prin desenzitivare sunt cecita-tea psihica (orbire rara substrat organic), ,,1n-ceto§area vederii", surditatea psihica, tocireasenzoriala la nivelul diferitilor analizatori (deexemplu, in isterie, pacienlii pot avea un pragsenzorial tactil §i algic fie foarte ridicat, fiefoarte coborat, de la hiperestezie la stimulianodini, pana la anestezie la stimulari algice(dureroase); de asemenea, in unele forme alepsihozei schizofrenice se pot produce modi-ficari senzitive patologice, care permit con-duite automutilatorii, etc.). Frigiditatea inclu-de §i ea retrofleqia prin desenzitivare, un blo-caj la nivelul con§tiintei senzitive sexuale atrupului. Totu§i, fenomenele de desenzitivaresunt mai putin accesibile observarii directe §istudiului, eomparativ eu eele motrice, ele fiindmult mai dependente de verbalizare.
  • 34. 36• Deflectia consUi in evitarea contactului,aUt!prin deturnare con§tienta, intentionala (deexemplu, cand cineva este politicos in loc de afi direct, de a comunica sincer), dit §i prinrefuz indirect. Persoana se simte astfel "nea-tinsa" , ori de cate ori respinge ceea ce i se oferasau se percepe ca ineficienta dind ceea ceprime§te nu corespunde dorintelor sau a§tepta-rilor sale §i in acest caz, fie ca evita, fie cadeturneaza contactul. Atunci cand este con§ti-entizata, defleqia poate fi §i utila, ca de pilda,dind satisface nevoile situatiei ("racorire","pedepsire sau razbunare pe interlocutor).Dintre formele de defleqie uzuale amintim:- "a nu privi pe cineva in ochi";- a vorbi §i a intelege foarte multe lucruri,dar toate in afara subiectului;- a vorbi vag §i a vorbi mull.In deflectie, contactul este rigid, fiind simi-1ar cu dezangajarea (R. Levant, 1984, p. 166).4. Ciciul experientei gestalt ~iteoria schimbarii personale Interapia gestaltistaAbordarea gestaltista a personalitatii s-aconstituit pe baza experientei clinice §i sprijinademersul terapeutic ill mod cu totul special,prin conceptele sale fenomenologice §i prinmodalitatea dinamica prin care explica funqi-onalitatea §i disfunctionalitatea indivizilor,condensata intr-un model teoretic numit"ciclul experientei gestalt". Acest model desIa-§oara elementele experientei caun proces con-tinuu prin care· nevoile organismului, impungrade §i forme diferite de contact cu mediul,prin intermediul carora, e1e pot fi satisIacute.Realizarea contactelor §i satisfacerea nevoilorcompleteaza un gestalt, care permite persoaneisa aibe noi experiente. Libertatea de a experi-menta inseamna parcurgerea completa a unuinou ciclu, adica 0 restructurare a vechiuluigestalt §i 0 reconfigurare evolutiva a persoanei.Daca persoana se fixeaza pe unul din ele-mentele ciclului, acesta nu se poate completa,o parte a energiei de care dispune individulramanand neconsumata, la limita experientei.Cum experimenteaza omul contactul cu me-diul pentru a se autoregla sanatos, pentru a-§iCapitolul 1crea continuu un bun gestalt? Ciclul expe-rientei gestaltiste include parcurgerea a 5 stadiicare se genereaza continuu, unul pe ce1alalt, incadrul unui model circular functional. (Me!Rabin, apud R. Levant, 1984, p. 165):1) Senzatie. Ciclul integdirii persoanei inmediu sau contactarii la mediu incepe cu sen-zatiile, prin care se experimenteaza trairea §isemnificatia stimulilor care aqioneaza asupraorganismului, atat ill plan intern, cat §i externPrin senzatii §i prin perceptii, omul experi-menteaza §i discrimineaza direct "ce este" §i"ce nu este". Dar dincolo de experienta per-sonala, spontana, autonoma a perceptiei desine §i a mediului, copiii, invata din familiilelor §i "ce pot" §i "ce trebuie" sa vada, sa auda,sa simta, §i "ce nu pot", "ee nu trebuie" saperceapa. Aceasta ar fi un fel de invatare a unuicontact perceptual imediat, ceea ce creeaza 0prima confuzie §i anxietate in modul de con-tact, prefigurand granite impuse. De exemplu,copiii invata de la parinti §i de la alte persoane,ce pot atinge §i ce nu, ce au voie sa vada §i saauda §ice nu, invata de asemenea, sa spuna sausa se abtina de a comunica daca ceva are gustsau miros rau. a prima divizare la nivelul expe-rien!ei perceptuale se na§te din aceasta situatie,copilul neavand con§tiinta nici unei justificaride alt ordin decat a ceea ce el simte §i traie§teconcret, direct. Uneori presiunea education-ala, cerinte1e de reglaj perceptual-comuni-cational sunt atat de absurde §i de diho-tomizante pentru experienta de cunoa§tere acopilului, incat ele induc 0 incongruenta pro-funda intre ce simte copilul §i ce spune, (sau nuspune), pe de 0 parte, §i intre ce simte §i ceface, pe de alta parte. El se mentine in incon-gruenta, pentm a se putea simti acceptat §i insiguranta. In situatii extreme, copilul poateavea menifestari psihotice. El poate ajunge sa"nu simta nimic" ca expresie a unor impuneriabsurde, sau sa confunde ceea ce simte cu ceeace nu este voie sa simti, ori cu ceea ce este per-mis sau ar trebui sa simta. ~i in cazuri maiputin grave, un copil nevrotic, labil emotionalsau cu tulburari de comportament, ca de pildain cazul minciunii patologice (mitomanie) sepot inregistra asemenea disfunctii la nivel per-ceptual, produse de habitusuri patologice deadaptare la social.
  • 35. Gestalt-terapia, de la c.on,tientizare de sine la adaptare creativa ,i integrare holista 37Adultul pastreaza din copilatie intacte,uneori, to ate falsele strategii de a sim~i, atat inceea ceil priye§te, cat §i in raporturile Iui decomunicare pervertita, cu altii. Copiii introec-teaza toate impunerile comportamentale §iulterior idealurile sau convingerile altora, ne-critic, ca 0 plastilina modelabila la "caldura §iamenin~area pierderii acesteia din cuibulparental", pentru ca mai tarziu sa devina adul~icu 0 moralitate supraintarita, mai curand decatcu 0 moralitate compatibila organismic(G.Yontef, J.Simkin, 1989). In consecin~a,anumiti adul~i investesc 0 cantitate enorma deenergie in mentinerea granitei intre obligatii §idorinte §imulte dintre impunerile introectate iidetermina sa fie ceea ce ei nu sunt, crescandu-Ie rezistenta la schimbare §i impiedicandu-i sase schimbe. Este unanim cunoscllt faptul cacrice mcercare a cuiva de a schimba modul dea fi a altcuiva este sortita e~ecului, este ilu-zorie. Nimeni nu poate schimba pe nimeni, darfiecare se poate schimba pe sine. Acesta este unprincipiu in terapia gestaltista, pe care ilregasim ~i m psihoterapiile orientale. Beisser(1970) sublinia la randul sau, d schimbarea incineva nu trebuie sa se realizeze prin ,Sncer-carea corectiva a individului sau a altei per-soane de a-I modifica", ci prin efortul personalde "a fi ceea ce e§ti, de a te pIasa in mod curentIn propria ta pozitie", adica de a fi tu insuti.Acest efort personal este lncurajat, stimulat §iactivat prin terapia gestaltista, conform prin-cipiului ca ori de cate ori, terapeutul va rejectarolul de agent al schimbarii, schimbarea spon-tana in persoana va fi posibila.2) Con~tientizarea. Este 0 importanta formade experienta in parcurgerea ciclului gestaltist.Impreuna cu dialogul, con§tientizarea estetotodata §i principalul instrument terapeutic.Ea poate fi definita ca punere in contact a uneipersoane cu sine sau cu altcineva, ori altceva,rezultand dintr-o focalizare a atentiei asupra aceea ce este. Dupa Laura Perls, scopul terapieigestaltiste este crearea unui continuum alcon§tientizarii, 0 formare perpetua, libera agestaltului. Conform legii dezvoltarii organis-mului prin autoreglare dinamid, ceea ce estede cel mai mare interes §i preocupare, seimpune §i reconfigureaza structura respectiva,. fie ea persoana, grup, sau societate.Noul gestalt este experimentat mai intai inexterior (un de este confirmat, selectat, ajustat,schimbat prin percePtie §i actiune), pentru caapoi sa poata fi interiorizat - asimilat, integratori uitat, adid sa devina operational §i la nIvelsubcon§tient §i incon§tient. In felul acesta selasa liber planu1 con§tientizarii, pentru focali-zare, reexperimentare §i reconfigurarea unuinou gestalt. Gestaltul include simultan 0 expe-rienta de actiune, cunoa§tere §itraire - 0 achizitiereconstructiva, a personalitatii, iar con§tien-tizarea este mecanismul prin care gestalturilese formeaza, elibereaza §i inlocuiesc unele cualtele intr-o devenire continua. Teoretic, po-tential, capacitatea de experimentare, cunoa§-tere §i restructurare de sine a persoanei estenelimitata, dar practic, in efortul sau de a secontacta §i integra in lume, ea poate sa mani-feste dificuItati, blocaje, erori de functionare.Acestea constituie chiar obiectul de actiune alterapiei centrate pe con§tientizare, ca instru-ment de deblocare ~i de fluidizare a succesiuniigestalturilor, m scop de msanato§ire §i deevolutie personaHLCon§tientizarea deplina este procesul princare se intra in contact cu cele mai importanteevenimente din campul individual (intrapsihic)sau din mediu (exteropsihic), cu ajutorulsuportului total senzorio-motor, emotional,cognitiv §i energetic. Experimentand in cadrulterapiei prin focalizarea atentiei asupra sie§i saua exteriorului (in acest sens terapia gestaltistadispune de 0 varietate imenss. de exercitii §itehnici de provo care ), pacientul accede lainsight, ca punct culminant al con§tientizs.riidepline. Insight-ul este realizarea imediata,spontana, a unei unitap e"idente mtre ele-mentele disparate din campul fenomenologicexperimentat, care reveleaza un sens nou, ceeace creeaza conditii pentru restructurareagestaltului, pentru cre§tere. Con§tientizareadeplins. este energiza13. de nevoia dominanta aorganismului §i ea implieS. nu numai auto-cunoa§tere, ci §i cunoa§tere directa a situatieicurente §ia modului in care se situeaza sinele insituatie. A§a incM, orice negare a situatiei §i acerintelor acesteia, ca §i a propriilor dorin~e §iraspunsuri alese de persoana - este 0 perturbarea con§tientizarii. Multe dintre aceste perturbaritin de experientele familiale timpurii care inducautomistificarea (Laing, 1965).
  • 36. 38Daca 0 con§tientizare deplina poate saclarifice §i sa confere siguranta de sine, 0 per-turbare a acestui proces intretine confuzie §ianxietate in contactul eu sine §i eu altii. Ea nutrebuie confundata cu 0 simpla introspectie fo-calizata launtric. Prin con§tientizare deplina,gestalti§tii inte1egprocesul prin care cineva cu-noa§te modulin care el se autocontroleaza, incare alege §i decide modalitatile de actiune saucomportament in situatiile lui de viata, precum§i cum sau cat i§i asuma raspunderea pentrupropriile sentimente §i comportamente. Cualte cuvinte, persoana, invata in terapie sa cu-noasca (sa con§tientizeze), chiar modulin careea con§tientizeaza - cheia autoreglarii §i shim-barii strategiilor de rezolvare a propriilor pro-bleme, interioare sau externe. Con§tientizareadeplina ca instrument de lucru terapeuticdeschide persoanei accesul la ea msa§i intr-unmod responsabil, autoasumat. Deciziile, senti-mentele, actiunile sunt liber cunoscute §iexperimentate, ceea ce echivaleaza cu posibili-tatea individului de a-§i debloca propriileresurse rezolutive §i de a se automodifica. Incadrul terapiei, pacientul invatl1 sa lucreze cuel insu§i §i asupra lui insusi, sa con§tientizezecum se poate con§tientiza pentru ca apoi saactioneze responsabil in propria lui devenire.El descopera astfel cum se poate tral sani:ltos,eficient, in armonie cu sine §i cu lumea, adap-tandu-se creativ,la situatiile de viata, integran-du-se holistic. Intr-un anume fel, terapiagestaltista 11invata §i il provoaca pe om sa seautoelibereze de "balastul psihologic" pe care11transporta de-a lungul vietii sale, dezvaluin-du-i §iinstrumentele psihologice prin care sa sepoata reconstrui din propriile lui resurse(disponibilitati §i material informational).Desigur ca 0 persoana, fie ea sanatoasa, fiebolnava poate fi con§tienta sau vigila in spatiulei de viata; aceasta nu inseamna insa, ca ea estecon§tienta §i de puterea ei de a se transforma §ije a coevolua cu acest spatiu (mediu). Pentruaceasta este necesar ca persoana sa se auto-con§tientizeze total - senzorial-cognitiv, afec-tiv §i motivational. 0 persoana care afirmaceva in legatura cu ea Tara a simti in mod realacellucru, nu se afla in contact deplin nici cuea, nici cu situatia. Cel care este con§tientdeplin, §tie ce face, cum face, ca are alternative§i ca a ales sa fie sau sa faca ceea ce este(G.Yontef, J. Simkin, 1989).Capitolul 1Cum se provoaca §i exploreaza procesuleon§tientizarii depline de sine in terapiagestaltista? Focalizarea con§tientizarii se poateface in doua maniere:• fie pe contactul cu sine §i cu propriaexperienta traita in prezent, "aici §i acum"(inclusiv prin aducerea experientelor trecutesau a celor viitoare - in prezent, prin inter-mediul jocului de rol);• fie pe contactul cu mediul inconjurator(persoane, relatii, situatii).Trebuie precizat ca actul con§tientizarii esteintodeauna "aici §i acum" chiar daca ceea cese con§tientizeaza (continutul) poate privi tre-cutul sau anticiparea viitorului. lata douaexemple in acest sens:a) «C (l§i framanta mainile, pozitie incor-data, privire nelini§tita): Imhh, nu §tiu ce sa-tispun ...T: Ce- ti trece prin minte acum?C: Ma gandesc ca va trebui sa-i spun sotu-lui meu, diseara, despre toata tarasenia asta,totu§i. .. Mereu mi-am imaginat cum 0 s-o fac,dar... (vadit tensionata)T: Ce simti tu chiar acum?C: Ca mi se taie respiratia ... imi vine sa maridic §i sa ma mi§c, sa respir mai in voie ...T: (aprobator, privind semnificativ,lini§tit) ...!C: Nu sunt ridicola, nu?.. depinde demine.(Se ridica, muta scaunul. se invarte de cate-va ori prin camera, respira adanc, trage descaun)T: Fa tot ce simti nevoia, a§a, mi§ca-te,respira §i mai adanc, trage mai tare de scaun! ....(Din ce in ce mai libera in mi§cari §i in respi-ratie, dupa 0 eliberare motorie a tensiunii, u§oramuzata, zambind doar intr-un colt al gurii, serea§eazii picior peste picior, mai lini§tita §ipregatita sa continue dialogul):C: Gata, mi-e mai bine a§a!... (privireimplicativa).T: Arati mult mai bine acum! Deci ...C: ... (oftat eliberator)Sunt foarte curioasa sa inteleg de ce imi estea§a de greu sa-i comunic decizia mea.
  • 37. Gestalt-terapia, de la conl1tientizare de sine la adaptare creativa l1iintegrare holista 39T: Ce simli cand e§ti fala-n fala cu el?C: Ma simt mica §ineascultata, neputincioasa,de parca nu ar avea nici 0 importanla deciziamea, de parca n-a§ fi capabila sa iau 0decizie ...».Con§tientizarea deplina §i autorespingerease exclud reciproc. Autorespingerea este 0negare a ceea ce cineva este, prin urmare,creeaza 0 distorsiune in con§tientizare, inmodul in care persoana se percepe. Vorbinddespre sine in termenii care i-ar apartine alteipersoane, ca §i cum a-i substitui pe "eu sunt"cu "ce spune celalalt ca sunt", persoana intrain confuzie, intrerupandu-§i cic1ul con§tien-tizarii de sine depIine, deci autrespingandu-se.Necon~tientizarea de sine muta conflictul realsau imaginat doar, din plan extern, in planintern §i perpetueaza un model de autofalsifi-care soldat cu blocaj ~i suferinta. lndividulaiunge sa creada ca este ceea ce nu este de fapt§i sa aqioneze in consecinla. Terapia gestaltis-tii considera ca oamenii sunt primii agenli indeterminarea propriului comportament, ca eisunt direct raspunzatori de ceea ce fac din via-ta lor. Cand uita de responsabilitatea vietii lor,confundind-o cu "blamul social" sau cu"trebuie", atunci ei se automanipuleaza, seautoconstrang. Cu cat sunt mai ignoranti inprivinta a ceea ce sunt, cu atat sunt mai depen-denli de allii, mai deresponsabiIizali. Autocu-noa~terea inseamna §i un grad mai mare deautoresponsabilitate, deci §i de libertate. Cu ditsunt mai spontani, cu atat oamenii sunt mai in-tegrati. Ei sunt responsabili pentru ceea ce eialeg sa faca §i nu pentru ceea ce Ii se impuneOri de cate ori, cineva preia responsabilitatateapentru ceea ce el nu a ales sau nu a depins deel, se autodeceptioneaza, traie§te senti mentepenibile de jena §iinsuficienta. Responsabilita-tea se refera §i la oPliunile morale §i valorice,iar alegerile care actioneaza impotriva sineluisunt la fel de imorale ca §i cele care produc raualtora.b) Secvenla de dialog, dupa Hatcher (apudR. Levant, 1984) - explorarea con§tientizariicontactului cu mediul:«C: Am visat ca eram in ma§ina §i condu-ceam foarte repede, mult prea repede, pe 0§osea §erpuitoare ...»T: Fii strada! Vorbe§te-li lie acum, ca §icum ai fii strada ... vezi ce simli daca ai fistrada...C: "Sunt strada. Daca e§ti prevazator §i e§tiatent la mine, te voi susline in siguranliL Dacamergi prea repede, 0 sa ma pierzi §i 0 sa terane§ti." (ioc de rol)T: Acum fii ma§ina !C: "Sunt ma§ina. Sunt incantat de viteza,ma mi§c foarte repede, dar imi este frica. Nusunt sub control §i Jack (§oferul) ma duce totmai departe ..."T: Acum fii §oferul !C: "Incerc sa aiung undeva §i strada devinedin ce in ce mai dificila pentru mine. Nu-miplace deloc asta §i trebuie sa merg maideparte ...»3) Actiune. A treia secvenla importanla inexperienla cic1ului gestaltului este acliunea.Aclionand, persoana i§i mobilizeaza sistemulosteo-muscular sau i§i blocheaza impulsul de aacliona resimlind tensiune musculara §idurere. Ea poate experimenta atat puterea de aacliona eficient, cat §i acliunea ineficienta,aceasta din urma favorizand inhibitia, "para-lizia voinlei". Disfunctiile la acest nivel potgreva semnificativ dezvoltarea personalil.Unele persoane cu deficite de aclionare (ab-senla iniliativei, suslinerea acliunii, finalizareaaqiunii, adecvarea acliunii), i§i dezvolta com-pensator alte abilitali, ca de pilda fantazarea,.teoretizarea, capacitalile observalionale, darsufera de 0 incapacitate de a pune in acliunesau de a-§i finaliza ideile, proiectele etc.Terapia gestaltista are in vedere in mod spe-cial stimularea ~i amplificarea actiunii, uti-lizand in acest sens multiple tehnici corporale(respiratorii, posturale, metafora corporala,dans §i mi§care terapeutica, ioc de rol, etc.).In cic1ul experienlei intregirii gestaltului,acliunea exprima modul in care individul i§iexercita voinla de "a face" sau de "a nu face",de a decide liber direclia sa de manifestare, pebaza discriminarii, c1arificarii intre "ceea cevrea" §i "ceea ce nu vrea" In fiecare moment alexistenlei sale.4) Contact. Un stadiu crucial al cic1ului esteexperienla contactului cu exteriorul (persoane,obiecte, situalii, mediu). 0 granila de contactoptima, care sa menlina un raport de echilibru
  • 38. 40 Capitolul 1Schimbarea gestaltului trebuie pus a in lega-tura cu conceptul de "polaritate" - concept(tensiune musculara,durere)Ciclu/ Experien{ei Gestalt(dupa M. Rabin, 1980)CON~TIENTIZAREtconfuzie, anxietate)(a nu simti,insensibilitate)Figura 1SENZATIECONTACT(rezistente)(a mmline ata§at)RETRAGEREdinamic intre sine §i mediu, necesWi 0 anumita fond a fiintei sale, imbogatindu-§i viala §iflexibilitate adaptativa, bazata pe armonizarea extinzandu-§i experienta prin noul ciclu par-intre "deschidere" §i "rezistenta", intre per- CUI$.Ea opereaza astfei 0 noua restructurare inmeabilitate §i evitare, avand in vedere ca indi- sine, in modul ei de a fi, fiind pregatita pentruvidul §i mediul constituie impreuna ,,0 polari- parcurgerea unui nou ciclu care s-o com-tate". Rezistimta,ca mod de manifestare a fer- pleteze. Retragerea tinalizeaza §i pregate§te unmitatii, stabilitatii §i consistentei eu-Iui, este 0 nou salt in dezvolare, in cre§terea de sine.parte a acestei polaritati. Privita ca polarite, Aceasta presupune 0 suspendare, 0 incheiererezistenta nu este neaparat "rea", a§a cum tind acceptata a vechilor probleme de relatie, cusa 0 considere multi terapeuti, in sensul ca sine §i cu altii, 0 "lini§tire a apelor parcurse",pacientul nu este dispus sa urmeze directivele sau, parafrazandu~l pe Peds - "a nu Iasa afacerisau sugestiile terapeutului. Ei inteleg rezis- . neincheiate". Persoanele care nu reu§esc sa setenta, prin aceasta viziune dihotomica, ca pe deta§eze de vechile probleme ale unui cicluun impuls de a rezista impulsului restructurant experiential, rezolvandu-Ie prin acceptare, in-venit din afara, de a i se opune lui. In gestalt- telegere superioara a sensului, reconvertire aterapie, rezistenta este privita mai curand ca 0 lor in experiente de cunoa§tere §i actiunemanifestare sanatoasa exprimand acele forte imbogatitoare, adica printr-o noua reconfigu-vitale sau trasaturi care se impun, care se rare a raportului "figura-fond", raman eledovedesc solide, "scheletul de rezistenta al insele In "suspensie" Aceste persoane se agatapersonaliatii". Din acest motiv, gestalti§tii cu invef§unare de relatiile "neterminate", selucreaza in terapie atilt cu procesul de invef§uneaza in a-§i pastra vechile tranzactii,·con§tientizare, cat §i cu rezistenta fata de acest semnificatii §i resentimente, raman fixate sauproces, ambele fUnd reconstructive §i stimula- ata§ate de un" vechi pattern experiential. Intive pentru cre§terea personaHl., Ei nu acest fel, ele se autosaboteaza in procesul deimparta§esc punctul de vedere peiorativ asupra cre§tere, care se declan§eaza doar in conditiilerezistentei in contactul terapeutic, ci dim - finalizarii gestaltului, asimilarii lui organis-potriva, considera rezistenta benefica pentru mice, ceea ce permite deta§area, restucturarearesuscitarea resurselor naturale, dinamice ale §i inceperea unui nou ciclU evolutiv.organismului in a se regIa. De aceea, cele 5 Reproducem in figura de mai jos, schematipuri de rezistenta la contact - confluenta, ciclUlui experientei gestaltului, adaptata de M.proiectie, introectia, retroflectia, deflectia §i Rabin, 1980. (apud R Levant, 1984, p. 165).negarea (izolarea) sunt develop ate §i abordateterapeutic printr-o diversitate de tehnici decon§tientizare, bazate in special pe jocul de rol,centrat pe integrarea polaritatilor eu-Iui.Efectul terapeutic consta in invatarea de ditrepacient a modului in care rezistentele pertur-batoare pot fi diluate, integrate in dinamicaprocesului de autoschimbare, iar rezistentelesanatoase, pot fi con§tientizate §i autointarite."Multi terapeuti gestalti§ti evita chiar termenulrezistenta, datorita conotatiei peioraive diho-tomizante, care confera procesului terapeuticmai curand earaeterul de "lupta", deeat eel deautoconflict" (0. Yontef, J. Simkin, 1989, p.337).5) Retragere. Stadiul final al ciclului expe-riential de completare a gestaltului este reveni-rea, retragerea sau replierea. 0 data incheiatun ciclu, persoana patrunde in structura de
  • 39. Gestalt-terapia, de la con?tientizare de sine la adaptare creativ8 l1iintegrare holista 41Personalitatea este conceputa ca un campdiferentiat in polaritati, adica in "parti" carepot fi opuse,complementare sau care se expli-ca mutual. Prototiputacestei diferentieri suntcei doi poli ai unui camp electric: polul pozitiv(+) §i polul negativ (-). Polarizarea postuleazaca partile opuse apartin §i constituie impreunaintregul, asemenea principiilor Yin §i Yang,din filosofia taoista.Pentru ca persoana sa se poata dezvoIta,este necesar ca partile polarizate sa se poatc:lin-tegra intr-un intreg armonios prin autoreglareorganismica. Altfel, se creeaza dihotomii §iantagonisme, care deregleaza functionarea §ievolutia persoanei, cum ar fi dihotomiile: intreminte §i corp, intre intern §i extern, intreinfantil §-l.matur, intre biologic §icultural, intrecon§tient §i incon§tient, intre acceptat §irespms.Omul sanatos este integrat intr-o unitatediferentiata polar in mod natural, in care diho-tomiile dintre eul ideal §i eul real, cerinlesociale §i nevoi personale, rationalitate §i afec-tivitate sunt rezolvate prin acceptare §i restruc-turare dinamica, prin configurarea unui bungestalt.In modul in care se constituie un gestaltintervine" raportul "figura-fond", adica mo-dul in care se impune ceea ce este dominantpentru persoana, in contextul ei mai larg(intern §i extern). 0 "buna forma", adica ceeace este formulat cu claritate §i inteles se vaimpune in campul existential de baza, pe fun-dalul sau temelia din care se clade§te persona-litatea. In stare a de sanatate, figura se schimbape un alt intel% ori de cate ori este nevoie,adica atunci cand 0 nevoie este satisfacuta saueste suprapresata de 0 alta mai urgenta. Astfel,se intretin raporturi armonice intre figura §ifond, ele ram an unificate, iar structura person-alitatii coeziva, echilibrata. In stare a de boalapsihica §i somatica, figura §i fondul sunt diho-tomizate, in sensul ca figura ramane mra con-text, (de exemplu, nevoile rupte de realitateaposibilitatilor) sau contextul apare mra figura(posibilitatile exista, dar nu sunt orientateditre un scop, sau un interes dominant care sasatisfaca nevoile de cre§tere), astfel incatrelatiile dintre figura §i fond sunt compromise,sunt intrempte (Peds §i colab., 1951). Interapia gestaltista, dialogul §i con§tientizareareu§esc sa actualizeze nevoia dominanta a cam-pului ell. mtreg, conectata eficient la acesta (a-dica la fundal, cu toate caracteristicile sale de-finitorii, atat interne: foame, oboseala, interes,experiente trecute, etc., cat §i externe: struc-tura fizica a campului, context socio-cultural§i politic, etc).o buna sanatate exprima 0 interactiunecreativa, atit cu sine, cat ~i co lumea, bazatape integrarea polaritatilor. ,,0 persoana carevade§te interactiune creativa, i§i asuma res-ponsabilitatea pentm balanta ecologica dintresine §i mediu.", precizeaza gestaltterapeutii,iar ,,0 psihoterapie care ajuta doar la ajustareasau adaptarea pacientilor, creeaza conformi-tate, unifonnitate §i stereotipie sociala. Tota§a, 0 psihoterapie care ii stimuleaza pe-oameni doar sa se impuna pe ei in§i§i in lume,mra a lua in considerare pe altii, angajeazanarcisismul patologic §i realizarea unui sineizolat de lume, prin negarea lumii." (G.Yontef, J. Simkin, op. cit. p. 337). Adaptareanu poate fi dedit creativa, pentru a fi §i evolu-tiva; altfel, este blocanta ~i patogena.Aceasta presupune ca persoana sa nu fiedivizata, ci unificata prin actul terapeutic, sa nuii manipuleze pe altii, dar nici sa nu fie mani-pulata. Pacientul se autoregleaza organismic,spontan, descoperind in terapie ca este capabilsa-§i asume responsabilitatea pentru ceea cealtii au mcut sau fac pentru el, ca §ipentru ceeace el face sau a Tacut pentru altii §ipentru sine.E1invata sa con§tientizeze Cel suportul de bazain reglarea sa este chiar el insu§L invaland sa-§i ofere autosuport. Asfel, el nu va mai a§teptasuport extern, cum se intampla in alte terapiicare Ii inlocuiesc propriul suport, racandu-ldependent §i hranindu-i sinele cu iluzii §i spe-ranle nerealiste. Terapeutul gestaltist il ghidea-za in traversarea impasului, rara sa-i fadmunca, 11initiaza cum sa-§i ofere autosprijin,mra a-i induce solulii sau sfaturi, directive sauinterdiclii, Tara sa-l "salveze", manipuleze sauinfantilizeze, ci doar eliberindu-i resursele ~iorientindu-i energiile prin care adultul se auto-transfonna liber.
  • 40. 425. Procesul psihoterapeutic ge-staltist (obiectiv, principii de desfa-~urare, modalitati metodologice)5.1. Obiectivul gestalt-terapiei.Scopul dec1arat al gestaltterapeutilor esteprovocarea §i extinderea con§tientizarii - eamodalitate de cre§tere §i autonomie personala.Con§tientizarea prive§te aHit 0 arie particu-lara a experientei pe care persoana 0 traie§te, atrait-o sau ar putea s-o tnliasea intr-o anum itaimprejurare, cat §i habitusurile automatizate.Cu alte euvinte, con§tientizarea se refera atiltla eontinuturi (sentimente, reprezentari, eon-vingeri, evaluari §i informatii), cat §ila procesepsihiee (mecanisme prin care persoana ajungesa simta, sa gandeasca §i sa actionaze intr-unanumit mod). Scopul este ca pacientul sa eon-§tientizeze CEEA CE ESTE EL, pe de 0 parte,§i CUM FACE ca sa se intample ceea ee este,pe de aWi parte. Terapia este simultan un pro-ces de autoexplorare, autointelegere §i auto-sehimbare, prin intermediul con§tientizariiatat a continuturilor intrapsihice, cat §i a mo-dalitatilor psihologice prin care aeeste "conti-nuturi" pot fi rea§ezate, resemnificate, schim-bate, cu deplina responsabilitate.Pe ce se concentraza munca de con~tienti-zare cu pacientul? Principalele directii sunt:• cunoa§terea mediului;• raspunderea alegerilor;• autocunoa§terea §i autoacceptarea;• abilitatea pentru contact.5.2. Indicatii terapeuticeTerapia gestaltista este indicata in specialpersoanelor cu tulburari anxioase, depresive,fobice, somatoforme, in general celor din sferapsihogeniilor, precum §i adolescentilor cu tul-burari de adaptare, emotion ale ~i de identi-tatate. Beneficiaza, de asemenea, persoaneleinteresate de optimizarea comportamentului,deschi§i in a lucra asupra autocon§tientizarii §idornici sa invete in mod natural cum sa producaschimbari in viata lor. Este foarte importantamotivatia §i tipul de a§teptari cu privire la te-rapie. Multi clienti, de§i se considera sincerinteresati in schimbarea comportamentuluiCapitolul 1lor, sunt mai curand dornici sa scape de unanumit discomfot, aeuzand stare de rau gene-ralizat, indispozitie, insatisfac1ie in rela1ii §i inviata. Ei a§teapta mai mult ca ameliorarea savina din efortul terapeutului §inu din eforturilelor personale. Cei caresunt interesati sa scapedoar de simptome, lara a se folosi de munca deautocon§tientizare, nu vor participa autenticin terapia gestaltista, ei fiind mai indicati pen-tru terapiile comportamentale, bio-feed-back-ului §i chimioterapiei.Persoanelecare sufera de sentimente deautorespingere, sau care se tern sa nu fie respin§i,cu complexe de inferioritate, cei care se auto-m§eala, cu acute sentimente de frustratie, eudificulta1i de exprimare a sentimentelor §i opi-niilor, cu conduite evitante, ezitante, dubitative,inhiba1i, blocati, anxio§i, intr-un cuvant - toticei care traiesc nefericirea §i nu §tiu cum sadepa§e;3.scaaceasta stare - sunt cei mai indicatipentru aceasta forma de terapie. Ei sunt directinteresa1i de modulin care pot autocon§tienti-za cum sa se autoregleze. De asemenea, ceicare au inc1ina1ie §ipreocupare in a se cunoa§tepe sine intr-o maniera intelectuala,dar care nus-au maturizat emotional, care nu au crescutspiritual, pot fi beneficiari ai terapiei gestaltiste.Aceasta se justifica prin faptul ca terapeu1iigestaltisti sunt direct interesali de modul incare se pot autosprijini pacien1ii in rezolvareaproblemelor lor, facilitandu-le cre§terea auto-reglarii §i autosuportului. Pe ei nu ii preocupaatat solutiile, cat gasirea acestora de catre cll-entii m~i~i §i deblocarea mecanismelor princare ace§tia sa-§i poata descoperi solu1ii propriiin general, deci §iin alte contexte Pe masura ceinainteaza in terapie, interesul pentru restruc-turarea persomilitatii clientului cre§te, atat laterapeut, cat §i la client. 0 terapie finalizata cusucces, asigura independenta clientului in alucra el insu§i cu temele sale caracteriale §i derela1ie, eu problemele propriei sale reglari §idezvoltari, utilizandu-§i optim semnificatiilepropriilor con§tientizari.5.3. Principille practicariiterapiei gestaltistea) Psihoterapia gestaltista se desla§oara caun proces de explorare "lmpreuna",in contex-tul intalnirii sau contactului autentic intrepersoane reale. In cadrul acestei "intalniri",
  • 41. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa l?i integrare ho!ista 43terapeutul ghideaza activ munca de con§tienti-zare a clientului, evitlind sa mentina distanta,sa interpreteze sau sa modifice direct conduita.Cre§terea apare ca rezultat al contactului real §ial experientei directe a celor doi participantiimplicati. Prezenta terapeutului este vie, par-ticipativa, rezonanta, sansibila, onesta §i direc-tiL Din modul in care pacientii sunt angajati inrelatie cu terapeutul, ei pot invata cum proce-suI lor de con§tientizare este limitat nu atat deproblemele lor, dit de acest mod de a se relati-ona in general. Ei con§tientizeaza cum suntperceputi de altii, ce simte terapeutulin raportcu ei §i in anumite situatii, cum ii percepe larandul sau ca persoana. Ei pot vedea, auzi §ispune ce experimentaza, focalizarea realizan-du-se printr-o larga paleta de modalitati decontact, de la empatie -la exercitiile structura-te pe fenomenologia relatiei dintre terapeut §ipacient.b) In terapia gestaltista nu se utilizeaza for-mula «ar trebui sau trebuie», ci formula «cepreferi sau ce dore§ti». Acentul in munca decon§tientizare se pune pe autonomia §iautode-terminarea pacientului, Uisandu-i in propriagrija atat responsabilitatea, cat §i sanctionareacomportamentului sau. Etica lui "nu trebuie"tine de respectarea preferintelor §i solutiilorc1ientului, rara a insemna in nici un felincura-jarea tendintelor anarhice, antisociale sau aso-ciale. Respectul pentru persoana totala daposibilitatea terapeutului de a-I ajuta pe clientsa se clarifice in privinta diferentelor intre "nupot" §i "nu vreau", ca §i asupra barierelor in-terne care il impiedica sa con§tientizeze, cumar fi invatarea anterioara, ru§inea, anxietatea §iteama sau sensibilitatea la ranire narcisica.c) facilitarea explorarii cailor care crescposibilitatea clientului de a-§i continua dezvol-tarea pe cont propriu, §i In afara §edintei tera-peutice. Terapeutii gestalti§ti folosesc in acestsens 0 comparatie sugestiva: "sa la§i clientulneterminat, asemenea unei fripturi pe care 0la§i sa se coaca in cuptorul cald §i dupa ce aistins focul". Pacientul ramane astfel deschis,cu 0 sarcina care urmeaza sa se continue §i inafara cabinetului terapeutic, §i acest stil de alucra, explica de ce terapia gestaltista poate fiatat de frecvent §i intensiv practicata (de maimulte ori pe saptamana).Cu privire la acest principiu al facilitarii §istimularii cre§terii continue, Yontef §i Simkinprecizeaza: "noi eoope ram eu cre§terea care seproduce tara noi; noi initiem atunci cand estenevoie; oferim facilitatile necesare clientului ina-§i intari autoperfectionarea. Noi mai multfacilitam cre§terea, decat completam un procesde cura" (1989, p. 330). Facilitarea cre§terii,sau a propriei dezvoltari este principalul §i ulti-mul scop al acestei terapii, iar calea este "achi-zitionarea acelui nivel de integrare" a per-soanei, care sa permita cre§terea, dupa Perls,d) Principiul integrarii personale sau reper-sonalizarea. Reu§ita unei terapii gestaltiste esteindicata de cat de mult a reu§it sclientul saachizitioneze integrare, adica sa devina unintreg, sa se unifice in interior. Integrarea ne-cesita identificare cu toate functiile vitale, §inudoar cu anumite idei, emotii sau actiuni.Respingerea anumitor idei, sentimente §i acti-uni proprii conduce la instrainare de sine, laalienare. De aceea, sarcina terapiei este de adetermina persoana sa devinii con§tienta departile alienate anterior, de ceea ce ignora,respinge, se teme sau neaga, din sine insu§i.Pentru a putea deveni discriminativa §iresponsabila, persoana trebuie mai intai sa-§icon§tientizeze acele parti autorespinse, sa Ie"guste", sa Ie reconsidere, sa Ie asimileze dacasunt ego-sintonice sau sa Ie autoelimine dacasunt ego-alienante. Numai acceptand ceea ceeste poate sa restructureze. sa resemnitlce. sainvete sa discrimineze ~i sa se 2cutosume, ceeace permite reunificarea interiorului. reperso-nalizarea. In reconsiderarea ~i integrareaacelor paI1i pecare pacien1ij ~i le resping,Simkin utilizeaza 0 alta analogie sugestiva:"modelul prajiturii" (.,de~i uleiuL raina, prafulde copt sunt rele la gust daca Ie-am consumaseparat, luate impreuna ele sunt indispensabilepentru coacerea prajiturii ~isuccesul ei. ").e) Principiul autodezyiHuirii §i autorespon-sabilitatii participantilor in relatia terapeutica.Ca §iin alte terapii umanist-experientiale, §iinterapia gestaltista rela1ia terapeutica este de laadult la adult, se desfasoara pe orizontala, fiindcentrata pe prezentul situatiei §i accentuandasupra experientei directe a celor doi partici-panti. Spre deosebire de alte terapii insa, inacest caz terapeutii, ca §ipacientii i§i dezvaluie
  • 42. 44prezenta lor in intregime, prin comunicareaperceptiilor lor asupra pacientilor §iexperiente-lor care se consuma, precum §i a observatiilorasupra a ceea ce pacientul nu con§tientizeaza.Terapeutul este nu numai conectat empatic laclient, dar I§i dezvaluie participarea ca per-soana con§tienta in experienta comuna. Aceststil de a iucra, permite pacientului sa aqionezeca un egal, care are un acces deplin la datelepropriei sale experiente, a§a cum traie§te eldinlauntrul fiintei sale ceea ce terapeutulobserva §i Ii comunica din afara. In felul aces-ta, ambii sunt implicati in munca de con§tientiza-re in mod activ, participind direct, dar fiecareeste responsabil doar pentru sine. Spre deosebirede alti terapeuti, care se considera responsabilipentru pacienti, minimalizandu-Ie sentimen-tele, optiunile sau resursele §i intarindu-le ast-fel, nevoia manipularii, terapeutii gestalti§tiimplica prin chiar stilul de relationare respon-sabilitatea clientului in a se autosprijini §iautoregla. Sarcina lor este chiar a-I Invata peclient cum sa se autosprijine, de a-i incuraja §iinttlri responsabilitatea pentru propriile alegeri§i solutii, de a §i Ie asuma §i valida. Un altaspect important al relatiei terapeutice este dambii sunt responsabili de modul in care l§imentin cu grija, onest §i eficient alianta pentrufacilitarea cre§terii.Responsabilitatile stricte ale terapeutului inprocesul terapeutic se refera la:• cantitatea §i calitatea "prezentei" lor inrelatie;• cunoa§terea de sine §i a pacientului;• mentinerea unei pozitii nedefensive;• mentinerea proceselor de contact §i con-§tientizare intr-o maniara adaptata clientului;• consecintele propriului lui comporta-ment in stabilirea §i mentinerea climatului te-rapeuticf) Principiul experientei directe sau con§ti-entizarea lui «ce §i cum» §i allui «aici §i acum».In gestalt-terapie, experienta directa esteinstrument metodologic. Ea este extinsa §iaprofundaHi, avand ca pretext, sau ca tehniciprovocative 0 serie de sarcini experimentalesau exercitii. Prin efectuarea acestora, pacien-tul devine con§tient de CE §i CUM face, adicade cum face fata, cum face alegerile; cum seautosprijina sau cum rezista, se opune, etc.Capitolul 1Prin stimularea interogativa a terapeutului"Ce simti? Ce faci acum/cum simti sau cum faciasta?", clientuli§i large§te treptat experienta,tara ca terapeutul sa-§i propuna sa-l conducaneaparat undeva anume, sa-i schimbe sen-timentele sau sa-l reconditioneze, ori macarsa-i provoace un catharsis mai intens.Focalizarea acestui proces de autode-scoperire se face AICI §iACUM, Intrucat pro-cesul con§tientizarii se intampla in prezent, in"acum", chiar dad obiectul con§tientizarii potfi §i evenimente anterioare (reamintirea, retra-irea lor se intampla tot acum). Contactul per-soanei cu lumea, ca §i cu amintirile sauanticiparile §i expectatiile, se intampla acum,iar necunoa§terea a ceea ce simt §i sunt inprezent, ii impiedica pe oameni sa-§i integrezeeficient dimensiunea trecutului ca §i pe cea aviitorului in personalitatea lor. Necon§tienti-zandu-§i prezentul, unele persoane ajung sa-lexperimenteze ca §i cum s-ar afla in trecut sauin viitor. ~i intr-un caz, §i in altul, ei sufera dedistorsiuni ale contactului eu lumea, fie trilindmai mult in trecut decat in prezent, fie traindin prezent ca §i cum n-ar fi avut trecut, fietrilind in viitor ca §i cum ar fi in prezent.Acestea sunt perturbilri ale con§tientizariisinelui §i contactului cu ceilalti din perspectivatimpului §iele pot t1reglate in terapie doar princentrarea intregii experiente in prezent, catranzitie perpetua intre trecut §i viitor. ~i chiardad experientele trecute sau posibile suntreaduse sau imaginate, dupa caz, pe scena pre-zentului, pentru a putea fi clarificate §iintegra-te, terapeutii gestalti§ti ptefera sa orientezecon§tientizarea asupra experientei prezente,aici §i acum, in contactul terapeutic §i incontextul orei de terapie, pentru a spori con-cretetea §i actualitatea trairii, initiind astfel pa-cientul in a se alimenta chiar de la sursaintelegerii sale perpetue §itotodata, a schimba-rii sale perpetue. Se considera d a vorbi despreo persoana, de pilda,care nu este prezenta estemai putin restructurant §i terapeutic pentruclient, dedit a-i vorbi direct acelei persoane, ca§i cum s-ar afla in fata luL Aceasta manieradirecta de dialog cu persoane care de§i nu suntprezente fizic, sunt prezente "psihologic" inexperienta clientului, implica tehnici derivatedin jocuI de rol.
  • 43. Gestalt-terapia, de la conljtientizare de sine la adaptare creativa lji integrare holista 45Ea este in masura sa mobilizeze mai multexperienj;a direeta, observarea §i autoeon§tien-tizarea. In aeela§i timp, clientul este protejatemotional de impaetul prezentei fiziee a per-soanei eu care are 0 relatie difieila sau pato-gena §i ca§tiga distanta psihologica necesarapentru a reexperimenta relatia respeetiva, a 0reevalua §i integra pe un alt nivel de sem-nificatie, care sa-i permita sa evolueze, sacreasca.In terapia gestaltista, modalitati1e metodo-logice «ce §i cum», «aici §i acum», «eu §i cela-lalt» §i «ca §i cum» sunt facilitatoare in specialcand demersul terapeutic este tintit pe psihodi-namica caracterologica §i a dezvoltarii.Prezentam mai jos 0 secventa semnificativade dialog terapeutic de con§tientizare, spreexemplificare, adaptata dupa Yontef §i Simkin(1989, pag. 340):«0 femeie de 30 de ani, aflata in faza demijloc a unei terapii de grup gestaltist este in-dispusa §i spune ca e suparata pe cineva dingrup, rara a preciza persoana. De§i de obicei,intr-o astfel de imprejurare, terapeutul utili-zeaza tehnica "spune-i-oW, el ghideaza dialo-gul catre 0 alta posibilitate de con§tientizare:T: ...Se pare ca tu nu e§ti doar suparata, cichiar mai mult decat aUit...P: (prive§te cu interes spre terapeut) ...T: Arati ca §i cum ai fi foarte manioasa,foarte iritaUL..P: Da, a§a §i sunt... Imi vine sa-l omor.T: Tu pari ca te simti incapabila s-o faci ...pari ca te simti neputincioasa.. ..P: Eu chiar a§a sunt.T: De obicei, neputinta insote§te furia. Inlegatura eu ee te simti tu neputinciasa?P: Nu-l pot face sa fie de acord eu mine!(Observatiile terapeutului asupra inUilniri-lor pacientei cu persoana respeetiva §i in alte§edinte de grup, confirma aceasta).T: ~i tu nu accepti asta?P: Nu!T: ~i atunci iti traie§ti neputinta cu 0 inten-sitate mai mare decat ar merita-o situatia ...P: (semne aprobative din cap, apoi pauza)T: Ce traie§ti acum? Ce experimentezi?Ce-ti vine in minte?P: 0 muWme de oameni din viata mea aufost ca e1...T: Asemenea tatalui tau, cum spuneai datatreeut... (aeeasta afirmatie se bazeaza pemunca anterioara cu pacienta, in cadrul altei§edinte terapeutice, focalizate pe retrairea inprezent a experientei ranirii narcisice, deter-minata de contactul cu tatal sau, care nu a fostniciodata de acord, responsiv, in raport cu ea).5.4. Stiluri, modalitati §i tehnici de lucru Interapia gestaltist~In terapia gestaltista se practica 0 diversi-tate de stiluri §i modalitati de lucru, care toateinsa au in comun principiile terapeuticeprezentate anterior. Acest sistem terapeuticdispune de cea mai bogata gama de stiluri §imodalitati de lucru, elinsu§i definindu-se prinereativitate metodologica. Principalele moda-litati de lucru sunt:• terapia individuala a adultului;• terapia in grup;• terapia cuplului §i a familiei;• terapia copilului;• workshop-ul, eu scop de formare a psihoter-apeutilor §ide optimizare comportamentala.In cadrul fiecare i modalitati de lucru sediversifica stilurile terapeutice, in funqie de:• calitatea §i cantitatea tehnicilor utilizate;• frecventa §edintelor terapeutice;• earacterul mai dur sau mai bland alrelatiei terapeutice;• focalizarea dominanta pe con§tientizareacorporala, emotionala, cognitiva sau pe eon-tactul interpersonal;• cuno§tinte in lucrul eu teme psihodina-mice;• gradul contactului (intaInirii) dintre per-soanele tratate §i terapeut.Este de preeizat fapml ca., flexibilitatea sti-lurilor este in aeord eu prineipiul adaptariiterapiei la persoana tratata §i la persoana tera-peutului, ca §i la contextul terapeutic. Perso-nalitatea terapeutului, prin particularitatilesale §idisponibilitatile empatice, senzitiv-intu-itive, imaginative §i creative, ca §i prin niveluldezvoltarii sale spirituale, este extrem de im-portanta in terapia gestaltista.Rezonanta dintre atitudinile §i implicarileterapeutului, pe de 0 parte, §i nevoile clientu-lui, pe de alta parte- este, de asemenea, impor-tanta. "A veni in intampinare" §i "a intra In
  • 44. 46rezonanta" sunt doua atribute esentiale inmunea terapeutului gestaltist. Aspeetele vitaleale terapiei sunt eontaetul, atitudinea §i eom-pletitudinea metodei experientiale.Foealizarea eon§tientizarii fenomenologie,pentru a elarifiea §iextinde experienta se expri-ma in terapia gestaltista prin expresia "a lueracu ..." Astfel, se poate luera eu eorpul, eu emo-tiile, eu eomportamentele proprii c1ientului saupe care el Ie experimenteza din perspectivaaltora (intelegandu-i pe altii), deci cu focalizarepe individ, ori se poate lucra cu focalizare pegrup, ori pe terapeut §i pe ceea ce simte,gande§te §i experimenteaza grupul ca intreg.TehnicHe de focalizare se bazeaza pe intero-gatii-ghid §i pe exercitii (situatii propuse spreexperimentare, pacientului, eel mai frecventbazate pe analogie §i metafora, dar §i pe fo-calizare perceptuala, aici §i acum).• lnterogatiile-ghid sunt simple, dar reve-latorii pentru lucrul pacientului cu sine, celemai freevent folosite fiind: ce simti sau la ce tegande§ti tu acum? De ce anume iti dai tuseama acum? De ce e§ti tu acum con§tient? Cecrezi aeum despre asta? Atentie! Nu se punintrebari care sa provoace interpretarea, degenul: de ce crezi asta? , de ce faci astfel? , caresa induca explicatii §i autojustificari. Acesteavor altera con§tientizarea §i explorarea sinelui.• Exercitiile sunt introduse prin formule degenul: "Incearea sa faci asta §i vezi ce intelegisau ce inveti din acest experiment". "Incearcaacest experiment §i afla ce poti con§tientiza",sau: "Experimenteaza acest lucru §i vezi ce-titrece prin minte sau ce simti acum, in timp ceexperimentezi". Dintre tehnicile experimen-tale cele mai cunoscute sunt:a) exercitiile de con§tientizare corporala:con§tientizarea tensiunii musculare §i a relaxa-rii psihomusculare, con§tientizarea ritmuluirespirator §i a modificarii lui in conexiune cuemotiile sau cu retrairea anumitor situatii oricu imaginarea altora, con§tientizarea senzatii-lor proprioceptive care comunica stari de dis-comfort, con§tientizarea ritmului cardiac inconexiune cu starile §igandurile asociate, con-§tientizarea posturii, mimicii §i pantomimiciiin conexiune cu starile emotionle sau cu gan-durile pacientului, con§tientizarea rezistente-Capitolul 1lor sau dependentelor in contactul corporal indirecta conexiune eu problemele spatiuluipersonal §i cu relatia de intimitate, etc. Toateaceste exercitii sunt utilizate ca tehnici careorienteaza con§tientizarea insului asupra mo-dului in care functioneaza corpul sau asupramodului cum se poate folosi de corp pentru adeveni mai con§tient de sine §i de contactelesale cu lumea. lata un exemplu preluat dinexperienta lui F.Perls cu cawl Sam, redata in"Gestalt Therapy Verbatim", 1974, p. 81:«Sam (vorbe§te repede): Ma numesc Sam ...Fritz: Ne-am mai cunoscut, Sam. Ne-amintalnit §i mai inainte.S: A, la masa, in timp ce mancam.F: Da, dar n-ai lucrat nieiodata eu mine.S:Nu ...F: Acum, te rog, nu-ti schimba pozitia(postura).Ce poti spune despre pozitia ta?S: Ca este ineordata, adunata.F: Este ca un sistem inehis. ~i nu numai cae un sistem inchis, dar parte a ta stanga tragespre dreapta, partea dreapta se duce spre stan-ga; oare cum Ie poti amesteca astfel? Corpultau nu ti-a spus nimic inca,dar poti vedea catde mult se exprima prin postura ta ...S: Ei, ma simt foarte sigur a§a. (razand)F: Vrei sa-mi faci 0 favoare? Vezi ce simtidnd te deschizi, cand iti dai drumu1... ei? ...S: Imi simt inima batand .F: Acum se pare ca avem trac. Nu parem safim prea lini§titi, prea siguri. ~i - vezi tu, 0 sa-tispun cate ceva despre anxietate- cum senume§te ea in psihiatrie, care 0 considera 0problema foarte dificiHL De fapt ea nu estenimic aIteeva decat 0 stare de trac. Ea nu eprezenta acum, dar 0 putem "inscena". Dacate situezi in prezent, daca te simti in "acum",tu e§ti in siguranta. Daca parase§ti prezentul §ite situezi in afara lui "acum", doar pentru 0clipa, in viitor, gandindu-te la "atunci", goluldintre "acum" §i "atunci" se umple de maimuM tulburare, nelini§te, §i experimentezianxietatea.S: Deja simt cum imi bate inima.F: lmhh, inchide ochii §i observa-ti acum"experienta bataii inimii", intra §i consumaaceasta experienta ... §i inca 0 data.
  • 45. Gestalt-terapia, de la conljtientizare de sine la adaptare creativa lji integrare holista 47Menline-te atent in corpul diu. Ce simliacum, ce experimentezi?S: Intr-adevar. .. intregul meu corp, pedeplin. Simt baUiile inimii, imi simt respiralia .F: Ahaa ... Ce experimentezi chiar acurn?S: Hai sa mergem mai departe, sa continuam ...F: Ce te nemultume§te cand te simli inprezent, in "acum"?"Hai sa mergem mai departe" inseamna,din nou, catre viitor. Care e obieclia ta fala deacum, fata de prezent, de a sta aid? Te simti ca§i cum te-ai fi blocat, sau nedibdator, sau plic-tisit ori altcumva?"S: Simt ca §i cum toata §ansa mea ar fi cutine §i mai cunind a§ face cat mai bine acest lu-cru, dedit sa-mi risipesc timpul cu anxietatea.F: Ahaa ... deci a§ putea sa-l a§ez pe Sam pescaunul gol §i sa-i spun: "Sam, aceasta estesingura ta §ansa. Fa tot ce poti mai bine"(nhand).S: Ei, tu stai acolo §i ma prive§ti de sus...Oare ce gande§ti despre toate astea? ..F: Sa schirnbam locurile. Acum, in funqiede asta, sa "scriem scenariul". Tu vei inventadialogul dintre doi oponenti. Acesta participala integrarea fragmentelor care compun perso-nalitatea ta §i care de obicei, sunt in opozilie -de exemplu "cainele de rasa" §i "cainele mai-danez" (Perls introduce aici, in terapie, 0 altatehnica, asupra careia yom reveni in cele ceurrneaza)>>.b)- exercitiile de con§tientizare afectiva §irelationala prin tehnici specifice cum ar fi:• tehnica scaunului gol ca suport de dialog(prin joc de ro1 cu persoane semnificative dinviata pacientului), sau ca suport pentru provo-carea dialogului dintre "partile eului aflate inconflict" (Iucru1 cu polaritati1e). Tehnica a fostcreata de F.Perls, iar 0 varianta a ei este cunos-cuta sub nume1e "top dog-under dog" (lb.engl.) - in traducere "cainele de rasa ( de sus)§i cainele obi§nuit (de maidan, de jos)".Aceasta varianta angajaza un joc de rol princare clientul cornunica cu sine pe diverse temegeneratoare de conflict intre imaginea de sineideala §i irnaginea de sine reala. E1 poate sa-§idezv01te in timpul acestei cornunicari 0 strate-gie de rezolvare a acestui conflict, de unificarea polaritatilor.Tehnica este totodata §i un bun instrumentdiagnostic al perturbari10r §i blocajelor comu-nicarii implicate ill disfunctionalitati ale per-sonalitalii.• tehnica reprezentarii spatiului personaleste 0 tehnica care prin intermediul vizualizarii§i descrierii "spatiului personal" a§a cum esteexperimentat acum §i aid, ajuta subiectul sa-§icon§tientizeze imaginea de sine in relatiile cumediul, probleme legate de contact §i de grani-tele personale, dinamica interna §i orientareaspontana a persoanei catre trecut sau viitor,catre interior sau exterior, sentimentul de con-fort sau de discomfort pe care 11traie§te inlegatura cu propria persoana. Tehnica poate fifo1osita §i ca 0 tehnica de restructurare perso-nala, fiind un bun suport pentru rezo1vareaunor conflicte existente in trecutul subiectului,prin depa§irea polaritati1or §i reproiectarea lanivel mental a unei noi imagini de sine. Eapoate intrerupe cercu1 vicios al translatiei anu-mitor reziduuri relationale conflictogene, care11impiedica pe subiect sa rezolve in prezentprobleme asemanatoare celor cu care s-a con-fruntat in trecut. Poate fi relevanta §i pentruobservarea §i con§tientizarea relatiei subiectu-1ui cu masculinitatea §i cu feminitatea.• tehnica "zidul " este 0 tehnica metaforicaprovocativa, elaborata §ipracticata de noi, at,hin lucrul individual cu pacientii, cat §i cu gru-puri de optimizare, prin care se pot con§tienti-za strategiile prin care subiectul se confruntacu obstacole existentia1e. Ea perrnite autoex-plorarea §i gasirea de solutii in depa§irea 1im-itelor proprii, fiind toto data restructuranta lanivel mental §i aqional. ESIe reievanta §i pen-tru modul in care subiectul poate solicita,a§tepta, primi sau respinge ajmorul, in directacorelatie cu dependenla emolionaHi versusmaturitatea emotionala.• tehnica "cubul" este de asemenea, 0tehnica exploratorie pe care noi am introdus-o§i 0 utilizam cu rezultate interesante, re1evantapentru modul in care persoana face fata la izo-lare, raportul dependenta afectiva-autonomie,nevoia de comunicare cu ceilalti, resistenta insituatiile limita. Poate fi un bun suport derestructurare mentala in depa§irea propriilorblocaje, pre cum §ia unor tendinte nevrotice detip anxios, claustrofobic §i sociofob.
  • 46. 48• tehnica "menpne-te!" sau "ramai In starearespectiva!" (in lb. engl. "stay with it"). Este 0tehnidi de dialog care illcurajaza pacientul sa sepastreze ill trairea pe care 0 experimenteaza, sase pastreze in ceea ce simte §irelateaza ca simte.Aceasta incurajare 11determina pe pacient sa-§iadanceasca trairea unui anumit sentimentpentru a §i-l c1arifica §i completa, pentru aputea ulterior sa-l depa§easca, prin propriaoptiune, deci pentru a putea prelua controlulasupra starii respective. In exemplul de mai joseste prezentata a secventa de dialog care folo-se§te aceasta tehnica. (dupa Yontef §i Simkin,1989, p. 342):«P (mimica trista, pare preocupata): ...T: De ce anume e§ti tu con§tienta In clipaasta? Ce iti vine in minte?P: Nu ma simt bine.T: Mentine-te In aceasta stare, simte-te a§acum spui ...P: (ii curg lacrimi, apoi se incordeaza §lprive§te in gal, dusa pe ganduri ...)T: Te vad incordata... La ce te gande§ti?P: Nu vreau sa stau cu "raul" asta In mine.T: Stai cu ceea ce nu vrei in tine! Pune-ticuvintele in acord cu ceea ce nu vrei, spune ceanume nu vrei. Spune ...Aceasta interventie 11 va determina pesubiect sa-§i con§tientizeze natura rezistentei.EI ar putea spune: "Nu vreau sa plang aici; nuam Incredere in tine", ori "Mi-e ru§ine", ori"Nu vreau sa admit ca mi-e dor de el..."»• tehnica "scenarizarii sau punerea In scena"este a tehnidi bazata pe actiune ~i verbalizare§i se refera la punerea in actiune chiar a sen-timentelor §i ideilor incomode, nemarturisi-bile, retinute sau refuzate con§tient in a ficomunicate. Pacientul este incurajat prin for-mula: "spune-i-o!" sa verbalizeze toate acelesentimente §i idei la adresa unei persoane sauunui grup pe care de obicei nu indrazne§te sause abtine sa Ie comunice. Se utilizeaza jocul derol prin tehnica scaunului gol (ex. "Imaginea-za-ti ca X este chiar acum, aici, in fata ta, pe a-cest scaun. Spune-i tot ceea ce nu reu§e§ti sa-ispui de obicei, sau ceea ce ai fi vrut sa-i spuiatunci §i nu ai putut. Fa-o acum, spune-i tot...spune-i ce simti, ce gande§ti ..."). 0 alta moda-litate consta in a-i cere pacientului sa exprimeCapitolul 1cuvinte pe potriva,ceea ce simte, ceea cetraie§te. De pilda, cuiva care pIange pe infun-date, i se poate cere sa-§i "puna plansul ,,incuvinte, sa 11exprime prin vorbe, adica sa ver-balizeze 0 stare emotionala greu traductibilasau a manifestare nonverbala. Se creeaza astfela unificare intre maniera verbala §i nonverbala,a continuitate §ia consonanta, care pot servi inmunca de. con§tientizare §i de autocontrol inmod iminent. Terapeutul gestaltist "repara cir-cuitele scurtcircuitate", in comunicarea cu sinea persoanei, oferindu-i §ansa de a se descoperipe ea insa§i §i cu manifestarile considerate de"fatada", §i cu cele de "culise". Scenarizareasau punerea In actiune este folosita ca un modde a cre~te con~tientizarea ~i nu ca un mijlocde catharzis. De§i exprimarea sentimentalor afast asimilata mai curand unei detensionaribenefice, eliberatoare, cathartice, (in abor-dare a psihanalitica), terapeutii gestalti§tiprefera sa a foloseasca in scop de clarificare §ide autointelegere, autoacceptare, dandu-i unsens transformativ la nivelul mentalului. Eiactiveaza §i reconstruiesc mecanisme psiholog-ice de suport care sa conduca la a restructurareatat in plan afectiv, cat §i cognitiv §i compor-tamental. Pentru aceasta este nevoie de inte-grarea tuturor acestor procese prin modalitatiadecvate, care sa con§tientizeze §isa conectezetoate aceste procese simultan. Numai astfel sepot produce schimbari in persoana, numai ast-fel, ciclul gestaltului se poate relua in sens evo-lutiv.o aWi forma de punere in "scena" a trai-rilor §i gandurilor persoanei este tehnicaexagerarii sau amplifidlrii. I se cere subiectuluisa exagereze anumite sentimente, idei sau mis-cari pentru a spori efectul de dramatizare, deexprimare subliniata intentional, tocmai pen-tru a putea deveni mai con§tient de continutulacestora, pentru a simti mai intens scenefantazate sau retraite, reactivate. In cadrul ex-perientei noastre cu grupuri terapeutice, noiutilizam a tehnica indirecta, metaforica, pecare am denumit-o "amplificatorul de senti-mente" sau "microscopul interior". Acesteelemente-suport sunt oferite sub forma unui"dar" pacientului care lucreaza cu sine, fie decatre terapeut, fie de catre grup, ori de dite ori
  • 47. Gestalt-terapia, de la con!}tientizare de sine is adaptare creath,s l?i i.ntegrare holista 49pacientul are nevoie sa fie sprijinit 1:n a-§icre§te capacitatea de con§tientizare §ide expri-mare prin aqionare directa. Primind damlsimbolic respectiv, elll va folosi sau 11va daruialtcuiva care are nevoie de el, ori 11va arunca,distruge, etc, 1:nacest ultim caz, con§tientizandnatura rezistentei pe care 0 manifesta Inmunca de con§tientizare. Utilizarea damluisimbolic devine declan§atoare pentru punerea1:nactiune a unor atitudini, reactii, sentimente,prin intermediul amplificarii vocii, tonului,mimicii §i posturii, mi§carii corporale propriisau a personajului jucat, cu care dialogheazaimaginar (fie prin tehnica scaunului gol, fieprin tehnica metapozitiilor). Unui pacientcare avea dificultati 1:na-§i verbaliza emotiile,pastrand un ton plat, neconvingator §iinexpre-siv 1:nrelatiile cu altii, tehnica "damirii unuiamplificator de sunet" i-a con§tientizat efectulpe care 11inducea altora de a nu fi remarcat §ichiar ignorat, ceea ce crea 0 fmstratie perma-nenta pacientului, blocandu-l retroactiv 1:ninitiativa de a se exprima, impune §i de "a seface auzit" 1:ntr-un grup. In terapia fonnativa aviitorilor terapeuti gestalti§ti, tehnica exagera-rii este de asemenea utila, pentm sporireaexpresivitatii verbal-kinestezice, a spontanei-tatii §i creativitatii, a sigurantei de sine, nece-sare 1:npracticarea acestui sistem terapeutic.Mi§carea, sunetul, poetizarea sau expresiagrafica pot fi utilizate cu succes ca suport decon§tientizare pe de 0 parte, §i ea mijloe re-structurant, creativ pe de alta parte.In cadrul unei alte §edinte individuale, 0pacienta ne realata 1:ncuvinte putine §i neu-trale despre relatia eu tatal sau. Am rugat-oatunci sa-i descrie firea §i sa-mi arate cum semi§ca el, cum sta de obicei, cum 0 privqte ...Pe masura ce pacienta a adoptat postura §imanifestarile tatalui sau prin simulare, 1:ncura-jata fiind sa exagereze modullui de a se rapor-ta la ea, bruse, 1:ncampul ei de con§tientizareau revenit sentimente intense de ostilitate §ineincredere la adresa lui, amintiri legate demodul1:n care acesta obi§nuia sa 0 minimalize-ze §i descurajeze 1:ntot ceea ce racea, negratifi-cand-o emotional pe masura a§teptarilor. Fru-stratia §i imaginea de sine negativa au putut fidevelopate prin aceasta tehnica simpla, iarmunea de con§tientizare a putut fi ghidata co-respunzator, rezistenta diluandu-se de Ia sine.e) Exercitii de cOll§tientizare eu suport ima-gloativ ~i de restructurare cognitiva. a marediversitate de tehnici §i jocuri experientiale aufost create pentru a produce restructurari be-nefice 1:nplanul1:ntelegerii §i evaluarii de sine,a modificarii imaginii proprii §i a modului deevaluare a raponurilor eu altii, in scopul inte-grarii cu sine §i eu mediul. Multe dintretehnicile utilizate §iin alte metodologii psiho-terapeutice moderne, cum ar fi programareaneuro-lingvistica §i samatoanaliza, au 1:mpru-mutat sau au 1:mbogatit arsenalul tehnic algestalt-terapiei, diversificandu-l, dar preluandesentialul: spiritul de lucru fenomenologic §iideea de restructurare. PrezenHim 1:n con-tinuare cateva dintre pasibilitatile tehnice deintegrare §i restmcturare, unele bazate pesuport imaginativ §i reprezentare vizuaJa(vizualizare) altele falosind suport kinestezic-postural ori schimbarea raportului t1gura-fond,prin con§tientizarea unor noi semnificatii.• Tehnica fanteziei ghidate (sau a ghidariiimaginatiei). Po ate fi utilizata in situatiile incare unii pacien!i l§i creeaza §i intretin anxi-etati, neputinte sau evalmiri eronate, ca ur-mare a unei procesari secventiale, scotomizatea unar evenimente cu mare 1:ncarcatura emo~i-onala. Ei nu sunt con§tienti de modul in carel§i autoinduc unele comportamente inetlcientesau gre§ite, fiind de fapt autorii sau programa-torii incon§tienti ai acestora, pe baza unor ju-decali §i evaluari pripite sau care Ie scaps. desub controlul con§tienL ori pur §i simplu pecare Ie emit din ineI1ie sau stereotipie cultural-educationala. Tehnica fanteziei ghidate poatereeonstitui, focalizand pe detalii sernniticative,cursul evenimentelor experimentate de subi-ect, reintegrandu-Ie prin descoperirea 1:nte1e-sului adevarat care Ie explica sau poate crea 0imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, casuport pentru integrarea unei parti respinse aeului. De exemplu, un pacient care sufera desentimente de jena senzitiva §i autorespingere,poate vizualiza imagine a mamei care 1:1accep-ta neconditionat, §i sa parcurga un dialogimaginar cu aeeasta imagine vizualizata (casubstitut de supart afectiv pozitiv) pentru a
  • 48. 50exersa in imaginar un alt tip de comporta-ment. Restructurarea se produce aici mai inUiila nivel mental, asemanator modului in careun arhitect, mai intai proiecteaza 0 casa, peplan§eta, inainte ca ea sa tie construita, adicasa devina reala. Lucrulla nivel mental, imagi-nativ este insa simultan §i 0 experienta afec-tiva, care 1nsote§te noul "proiect" mental,antrenand 0 restructurare emotionala pozitivaconstand 1ntr-o mai bun a autoacceptare.Aceasta Ii va permite subiectului sa completezeun gestalt experiential ulterior, parcurgand unalt tip de contact relational, transferabil, dedata aceasta in experientele actuale de relatie.Subiectul poate asimila §i0 experienta mentaladaca are 0 valoare pozitiva, chiar daca la origi-ne, ea nu are corespondent in realitatea feno-menologica a existentei sale. De aceea,. expe-rientele bazate pe gandire pozitiva insotite devizualizari imaginative sugestive, "hranitoaredin punet de vedere emotional", pot conduce larestrueturari terapeutiee §i la dezvoItare per-sonala.Prezentam in continuare 0 secventa de dia-log bazat pe tehnica reconstituirii imaginativeghidate, (dupa Simkin) utilizata in cazul unuipacient care reu§e§te sa con§tientizeze propriasa contributie intr-un e§ec sexual anodin, pecare 1nsa il problematizeaza anxiogen:«P: Noaptea trecuta eram cu prietena mea.Nu §tiu cum s-a mtamplat §i de ce, dar n-amputut intra In erectie (§i continua sa detaliezesentimentele de ingrijorare, lamentatiile etc.).T: Inchide ochii. Imagineaza-ti ca acumeste noaptea aceea §i ca te afli cu prietena ta.Spune cu voce tare tot ce simti in fiecaremoment.P: Sunt a§ezat pe canapea, iubita mea stalanga mine §i devin excitat. eu toate astea suntmoale (nu intru in erectie).T: Hai sa reluam "filmul" cu 0 mi§carelenta, cu mult mai multe detalii... Fii atent lafiecare impresie, senzatie sau gand pe care ilincerci.P: Deci, stau lungit pe canapea. Ea vine §ise a§aza Hl.ngamine. imi mangaie ceafa. Estea§a de cald §i de placut. Sunt pe cale sa matrezesc - §tii tu, puternic. Ea ma strange de brat§i imi place (pauza, privire speriata, tresarind).Capitolul 1Atunci m -am gandit ca am avut 0 zi atat detensionata incat a§ putea sa nu tiu capabil s-ofac...».• Tehnici de diminuare §i integrare. Foartefrecvent persoanele sunt constranse de granite-Ie modurilor obi§nuite de a gandi, a§a incat, incampul co~iintei lor nu incape nici 0 alter-nativa posibila. Sunt implicate aici mecanismede reprimare §i negare, ca §i invatarea, imi-tatia, modelele culturale. Pentru a diminua sauneutraliza acest efect de ancorare in patternuririgide, pacientul este pus sa-§i imagineze opu-suI a ceea ce atirma, sau considera a ti adevarat-§i sa con§tientizeze un anumit eveniment saurelatie din aceasta noua"1>l5rspectiva.Efortulimaginativ ii poate revela §Hlspecte §i semnifi-catii noi, in raport ~u cary el se desohide §ireexperimenteaza situatia. Un exercitiu de re-conversie gestaltista, conceput de noi, consta. in a propune pacientului sa reconsidere unobiect, 0 situatie, 0 relatie sau propria imaginenegativa, autorespinsa, din perspectiva a celputin trei calitati, avantaje sau beneficii, dupace a precizat toate elementele reprobabile,respinse sau negative ale tespectivului obiect,situatie, realatie,etc. Tehnicile de integrareaduc impreuna acele procese pe care pacientulIe tine activ separate, fata de 0 aceea§i persoa-na. 0 astfel de tehnica solicita pacientului saexprime sentimentepozitive §i negative inlegatura cu 0 aceea§i persoana, sau sa exprimeverbal stari negative inexprimabile, cum ar titensiunea interna, frica, plansul. 0 alta tehnicainteresanta (utilizata §i in analiza bioenerge-tica a lui A. Lowen, consta in a-I ruga pe paci-ent, ca atunci cand relateaza despre 0 anumitaemotie, negativa sau pozitiva, s-o localizeze incorp §i sa lucreze asupra ei. In experientanoastra clinica, am folosit aceasta tehnicafrecvent cu pacienti nevrotici care aveau difi-cultati de exprimare a sentimentelor §i careutilizau limbajul corporal simbolic, exprimandla nivel somatic conflicte nemarturisite,negate, reprimate sau pur §i simplu blocate.Un pacient depresiv care acuza " 0 apasare, cao greutate, ca 0 piatra de moad" localizata inzona stomacului, ori de cate ori relata e§ecurilesale profesionale puse in legatura cu prezentaunui §eftiran §i nerecunoscator ("de cate ori
  • 49. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holista 51imi adue aminte de el simt 0 piatra de moara instomac"), i-am ghidat munca de con§tientizareprintr-un exercipu de focaIizare transformati-va. L-am rugat pe pacient sa-§i concentrezeIntreaga atentie §i simtire asupra "pietrei demoara din stomac", s-o descrie §isa relateze toteeeace simte in legatura eu prezenta ei in inte-riorul sau. El a eon§tientizat di 11apasa senti-mentul supraresponsabilitatii (redat simbolieprin greutatea mare a pietrei, prin apasare) §iteama ea se a§teapta de la el mai mult deditpoate face. Aceasta teama era pusa In legaturacu 0 seazuta imagine de sine §i eu un aeut sen-timent de autorespingere. Din acest motiv, aveaconvingeri secrete §i jenante de autoinsufi-cienta §ide incapacitate. Pe de alta parte teamade a nu-§i pierde prestigiul in fata familiei (eracasatorit §i avea doi eopii) 11 determina sasupraliciteze in sarcinile pe care Ie preluaasupra sa, la serviciu, atat ca sa-§i intareascaimaginea de sine deficitara, cat §i sa-§i reducanesiguranta cronica In care se zbatea. Aceasta 11predispunea la suprasolicitare §i erori, ceea ceatragea repro§uri din partea §efilor sai. De§i "elmuncea cel mai mult, era cel mai putin recom-pensat". In cadrul exercitiului transformativ lanivel imagistic, mental, am folosit, In manierade mai jos, vizualizarea unui proces treptat dereducere a dimensiunilor pietrei simbolice,pana la disparitia §i eliminarea ei din spatiulinterior al subiectului, operatiune pe care elinsu§i a eonceput-o, "scenarizat-o" §i experi-mentat-o in imaginar (secventa din §edinta psi-hoterapeutica cu A.D., 42 ani, inginer, iunie,1992, 1. Mitrofan):«T: Ce simti in legatura cu "piatra asta demoara"?P: Simt ca e impovaratoare §ica ma macinaIn stomac!T: Ce simti nevoia sa faci cu ea? Ce-ti vineIn minte?P: Daca ar fi mai mica §i mai putin durami-ar fi mai bine ...T: Fa-o mai mica §i mai putin dura ... Vezi,ee simti acum?P: Simt di e mai rotunjita, mai suportabiHi,dar tot Ii simt greutatea ...T: Urmare§te-i conturul §i vezi ce simti ...P: E destul de alunecoasa acum, destul delucioasa, dar e rece §i dura ...T:Ce-ti vine sa faci?P: Simt nevoia sa 0 incalzesc, poate ea a§adevine mai u§or de suportat. ..T: (privire semnificativa §i Incurajare non-verbala)P: Acum am Incalzit-o §i daca voi continuava deveni sraramicioasa, se sparge ...T: Fa-o ! Ce simti aeum?P: E mult mai bine, am seapat de greutate,darinca ma stanjenesc bucatelele ramase ...T: Ce poti face, ce simti nevoia?P: 0 sa Ie fac din ce in ce mai mici ... 0 sa Ietopesc, da ... e mult mai bine §i mi s-a IndHzittoata zona.T: Fixeaza-ti atentia asupra acestei calduri.Ce simti? Ce-ti trece prin minte?P: E foarte placuta, domoala, dar constan-ta (i§i apasa mana dreapta pe zona incalzita(Vite, chiar aici, simt cald §i ceva u§or, ca 0adiere Intr-o zona libera.T: Fii con§tient de aceasta stare §imentine-tein ea, ramai in ea...P: Mi s-a destins toata zona. Ma simt totcald, respir mai u§or. Ce s-a intamplat oare?T: Tu ce crezi ca ·s-a intamplat?P: Cred ca am scapat de 0 povara ...T: ~i cum ai scapat de povara?P: Pai am eliminat -0 chiar eu insumi. N -am§tiut pana acum ca pot face asta §i ca ma potsimti a§a. Deei, eu insumi pot face asta (zam-be§te surprins).T: Fara Indoiala, oricand! ... (zambesc lini§-tit §i suportiv, rara exagerare sau surpriza)Pacientul a devenit con§tient in urma practi-carll acestei tehnici ca este capabil sa opteze pen-tm 0 solutie proprie in ceea ce 11prive§te, s-oaplice §i sa se autoregleze, in acest fel, rega-sindu-§i un mai bun control pe sentimentele §ioptiunile sale. EI a inva1at sa discrimineze §ievalueze in deplina euno§tinta de eauza auto-implicarea sa ca manifestare responsabila inceea ce 11prive§te. Suportul metaforic a permisluerul simultan corporal §iemotional dar a con-dus §i la con§tientizarea resurselor proprii in aface fata problemei, in gasirea unei strategiirezolutive personale, experimentate la nivelimagistic §ipsihofiziologic, pe fondul extinderiicon§tientizarii §iautoimplicarii libere, spontanein procesul autotransformativ. Construita lanivel mental ca proiect ~i experimentata in-----~-_.------------------------------------
  • 50. 52realitatea corporala perceputa (punere ill acp-une), strategia creativa de autoreglare adevenito achizitie experientiala, In baza eareia su-biectul §i-a deblocat ~i reorientat ulterior, posi-bilitatile, optiunile §i eomportamentul. Treptat,in eadrul proeesului terapeutie, imagine a desine s-a ImbunaHitit §i pacientul a Invatat sa-§idozeze eforturile, astfel ineat sa nu l11aiIntre Inconflict niei eu sine, §i eu ata,t mai putin euceilalti. Timia depresiva a fost reechilibrahi, iarspiritul de initiativa distructiv temperat.·Consecutiv, pe fondul unei autoaeeeptari §iincrederi sporite in sine, pacientul §i-a integratpolariUitile §i §i-amentinut 0 stare de eficientaIn limitele normalului.• Tehnica metapozitiilor esteo tehnicaderivata din tehnica scaunului gal, §i este utili-zata In scopul restructurarii setului cognitiv illlucrul eu polaritiltile. Pacientul este antrenatintr-un proces de autocon§tientizare a naturiiconflictului dintre polaritatile sale (fie eu sine,fie cu alta persoana) §i de autodescoperire astrategiei de integrare a polaritatilor, adica derezolvare a conflictului. EI ca§tiga treptat dis-tanta §iobiectivitate In lntelegerea §irezolvareaproblemei, prin experimentarea succesiva arolurilor altor pesoane, mai intai al celei cucare se afla In conflict direct, apoi al celui careasista la conflictul §i rezolvarea primilor doi(intervenind sau doar evaluand §i dialog anddupa caz cu primii doi), apoi experimenteazapozitia celui de-al patrulea personaj, care eva-lueaza modul in care al treilea a intervenit §ii-aevaluat pe primii doi, §i a§a mai departe, dacaeste cawl. In general, experimentarea empatica§i evaluarea din perspectiva fiecarei metapozi-iii, permite grade progresive de obiectivitate incon§tientizare prin ca§tigarea starii de "mar-tor" al propriilor manifestari, ganduri §i emo-iii, ceea ce permite descoperirea unor noipuncte de vedere, a unei succesiuni degestalturi integra toare §i. unificatoare pentrumultiple Ie faiete ale eu-Iui. Persoana devinecon§tienta ca ea "contine realmente toate ex-plicatiile §i posibilitatile de actiune §i evaluarecu privire la sine, ca este suficient de bogata ina-§i gasi resurse rezolutive §i de clarificare ladiverse niveluri ale autocunoa§terii. Tehnicametapozitiilor este 0 eheie psihologica mi-nunata oferita clientului pentru a lucra efieientCapitolul 1asupra sie§i cu mijloaee proprii, autentiee, eeeace ii eonfera un plus de participare spontana,de autonomie §i produce efectiv efectul de"ere§tere" psihologica. Persoana ajunge astfelnu numai sa se apropie mai mult de sine ci §isase descopere intr-o luminape care nu §i-ointrezarea, procesul fiind perceput ca 0 cale dea deveni mai intelept, mai echilibrat §i maiimpacat cu sine, mai lini§tit in fata provocari-lor vietH §i mai deschis la autotransformarecreativa. Pentru orientarea celor interesati in alucta eu tehnica metapozitiilor, redum un ghidsuccint de desIa§urare a tehnicii: .Pozitia 1 Paeientul este a§ezat pe un scaun,avand in fata lui un scaun gol. El va fi denumitA, iar pe scaunul gol 11 va intruchipa pe B.T: Gande§te-te la 0 persoana (sau la 0 partedin tine) care te necaje§te, pe care e§ti suparat.Vom denumi aceasta persoana sau parte a eu-lui tau B, iar tu, cel de pe acest scaun pe caree§ti a§ezat, vei fi A. Spune-i te rog, lui B totceea··ce simti, gande§ti in legatura cu el sausimti nevoia sa-i spui sau sa-i faci lui.A lucreaza verbal (I se adreseaza lui B).Pozitia 2T: Acum schimbii locul cu B §i fii B!!Spune-i lui A ceea ce simti, gande§ti sau simtinevoia sa-i comunici lui, din punctul tau devedere (nu uita, acum e§ti B).B (aliasA):lucreazaverbal,adresandu-i-se lui A.Dialogul intre A §i B continua pana candcele doua parti ajung sa negocieze sau seblocheza mutual. ~i intr-un caz, §i in ceHilalt,se introduce pozitia 3. (C)Pozitia 3T: Acum e§ti alcineva, 0 a treia persoana C,care va ascuita §i va prive§te in timp ce voi doi- A §i B dialogati. Spune ee simti, ee gande§tiin legatura eu ficare dintre ei§i cu relatia lor §ide ceoDaca simti nevoia, comunica-le eeea ceconsideri sau vrei sa Ie comunici, ori ceea cesimti in legatura eu ei.Dialogul intre C §i euplul A-B continua,pana cand partile ajung la 0 clarificare §iarmo-nizare mutuala. In cawl in care disensiunile seaccentueaza, se revine in pozitiile anterioarepentru renegociere, reluandu-se ulterior pos-tura C.
  • 51. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine ia adaptare creat!vei 91illtegrare holista 53Pozitia 4T: Acum e§ti 0 a patra persoana, care 11ascuIta §i 11prive§te pe C in timp ce ii ana-lizeaza §i evalueaza pe A §i B, intrand in dialogcu ei. Acum e§ti D. Spune ce gande§ti tu des-pre C, despre cum a procedat el cu A §i cu B.Dadi simti nevoia, poti intra in dialog cu C.Persoana lucreaza in noua pozitie, de eva-luator al evaluatorului §i este de remarcatnivelul superior de integrare a experientei inplanul cunoa§terii de sine §ial emiterii de solu-tii. Cu cat inainteaza in piramida metapoziti-ilor, cu atat subiectul ca§tiga in extindereacon§tientizarii, in completitudinea intelegerii,in echilibrul §i creativitatea solutiilor.• Telmica autodezviHuirii terapeutului. Interapia gestaltista, spre deosebire de alte te-rapii, terapeutul este incurajat sa emita uneleafirmatii despre sine, dar care trebuie Tacute eudiscriminare §i judicios. Aceste afirmatii potfavoriza focalizarea con§tientizarii, pre cum §icontactul terapeutic. Nu trebuie sa se confun-de autodezvaluirea terapeutului cu exprimareaconfesiva sau cu presiunea pe care propriile va-lori, credinte §i convingeri ar putea s-o exerci-te asupra clientului. Asemenea dezvaluiri suntantiterapeutice. Terapeutul nu se transformanici in prieten, nici in mentor, nici in parinte §inici in dadaca a pacientului; el poate sa-§i dez-valuie din eul sau de adult doar acele expe-riente facilitatoare §i catalizatoare pentmmunca de con§tientizare a clientului, ceea eerec1ama 0 considerabiHi: responasbilitate, de-prindere tehnica, intelepciune personala §iautocon§tientizare. Terapeutul poate imparta§iceea ce vede, aude, miroase, intr-un cuvant,ceea ce simte, dezvaluind cat de mult este afec-tat, mai ales in situatiile in care pacientii nudescopera un anume tip de informatie semni-ficativa in mod spontan.6. Rezultatele unni model recu-perator neconvenponal, bazat peanaliza bioenergetica ~i gestalt-terapie in eazurile ell torticolis deetiologie ~i expresie psihogenaOsciland intre tulburare neurologica §ipse-udoneurologica, asimilabil adesea nevrozelormotorii sau tulburarilor eonversive eu simptommotor sau deficit (D.S.M. IV, cod 300.11,American Psychiatric Association. 1994, p.221), atat prin complexul etiologic psihogen,cat §iprin absenta substratului organic decelabil- torticolisul spasmodic ridica semnificative §idificile probleme de evaluare §i recuparare,avand in vedere slaba responsivitate in trata-mentul farmacologic, £izio §i chinetoterapeutic,in sensul recidivelor sau slabelor ameliorari.Pomind de la aceasta realitate, abordareano astra este neconventionala §i reflecta princi-pille psihoterapiei holiste §i reconstructive, deorientare gestaltistELEa l§ipropune sa dinamize-ze creativ §isa restructureze resursele psihofizio-logice §i postural-kinestezice ale personalitatiipacientului, intr-o tentativa de restructurare agestaltului functional. Tulburarea psihogena carese reveleaza sub forma dramaticului §i spectacu-losului torticolis (fie in varianta spasmului detorsiune, fie in cea hipotona - rigidizarea gatuluiorientat antero-lateral) constituie un evenimentclinic rar, dar eu marc at potential invalidant.Pendulandintre cabinetul de neurologie - cusau, de cele mai multe ori, Taraindicatie opera-torie, §i cabinetul de psihiatrie, dupa ce a par-curs inevitabil tratarriente farmacologicepaleative §i fizioterapie, Tara ameliorari semni-ficative sau stabile, dupa ce §i-a investit speran-tele in acupunctura sau in masajul bioenergeticmiraculos al vreunuia dintre vindecatorii lacmoda, bolnavul cu torticolis ajunge imamplatoT§i la u§a cabinetului de psihoterapie. l?, capd.cdunui drum sinuos de cca. 1-2 ani de la debit ~ichiar 4-5 ani de evolutie, acest bolna> aTla, :ncautarea vindecarii, lipsit de speranla. demisi,cu atitudini sociofobe §i depresat - se confruntacu altemativa pensionarii de invaliditate.Ceea ce la inceput parea doar 0 incomodacontractura a gatului, devine treptat 0 adevara-ta "teroare psiho-corporala" - un simptomrezistent §i invalidant, pentru ca el se complidi§i se structureaza postural §i mental. Torticoli-suI conduce la un ventabil deficit de deplasare,coordonare §i integrare sociala. Bolnavul sedeplaseaza cu mare dificultate, coloana verte-brala ("axul vielii") comporta prefaceri de me-canica §i implicit, functionale: el nu mai aresiguranla deplasarii pe directia autopropusa,apar tulburari de echilibru §i senzatia de "mers
  • 52. 54deviat", Ohusit, bolnavul I§i simte umerii §iceafa crj,pali ca Intr-o "carcasa", mu§chiisternocleidomastoidieni prezinta contracturipenibi1e, dureroase §i sunt perceputi ca pe"ni§te coarde prea scurte sau rigide", capula1uneca involuntar, se torsioneaza spastic inpozitii dintre cele mai spectaculoase.Situatia este traita dramatic §i jenant decatre bolnav. Ritmul respirator este perturbat,dispneea insote§te orice efort minimal, §i une-ori, chiar simpla conversalie.Bolnavul de torticolis, a carui organicitateeste infirmata total sau partial de neurolog §i alcarui caracter nevrotic este confirmat de psihi-atru - devine repede un invalid pentru ca ten-dinta 1acronicizare §i fixare este importanta inaceasHi afectiune. Anxietatea §i depresia une-ori preced, dar aproape Intotdeauna insotesesimptomul de bazil, dezvolUindu-se insidios,eu tendinta la integrari antropofobe §i claustra-re la domiciliu, conseeutiva.6.1. Cine §i cum este bolnavul de torticolispsihogen? ProfiIuI personaliHltii.Personalitatea premorbidil a paeientului detorticolis, a§a cum se developeaza ea prin ana-liza efeetuata de-a lungul a 15 ani pe 0 cazuis-tica incluzand 25 de cazuri selectate §i tratatein psihoterapie (Y. I. Mitrofan, 1995, p. 137-143) circumscrie urmatoarele aspecte:- Fondul structural: introyersie, anxietatebazala, scrupu10zitate §ipedanterie, sentimentede autoinsuficienta, spirit critic excesiy, cu efortde autoreprimare, super-ego de tip "sadie".- In planul manifestiirilor con§tiente: cris-pare §i rigiditate ideatiya, afectiva §i posturala,conditionate educational, hiperexaetitate, sen-zitivism relational reprimat, sentimente de jena§i inadecvare, discomfort psihic, autopu-nitiune, tendinta la rumina!ii obsesive penuc1eu eomplexual de inferioritate. In copiHiri-e - tata hiperautoritar, rigid, mama rejeetiva,rece; conjunctura generatoare de complexe deautoritate §icastratie. Dificultii!i de decizie, in-securitate dupa luarea oridirei deeizii eu gradcrescut de resposabilitate. Tnliri de panica insituatii de pericol iminent, in special in cazulferneilor.-In planul mecanismelor profunde, incon§ti-ente: difieultati ~e integrare a schemei corporale,Capitolul 1avand drept consecinta slaba con§tientizare aaeesteia prin meeanism de autonegare; ten-din!a la rejectia propriului corp cu proiectiesenzitiva in anturaj §i eventual In partenerulsexual, conjugal. Difieultati in acceptareaidentita!ii psihosexuale, cu ret1exe negative inasumarea §i exercitarea rolului sexual in gene-ral. Comp1exe de maseulinitatejfeminitate,anxietate, tulburari de dinamica sexua1a la bar-bati §i frigiditate la femei, deceNii erotice laarnbele sexe, corelate subiectiv cu perioade desurmenaj sau suprasolicitare.Toate acestea sustin ideea ca instalareabolli angajaza, pe fondul unei personalitatifragile, cu 0 istorie de Yiata similara in anumitesecvente importante - mecanisme conversivedintre cele mai sofisticate, cu proieqie in sferafunqionalitatii §i a expresivitatii corporale, cutendinta la fixare. "Metafora corporalii" simp-tomatologica traduce fidel §i rezonant interio-rul ideo-afectiy §i atitudinile fundamentalefata de sine §i fata de cei1alti. Caci ce altcevapoate exprima simboIic spasmul de torsiunedecat evitarea de sine sau a altora, fuga de sine~ide a1tii, Intr-un efort incon~tient de autoapa-rare patologica, dintr-un impuls primar de eva-dare din "capcana inconfortabila a proprieifiinte" corodate cronic de un profund sentimentde inadecvare?!Asistand 1a"spectacolul " propriei corpora-litati scapate de sub control vo1untar, pacientiidezvolta consecutiv tendinte antropofobe,de§i, compensator, ego-ul se exacerbeaza, or-goliul excesiv §i jena de a se expune se com-bina, toleranta la frustratie scade, de§i nevoiade recuno§tere §i sustinere cre§te, cel putin infamilie. Totul conduce inevitabil, spre 0 supra-tensiune psihica tradusa morfo-functional.6.2. SimptomuI-tinta din perspectiva obiec-tivelor §i modelului terapeutic aplicatSimptomul-tinta: Torticolisul este abordatca modalitate detumata de "rezolvare patologi-ca" a conflictelor intrapsihice multiple §i deblocare a t1uxului energetic 1anivelu1 zonei cer-vico- humerale.Obiective1e psihoterapiei decurg din neee-sitatile de reechilibrare a raporturilor cognitiv-emotionale ale insului cu sine §i apoi, euceiIal!i, §iin prirnul rand, din cele de acceptare
  • 53. Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine ia adaptare creatid ;;i integrare hoiista 55§i evaluare corecta a identitatii sale psihocor-porale, precum §i de cre§tere a autoreglajuluivoluntar. Aceasta presupune 0 con§tientizare §io intelegere a semnificatiilor manifestarilorcorporale simptomatologice, precum §i 0 mo-bilizare a resurselor energetice de autoreglarein sensul depasirii impasului §i creerii unui nougestalt functional optim.Lucrul cu corpul este 0 modalitate terapeu-tica integrata unui proces analitic §i este extremde apreciata actualmente de numero§i spe-ciali§ti din domeniu. Este cunoscuta sub numelede "analiza bioenergetica", fiind dezvoltaHiconceptual in 1953 de catre Wilhelm Reich (eelcare i-a fost anaJist lui Perls) §i structurata ter-apeutic de e1evul acestuia - Alexander Lowen(1958, 1972, 1975, 1984). Tehnica terapieibioenergetice se bazeaza pe ideea corespon-dentelor dintre idee, emotie §imi§care, a§aincatresursele energetice de care dispune omul sapoata fi reactivate §i redirectionate terapeutic,Calea,sau vehicolul prin intermediul caruia potfi modificate procesele energetice 0 constituierespiratia §i mi§carea, asociate con§tient, 1ntr-un pattern armonios, sinergic, adaptativ. Dinacest punct de vedere, gestalt-terapia seinHilne§te §i completeaza benefic eu analizabioenergeticta, ele putand fi asociateiricadrulunei abordiiri terapeutice holiste. Tehnicile active, sub forma exercitiilor cor-porale §i respiratorii sunt de natura sa activezesentimentele blocate §isa Ie repolarizeze pozitiv.Legatura existenta intre emotiile reprimate, res-piratie §i mi§carea spontana, este cheia in-telegerii simptomelor corporale ca "traductori"ai starilor mental-emotionale experimentate desubiect. Oamenii invata de timpuriu, ca sen-timentele dureroase sau amenintiHoare pot fisuportate mai bine prin relinerea respiratiei(reflex de autoaparare care Ie reduce intensitatea§i uneori, Ie suprima), ca §i prin blocarea mi§-carii spontane - manifestata prin tensiuni saurigidiUlti musculare. Lowen considera ca fiecaremu§chi tensionat cronic reflecta un conflictinterior intre impuls sau sentiment §iexprimareaacestora. De exemplu, 0 mandibula inc1e§tatapoate semnifica stradania subiectu1ui de a-§iascunde, masca sau retine impulsul de a"mu§ca" (concordant cu orientarea agresiva aacestuia fata de cineva sau ceva), dar persoananu va con§tientiza semnificatia acestui impu1s,deoarece illi~ibitia mi~carii spontane, blocheazaperceptia sentimentului. in ace1a§imod, un gatrigid, J:nlepenit, poate aseunde impulsurile de ap1ange sau de a lipa (supararea §imania sunt ast-fel reprimate), iar un gat spastic, rara etiologieorganica poate "traduce" teama sau nevoia deevitare, negare a ceva sau a cuiva. In aceea§iordine de idei, umerii tensionati exprima impul-surile retinute de a lovi sau de a lua ceva, etc.Toate aceste tensiuni muscu1are cu mecanismincon§tient actioneaza, de asemenea §i pentrua reduce respiratia - eorelata direct eu nivelulnegativ al emotionaliUitii. Un gat "rigid" con-tribuie la redueerea cantitalii de aer care intra§i iese din plamani, dupa cum un abdomen"rigid" limiteazaprofunzimea respiraliei, de§i,in aeela§i timp, reduce emoliile negative. Ast-feI, expresii ca "a rade din raiunchi" aeopera 0realitate psihofiziologica, aceste manifesU"irifiind imposibile in starile de crispare mental-musculara. specifice §i bolnavului de torticolis.Tensiunea musculara cronica imobilizeazacorpul care "se mortifidi" treptat, traducandcontractura ideo-afectiva dureroasa, iar aceas-ta Pro9uce, in continuare, recure nt, tensiunemusculara (ca fenomen de "autoprotectiepatologica"). 0 persoana rigida mental este §irigida corporal, jar rigiditatea corporaJa morti-fica emolionalitatea. In terapia bioenergetica.pacientul experimenteaza §i con§tientizeaza."aici §i acum", rigiditatea ca "mortificare"personaEi §irelaxarea, mi§carea §irespiralia, caposibilitati autocreative, de reconfigurare acomp1exului mental-corporal. AceasIa nece-sita, pe langa exercitiile propriu-zise ~ianalizasentimentelor §i integrarea polaritatii lor prin-tr-un dialog gestaltist, bazat pe intrebarile debaza: "ce simti? ";"ce traiqti7", "ce experi-mentezi, acum §i aici? ". Scopul declarat a1acestui dialog este de a-I ajuta pe client sa con-§tientizeze chiar madul in care poate con§tien-tiza, pentru ca apoi sa se poata autodepasi,dezvolta, operand cu resursele energetice §icreative ale intregului organism.Din motivele conceptuale dezvoltate maisus §i raportat la obiectivele recuperatorii pecare ni Ie-am propus, am optat pentru unmodel psihoterpeutic neconventional, bazat petehnicile asociate ale gestalt-terapiei §i analizei
  • 54. 56bioenergeticc ell integrarea unor procedee deinspiratie orienta It! (preluate din Yoga §i QiGong). premiseJe de la care am pornit, pos-tuleaza ideea ca simptomuHinta cu tot corte-giul sau de dificultati diskinetice §i afectivedevine "un limbaj corporal" cu dramatica ex-presivitate, traducand "mesajul" personalitatiiin dificultate. Acest mesaj se refera la:- negarea surselor de. conflict intra §i inter-psihic, prin reprimarea maniei cu expresie cor-porala in spasmul de torsiune sau in rgidizareagatului cu orientarea capului antero-lateraI. eualte cuvinte, pacientul se opune, i§i exprimadezacordul printr-un NU corporal, refuza sauevita ceva cu valoare psihotraumatizanta;- frica de propria identitate psihosomatidi §ide modul in care este perceput §i evaluat decatre altii. Acesta este nucleul complexului sen-zitiv de inferioritate, frica de rejeqie, tradusasimbolic prin postura incordata, involuntarrigida, supracontrolata gestual, in atitudine deaparare. pacientul se comporta de pareli s-ara§tepta sa fie agresat. el are 0 atitudine corpo-rala de fuga din fata unui pericol imaginar(cand gatul este antrenat in spasmul de torsi-une) - fie 0 atitudine de impietrire, de imobili-tate, de rezistenta pasiva in fata aceluia§i peri-col iminent, in forma hipotona, cu rigidizareagatului §i inclinarea sa spre partea stanga saudreapta. Aceasa lateralitate nu este nici eaintampHHoare. De cele mai multe ori, amobservat ca ea este dec1an§ata §i fixata cadeprindere posturala de catre un stimul sau 0situatiepsihotraumatzanta de care bolnavul "s-a ferit", prin inclinarea capului, spontan, inpartea opusa actiunii stimulului implicat.Modelul mi§carii initiale asociate puterniceitensiuni emotionale negative, din istoria deviata particulara a pacientului are tendinta la ase relua circular §i fixa ca deprindere posturaHlpatologica. De exemplu, in cazul unui pacient,am reconstituit prin tehnica focalizarii prinimaginare ghidata scenariul unei situatii depericol iminent, la care asistase in momentulproducerii pentru prima data a spasmului detorsiune (subiectul asistase la iminenta acci-dentarii unui copiI, 1:ntr-o intersectie, de catreun vehicol care se apropia 1:nviteza, dinsprepartea stanga a subiectului §i pe care nu putusesa-l 1:mpiedice, fiind "tintuit locului" din cauzaCapitolul 1fricii). Gestul lui spontan care a insotit tensi-unea negativa deosebita a fost de a-§i orientacapul spre dreapta, gest involuntar, pe care I-arepetat ulterior, din ce in ce mai frecvent, inspecial 1:nsituatiiIe de stress, griji, luarea unordecizii cu risc §i responsabilitate. Pacientultraia intr-o situatie de conflict intern, pe fon-dul careia se dec1an§ase 0 crescuta sus-ceptibilitate in a se simti agresat §i punitionatmoral.o pacienta care prezenta din mica eicopiHtrie 0 zona cu alopecie (chelie), situata indreptul lobului temporal drept, se obi§nuise,pentru a-§i masca defectul sa-§i incline u§or ca-pul antero-lateral, spre dreapta, a§a incat sa-iofere interlocutorului doar imagine a sa accep-tabila. Torticolisul s-a declan§at 1:nsa prin1:ntarirea sentimentului de autorespingere pecare I-a retrait §i reprimat, in contextul unuimariaj incarcat de violente, Sotul sau, subinfluenta alcoolului, 0 agresa frecvent, palmu-indu-i de preferinta chiar obrazul stang, maiexpus bataii, prin pozitia defectuoasa a pacien-tei. Palmuirea, antrena ins a §i mi§carea derota tie involuntara a capului, care continua sase mi§te spasmodic §idupa incetarea agresiunii.Fixarea gestului s-a produs prin reprimareapIansului §i tipetelor, in efortul con§tient alpacientei de a nu fi auzita de vecini §i respinsaafectiv de ace§tia. Sentimentul de jena se am-plifica astfel pe fondul temerii de respingere, iartensiunea emotionala perturba controlul vo-luntar al mi§carilor capului §i se convertescsimbolic in spasmul involuntar de torsiune.6.3. Desta~urarea procesului terapeuticDecodificarea "mesajului" patologic §i aimprejurarilor care I-au exacerbat §i fixat insimptom, prin intermediul etapei de con§tien-tizare focalizata gestaltist, asociata ca analiza,a permis conceperea §i nuantarea "scenariuluiterapeutic" din punct de vedere al tehnicilorutilizate.Etapa 1. Initial, pe parcursul a trei-patru§edinte, am cuplat tehnica analiticil orientataasupra trecutului cu 0 tehnica gestaltista de rea-ducere §i retraire in prezent a elementelorimplicate in modificarile expresive ale posturii,Am focalizat apoi con§tientizarea asupra per-ceptiei schemei corporale §itonusului muscular,
  • 55. Gestalt-terapia, de la conlitientizare de sine la adaptare creativa lii integrare holista 57lucrand pe integrarea polarita~ilor. Am insistatin con§tientizarea prin descoperire a corela~ii-lor dintre emo~ii, gand §i mi§care §i pozitie(Iucrul cu corpul), a raporturilor de conso-nan~a §i respectiv disonan~a 1ntre mental §icorporal. In acela§i scop am initiat pacientii 1ncateva tehnici de respiratie con§tienta, contro-lata, 1ncepand cu cic1ul respira~iei abdominale§i apoi, exersand cic1ul respirator complet.Concentrarea asupra ritmului respirator ca §ipractica egalizarii con§tiente a timpului deinspir §iexpir, 1ntr-un ritm natural, propriu su-biectului (3 cu 3 timpi, sau 4 cu 4 timpi),ln co-rela~ie directa cu starea de calm §i deconectarea constituit un obiectiv important al acesteiprime etape.Etapa 2. Dupa cateva §edinte de familiari-zare §i de motivare adecvata, am introdus 1nprogramul terapeutic 0 tehnica hipnoterapeu-tici1 de tip sophronic, constand 1n inductielent-progresiva a relaxarii psihomusculare, cuaccent pe activarea circulatorie §i energizareauniforma, cvasitotala a corpului, 1ncepand dinzona membrelor inferioare. Dupa dec1an§areacatalepsiei pleoapelor, fie prin tehnica focali-zarii punctului dintre sprancene, fie prin con-centrare pe lini§tirea ritmului respirator, amprocedat la 0 relaxare corporala globala, 1nce-pand cu degetele picioarelor, talpi, glezne,mu§chii inferiori ai picioarelor, genunchi,coapse, abdomen, plex solar, torace, baza ga-tului, umeri, brate, palme, degete. In acelea§iordini de focalizare, am provocat ulterior subi-ectul sa lucreze prin con~tientizare focalizata,mentinlndu-se ~i experimentand con~tient sen-zatiile corporale ~i alternanta tensiunilor cu re-laxarea, completand §i aprofundand la nivelulintegrarii con§tiente ceea ce initial a fost prac-ticat pe fondul tran§ei lejere, deci cu 0 mai re-dusa participare con§tienta. In aceasta consta§i caracterul neconventional 1n care am com-plementat tehnici terapeutice apartinand unorabordari relativ diferite. Pentru noi, impor-tanta este conexuiunea pe care aceste tehnicio pot crea 1n refacerea pun~ilor interne at1ate1n conflict, 1n scopul coexiunii eu-Iui §i com-pletarii ciclului gestaltului. Am aprofundatexercitiile pe fond de relaxare §i de supravig-ilitate consecutiva, practicand §i tehnica in-ductiei focalizate a lui Zlocker, cu integrareamuncii de con§tientizare §i experimentare asenza~iilor, ceea ce a a condus treptat la do-bandirea capacitatii de autoinduqie §i controlasupra senzatiilor de ci1ldura concentrata §idispersata 1n zonele corporale de interes (cer-vico-dorso-Iombara, humerala, brate, palme,degete, cu revenire 1n zonagatului. Am pusaccent §ipe amplificarea progresiva a suportu-lui verbal imagistic, plastic, evocator alsenzatiilor de caldura profunda, invadanta, 1n-muiere, tlexibilizare, topire, u§urare, eliberare.Lucrul cu corpul s-a folosit astfel §i de tehnicavizualizarii ghidate, ceea cea crescut controlulsubiectului 1n procesul de autorestructurare.Scenariul imagistic de restructurare mentala aschemei corporale a fost particularizat de la cazla caz §i conceput 1n colaborare cu pacientul,el descoperind cele mai reprezentativemetafore personale utilizate 1n restructurare.Acolo unde clientul s-a dovedit mai putin ima-ginativ, terapeutul a ghidat activ metaforizareacu scop de restructurare, propunand exercitiicum ar fi: imaginarea schemei corporale 1nmi§care transformativa costand 1n tlexibiliza-rea corpului §i lungirii sale 1ntre "cer §ipamant" , progresiv, urmata de revenirea auto-controlata 1ntr-o dimensiune optima §i la 0postura echilibrata, simetrica, 1n conformitatecu modelul mental pozitiv, dezirabil, autopro-iectat. Seria exercitiilor mentale se 1ncheie cuun exercitiu cefalic §i de reintegrare arrnonioa-sa a 1ntregii scheme corporale restructurate Inmediu. Variabil s-a asociat §itehnica orientalaRey Qi (constand 1n aplicarea palmelor terape-utului, direct sau 1n zona de contact a campu-lui bioenergetic al persoanei), ~inand cant depolarizarea diferita a palmelor terapeutului(stanga negativ, dreapta - pozitii, 1n corelaredirecta cu orele de maximum bioenergetic,respectiv 1n cazu1 nostru, orele 9-11 §i 15-17).Conform studiilor In domeniu, palma stangaactioneaza ca absorbant, dispersator, iar palmadreapta ca emitator, corector al tluxului ener-getic diminuat sau blocat. In functie de parti-cularitatile subieqilor no§tri am observat ci1utilitatea paselor bioenergetice palmare estediferita. Astfel, barbatii au beneficiat mai multde contactul palmei stangi, ceea ce sugereazaindirect existenta unui posibil exces energeticde tip Yang 1n zona superioara a corpului
  • 56. 58(aceasta coreleaza, de altfel §i cu tulburarile dedinamica sexuala semnalate), torticolisul, ma-nifestandu-se in contextul acestui dezechilibruenergetic. Femeile au beneficiat mai curand deaplicatiile palmei drepte, ceea ce ne-ar puteasugera prezenta unui deficit energetic sau aunui blocaj, implicat in perturbarea respectiva.Mention~m insa ca, in faza initiala a terapiei,majoritatea pacientilor prezentau 0 necesitatecrescuta de absobtie bioenergetica, adeseacon§tientizata §icomun.icata din proprie initia-tiva de ditre subiect. Aceasta sustine posi-bilitatea mai curand a unui blocaj sau deficitenergetic in zona simptomatica, in special informele de torticolis hipoton. In formele spas-tice, e de presupus un exces energetic de tipYang, care se cere "drenat" prin pase cores-punzatoare.Etapa 3. Pe masura inaintarii in procesulterapeutic, dupa cca, 10-15 §edinte de relaxare§i con§tientizare a unui nou gestalt integrativmental-corporal, am introdus exercitii demodificare a posturii vicioase, a coloanei ver-tebrale, a gatului §i a modalitatii de orientare aprivirii in mediu, precum §i de experimentare amersului ritmic, armonios, conectat la ritmulrespirator con§tientizat. S-a lucrat §i asupradeblocarii mi§carilor de balans ritmic al brate-lor, insistandu-se asupra con§tientizarii §i ex-primarii emotiilor asociate §i acelasi lucru,pentru picioare. Asocierea unor patternuri spe-cifice de mi§care corporala §irespiratie contro-lata, a constituit paradigm a de baza a acestuiantrenament al con§tientizarii §i autoreglarii.Mentionam ca nu am practicat 0 kinetoterapiede factura uzuala, ci un model mental-corpo-ral de autorestructurflre prin experimentare §icon§tientizare activa, creativa. Activarea resur-selor s-a bazat pe trepiedul:• model mental, imagistic;• orientare verbala a mi§carii euritmice;• actiune creatoare con§tienta (exercitiu),cu feed-back-urile necesare.Restructurarile (ca§tigurile) terapeutice s-aubazat pe:• simetrizare posturala (aUtt in plan ideativ,cat §i motor), prin urmatoarele tehnici (care auactionat ca ni§te cai de reperizare in expe-rimentarea deplasarii):• orientarea privirii simultan cu mi§careaCapitolul 1lenta, con§tienta, voluntara a capului, pe liniaimaginara a unor largi semicercuri, situate ladistante din ce in ce mai mari de corp;• fixarea privirii pe obiecte situate la dis-tanta mare, cu con§tientizarea detaliilor din cein ce mai fine (focalizarea atentiei pe obiectextern - tehnica preluata din Yoga);• parcurgerea con§tienta, mentala, a dru-mului pana la obiectul concentrarii §i indarat,cu reluarea ciclului §i complicarea lui, progre-siv cu alte exercitii de urmarire (tra§ee orizon-tale, verticale, cercuri, diferite forme-exercitiupe care I-am denumit "plimbarea privirii" sau"mangaierea cu privirea" simultan cu respi-ratia calma, egala, completa.• mersul con§tient-ritmic, cadentat §i fle-xibil, elegant, cu sprijin verbal de concentrarepe numaratoare, asociat cu 0 ritmare calma arespiratiei de tip abdominal, apoi cu marireatreptata a timpului de expir intr-un raportdublu fata de timpul de inspir (3/6 sau 4/8) -exercitiu preluat din seria pranayamelor(Yoga) cu scop de "dezintoxicare".• asocierea unui numar variabil de exercitiirespiratorii, dupa caz, de tip dezanxietare,purificare, calmare, etc. Din seria celor maiutilizate mentionam exercitiul respiratiei alter-native (pe Ida §i Pingala), in cicluri repetate de3 ori pe zi, cate 5-6 exercitii, exercitiul de expirprelungit, eliberator "Ha", exercitiul celor 5silabe emise pe expir din practica Qi Gong;• corectia simetrizarii pozitiei umerilor,initial cu sprijin subaxilar (0 carte) pentruumarul denivelat, ulterior prin fixarea volunta-ra a bratelor la spate, in timpul mersului ritmic.De un real folos a fost practicarea unor posturi(asane) din Hatha Yoga, axate in special pecon§tientizarea §i activarea coloanei vertebrale§i a simtului echilibrului. Corectia mersuluiprin flexibilizarea mi§carilor s-a tacut in trepte,parcurgandu-se in mod experimental un merspendulator intentional, cu proiectarea torace-lui in fata §i vizualizarea mi§carilor capului ca§icum ar fi actionat de un resort elastic. Acesteexercitii se transformau treptat intr-o forma deexpresie corporala estetic, un adevarat "modelde dans personal", bazat pe mi§cari din ce in cemai ample, mai libere. Astfel, crisparea, ca §itorsiunea involuntara a gatului au putut fi pro-gresiv autoreglate, subiectii invatand §i
  • 57. Gestalt-terapia, de la conl?tientizare de sine la adaptare creativ2 $1lmegram flCilista 59exersand ulterior 0 ritmidl armonioasa, bazatape sineronieitatea proieetului imaginativ-ideativeu respiratia adeevata §i mi§earea liber-reglabi-Hi.Paeientii au experimentat cum pot sa-§i cre-eze 0 imagine corporaHi aeceptata, care sa elibe-reze mi§earile optim, eapatand din interiormodelul posturii simetriee §ieliberate, sigurantaneeesanl restructurarii §i preluarii eontroluluipostural. Exersarea eon§tienta a dus la rezultatestabile, dupa eea 8-12 luni de tratament inten-siv, reluat in eic1uri, intre care subiectii i§i con-tinuau pe cont propriu programul. Pe masunl ces-a produs "cre§terea psihologica", extindereaeon§tientizarii de sine §i integrarea polaritatilor,coreetia §i depa§irea simptomului s-a produs 1ngrade variabile, tinand de durata §iperseverentatratamentului, de calitatea contaetului terapeu-tic §i de sustinerea proterapeutica a mediuluifamilial §i a personalului de ingrijire, pe perioa-da spitalizarilor. In unele cazuri, s-a practicatprogresiv tratamentul in regim semiambulator §iapoi ambulator.Esentiala a fost pe parcursul intregii psi-hoterapii, facilitarea §icultivarea sentimentuluide autoacceptare §i, mai ales, dobandirea atitu-dinii de a fi liber interior. Libertatea interioaraa constituit baza pe care s-a creat pas cu pas §ilibertatea In planul mi§earilor §iaetiunii, a pos-turii expresive, comunicante.Exprimarea unui caz ni se pare relevantapentm experienta terapeutica traitE!: "Am sca-pat din cape ana J. Colaborarea ell pacienlii astimulat §i propria lor creativitate In planolmi~carilor ~i posturii, unii dovedind realedisponibilitati de inventare a unor jocuri demi§care ritmica, armonioasa, eorespunzatoaredobandirii unei dezinvolturi posturale. Astfe1,un exerciliu de balans corporal lateral, gandit §itrait ea 0 mi§eare lina de plutire a unei barci pevaluri, sau a unui leagan sau a unui pendul, aajutat mult la diminuarea contracturii gatului,capul fiind imaginat ca sustinut de un resortelastic, liber.Modelul mental adecvat, (trait ea imagineplastid), cuvantul sugestiv, actiunea propriu-zisa experimentata in realitate (privire, mi§ea-re, deplasare) §i respiratia controlata, calma,au constituit eei 4 pHoni ai reconstructiei princOTI§tientizare a unui nou model psihoeorpo-ral, care a rezolvat sau ameliorat pana la supor-tabil simptomul de baza.o conseeinta importanta a terapiei a fost 0restructurare spiritual-atitudinala a pacienti-lor, care au IDteles ea suferinta poate deveni unprilej de autodezvoltare a resurselor, de auto-depa§ire, regasire §i aeeeptare de sine, preeum§i de transformare benefiea. Reinnodarea spe-raDtei a deblocat, inca 0 data "performanta".
  • 58. ~@[9)D~@U[illU ~ANALIZA BIOENERGETICAo TERAPIE CENTRATA PECOMUNICARE CORPORALACarmen BeyerCUPRINS1. Ce este analiza bioenergeticii? 622. Fundamentele teoretice ale analizei bioenergetice 622.1. Corp §i limbaj , 622.2. Principiul placerii §i principiul realita~ii 652.3. Anxietate §i aparare 662.4. Adaptare defensiva §i adaptare creativa 672.5. Structurile caracteriale 682.5.1. Structura de caracter schizoida 682.5.2. Structura de caracter orala 692.5.3. Structura de caracter psihopata 702.5.4. Structura de caracter masochista 712.5.5. Structura de caracter rigida 722.5.6. Concluzii 733. Terapia bioenergeticii 744. Exemp1e §i aplica~ii 75
  • 59. 621. Ce este analizabioenergetidi?Bioenergetica constituie studiul personali-taW umane inteleasa in termenii proceselorenergetice ale corpului. Alexander Lowen,fondatorul acestei orientari, marturise~te ca eai~i are originea in activitatea lui WilhelmReich. Lowen a fost elevullui Reich intre anii1940 - 1952 ~ia urmat 0 cura analitica cu aces-ta in perioada 1942 - 1945. Pe cei doi i-aapropiat convingerea comuna ca atitudinilementale pot fi influentate lucrand asupra cor-pului. Elevul a preluat 0 parte din ideile profe-sorului sau, dar s-a dezvoltat ulterior intr-odirectie proprie. Intre anii 1945 - 1953, Lowenlucreaza ca terapeut reichian, iar in 1956fondeaza lnstitutul de Analiza Bioenergetica."Exercitiile standard pe care Ie utilizam astaziau fost incercate ~i testate mai intai pe mine,a§a indit §tiu din experienta proprie cumfunctioneaza. In toti ace~ti ani, am incercat sapractic pe mine insumi tot ceea ce cereampacientilor mei sa faca, deoarece nu cred cacineva are dreptul sa ceara celorlalti ceva pecare nu este pregatit sa §i-l ceara sie§i. Altfelspus, nu cred ca cineva poate face pentruceilalti ceea ce nu poate sa faca pentru sine."(Lowen, 1975)Comparativ cu terapia reichiana, undeaccentul era pe sexualitate, in analiza bioener-getica interesul se muta pe personalitatea totala.Sexualitatea este plasata de Lowen in acestcontext ~i considerata una dintre cheile potriv-ite pentru a descifra misterul conditiei umane,dar nu singura. Caracteristic pentru bioenerget-ica este abordarea simultana a pacientului lamai multe nive1e: corporal (muscular), ener-getic (emotional) §i al con§tiintei (Eului), pre-cum ~i tentativa de a integra aceste nivele.Bioenergetica preia masiv din aparatul concep-tual al psihanalizei, dar se diferentiaza radicalde ea, prin aducerea in prim plan a corpului.Lowen pune la indoiala eficienta unei inter-ventii care se limiteaza la intelegerea verbala.Dupa ani de psihanaliza, spune el, persoana seafla in posesia multor informatii despre situatiasa, dar pattemurile structurate de comporta-ment raman neatinse. Doar prin mijlocireaexperientei, informatiile devin cuno~tinte, iarexperienta este un fenomen corporal; doar prinCapitolul2mijlocirea trairii, cuno~tintele devin intelegere,iar emotiile sunt fenomene corporale ~i doarprin mijlocirea unei intelegeri sau con~tientizaricare a trecut prin propriul corp, comportamen-tul se schimba. Aceste afirmaW apropie bioen-ergetica de orientarea fenomenologica in psi-hoterapie. In ecuatia corp-emotii-con§tiinta-comportament, fundamentala pentru bioener-getica, corpul deVne un rol privilegiat, poate ~ipentru faptul ca a fost neglijat ~i subestimat depredecesori. Pentru eel initiat in descifrarealimbajului sau, el reprezinta forma cea maiaccesibila de memorie, fiind eel care pastreazaintacta istoria persoanei.,,0 persoana este suma totala a expe-rientelor sale de viata, fiecare fiind intiparita inpersonalitatea sa ~i structurata in corpul sau.La fel cum un padurar poate citi istoria vietiiunui copac in sectiunea transversaHi a trun-chiului, care-i arata inelele de crqtere anuala,tot a~a este posibil pentru un terapeut bioener-getician sa citeasca istoria vietii unei persoanein corpul sau." (Lowen, 1975)2. Fundamentele teoretice aleanalizei bioenergetice2.1. Corp §i limbaj"Tu e§ti corpu1 tau" - este 0 afirmatie fun-damentala a bioenergeticii. "Corpul tauexprima cine e§ti §i modul tau de a fi in lume.Cu cat corpul tau este mai viu, cu atat tu e~timai mult in lume. Cand corpul i~i pierde 0parte din vitalitate, a~a cum se intampla atuncidnd e§ti extenuat, de exemplu, ai tendinta deate retrage (oo.). Noi toti am vrea sa fim ~isa nesimtim mai vii, iar bioenergetica ne poate ajutasa atingem acest tel." (Lowen, 1975)Modelul structural al corpuluiModelul structural al corpului, propus debioenergetica, cuprinde trei segmente esentia-Ie: (a) un centro - inima; (b) periferiacorpului, unde se afla punctele de contact culumea: capul, mainile, picioarele, organele ge-nitale (c) caile de 1egatura intre centru §i per-iferie, cunoscute sub denumirea de canalele decomunicare ale inimii. Cele trei componente
  • 60. Analiza bioenergetics - 0 terapie cel1trats pe comunicare corporals 63au urmatoarele functii: inima este sUrsa impul-surilor; prin canalele de comunicare impul-surile circula, iar prin extremitatile periferieeele se exprima catre §i intra in contact cu exte-rioru!. Accentulin terapie cade pe componen-ta intermediara, datorita blocajelar frecventecare 0 afecteaza, impiedidind fluxul de ener-gie, senzatii §i sentimente sa curga liber de lacentru catre periferia corpului §i de aici spretume.Limbajul corporalPractica bioenergetica a pus in evidentaexistenta unor eorespondente intre strueturacorporala §i situatia psihologica a individului.o cale eficienta pentru a intelege personalita-tea este sa descifrezi limbajul corpului. Acestareune§te doua componente: (a) expresiile §isemnele corporale §i (b) expresiile verbalereferitoare la corp. Astfel, suntem provocati Sarenuntam la obi§nuinta de a ne reprezenta cor-pul ca pe 0 entitate taeuta §i sa ne imaginamcum, intr-o limba a lui, el ni se adreseaza.Anali§tii bioenergeticieni se stnlduiesc sa-iinteleaga cuvintele §i sa gaseasca acele analogiicare sa formeze baza unui diagnostic rapid §i aunei interventii terapeutice directe §i eficiente.Cateva repere, in acest sens, sunt oferite inrandurile ce urmeaza:lnimaLimbajul natural contine 0 multime deexpresii verba1e construite in jurul cuvantuluiinima: "a ajunge in inima unui lucru" se referala esenta, centrul, miezul sau profunzimeaacelui lucru; "a face ceva din toata inima"denota implicarea totala, lara ezitare sau con-flict; "a-ti caIca pe inima" inseamna a nu tineseama de sentimente; "a-ti deschide inima"inseamna a-ti marturisi sentimentele; "a-tidarui inima" inseamna a-ti darui dragostea; "afura inima cuiva" inseamna a-i ca§tiga, eu saulara intentie, iubirea; "a avea inima de piatra"inseamna a fi lipsit de sentimente, a nu vibraafectiv; "a frange cuiva inima" inseamna a-Idezamagi sau a-i in§e1a sentimentele. "lnimafninta" - comenteaza Lowen - nu se refera lafaptul ca inima ar fi fost rupta in bucati, ci laacela ca legaturile ei cu restul corpului §i culumea au fost illtrerupte (frante). In majori-tatea expresiilor se remarca importanta trans-fiziologica pe care limbajul natural 0 aeordaacestui organ al corpului; departe de a fi doar 0pompa, el devine sediul central al vieW noastreafective. Pastrandu-se ace1a§iparalelism, in te-rapie, evaluarea deschiderii emotionale se faceprin intermediul indicilor organici. Se aprecia-za: stare a celor trei canale de comunicare aleinimii; aspectul cutiei toracice -.1a palpare, eapoate sa apara rigida §i imobila sau elastica §iresponsiva; respiratia - care reflecta §i eamobilitatea toracelui; anumite detalii - spreexemplu, la unii oameni, stemul formeaza 0protuberanta, ca pentru a-i tine pe ceilalti ladistanta de inima lor.A evalua situatia inimii unei persoane,echivaleaza cu a determina cat de vie este aceapersoana. Dupa cum inima este conectata saunu la organele periferice prin care corpul seexprima, actiunile §i mi§carile persoanei vor fipline de viata sau lipsite de viata, vii sau stereo-tipe. In primul caz ea se exprima pe sine, in aldoilea caz ea ramane bloeaHiln sine, mani-festandu-se in exterior doar prin intermediulgesturilor invatate prin imitatie. Momentulsepararii inimii de restul corpului marcheazaalienarea individului fata de sine. In aceastaconditie, trairea §i experienta sunt suspendate,in favoarea unei functionari mecanice.Primul canal de comunicare al inimii:Inima-gat-guraEste un canal primar, prezem la nou-nas-cut, care, cu buze1e §i gura, dar §i cu inima,eauta sanul mamei. Adultul piistreaza aeeastami§care, in sarut, ca pe 0 expresie a dragostei.Dupa cum acest canal este inch is sau deschis,sarutul va fi un gest mecanic sau 0 manifestarea dragostei. Blocajele apar la nivelul mu§chilorgatului. "Un gat eontraetat - spune Lowen -poate bloea trecerea oricarui sentiment prin el,iar inima ramane izolata §i inchisa."AI doilea canal de comunicare al inimii:lnima-brate-mainiFunctia principala a mainilor este contac-tul, atingerea, mangaierea. Contactul bland §i
  • 61. 64tandru cu mainile mamei se pastreaza, caexpresie a dragostei, in gesturi1e adultu1ui.Dupa cum acest canal de comunicare estedeschis sau inchis, atingerea va fi mecanica,redusa 1a nivelul pielii, sau vie, ajungand lanivelul inimii. Maini1e p1ine de iubire sunt put-emic incarcate cu energie, iar atingerea lor esteUlmilduitoare. Blocajele pot sa apara sub formaunor tensiuni in umeri, expresie a fricii de con-tact, sau sub forma spasticitalii in mu§chiimainii, datorata reprimarii impulsurilor de aapuca, a inhala, a zgaria sau a §trangu1a(responsabile, dupa opinia autorului, §i deartrita reumatoida a maini1or).AI treilea canal de comunicare al inimii:Inima-pelvis-sexLa femei se adauga un canal suplimentarinima-sani. Dupa cum acest canal este inchissau deschis, actul sexual va fi 0 inHinluire degesturi mecanice sau 0 expresie a iubirii.Orgasmul, descris de Lowen ca 0 experienla ami§carii spontane, este definit prin implicareatotala a corpului §i absenla tensiunilor in corp.Blocaje1e pot sa apara sub forma tensiunilormusculare cronice in jumatatea inferioara acorpului: diafragm, pelvis, coapse. 0 tulburarecomuna este disocierea jumatatii superioare acorpului de jumatatea inferioara. Uneori e1epar ca nu apaqin aceleia§i persoane. Aceastaarata ca sentimentele unei paqi nu au fost inte-grate cu sentimentele celeilalte. Cand un gradde disociere exista, mi§carile respiratorii nu sepot propaga 1iber in corp. Respiralia este fietoracica, cu redusa implicare abdominaEi, fiediafragmatica, cu mi§cari ale pieptului reduse.Daca persoanei i se cere sa stea in poziliaarcuit spre spate (similara cu "arcul taoist" dintai chi), linia corpului ii apare intrerupta.Pelvisul este fie tras Inainte, fie Impins inapoi,provocand 0 ruptura in linia corpului. Lipsa deunitate a corpului este expresia faptu1ui cainima (sentimentele), capul (gandirea) §iorganele genita1e (actul sexual) nu au fostintegrate.FataDadi Inlelesul cuvantului inima a fostextins, pentru a desemna esenla, centrul saumiezullucrurilor, acela§i lucru s-a intamplat incazul cuvantului fala, pentru a desemnaCapitolul2aparenla lor. 0 alta corespondenla este intrefala §i puterea Eu1ui. 0 persoana cu un Euputemic "face fala situaliei", in timp ce 0persoana cu Eu slab "nu face fala". 0 fala larga§i plina sugereaza un Eu puternic. Cazurile dedizarmonie, un cap mare pe un corp mic sauinvers, sugereaza existenla unui grad de diso-ciere intre corp §i Eu.MainileIn timp ce umerii sunt legali de purtarearesponsabilitalilor, rolul esenlial al mainilor 11reprezinta contactul Cll cellalli §i atingerea. A§acum am vazut, ea poate fi strict tactila,mecanica, rara implicarea inimii §i a senti-mentelor, sau vie, angajand total persoana, cazin care putem vorbi de 0 atingere emolionalasau un contact sufletesc, care trece dincolo dearia mainilor. Aceasta trecere dinco1o esteexprimata bine de limba franceza, unde verbul"toucher" (a atinge) apare 1nexpresia "je suistouche" (literal, "sunt atins") cu sensul "suntemolionat", adica, sufletul meu a fost atins. 0conotalie asemanatoare are verbul "to touch",in limba engleza.o problema importanta a bioenergeticii estecea a contactului fizic intre terapeut §i pacient.Traditional, ea reprezenta un tabu, datoritaasocierii atingerii cu sexualitatea. Pentru ter-apeulii bioenergeticieniimportanta este cali-tate a atingerii. 0 atingere terapeutica trebuie safie calda, prietenoasa, libera de orice interespersonal sau sexual, astfel 1ndit sa nascaincredere. Rolul ei este triplu: (a) atingandcorpul pacientului sau, terapeutul afla multelucruri despre acesta (vitali tate a tesuturilor,umiditatea pielii, tensiunile musculare); (b)pacientul simte ca 1ieste acceptat §i corpul; (c)pacientul este 1ncurajat sa reconsidere atin-gerea §i s-o practice ca pe un mod natural decontact cu lumea. Aceasta atitudine vine sacompenseze 0 lipsa a culturii occidentale, car-acterizata prin teama de contact corporal cuceilalti (in afara sferei sexuale), ceea ce condu-ce la lipsa de comunicare afectiva §i izo1are.Situatia in care conotalia sexuala devinedominanta, apare pe fondul inabilitatii celui in
  • 62. Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporaiii 65cauza pentru un real contact fizic §i ascundeacest deficit. Ea poate sa vina fie din parte apacientului §iin acest caz va fi analizata, fie dinpartea terapeutului, care este §i el tot 0 fiintilumana §i poate avea sentimente personale.Cand aceasta ultim~ varianta apare, spuneLowen, "el nu ar trebui sa-§i mai atingapacientu1. De aceea, un terapeut trebuie sa secunoasca mai intai pe sine, sa fie in contact cusine insusi, mai inainte de a putea fi in contactcu pacientul sau. A trece prin propria terapieeste 0 conditie de baza pentru a face terapiealtora." La randul sau, pacientul este invitatsa-l atinga pe terapeut, modul sau de reactiefiind analizat. El po ate schita, de exemplu, ungest de respingere, return and rejectia pe care aexperimentat-o candva. A intra in contact cuterapeutulll conduce pe pacient la a intra maimult in contact cu sine, ceea ce reprezintachiar scopul terapiei.PicioareleA avea un bun contact cu solul, a fi cupicioarele pe pamant (to be grounded) adevenit un concept central al bioenergeticii.Multor oameni Ie lipse§te sentimentul ca aupicioare1e bine plantate pe pamant, iar aceastase datoreaza, de cele mai multe ori, lipsei unuicontact placut cu corpul mamei in copilariatimpurie. Simbolic, mama §i pamantul auaceea§i semnificatie. Deficitul de contact Cllsolul, la varsta adultil, exprima un deficit decontact cu realitatea. Opusul lui a fi cupicioarele pe pamant este a sta suspendat (hangup). Exista doua categorii de fapte care pot tinesuspendat sau absent din prezent un individ:conflictele incon§tiente de origine infantila,adica trecutul, §i scopurile nerealiste, adidviitorul sub forma sa de compensare proiectiva.A aduce pacientul in contact cu solul pe caresta (grounding) §i, prin aceasta, a-I aduce incontact cu realitatea si cu prezentul, reprezin-ta continutul multor exercitii bioenergetice. Inurma experimentarii unor astfel de tehnicipacientii relateaza, de obicei, ca se simt"inradacinati" sau ca-§i simt picioareleextinzandu-se in podea.o persoana echilibrata psihologic estetoto data echilibrata pe picioare1e sale, greu-tatea corpului fiind distribuita intre caldiie §idegete .. Cind greutatea este balansata spredllcaie, pozilia este pasiva; cand este balansataspre degete, pozitia este agresiva. Daca, inpozitia stand, genunchii sunt intepeniti, §i-aupierdut flexibilitatea §i au fost transformatiintr-un suport rigid aceasta indica insecuritate§i nevoia de sprijin exterior. Daca se cere per-soanei sa stea eu ei u§or flexati, se constataaparitia linor vibratii in pieioare, insotite desenzatia ea acestea nu 0 mai 1in.Expresia ,,8 sta pe propriiIe picioare" serefera la independenta persoanei, iar intre-barea "cum stai? se intereseaza de pozitia sa1ntr-o anum ita situatie. 0 aWl corespondentaeste intre modul cum stai pe picioare §i pozitiasociala. Acest aspect devine evident in culturachineza, unde exista obiceiul de a bandajapicioareie fetitelor pentm a ramane mici §inefolositoare. Picioml mle era semnul unuirang socialinalt. In alte culturi, piciorul plat,cu balta plantara prabu§ita, este asociat eu 0pozitie sociala joasa, iar balta inalta cu 0 pozi-tie sociala ridicata. In bioenergetica, boltafoarte inalta indica spasticitatea §i contracturamu§chilor locali §i un contact deficitar eusoluI, persoana nefiind bine ancorata in real.2.2. Princi.piul plilcerii §i principiul realitatiiPhlcereaIn bioenergetica, placerea este descrisa ca 0"expansiune a organismului total, un flux desentimente §i energie, curgand spre periferiaorganismului §i spre 1ume. Intr-o analizaultima, emotii1e §i sentimente1e sunt perceptiiale mi§carilor in organism." Nu este vorba. despre motilitatea con§tienta §i voluntara, careproduce putine senzalii in afara celei de depla-sare in spatiu. ci de motilitatea incon§tienta acorpuIui, responsabila de spontaneitatea §i ca-racteml viu a1 mi§carilor §i actiunilor noastre.Cand este absenta sau redusa, mi§carile devinmecanice §i lipsite de viata. "Astfel, cand spu-nem ca 0 persoana este 1ntr-o stare de placere,aceasta denota ca mi§carile corpului sau, inspecial cele interne, involuntare, sunt ritmice,
  • 63. 66necontractate §i se exprima in afara. Prin ur-mare, am putea defini sentimentul de placereca pe 0 perceptie in corp a unei mi§cariexpansive: deschidere, indreprare catre, intra-re in contact, exprimare. Inchiderea, retrage-rea, retinerea in interior, inhibitia, nu sunttraite ca placere §i pot fi experimentate cadurere sau anxietate." (Lowen, 1975)opersoana care traie§te placerea, se mani-festa in afara prin semne vizibile: ochii iistralucesc, pidea este calda §i Cll 0 nuanta deroz, gesturile sunt fire§ti §i vii §i are 0 anumeu§urinta §iblandete In ceea ce face §iin modulde a fi. Aceste semne vizibile sunt manifestareafluxului de senzatii, sange §i energie care curgeliber catre periferia organismului. Curgerealibera este corelatul fiziologic al stiirii debine.o persoana care experimenteaza neplacereasau durerea, se manifesta, de asemenea, inafara prin semne vizibile: tristetea ochilor,paloarea §i raceala pielii, 0 anume rigiditate ami§carilor, 0 lipsa de spontaneitate in compor-tament. Acest tablou exprima absenta curgeriilibere a senzatiilor, sangelui §i energiei,datorita starii de contraqie din organism.Contractia este corelatul somatic al durerii. Laanumite persoane se poate observa un tabloumixt: 0 parte este calda, moale §i stralucitoare,iar cealalta este rece, tensionata §i palidii. 0imagine comuna ne prezinta un bun tonus §iculoare In jumatatea superioara a corpului, i11timp ce jumatatea inferioara ne apare palida §ilipsita de tonus. Semnificatia acestei imaginicorporale este ci:lexisHl un blocaj in curgereasenzatiilor in jumatatea inferioara a corpului,in special a senzatiilor sexuale. 0 aIta imaginecom una este un corp cald cu maini §i picioarereci. Aceasta situatie arata ca tensiunea sauretinerea este in structurile periferice, cele carefac contactul cu lumea din jur. 0 persoanahandicapata de tensiuni musculare cronice,care blocheaza canalele de comunicare aleinimii §i limiteaza curgerea fluxului de energiecatre periferia corpului, poate suferi in multefeluri: ea poate simti frustrare §i insatisfactiefata de viata, anxietate §i depresie, alienare §ipoate dezvolta tulburari somatice.Capitolul2Realitate ~i IluzieA§a cum ne-am putut deja da seama,"bioenergetica este de aeord cu ideea, con-sac rata de psihanaliza freudiana, conformcareia viata individului este guvernata de douaforte: principiul placerii §i principiul realitatii.Orientarea fiintei umane catre placere esteprimara, in sensul ca ea exista inca de lalnceput. Orientarea catre realitate este secun-dara, in sensul ca intervine ulterior, odata cucre§rerea §i maturizarea individului. Cat debine 0 persoana este orientata in realitate vainfluenta eficienta aqiunilor sale indreptatecatre dobandirea placerii. Alternativa la a traiin realitate este a trai in iluzie. Realizarea uneiiluzii necesita de obicei sacrificarea prezentu-lui, ceea ce face din persoana care traie§te iniluzie 0 fiinta inapta, prin definitie, sa traiascapE1cerea. In toate structurile caracteriale existaimagini, iluzii §i idealuri ale Eului, care com-penseaza infrangerile, e§ecurile §i traumelesuferite. Cu cat mai severa a fost trauma, cuatat mai mare va ti investitia de energie 1niluzia care 0 compenseaziL Oricum, in to arecazurile ea este considerabilii, iar cantitatea deenergie deviata catre imagini §i scopuri nerea-liste nu va mai fi disponibila pentru "aici §iacum". Iluziile §iidealurile Eului sunt unice ca§i personalitatea; exista totu§i cateva tipicefiecarei structuri de caracter, ele vor fi prezen-tate la punctul 2.5.2.3. Anxietate §i AparareOri.entarea primara in viata ~ste cMreplacere §i departe de durere. Ne deschideP1 §ine1ndreptam spontan catre placere; ne con-tractam §ine retragem Ia fel de spontan din fatadurerii. Cand, in aceea§i situatie, exista §iposi-bilitatea placerii §i amenintarea durerii, traimanxietate. Acest tip de situatii, in care suntincluse semnale mixte, sunt cauza anxietatii defond care insote§te orice tulburare nevroticasau psihotica. Ele apar in copilarie, In relatiaparinte-copil. Atata timp cih ofera hrana, con-tact §istimulare senzoriaIa, parintii sunt 0 sursade placere. Foarte curand Insa, ei incep sa fieasociati §i cu. posibilitateadurerii. Semnalulmixt genereaza anxietate, iar apararile se dez-volta. Ele reduc anxietatea, dar concomitentreduc viata §ivitalitate a organismului. .
  • 64. Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corpora!a 67Insa apararile nu blocheaza, in totalitate,impulsuri1e catre obtinerea placerii. Daca s-arintampla astfel, aceasta ar conduce, incele dinurma, la moartea persoanei. Intr-o analizadusa la extrem, moartea reprezinta aparareatotala, completa impotriva anxietalii. ~i, inmasura in care orice aparare reprezinta 0 limi-tare a vietH, 0 putem considera ca pe 0 moartepartia1a.Aceasta este schema generala, care explicaproblemele personalitatii:privare ---... ciiutarea pliicerii ••. frustrare,anxietate--.mecanisme de aparare~ pedeapsaPentru a 1ntelege un caz individual, trei fac-tori sunt importanli:(a) timpul: cu cat anxietatea a aparut maitimpuriu, cu atat apanlri1e sunt structurate laun nivel mai profund;(b) situatia care a produs anxietatea;(c) mecanismele de aparare mobilizate pen-tru a-i fa<:~efata.2.4. Adaptare defensiva §i adaptare creativaFunctie de modul 1n care se adapteaza lalume, personalitatea poate oscila intre douaextreme: personalitatea care se apara pe sine §ipersonalitatea care se exprima pe sine. Le-ammai putea denumi personalitate care stagneaza§i personalitate care cre§te. Prima se raportea-za defensiv la lume, cealalta expresiv §i creator.Ceea ce Ie diferenliaza este prezenta, in primulcaz, absenta in al doilea, a mecanismelor deaparare. Modelul structural al personalitatii,propus de bioenergetica, cuprinde patru niveleesentiale: in centru se afla inima; acest miezeste invelit de trei sraturi dispuse sub formaunor cercuri concentrice: emotional, muscular§i con§tiinta (Eul). Functie de modul de adap-tare, defensiv sau expresiv, pentru care perso-nalitatea apteaza, continutul fiecarui strat va fidiferit.Personalitatea defensivaEste caracterizata prin prezenta mecanis-melor de aparare. Cum acestea pot fi de maimulte tipuri §i personalitatea defensiva poateimbraca mai multe forme, cinci la numar,cunoscute sub denumirea de structuri caracte-riale §i prezentate la punctul urmator. Rolulmecanismelor de aparare este de a protejainima impotriva anxietatii. 0 astfel de perso-nalitate va ridica a mul1ime de baricade incalea anxietatii §i nu va permite ca inima sa safie u§or atinsa. in acela§i timp, ea nu varaspunde lumii din inima. Defensele trebuielntelese ca un proces evolutiv, la nivele diferiteele luand forme diferite, a§a cum se poateobserva in schema de mai jos.Centrul-inima: ceea ce trebuie aparat: a iubi §ia fi iubit.Nivelul emotional: sentimente suprimate deteama, panica, durere,tristete, furie, disperare.Nivelul muscular:tensiuni musculare cronice,care impiedica sentimentele reprimatesa ajunga la nivelul Eului (con§tiin~ei).Nivelul EuIui: negarea, proiectia, rationalizarea,blamarea, nei:ncrederea.In cursul terapiei defensele sunt analizate inrelatie eu experienta de viata a individului §iinlaturate cu grija, pentru a elibera inima. 1n-terventia terapeutica nu se limiteaza la nivelulEului. 0 persoana poate deveni con§tienta dera1ionalizarile sale, dar aceasta rareori ii vaafecta tensiunile musculare sau ii va eliberasentimentele suprimate. Aeesta este punctulslab al abordarii exclusiv verbale, specificS. psi-hanalizei. Dad tensiunile musculare ramanneatinse, con§tiinta recent dobiwdita risca saalunece intr-un tip nou de fa!ionalizare, maisubtil.Personalitatea ExpresivaEste caraeterizata prin absenta mecanisme-lor de aparare, astfel incat toate impulsurileinimii curg liber catre periferia corpului §i sprelume. Persoana "pune inima" in tot ceea ceface, indiferent ca este yorba de munca, joe,relatii interpersonale sau sex. Este vie, pentruca raspunde emotional in toate imprejurarile;poate fi bucuroasa sau suparata, furioasa sauentuziasta, functie de situatie.J
  • 65. 68Sentimentele sale sunt adecvate momentu-lui prezent §i autentice, deoarece nu mai suntcontaminate cu energia emotiilor suprimate,de origine infantiliL Mu§chii fiind eliberati detensiuni, mi§carile §i actiunile sunt eficiente §ipline de gratie. A§a cum se observa mai jos,cele patm nivele ale personalitatii sunt coordo-nate §i expresive, nu defensive.Centrul-inima: ceea ce trebuie exprimat,acceptat: a iubi §i a fi iubitNivelul emotional: sentimente exprimate debucurie, pl:kere, durere,suferinta.Nivelul muscular: gratie, coordonare, eficientaactiunilor §i mi§carilor.Nivelul Eului: con§tiinta de sine, afirmare desine, stapanire de sine2.5. Structurile caracterialeCaracterulEste definit ca un pattern fixat de compor-tament sau strategia, apararile pe care Ie dez-volta un individ in situatii care implicaobtinerea placerii. La nivel somatic, caracteruleste structurat sub forma unor tensiuni muscu-lare cronice, incon§tiente in general, careblocheaza sau limiteaza posibilitatea impulsu-rilor de a se exprima. La nivel psihic, caracte-rul apare sub forma mecanismelor de aparareale Eului: rationalizare, negare, proiectie §.a.Structura de caracter este cel mai bun compro-mis pe care persoana a fost capabila sa-l faca insituatiile timpurii de viata. Din pacate, ea aramas fixata la acest compromis, de§i situatiiles-au schimbat §i ea sau el au devenit adulti.Cheia intelegerii personalitatii sta in cores-pondenta dintre atitudinea psihica §iatitudineamusculara, ceea ce face posibila "citirea" situ-atiei psihologice dupa "harta" corporala §ivice-versa: explicarea unei atitudini corporaleprin elemente ce tin de dinamica psihismului.Determinarea structurii caracteriale are dubluscop:(a) diagnostic: aceasta se refera la "citirea"tensiunilor musculare cronice, a blocajelorenergetice §i "traducerea" lor intr-un limbajcare exprima dificultatea psihologica; ceea ceCapitolul2inseamna ca analistul bioenergetician gliseazade la suprafata corpului catre profunzimile psi-hismului, ajungand la problemele mai comple-xe pe care individulle are;(b) terapeutic: aceasta se refera lainterven-tia tehnica specifica, orientata spre Inlaturareablocajelor, prin care individul este ajutat sa seelibereze de limitarile impuse de experienteletrecutului §i sa-§i sporeasca astfel vitalitatea,pentru a trai plenar prezentul.Plecand de la tipul de mecanisme deaparare mobilizate, in bioenergetica, au fostdescrise cinci structuri caracteriale: schizoida,orala, psihopata, masochista §i rigida.2.5.1 Structura de Caracter ScbizoidaDescriereDoua tendinte, de obicei bine compensate,sunt caracteristice pentru personalitatea schi-zoida:(a) tendinta spre disociere a unita!ii perso-naliHltii. De exemplu, gandurile tind sa fiedisociate de sentimente;(b) tendinta de a se retrage in interior, de arupe sau pierde contactul cu lumea sau realita-tea externa. Termenul schizoid descrie 0persoana al carei Eu este slab, iar contactul cuceea ce simte §i cu propriul corp este redusdrastic.Conditia bioenergeticilEnergia este retrasa din organele care faccontactul cu lumea externa: fata, maini,organe genitale, picioare, intrucat acestea suntdeconectate de centru (inima). Fluxul energe-tic nu curge liber, de la centru catre periferie,ci este blocat de tensiuni musculare cronice labaza capului, umeri, pelvis §i articulatia §oldu-lui. Functiile acestor organe vor fi, astfel, diso-ciate de simtamintele centrului (inimii).Incarcatura energetica interna tinde sa in-ghete in zona de nucleu. Ca urmare a acesteicomprimari, incarcatura po ate deveni explozi-va §ipoate erupe in acte de violentiL Aceasta seintampla cand apararile cad §i organismul setreze§te invadat de 0 crqtere a energiei, pecare nu este obi§nuit sa 0 manipuleze. Exista 0divizare energetica a corpului, la nivelul taliei,avand drept rezultat lipsa de integrare a celordoua jumatati, superioara §i inferioariL
  • 66. Analiza bioenergetica - 0 terapie centraUi pe comunicare corporalii 69Caracteristici fizice• COrpul: este ingust §i contractat, inmajoritatea cazurilor. Atunci cand exista ele-mente paranoide in personalitate, corpul paremai atletic.• Zone de tensiune: la baza craniului,articulatia.- umarului, articulatia piciorului,centura pelviana §i in jurul diafragmului.Utima este, in general, atat de severa ca tindesa rupa corpul in doua. Spasticitatea domina inmu§chii mici care inconjoara articulatiile. Caurmare, se poate observa, la acest tip, fie 0inflexibilitate extrema, fie 0 hiperflexibilitate aarticulatiilor.• Fata: este ca 0 masca. Ochii sunt lipsiti deviata §i nu fac contact.• Membrele: mainile atama ca un apendice,mai degraba decat sa fie 0 extensie a corpului.Picioarele sunt contractate §i reci; greutateacorpului cade in afara.• Adesea exista 0 discrepanta marcata intrecele doua jumatati ale corpului; in multe cazuriele par ca nu apartin aceleia§i persoane. Subtensiune, intr-o pozitie arcuita" linia corpuluiapare rupta: capul, trunchiul §ipicioarele sunt,de obicei, in unghi unul fata decelelalte.Corelate psihologice• Un inadecvat sentiment al sinelui,datorat lipsei de identificare cu corpul.• Lipsa conexiunii energetice intre cap §irestul corpului determina divizarea personali-tatii in atitudini opuse.• Granitele Eului slab conturate (corelatulpsihologic al deficitului energetic la periferie).Aceasta slabiciune determina, 0 rezistentascazuta la presiunileexteme, hipersensibilitate§i retragere in autoaparare.• Tendinta de a evita relatiile afective,intime. Aceste relatii sunt de altfel greu destabilit, datorita lipsei de incarcare energetic a astructurilor periferice.• Comportament neautentic; a mai fostdenumit comportament "ca §i cum"- ca §icum ar fi bazat pe ceea ce simte, actiunile insanu exprima sentimentele.Factori etiologici §i istorici• Experienta timpurie, care sta la bazastructurii schizoide, include ostilitatea §irejeqia manifestate de mama fata de copil.Copilul se simte amenintat §i se teme ca oriceintrebare, cerere sau afirmare de sine vor con-duc;e la anihilarea sa.• Istoria -vietii individului arata Jipsaoricarui sentiment putemic de siguranta saubucurie. In copilarie, co§marele erau cevaobi§nuit. Retragerea §i comportamentul none-motional erau atitudini tipice, insotiteocazional de izbucniri de furie. Acestea suntcoordonate ale comportamentului autist.• Data fiind aceasta istorie, copilul nu aavut de ales, pentru a supravietui, dedit sa sedisocieze pe sine de realitate (viata imaginaraintensa) §ide corpul sau (inteligenta abstracta).2.5.2 Structura de Caracter OraHlDescriereTrasaturile care caracterizeaza aceastapersonalitate sunt cele tipice stadiului oral dedezvoltare: dependenta, tendinta de a se agatade ceilalti, agreslvitate scazuta, nevoia caceilalti sa-l sprijine §i sa-i poarte de grija. Laanumiti indivizi aceste trasaturi sunt mascatede atitudini compensatorii, cum ar fi afi§areaunei independente exagerate.Conditia bioenergetidlStructura orala este, din punct de vedereenergetic, subincarcata. Huxul energetic cir-cula catre periferie, dar slab. Deficitul deenergie §i forta este mai mare in partea infe-rioara a corpului. Toate punctele de contact cumediul sunt subincarcate. Ochii sunt slabi, cutendinta la miopie, iar nivelul excitatiei sexua-Ie este redus.Caracteristici fizice• Corpul: tinde sa fie lung §i subtire (tipulectomorf al lui Sheldon). Difera de tipulschizoid prin aceea ca nu e contractat.Musculatura este subdezvoltata, dar nu esteincordata ca la tipul schizoid. Adesea aparsemne fizice de imaturitate. Anumite femei aucorpul ca de copil. Pelvisul este mai mic decatnormal, atat la barbati cat §i la femei. Parul depe corp este, de obicei, redus.• Membrele: deficitul de dezvoltare seobserva mai ales la picioare §i maini.
  • 67. 70Picioarele sunt lungi §isub~iri, laba picioru-lui este sub~ire §i ingusta. Picioarele nu dauimpresia ca ar fi capabile sa sustina corpul.Corpul manifesta tendin~a de a se prabu§i,datorita slabiciunii sistemului muscular, maiales.• Respiratia: este superficiala, datoritanivelului sciizut de energie. Privarea, in stadiuloral, a redus farta impulsului de a suge.Respira~ia buna depinde de abi]jtatea de asuge.Corelate psihologice• Diticulta~i de a sta pe propriile picioare,1:1 modul propriu §i la modul figurat.• Tinde sa se agate de ceilal~i, dar aceastatendin~a poate fi mascata (compensaUl) de 0atitudine exageraHi de independenta. Incapa-citate de a sta singur. Are 0 nevoie exagerata decontact eu ceilalti, de dHdura §i suportul Jar.• 0 aWl atitudine tipica este sentimentul cai se datoreaza ceva.• Sufera din cauza unei senzatii de golinterior. Aceasta senzaIie reflecta suprimareasentimentului intens de dor, care, daca ar fiexprimat, s-ar manifesta printr-un strigat pro-fund §i 0 respiratie completa.• Tendinta la depresie este patognomonicapentru structura orara.Factori etiologici §i istorici• Experienta timpurie, care sta la bazastructurii orale, este lipsa figurii calde §isuportive a mamei, ca urmare a mortii ei, boliisau absentei cauzate de necesitatea de a munci.o Istoria vietii arata adesea 0 dezvoltareprecoce; invata sa vorbeasca §i sa mearga maidevreme dedit normal. Aceasta dezvoltarepoate fi explicata ca un efort de a infrange,prin dobandirea independentei, sentimentulde lipsa. Adesea exista episoade de dezama-gire, in copilaria timpurie, cand el sau eaincearca sa se indrepte catre tata sau altiapropiati, pentru a obtine contact, dildura §isuport. Asemenea dezamagiri pot lasa un sen-timent de amaraciune in personalitate.Episoadele depresive in copilaria tarzie §iinadolescenta sunt tipice.Capitolul22.5.3 Structura de Caracter PsihopataDescriereEsenla structurii psihopate este negareasentimentelor. Aceasta atitudine este diferitade cea a sehizoidului care se disociaza de sent.i-mentele sale. La personalitatea psihapata,mintea se apleaca asupra corpului §i sentimen-telaI, in special a celor sexuale, dar nu pentrua dobiindi placerea, ci pentru a Ie manipula §ia Ie subordona in favoarea unei imagini aEului. Exista la toate structurile psihopate amare investitie de energie in propria imagine.CeliHalt aspect caracteristic al acestei structurieste nevoia de putere §i control.Conditia bioenergeticaExistS. doua structuri earacteriale psihopa-tice diferite: "puternicul" §i seductivul.Tipul "puternic": are 0 deplasare marcata aenergiei catre cap, concomitent eu reducereaincarcaturii in partea inferioara a corpului.Cele doua jumatati ale carpului sunt dispro-portionate; jumatatea superioani fiind maimare §i mai dominanta in aparenta. Diafrag-mul §i mu§chii taliei sunt contractati, impiedi-cand fluxul de energie §isentimente sa curga injos. Pelvisul este subincarcat §i rigid.Tipul seductiv: §iaici exista 0 tulburare a cur-gerii energiei intre cele doua jumatati ale cor-pului. Spre deosebire de primul tip, pelvisul este,in acest caz, supraincarcat energetic, dar de-conectal. Spasticitate marcata a diafragmului.Caracteristici fiziceTipul "puternic": Corpul arata 0 dezvoltaredisproportionata a jumatatii superioare.Aceasta da impresia de fotografie marita §icorespunde imaginii marite a Eului, pe careindividul a are. Jumatatea inferiaara este maiingusta §ipoate manifesta slabiciunea specificastructurii orale. Corpul este rigid. Ochii Iefixeaza sau te privesc eu nelIlcredere. £i nusunt deschi§i complet; inchiderea ochilor,pentru a vedea §i a intelege este caracteristicapentru tipul psihopat.Tipul seductiv: Carpul este mai regulat §i nuare aspectul de fotografie marita. Spatele este,in general, hiperflexibil.
  • 68. Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporalii 71Zone de tensiune: ambele tipuri au 0 spasti-citate marWl a diafragmului. Sunt tensiunimarcate In segmentul ocular al corpului (ochii§i zona occipitala). Tensiuni musculare severepot fi palpate de-a lungul bazei craniului, Inceea ce am putea denumi segmentul oral.Aceste tensiuni reprezinta 0 inhibitie a im-pulsului de sugere.Corelate psihologice• Capul este supralncarcat energetic, ceeace Inseamna ca exista 0 hiperexcitare aaparatului mental, consHind In aprecieri conti-nue despre cum poate fi controlata §imanipulata 0 situatie.• Are nevoie de cineva pe care sa-l con-troleze, Insa aceasta 11face §i pe el dependentde eel controlat. Astfel, un anume grad deoralitate exista In orice structura psihopata.• Negarea sentimentelor reprezinta, Inultima instanta, 0 negare a nevoii. Manevraconsta In a-I face pe ceilalti sa aiba nevoie deel, astfel Incat sa nu trebuiasca sa-§i exprimepropria nevoie. Astfel el reu§e§te sa fieIntotdeauna deasupra celorlalti.• N evoia de a fi In varf §ide a reu§i este atatde puternica Incat persoana nu poate admite 0Infrangere. Ea trebuie sa fie victorioasa In oricecontext.• Sexualitatea este adesea folosita In joculputerii; placerea sexuala este Intotdeaunasecundara performantei sau cuceririi.Factori etiologici §i istorici• Experienta timpurie, care sta la bazastructurii psihopate, este seductia sexuala exer-citata incon§tient de parinte. Comportamentulseductiv urmare§te sa-lIege pe copil de parinte§i satisface nevoile narc isice ale acestuia dinurma. Dar, un parinte seductiv este totodata §iun parinte rejectiv, la nivelul nevoii copiluluide suport §i contact fizic. Aceasta lipsa de con-tact §i suport este responsabila de elementuloral prezent In structura psihopata. Relatiaseductiva creaza un triunghi In care copilull§iprovoaca parintele de acela§i sex, ceea ceInseamna 0 bariera In fata necesarei identi-ficari cu acesta, §i se identifica cu parinteleseductiv. In aceasta situatie, confruntat cunevoia de contact, copilul fie §i-o va deplasa,ridicandu-se deasupra ei, fie §i-o va realiza,manipulandu-§i parintii.• Istoria releva, Intre parinte §i copil, 0lupta pentru dominanta §i control. AIte datesunt greu de aflat, pentru ca tendinta psihopa-tului de a-§i nega sentimentele include §inegarea experientei.2.5.4. Structura de Caracter MasochistaDescriereTendinta esentiala a structurii masochisteeste submisivitatea. Individul sufera §i seplange, dar ramane supus. El manifestasupunere In comportamentul exterior, dar Ininterior traie§te este exact opusul: aresentimente puternice de ostilitate, ciuda,negativism §i superioritate. Aceste sentimentesunt Insa blocate de teama ca ar putea explodaIntr-un comportament violent. El se opuneacestei explozii printr-un patern muscular deretinere In interior. Mu§chii gro§i §i puterniciImpiedica arice afirmare directa §i permit doarvaicarelilor sa-i strabata.Conditia bioenergetic aIn contrast cu tipul oral, masochistul esteplin de energie. Aceasta energie este Insaretinuta In interior, dar nu Inghetata ca laschizoid. Datorita retinerii severe, organeleperiferice sunt slab Indircate. Energia nefiindeliberata, actiunile expresive sunt limitate.Retinerea este atat de severa Incat determinacomprimarea §i strangerea organismului.Strangerea (colapsul) apare la nivdul taliei, ca§icum corpul s-ar Incovoia (supune) sub pova-ra tensiunilor sale. Impulsurile care merg Insus §i In jos sunt blocate la nivelul gatului §imijlocului, ceea ce explica tendinta acesteistructuri de a trai an.xietatea. Extensia corpuluieste sever limitaUi, iar tendinta este sprescurtare.Caracteristici fizice• Corpul: este scurt, gros §i musculos.Gatul este scurt §i gros, sugerand 0 tragerecatre interior a capului.• Pelvisul: este tras inainte, fesele suntstranse §i aplatizate. Aceasta postura seamanacu cea a unui caine cu coada Intre picioare.
  • 69. 72• Pielea: tinde sa aiba 0 nuanta mai1nchisa, datorita stagnarii energiei. Din motivecare nu sunt cunoscute, parul de pe corp este,1ngeneral, bogat.Corelate psihologice• Datorita retinerii severe 1n interior,agresivitatea este redusa puternic. In loculagresivitatii exista comportamentul provoca-tiv, al dirui scop este sa determine 1npartenerun nlspuns putemic, care sa-i dea posibilitateamasochistului sa reactioneze violent §iexploziv.• DatOrila aceleia§i retineri, afirmarea desine este limitata §i ea. In locul asertivitatiiexista obiceiul de a se plange. Vilicareala estesingurn expreSle vocala care iese u§or printr-ungat sugrumat (contractat).• Stagnarea energiei, datorita relinerii ininterior, 1igenereaza senzatia ca este impot-molit 1nmocirla, incapabil sa se mi§te liber.• La nivel con§tient, masochistul se identi-fica cu 0 persoana supusa. La nivel incon§tient,aceasta atitudine este contrazisa de sentimen-te1e de ostilitate, negativism §i ciuda. Perso-nalitatea masochista trebuie sa-§i eliberezeaceste sentimente reprimate, 1nainte de a pu-tea raspunde liber situatiilor vietii.• Exista 0 mare anxietate de castrare 1nacest caracter, inclusiv sub forma fricii de a fiseparat (taiat) de relatii1e parentale, care oferadragoste, dar conditionat.Factori etiologici ~iistorici• Experienta timpurie, care sta la bazastructurii masochiste, include vinovatia §iinferioritatea. Tipul masochist se dezvolta infamilii 1ncare dragostea §iacceptarea sunt com-binate Cll represiunea severa. Mama este domi-nanta §i se sacrifica; tatal este pasiv §i submisiv.Mama dominanta sufoca literalmente copilul,care este racut sa se simta extrem de vinovatpentru orice incercare de a-§i declara indepen-denta sau de a-§i afirma 0 atitudine negativa.Orice tentativa de rezistenta, inclusiv acceselede furie, este cu promptitudine strivita.• Istoria arata, in aproape toate cazuri1e, 0atentie exagerata acordata de mama mancarii§i defecatiei copilului ("Fii baiat bun §imananca-ti toata mancarea" sau: "Las-o peCapitolul2mama sa vada ..."). Senzatia de a fi prins incursa, de a nu vedea nici 0 ie§ire, urmata deciuda ~i tendin~a spre negativism sunt, incopilarie, experiente comune.2.5.5 Structura de Caracter lligidaDescriereTrasiHura esentiala a acestui tip este rigidi-tatea. Individul sta teapan §i mandru: i§i tinecapul sus §i spatele drept. Aceste trasaturi arputea fi pozitive, daca nu ar fi defensive.Rigiditatea, in acest caz, reprezinta 0 aparare1l11potrivaunei tendinte masochiste de fond.Rigidul sta in garda, i§i retine sau amanaimpulsurile de a se deschide §i a se indreptacatre, pentru ca nu-i place sa se profite de el,sa fie folosit san prins in capcana. Aceastare1inere sau amanare provine dintr-o pozitieputernica a Eului, 0 capacitate mare de controlasupra comportamentului §i este sustinuta,suplimentar, de pozitia puternica pe care 0ocupa sfera genitalii. Astfel, personalitatea estebine ancorata la ambele extreme ale corpului,ceea ce conduce 1a un bun contact cu reali-tatea. Din pacate, individu1 pune accentexagerat pe realitate, tocmai pentru a se aparaimpotriva efortului catre p1acere, iar acestadevine conflictul fundamental 0.1tipu1ui rigid.Conditia bioenergetic aLa aceasta structura, inima nu este desparti-ta de periferie, dar, datorita dezvoltarii puternicea Eului, persoana actioneaza "din inil11l1",subun control puternic insa. Retinerea este doarperiferica: permite sentimentelor sa curga, darlimiteaza exprimarea lor. Toate puncte1e pe-riferice, de contact cu realitatea, sunt semnifica-tiv incarcate. In plan comportamental, aceastase manifesta ca abilitate de a testa realitateamainte de a actiona. Principalele arii de tensiunesunt mu§chii lungi ai corpului. Rigiditatea estedeterminata de spasticitatea combinata al11u§chilor flexori §i extensori §i poate fi maiaccentuata sau nu. Cand retinerea este mode-rata, aceasta structura este vie §ivibranta.Caracteristici fiziceCorpul apare proportionat, armonios,conectat §i viu. Ochii stralucesc, pielea e bine
  • 70. Ana!iza bioenergetica -- 0 terapie centraUi pe comunicare corporalii 73coloratii, gesturile §i mi§carile sunt vii. In ciudaacestui fapt, anumite elemente dizarmonice,descrise la celelalte tipuri, pot fi uneori obser-vate. Cand rigiditatea este severa, trasaturiledescrise mai sus se estompeaza: coordonarea §igratia mi§carilar se reduc, pielea devine palidiisau gri, stralucirea ochilor dispare.Corelate psihologiceo Acest tip este orientat spre lume,ambitios, competitiv §i agresiv. Pasivitatea esteexperimentata ca vulnerabilitate. Este incapa-tanat §i mandm. Este retinut, ascuns, indirect,nu-§iarata trairile, pentru ca se teme ca daca§l-ar dadrumul ar putea fi luat drept prost. Esteo persoana care iube§te la nivelul senti-mentelor, dar nu §i al aqiunilor. La el mandriaeste legata de sentimentul iubirii: 0 respingerea iubirii sale sexuale constituie 0 rana in man-dria sa; 0 insulta adusa mandriei sale inseamnaun refuz al iubirii sale.o Caracteml rigid include: tipul compulsivclasic; tipurile narcisic §i falic, orientate sprepotenta erectiva (la barbat); tipul victorian deisterie, care folose§te sexul ca pe 0 aparareimpotriva sexualitatii, descris de Reich (lafemei).Factori etiologici si istoriciIndividul apartinand tipului rigid nu a avutin copilarie traume severe, care sa duca laatitudini defensive serioase. Experienta tim-purie, care sta la baza acestei structuri, estefrustrarea erotica, in specialla nive1ul genital.Aceasta s-a manifestat ca prohibitie a mastur-barii infantile §i, de asemenea, in relatie cuparintele de sex opus. Respingerea incercarilorsale de a obtine placere sexuala a fost interpre-tata de copil ca 0 tradare a efortului sau catreiubire; pEicere sexuala §i iubire fiind in minteaunui capil sinonime. Cum exprimarea deschi-sa a iubirii ca dorinta de intimitate §i placereerotica a intalnit respingerea parintilor, tipulrigid se va manifesta indirect §i ell precautiepentru a atinge acest scap. El nu manipuleazaasemeni caracterului psihopat, ci face ca lucru-rile sa decurga astfel ineat sa ca§tige apropiereape care §i-0 dore§te.2.5.6 ConcluziiConflictul bazalFiecare structura de caracter are la baza unconflict intre tendinte aparent opuse:• schizoid: existenta vs. nevoie("Daca imi exprim nevoia de apropiere,existenta mea e amenintata.")• oral: nevoie vs. independenta("Daca sunt independent trebuie sa renunt laorice nevoie de suport §i caldura.")• psihopat: independenta vs. apropiere("Nu ma pot apropia, daca te las sa ma contro-lezi sau sa ma folose§ti.")• masochist: apropiere vs. libertate("Daca sunt liber nu 0 sa ma mai iube§ti.")• rigid: libertate vs. abandonare in iubiie("Pot fi liber, daca nu-mi pierd capul §i nu maabandonez in iubire.")Relatiile apropiateStructura caracteriala define§te modul incare un individ i§i satisface sau l1U nevoia dedragoste, intimitate, apropiere §i eforturile saleorientate catre placere.o Caracterul schizoid evita apropiereaintima.o Caracterul oral poate stabili 0 relatieapropiata doar pe baza nevoii sale de caldura §isuport, adica doar pe 0 baza infantila.• Caracterul psihopat se poate relalionadoar cu cei care au nevoie de el. Atata timp cateste dorit §i 1:ntr-o pozitie din care sa poatacontrola relatia, el permite unei oarecareapropieri sa se dezvolte.• Caracterul masochist este, surprinzator,capabil sa stabileasca relatii apropiate, pe bazaatitudinii sale submisive. Oricum, este variantacea mai intima dintre cele descrise pana acum.Teama structurii masochiste este ca daca §i-arexprima sentimentele negative sau §i-ar decla-ra independenta, aceasta ar conduce la pierde-rea relatiei §i separare.• Caracterul rigid stabile§te relatii destul deapropiate, dar ramane "in garda", in ciudaaparentei de intimitate §i angajare.Iluziile compensatorii• Caracterul schizoid: compensarea la a fi
  • 71. 74rejectat este sa se vada pe sine ca fiind superi-or, special, neapartinand parintilor sai, adop-tat, "un print in dizgratie".• Caracterul oral: compensarea la Jipsa §ideficit este sa se vada pe sine in centrulatentiei, plin de energie §i sentimente. Existamomente dind iluzia trece in act, iar el devineexcitat §i volubil, exteriorizand un flux impre-sionant de idei §i sentimente. Dar, cum struc-turii orale ii lipse§te necesarul de energie, acesteepisoade sfar§esc In depresle.• Caracterul psihopat: compensarea la a fineajutorat §i lipsit de putere, in mainile unuiparinte seductiv §imanipulativ, este iluzia ca arfi posesorul unei puteri secrete. Cand tipul psi-hopat prime§te intr-adevar putere, §inu rareorise intampla, se poate ajunge la 0 situatie peri-culoasa, pentru ca el nll poate diferentia lntreputerea reala §i cea imaginara. Puterea poate fifolosita nu in sens constructiv, ci pentru a ali-menta 0 imagine hipertrofiata a Eului.• Caracterul masochist: compEmsarea la ase simti vinovat §i inferior este iluzia ca ar fimai competent decat ceilalti §i superior lor.Este tipid explicarea e§ecurilor prin propozitiide genul "nu am incercat din rasputeri", ceeace inseamna ca, dadl ar fi vrut intr-adevar, arfi reu§it rara indoialiL• Caracterul rigid: compensarea la frus-trarea erotica este sa se vada pe sine ca pe 0persoana iubitoare, a carei dragoste nu esteapreciata. Tipul rigid este 0 persoana careiube§te, dar nu-§i exprima deschis iubirea, deteama sa nu fie tradat in sentimentele sale.Iubirea sta ascunsa, sub control, ellnsa nu sevede pe sine ca atare.3. Terapia BioenergeticaObiectivul terapieiBioenergetica urmare§te sa-l faca pe om safunqioneze plenar, la nivelul intregului saupotential energetic, astfel incat sa se poataexprima pe sine lntr-un mod creator, sa sesimta viu §i sa experimenteze placerea. Functi-onarea sub propriul potential echivaleaza cu 0moarte partiala, in sensul ca, anumite parti dinpropria mnta, datorita blocajelor, nu ajung saCapitolul2se exprime niciodata. Stagnarea in aceastaconditie va genera un individ incapabil sa seexprime pe sine §i inapt pentru placere.Grice persoana nevrotica, traie§te, intr-omasura mai mare sau mai mica, ill afara lumii;prin urmare, unul dintre scopurile terapiei va fiamplificarea contactului cu lumea. Insa, pen-tru a putea intra in contact cu lumea, persoanatrebuie sa stabileasca mai intai un bun contactcu sine. Cum zona de contact cu lumea aoricarei fiinte este corpul, relatia cu el devineesentiala. A munci, pentru a intra In relatie cupropriul corp, este 0 idee care contrazicesimtul comun, datorita obi§nuintei de a credeca el ne apartine. A§a este; insa, in masura incare traim ca mnte fragmentate, 0 cerintaesentiala este reintegrarea lui.Majoritatea exercitiilor bioenergetice audrept scop inlaturarea sau reducerea blocajelorce impiedica asimilarea experientei. Atata limpcat energia individului este fie blocata in trecu-tul sau infantil, fie orientata catre un viitorcompensator, populat cu scopuri nerealiste, elva ramane suspendat, in afara prezentului §i arealitatii. Analiza bioenergetica urmare§te saelibereze aceasta energie §i, racand-o disponi-bila pentru "acum §iaici" , sa redeclan§eze pro-cesul cre§terii. "Multi oameni vin la terapiepentru ca simt cum cre§terea lor s-a impot-malit", spune Lowen, iar eu alta ocazieadauga: "fericirea este con§tiinta cre§terii."Nivelele terapieiAnalistul biaenergetician lucreaza simultanla doua nivele: nivelul energetic (lucrul cu cor-pul) §i nive] verbal (munca analitica).(a) Lucrul cu corpul are drept scop resta-bilirea balantei energetice, adicii a echilibruluidintre indrcare §i descarcare. Indrcarea cuenergie se obtine, in principal, prin tehnici sauexercitii care provoaea 0 respiratie eompleta §iprofunda; cantitatea de oxigen din corpereseand, nivelul energiei cre§te. La fel ca interapia reichiana sau in yoga orientala, respi-ratia este de 0 importanta centrala in bioener-getica. Descarcarea energiei presupune inlatu-rarea blocajelor exprimate sub forma tensiu-nilor musculare cronice, prin contact, presiunefizica §i exercitii. Eliberarea emotiilor repri-mate, de obicei prin strigat sau plans, se alatura
  • 72. Analiza bioenergetica - 0 terapie centrat& pe comunicare corporala 75Gind cenzurile cad, ea devine copiLhoasa.Situatia este §imai evidenta la eei care beau. Lanivel corporal, amestecul se reflecta intr-o ex-presie dura, contractata, retinuta §i imbatrani-Ui, alaturi de care este afi§ata, din cand incand, 0 expresie de baietandru zambind eugura pana la urechi §i sugenind imaturitatea.Genul de conflicte menlionate mai sus aparatunci dnd 0 nevoie, care este naturala pentruo anumita etapa de varsta, nu este pe deplinexprimaUi §i satisfacuta la ace a varsta. Supri-marea dorinlelor infantile nu Ie e1imina peacestea decat din con§tiinta, ele ramanand ac-tive la nivelele subterane ale psihismului. Pemasura ce organismul crqte, noi nivele se ada-uga personalitatii, odata eu fiecare etapa deV3.rst3.,care aduce cu sine experienta sa specifi-c!), a§a cum apare mai jos:Cre§terea inseamna, de fapt, 0 expansiune acon§tiintei, in sensul ca fiecare nivel reprezin-ta 0 noua con§tiinta a sinelui, a potentiali-tatHor sale §i a relatiilor sale cu 1umea. Nivelenu se exclud, ci se adauga, fiecare ramanandviu §i functional in adult. Atunci cand accesuleste liber la toate nivele1e, personalitatea esteintegrata §i libera de conflict. Atunci cand, laanumite nivele, accesul este blocat, datoriUireprimarii experientei, personalitatea se afla inconflict §i este, prin urmare, limitatiL Experi-entele care definesc fiecare etapa de varsta,daca nu sunt integrate, vor nimane separate §iincapsulate, ca ni§te corpuri straine, alienatefata de Eu. "Un adult sanatos este un nou-nascut, un copil, un baiat sau 0 fata §iun tanar.Simtu1 realitatii §i responsabilitatea, pe care Ieposeda, includ nevoia §i dorinta de apropiere §idragoste, abilitatea de a fi creativ, libertatea dea se distra §ispiritul de aventura. El este 0 flintaumana integrata §i pe deplin con§tienta."(Lowen,1975)4. Exemple §i AplicatiiUn Exercitiu Bioenergetic: Caderea (Al.Lowen, Bioenergetics, 1975, pag. 203-206)in mod natural. Cand incarearea §idescarcareafuncioneaza ca 0 unitate, curgerea libera at1uxului de energie §isenzatii in corp este resta-bilita. ,,0 persoana se exprima pe sine prinaCliuni §i mi§cari. Ciind exprimarea este libera,ea traie§te satisfactie §i placere, datorit3.descarcarii energiei. Phkerea stimuleaza orga-nismul sa-§i creasca activitatea metabolica;aceasta cre§tere se reflecta imediat in profun-zimea §i totalitatea respimliei. In prezeqaplacerii, activitiitile invo1umare ritmice aleorganismului funqioneaza 1aun nivel optim."(b) Secventa analitidl a tempiei bioenerge-tice consHl in ascultarea istoriei pacientului, in"l:itirea" ei 3§8 cum eSIe lntiparita 1a nivelu!corpilui, irnpOliants flind, ca §i pentru psiha-nalizzl, istori:1 timpurie. Scopul muncii analiti-ce estc identificarea conflictelor incon§tientede natura infantiHi §i integrarea zondor repri-mate ale personalitatii, alienate fa~a de Ego.De cate orl un asHel de conflict intern, cufildacini adanci in copilarie, este rezolvo.t,!livelu] energetic 0.1 organismului cre§te, co.ur-mare a disponibilizarii energiei folosite pana inacel moment pentru mecanismele de aparare(simpla cre§tere a energiei, prin respiralie, esteinsuficienta; in depresie, spre exemplu, miezulproblemei 11 constituie inabilitatea persoaneide a mentine acest nivel crescut, prin eainsa§i). Multi adulti sunt impiedicati sa tfili-asca momentul prezent §i limitati sa se expri-me, datoritil conflictelor intre nevoile infantileramase nesatisIacute §i cerintele vietii adulte.Un a5tfel de conflict este intre solicitarea vars-tei adulte de a fi independent §i dorintaincon§tienta de a fi sprijinit §i ingrijit. Acestamestec se va regasi in comportament, dar seva retlecta §ila nivelul corpului. Astfel, persoa-no. paate manifesto. 0 independenta exageraHi,aLituri de tearna de a sta singura §i incapaci-tatea de a ilia decizii. Aspectele infantile alecorpului pot sa apara co. maini mici, picioaresubtiri, incapabile sa sustina trunchiul, muscu-latura subdezvoltatii, lips ita de potentialulagresiv necesar indeplinirii dorintelor §i scop-urilor. Un alt conflict poate fi intre dorinta dejoc a copilului §i realismul adultului. Lasuprafala persoana apare serioasa, adesearigida, muncind din greu §i rnoralizatoare.r 1 .,--,opr, mlCCopilBaiatjfataTanarAdult: dragoste §i placere: creativitate §i imaginatie: joc §i distractie: romantism §i aventura: realitate §i responsabilitate
  • 73. 76"Mai intai, permiteti-mi sa spun ca acestexercitiu, pe care il gasesc foarte eficient,reprezinta doar unul dintre procedeele demobilizare a corpului folosite in bioenergetica.Jntind 0 patura graasa sau 0 saltea pe podea§i imi rag pacientul sa stea in fata ei, astfelincat, daca se intampla sa cada, sa aterizeze peea. Nu exista posibilitatea ca persoana sa seraneasca in acest exercitiu §i nimeni nu q-aranit vreodata. Cum persoana sta in fata mea,incerc sa-mi fac 0 impresie despre atitudineasa, despre modul in care se tine sau despremodulin care sta in lume. Pentru aceasta eva-luare sunt necesare: indemanare ina citi lim-bajul corpului, experienta cu oameni diferiti §io buna imaginatie. Ajuns in acest punct, ingeneral, am deja cateva cuno§tinte despre per-soana - despre problemele §i istoria ei. Dacainca nu mi-am racut 0 impresie clara despreatitudinea persoanei, COl1tez ca exercitiulinsu§i 0 va dezvalui.Pacientul este apoi rugat s~Hi lase toatagreutatea pe un singur picior, indoindu-§icomplet acel genunchi. Celalalt picior atingeu§or podeaua §i este folosit numai pentrumentinerea echilibrului. lnstructiunile suntfoarte simple. Persoana trebuie sa stea in aceapozitie pana cand va cadea, dar nu trebuie sa selase sa cada. A ne lasa sa cadem con§tient nueste 0 cadere, pentru ca persoana controleazacoborarea. Pentru a fi eficienta, caderea tre-buie sa aiba un caracter involuntar. Dacamintea este ocupata cu mentinerea pozitiei,caderea va reprezenta 0 eliberare a corpului desub controlul con§tient. Cum cei mai multioameni se tem sa-§i piarda controlul corpului,aceasta provoaca, in sine, anxietate.Intr-un anume sens, acest exercitiu esteasemanator cu un koan Zen in care eul sauvointa sunt provocate pana in punctul in carerenunta la putere. Cineva nu poate sta inaceasta pozitie la infinit, totu§i el este obligatsa-§i foloseasca vointa pentru a nu se Eisa sacada. In final, vointa trebuie sa cedeze, dar nuprintr-un act voluntar, ci prin interventia uneiforte superioare a naturii, in acest caz gravi-tatia. Persoana invata astfel ca a se incredintaforte lor superioare ale naturii nu are un efectdistructiv §i, prin urmare, ea nu trebuie sa-§ifoloseasca permanent vointa pentru a se luptaCapitolul2cu aceste forte. lndiferent de originea sa, oricerezistenta reprezinta, in prezent, folosireaincon§tienta a vointei impotriva fortelor natu-rale ale vietii.Scopul acestui exercitiu este de a dezvaluiiluziile care tin 0 persoana suspendata §i Iicreaza anxietatea de cadere. El probeaza con-tactul persoanei eu realitatea. De exemplu, 0tanara femeie, stand in fata paturii §i uitandu-se la ea, spunea ca se simte la 0 mila inaltime,in aer,uWindu-se la 0 dimpie. Caderea de laasemenea inaltime ar fi fost 0 experientainspaimantatoare §i se temea de asta. Apoi,cand in cele din urma a cazut cu un tipat pepatura, a trait 0 senzatie de usurare §i eliberare.Solul se af1a la mica distanta. I-am eerut sarepete exercitiul folosindu-§i eelalalt picior §i,de data aceasta, nu s-a mai simtit atat dedeparte de sol.Oamenii au viziuni diferite cand se uita lapatura. Unii vad un teren staneos de care se vorsrarama daea vor cadea. Altii vad 0 apa in carevor plonja. ~i caderea §i apa sunt semnificativeca simboluri sexuale. Altii vad fata cuiva, i§ivad fie tatal, fie mama. Pentru ace§ti oamenicaderea reprezinta un abandon sau 0 incred-intare in bratele parintilor.Acest exercitiu devine mai eficient dacapersoana i§i lasa corpul sa se stranga in timp cesta intr-un picior. Ea este incurajata sa apIecepieptul §i sa respire ineet pentru a lasa senti-mentele sa se dezvolte. De asemenea, ii eer saspuna: ,,0 sa cad! Cad!" pentru ca este eeea cetoemai se intampla. La ineeput, cand spuneaeeste cuvinte, vocea nu are 0 incarcaturaemotionala. Dar, pe masura ce suferinta cre§te§i perspeetiva caderii devine clara, vocea sepoate ridica §i reflecta frica.Nu rareori persoana exclama spontan, "Nucad! Nu 0 sa cad!" Aceasta este spusa cuhotarare, uneori cu pumnii stran§i. Straduintase exprima in seriozitate. Atunci intreb per-soana, "Ce inseamna caderea pentru tine?"Adesea raspunsul este "slabiciune." ~i, "Nucad! Nu 0 sa cad!" 0 tanara femeie se straduiadramatic, trecand prin acest exercitiu de patruori, de doua ori pe fiecare picior. Acestea suntcuvintele ei:Prima data: "Nu 0 sa cad!""Nu 0 sa cad!"
  • 74. Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporala 77"Intotdeauna am cazut!" §i cu aceastaremarca ea cade §i incepe sa planga.A doua oara: "Nu 0 sa cad!""Nu 0 sa cad!""Intotdeauna cad! Intotdeauna voi cildea!"Din nou cade §i pHinge.A treia oara: "Dar nu vreau sa cad! Nu tre-buie sa cad! Ar trebui sa pot sta sus pentm tot-deauna!""Nu pot sa stau pentm totdealina. Dar nupot!" ~i cu aceasta remarca ea cade §iincepe saplanga.A patra oara: "N u 0 sa cad!""De fiecare data cand incerc, cad!""Nu mai incerc!""Dar trebuie sa incerc!"De ce trebuie sa sfiir§easca mereu in e§ec?Am intrebat-o ce incearca sa indeplineasca.Raspunsul ei a fost: "Sa fiu a§a cum ceila11ia§teapt-a de la mine sa fiu." Aceasta este 0sarcina imposibila, asemanatoare cu a sta suspentm totdeauna. Daca cineva i§i asuma 0asemenea sarcina, el este sartit sa cada, pentmca nimeni nu poate fi un altul decat este. Niciun corp (nimeni, no body in textul original) nuar continua a stradanie aUit de lipsita de sens,care cansuma atat de muM energie vital a -daca nu s-ar Uisa condus de Eu (in termeniifreudieni, de Supraeu). Pentm a inlaturaaceasta tiranie §i pentm se elibera pe sine deirealitatea scopului §i de iluzia ca ar putea firealizat, persoana trebuie sa devina cu durerecon§tienta de imposibilitatea sa. Este ceea ceexerci1iul inten1ioneaza sa faca §iceea ce even-tual s-a §i inUimplat.Fiecare pacient este angajat intr-o luptanevrotica pentm a fi diferit de ceea ce este,pentm ca.cel care este s-a dovedit inacceptabilparin1ilor sai. Cand 0 persoana incepe terapia,speran1a sa este ca terapeutulll va ajuta sa-§iatinga acest 1el. Este adevarat ca el are nevoiesa faca unele schimbilri in personalitatea sa,dar directia schimbarii este catre con§tiin1a desine §i acceptarea de sine, nu spre rea1izareaunei imagini. Direc1ia este in jos, spre pamant§i realitate. Dar atata timp cat persoana esteangajata intr-o lupta nevrotica pentm a realizadorintele celarla11i ea ramane agalata (suspen-data) de conflictele copilariei sale.Nu exista nici 0 cale de ie§ire din aceastalupta decat eliberarea." (Lowen, 1975, pag.203 - 206)Dupa ce un pacient a trecut prin exercitiulde cadere, corpul sau este mu1t mai liber: Ingeneral, tehnica mea este sa-lIas sa-§i exersezerespiratia aplecat peste un scaun. Adesea respi-ra1ia capata un caracter involuntar mai accen-tuat, in urma acestui exercitiu, eu producereaunui tremur al corpului care poate evolua inhohote de plans §istrigate. Persoana este intot-deauna incurajata sa continue aceste mi§cariinvoluntare, pentm ca ele reprezinta efortulspontan al corpului de a se elibera de tensiuni.Exercitiu bioenergetic: Ridicarea (Lowen,1975, pag. 210 - 212)"In mu1te cazuri, in continuarea exereitiu-lui Caderea, facem exercitiul Ridicarea. Amauzit mu11i pacien1i exprimandu-§i teama cadaca vor didea nu vor mai fi in stare sa seridice. Ei §tiau, desigur, ca s-ar fi putut tragepe ei in§i§i in sus, printr-un efort al voin1ei.Ce-i facea sa nu fie siguri ca vor putea sa seridice? Ridicarea este asemeni cre§terii. 0planHi, de exemplu, se ridica din pamant, eanu se trage pe sine in sus. La ridicare, fortelevin de jos, la tragere fortele vin de sus. Exem-plul clasic de ridicare este al rachetei care seinal1a direct proportional cu energia care sedescarca in jos. Mersul obi§nuit apartine aces-tei categarii de mi§care, pentm ca odata cufiecare pas facut in fa1a, exercitan, 0 presiunein. jos, pe sol, care raspunde presiunii, impin-gandu-ne inainte. Principiul fizic implicat esteaQiune-reac1ie.In exerciliul de ridicare, persoana sta cuambii genunchi pe 0 patura indo ita pe padea.Gambele sunt intinse in spate. Apoi, pune unpicior inainte §i se apleaca, astfelincat 0 partedin greutate este mutata pe acel picior. Ii cersa-§i simta picioml pe podea §i sa se balansezeinainte §i inapoi pe el, pentm a amplifica ceeace simte. In continuare, se rididt inceti§or §il§ilasa toata greutatea pe picioml indo it inainte.Acum, daca impinge in jos suficient de puter-nic, pe ace1picior, va constata ca se ridica.Daca exerci1iul este facut corect, cinevapoate realmente simti cum 0 forta pornita din
  • 75. 78pamant se mi~ca in sus prin corpul sau, impin-gandu-l de jos in sus. Oricum, nu este un exer-citiu u§or de tacut, §i multi oameni trebuie sase traga putin in sus, pentru a ajuta procesul.Odata cu practica el devine mai u§or §i per-soana invata cum sa i§i conduca energia in josprin picior astfelincat sa se ridice de la sine. Ingeneral exercitiul se face de doua ori pentrufiecare picior pentru a dezvolta senzatia depresiune pe sol §i ridicare.Oamenii gra§i au 0 dificultate particulara cuacest exercitiu. I-am vazut incercand sa seridice, dar cazand inapoi ca niste bebelu§i. Esteca §icum §i-ar fi pierdut capacitatea de a se ridi-ca §is-ar fi resemnat psihologic la un nivel infan-til, la care hrana, mai degraba dedit alergarea §ijoaca, sunt interesul §i satisfaqia majore. Amvazut astfel de oameni ca §icum ar fi functionatla doua nivele simultan: un nivel adult, undevointa era forta care-i dildea pasibilitatea sa seridice §i sa se mi§te, §i un nivel infantil, in caremancarea §i sentimentul neajutorarii (ill specialreferitor la mancare) erau caracteristice.Ridicarea §icaderea constituie 0 pereche defunctii opuse, care nu exista una tara cealalta.Daca cineva nu poate sa cada, el nu poate nicisa se ridice. Acest lucru devine clar in cazulCapitolul2somnului, atunci cand vorbim despre cadereaintr-un samn adanc §i scularea de dimineatc:LIn locul functiilor naturale de cadere §i scu-lare, oamenii care i§i folosesc vointa se lasa sase duca in jos §i se trag pe ei in§i§i in sus (prinefort voluntar). Daca vointa nu este mobiliza-Hi, de exemplu, in situatia trezitului dedimineata, asemenea indivizi vor avea maridificultilti sa se scoale din pat. Legata deaceasta problema este teama de cadere, mani-festata prin incapacitatea de a te duce in patdevreme §i a cadea u§or in somn. Drept rezul-tat, asemenea oameni sunt obositi dimineata,lipsiti de energie §i nu se pot scula u§or."(Lowen, 1975, pag. 210 - 212)"Cre§terea este un proces natural: nu noi 0facem sa se intample. Este 0 lege comuna pen-tm tot ce este viu. Un arbore, spre exemplu,cre§te in sus numai daca radacinile sale mergadanc in pam ant. Iar noi illvatam studiind tre-cutul. Tot la fel, 0 persoana poate cre§te doarintarindu-§i radacinile infipte in propriul tre-cut. ~i trecutul unei persoane este corpul sau. "Criteriul unei terapii de succes este ca ea sareu§easca sa dec1an§eze un proces de cre§terein client, care ulterior sa continue tara ajutorulterapeutului.
  • 76. PSIHOTERAPIA ROGERSIANACENTRATA PE PERSOANAo EXPERIENTA DE, ."CRE~TERE" AFECTIVAAdrian LucaCUPRINSJ, Lan j1 Uj )(JU c-~~jSlen i " ""."" •....••....•....••....... 80, PremISe leolnice 11; psjhoter~pia rogersiana , , , , , , 81.;, N on-d.irectivitate sau centrare pe client , . 81.2. Conceplia rogersiana privind dezvoltarea umana , 83• tendinta la actualizare , 84• notiun~a Eu-Iui , 84• libertatea experentiala 853. Relatia terapeutica §i tehnici de dialog rogersian 874. Personalitatea terapeutului §i atributele sale 93• capacitate empatica , 93• autenticitate sau acord intern , 94• concePlia pozitiva §i liberala despre om , ", 94• maturitate emotionala , 95• inlelegerea de sine 965. Teoria concisa a terapiei centrate pe persoana 975.1 Condiliile procesului terapeutic 975.2.Procesul terapeutic .5.3 Efectele terapiei asupra personalitatii §icomportamentului 996. Exemplificari cazuistice 1006.1. Strategia de lucru a lui C. Rogers in cazul M. J. Tilden 1016.2 Exteriorizarea sentimentelor §i trairilor pe 0 baza reala in relatiile de familie 1047. Terapia rogersiana de grup (grupul de inUilnire) 110
  • 77. 801. Carl Rogers ~i periplul sauexistentialPornind de la ideea larg raspandita ca 0teorie este Inteleasa cu atat mai bine eu cateste mai bine cunoscut autorul ei, yom incercasa prezenHlm succint contextul cultural §i edu-cational al evolutiei lui C. Rogers.CopiUtria sa s-a desfii§urat in sanul uneifamilii numeroase, fericite §istrans unite, undedomnea spiritul muncitoresc §iprincipiile unuiprotestantism sever. Face in aceasta perioadaopasiune pentru metodele experimentale aleagriculturii §i crea§terea animalelor, fapt care-idetermina un respect crescut pentru maniera§tiintifica de a aborda unele probleme §i de apromova cunoa§terea.In cursul primilor ani universitari con-sacrati mai ales studiului fizicii §i biologiei,inclinatia pentru metodele experiment ale iiintare§te atitudinea pozitiva cu privire la spiri-tul §tiintific; de asemenea alte ramuri, precumistoria, au contribuit intr-o mare masura ladezvoltarea gustului sau pentru munca intelec-tuala ...Abandonand religia traditionalista a fami-liei sale, adera la conceptii religioase mai mod-erne. Pleca la New- York §i se inscrie la uninstitut de studii filozofice §i religioase (UnionTheological Seminary). Aceasta institutie pro-mova libertatea gandirii §i respecta toate efor-turile de reflectie sincera, chiar daca acest efortducea la deturnarea individului de la realitate.Aceasta I-a §ocat; parase§te institutia §i intra la"Teachers College de Columbia University".Era epoca in care influenta lui John Deweyera la apogeu §i a fost initiat in conceptiile saleprin discipoIuI sau W.H.Kilpatrik.La "Teachers College" a descoperit deasemenea psihologia clinica prin invataturileIui Leta Hollingwort. Petrece apoi un an castagiar la "Institut for Child Guidance", 0clinica psihopedagogica din New -York, a caruipersonal era de orientare profund freudiana,loc unde se familiarizeaza cu gandirea psi-hanalitica. Aiei face primii pa§i de terapeut subdirecta indrumare a lui David Levy §i LawsonLowrey. A fost 0 perioada in primul randfecunda dar cam haotica (lucra la pregatireaCapitolul3doctoratului); descopera incompatibilitateacare exista intre spiritulinalt speculativ carac-teristic la "Institut for Child Guidance" §icon-cePtiile riguros experimentale §i statistice caredominau Ia Columbia - astfel spus mtre gandi-rea lui Freud §i cea a lui Thorndike.Ace§ti ani la New-York au fost urmati de 0perioada de 20 de ani in timpul carora a fostdirector la 0 tlinica psihopedagogica ,~inRochester. Cerintele vremii erau centrate peaspectul practical muncii, adicil.pe rezultateleobtinute de speciali§ti in urma lucrului cucopiii, adolescentii §i adultii problema.In cursul acestor ani, diver§i membri aic1inicii au introdus vederile psihanalistea luiOtto Rank §iale grupului de psihiatri §i de asis-tentisociali cunoscuti in S.U.A. sub numele de,,~coala de la Philadelphia". De§i contactelelui Rogers, personale, cu Rank s-au limit at la 3zile de studiu organizate la clinica, concePtiilesale au exercitat 0 influenta profunda asupragandirii sale, ca de altfel asupra i:ntregului per-sonal de la clinica. Mai precis, vederile luiRank au dus Ia cristalizarea anumitor conceptiiteoretice care existau la Rogers in stadiul deschita de proiect (dupa cum marturise§teautorul). Aceasta intalnire cu Rank coincideacu perioada ill care "eu simteam ca devin maicomplet, mai eficace ca terapeut §i i:ncepeamsa intrevad 0 anumita ordine in procesul ter-apeutic. ~i din acest moment aceasta ordinemi-a aparut inerenta experientei terapeutiee.Adica, contrar anumitor teorii psihanalitice -ale caror enunturi se limitau la a masura sursade experienta - aceasta ordine nu era strainaexperientei, ea nu venea impusa din afara". (C.ROGERS).Putin dupa acest progres aJ gandirii sale, i seofera 0 catedra de psihologie c1inica la OhioState University, un de se gase§te confruntat cuo situatie foarte noua: descopera spre marea sasurprindere ca principiile terapeutice pe care Ieelaborase §i care 11ghidasera mai mult sau maiputin implicit la Rochester, erau departe de a fievidente tinerilor clinicieni - studenti §i colegi.Realizeaza ca, concePtiiIe sale privind pSI-hoterapia aveau 0 turnura mult prea iIidepen-denta §i personala, §i ca, gandirea sa de clini-cian avea 0 tenta ce contrazicea considerabilgandirea(principiile) statuata(e) la acea vreme.
  • 78. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienta de "crel?tere" afectiva - 81Rogers marturisqte: "Pana in acest mo-ment am trait sub impresia ca ideile §iprincipi-ile mele de terapeut reprezentau un simpluefort de elucidare a principiilor care ghidasenl«toti terapeutii»"..Dupa 1940 intra la Universitatea din Chi-cago unde petrece 10 ani, timp in care pune pepicioare programe de cercetare Hirgite (de in-vatare, de training, de administrare) prin par-ticiparea studentilor §i din alte domenii decatcel al psihologiei cliniee (pedagogie, sociolo-gie, psihologie industriala) ..Incepand cu anull928, in timpul vacante-lor, intre 15 §i 20 de ore pe saptamma, incepesa asiste numeroase persoane in eforturile lorde asanare ~i de dezvoltare (cre§tere) psihica,persoane care mai mult decat oricare alta sursaau stimulat eforturile sale atat teoretice cat §ipractice care au dus la intelegerea fenomenuluiterapeutic, structurii personalitatii §i fenome-nelor conexe.Inainte de a prezenta teoria sa se impune sacitez una din atitudinile §i concePtiile funda-mentale de care Rogers a tinut indeosebi cont]n evaluarea teoriilor sale, §i anume: credintasa ferma (neclintita) in intaietatea de ordinsubiectiv: "Omul traie§te esentialmente intr-olume subiectiva §i personala. Activitatile sale,chiar §i cele mai inalte obiective - eforturilesale §tiintifice, cantitative, matematiee etc. -reprezinta expresia scopurilor subiective §ilucrurilor subiective.In concluzie, de§i ma indoiesc de posibili-tate a ca exista un adevar subiectiv, in aceeasimasura cred ca nu voi putea niciodata sa ajungla cunoa§terea totala. Este yorba ca ceea ce seconsidera in general drept «Cunoa§terea§tiintifica» nu exista. Nu exista decat perceptiiindividuale a ceea ce se manifesta la fiecaredintre noi, ca reprezentand acest domeniu decunoa§tere" (CARL ROGERS).2. Premise teoretice In psihote-rapia rogersiana2.1. "Nondirectivitate" san "centrare pepersoana"Psihoterapia centrata pe client se inscrie incurentul orientarilor psihoterapeutice expe-rientialiste; aparuta initial sub denumirea depsihoterapie non-directiva, eontrazicea consi-derabil principiile statuatela ace a vreme, cons..;tituind un adevarat §oc ideologic, caci ideeaunui tratament psihoterapeutic "lipsit de di-rectii", de diagnostice §i interpretari, a afectatpresiunea sangvina a unor practicieni "con§ti-incio§i", revoltati de lipsa de competenta §iresponsabilitate profesionala a unei asemeneaformule. ~i aceasta, deoarece ideea de «non-direqie» pare atat de simpla §i atat de u§or deimbogatit prin imaginatie, incl:t la prima ve-dere nu se preteaza la alte eomentarii.Deoarece se pare ca exista un curios decalajintre cunoa§terea §i intelegerea terapiei roger-siene (lueru observat de Rogers ehiar in medi-ile profesionale americane), vom prezenta unanumit numar de factori care par sa favorizezefixarea tempiei rogersiene numai la nivelulnon -directiv §i implicit, prin aceasta yominsista asupra a doua concepte larg vehiculate<<TIon-directivitate» §i «centrare pe client»"Symbol" client-centered. Inainte de toate,este incontestabil ca un termen ca «non-direc-tivitate» nu are aliura unui program. Deasemenea, profesionistul ramurii, convins capsihoterapia nu are deloc secrete pentru eL l§limagineaza cu u§urinta di singurul cuant alacestui demers il informeaza cu tot ceeste utilsa §tie despre acest lucru. Daca temlenu] iisugereaza lucruri care vin in eoncordanr;i euparerile sale personale. nu ezi:a sa se d.eciarepartizan al concepliilor non-directive. In cazcontrar, nu ezita mai mull sa declare ca psi-hoterapia non-direetiva nu este 0 adevaratapsihoterapie. ca ea nu se potrive§te dedtcazurilor foane benigne etc. :vIai mult, ideeade «non -direqie» se refera indeaproape lastructura obi~nuinrelor mentale §i sociale, aconvingerilor. a dorintelor marturisite §inemarturisite a celor mai multi dintre noi.In domeniul relatiilor umane, nevoia de adomina, ~i sub forme deghizate nevoia de a fidominat, inving de departe nevoile de a se elib-era §i de a fi liber . Schimbarile cerute de con-ceptiile lui Rogers merg deci, intr-o masuravariabila, impotriva nevoilor majoritatii oame-nilor - aceasta cel putin in stadiul actual alevolutiei umane. Aceasta ultima restriqie este
  • 79. 82evident importanta. Filra ea, afirmalia careprecede - ~i anume frica de adevarata libertate- ar implica 0 concePtie a omului direct con-trara aceleia care se afla 1a baza demersuluirogersian. btr-adevar, in timp ce llevoile dedependenta §i de independenta se dovedescamindoua pro fund Inradiicinate, istorla omu-lui pare sa demonsteze suficient di nevoia deindependenta manifesta 0 capacitate decre~tere care, oridt de lentil §i neregulata ar fi,nu inccteaza sa apereze.Cat despre ap1icabilitatea princlpnlorrogersiene 1a relatiile umane in general, majo-ritatea oameni1or par incapabili sa conceapaposibilitatea.Majoritatea contemporanilor no§tri. Chlaroccidentali, chiar paltizani ai ideologiilor 1i-berale §i democratice, au 0 conceptie esential-mente ierarhid a relatiilor Interpersonaie, 0conceptie balata pe raporturile de superiori-tate-inferioritate, de ascendent-supunere, deautoritate-subordonare. Desigur, aceste cuvin-te cu indirdHura emotionaHi sunt cu sigurantl1tabu, atitudinile care corespund, subzista subetichete acceptabile: "competenta" sau"res-ponsabilitate". Adesea "responsabilitatea"mascheaza pe de 0 parte, nevoile de ascendent§i de dominare a celui care 0 exercita §i, pe deaJta parte, tendintele la dependenta §i la celmai mic efort al aceluia care este obiectul aces-tei responsabilitati. Toate acestea se efectueazaintr-o maniera, tara indoiala, larg incon§tienta§i intr-o cultma inca bazata pe dreptul celuimai putemic. Mergand mai departe §i referin-du-ne la interactiunea directa client-terapeut,s-a dovedit cii unii dintre clinicieni, practicandpsihoterapia intr-o maniera practic identica cucea a lui Rogers «<non-directiv»), nu obtineaurezultate comparabile. Din analiza intervi-urilor §i din discutiile in grup, a rezultat ca ceicare e§uau in eforturile lor de terapeuti non-directivi aplicau noua metoda Hiravreo angaja-re personala. Se comportau in maniera unui"ecran neutru" - notiune psihanalitica a rolu-lui terapeutului, in voga in epoca. Comporta-mentullor non -directiv era numai de circum-stant11.Era un rol, nimic mai mult. Acest rol iladoptau pur §i simplu pentru di era practicat,aparent cu sueees, de colegii sau profesorii lor.Nu s-au gandit niciodatil 1a atitudini1e §iCapito!ul 3convingerile subiacente acestui gen de com-portament; s-a dovedit chiar ca unii din ace§titerapeuti pseudo-non-directivi intretineauopinii de-a dreptul eontrarii celor care s-audovedit, dupa aceea, ca fiind indispensabi1eunei practici fecunde acestui demers.Observatii de acest gen, I-au condus (deter-minat) pe Rogers sa concluzioneze ca ceea ceconteaza, in aceasta psihoterapie, nu esteabsenta directivelor, ci prezenta 1a terapeut aunor atitudini vis-a-vis de client §i a unei anu-mite conceptii asupra relatiilor umane. Altfe1spus, e1a ajuns sa inteleagil ca esenta demersu-llli sau nu consta atat intr-o maniera de aactiona, cat intr-o noua mafljera de fi. Dacacomportamentul terapeutului nu va fi expresiaanumitor atitudini §i convingeri profundinradacinate in personalitatea sa, el nu va reusisa decJan§eze la client genul de praces numit"actualizare de sine" sau "cre§tere (dezvoltare)personaUi". De§i aceste aspecte vor fi prezentein paginile ce urmeaza, Ie-am mentionat aicinumai pentru a elucida semnificatia fenome-nului «client-centered» (centrare pe client),care in urma dezvoltilrilor ulterioare, vine sainlocuiasca termenul de «non-directiv».Pentru ca procesul terapeutic sa fie fecund,trebuie ca e1sa se efectueze in functie de expe-rienta clientului, nu in functie de teoriile §iprincipiile stnline acestei experiente. Pentru caterapeutul sa fie eficient, trebuie ca el saadopte, vis-a-vis de clientul sau, 0 atitudineempatica; trebuie sa se straduiasca sa secufunde cu clientul, in lumea suhiectiva aacestuia. Clientu1 trebuie sa fie centrul intre-prinderii, nu numai in sensul ca el este benefi-ciarul, ci intr-un sens mai intrinsec. Intelege-rea experientei sale personale trebuie sa ser-veasdi drept ghid §i criteriu in procesul dereorganizare a atitudinilor sale §i in conduitaulterioara a vielii sale. De aici termenul de«client-centered», indicativ a1curentului ideo-cratie al procesului, adiea a inradacinarii salein experienta traita de client.De asemenea, se mai vehiculeaza adeseaideea ca., "eu anumite subieete sau in anumitemomente, nu este nimic mai bun de facutdedit sa te dovede§ti strict nondirectiv", imp1i-catia fiind ca subiectul se dovede§te intratabil.Fara indoiala, notiunea de «non-directie»
  • 80. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere" afectilf3 - 83del"care este la baza opiniilor de acest gen, este ceade laisser-faire. Nu poate fi impiedicata intre-barea daca cei care sustin aceasta i§idau sernade faptul ca, comportamentul clientului intimpul interviului este determinat intr-o largamasura, de eel al terapeutului. De altfel, ceeace-l califica ca "intratabil" este, poate, singu-rul fundament pe care se poate edifica autode-terminarea care este scopul terapiei. Din punctde vedere extern, nondirectia §i neinterventia(laisser- faire) se aseamana incontestabil. Darin intentia §i specificitatea lor, cei doi termenin-au nimic in comun. «Non-directia», a§acum se intelege prin intermediul opiniei luiRogers, este inspirata de 0 atitudine neconditi-onal pozitiva, in timp ce neinterventia (laisser-faire) se reduce esentialmente la indiferen1a,respectiv la 0 toleran1a vecina cu dispretul. Ori,intr-o relatie care se afi§eaza ca fiind patrunsade respect, de intelegere §i de dHdura (carac-teristidl reclamata actualmente de toatemetodele terapeutice tara exceptie), atitudineade "laisser-faire" nu este atilt de inofensiva pecat cred cei care 0 aplica. Clientul recunoa§tecaracterul negativ, in mod tacit critc §i defen-siv al acestei atitudini. a asemenea experientaeste nu numai penibila pentru cel care sea§teapta sa gaseasca la terpeut primirea pe careeste incapabil sa 0 descopere in alta parte, darea intare§te atitudinea de ambivalenta §i dis-perarea care 11submineaza (distruge). Clientulreactioneaza fie parasind inteprinderea ter-apeutica, fie refuzand in mod tacit sa se anga-jeze intr-un efort - temporar stangaci, darpotential fecund - de autodeterminare. Catdespre procesul de alternata de faze de inter-ventie §i laisser-faire, confuzia §i oscilatiileemotionale pe care trebuie sa Ie provoace laclient par cel mai putin terapeutic.Este adevarat ca rolul terapeutului nondirec-tiv se descrie adesea ca "inactiv". Totusi, se cu-vine a se mtelege acest termen intr-o masura oa-recum orientala, msemnind nu absenta de ac-tivitate, ci absenta de activitate interventionala.De altfel, terapeutul rogersian "inactiv" esteintens angajat in procesul de redresare, dar sefere§te cu grija sa deranjeze dezvoltarea inerenta,straduindu-se sa 0 faciliteze. Acum, acesta ter-apie poate fi caracterizata ca f:tindun proces de"cataliza" in opozitie cu notiunea de analiza.In opinia §i practica Iui Rogers «l1on-direqia» se reduce esentialmente la ablinereade la judecaHl evaluanta, nu la absenta func1ieide judecata; orice activitate coerenHi cerefolosirea constanta a acestei funqii. De altfel,a intelege inseamna a judeca - daca nu cali-tate a cel putin existenta unui lucru sau a unuieveniment dat. Ratiunea despre care este vorbaaici se refera la calitatea adevarata sau falsa,buna sau rea, liludabila sau condamnabila,realisUl sau iluzoire a ceea ce clientulraporteaza.2.2. Conceptia rogershm.avoltarea umanaIn acest moment, fiind clarificate notiunilecare impiedica 0 inte1egere adecvata a terapieirogersiene, putem intra in miezul problemei.In exprimarea cea mai simpla, ideeapala a acestei conceptii terapeutice este capaci-tatea individului, ea mal explicit traducandu-se:fiinta umana are capacitatea, latenta dadi numanifesta, de a se Intelege pe ea Insa§i §ide a-§irezolva problemele suficient pentru satisfac-erea §i eficacitatea necesara functionarii adec-vate; de adaugat ca are de asemenea 0 tendinFsa exerseze acesta capacitate; ca poten1ia1e,acesta capacitate §1acesta tendinta sunt iner-ente oricami om. Exercitarea acestei capacita1ireclama un context de relatii umane pozitie,favorabile conversatiei §i ridicarii "e-abi": ai:-fel spus, ea reclama relatii lipsite de a::neninv.resau de sfidare (provocare) cu ideea:a subiectulse amelioreaza elinsusi." ...., - - ,... Impreuna, aceste do1.13.propur:.en i, .,tenCm-ta" §i "capacitatea") rez-c.na ceca ce seraporteaza la acesta terapie. erice ipoteza,orice afirma!ie §i arice prac:ica.• Capacitatea nu are :1imic specializat,nimic special; nti este ,-reo aptitudine santrasatura specificS., oi un mod de functionarecaracteristic §i eminamente uman. Acest modeste bazat pe capaciratea de cunoa§tere reflexi-va, adica pe capacitatea, nu numai de a §ti, cide a §ti ca §tii. Cunoa§terea reflexiva face posi-bila autoevaluarea §i autocorectia, operatiunifundamentale ale capacitatii in ehestiune.De remarcat ea nu este vorba de 0 capaci-tate de intelegere completa §i foarte corecta cide un grad de intelegere, imperfect, filra
  • 81. 84lndoiaUi, dar suficient fiedimi pas aI procesuluide adaptare §i integrare care este existentaumana: este 0 lntelegere activa, mtr-un felvitala, orientata nu spre conceptualizare, cispre actiune. Cat despre capacitatea individu-lui de a-§i rezolva problemele, este vorba desolutii ad-hoc care permit 0 continuarefecunda a procesului neancetat de solutionarede probleme, care este dezvoltarea spre matu-ritate. Sa notam ca scopul spre care aceastacapacitate se orienteaza este formulat nu ntermeni de naroc ci in termeni de "functionareadecvaHi", COl1structiva, satisfaciHoare inansamblu §Llucru esential: realizabil oricare arfi contingentele (raporturile) mediului (1n a§amasura iDeat aceste contingente sa nu repre-zinte vioHhi manifeste §i persistente ale condi-tinor de viaa umana).Dintr-un punct de vedere mai specializat,capacitatea individului este manifestarea psiho-logicS: a ceea ce se nume§te in limbaj mai ab-stract, tendinta la actualizare a organismului.@ Tendinta la actl.l.alizare a organismuluieste fundamentala. Ea vegheaza la exersareatuturor functiilor, aUlt fizice cat §i experentia-Ie; ea vizeaza in mod constant sa dezvoltepotentialitatile individului pentru a asiguraconversatia §i "imbogatirea" sa tinand cont deposibiliUltile §i limitele mediului. 0 observatie,termenul de imbogatire este folosit in sensuleel mai general, ingloband tot ceea ce favori-zeaza dezvoltarea (satisfactia sufleteasca) prinsporirea a tot ce are §i a tot ce este individul,prin cre§terea importantei sale, a culturii, pu-teril, fericirii, talentelor, pUkerii, posesiunilorsale §i a tot ceea ce amplifica satisfaqia rezul-tata de aici. De altfel, acest termen trebuieinteles in sens subiectiv!Ceea ce tendinta actualizanta vizeaza saatinga este ceea ce subiectul percepe ca fiind 0ridicare a moralului sau imbogatire - nu inmod necesar ceea ce este obiectiv sau intrinsecimbogatire.Tendinta la actualizare a potentialelororganismului, a§a cum este conceputa in teorialui Rogers, opereaza in ordine genetica (dez-voltarea individului) ca §i in ordine psiho-genetica (dezvoltarea speciei).Din punet de vedere genetic, ipotezaprivind tendinta la actualizare a organismuluiCapitolul3afirma ca procesul de organizare al experienteieste comparabil, in orientarea sa, cu procesuldezvoltarii fizice (evolutia spre specimenuladult §i sanatos conform legilor genetice speci-fice speciei). Dadi experienta poate sa se orga-nizeze in absenta factorilor perturbanti gravi,acesta organizare - fiind cuprinsa aici expresiasa in comportament - se va efectua in sensulmaturitatii §i functionarii adecvate, adica insensul comportamentului rational, social,subiectiv, satisIacator §i obiectiv eficace.Se pune intebarea: cum se explica atuncifluxul patologiei psihologice §i sociale?Nu trebuie uitat ca este fundamentalaconditia enuntatii mai sus, relativa la eficaci-tatea actualizarii acestei capacitati, §ianume, unclimat uman propice, lipsit de amenintarea"eului" individual; foarte important de remar-cat ca acest climat urnan este de ordin fenome-nal, deci subiectiv; individul, tendinta sa laactualizare §i notiunea "eului" fac toate partedin lumea fenomenala. De aici rezulta ca ceeace conteza nu este caracterul intrinsec pozitiv alconditiilor, ci perceptia acestor conditii de catresubiect, lucm valabil §iin cazul notiunii de "eu"(important este "eul" a§a cum este perceput desubiect, §i nu cum exista in realitate).Ca §itendinta la actualizare, notiunea euluijoaca un rol de prim ordin in conceptia teore-tlea a lui Rogers. Una reprezinta ideea princi-paUl a teoriei sale asupra terapiei, cealalta,pivotul teoriei sale asupra personalitatii.• Notiunea eu-lui este 0 structura perceptu-ala, adica un ansamblu organizat §i schimbiitoral perceptiilor raportandu-se la insu§i subiec-tul. Ca exemplu al acestei perceptii yom cita:caracteristicile, atributele, calitatile §i defecte-Ie, capacitatile §ilimitele, valorile §i relaliile pecare subiectulle recunoa§te ca descriptive alelui insu§i §ipe care Ie percepe ca dandu-i iden-titatea. Aceasta structura perceptuala face evi-dent parte -parte centrala- din structuraperceptualil ingloband toate experientele subi-ectului din fiecare moment al existentei sale.Dupa acesta definitie concisa sa vedemrolul "eului". Eul, Iaca.nd parte inerenta dinunitatea psihologica totala indicata prin ter-menul "organism", rezulta ca este subiect aloperatiei( aqiunii) tendintei la actualizare.Conjugarea acestor doi factori - tendinta la
  • 82. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "crel?tere" afectiv3 - 8Sactualizare §i notiunea eului- determina com-portamentul. Prima reprezinta factorul dina-mic, a doua factorul reglator, una fumizeazadeci energia, cealalta direqia.Tendinta la actualizare a eului actioneazaconstant §i vizeaza constant conversatia §iimbogatirea eului. Adica se opune la tot ceeompromite eulin sensul fie al diminuarii, fieal devalorizarii sau al contradictiei. Totu§i,succesul sau eficacitatea acestei aC1iuni nudepind deloe de situatia "reala", "obieetiva",ei de situatia a§a cum 0 pereepe subiectul. Orisubiectu1 percepe situatia in functie de no1i-unea eului sau; pereepe lumea prin prismaeului sau: ceea ce se raporteza la eu are tendin-1a sa fie perceput m relief §i este susceptibil dea fi modificat in functie de dorintele §inelini§tile subiectului; ceea ee nu se raporteazala eu are tendinta de a fi perceput mai vag sausa fie total neglijat. A§adar, notiunea euluidetermina eficacitatea sau lipsa de eficacitate atendintei actulizante. Eficacitatea tendintei laactualizare a eului depinde de caracterul realistal notiunii de eu. Notiunea eului este realistadnd exista concordanta sau congruenta mtreatributele pe care subiectul crede ca Ie poseda§i cele pe care Ie poseda in realitate. 0 modali-tate de a verifiea notiunea exista, desigur nuabsoluta, dar suficienta pentm nevoile prac-tice. Pentru a verifica caracterul realist al uneiperceptii oarecare privind notiunea eului, indi-vidul dispune de doua surse de criterii. Unuldintre aceste criterii este experienta traita -sentimente, dorinte, nelini§ti ale subiectuluireferitor la obiectul in cauza. Celalalt criteriuconsta in dovada pe care 0 furnizeaza compor-tamentul subiectului §i prin comportamentulaltuia in ceea ce-l prive§te.Daca exista congmenta intre "perceptie" §i"realitate", in ce prive§te notiunea eului, acti-unea tendintei actualizante va fi adecvat con-dusa de notiunea eului §i individul va aveatoate §ansele pentm a-§i atinge scopurile pecare §i Ie propune, de asemenea comporta-mentul sau va avea tendinta de a asiguramentinerea §i i:mbogatirea eului. In caz nega-tiv, adica acolo unde notiunea eului comportalacune §i erori, tendinta actualizanta va fi prostluminata; ea i§i va propune scopuri greu deatins daca nu irealizabile, §i - orice alt lucmfiind la fel- va ajunge 1aqec, cu toate fmsHirilecare rezulta §i care impiedica buna functio-nare.In conc1uzie 0 notiune a eului realista esteprimordiala, dar pentm ca aceasta sa fie rea-lista ea trebuie sa fie fundamentata pe expe-rienla autenticil a subiectului, adici1 pe ceea cesimte in mod real.It Libertatea experentiala este conditiaesenliala a acestei fundamentilri autentice. Ease refera in mod esentialla experienta, deci lafenomene interne §i consta in faptul ca subiec-tul se simte 1iber de a recunoa§te a§a cuminlelege. In alti termeni ea presupune ca subi-ectul nu se simte obligat sa-§i nege sau sa-§ideformeze opiniile §i atitudinile intime pentma menline afectiunea sau aprecierea persoane-lor importante pentm el.Acesta libertate exista dnd subiectul i§idaseama de ceea ce-i este permis sa exprime (eelputin verbal): experienta sa, emotiile §i do-rintele a§a cum Ie simte §iindependent de con-formitatea lor la norme1e sociale §imorale careguvemeaza mediul sau. Altrel spus, subiectuleste psihologic liber dnd nu se simte obligat sanege sau sa deformeze ceea ce simte pentm apastra, fie afectiunea sau stima celorlalti carejoaca un rol important in "economia" sainterna, fie stima de sine.Cand libertatea experential3. a subiectuluieste amenintata, acestuia nu-i este pennis sasimta sentimentele pe care Ie simte totu~i inmod manifest, sub pedeapsa de a pierdeconditiile de care depind actualizarea sa, ~ianume, afectiunea sau stima ceior care joacaun rol important m viala sa. " elini§tea cauza-ta de acesta ameninlare 11 impinge sa-§ireprime, mai mtai e:1eriorizarea, apoi exis-tenta sentimentelor sale. Procedeul dovedin-du-se "fecund", adica reprimand conditiileconservarii §i ridicilrii moralului eului, tindesa-l adopte ca mod de viata. Totu§i, 0 parte aexperientei sale traite, reale, sdipand cunoa§-terii sale, controlul comportamentului sau iiscapa in aceea§i masura. Din acel moment seproduc dezamagiri §i deceplii §i subiectuldevine confuz, dezorientat, pe scmt, nevrotic.Deci, aceasta alienare a subiectului in raportcu experienta tr~iitaeste chiar ceea ce constituepersonalitatea nevrotica.
  • 83. 86Intr-o perioada determinanta, sensibiliidezvoltarii sale -nu in mod necesar copilaria-drepturile la perceperea autentica a experienteisale au fost amenintate sau violate. Ceea ceeste spectaculos in evolutia acestor persoaneeste lupta pe care unii dintre ei 0 duc impotri-va conditiei lor care poate sa-i ridice deasupraomului mediu. Personalitatea lor po ate doban-di un relief §i 0 productivitate care lipse§tefoarte des persoanei "normale", la care home-ostazia psihologica, rar perturbata, poateajunge (duce) la un echilibru vecin custagnarea.Conc1uzionad, cand tendinta actualizanta sepoate exersa in conditii favorabile, adica, rarapiedici psihologice grave, individul se va dezvol-ta in sensul maturitatii. Perceptia despre elinsu§i, §ia mediului sau §icomportamentul carese articuleaza pe aceste perceptii, se vor modifi-ca constant in sensul unei diferentieri §i a uneiautonomii crescande, tipice progresului sprestare a de adult. Personalitatea va reprezentadeci actualizarea maxima a potentialitatilor"organismului". Mai concret, personalitatea sedezvolta dupa un model comparabil dezvoltiiriifizice care, §i ea, este determinata de tendintaactualizanta exersandu-se la un nivel mai ele-mentar §i conducand la diferentierea functiilor§i organelor caracteristice maturitatii fizice.Dad individul poate "sa-§i traiasca expe-rienta", in mod special experientele care seraporteaza la "eu", daca poate sa-§i inteleagape deplin sentimentele, gandurile §i dorintele,rara a trebui sa recurga la manevre defensive,va fi corespondenta intre experienta sa realii,traita §iperceptiile sale. Experientele negative -de ostilitate, de inferioritate, de frica, vor fireprezentate in con§tiinta, la fel de u§or §ifidelca experientele pozitive de securitate, succes,afectiune. Dad exista corespondenta stransaintre experienta §i perceptie, nu va rezultadeceit faptul ca, comportamentul va fi adecvatcondus, caci este perceptia, mai ales perceptia"eului", cea care determina directia acestuia(atentie, "adecvat" §i nu "perfect"). Acestadirectie intema va fi adecvata nu pentru caomul este "nascut bun" sau pentru ca estedeterminat de tendinte de automie §i deresponsabilitate, ci pentru urmatoarele motive.Capitolul3Pe masura ce individul se dezvolta, sumaexperientelor sale cre§te. Dar nu este numaicre§tere. In cadrul largirii lumii interioare anevoilor sale, §i a lumii exterioare, a mijloace-lor de satisfacere a acestor nevoi, structuraexperimentala (experentiala) se modifica. Sem-nificatia §i importanta subiectiva a anumitorelemente se schimba. Aceste schimbari se fac ingeneral in sensul unei perceperi mai realiste adatelor experientei. Experienta fiind mai bineperceputa, ea este mai bine evaluata §i, totu§i,ea serve§te mai bine ansamblul nevoilor. ~timca una din nevoile fundamentale ale omuluieste nevoia de afectiune §i respect din parteasemenilor. Ori, pe masura ce experienta sacre§te, subiectul i§i da seama ca modul cel maisigur §i mai economic de a-§i asigura acestaafectiune §i acest respect consta in a se com-porta intr-o maniera rezonabila §i sociaHL Pescurt, exista disponibilitatea experientei ca §iimbogatirea sa progresiva care permite joculfunctiilor de autoevaluare §i autocorectie.Aceste functii, la randul lor, conduc com-portamentul in sensul maturitatii personale.a data cu indreptarea individului sprestarea adultii, acesta i§i da seama de diversi-tatea §ichiar de divergenta nevoilor sale funda-mentale, biologice, sociale §i specific umane.Daca ii este permis sa evalueze masura deplacere §iprofit pe care i-o procura satisfacerea- nu in mod necesar completa, dar echilibrata-a nevoilor sale, comportamentul sau va fi, inansamblu, adecvat, rational, social §i moral. Inalti termeni, daca individul i§i da seama dedatele experientei sale, el va putea sa Ie supunaunui proces - implicit sau explicit - de evalu-are, de verificare §i, la nevoie, de corectie.Atunci, tinand cont de varietatea nevoilor sale,el va incerca sa Ie satisfaca pe toate, armo-nizand cit mai bine posibil experienta sa cucomportamentul sau; va rezulta de aici, unanumit echilibru. Intr-o ultima analiza, estedeci capacitate a fiintei umane de a-§i da seamade experienta sa, sa 0 evalueze, s-o verifice, s-o corecteze, ceea ce exprima tendita sa ineren-ta la dezvoltarea spre maturitate, deci spreautonomie §i responsabilitate.Mersul pozitiv al dezvoltiirii sale nu esteprin urmare efectul unor mecanisme sau agenti
  • 84. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experientii de "cre¥tere" afectiva - 87speciali, externi sau interni; este produsul con-jugarii fortelor interne, pozitive in orientarealui §i a fortelor externe, favorabile actualizariiacestor forte.Pentru a conc1uziona, remarcam ca desra-~urarea favorabila §i procesele de autoevaluare~iautodireclie implicate depind inainte de toa-te de masura in care experienla este disponibilacon§tiinlei. Daca date Ie experenliale impor-tante lipsesc, balanla va fi falsificata §ialegerilevor fi inadecvate.In ceea ce prive§te individul care a avutnorocul sa se dezvolte ill condilii favorabile,ipoteza care a fost enunlata anterior nu pare sapuna probleme (prea) mari. Dar cand estevorba de indivizi a caror dezvoltare s-a efectu-at in conditii mai pUlin favorabile sau netvatamatoare (corupatoare), aceasta concePtiepozitiva a dezvoltarii umane - §i, in consecinta,a tratamentului - pare indoielnica, eel pUlin laprima vedere. La individul a carui functionareeste deranjata, potentialul de autoevaluare §iautodirectie este alterat in asemenea masurainc~lt trebuie sa se apeleze la profesionist pen-tru "a se deseurea"? Terapia poate da rezultatela asemenea persoane?Aceste probleme sunt normale §i cu atatmai de inleles eu cat ipoteza eapaeitatii indi-vidului antrene<lza anumite eonsecinte putinatragatoare pentru omul-terapeut. Daca seadmite ca, clientul sau este potential eapabilsa-§i rezolve problemele, rolul profesionistuluieste - sau pare a fi - pus in discutie.Dupa eonceptia tradilionala, profesionistulse bucura de prerogativele specialistului (agen-tului)! Rogersianul recunoa§te ca aceasta eon-ceptie este perfect valabila in afara de cawlcand este vorba de psihoterapie. Aceasta eon-stand in reorganizarea experienlei, nu poate fioperata decat de eel care traie§te aeeasta expe-rienta, adica clientul. In psihoterapia roger-siana oricat de paradoxal ar fi, subiectul delinein acela§i timp rolurile de agent §i de client.Cat despre "praetician", rolul sau se limiteazala crearea conditiilor favorabile indepliniriirolului clientului. In consecinta, se abtine de laorice activitate interventionista ca cea de aexplora experienta elientului, de a-I interpretasau de a ghida clientul in explorarile sau inter-pretarile sale.Aceasta abtinere se impune din urmatorulmotiv: autonomia clientului ca persoana. Ori,modalitatea cea mai directa. §i cea mai sigurade a atinge acest scap, nu este de a varbi despreel, inseamna a crea conditiile care sa permitilclientului sa se angajeze direct in practica aees-tei autonomii - oricat de elementar ar fi, lainceput, nivelul la care se angajeaza, autono-mia nu se poate doblindi pe calea invataturiisau eonditionarii. Cum spunea foarte bineRogers, "invatatura ar distruge ucenicia".Rolul profesionistului in acesta concePlie aterapiei este deei eel de catalizator, de agentcare faciliteaza un proces dat, dar care nu-ldetermina,(Carl Rogers et G.Manan Kinget,PsychotMrapie et relation humaines; Theoneet practique de la tMrapie non-directive, Paris1965, voU).Aceasta "rasturnare" a rolurilor §i compe-tentelor care rezulta, provoaca in general unsentiment de scepticism §i opozitie. Obiectiamajora se formuleaza in urmatolii termeni:"individul este incapabil sa inteleaga dinamicapropriei personalitati".Para a intra in detalii vom da urmatorulraspuns apartinand lui Rogers: "in indeplinireafunctiilor sale, arice terapie se serve§te deabstractii (concepte) intr-o masura variabila ~i1ntr-o maniera fie implicita, fie explicit§.. Darclientull1u are nimic de-a face cu aceste no:i-uni tearetice. Domeniul sau este re"L:atea -:acare el se raporteaza, adica ganduri:e ,a:e. ,en-timentele, atitudinile, cont1icte Ie. :e::nerile.nevaile, pe scurt experien13. sa tr!:it!:". i C2r:Rogers et G.M2rian Kinge:. oD,ci:. 19653. Relatia terapeutica roger=-siana si tehnici de dialogPana aici n-am ::-atat decat factorii interniai redresarii personale: prioritatea acordatiifortelor de cre§tere ~irecuperare se explica princaracterul specific al teoriei rogersiene centratape resursele interne ale c1ientului. Cat desprelocul secundar care, de fapt, revine roluluipracticantului §i reflecta structura procesuluiterapeutic, a§a cum este conceput de Rogersyom vorbi in cele ce urmeaza.Pe de 0 parte, terapia este un ansamblu dedispozitii §i activit,lti care se preteaza la obser-vatie §i inregistrare §i care se pot dobandi larg
  • 85. 88pe calea lnvatarii; aceasta categorie de conditiise indica in general eu numele de tehniei.Pe de alta parte, functiile terapeutului punin joe anumiti [actori morali §i umani carecorespund notiunii de atitudine (tendiritii con-stanta in a percepe §i a actiona intr-un sensdeterminat, de ex. in sensul tolerantei sau alintolerantei, al respectului sau al criticii, alincrederii sau al neancrederii etc.).Mai preocnpat de factorul uman decat deeel tehnic, practieianul de orientare rogersianaconeepe conditiile muncii sale in termeni deatitudine. Atitudinea principala, cea care Ieconduce pe toate celelalte, este atitudinea deconsiderare pozitiva neconditionatiL Ceea ceeste propriu acestei atitudini este - in afara car-acterului san neconclitional - autevticitatea sa.Intr-adcvar, terapeut~l trebuie, nu numai sadovedeasca 0 asemenea atitudine, el trebuie sao simta. Pentm a fi terapeutic fecunda, acestiiatitudine trebuie S8. se ancoreze pro fund in sis-temul tendintelor §i nevoilor practicantului capersoana. Numai atunci cand reprezinta 0 ex-presie a personalitatii sale, mai precis a con-ceptiei sale despre om §i a relatiilor umane, eava putea sa se exerseze intr-o maniera directa,n~~turaHl §i relativ constanta, pe scurt, inmaniera larg autonoma.Considerarea pozitiva neconditionata caexpresie a unui sentiment autentic, trait,reprezinta un fenomen incontestabil nou peterenul relatiilor umane, am putea observa caaceasta atitudine nu este mai degraba un ideal,in sensul inaccesibil prin definitie, ci 0 treaptamai avansata pe frontul evolutiei psihosociale.o conc1uzie care decurge firesc din aspecte-Ie prezentate este ca se elimina tehnicile direc-tive din campul terapeutic, iar diagnosticul econsiderat ca fiind diiunator relatier terapeuticemtrucat creeaza imaginea expertului. "Terape-utul trebuie sa aibii 0 continua dorinta de aintelegelume lumea privata a clientului." (c.Rogers) Se evita de asemenea tehnicile manip-ulative, se evita limbajul ezoteric, metamorfic,nuantat. Orice tehnica, ca psihodrama, tehni-cile terapiei gestaltiste §i cele bioenergetice caretind sa puna terapeutul in rolul de expert dimin-uand contributia clientului sunt evitate.Capitolul3Totu§i practicienii terapiei non-directivefolosesc 0 varietate de tehnici in functie de§coala din care fac parte . Tehnicile propuse deRogers sunt:(1) Clarificarea sentimentlJr clientului: se faceprin reflectie, meditatie §iafimlatie . Accen-tul este pus pe sentimente1e prezente.(2) Reformularea eontinutului afirmatiilor eli-entului: se folosese aite cuvinte decat eelefolosite de dltre client pentru a revarsa maimulta lumina asupra problemelor eu careacesta se confrunta, pentru a eliminaconfuziile.(3) Acceptarea neconditionata: sintetic redatapresupune comunieare empatica, auten-tica, acceptare pozitiva verbalii §i nonver-balit (mimica §i pantomimic a de tipeomprehensiv).loltetehnici utilizate in terapia nondireetivasunt (cf. I. Mitrofan, 1993) prezentate subforma schemei de mai jos, ea modalitati desustinere ale dialogului:Tehnici:Ascultarea, Retlectarea, Refonnularea(1) Ascultarea activa: Terapeutul sustine §iin-curajeaza nonverbal (prin postura, privire, mi-mica, mi§cari ale capului, sunete aprobative)ceea ce spune subiectul.(2) Tehnici de retlectare:• Reflectarea/Repetitia ecou: Terapeutulreia, ea un ecou, 0 parte din ceea ce spunesubieetul. Se pastreaza limbajul subiectului(ral: se simte aeceptat/ineurajat sa camunice)aeeentuandu-se euvintele/expresiile cheie, cusemnificatie mare(rol: clarificare/netezireadrumului catre salutie).• Repetitia pe alt ton/cu 0 nuanta de umor:Terapeutul reia 0 parte din ceea ce spunesubieetul, dar pe alt ton. (Rol: sehimbarea per-speetivei asupra evenimentului. Atentie la tipulde umor! Se recomanda umarul neagresiv,bland).• Amplificarea: Se folose§te pentru a seoatein evidenta un aspect pozitiv /fata pozitiva,constructiva a situatiei sau atunci cand urma-rim obtinera unui efect paradoxal: prin ampli-ficarea suplimentara introdusa de terapeut,
  • 86. Psihoierapia rogersiana centraUi pe persoana - 0 experienlli de "crel?tere" afectiva - 89subiectul ajunge sa vadil situatia la dimensiu··nile ei reale.(3) Tehnici de reformulare:• Reformularea prin invershmea raportuluifigura-fond: Se obline 0 noua viziune asupraansamblului, lara a se adauga sau omite cevadin detaliile oferite de subiect. Se poate folosiatunci cand subiectul este nemultumit demadul cum a (re)actionat intr-o anumitasituatie. Privit dintr-o aWl perspectiva, com-portamentul sau se poate dovedi pozitiv. Se ur-mare§te un efect §oc, ell consednte in planulimaginii de sinejpozitivarea imaginii de sine.e Reformularea sinteza:Reformularea in cuvinte-cheie (se seoate inevidenta ceea ce este esential pentru subiect).• Reformularea clarificatoare:Terapeutul formuleaza ceea ce subiectul asimtit dar nu poate exprima. Atentie la sugestii!(4) Tehnici de deschidere:•• Deschiderea: Cand subiectul pare ca seblocheaza, dialogul este sustinutj redeschisprin formulari neutre de tipul: "Si ...", "Decitu ...", "A§adar..." §.a.m.d.Alte conditii ale dialogului:Locul evaluarii in subiect:Terapeutul nu judeca ceea ce-i spunesubiectul, nu evalueaza, nu-§i impune propriilesale valori §i standarde, nu sugereaza solutii.Terapeutul doar asculta, accepta neconditio-nat, clarifica. Formularile sunt de tipul: "Tue§ti suparat pe ..."; "Ii se pare ca..."; "Tu crezica e§ti rau pentru ca..."; "Tu simti ca ...". Rol:aceste formulari pun in evidenta faptul ca doaraprecierea clientului in legatura cu situallaconteaza cu adevarat. Subiectul nu va mai per-cepe sistemele de valori ca fiind imuabile, ex-terioare, ameninlatoare, ci personale, bazatepe propria experien~a §irestructurabile in func-~ie de acestea.Comunicarea aid §i acum: Chiar atuncicand sunt relatate fapte petrecute in treeut, co-municarea se mentine focalizata pe ceea ce sepetrece aici §iacum. Situatia trecuta este adusain prezent. Formularile sunt de tipul: "Ce simtiacum?"; "De ce anume e§ti con§tient acum?";"Ce simti/crezi acum in legatura cu asta?" etc.Aceste tehnici, au roInl sa ghideze procesulterapeutic, sa-l orienteze, sa faciliteze comuni-carea, accentul fiind deplasat evident catreceea ce este terapeutul §i nu catre ceea ce face.Considerand rolul terapeutului ca manifestan-du-se in domenii extrem de delicate §i com-plexe ca eel al sentimentelor, ne putem daseama ca tehnica este subordonata atitudinilor§i structurii personalitatii terapeutului. Cad,pericolele afective sunt diferite ill fiecare caz §inici echipamentul cel mai complet n-ar putea"il1zestra" terapeutul cu tehnicile necesarepentru a interactiona intr-o maniera in acela§itimp fecunda §i "aseptidl".Esentialin demersul terapeutic ne apare re-lalia existenta intre terapeut §i client, impor-tanta acesteia fiind subliniata de majoritateaautorilor contemporani, desigur fiecare de pepozitia sa. In ceea ce prive§te terapia rogersia-na, clientului ii revine sarcina de a dirija (con-duce) explorarea eului §i de a propune inter-pretarea materialului astfel descoperit sau, maidegraba, interpretarile acestui material. Intr-a-devar, semnifiratia experientei variind dupagradul de inte1egere de sine (sau dupa niyelulanxietatii), se intampla adesea, in timpul proce-sului, ca clientul sa schimbe de mai multe oriinterpretarea unui material experiential ciat.Oricat de "unica" ar pmea II orice relalieinterpersonala, ea imparte unde proprietali cuorice aha relalie interpersonala. Ea manifestaunele caracteristici fundament:::le care forme a-za stmctura ~i unele calitali afectiie a carorvarietate dau relaliei culoarea individuala §ifoarte des. -aloarea umana.Inainte de a tree:; la descrierea acestor atri-bute §ipentru a preveni confuzia intre notiuneaspecific terapemica a unei bune relatii §i notiu-nile inrudite sunt necesare cateva precizari.Tipul de relatie despre care este vorba aiei nu sepoate confunda cu tipul de relatie care existaintre pannti §i copii, cu iegaturile afective pro-funde §i durabile, cu devotamentul sau ne-limitat §i angajarea totala. Fiind egalitara,exclude reciprocitatea care exista intre prieteni(excluzand diferente1e de roI).
  • 87. 90Nu este cu aUltmai mult, relalia de la medicla bolnav etc. In situalia terapeutica, clientuleste in acela§i timp obiect §i agent. De aseme-nea nu este relalia de transfer, caracteristicaterapiei psihanalitice, in care subiectul esteconsiderat a percepe terapeutul, cel pulin lainceput, ca 0 figura importanta a trecutului sauasemeni unui parinte sau oricarui alt reprezen-tant al autoritalii.Pentru ca relatia psihoterapeutica sa fie 0experienta evolutiva, de cre~tere afectiva, dedezvoltare a unui mod propriu "DE A PI" maiautonom §i mai adaptat social, este necesar a ficreata 0 atmosfera libera, calda §i permisiva,tara judecata §i evaluare.Importanla factorului "atmosfera" se re-marca mai ales la inceputul relaliei, dind c1i-entul este prada unei nelini§ti (angoase) uneoriacute care 11 face hipersensibil. Tensiunea careil determina sa caute acesta forma de asistenla,nelini§tea pe care 0 simte, amorul sau propriudus pana la iritare de necesitatea acestei re-curgeri la ajutor, Tara a mai vorbi de naturaproblemei sale, provoaca in el un fel de stare dealarma. In aceasta stare este adesea capabil saperceapa elementele subtile ale situatiei cu 0perspicacitate uimitoare de§i angoasa sa ildetermina adesea sa Ie exagereze importanla.In aceste conditii este foarte important - vitalpentru viitorul relaliei - ca atmosfera terapeu-tica sa aiba anumite calitali.Ca este yorba de cabinetul terapeutic sauoricare situatie interpersonala, 0 atmosfera nupoate fi deloc terapeutica daca nu este impreg-nata de securitate §i de caldura. Fara acestecaliHtli, se poate, Tara indoiala analiza, explo-ra, informa, conditiona, pe scurt, influenta §ideci schimba individul. Dar aceste procedeeactive - sau mai bine zis tranzitive - n-ar puteaproduce genul de schimbare care corespundenotiunii de cre~tere. Caci acesta schimbarereprezinta un proces de natura intr-un felorganica, plecand dinauntru §iingloband indi-vidulin totalitatea sa. Ori, punerea in mi§carea unui asemenea proces - §i nu 0 modificare decircumstanta, efectuata din afara, succeptibilasa se limiteze la simptomul tulburarii - ne apareca scopul terapiei.Capitolul3Daca rogersianul pune securitatea pe pri-mul plan al conditiilor, este pentru ca ea repre-zinta cheia de boWl a oridirei reorganizaripsihice.Securitatea (interna), este 0 stare psihicapropice destinderii emotionale §i reorganizariiatitudinilor. Aceasta siguranta nu se reducenumai la increderea in terapeut. Cu toate caacesta incredere este de asemenea necesara, nueste suficienta pentru a stabili dezinvolturainterna potrivita. Capacitatea clientului de a-§idepa§i jena §iru§inea pe care 0 simte dezvaluin-du-se in fala cuiva nu este dedit 0 manifestaredeosebita a sentimentului de eliberare produs deaceasta siguranta. Caci martorul de care se temecel mai mult, nu este terapeutul - este propriuleu. Siguranta interna nu anuleaza angoasa pecare c1ientul 0 simte confruntandu-se. Ea pro-curamai degraba forta necesara pentru a 0 in-frunia intr-o lupta - incerta, dar promitatoare.In ceea ce prive§te caldura caracteristicaunei relatii constructive sunt necesare uneleprecizari. Aceasta tinde sa sugereze 0 anumitaintensitate, cordialitate sau ardoare, respectivo anumita sensibilitate care este la antiteza re-latiei intr-adevar terapeutice. "Polaritateaafectiva" care caracterizeaza atmosfera terape-utica optimal a n-are nimic manifest. Nu esteyorba nici de prietenie, nici de amabilitate, nicide bunavoita (in sensul de baza al cuvantului),ci de 0 calitate Tacuta din bunatate, respon-sabilitate §iinteres dezinteresat. Aceasta calitateeste implicita comportamentului terapeutului§i nu ia deloc forme explicite, susceptibile sastanjeneasca relatia §i, prin aceasta, sa impiedi-ce progresele clientului. Sintetizand putemnumi aceasta calitate optimism, nu maxim decaldura.Pentru a avea efecte pozitive, atitudinea afec-tiva a terapeutului trebuie sa realizeze un anumeECHILIBRD. Daca este masurata, pe punctulde a sugera ca practicianul este lipsit delncredere in propriile sentimente, n-ar puteareu§i sa activeze fortele de dezvoltare §i actu-alizare a sinelui. Daca, inschimb, caldura este preaintensa, compromite in acest timp procesul §isolutia terapeutid. De asemenea, un a§a grad dedldum este greu de mentinut in mod constant petoam perioada procesului. Ori, dupa rogersian lipsade sinceritate este mai prejudiciabila succeselor
  • 88. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "crellltere" afectiva - 91eforturilor practicianului decat oricare altaimperfectiune de metoda.o oarecare variabilitate in afectivitate existarara indoiala §i, poate avea, de altfel, utilitate..Ceea ce conteaza este nota de baza. Pentru cavariatiile sa fie benefice trebuie ca ele sa poatafi racute in sensul unei cre§teri. Dadl, tonulafectiv este maxim de la inceput, sdderea ul-terioara va exercita un efect defavorabil asuprarelatiei, caci subiectul are tendinta de a inter-preta orice scadere a tonusului afectiv ca declinal interesului sau ca un semn al dezaprobariidin partea terapeutului.Nu-i de neglijat faptul ca 0 relatie interper-sonala amt de intima poate sa devina morbida,de unde se voia purificatoare. Sentimentele raumarturisite pot sa urmeze un curs nevrotic, laadapostul "transferului" §i "contratransferului".Chiar in lipsa complicatiilor de acest gen,un climat afectiv prea intens este de natura saincite clientul sa se modeleze prea strans(strict) dupa terapeut. In asemenea conditii,legile inevitabile ale identificarii §i imitariisociale pot impiedica actualizarea clientuluidupa propria sa panta.Crearea unui climat afectiv adevarat terape-utic se dovede§te deci ca unul din aspectelecele mai delicate ale rolului practicianului.Dar cum se poate realiza un c1imat afectivfavorabil? Rogers ne raspunde:"... acest c1imat afectiv are mai multe §ansede a se realiza, dnd decurge natural din ati-tudinea de disponibilitate afectiva §i mentaUi aterapeutului, §i rara eforturi deosebite. Nuexista un mijloc de a fi sigur de efectele pro-duse, totu§i, ca §i criteriu, daca terapeutul sesimte in largul sau, daca este capabil sa seangajeze rara teama intr-un schimb afectivprofund §i in acela§i timp "aseptic", existamotive sa se creada ca va atinge nota justa" (C.Rogers, 1965).Sa vedem in continuare care este rolul "dl-durii". Mai intii acest rol este de a intari sen-timentul de securitate care se degaja din ati-tudinea de nejudecata, conditie esentiala aacestei terapii. Dar dincolo de aceasta, calduraactioneaza ca un factor vitalizant (fapt doveditde rezultatele cercetarilor). Dupa Rogers, cal-dura este fattorul crucialal schimbarii con-structive care se opereaza la client, el afirmand:"ceea ce simte individul in terapie este, separe, experienta de a fi iubit. Iubit nu intr-omanied posesiva, ci intr-un fel care-i permitesa fie 0 persoana distincta, cu idei §i senti-mente, §i un mod de a fi care-i este exc1usivpersonal". (C. Rogers, op. cit.)Pe langa securitate §i caldura, climatul psi-hologic care sa-i ofere clientului sentimentullibertatii totale, libertatii de a-§i explora celemai ascunse §imai "urate" sentimente ale pro-priului sau eu, in scopul de a deveni tot maicongruent cu experienta prezenta, trebuie samai fie caracterizat prin: iIItelegere empaticl1,toleranta §i respect.Intelegerea empatica, ca forma dinamica,are legatura cu a1catuirea interna, mai alesemotionala a individului. Aceasta, departe de ainterpreta date Ie furnizate de subiect se stra-duie§te sa Ie perceapa. a§a cum sunt, adid a§acum Ie percepe sau Ie prezinHl clientul.Superioritatea acestei intelegeri nu are lega-tura cu planul adevarului "obiectiv", ci cuplanul terapiei. Ea este terapeutic superioaraintelegerii dinamice sau diagnostice pentru capermite clientului sa perceapa el insu§i a§a cumeste sau dore§te sa fie (sau se vede obligat sa fie)la acest moment; pentru ca-i permite sa modi-fice acesta imagine despre el insu§i conformschimbarilor care se opereaza in el in timpulterapiei (largirea cimpului terapiei, modifi-carea atitudinilor sale vis-a-vis de el insu§i,functional mai deschis etc); pentru ca furni-zeaza clientului ocazia unei ucenicii pe care vatrebui s-o fad toata viata, §i anume verificareaperceptiilor sale §i, dad e cazul, corectarea lor.A intelege in manienl empatica eehivalea-za, intr-un fel, eu a armoniza (potrivi) pri-ceperea (intelegerea) sa, exigentele sale ratio-nale §i realiste cu introspeqia confuza, §i ma-nevrele mai mult sau mai putin defensive aleindividului tulburat. De asemenea, noviceleacestei terapii nu se poate apara in intregimede a pereepe armonicele dinamice pe care Iecontine, pentru el, povestirea clientului, con-ditii in care se vede obligat sa combata activpatrunderea acestor elemente straine.Deci, ceea ce ar fi trebuit sa fie un mod deinteractiune natural §i u§or pentru terapeutulformat cum se cuvine, §i anume imersiuneain lumea subiectiva a altcuiva, este simtit la
  • 89. 92inceput ca un sacrificiu cerand un efort foartemare. Din fericire, satisfaqia care insote§tedezvoltarea acestui mod de a asculta §i de araspunde compenseaza eforturile investite.Practicianul acestei forme de intelegere desco-pera foarte repede ea dobandirea acestei capa-citati alterocentriste de interactiune reprezintao imbogatire personalil ale carei eforturi favo-rabile se verifica de altfel pe planul vietii salezilnice.Necesitatea de conditii de libertate excepti-onala a fost reeunoscuta de la inceputurileterapiei. Dar toleranta exceptionala nu vrea sainsemne toleranta neconditionata, despre careeste yorba in demersul acesta, notiunea de to-leranta traditionala fiind clar diferita de notiu-nea rogersiana a tolerantei.Notiunea traditionala, care se intoarce laFreud, are legiitura, in mod esential, eu mate-rialul tabu. Ea se raporteaza la experiente1esocial §i moral respinse(dezaprobate), ca anu-mite manifetari ale sexualitatii, ale agresiviUitii§i infantilismului ea §i la tot ceea ce individulnu dore§te sa discute in contactele sale socialeobi§nuite.Toleranta rogersianului nu se limiteaza Iamaterialul tabu. Ea este neconditionata prinfaptul ca se extinde la tot ceea ce c1ientul con-sidera bun de a raporta, fie ca este yorba deconfidente incarcate sau de lucruri aparenttriviale, ba chiar de manevre in mod manifestdefensive.Logica unei asemenea atitudini este urma-toarea. Conditia indispensabila progresuluiterapeutic este reducerea anxietatii, pentru caanxietatea conduce la atitudinea de defensiva,care este du~manul dezvoltarii. Pentru canivelul anxietatii sa poata scadea trebuie casubiectul sa se simta la adapost de orice exi-gente, amenintari sau alte represiuni. Acestalibertate trebuie deci sa inc1uda dreptul de arecurge la manevre de protectie tempo rare atatcon§tiente cat §i incon§tiente. Terapeutul numanifesta nici un semn de nerabdare sau nesat-isfactie, clientul simtind ceea ce se nume§te 0"experienta emotionaHl corectiva". EI desco-pera, adesea pentru prima data, ca se poatearata anxios, neancrezator, ostil sau tri§or laraca terapeutul sa manifeste cea mai mica dor-inta de a-I expune sau de a-I dejuca.Capitolul3Simtind ca se poate arata nestingerit, clien-tulincepe sa se simta in largul sau. Dandu-§iseama ca terapeutul nu se gande§te sa-l atace,simtind ca este acceptat, inteles §i respectat, eltinde sa-§i uite defensele §i chiar sa renunte illmod voluntar la ele.Notiunea de respect, a§a cum 0 concepe ro-gersianul este 0 dimensiune cu adevarat nouain domeniul relatiilor umane. Mai intai, acestrespect este neconditionat. Clientul este res-pectat nu din cauza vreunui merit, demnitatesau competenta deosebita pe care le-ar puteaavea dobandite in decursul existentei sale saudin cauza vreunei calitati deosebite - sin-ceritate, curaj, cooperare, inteligenta - de carear putea face dovada in timpul interviurilor.Respectul terapeutului este gratuit. Clientul nutrebuie sa faca nimic pentru a-I medta. Aceastaatitudine se fondeaza pe faptul ca c1ientul esteo fiinta unica, cu 0 structura unica a expe-rientei cumulate §i a modului experential deorganizare.Sa vedem prin ce se justifica respectul acor-dat acestei structuri unice. Pe de 0 parte prinfaptul ca ea exista intr-o fiinta capabila de aalege - capabila, nu de a-§i fasona destinuldupa voie, ci de a-i influenta cursul intr-omaniera apreciabila. Pe de alta parte, aceastaatitudine se justifica prin faptul ca ea trebuie saserveasca efectiv drept baza multitudinii dealegeri, adesea aparent modeste, dar cu 0 va-loare deeisiva pentru procesul de redresare incare s-a angajat c1ientul.De asemenea daca practicianuli§i da seamade faptul ca clientul este purtatorul unei expe-riente unice, intinzandu-se pe un numar une-ori considerabil de ani, va avea tendinta sa-§idea seama, in acela§i timp, ca aceasta expe-rienta face clientul mai competent de catoricine pentru a determina 0 linie de conduitacompatibila cu nevoile, dorintele, valorile §icapacitatile sale.Oricine i§i da seama ca pasul lacut de clientspre autonomie §i ridicarea moralului eului, nuar putea sa nu simta genul de respect desprecare am vorbit mai sus. ~i, cunoscand caracte-rullabil §i u§or influentabil al acestui pas, n-arputea deloc fi tentat de a interveni in desla§u-rarea sa naturala!
  • 90. Psihotempia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienfa de "cre~tere" afecth/a - 93Combinarea atitudinilor de toleranta, derespect §i de Intelegere empatica fuzioneazaintr-o atitudine de pimire care, in limbajul te-;apeutic, se indica In general eu termenul deaeceptare. Aiei, aceasta atitudine este con-ceputa ca neconditionata.Obiectul acestei atitudini neconditionatenu este vreo abstractie ci este clientulin totali-latea sa a§a cum exista, hie et nunc.Aeeasta inseamna ca terapeutul consideraTIn numai materialul pozitiv §i negativ - activ §ipasiv - raportat de client, dar de asemeneaconfiguratia particulara pe care acest materialo prezinta in momentul discutiei, caci aeeastac~nfiguratie este determinata de dorinta de a seschimba, de a depa§i situatia de catre client.Ceea ce este important este faptul ca materialul(chiar daca-i pasiv) este raportat intr-un con-text terapeutic, lucm care modificil Intr-unsens pozitiv balanla psihologica a celui careraporteaza. Ceea ce este aceeptat, este deci"totalitatea datului existential, persoana ca sis-tern dinamic de atitudini §inevoi, in orientareasa prezenta".Acceptarea neconditionata po ate fi autenti-d? Desigur pentru cel care n-a ascultat nicio-data, n-a vorbit §i n-a actionat decat pornindde la cadrul sau de referinta, atitudinea nee on-ditionata pozitiva §i autentica pare 0 munc3. deSisif. Dar, eel care a dobandit capacitatea de aabandona criteriile "realiste" §i "obiective" alesale §i care a invatat sa patrunda In lumeasubiectiva a altcuiva, descopera ca acceptareaneconditionata nu violeaza sinceritatea. Candelementele negative, "condamnabile" ale cli-entului sunt percepute dupa optica acestuia, inincurdltura circumstantelor a§a cum erau per-cepute §i traite de client, acest comportamentdevine perfect coerent, aproape necesar, de-vine in mod psihologic (nu in mod necesarmoral) aeceptabil. Caei, ceea ee din exterioreste distructiv, pervers nu-i in fond decat apa-rarea unei fiinte amenintata dincolo de capaci-tati1e sale de rezistenta, in lupta sa pozitivapentru supravietuirea emotionaHLPrivind reflectarea procesului terapeutic a§acum ne apare pana in acest moment am puteacaracteriza oarecum metaforic psihoterapiaumanista ca un exercipu de iubire neconditio-nata, de creativitate interpersonala, 0 intillnireintre doua fiinte umane angajate intr-un procesde cre§tere afectiva, de maturizare, de imboga-tire a fiintei umane In totalitatea sa.Este evident acum accentul pus pe calitatilepersonale ale terapeutului, ideea prioritatiiacestora fiind recunoscuta de rogersieni maimult, probabil, dedit de oricare alta §coala deterapeuti.4. Personalitatea terapeutului~iatributele saleReferitor la calificarile profesionale, 0 intre-bare care se pune frecvent, atilt ill raport cu psi-hoterapia dt §i cu demersul rogersian, esteurrnatoarea: exercitiul acestui gen de lucru cereun anumit tip de personalitate sau calitati per-sonale "superioare"? Sa raspundem printr-oobservatie: cercetarile au aratat ca 0 mare vari-etate de personalitati se intalnesc printre tera-peuti, atat printre cei care sunt recunoscuti caexcelenti, cat §i printre cei care par ca reu§escmai putin bine. Problema calitatilor "supe-rioare" in exersarea terapiei pune 0 problemade valori, adica se pune pe un plan subiectiv. Inaceasta privinta, trebuie precizat ca insistentarogersienilor asupra personalitatii nu implicanici 0 exigenta de superiaritate. Desigur, folo-sirea calitatilor adevarat superioare n-ar putealipsi sa aiba efecte favorabile acolo unde s-arpractica. TOIU§i, pe plan practic, sunt faarteputine calitati care sa se poata prevala de a fiuniversal superioare, adica primordiale in oricesituatie. Astfel ferrnitatea, supletea, moderatia,originalitatea, 0 vointa care rezista la arice, 0viziune larga, uitarea de sine reprezinta calitatide caracter demne de respect. Dar superiori-tate a lor nu valoreaza decat in anumite situatii,in care aplicarea lor este ceruta.Daca practica terapiei rogersiene nu presu-pune nici personalitate speciala nici talente su-perioare, ea cere totu§i anumite atribute rara decare n-ar putea sa se erijeze in a fi "client-cen-tered". Aceste aribute sunt: capacitatea em-patica, autenticitatea §i 0 concePtie pozitiva §iliberala despre om. De altfel, mai sunt necesaredoua calitati de care, probabil nici un terapeut,oricare i-ar fi afilierea teoretica, n-ar putea sa selipseasca, §i anume un grad ridicat de maturi-tate emotionala §i de intelegere de sine.e Capacitate a empatidi:, in terrneni simpli,este capacitatea cuiva de a se pune intr-adevar
  • 91. 94 Capitolul3• ca §i cum ar simti sentimente calduroasefata de client;• ca §i cum s-ar pune de acord cu acesta;• ca §i cum s-ar abtine sa judece;• ca §icum ar accepta c1ientul a§a cum este;• ca §i cum ar vrea ca c1ientul sa ia condu-cerea discutiei etc.Rezulta de asemenea ca autencititatea ca §iempatia, nu se lasa adoptate dupa voie. Acesteno1iuni nu se refera la simple forme de com-portement, ci la personalitatea msa§i, a§a cumse exprima ea in aqiune.Pentru ca existen1a sa fie eficienta, terapeu-tul nu se poate deci mul1umi sa ac1ioneze:in locul altuia, de a vedea lumea cum 0 vede el;ea este indispensabila rogersianului. Rolul aces-tuia consta in a capta §i a reflecta semnificatiapersonala a cuvintelor clientului - mai multdedit de a raspunde con1inutului lor intelectual.Pentru a reu§i in acesta munca trebuie ca prac-ticianul sa §tie sa faca abstrac1ie de propriile salevalori, sentimente §i nevoi §i sa se abtina saaplice criteriile realiste, obictive §irationale care11conduc in afara interac1iunii sale cu c1ien1iisai. Aceasta sensibiliate alterocentrista, care esteempatia, pare a fi determinata de convingeri,nevoi §i interese pro fund ancorate in organi-zarea personaHL Dobandirea sa cere 0 anumitamodificare a intregii personalita1i ! Noi nu neputem anlta mai empatici decat suntem, a§acum nu ne putem arata mai inteligen1i. Pe.:ntrua Trebuie ca, mtr-o maniera generaHi, el sacre§te puterea de empatie, este necesara deci, simta sentimentele pe care Ie manifesta.intr-o anumita masura, reorganizarea sistemu- Autenticitatea facilitaza punerea in practicalui de nevoi, interese §ivalori. de catre terapeut a unei exigente practici, §iIn viata practica, orice situatie sociala ne dil anume constan1a comportamentului. Dacaocazia de a observa cine este dotat cu aceasta terapeutul nu se va comporta intr-o manierasensibilitate sociala §i cine nu. Individul care autentica, ii va fi greu, daca nu imposibil, sa 0este receptiv la reactiile celorlalti, care percepe mentina de-a lungul vicisitudinilor unui procesarmonica pozitiva sau negativa inerenta relata- mai lung.rilor pe care Ie intretine cu persoanele antura- Vorbind despre diferenta psihologica intrejului sau, care recunoa§te antagonismul - exprimarea sentimentelor autentice §i imitareapro fund care se poate ascunde sub un dezacord lor, experien1a a aratat ca ea se recunoa§te inin aparen1a fortuit, care este capabil sa recu- general ea este perceputa la un nivel subcon-noasca copilul nefericit dintr-o clasa, care re- §tient. Dqi clientul este incapabil sa justificecunoa§t~ nu~ntele ~u?ti~e.care ,~elev~ calitate.a impresia de artificialitate pe care i-o da te-raport~nlor mtruepannt1 §l copn s~u mtre SOtl, rapeutul, aceasta altereaza relatia intre ei.acea~tayersoa~~ are ceea ce trebUle pentru a ~e Se poate emite ipoteza ca unitatea internaangaJa m relatu mterpersonale profund semm- caracteristica comportamentului autenticficative §i, din acel moment, terapeutice ... u ~ u . U vA t t t t d I t ~ v Impl1ca 0 10Ttasau se expnma cu 0 u§unnta, cu• u en ICI a ea sau acor u m ern se relera " .1 t d d tV~ t tV 0 convmgere care hpse§te comportamentulUla s area e acor care eXlSa m re expenen~a §l I t d v t~ " d d 1 lpSl e aceasta umta e.reprezentarea sa m con§tnnta m lVl u Ul "nor- a b . , , u d ~ d" U 1 v 0 serva11e: umtatea mterna ecurganmal , adlca ce care funqlOneaza adecvat. d " v I d "A I "1Acest acord presupune ca nu exista eroare in ,m autentlcltate Joaca un ro eclSlVm re atu eperceperea experien1ei, deci ca reprezentarea sa mterpersonal~", ., u ,este autentica, Rezulta din aceasta definitie ca o••Conceptia pozltlva §I b~~rala despre om ~Iperceperea autentica corespunde foarte larg in- relatu1e umane este 0 condltle care face POSl-1elegerii de sine (in viziunea in care este con- bila cu u§urinta §i eficienta punerea in practicaceputa aici). Ori, aceasta intelegere depinde a principiilor expuse pana acum; ea se refera ladirect de nivelul anxietatii. In consecinta, cu moduri de a gandi §i reaqiona care se inrada-cat individul este mai pU1insubiectul anxietatii, cineaza in personalitate §i care tind sa secu atat elinte1ege mai bine sau este capabil sa exprime intr-un stil de via1a, Altfel spus, entu-inteleaga mai bine, eu cat se intelege mai bine, ziasmul pentru conceptii liberale §i umanistecu atat este mai in masura sa atinga acordul sau de aderare nominala la idealuri de acestintern despre care este yorba aici. gen nu este suficient.
  • 92. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere" afectiva - 95Se pune 0 intrebare: este posibili"idobandi-rea acestel atitudini daca ea este direct opusasentimentelor §i convingerilor profund inrada-cinate?Desigur nu estc u§or sa se reorganizeze unsistem de atitudini §i de valori care s-a dezvol-tat 1n cursul anUor (cateodata numero§i), darnu imposibil. 0 astfel de "schimbare" cere unefort sus~inut de introspeqie §ide reflexie criti-ca, §i preSUDune numewase incercari §i erori.Tintind cont de faptu] d personalitateafiecarui am "normal" este animatil §i de ten-din1a de depu§ire a sistemului de nevoi §ivalori,este important ca acest lucru, sa devina 0 va-loare, 3stfel el va atrage atentia; ne dam seamadin ce in ce mai mult de diversele aspecte subcare se manifesta In cOl1secinta, invatam sa-lcunoa~t~m mai Dine §isa ne placa mai multo Sestabile§te a§a un praces de identificare; ceea ceinitial era exterior personalitiltii devine parteintegrantzl. Cand acest praces este alimentaOtdeun cfort con~tient) se poate creele ca asimilareanoilor valori se face mai rapid. In conditiiexceptional de favorabile, ea de exernplu con-tactul strans ~i relativ prehmgit cu persoanecare au tradus aceste principii in stilul lor deviata, aceasta: tnmsformare (schimbare) se poa-te face fara eforturi consistente. Totu§i, chiar Inaceste conditii, progresul poate fi lent. Putem111saerede ca terapeutul autentic angajat inefortul de punere In practica a anumitor atitu-dini va reu§i de asemenea In exersarea profesieisale, ca eel care §i-a i11Su§itaceste atitudini(acest stil de viata).@ Maturitatea emotionalaAspectele maturitiiii emotionale care pardeosebit de importante pentru exersarea roIu-IUlde terapeut sunt urmatoarele:- Primul rezidil in capacitatea de a partici-pa 1aprocesul de schimbare a unei alte persoa-ae Taraa fi tentat de a mode1a acesta schimbaredupa propria inlagine. In termeni mai pozitivi,aceast.1 calitate se poate descrie ca flind capa-citatea §i vointa aute mica de d servi - nu dreptghid, judecator sau model - ci simplu rezonator.~i ampHficator la efnrturHe de redresare aledientuluL Caei, nu trebuie uitat ca nu existaretete - fericirea, pacea interioara, satisfaqiapersona]a sunt fenomene subiective.- A doua ealitate presupune 0 angajare aintregii persoane ~i este capacitatea de a secomporta in maniera "aseptica" in stabilirea §imentinerea legiiturilor afective stnlnse, darsubordanate unui scap care Ie depa~e§te. Maiclar, este puterea de a simti §i a comunica sen-timente autentie C<"ilduroaserara ca acestea sase transforme pe ascuns intr-o cape ana pentruuna sau cealalta dintre persoanele in cauza saupentru amindouiLo asemenea capacitate presupune, se pare,ca nevoile fundamentale ale terapeutului sa fieorganizate in jurul unor surse de satisfactie caredau sens §i valoare existentei sale. Este foarteimportant ca aeeste nevoi care sunt simtite cafundamentale sa aiba "descarcari" adecvate.Cand de sunt satisIacute, exercita un efectreglator asupra terapeutului, astfelincat satis-factiile §i necazurile vietii eotidiene tind sa seordoneze favorabil. Practicianul astfel aneoratva gasi ea erearea §i mentinerea unei relatiisanatoase se fae in general Tara efort excesiv,de§i eer 1l1totdeauna un efort real.In afara stabilitatii care deeurge din satis-faeerea nevoilor fundamentale, maturitateaemotionala presupune securitate interna.Aceasta permite terapeutului sa vada vieisitu-dinile proeesului in perspeetiva lor proprie ~isapastreze seninatatea(egalitatea dispozi1iei I infata oscilatiilor inevitabile ale atitudinilor o:i-entului. Astfel echipat, nll se "a Lisa j~n.:.:s.: ;:tulburat de detaliile nea§teptate ~i angCs.SE:ecare nu sunt rare in acest gen de ITli.:r_c2.Terapeutul trebuie de aseY:e:ies. 5.".face fata perioadelor sterile. C ::;j ::o;i..:::s. ss.+x v+" " . ,., .este lara eleete nrOlle.cs.::.: >e:::-..:. treC;;mereu peste acelea~i t~r:-~~. 3.;?~=-~:""-::-le~~:["ln:-ficati-e, se incapa1aTles.z.".5? :,.".s:~eze0 atiru-dine depende:1:a 52.i~ d j:;rulareanormala a prooes-Jlui. Pe c.e alta parte, tera-peutul trebuie sa :le Capabil sa-~i pastrezeeehilibrul in fala .ldula;iei al carei obiect esteuneori. Fala un grad ridicat de securitate inte-rioarii, practicianul nu este capabil sa infrunteo asemenea varietate de situatii incarcate deemolie, menlinandu -§i totodata eficacitateaterapeutica §l slarea buna personala .Toate acestea presupun ca terapeutul a ales§i exerseaza profesia pentru ca 0 gase§te utila,Tara efort §i In coneordanta eu 0 conceptieinalta despre om §i relatiile umane.
  • 93. 96Nu trebuie ca terapeutu1 sa ramana insaindiferent 1a sentimente1e pozitive pe careclientu1 i Ie dovede§te. Dar, pentm ca el sapoaHi sa se califice matur emotional, trebuie casatisfactia pe care 0 incearca simtindu-se im-portant in atitudinea prezenta a clientului, safie subordonata dorintei de a pierde acesta im-portanta pe masura ce clientul descopera satis-factia de a fi §i de a se simti autonom. Cacidaca procesul este fecund, c1ientul ajunge saconsidere relatiile care il leaga de terapeut casemnificative, dar in mod secundar.• Intelegerea de sineDaca este adevarat ca "instmmentul princi-pal al terapeutului este personalitatea sa",rezulta ca a cunoa~te acest instrument de catrecel ce-l folose~te este de importanta primordiala.Este evident ca, prin natura lor, comu-nidrile c1ientului contin sau due la anumiteerori de perceptie. Dadl terapeutu1 nu cunoa§-te tendintele sistematice - surse de erori siste-matice - ale perceptiei sale este incapabil saefectueze corecliile voite(necesare!). Altfelspus, nu are con§tiinla atitudini10r §i nevoilordominante care determina tendintele §i aversi-uni1e sale, prejudecali1e, temerile §i dorinte1esale, este incapabil sa-§i faca 0 prezentare rea1-ista a lucmrilor pe care i Ie poveste§te clientul.o inlelegere aprofundata de sine nu esteatat de imperativa pentm terapeutul empaticrogersian ca pentru cel care-§i asuma functii1ede evaluare, explorare §i interpretare - §i deci -direclia clientului. Pentru ca rogersianu1 sestraduie§te sa actioneze in cadru1 de referinta alclientului, riscurile de eroare sunt, evident,considerabi1 mai mici decat daca ar fi yorba saporneasca de la propriul sau cadru de referinta;deci riscurile de eroare sunt cu atat mai mari cucat procesu1 se sprijina mai mult pe factori caperceptiile §i teoriile practicianului; §i sunt cuatat mai mici cu cat procesu1 se bazeaza peexperienta vie ~i imediata a ce1ui interesat.In ciuda faptului d un demers empaticreduce considerabil perico1e1e de «contagiu»interpersonal, inle1egerea de sine ramane unatribut important al terapeutului.Dar, care este tipul de cunoa§tere de sine pecare trebuie sa-1 aiba un bun terapeut rogersian?Aceasta intelegere nu presupune 0 imagineintelectuaHl a eu1ui, ci mai degraba ceva vitalCapitolul3sau existential. Este 0 cunoa§tere a eu1ui a§acum actioneaza, in fiecare moment in situatiaimediata: este 0 "deschidere constanta la expe-nenta".Contrar atitudinii de aparare, atitudinea dedeschidere permite oricarui excitant, de origi-ne interna sau externa, sa fie 1iber inlocuit prinorganism rora nici 0 deformare de actiuneamecanismelor de protectie, adica de aparare.Mecanismul prin care se avertizeaza or,ganis-mul de prezenla excitantilor ameninlatori inraport cu structura eului este inutil. Individu1are capacitatea sa traiasca reaqia sa 1a oriceexcitant. Toate date1e experientei au acces lacon§tiinta - 1a percePtie - fie d provin de laexcitatia nervilor senzoriali prin configuratii de"mase de sunete" sau de culori care emana dinmediul exterior, fie ca provin din mediul inte-rior - urme ale experiente10r trecute - sausenzatii viscerale de teama, placere, dezgustsau orice aha modalitate de perceplie.Deci inlelegerea de sine despre care esteyorba aici se refera la 0 atitudine de disponibili-tate care permite intrarea, In con~tiinta, a to-talitatii datului organic. 0 observatie: aceastadisponibilitate nUinseamna ca individul i§ireprezinta, cIar §i con§tient, toate proceselecare se desro§oara in el ca pe un ecran panora-mic realizand (inregistrand) fiecare moment aldesro§urarii. Dimpotriva, sentimentele §i sen-zatiile sunt fie subiectiv traite (§i exprimate incomportament) rora a fi c1ar gandite, fie lucid§i obiectiv reprezentate in con§tiila. adica,individul poate sa-§i simta dragostea, durereasau contrarietatea, sa-§i triliasca atitudini1esubiectiv. Dar, de asemenea, sa faca abstractiede aceasta subiectivitate §i sa constate in ceeace-l prive§te: "Ma doare", "Mi-e frica", "Iu-besc", "Sunt suparat". Ceea ce conteza nu estegradul de con§tiinla reflectata - este absentabarierelor, inhibitiilor SUSCel)tibilede a impie-dica perceptia completa a ceea ce este organicdat. Persoana perfect deschisa experientei sale§i total eliberata de manevre defensive traie~tein maniera existentiala, adica simte fiecareexperienta ca proaspata ~i noua.In esenta, procesu1 terapeutic rogersianpoate fi sintetizat astfe1: "Daca ma arat capabi1de a crea 0 relalie caracterizata, din partea meaprintr-o autencititate transparenta, printr-o
  • 94. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere"afectiva - 97primire dHduroasa §i sentimente pozitive vis-a-vis de lucmri care fac ca personalitatea sa safie diferita de a mea, printr-o capacitate devedea lumea §i eul clientului a§a cum se vede elinsu§i, atunci persoana cu care intretin 0asemenea relatie ajunge in situatia de a vedea §ide a intelege prin ea insa§i aspectele pe care Ierefuzase pana atunci con§tiintei, evolueaza dince ill ce mai mult spre tipul de persoana a§acum dore§te sa fie; functioneaza cu 0 dezin-voltura §i 0 incredere crescute; se actualizeazaca persoana, adica ca fiinta unica care gande§-te §i actioneaza intr-o maniera care ii estepersonal caracteristica; devine capabila saabordeze problemele vietii intr-o manieraadecvata §i emotional mai putin oneroasa".(Carl Rogers et G.Marian Kinger, Psychoth6-rapie et relations humaines; Theorie et pratiquede la th6rapie non-directive, Paris 1965, voLl)5. Trona concisa a terapiei centratepe persoana~i pentm a intregi aceasta abordare te-rapeutica rogersiana, in final vom prezentateoria concisa a acestei terapii umaniste ..be notat, in primul rand, ca aceasta teorieeste de ordin conditional. Se enunta dupaurmatoarea formula: daca anumite c::mditiisunt date (variabile independente) atLlci seproduce un proces determinat (variabiledependente). Daca acest proces (devenit vari-abila independenta) se produce; atun:i voravea loc anumite modificari ale personalitatii §icomportamentului (variabile dependente).5.1. Conditiile procesului terapeuticPentm ca procesul terapeutic sa se producatrebuie:1) Doua persoane sa fie in contact;2) Prima persoana, pe care 0 numim client, seafla intr-o stare de dezacord intern, de vul-nerabilitate sau de angoasa;3) A doua pers08.na, pe care 0 numim terapeut,se afla intr-o stare de &cord intern-cel putinin perioada de§Ia§urarii interviului §i fata deobiectul relatiei sale cu clientul;4) Terapeutul sa incerce sentimente de consi-deratie pozitiva neconditionata fata desubiect.5) Terapeutul sa incerce 0 comprehensiuneempatica a cadmlui de referinta intern alclientului;6) Clientul sa nu-§i dea seama decat intr-omasura minima de consideratia pozitivaneconditionata §i comprehensiunea empa-tidi pe care terapeutul i-o dovede§te.Deci, acestea sunt conditiile necesare pen-tm a declan~a procesul terapeutic. Alte ele-mente pot sa ajute ca procesul sa se stabileascamai rapid, ca de exemplu situatia ill care clien-tul este anxios §i nu doar vulnerabil. De obser-vat, ca este necesar sa treaca putin timp pentmca procesul sa fie terapeutic veritabil. Deseori,procesul se schiteaza doar pe conditiile min-ime care au fost enumerate, dar niciodata el nuse produce in abseta acestor conditii.Terapeutul nu-l informeaza pe client intr-omaniera explicita verbalii despre eonsideratiaempatica §i consideratia pozitiva neconditio-nata pe care 0 nutre§te fata de el. Ceea ce esteimportant este ea, elientul intelege existentaaeestor atitudini la terapeut (a§a cum aratapunctul 6) Deci, nu este necesar ca terapeutulsa-§i arate sentimentele intr-o maniera verbalafata de client. Comunicarea veritabila (ade-varata, autentica) se realizeaza intr-o manierasubtila prin cateva remarci sau cateva expresiifiziognomice spontane.Se poate obieeta ca automl propune doar 0serie de conditii terapeutice acelea~i, fara a linecont, aparent, de varietatea caracteristicilorindividuale a diferitilor c1ien1i. Experien1a aaratat (demonstrat) ca fiecar; client folosqtediferit, in mod personaL relalia care i se ofera.S-a constatat ca nu este nici mil. nici necesarde a manipula rela1ia in vederea adapUlrii ladiferi1i c1ien1i. Ba din contra (dimpotriva), separe ca 0 asemenea manipulare dauneaza inmod eeft caracterului eel mai important §i maipretios al relatiei, §i anume, faptul ea ea repre-zinta 0 relatie autentica intre doua persoane incare fiecare se straduie§te cat mai bine sa fie«ea-insa§i» ill interactiunea eu eelalalt.Elementul central al acestei teorii se referala acordul intern, adica la autenticitatea atitu-dinilor terapeutului. Pentru ca relatia sa fieterapeutica, trebuie ca experienta imediaUi aterapeutulului sa fie corect reprezentata sau
  • 95. 98simbolizata In con§tiin~a sa; altfel spus, estenecesar ca sentimentele §i atitudinile pe care Ielncearca fata de client sa fie total disponibilecon§tiintei. De exemplu, dadi terapeutul credeca incearca (are) sentimente de consideratiepozitiva necondi~ionata, comprehensiuneempatica, - dar care slnt doar aparente - inrealitate neavlnd dedt angoasa §i jena, atunciel nu realizeaza acordul intern necesar eficac-iHltii terapeutice; desigur ca relatia va suferi.Este ilnportam deci, ca in timpul interactiuniicu clientul, terapeutul sa fie total « el-insu§i »,Olicare ar fi sentimentele pe care Ie incearca Iaun moment dat.o intrebare care se pune In acest momenteste: trebuie ca terapeutul sa arate clientuluinatura sentimentelor, oricare ar fi ele, pe careIe incearca rata de acesta?Rogers afirma: "raspunsulla aceasta intre-bare nu este inca cunOSCllt. In stadiul prezental cuno§tintelor noastre, noi estimam ca pro-blema se poate rezolva dupa cum urn1eaza.Daca terapeutul constata ca sentimentele seimp un spiritnlni san astfelincat, este incapabilsa se concentreze pe client, este important cael sa exprime aceste sentimente. Intr-adevar,prezenta sentimentelor «straine» relatiei im-piedica manifestarea unei atitudini de compre-hensiune empatica - conditie necesara terapiei.De asemenea, daca terapeutul incearca sen-timente contrare consideratiei pozitiveneconditionate, este necesar ca el sa-i expliceaceasta clientuIui". (c. Rogers et M. Kinget,Psychotherapie et Relations Humains, 1965,pag.203)Desigur ca pentm a §ti cu certitudine dacaaceasta maniera de a aborda difieultatea estebuna, trebuie verifieata, lueru roarte difieil.Curajul - daca nu insolenta - necesara uneiasemenea operatii poate duce la e§ec chiar laun terapeut desavar§it. Incontestabil, este difi-eil (penibil) sa exprimi ganduri ca: «Incep sacred ca in fond dumneavoastra sinteti psiho-tic». In concluzie solutia propusa nu este destulde verificabila!o alta intrebare care se pune referitor laconditiile terapiei este urmatoarea: acordulintern al terapeutului este factorul terapeutieesential sau atitudinile sale de consideratiepozitiva neconditionata §i comprehensiuneaCapitolul3empatica? Nici aici raspunsu1 categoric nu estecunoscut.Totu§i, se poate afinna eu eertitudine caacordul intern al terapeutului este de 0 impor-tanta primordiala, dar acesta trebuie sainglobeze atitudini de consideratie pozitiva ne-conditionata §i de comprehensiune empaticaasa cum reise din teoria prezentata anterior., R propos de stadiul de acord intern al tera-peutuIui, este important de subliniat faptul diprezenta aeestei conditii poate sa se limiteze Larelatia intretinuta cu c1ientul. Desigur, nu sepoate crede ca terapeutul realizeaza acest acordintr-o maniera constanta. Daca. permanentaacorduJui intern ar fi fost 0 conditie a terapiei,lucrurile n-ar fi fost a§a de simple! Pentm cafenomenul terapeutic sa se produca este sufi-cient ca aceasta conditie sa fie indeplinita Intimpul perioadelor de contact cu c1ientul.La ora actuala, se poate sustine faptu1 cadaca conditiile 2) §i 6) sunt realizate, procesulterapeutic are mari §anse de a se realiza §i de aproduce efecte, iar pentm moment este impo-sibil ea aprecierile sa se faca ill termeni canti-tativi, raporturile neputand fi exprimate decatca1itativ.~i alti cercetatori confirma importanta con-ditiilor stipulate mai sus, in particular acea aconditiei 5), ea Fiedler (1950) §i Quinn (1950).Fiedler afirma ca - oricare ar fi orientareaterapeutului - relatia terapeutica veritabilfecunda este caracterizata prin eapaeitateaacestuia de a intelege c1ientul a§a cum seintelege pe sine insu§i, mai precis prin capaei-tatea sa de a lntelege (prinde, patmnde) sem-nificatia personala §i subiectiva a cuvintelorc1ientului. De asemenea, eereetarile lui Quinnreleva ca factoml primordial al terapiei rezidain calitatea comunicarii realizata de terapeut.Aceste cercetari subliniind in concluzie imp or-tanta incontestabila a eomprehensiunii empa-tice.Seeman (1954) a obtinut 0 eorelatie semni-ficativa intre simpatia pe care terapeutul 0ineearca fata de client §i succesul demersuluiterapeutic, §i lmpreuna eu Lipkin (1954)constata ca, clientii, care recunosc existentasentimentelor pozitive fata de ei la terapeut,beneficiaza din pHn de terapie. Aeeste cercetarisustin, in concluzie, elementul 4) §i anume,
  • 96. Psihoterapia rogersiana centratii pe persoana - 0 experien~ade "cre~tere" afectiva - 99consideratia pozitiva neconditionata §i ele-mentul 6) al teoriei - perceplia acestei atitudi-ni de catre client.Cat despre punctul 2) vulnerabilitatea sauangoasa clientului, n-a fost pana In prezentobiectul cerceHirilor sistematice, dar acestatin de sa fie confirmat de experienta clinica a luiRogers §i a grupului sau. Studiile lui Gallagher(1953) releva ca, clientul care nu incearcadltu§i de putin stari de angoasa, nu manifestanici 0 angajare in relatia terapeutica §i tinde dea1tfel sa 0 abandoneze.5.2. ProcesuI terapeuticCand conditiile enuntate la punctul prece-dent sunt prezente §i mentinute, un anumitproces se pune in mi§care. Acesta este carac-terizat prin:1) Clientul se simte din ce In ce mai capabilde a-§i exprima sentimentele 1ntr-o maniera fieverbala, fie non verbala;2) Sentimentele pe care Ie exprima seraporteaza din ce in ce mai mult la sine prinapozilie cu «non-sine», adicil la anturaj;3) EI devine din ce in ee mai eapabil de adistinge obiectele de sentimentele §iperceptiilesale. Aceasta capacitate de sporire (cre§tere) adiscrimiwlrii se apliea atat notiunii de sine cat§i experientei sale, lumii exterioare, altor per-soane §i relaW pe care Ie Intretine. Perceptia safata de toate aceste aspecte devine mai putinrigida §i mai globala. Altfel spus, simbolizareaexperientei sale devine din ce in ce mai corec-ta, mai diferentiata;4) Sentimentele pe care Ie exprima seraporteaza din ce in ce mai putin la stadiul dedezacord existent Intre anumite elemente aleexperientei sale §i notiunea so.despre sine;5) Realizeaza primejdia pe care 0 reprezin-ta (comporta) stadiul de dezacord intern.Experienta primejdiei este posibil eliminata,gratie consideratiei pozitive neconditionale pecare terapeutul nu contene§te sa §i-o exprime;6) Clientul incearca plenar anumite senti-mente pe care, pana atunci, Ie deformase saurenegase;7) Imaginea de sine se schimba intr-omaniera care-i permite integrarea elementelorexperientei care fusesera deformate sau negate;8) Pe masura ce se produce reorganizareastructurii de sine, acordulintre acestalstructura§i experienta totala cre§te constant. Sinele devi-ne deci capabil de a asimila elementeleco.re,Inainte, ap<1reaudestul de amenintiitoare pentrua fi admise in cOJ1§tiinttLAceo.sta implica ca, pemasura ce nurnarul experientelor amenintatoarese diminueaza, numarul deformarilor expe-rientei scade egal, altfel spus, comportamentuldevine mai putin defensiv;9) Clientul devine din ce In ce mai capabil dea Incerca consideratia pozitiva neconditiono.tape care terapcutul i-a aratat-o, tara a se simliamenintat de aceasta experienta;10) EI incearca din ce In ce mai mult 0 ati-tudine de cOllsideratie pozitiv:l neconditionatafala de sine insu§i;11) Iida seama din ce in ce mai mult deceea ce este, de el 1nsu§i, centrul evaluariiexperientei sale;12) Evaluarea experientei devine din ce Ince mai putin conditionata §i se efectueaza totmai mult pe baza experientei traite.Diverse studE vin sa confirme aces1<:ldescriere a procesului terapeutic. NumeroaseInregistrari ale cazurilor confirma din plin ele-mentul 2) Studiullui Stock confirma elemen-tul3) care se refera 10. faptul ca sinele se exprimain maniera mai obiectiva §i mai putin emoli-onal:l. Cele ale lui Mitchell (1951) defiOD-streaza ca perceplia devine mai discriminali2..adicil mai putin ligida §i mai globala.Marturiile elinice obiecti •.e s:Js1ir. ele-mentele 4),5) §i 6) existente sub forma. inregis-trarilor de caz de catre Rage:-s (19541Vargas 1954) face mai mull:: COflsta.tarire-lative 10. elementul 7), tiniEd. a demonstra caimagine a de sine se reorganizeaza in funqie denoile percep~ii raportate ia sine. Hogan (1948)§i Haigh (1949) au demonstrat diminuareaprogresiva a comportamenmlui defensiv. Exa-menul aprofundat §i deta1iat al unui caz indi-vidual realizat de Rogers (op. eiL) releva 0cre§tere a acordului htre structura sine1ui §iexperienta total!L Faptul ca o.ceasta cre§tereeste 1.ilsotitade 0 diminuare a comportamentu-lui defensiv, este aratat §i de 0 cercetare con-dusa de Chodoroff (1954). Multi cercetatori,Snyder 1947), Seeman (1949), Raimy (1948),Stock (1949), Strom 1948), Sheerer (1949) §i
  • 97. 100Lipkin (1954), atesta aceasta cre§tere, la cli-ent, a consideraliei pozitive fala de sine. Ten-dinta clientului de a se considera ca centrulevaluarii experienlei reiese intr-o maniera par-ticulara din studiile lui Raskin (1952), in timpce cercetarile lui Sheerer. Lipkin §i Kesser(1947) sustin in egala masura caracteristicileacestui element al teoriei.5.3. Efectele terapiei asupra personalitatii~i comportamentuluiDe§i 0 parte din propozitiile urmatoare aufost prezentate in rubrica precedenta, pentru 0clarificare, yom plezenta sepalat lezultateleprocesului terapeutic, adica ceea ce se vede dinexterior in comportamentul clientului. Schim-bariIe observabile in personaIitatea clientuluisunt de natura relativ pemlanenta §i se prezin-ta astfel:1) Cientul .evolueaza spre un stadiu deacord intern "mai complet"; el este mai des-chis spre experienta sa §i mai putin defensiv.2) Perceptiile sale sint mai lealiste, maidiferentiale §i mai obiective;3) EI devine din ce in ce mai capabil de a-§i rezolva problemele;4) Functionarea sa psihica se amelioreaza §ise dezvolUl in sens optimal;a) Aceasta schimbale decurge dinschimbarile (modificarile) In struc-tura sinelui descrise de Stack §iStrom;5) Datorita cre§terii acordului intre sine §iexperienta sa (5.3.4.), vulnerabilitatea laprimejdie se diminueaza;6) Din (5.3.2.) rezulta 0 percePtie mai rea-lista a sinelui ideal §i in plus, mai realizabil;7) Datorita schimbarilor descrise la (5.3.4.)§i (5.3.5.), acordul intre sine §i sinele-ideal(5.3.6.) cre§te;8) Datorita acordului crescut Intre sine §isinele ideal (5.3.6.), pe de 0 parte, §i intre sine§i experienta, pe de aWl parte, se produce 0scadere generala a nivelului de tensiune, aHitpsihologica dit §ifiziologica, §ia tensiunii par-ticulare, difuze, numita angoasa;9) Cre§te consideratia pozitiva fata de sine;10) Subiectul se percepe din ce in ce maimult ca centrul evaluariia) Datorita punctelor (5.3.9.) §i (5.3.10.),Capitolul :.1subiectul incearca 0 incredere crescuta In elinsu§i §ise simte capabil sa-§i schimbe con-duita In viata;b) Datorita punctelor (5.3.1.) §i (5.3.10.), va-lorile sale se bazeaza pe un proces de eva-luare «olganismica,>;11) Datorita punctelor (5.3.1.) §i (5.3.2.), elpercepe lumea exterioara Intr-o maniera mairealista §i mai corecta;12) Din faptul ca el simte din ce In ce maiputin nevoia de a deforma experientele sale, Inparticular experientele sale relativ la alte per-soane, el Incearca fatil de ele 0 toleranta §i 0acceptare crescuta;13) Comportamentul Sall se modifica Inmai multe privinle:a) Datorita faptului ca numarul §i varietateaexperientelor comparabile cu imaginea desine cre§te, numarul comportamentelor ac-ceptabile de catre sine cre§te In mod egal;b) De asemenea, comportamentele care inain-te uu erau compatibile cu imaginea de sine,§i care erau denigrate, se diminueaza;c) Subiectul se percepe ca fiind mai apt sa-§icontroleze §i sa-§i dirijeze (conducil)comportamentul;14) Evaluarea comportamentului subiectu-lui de catre ceilalti este mai favorabila; el esteju.decat ca fiind mai matur §i mai adaptatsocial;15) Din (5.3.1.), (5.3.2.) §i (5.3.3.) decurgeca subiectul apare (este, devine) mai creator,mai suplu, mai capabil de a se adapta la noileconditii, la problemele noi, ca 0 fiinta care-§iexprima mai plenal scopurile sale §i valorileproprii.Elementul esential alteoriei rezultatelorterapiei este :tara indoiala eel enuntat la pune-tul (5.3.1.) referitor la cre§terea acorduluiintern; celelalte elemente servind explicitariiimplicatiilor punctului 1) De§i aceste elementedecurg firesc din logica teoriei, au fost detali-ate pentru a reliefa rezultatele terapiei asuprapersona1itatii.Desigur aceste rezultate ale terapiei aufacut obiectul a numeroase cercetilri, iar con-cluziile sunt 111 general pozitive, de§i criticilenu lipsesc.
  • 98. Psihoterapia rogerslana centrata pe persoana - 0 experienta de "crel}ten~" afect!va - 101lnainte de a :incheia acest capitol teoreticreferitor la conceptia psihoterapeutica roger-siana, yom prezenta cateva conc1uzii privindnatura umana, a§a cum reies din gandirea luiRogers, concluzii care decurg direct din teoriaterapiei, §i pe baza carora de altfel, Rogers aelaborat 0 teorie a personalitatii.lata deci care sint concluziile relative lacaracteristicile «organismului» uman (privit intotalitatea sa!):1) Individul este capabil sa devina con§tientde factorii disfunctionali psihologici - factoricare decurg din !ipsa de acord lntre notiuneade sine insu§i §i totalitatea experientei sale;2) Individul are capacitatea de a reorganizanotiunea sa de sine intr-o maniera compatibiHicUlntregul experientei sale §i are posibilitateade a-§l exercita aceasta capacitate. Altfel spus,el este capabil sa substituie disfunctionalitateapsihica cu functionarea adecvata §i, el este pre-dispus (inclinat) sa faca (realizeze) acest lucru;3) In cazurile in care aceasta capacitate §iaceasta tendinta nu exista decit in stare laten-ea se dezvolta. in relatia cu 0 persoana care:- realizeaza, :in cadrul acestei relatii, un stadiude acord intern;-manifesta. 0 atitudine de considera!ie pozitivaneconditionata §i 0 comprehensiune empati-ca;- ajunge mtr-o anumita masura sa comuniceaceste atitudini.Ipoteza privind capacitate a individului -fundamentul acestor concluzii - este de 0 im-portanla. primordiala pentru implica1iile salepsihologice §i filozofice. Din punct de vederepractic, ea imp!ica ca, psihoterapia consai sim-plu, m eliberarea acestei capacitati deja pre-zente :in stadiu latent. Altfel spus, ea implicaca, pacientul poseda potential, competentanecesara solutionarii problemelor sale. Unatare punct de vedere se opune deci direct con-ceperii terapiei ca 0 manipulare, prin special-ist, a unui «organism» mai mult sau mai putinpaSlV.Din punct de vedere filosofic, aceste con-ceptii implica ca, individul are capacitate ainerenta de a se orienta, de a se dirija §i de a secontrola prin intermediul anumitor conditiicare pot fi definite.Aceasta nu mseamna ca directia §icontrolulextern sunt necesare pentru ca el sa-§i asume 0dezvoltare §i un comportament favorabil §iordonat."Psihoterapia centrata pe client, in formapura, este rar utilizata in zilele noastre, daraceasta orlentere a pus bazele unei multitudinide terapii orientare umanist, terapii care punaccentul pe problemele actuale af1ate in con-§tiinta clientului §i in cadrul carora acesta esteconsiderat personajul principal al procesuluicurativ, terapeutu1 actionand doar ca un cata-lizator". (I. Holdevici; I. P. Vasilescu, Psihote-rapia, tratament rara medicament, Ed. Ceres1993, Bucure§ti, p. 62).In concluzie, aceasta terapie, face parte dincadrul larg al psihoterapiilor experientiale, alcaror demers urmare§te valorificarea potentia-litatilor §i disponibilitati1or fiintei umane, 0con§tientizare §i realizare a universalitatii sale,iar obiectivele terapiei fiind atat interpersonalecat §i intrapersonale (Frankl, 1966).6. Exemplificari cazuistice6.1. Strategia de lucri! a lui C. Rogers Incaml M. J. TildenInca de la bun inceput Rogers recomandasa nu se diagnosticheze sau categoDseascaclientul (apud S. Morse, R. Va:son Jr.,Psychoth6rapie, A. Casebook, 197"),• IIvom intreba mtr-o m~_nieranondirec-tiva care este scopul venirii lui ia terapeut si cecrede el despre problemele 1ui, Apoi terapeutulaplica tehnica de baza a ace5Leiterapii: clarifi-carea sentimentelor in mod d~rect (ac,eastatehnica se folose~te in prirr,ul interviu. Ince-pand cu al treilea imer;iu, tehnicile lor fiadecvate In funqie de afirma~ii (dinamicadialogului) ,In primul imeniu terapeutul explica scopu-rile tratamentului §i metodele de baza utilizate .• Incepand cu a1 treilea interviu el devinemai activ §i mai pozitiv in timpul §edintelor.Pacientul lncepe sa intre :in relaW Cll oameniidin afara. Este important sa fim in contactempatic ell clientul §i 8a-i demonstram aceasta.Cazul T: varsta 20 de ani, sex feminin,necasatorita,
  • 99. 102Mama acesteia relateaza coterapeutuluiproblemele fetei:• doarme tot timpul;• cand este trezita: se retrage in sine §imediteaza;• dupa ce se treze§te da drumulla radio §iapoi se duce din nou in pat;• ura§te opiniile oamenilor despre ea;• ii este frica de nebunie.Primul interviu: Abordare directa:«T: ~tiu destul de putin despre motivelepentru care ai venit la mine. Ai vrea sa-mipoveste§ti ceva despre asta?c: Este 0 poveste lunga. Nu ma pot gasi pemine insumi. Totdeauna am impresia ca suntgre§it orientata. Nu suport a1ti oameni. Dadima critica cineva nu pot suporta. Cand am avutservici daca cineva ma critica, era distrugatorpentru mine.T: Simti ca toate lucrurile merg diu §i tesimti distrusa de criticism?C: Da, nu e nevoie sa fii criticat. Asta teIntoarce inapoi. Uneori incerc sa fiu supe-rioara, dar cad din nou. Am vrut sa fiu profe-soara, dar n-am reu§it.T: Lucrurile care s-au Intamplat stint rele §iprobabil ca tu le-ai simtit ea (anormalitate)fiind anormale.C: Da, in §coala eram obi§nuita Cll notefoarte man, dar ered ca memoram mecanie.T: larta-ma. Vorbe§ti prea repede §i nu potsa-mi notez ideile tale. Te superi dad amInregistra diseutia noastra?C: Nu, ar fi foarte bine (este pomit caseto-fonul).T: Obi§nuiai sa ai note foarte mari ...C: Aveam, dar ered ca memoram cartile.~tiu ca studiam tot timpul. Nu ie§eam afara eummem.T: Spui ea muneeai foarte mult?f C: Da §i eand eram eu oameni nu masimteam eonfortabil. Cred ca nu am studiat cudorinta §i cu 0 atitudine corecta, asta este dile-ma mea. Aveam lumea mea particulara, ceeace studiam eu. Intelegi ee spun? Invatam.T: Deci eeea ce ai invatat tu, notele foartemari obtinute, te-au separat de restullumii §inu te-au ajutat.Capitolul3C: Coreet. ~tiu ca nu a fost 0 atitudinecorecta.T: Simti ca studiile §i munca ta au fost unmijloe de a ie§i afad din realitate (de ate retra-ge din lume, de ate izola de ceilalti).C: Da. Toti se intrebau cum de-mi place sastau toata ziua sa studiez. Dar memoria mea numa ajuta sa fiu buna la taate. De multe ori ra-ceam eforturi sa merg pe jos, pe strada, sa pri-vesc oameni. E un lucru nebunesc, intr-adevar.T; Chiar §i lucrurile mici, 1ti dadeau 0mu1lime de griji.C: Da. ~i niciodata nu eram sigma ca Ie potrezolva.T: Deei in loe sa fad progrese, refleetai latreburi!C: Da ...»• Sentimente semnificative exprimate Inprimul internu:«- Totul e rau cu mine. Ma simt anorma1.- Simt studiile mele ca 0 evadare pentrumine.- Nu pot face lucmri banale ale vietii.- Am pierdut eredinta in orice, in specialIn mine.- Nu voi reu§i nimic, sunt sigura. Suntinferioara.- Sunt con§tienta di alte fete due 0 viatanormaUi, sunt disatorite, eu nu.- Nu am un confident absolut.- Nu pot actiona natural pentru di nu maplac pe mine.- Ma gandese la sinueidere, pentru ca nulad 0 justificare pentru viata.- Sunt un copil, dar oamenii ma prilesc cape un adult.- Sunt anormaHL- Sueeesul ma oco1e§te.- Ar trebui sa fiu mai matura deeat soramea, dar nu sunt.- Nu-mi pot gasi locul meu in societate.- Am un defect in caracterul meu.- Simt ea altii pot coopera cu problemeleprin bunavoinla, eu nu pot.- Realizez ea radacinile problemei melemerg eu mult Inapoi, dar ered ca nu pot facenimic pentru a schimba situatia.- .Nu pot sa fae ce-mi place.- Am pierdut curajul.
  • 100. PSihoterapia rogarsiana centrata pe perso;;;l11i!- (I experienla de "cre~tere" afectiv2 - 103- Sunt rea §i toti §tiu asta.- Ma Intreb dadi ma poti ajuta. Mil indoiesc.- ered d. voi pleca Inapoi.»Sumarul celui de aXdoilea inter-viuD-ra Tilden incepe interviul explorandre1atia sa eu oamenii. Simte ca nu poaterelationa, se terne. Terapeutul structureaza eelde al doiJea interviu la fel ca §i pe primuLInterviul se sfar§e§te astfel:«C: Cred ca nimeni nu ma poate ajuta.Nimeni nu poate face nimie pentru mine.T: Timpu1 nostru S-B. terminal. Vrei sa teintorcl sapUimana viitoare?C: Chiar crezi crt ma poti ajuta?T: Dad crezl ca vei reu§i, atunc! sa vii sap-tamana viitoare. Dad crezl di nu exista spe-ranta, atunei nimic nu poate fi Iacut.C: Bine, ne intalnim saptamana viitoare.»Al treilea inte:rviu«T: Cum vrei sa folose§ti timpul azi?C: Bine, nu §tiu exact... (0 pauza lunga).Citesc 0 carte, "Viata ta ca femeie".T: Poveste§te despre carte.C: Nu §tiu cum sa incep.»Dupa a1 treilea interviu D-ra Tilden i<atelefonat mamei sale la serviciu sa-i spuna caeste bolnava. Cu putin inainte de a incepe apatra §edinta terapeutul a primit un telefon de1amama D-rei Tilden care anun!a ca aceasia enehotarata sa vina la §edinta. Se simte mai binedupa interviu, "dar acum a cazut Intr-o depre-sie, sUi numai la pat". Se intreaba dad con-silierea este suficienta Intr-o asemenea situatiein care este fiiea ei. Ilil1treaba pe consilier dacaar putea sa-i sugereze un psihiatru la care samearga. Acesta raspunse ca prefera sa nu segandeasca la aceasta posibilitate, dar dad Til-den dore§te sa 0 faca., el nu 0 poate ajuta. Cutoate acestea se gande§te sa-i trim ita 0 scrisoa-reo Mama s-a oferit sa 0 cherne la telefon, darconsilierul a spus ca nu e nevoie.Scrisoarea a fost scrisa cu grija, sugerandciHdura §i interes dar intr-o maniera non-directiva pe cat posibil:"Dragii Domni§oarli Tilden,Mama ta mi-a transmis mesajul refentor lanehotarCireade a revent ta §edtnla. Eu pot fntele-ge §oviiiala §i realizez ca te sim[i descurajata dincauza siluafiei tale. Nu doresc sa sa te inf1uenlezfntr-un fel .Jtdaca preferi sa nu mat vii, (ltuncieste fom-te bine.Pe de alta parte, am de gand sa-mi iau liber-tatea sa mai programez 0 fnt{Unire ta oraobt§l1utta, oricand fncepiind de marfi pan avineri. A§ aprecia daca mi-ai da un telefon sa-mtcomunici hotarCireata. 1n arice situatie prime§teprtetenia mea sincera" .(T. a telefonat §i s-a dus 1a§edillt~L)Sentimente exprimate QUpa al unsprezece-lea internu:- Sunt gata sa dau un curs nou alegeriimele.- Sunt intr-adevar schimbatfL- Am idei fmmoase despre mine illsami.-- Realizez d plae altar pemoane.- Cred d pot face ceea ce dorese sa fae.- Nu ma mai simt vinovata de senti-mentele mele.- 1-1£1 simt mai libera.- Sunt ajutaHl de discutiile noastre. de pri-eteniile mcute.- Pot accepta casatoria daca va veni sau sanu accept dadi nu va fi.P ~ 1 ..- at lllte ege pe altcmey2c care ::-ece .oimacelea§i dificultati ca ~imine.- Admir oamenii care-~; ac:eptJ limitele.- Ma intreb daca un barbat poate acceptao femeie careia i1 lipse§te a.bilitatea..- .u ma mai gandes: a,at de mult 1amine.- Vo:rbesc rm.i liber ded, 0 face am Inainte.- ~vfasir1t :nai ci:1ein rrijlocul oamenilor.»Dupa formularea concluzii1or interviului decatre camuieL Tilden continua sa-§i mentinapozilia. S-a angajat mai activ In viata socialiL Amers cu familia 1:ntr-oexcursie unde a fost maiaetiva din puet de vedere social (a manifestatinteres pentm contacte sociale noi).Un an mai tarziu domnipara Tilden a fostinvitaHi 1aun interviu. Recent renuntase la ser-viei, era descurajata §i depresiva. Mulie infor-maW pe care Ie diidea erau asemanatoare celor
  • 101. 104din primul interviu. Consilierul s-a oferit sa 0ajute; i-a dat un numar de telefon, dar nu a maisunat. OUeva saptamani mai tarziu consilierula vorbit Cll mama ei la telefon care i-a spus caTilden §i-a gasit servici §i este mult mai satis-racuta.6.2. Exteriorizarea sentimentelor §i trilirilorpe 0 baza reala in relatiile de familie (douacazuri tratate de C. Rogers, preluate din "Onbecoming a Person", 1993, pag. 314-328)Atunci dind lui Rogers i s-a cerut sa VOf-beasca unui grup, subiectul fiind la alegereaacestuia, s-a decis sa vorbeasca despre com-portamentul clientilor sai in familie.Dn mare numar de terapeuti §i consilieri(terapie centrata pe persoana) s-au confruntatcu grupuri §i indivizi cu probleme §i au cawtde acord asupra faptului ca experienta roger-siana e relevanta §iare implicatii pentru J:ntrea-ga arie a relatiilor interpersonale. Domeniullacare am dori sa ne referim in continuare esteviata de familie, In lncercarea de a oferi aimagine cat mai clara asupra grupului familial,din punctul de vedere al terapiei centrata pepersoana. Nu yom prezenta aceasta problemala un nivel abstract sau teoretic, ci yom evi-dentia cate ceva din schimbarile suferite dec1ienti in ceea ce prive§te modul de relationarecu membrii familiei din care fac parte in urmacontactelor cu terapeutul. 0 observatie, aceas-ta nu se dore§te a fi un model de viata de fa-milie in general sau 0 reteta in legatura cumodul personal de traire al vietH de familie alfiecaruia. Prezentarea care urmeaza vrea saevidentieze ceea ce este esential in experientaanumitor oameni in situatii de familie dificile.Care sunt deci, modurile in care clientii l§imodifid comportamentul in familie ca 0 con-secinta a terapiei centrata pe persoana?Exteriorizarea sentimentelorIn primul rand c1ientii ajung, treptat, sa-§iexteriorizeze sentimentele fata de membriifamiliei §i fata de altii, ajung sa-§i exteriorizezeadevaratele lor sentimente, ajung la 0 mai mareexpresivitate a trairii, a simtirii. Cand vorbimdespre adevaratele lor sentimente ne referim§i la sentimente negative - ru§ine, gelozie,furie, plictiseala - §i la sentimenteCapitolul :3pozitive ca - tandrete, admiratie, dragoste.Este ca §i cum c1ientul descopera in timpul§edintelor terapeutice ea este posibil sa renuntela aceasta masca §i sa devina el insu§i. Astfel,un sot furios pe sotia sa l§I exprima suparareape care Inainte 0 reprima sau credea di 0reprima. Este ca §i cum 0 harta a exteriorizariiemotiilor, sentimentelor se suprapune pesteexperienta emotionaHi actuaHL Parintii ~icapi-ii, soli §i sotH, se apropie de exteriorizarea sen-timentelor care exista eu adevarat in ei.Poate ca unul sau doua exemple ar u§ura in-telegerea acestei probleme. 0 tanara solie, d-naM. vine pentru consiliere. Problema ei estelegatade faptul ell soWI ei Bill este formalist §irezervat eu ea, nu vorbe§te §i nu-§i impartegandurile cu ea. Fara indoiaIa, sunt incompa-tibili sexual, ceea ce adus la rapida lor separare.Ea §i-a exprimat sentimentul de culpabilitatein legatura eu viata ei dinaintea casatoriei,eand a avut legaturi eu un numar de barbali,majoritatea casatoriti. Ea realizeaza ca in timpce cu multa lume e spontana §i vesela, cu sotulei e rigida, controlata, rara spontaneitate. Deasemenea, ea se vede pe sine lnsa§i ca cerandde la sotul ei sa fie exact cum ar dori ea sa fie.In acest punet, consilierea a fost intreruptadatorita plecarii consilierului din ora§. Ea con-tinua sa scrie consilierului, exprimandu-§i sen-timentele §i adaugand: "Daca a§ putea spunetoate acestea sotului meu a§ putea fi eu Insamiacasil. Dar ce ar avea asta de a face eu incre-derea lui in oameni? M -ati gasi repulsiva dadiati fi sotul meu §i ati afla adevarul? A§ fi doritsa fiu a "iubiUi, in loc de dildaca ....". "P.mfacut a incurcatura. "Aceasta a fost urmata de 0 scrisoare din careun citat extra pare justificat. Ea spune desprecat de iritata, cat de dezagreabila a fost atuncicand prietenii s-au retras dupa 0 seara petrecutaimpreuna. Dupa ce au plecat ei «m-am simtitca §i cum a§ fi pierdut pentm ca m-am com-portat atat de rau ... M-am simtit in acela§i timpmorocanoasa, vinovata, suparata pe mine §i peBill. Astfel m-am decis sa fac ceea ce a§ fi doritcu adevarat sa fae, pentru ea am crezut ca astae mai mult decat m-a§ fi putut a§tepta de laariee barbat, sa-i spun lui Bill despre ceea ce m-adeterminat sa ma port astfel. A fast chiar maigreu decat mi-am imaginat, a fast foarte greu.
  • 102. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienia de "cre?tere" afectiva - i05Nu am avut cum sa-i explic totulin eiitevaminute, insa i-am Imparta§it sentimentele inlegatura eu parintii mei §i eu aeei barbatinenorocili. eel mai dragu! Iuem pe care I-amauzit din partea lui: "Ei bine poate pot sa teajut ... in legatura eu parintii mei". Pe urma afast foarte ingaduitor eu lucrurile pe care Ie-amfacut. I-am spus cat ma simt de stangaeeinatatea situatii - ehiar §i atunci cand ioc caI1i.Am discutat §i astfel am ajuns sa ne exprimampropriile sentimente. Nu i-am spus totul despreacei barbali, insa i-am dat 0 idee despre diti aufost. Ei bine, a fast atat de intelegator §ilucmri1e s-au clarificat aHit de bine indit amajuns sa ered in el. Nu mai imi este teama s1Hspun despre aeele lueruri stupide care maobsedau. Po ate ca in curand aceste Iucruri vorinceta sa ma obsedeze. In aWl.seara, am fostaproape gata sa r~nunl, m-am gandit chiar saparasese ora§ul. Insa am realizat ca nu facdecat sa fug de aeeste probleme §i nu voi fi1ini§tiHipana nu ma voi confrunta eu ele. Amdiscutat despre copii §i de§i am decis sa a§tep-tam pana ce Bill va termina §coala sunt Iini§titacu acest aranjament. Bill a fost de acord cumine asupra lucrurilor privind copiii. Deci,daca nu iei scrisorile ca fiind disperate atuncitrebuie sa §tii ca lucrurile merg bine.Acum ma intreb daca ai §tiut ca singumiIueru pe care l-a§ fi fileut pentru a-I apropia peBill de mine, este acesta. Acesta a fast singurulIuem pe care daca nu l-a§ fi meut, ar fi fastnedrept fata de Bill. M -am ga.ndit ca asta arruina lncrederea lui Bill in mine sau altcineva.A existat 0 bariera atat de mare intre mine §iBill incat 11simeam aproape ca pe un strain.Singurullucru care m-a determinat sa fac astaa fast con§tientizarea faptului ca, daca nu-i voivorbi despre lucrurile care ma obsedeaza, va finedrept pentru el, pentm ca l-a§ parasi lara sa-idau §ansa sa demonstrez ca pot avea inerederein el. EI mi-a dovedit mai mult decat atat. Mi-adestainuit ca §i el a Ineereat sentimente nega-tive in legatura cu parintii sai §i eu alte per-soane.",>Rogers relateaza ca pentru e1 aeeastascrisoare inseamna pur §isimplu faptul ca d-naM. a experimentat in terapie satisfactia de a fiea msa~i, de a seoate la iveaHi cele mal adancisentimente.A devenit imposibil sa se comporte altfe1 Cllsolul ei. Ea a descoperit di este esenlial sa-§iexprime cele mai adanci sentimente chiar euriscul desfacerii casatoriei.Un alt element subtil in experienlac1ientilor terapeutului despre care acesta nevorbe§te este faptul ca ei au descoperit cat denecesar este sa.-§i exprime sentimentele, faptcare lntr-un trecut parea a fi distructiv sau de-zastruos. Diferenta este urmatoarea: atuncicand 0 persoana se ascunde in spate1e uneifatade, sentimentele neexprimate, care sunt inlegatura cu anurnite energii, se aeumuleazapana la un punct, pentru ca apoi sa izbuc-neasca in anumite incidente. Sentimentele iz-bucnesc in acest fel, in depresii, autocornpa ..-timire §i din neferieire au adesea un efectnefericit asupra cdor din jur. Supararea careizbucne§te in situalii neplacute e deterrninatilde acumulari ale unor energii negative, in tre-cut. Aeeste izbucniri sunt greu de inteles decatre cei din jur. In acest punet poate interveniterapia pentru a rupe cercul vicios. Daca esteclientul capabil sa se descurce in furie, dispe-rare, emotii pe care le-a trait §i i§i aceeptaaceste sentimente, atunci acestea i§i vor pierdedin intensitate. De acum ineolo va fi eapabil sii-§iexprime in arice tip de relatie familiala senti-mentele aparute in cadrul relaliei. Eliberandu-sede incarcatura ernotionala neplacuta a trecutu-Iui, el va putea stabili re1atii normale (au-tentice) Cll cei din jur. Individul va fi capabilsa-§i exprime sentimentele atunci cand seinHimpla §i nu mai tarziu.e Relatiile pot fi trilite pe 0 bad reall!Exista §i alt elect pe care consilierea 11determina in modul in care clientii sereialioneaza eu membrii familiei din care facparte. Ace~tia descoperfL spre marea lor sur-·priza, ca relaliile pot fi traite pe baza unor sen-timente reale. Exista 0 adanca semnificatiepentru asta cum deja am vazut, in cazul d-nelM. A.descoperi ca sentimentele de ru~ine ~ifu~rie put fi exprimate ~i9 ill ciuda acestora, rela-tia poate supravietui, da mcredere individului.A descoperi ca cineva i§i poate exprima teme-rile, tandretea §i sensibilitatea §i nu este tradatde eel earuia i se destainuie, da de asemeneaincredere in sine §i in celalalt.
  • 103. 106Motivul pentru care acest tip de consiliereda asemenea rezultate este, in mare masura,acela ca individul invata, in eadrul §edinIelorde terapie, sa recunoasca §i sa-§i exprime pro-priile sentimente ca fiind ale lui, nu ca pe Ullfapt ce tine de 0 aWl.persoana. A spune unuiadintre soti "tot ee faci este gre§it", probabil cava duce la 0 discutie. Dar a spune "ma simtfoarte ranit de ceea ce fad", se refera la senti-mentele vorbitorului, un fapt pe care nimeninu-l paate trece cu vederea. Este a acuzatie Inlegatura cu 0 anumita persoana, Insa e un sen-timent care exista In fiecare. "Ma invinovate§tipentru sentimentele mele" este un punet carepoate fi dezbatut, insa "Ma simt prost cand tufad a§a §i a§a", cantribuie la clarificarearelatiei. Nu este vorba 1ns3. numai desprenivelul verbal. 0 persoana care l§i accepUi pro-priile sentimente, descopera ca 0 relatie poatefi traiHi pe baza unar sentimente reale. Yomilustra acest aspect Cll extrase din interviurileinregistrate ale lui Rogers eu d-na S.D-na S. locuie§te eu mea sa de 10 ani §imama sa in varsta de 70 ani, care dominagospodaria folosindu-se de "saniHatea ei§ubreda". D-na S. era controlata de mama sa §iera incapabila sa se ocupe de fiica sa, Carol. Eaavea resentimente fata de sa, dar nu puteaexprima asta pentru ea "Ma simt §i m-amsimtit vinovata toata viata. Am erescut simtin-du-ma vinovata pentru arice am facut, mi s-aparut intr-un fel ca afecta sanatatea mameimele. Cu ditiva ani in urma am avut un vis incare 0 amenintam pe mama §i am avut senti-mentul ca intr-adevar doresc sa-i fac rau. ~i...pot intelege cum se simte Carol. Ea nu arecuraj ... §i eu nici atat." D-na S. §tie ca foartemulte cuno§tinte de ale ei gandese ca aTfi maibine pentru ea daca s-ar separa de mama ei,dar nu poate. ,,~tiu ca dadi a§ parasi-o, n-a§putea fi fericita fiindca a§ fi ingrijorata tot tim-pul. M-a§ simti atat de prost fiindca am parasito femeie singura §i biltrana". Ea se pHinge defaptul ca e dominata §i controlata §i incepe sacon§tientizeze partea la§a din ea. "Ma simt ca§i cum maini1e Imi sunt legate. Poate ca suntmai vinovata dedit mama. De fapt §tiu ca sunt,insa am devenit la§~LFac orice pentru a evitaseenele pe care Ie face mama". Cu cat a inee-put sa se inteleaga mai mult cu atat a ineeput saCapitolul3con§tientizeze mai des ca este bine sa triliascain concordanta cu ceea ce crede ea ca e bine §isa nu mai puna in primul plan dorintelemamei. Ea a specific at asta 1a J:!1eeputul unuiinterviu. "Ei bine am faCtit 0 descoperireextraordinara. Poate ca a fast vina mea in It1tre-gime, illfaptul c3.am rasratat-o pe mama. M -amhotan1t cum sa fac in fiecare dimineata, §i credca de data asta va merge. Daca a§ putea ficalma, lini§tita atunci cand incepe sa bom-bane, sa 0 ignor cum a§ ignora un copil careface 0 prostie numai pentru a atrage atentia.Am incercat asta. S-a suparat dintr-un nimic.A sarit de la masa §i a intrat in camera ei. Eibine, de data aceasta, nu m-am dus sa-i eerscuze §i sa 0 rog sa se l:ntoarca, pur §i simpluam ignorat~o. In cateva minute, s-a intors, s-aa§ezat la masa, a fost suparata putin, dar i-atrecut. Deci, 0 sa lncerc sa ma port a§a pentru. "o vreme §1....D-na S. a con§tientizat clar ca noul ei com-portament se bazeaza pe acceptarea sentimen-telor sale fata de mama sa. Ea a spus, "Ei bine,de ce sa nu-i fac fata? Intelegi, m-am simtitatat de rau, m-am simtit J:ngrozitor §i m-amgandit la ce fel de persoana sunt sa resping pemama. Sa spunem, bine, 0 resping; §i imi parerau, Insa trebuie sa ma confrunt cu asta §i voiincerea sa fae cum e mai bine". Cu cat Incepeasa se accepte mai mult, cu atat venea mai multin 1ntampinarea propriilor ei nevoi §i ale ma-mei sale. "Exista 0 mu1time de lucruri pe caream vrut sa Ie fac, cu ani In urma, ins3 de abiaacum am Inceput sa Ie fae. Acum, mama poatesta singura pana la ora zece noaptea. Are un te-lefon langa patul ei §i dacaun foe incepe un-deva, exista vecinii Voi face deei cursuri se-rale §i n-,ulte lucruri pe care am vrut sa Ie fac, 0viata intreaga, insa alesesem sa fiu martiI standacasa. £i bine, Ie voi face acum. M-am ganditprima data cfind am plecaLVa 11 bine!"Noile sentimente ale clientei au fost ulteri-or supuse unui test in relatie ell mama sa."Mama a avut un atac de inima §i i-am spus, ebine sa te duci Ia spital §i... eu siguranta ainevoie de spitalizare; am dus-o la doctor §idoctorul a spus ea inima ei e bine §i ca trebuiesa mai iasa sa se distreze putin. A§a va merge saviziteze 0 prietena pentru 0 saptamana, vamerge la spectaeole §i se va sim!i bine.
  • 104. Psihcterapia rogersianii centratii pe persoana - I}experienli de "crelftere" afectiva - 1017lmi dau seama ell am fost foarte dura eu ea,atunci cand s-a pus problema sa mearga la spi-tal, contrazieand-o ill fata flieei mele Carol, euprivjre la inchipuita ei boaUl de inirrJL I-amspus ca are 0 iniIna la fel de tare ca iniIna unultam. Totul este sa se distreze putLn".Dupa aeest episod se pare d., in aeeastitrelalie, comportamentul d-nei S. s-a amelio-rat, msii, nu §i comportamentul mamei sale.Oricum acesta este al punet al problemei.DoarrLna S. rnarturisea: "totu~i imi parefoarte rau pentru mam.a. N -~ suporta sa fiu caea. Imi dau seama di am ajuns la un punet il1.care chiar am urat-a; n-~ fi supar"tat sa.0 atillgsau ... vreau sa spun ... sa 0 atip.g ill tIecere. NuVIeau sa spun, di pentru moment am fastsuparata. sau altceva. Dar... am descoperit eaaveam putinii afeeliune pentru ea. De doua saude trei ad, rara sa IDagandesc, am sarutat-o denoapte buna ~i...am simlit tandrele fata de ea;resentimentul pe care i-am avut falii de ea sedusese. Asta am obsevat-o intr-un momentcand am ajutat-o sa se aranjeze; i-am aranjatparul §i atilt; aeeasta ... a aparut pe nea~teptate§i nu m-a preocupat nid 0 clipa; de fapt e unfel de a ma distra."Aeeste extrase ilustreaza un model de scWm-bare In relapile famillale care fie este foartefamiliar. D-na S. erede di, totu§i (eu greu adn::teaeeasta pentru ea 1ns~i), resentimentele falii demama ei au :facut-o sa se simta ca §i cum nu aravea drepturi. Se pare ea nu se poate a§teptadecat la nepHiceri, expnmandu-§i adevaratelesentimente in eadrul re1alieieu mama sa. Totu§iatunci cand i§i permite sa fie ea insa~i,aclioneaza eu mai multa. siguranyl. Relapa seameJioreaza mai degraba decat sa se detenoreze.eel mai surprfuzator este fuptul ca atunci candrelalia eu mama sa se bazeaza pe sentimentereale, resentimentele §i ura nu sunt singurelesentimente simtite futii de aceasta. In ace~itimp ea sirnte dragoste, afeeliune §ibucurie. Esteclar cii exista.momente de discordie, neplacere,tensiune, lnsii existl §i momente de respect,bucurie §i intelegere. Se pare ca., §i in acest caz,clienta a mte1es ca 0 relape flU trebme triiti peideea de aib sau negro, poate fi tr:Uti pe hamvarietapi de sentimente care sunt scoase la lvealiiin acele momente. Poate parea, dupa extraselealese, ca numai sentimentele negative sunt greude exprimat sau de trait. Acest lucru este departede adevar.Dl. K. este un tanaf care a desccoperit diteste de greu sa-§i exteriorizeze atilt sentimente-Ie pozitive cat §i pe cele negative, ascullSe illspatele fatadei. Un lJljc fragment poate ilustrasehimbarea calitativa suferita. detaniirul tata. illrelalia cu frica lui in varsm de 3 ani.BI spune: "lucrulla care ma gandeam estemadul dlierit in care imi privesc acum fuca.M-amjucat cu ea asta.zi de dimineaYi §i am. ..ah, nu §tiu de ce imi este atilt de greu sa 111Jlexprim! A fost 0 experienta Ir.munata, amsirnlit-a foarte aproape de mine. Inainte a§ fiputut spune muIte despre Judy. A-§fi pututspune lucruri pozitive despre ea, a§ fi pututvorbi despre lucrurile caraghioase pe care IeIacea, a§ fi putut vorbi desprea ea ca §i cum a§fi fost un tam feridt, insii era ceva in nereguliL.ca §icum a~fi spus toate astea numai pentru caacesta era modul in care trebuia sa vorbeascaun tarn despre fiiea lui, w..sa,intr-un fei, nu eraaclevarat, ftindca simteam fata de ea §i senti-mente negative, un amestec de sentimente.Acum ered intr-r;devar ca ea este eel mai min-unat copil din Iume."«T: Inainte, simteai ca §i cum ai fi fast untata. fericit; ill dimineata asta c§ti un tata. feri-cit...c: M-am sim-tit~a in dimineata asta. Ea s-a mvartit injurul patu1ui... ~ipe u:rma m-a intre-bat dad voiam sa ma due sa dorm din nou §ieuam spus, bine; §iea a spus bine, 0 sa merg sa-miiau piiturile .... §ipe urmii mi-a spUS0 poveste -de fapt trei pove§ti intr-·una - Ie-a amestecat.Am sllr~it ca. asta este ceea ce eu adevarat amvrut... VIeau sa am aceasta experieni3-. Amsimtit ea am crescut, ered. Am Shlltit ca suntMrbaL, Acum asta suna ductat, a fost ca §icum am devenit un tam iubitor, destul demare, destul de serios, destul de feridt pentru afi tatiH copilului sau. De fapt, mainte ma Slln-team slab §i poate, aproape rara [alas, neim-portant Este foarte important sa fu tam!"Clientnl a descoperit ea este posibil sa aibasentimente pozitive rata de SL1elnsU§ica tam bun§i sa accepte dragostea pentru fuca sa. E1 vapretinde ca §i ea sa-l iubeascli, eu teama ea unsentiment diferit sa nu cumva sa stea SCUllS.Domnul K a mai miirturisit ca a ajuns sa fie mai
  • 105. 108liber in a-~i exprima supararea fata de fiica sa.El a inviitat cii sentimentele sale sunt amt debune, incat pot sa existe.• Ameliorarea comunicarii In dublu sensExperienta terapeuticii a mai relevat 0 aitaschimbare privnd relatia clientului ell membriifarniliei din care face parte. Clien1ii au invatatceva despre cum sa inilieze §i sa mentilla 0relatie bazata pe comunicare in duhlu sens. ALllte1ege sentimente1e §i gandurile altei per-soane sau a fi Inteles de aWi persoana suntexperiente umane extraordinare dar, in acela§itimp sunt foarte rare. Indivizii care s-auadresat lui Rogers pentru terapie, adesea, aucomunicat bucuria lor in a descopcri ca. acestmod de comunicare este posibil Cll membriipropriilor lor farnilii. In mare parte aceastatransformare pare sa fie rezultatul relatiei pecare clientul a avut-o eu consilieml. Existii °eliberare de tensiune atunci cand ai gasi! pecineva care saaa te inleleaga. A gas) in relaliaterapeutica pe cilleva care po ate Jr,telege celemai teribile ganduri, cele mai bizare senti-mente, sperante §i vise ridicolc, este a expe-rientii extraordinara. Ace! cineva, care desco-peri en tereapentu! 0 astfe! de retatic, poatecrea Ia randullui, astfe! de relani cu eel din jur.In urma descoperirii unei ~stfel de relatii,clientul poate mtelege comportamentul mem-britor familiei din care face parte. Atunci candtraim ill spatele unei fata-de, atunei cand Incer-dim sa actionam in moduri care nu sunt inconcordantii eu eeea ce simtim, suntem ineli-nati sa neglijam eeea ee simte celiilalt. Ne con-trolam tot timpul de teama de a nu patrundecelalalt sub fatada noastriL Atunei caud clien-tul i§i exprirna sentimentele reale, cand situatiacere manifestarea acestor sentimentc, atuncicand relatia cu ceHHalt se bazeaza pe expri-marea adevaratelor sentimente, atunci nemai-afiandu-ne in stare de aparare, nputem asculta§i pe celiilalt §i n putem illtelege. Ceea ce amspus poate fi ilustrat prin experienta d-nei. S.citata mai inainte. In ur:rnatoarele contacte,doarnnei. S. i s-a cerut sa-§i exprime reactiilereferitoare la experienta ei. Ea spune: "prJDadata nu m-amgandit ca sunt 1aconsilie!. Ma gan-deam doar ca stau acolo §ivorbesc, dar... gandin-du-:rna mai mult, am c011§tientizatca este yorbadespre consiliere ~i 0 consiliere foarte buna,pentru ea am primit sfaturi de 1a doc tori, fami-lie, prieteni §i nu a mers. ~i ma gandese di nupoti rezolva asemenea probleme dad nu e§ti tuL.1suti.Dar m-am gaudit mult 1a asta §i amlncercat sa discut putin eu Carol. ~i...bunica i-azis: cum poli sa te porti ~a eu batrana fabunicii? ~i §tiu ce simlea Carol. Voia sa 0loveasca, pentru ca era ~a de rea. Am meercattotu§i sa nu 0 influenlez pe Carol, dar m-amstriiduit sa 0 fac sa se exteriorizeze ... lasand-osa creada, sa simta, ca sunt eu ea §i 0 voisustine ariee s-ar inmmpla. i",J.TI Hisat-o sii-ITJspuna ce simte §ia mers bille. Ea rrJ-a spus: oh,bunica a fost bolnava §i biitraxlli atil.ta timp!eu am spus, da. ~i nu 0 condamn, dar Did nuo laud §i, ea a inceput ill acest scurt timp, safaca unele lucruri lara aprobarea mea. Se pareefi §i asupra rr..amei mele a inceput 3a aihainiluentii schirnbarea mea." Cred di putemafuma ca d-na S., accepmndu-§i propriile sen-tLrnente §iexprimandu-1e, le po ate lntelegt maihiue pe man1H.§i fuca sa, CompOlllmentI;j (:~inemaibaziindu-se pe apiirare, este cap~hilii 3aasculte ~l sa sirota mOGul in care triHesc ele.Acest gen de schimbare pare a fi caracteristicpentm clien1ii care au pareurs §edinle de te-rapie centrata pe persoana.Ii) Starea de bine este sa m autonomExista mea 0 tendintfi care a fost observatiila clientii ce au trecut printr-un proces te-rapeutic. Este vorba despre faptul ca ace§tiapermit iiecarui membrual familiei din care facparte sa fie 0 entitate separata. Pare ceva dudatmsii este eel 111airadical pas. Multi dintre noisuntem, probabil, illcoll§tienti in legihura ellpresirmea pe care 0 exercitiim asupra sotl10r,SOt-illOI, copillor, cerandu-le sa aiba acelea§isentimente ca §i nolo Adesea e ca s,i cum amspune: "dad. vIei sa te iubesc trebuie sa ai ace-lea§i sentirnente ca mine. Daca eu sunt deparere ca este rau comportamentuilliu §itu tre-buie sa ai acec3.§iparere. Daci:ieu sunt de parereca e necesara atingerea unul anumit scop §i tutrebuie sa cren la feI. "Se pare ca persoanelecare au trecut printr-un praces de tempie (cen-trata pe persoarJi) au 0 tendL1Y¢opusa eelar demai sus. Existil dorinta ca celalalt sa aiba senti-mente, valori, scopuri diferite.
  • 106. Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - G de ,~croD¥lereH t~fecthJ.a 109Pe scurt exista dorinta ea cebHdt sa fie ()persoal1:l separatii, autonoma. Aceasta ten-dinta se poate releva, dupa parerea lui Rogers,Ia () persoana care descopera ca poate aveaIncredere ill proprlile sentimente ~i actiuni,descopera cii impulsurHe sale 1m sunt distrac-tive §i im are nevoie sa stell In pozitie deaparare, putand infrunta viata a§a cum este ea.Invaland sa creada ill el insu§i, in unicitatea sa,clientul devine capabil sa aiba incredcre insotie, copil §i sa acceptc scntimcntele uniee §ivalorile care existii In aWi persoana.C~va din cele aflrmate mai sus po ate fi ilus-tmt cu ajutorui unci scrisori trimise de catre 0femeie ~isotui ei catre terapeut: "am realizat caI-am rejectat pe Philip (14 ani) pentm inducl-enta 1ui in a realiza ceea ce doream eu ca el sarealizeze. Aveam pentru el anumite standarde.Dupa ce am incetat sa mai inli iau eea malmare responsabilitate pentm scopurile lui ~iaminceput sa il tratez ca pe 0 persoana cum tot-deauna am tratat-o pe Nancy(sora lui P.), esurprinzator ce schimbiiri au suferit atitudinilelui. Nu a fast yorba de un cutremur de pamantci de ciHdura sufleteasca. Nu am mal fast severiin legatura cu §coala §i Intr-o zi a luat un S(satisfacator) la matematid .. A fost priw..a data111acel an" .CUeva lurn mai Hirziu, urmeaza scrisoa.:-eas01ului: "nu l-ai mai recunoa§te pe Phil ...Merge mult mai bine la §coala, de§i nu nea§teptam sa termine "cumlaude". Tu ai 0 marecontribulie la aceasta ameliorare, pentru ca e1ainceput sa mearga bine aiunci cand i-amdovedit ca am inceput sa cred in el ~iam ince-tat sa-1 modelez dupa il11aginea tatilJui lui laaceea~i varsw." .Acest concept care se refera la increderea ioindivid, in capacitatea lui de a fi el insu~i a avuto mare importanla pentru Rogers. Sa umilirimce ar LTlSemnadadi un copil ar fi tratat astfel dela bun inceput, in viziunea terapeutului. Sapresupunem ca, copilului, i s-ar permite saaiba §i sa-~i exprinle propriile sentimente, sapresupunem cii niciodata nu ar trebui sarenunte la senthllentele sale pentru a fi iubit.Sa presupunem ca §i parinW ar fi liberi sa-§iexprime proprille sentimente, care adesea ar fidueTite de ale copilului ~i, adesea, diferite deale celuilalt. Asta ar insemna ca., in acest caz,.d",copilul ar crqte respectandu-se pC sine caunid pcrsoana. Ar lnsemna ca §l atunci candcomportamcntul sau ar fi fi-ustrat, el ar fistapanul propriilor sale sentimente. Compor-tamentul sau ar avea un echHibru, lWlnd inconsiderare atat propriile sale sentimente, dar~i pc ale aHora. EI ar fi un individ responsabilpentm propria sa viala, el niciodata nu §i-ar as-cunde sentimentele de el ins~i, ilL! ar avea ne-voie sa traiasca in spatele unei fatade. Ar scaparelativ de cfectele dezadaptiirii.lJl ConcluziiDadi au fost identifieate coreet tendinteie inexperienta praetica se pare di terapia centratape persoana are multe implicatii in viata defarnilie. Se pare ca individul este satisfiicutatunci cand i§i exprima emotiile, sentimente1epersoanelor apropiate. Acest Iucru este mai sa-ti<,;filciitordecat sa se nege ca aeeste sentimentear exista sau, daea ar fi lasate sa se acumulezeintr-un grad foarte mare, sau ar fl exteriorizatein alte situatii dedit cele care Ie-au determinat.. Se pare ca pentm individ este mai satisIaea-tor sa triiiasca relaliile familiale pe baza senti-mentclor care exista decat in spatele faladei(unei ~ti). Teama ca relatia va fi distrusadaea ies la iveala adevaratele sentimente estenefo nda tii.Clienlii au mai descoperit ca, cu cat i~iexprirr:ui sentimentele mai Jiber, eu atat maimult masca dispare, 0 pot pune de 0 parte,comportamentul de suprafata urmand atitu-dinile fluctuante. Astfel clienlii ascultand 0persoana pentru prima data, pot inlelege ceeace simte ceHilalt §i de ce sinlte a§a. Relatiainterpersonala e guvernata de illtelegerea reci-proca.o alta tendinta importanta este dorinta cafiecare sa fie el J.P.Su§i,daca "irni permit sa fiueu insumi, ii voi permite §i eeluilalt sa fie elinsu§i, cu tot ceea ce decurge de aici." Aceastainseamnii cii cercul familial tinde sa devina for-mat din persoane unice eu scopuri ~i valoriproprii, insa stranse, legate de sentirnente po-zitive, reale, scntirnente care exista intre ei.Relatiile dintre membrii familiei mai suntbazate pe inlelegerea reciproca a lumii privatea fiecaruia .
  • 107. 110Acestea sunt efectele pe care Rogers credecii Ie are terapia eentrata pe persoana. Indivi-dul devme in mare masura el lnsu§i, viala defamilie se amelioreaza. Fiecarui membru al fa-miliei ise permite sa descopere §i sa devina e1lnsu§i.7. Terapia rogersiana de grup(grupul de intalnire)Schimbarea terapeutica se poate produce §ila nivelul grupurilor, la fel de bine ca §i cea dinpsiho terap ia individuaULRogers afirma ca astfe! de grupuri au fostdezvoltate de Kurt Lewin lncepand cu 1940.Mi§carea gmpului a continuat. LaboratoareleNalionale de Training (NTL) ofera §edinle detraining pentru organizaliile de afaceri ill ve-derea cre§terli performantelor manageriale §iexecutive (Rogers, 1970). Adesea grupurileservese la ere§tera experienlei privind sanatateapopulatiei mai mult dedit ca mijloace de trata-ment ale problcmelor emotionale ale acesteia.Rogers nume§te grupurile sale "grupuri deintalnire". Ele au ca scop imbuniitatirea relati-ilor interpersonale §i 0 lYtilibuna cunoa§tere desine. Grupurile au un mediator care dirijeaza(orienteaza) participantii §i, se considera di 0forma rdativ nestructurata a gmpului ar fi ceamai buniLTerapeutul ne descrie grupul ca 0 structuraextrem de simpla, §i se exprima adesea eu frazede genul: "suntem cu totii aiei. Putem face eaaceasta experienla de grup sa fie exact cumdorim noi". Acesta sustine ea 0 inaWi progra-mare a exercitiilor in cadrul grupului esteeselltiaHi doar pentru leaderul grupu1ui;responsabilitatea revme astfel acestuia ill loc safie impartita mtre membrii grupului. Grupul artrebui sa fie centrat pe membri a§li cum terapiae centrata pe clientBetty Meador (1970) a Iacut un studiuasupra unui grup de intiilnire ce a lucrat 16 oreintellsiv intr-un weekend. Au fost 8 partici-panti §i2 moderatori. Ficcare participant a fostfumat ill secven!e de doua minute dirt 10, intimpul iieciireia din cele 5 §edinte de grup.Aceste secvente au fost puse apoi pe scaraRogers a proceselor". Redam mai jos tabelulcu cele 7 stadii ale proceselor (pag. 109).Capitolul3Caracteristicile comportamentului in cele 7stadii ale proceselor de grup1. Comuniciiri despre realitatea exterioariimai mult dedt despre sentimentele propriicare sunt nerecunoscute sau prezente ca per-ceptii rigide ("constructe"):• teama de relaW interpersonale apropiate;• lipsa dorintei de schimbare.2. Problemele sunt vazute ca exterioaresie§i; lipsa responsabilitatii privind problemele,cateva sentimente descrise in treeut sau caapaqinand altora:• lleeol1§tientizarea contradictii1or;3. Vorbesc mult despre sine §i despre senti-mente trecute:• sentirnentele prezente nu sunt acceptate;• recunoa§terea contradicliilor, constructemai putin rigide;• §anse1evazute ca ineficace;4. Sentimentele prezente sunt recunoseute§i exprimate, dar eu teanm §i partial acceptate• mai mare deschidere a constructe lorprivind experienta;• recunoa§terea incongruelltei intre sine §iexperientii;• se recunoa§te pe sine ca responsabil pen-tm problemele avute.5. Sentimentele sunt exprimate liber inprezent:• sentiI-nentele sunt surprmzatoare §i ame-ninlatoare;• sunt descoperite noi constructe personale;• dorinta de a fi "adevaratul eu", ciliardaca hnperfect.6. Experienta imediata a sentimelltelortraite fcarte aproape de momentul prezent,nevoia de experienta imediatii §i acceptarea ei:• experientii personala a existentei traite inmomentul prezent, nu ca un obiect;• "pierderi" psihologice (lacrimi, suspine,re1axare musculara);• experienta subiectiva Inlocul "probleme-lor" definite;7. Noi sentirnente traite din plL1§i imediat:• experienta este noua §i prezentii, nu serefera la situatii trecute;• smele este 0 recunoa§tere a experiell!eitriiite, nu un obiect;
  • 108. Psihoterapia rogersiani centrati pe persoana - 0 experienla de "crelltere" afectiva - 111• eonstructele sunt tentante §i u§or deadunat, pot fi testate;• sentimentele ajuta la formarea ideilor;• experienta bogata a §ansei.Ca medie, participantii la grupul de intal-nire au crescut cu un stadiu §i1/2 pe scala pro-ceselor in timpul acestui weekend. Nu Ii s-apus intrebarea cum aceasta schimbare Ieafecteaza comportamentul la intoarcerea inconditiile obi§nuite de viatii, de zi eu zi.Rogers atribuie interesul crescut pentrugrupurile de intilnire. in mare parte, cre§teriisinguratiitii.In figura de mai jos este evidentiatii cIarschimbareaRelatiile interpersonale sunt mult mai su-perficiale decat in trecut §iunii oameni recurgla experienta de grup pentru inliiturarea singu-ratiitii cauzatii de conditiile modeme.Terapia de grup a fost acceptatii pentru re-zolvarea unci varietiiti crescute de problemepersonale, inclusiv abuzul de alcool §i droguri.Daca psihoterapia individuala faciliteazaschimbiirile individului, terapia de grup pro-moveaza vindecarea. Cuno§tintele celorlaltimembri ai grupului pot ajuta alcooIicii sa-§ire-cunoasca. propriile probleme, acesta frind unpas important catre schimbare (Rugel & Barry,1990).Schimhiirile proceselor in !impulgrupului de intalnirescarulproceselor,III ,edintaLegendii: scorul mediu al proceselor
  • 109. 112Cele 7 stadii ale proceselorCapitolul3Stadiul Caracteristicile comportamentului•comunicari despre realitatea exterioara mai mult decfit despre sentimenteleproprii care sunt nerecunoscute sau prezente ca percepJii rigide1(" costructe J;•teama de relalii interpersonale apropiate;•!ipsa dorinlei de schimbare;•problemele sunt vazute ca exterioare sie~i;2•lipsa responsabilitalii privind problemele;•,ciiteva sentimente descrise m trecut sau ca aparJinfind altora;•necon~tientizarea contradicliilor;•vorbesc mult despre sine §i despre sentimente trecute;3•sentimentele prezente nu sunt acceptate;•recunoa~terea contradicliilor, constructe mai pufin rigide;•~ansele vazute ca ineficace !sentimentele prezente sunt recunoscute §i exprimate, dar cu teama ~ipm1ial acceptate;4•mai mare deschidere a constructelor privind experienJa;•recunoa§terea incongruenlei mtre sine §i experienla;•se recunoa§te pe sine ca responsabil pentru problemele avute;•sentimentele sunt exprimate fiber m prezent;5•sentimentele sunt surprinzatoare §i ameninlatoare;•sunt descoperite noi constructe persona Ie;•dorinJa de a fi "adevaratul eu ", chiar daca imperfect;•experienla imediata a sentimentelor traite foarte aproape de momentulprezent, nevoia de experienla imediata §i acceptarea ei;6•experienla personala a existenlei triiite m momentul prezent, nu ca unobiect;•"pierderi" psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculara);•experienJa subiectiva m locul "problemelor" definite;•noi sentimente traite din p!in ~i imediat;•experienJa este noua ~iprezenta, nu se refera la situalii trecute;•sinele este 0 recunoa~tere a experienJei traile, nu un obiect;7•constructe Ie sunt tentante ~i u~or de adunat, pot fi testate;•sentimentele ajuM la formarea ideilor;•experienJa bogata a ~ansei,
  • 110. t0l9:?i·::!;!,-SJ:1i i,ISTENTIALA_ JCAUTARIII~,REA DE SINE LADE SINE/olanda MitrofanDoru BuzduceaCUPRINS1. Fundamente filosofice 1142. Experienla anxieUi:liiexistentiale - 0 "rampa de lansare"pentru un nOli "modus vivendi" 1143. Impasul existential §i consecinlele sale 1164. Analiza existentiala 1195. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva existentiala 1246. Alte studii exemplificative: 128e Cazul unui pervers sadie 128•••Caml Walt sau "pentru ce sa traie§ti?" : 129e Ilinca sau "riltaciri §i dileme existentia1e" 1307. Sugestii pentru antrenament f01mativ al terapeutului- autoanaliza §i problematizare 132
  • 111. Ii141. Fundamente fIlosofice:Sorgintea acestei orienHiri terapeutice seana in existentialismul filosofic european ceare ca principali reprezentanli pe: M. Buber,M. Heidegger, S. Kierkegaard, G. Marcel, J.P.Sartre, precum §i in filosofia §i pSllologia ori-entala ceea ce a dus la orientarea spirituala,transpersonala din cadru1 curentului umanist alpsihoterapiei.Ace§ti filosofi existenliali§ti vorbesc despreomul singular ca entitate unica, irepetabila,activa §i cu 0 capacitate nelimitata de cre§tere§i dezvoltare, ca fiind 0 fiinta in devenire §in,iciodata "sfar§iHl".Martin Buber (1878 - 1965): pomind de ladialogul biblic dintre Om §iDumnezeu a elabo-rat dialogul dintre Eu §i Tu ea 0 condilie a cu-noa§terii §i a existentei autentiee. Coneeptelefundamentale ale filosofiei sale sunt: creatie,revelatie, mantuire. Accentueaza caracterulintuitiv §i relevant al intalnirii "hic et nunc" camodalitate de cunoa§tere a personalWitiiumane. Prin astfel de intftlniri pUne de spiritua-litate poate fi descoperita §i Instanta Suprema.Martin Heidegger (1889 - 1976): afirma canelini§tea ontologica se datoreaza sentimentu-lui de temporalitate. A fiinta in Iume inseamnaa fi Iegat de Iume, a fi preocupat de Iume (veziM.Heidegger,1994).Soren Kierkeggard (1813 - 1855): filosofdeorigine daneza, intemeietor a1existenlialismu-Iui cre§tin. Considera ca adevaru1 se gase§te inom §i numai 1anivelul persoanei se poate vorbicu adevarat de existenta. Aceasta este expusatensiunii tragice dintre aspiratia atingerii eter-nitaW §iincertitudine in ceea ce prive§te 1umeainconjuratoare, plasata intr-un timp ireversibil.Drept solutie terapeutica, filosoful propuneasumarea din plin a tragicului, iar pentrurealizarea unui comportament autentic, omultrebuie sa parcurga mai multe stadii distincte §isuprapuse:a. stadiul estetic: imperativul ciHauzitoreste: "bucura-te de c1ipa!". Subiectul uman seafla sub controlul imprejurarilor, sesizeazac1ipa dar recunoa§te repede vanitatea bucuriei.Personaje literare celebre aflate in acest stadiusunt: Don Juan, Faust, Evreul ratacitor, caretraiesc in p1acere, dar sfar§esc in e§ec.Capitolu! 4Solutia ie§irii din acest stadiu este ironia.b. stadiul etic: dictonul acestui stadiu este:"sa-ti faci datoria!". Individul este supus legiimorale, duce 0 viata coerenta dar risca sa sepiarda sub povara obligatiilor etice unifonni-zante. Atunci, prin umor trece la un al treileastadiu, un stadiu divin, transpersonal.c. stadiul religios: se trece de la imanenta latranscendenta, de la finit la infinit, de la tem-poral 1a atemporal. Spiritualu1 incepe aco10unde se deschide, tragicul, angoasa. Nelini§tea..ontologica cauzeaza mutatia individului spresfere1e superioare ale existentei unde are locintalnirea cu supranaturalul.Gabriel Marcel (1889 - 1973): postuleazaun transcendent absolut spre care omul tindepermanent. Acesta nu poate fi atins §i astfelapare "criza existentia1a" ce are ca remediuc6n§tientizarea conditiei umane.Jean Paul Sartre (1905 - 1979): sustine caexistenta umana se afla ,,incremenita ]nproiect". De aceea omul devine persoananumai atunci cand descopera §iintelege sensu!existentei iar inte1egerea sensului existenteidepinde de con§tientizarea proiectului originalcare "comanda" in mod incon§tient determi-narea noastra.2. Experienta anxieta!il existeupale- 0 "rampa de lansare" pentru un nOD",modus vivendi"A§a cum reiese din ideile expuse mai sus,individul "normal" fiinteaza in lume, esteparte din existenta §i ca atare se manifests. liber§i spontan, creativ §i natural. Prin procesul dealienare are loc "ruperea de lume", "taierea"din existenta; subiectul se indreapta vertiginosspre drumuri inchise, blocate, psihopatologice.In acest moment se impune interventia psiho-terapeutului pentru a acorda suport psihosocial§i pentm a participa la curatirea "psihosferei"§i "sociosterei" din care face parte clientul."Existentia1i§tii utilizeaza notiunea de empatiemediata pentru a intelege "lumea" depresivu-Iui, a maniacuIui, a obsesivului, a schizofrenu-lui etc. Pumlndu-se in situatia pacientului, eiincearca sa interpreteze simptomele individuale
  • 112. Psii"loterapia e;1:istenliaia sail e}{perie!1~a calltiirii sem.ului Wnie!De ia pien::!erea de sir;e ia regasirea de sine11pe baza conceptelor filosofice" (Y. Predescu,1989, p. 59).Omul, ca fiinta libera §i creativ2.. constru-proiecte existenliale §i apoi se angajeaza -pentn} devenirea intru fiinta - pe drumulprevazut §icuprins in proiect. E§ecurile, bloca-sau orientarile gre§ite pe un astfel de"drum existential" 11pot marca profund peindivid, uneori impingandu-l spre sfera psi-hopatologiei. De aceea terapeutul asigurac1ientului aflat in impas existential 0 puntesprerealitate, participa la eliberarea acestuia deteama §icomplexe afective, redandu-i speranta~i libertatea. Psihoterapia conduce la 0 exis-tenta autentidl §i entuziasta. "Ea propune 0valoDzare a vietii pe care nevroza 0 contestil"(I 1075 n 31-. ~j "h IA§adar profesia de psihoterapeut presupunevocatie §i pasiune in rostirea Logosului vinde-cator §i a crezu]ui umanist-existentialist pre-zent sub 0 forma sau in taate momenteleistoriei umanitatii chiar dadi nu a fost procla-mat eu tilrie dedit pe alocurea. "Majoritateapsihoterapeutilor provin din trei profesii carese ocupa cu sanatatea mentaUi: psihologie eli-nica, psihiatrie §i asistenta sociala clinic a saupsihiatrica" (J.S.Simkin, 1978, p. 273).Acest curent terapeutic aecentueaza poten-tialul psihic, energetic existent in fiinta umana;ceea ee trebuie sa fad elientul este sa declan-§eze aceasta energie psihica latenHi prin eli-minarea barlerelor psihice constituite. Scopulterapiei exjstentiaHste este contracararea alie-narH, in feIuI acesta realizandu-se atat objec-tive il11trapersonale (autenticitate, creativitate,echilibru spiritual) cat §i obiective interperso-nale (spontaneitate in relatia eu semenii, per-ceptie §i integrare sociaHi).Abordarea terapeutica existentialista con-sidera omul ca flind unic in felul Sall, 0 entitatesui generis, 0 valoare incomensurabila ce tre-buie perceputa ca atare. Se pune accent peautodeterminarea personalitatii, pe construireapropriului destin, pe creativitate, spontaneitate§i autenticitatea fiintei umane.Nu exista boala psihica ill conceptia exis-tentialista, ci numai situatii problematice §iimpasuri existentiale, ceea ce lnseamna pierde-rea seasului existentei ca unl1are a scaderii §ireprlmihii potentialului uman.Impasul existential este considerat unfenamen ontologic iar nevroza, expresia dis-perarii existentiale. An,xietatea, teama, panica§i sentimentul de culpabilitate apar datontaunei subestimari a propriei persoane sau aneacceptarii conditiei umane, fapt ce dvee 1adepersonalizare §iapatie, la "situatii-limW[" cedetermina 0 existenta umana alienata, absurda,izolata §i lipsita de sens.In timpul Telatiei terapeutice dientul tre-buie sa-§i exprime dit mai elar §i lara echivocgadurile §i sentimentele, sa-§i exprime emotiile"hie et nunc", sa-§i caute singur un plan deaqiune, terapeutul asigurand climatul psiholo-gic necesar unei dezvoltari armonioase apersonalitatii. Climatul terapeutic este deacceptare neconditionaUi, inlelegere §i comu-nicare mutuala, valorizare §i incurajare. Tera-pentii de orientare existentialista imparta§esccHentilor propriile sentimente, valori, expe-rienle de viata. Deoarece se urmare§tementarea responsabilitatii in propriul sistemaxiologic, dientii trebuie sa mvete sa raspmuiaill mod autentic Ia realitatea prezenta, "piatraunghiulara" a psihoterapiei existentialiste flindexperienta imediata, aid §i acum. Se urmare§tetransformarea anxietatii nevrotice in anxietatenormala, con§tientizata, cat §i dezyoltarea ca-pacitatii de a trai in conditiile acesteia. Deasemenea se urmare§te metamorfozarea culpa-bilii:llii nevrotice intr-una normaHi pentru a 0utiliza in mod creatlv.In limbaj clinic intelegem prin anxietateteama rara object, nelini§te, insotita de tensiuneintrapsihica, agitatie, iritabiIitate §i simptomesomatice de tipul echivalentilor anxioasepitalii, dispnee, etc). In conceptia exi§tentia~li§tilor, anxietl2tea este considerata a fi pozitiva,deoarece intemlediul ei individulentizeaza faptul ca eXtst(m,aestelimitatil§i de aceea individlJl! este singund res,po])]§t~bi! de§COpl!l §i vieti. Decl, aceastaeste vazuta - metaforic vorbind - ca "rampa delansare" spre cautarea §i conturarea unei noivieti, a unui nOli "modus vivendi". IVl.oduldeviata inautentic este lipsit de responsabilitatepersonala, se afl;"!.sub contrclul fOI1elor exte-lioare.AtJtenticitatea cansta in informare corecta,realista §i se11irr1bareln conformitate en valorile
  • 113. 116recunoscute, Inseamna 0 dezvoltare reflexiva §inu 0 atitudine impulsivitCea mai mare importanta a are relatia te-rapeuticii care incepe printr-o "intiUnire", camodalitate de a piHrunde psihologic "unulintr-altul" realizandu-se astfel transferul te-rapeutic, posibilitatea de a comunica unnl cualtulintr-o manied intuitiva, directa, empati-ca. Aceasta intalnire se produce "in moment"("aici §i acum"), dar §iin devenire. Speciali§tiiin domeniul §tiintelor socio-umane vorbescdespre dezvoltarea unui "al treilea sistem de.semnalizare" care sa insemne transmitereagandurilor §i sentimentelor mra ajutorul cuvin-telor. Experienla terapeutica existenlialistapoate insinua §i chiar dezvolta 0 astfel demodalitate metacomunicationala (vezi E. V.Doniken, 1970).Prin intalnirea personaHi obtinem 0 imagineintrinseca a clientului, ni se dezviHuie printr-ocunoa§tere "intuitiva" §i "relevanta" chiaresenta fiinlei sale. J.L. Moreno vorbea despre 0astfel de intalnire: "momentul nu ca parte a is-toriei, ci istoria ca parte a momentului".Terapeutul nu fIxeaza obiective ce trebuie atin-se, nu inceardi sa-l schimbe pe client ci doar IIajuta sa-§i valorifice potentialul psihic latent,relalia f1ind de la am la am, terapeutul fIindconsiderat "ab initio" 0 f1inta omeneasca, nici-decum un specialist. "Idealul psihoterapiei estecrearea omului spontan, activ, creativ, auten-tic" (I.Holdevici,1993, p. 50), adidi lntoarce-rea f1intei la izvoarele sale regeneratoare.Terapia existentialista nu lucreaza Cll anOf-malitatea, ci ell ceea ce mai este mca bun §isanatos In fIinta orneneasca. In spiritul acestaconsideram ca nu trebuie distrus universu1existential al c1ientului, ci metamorfozat mtr~u-nul realist, autentic §i sanatos. Clientul trebuiesa fIe motivat pentru schimbare, sa doreascatransformarea propriei personalitati, sa fIeinteresat ~i capabil de re1ationare terapeutica.Psihoterapeutul actioneaza printr-o atitudineterapeutica deschisa, binevoitoare, autentica,lipsita de concepte abstracte ~i promisiuninerealizabile. Analistul se implica in modempatic dar c1ientul ia decizia schimbarii, te-rapeutul centrandu-se pe sentimente ~i nu pefapte. El se centreaza pe client §inu pe proble-mele acestuia.Capitolu! 4Dialogul existential "se face", nu neaparatse vorbe§te. Se folosesc cuvinte potrivite §tiutfiind faptul ca Logosul are valente vindeca-toare. "Cuvantul e 0 taina sfanta ce trebuieadministrata cu maxima delicatete" (Ortega YGasset,1993).Psihologia umanist-existentialista propuneinlocuirea ideii de "boala psihica" eu cea debl v ~" d . t t I ""pro ema umana, . e j!mpas eX!s en~la. Cleconside{a ca maturizarea reprezinta 0 pre-condilie esentiala a liberta1ii §i realizarii desine, iar sinceritatea ~iumo!ul sunt CQ:nditiialecre§terii autentice. Rolul hotarator in maturi-zare revine insa capacitatii de comunicare,pasiunii rostirii cuvantului, transmiterii mesa-jelor interumane, socializarii prin CllVJ,nt §iinformalie. "Nici un fenomen smuls, dezinse-rat din comunicare, Hn mai poate fi numit fe-nomen de adaptare psihologica" (Ed. Pamfil §iD. Ogodescu, 1973, p. 140). ~i aceasta "pentruca alaturi de limbaju1 conceptual exista un lim-baj emotional; aEfturi de 1imbajullogic sau §ti-intific exista un limbaj a1 imagina~iei poetice.La origine limbaju1 nu exprima ganduri sauidei, ci sentimente §i emotii" (E.Cassirer,199{ p. 44).3. Imp~su1 existential ~i COllse=cintele saleIncercarea eseistidi de cuprindere in con-cept §idefinire a impasului existential se Inscri-e pe coordonatele psihopatologiei antropo-logice iar penlm 0 J:ntelegere mal clara a aces-tuia vom ape1a 1a modelul triontic (Eu- Tu- E1)de organlzare §i stmcturare a personaliLltii(Pamfil§i Ogodescu., 1976) care define&te indi-vidni eEl fiind sinteza dlnamica a trel rni§caricare se Implinesc 1ntr-o singura unitatc ontica.Ipseitatea reprezinta palu1 formal,functia energetidl., imanenta §i creatoare, iartuitatea (Tu) reprezinta palul stmctural,funqia antientropidi, ordinea §i coerenta.Illeitatea (El) este polul sistemic, func!ia axio-logica, valoare §i. semnificalie. Aceste funelii(energetica, antientropica §i axiologica) asi-gura 0 existenla triunghiulara in mi§care §iagitatie continua, A.stfel se realizeaza 0 com-plementare deplina, echilibrata. §i spontani.i.
  • 114. Psihoterapia existenlia!a SeW experienla cautarii sem;u!ui fiirlieiDe la pierderea de sine !a regasirea de sine117Ipseitatea sau conditia arhaica, primitiva cegaranteaza conservarea, este energia secreta,vitala §i obscur~L Plin tuitate se realizeazaidentificarea (regasirea) iar illeitatea asiguradiferentierea, devenirea §i individualizarea."Elra Tu, nu am §ti niciodata daca existam saunu. Iar rara El, nu am §ti niciodata daca ammurit sau nu" (Ed. Pamfil §i D. Ogodescu,1976, p. 15).Disolutia acestei organizilri triontice ducela impas existential, la boala psihica, ladepersonalizare §i pierderea echilibrului, indi-vidul devenind consumat, condamnat, spul-berat §i anihilat. 0 situatie limita duce la 0existentS. umana izolata, alienata, insingurata,absurd a §i lipsita de sens. Oriee subiect umanvine pe lume cu 0 lncarcatura ancestrala, psi-hologica §ibiologica, fapt ce se exprima in bio-psiho-ritmuri precum §i in cosmoritmuri.Aceste energii potentiale trebuie cunoscute §icon§tientizate pentru construirea propriuluidestin. Deoarece viata capata sens prin intal-nirea cu altul, prin comunicare §i schimbinformational putem avansa ideea ca lipsatransmiterii informatiei duce la deficit afectiv§i energetic, la distorsiuni interne, la jena §iscadere a randamentului. Tuitatea exprimanecesitatea comunicarii deoarece Tu (repergnoseologic) este sursa afectivitatii, a iubirii 11a cunoa§terii. Prin Illeitate (El) se inliHuranesiguranta §i anxietatea, se asigura nesfiir§irea§i anticiparea. Aceasta instanta impinge per-soana spre angajare axiologica in lume, esteradacina generoasa a fiintei umane, asigurafiorul sacru al comunicarii, este forta solara adevenirii care regizeaza intreaga viata, instant apurtatoare de valente vindecatoare.Modelul trion tic pe care I-am descris maisus este 0 psihologie antropologica eu profunderadikini axiologice, nu este un sistem ci 0ontologie dialectica, iar "principiul triontic nueste nici transcendent, nici magic, nici religios,ci imanent Iumii universale, traversand ariceorganizare ontid" (Ibidem, p. 46).Antropologia existentialisUi, fenomenolo-gica accentueaza pe diferentierea fiintei, peindividualitate §i unicitate. Exista situatii psi-hopatologice intelese ca momente limitS. aleindividului care evidentiaza valoarea psiholo-giei antropologice in explicarea §i intelegereaacestora precum §i valentele analizei exis-tentia1e in asistarea clien!ilor aflali in impasexistential. Uneori trairi fundamentale omuluica: anxietate, obsesia, tristetea, sentimentul devinovatie care au 0 intensitate mare eonduc lacomportamente aberante. "Dad un om aajuns sa fie depa§it de forte externe, interperso-nale sau intrapsihice (eu alte euvinte de nevoicontradictorii) atunci, 0 vreme, armonia estepierduta" (V. Coushed,1993, p. 60).In concePtia psihoantropologului MirceaUizarescu (1989) impasul existential este 0stare de minus energetic ceea ce Inseamna 0stagnare chinuitoare a funqiilor psihice, 0inhibitie temporara a unor functionalitati ceeace duce la simplitate §i dizarmonie, la destruc-turarea personalitatii §i la dezimplicare, indi-vidul nemaiinscriindu-se pe axa antropologicaa deveniriLImpasul existentialinteles ca §i situatie decriza poate duce §ila 0 regresie pe axa timpuluiantropologic, 1a 0 cadere in fazele primare,infantile, la Ingustarea campului liberUitii inte-rioare, la neputinta creativa §i la diminuareaautocontrolului, la pierdera spontaneitatii §i laprabu§irea devenirii. Omul parcurge "drumuri. existentiale" care pot avea uneori aspectul unuiproces dramatic, incarcat de tensiune ~idinamism interior tragic, 0 stare de vifor laun-tric, de criza sufleteasca datorata e§ecului inconstruirea propriului destin. Impasul exis-tential se manifesta ca a "lncremenire inproiect", ca imposibilitatea depa§irii limiteiinterioare determinata psihogenetic, sau caimposibilitatea depa§irii maladiilor de destin:mutismul, lenea, qecuL incapa1anarea, ce duela 0 metamorfozare sufleteasca chinuitoare, 1ao "schilodire" psihica.In sens antropologic, impasuI existential, informa sa grav:i duce la 0 zdruncinare puternicaa memoriei ontologice a persoanei, ceea cepoate lua forma alterarii reactiilor §i atitu-dinilor sale In raport ell diverse situati~ §iprocese dramatice de viata.Astfel, prin aceste "parcursuri existentiale"sau procese dramatice apar trairi de neuitatcare sunt resimtite intens §i dau ad#ncimeprezentului. De fapt viitorul este continut inprezent p11n angajare imaginativa in diferiteproiecte, sperante, aspiratE, prin deschidereaintru devenire.
  • 115. 118Exista situa~ii calld anumite evenimentesurprind omul total nepregatit pentm a Ie facefata, ca urmare este luat prin surprindere §iast-fel se poate instala 0 stare reactiva psihopato-logica. "De exemplu, omul poate fi surprins deun eutremur de pamant, de un atae banditesc,de 0 surpare in mina unde Iucreazil, de 0 jig-nire, de vestea mo~ii nea§teptate a tatalui, deun accident rut1er, cand e ranit" eM. Lazares-eu, 1989, p. 33). Exista §i evenimente psiho-traumatice majore ca: inundatii masive,naufragii, incendii, violul unei fete sau moarteaiubitei care se vor manifesta plan psihic prinpresiune negativa §i stare tensionala. "Un omsupus unei acuze nedrepte poate sufed sap-tam ani de groaza" (Ibidem, p. 35). In acestecazuri se poate instsla anormalitatea prin"fixarea" persoanei intr-·un prezent unimod? 1,nedinamic §i lipsit de fundal, de adancimeatemporaIa, rura incadrare §i mra perspective.De asemenea se intfilnesc §i situatii dedefonnare cognitiva a "testarii realitatii", carepoate deterrnina, intreline sau amplifica sHirldepresive, de suspiciune, obsesie sau anxietate.Acest fapt se datoreaza invatarii pato1ogiceprin scheme cognitive distorsionate care vaduce la fisuriin structura personalitalii, la Epsalibertalii interioare, iar mai tarziu se var ma-·nifesta prin raceala afectiva, ambiguitateamesajelar, neclaritatea wiurilor. In acest con-text am putea aminti §i imitalia anumitor pat-temuri comportamentale ale familiei de ori-gine. "Primele modele compartamentale derelalionare eu sexul opus §i de conduita fami-!iala marcheaza, rara indoiala, evalutia fiecaruiindivid. Relalia dintre parinti devine astfelreper con§tient sau uneori "incol1§tient"mereu reactualizat, eu voia sau fara voia adul-tului, in propriile lui relalii marita1e. Se institu-ie astfe1 de foarte timpuriu in vlata unui copilsupus climat familial dizarmonic, ostil sau anx-iogen, 0 "predispozilie" la repetarea in con-texte similare, mai t~rziu, a unar conduite §imoduri de reactie fixate adanc in "memoriaafectiva". Sensibilitatea fiecaruia dintre noipastreaza de cele mai muIte ori mai ales infor-matH dureroase, "cicatrici psihice" care se potredeschide in conditii asemanatoare eelor careIe-au dedan§at, chiar eu foarte multi ani inunna.Capitolul 4"Vocatia neferieirii conjuga1e" poate fiuneori anticipata prin analiza "istoriei" conju-gale zbuciumata a familiilor de origine ale fie-caruia dintre soti (1. Mitrofan §i N. Mitrofan,1994, pag. 128).De cele mai muite on, deformarea realitatiieste cauzata de existenta unor falsuri inschemele cognitive constituite care intervinacHv in procesarea informatiei. Se vorbe§techiar §i de existenta unor scenarii cognitive deviata (M. Miclea, 1994).Consecintele impasului existential in planantropo1ogic sunt: sentimentul e§ecului, sen-zalia de gol interior, amara nemulturnire desine, crisp are §i nelini§te, dezarnagire, anxi-etate, stranietate, perplexitate. Cea mai "dia-bolica" mrsa a impasului existential este e§eculunui proiect de destin in care ornul a investitsperanta §i energie, credinta §i a§teptare, pen-tru care s-a zb3.iut §i pentru care a luptat §i caredevenise un crez pentru implinirea flintei sale.§i de aeeea eseeul n3§te goliciune psihica, dis-perare §i deruta dar poate duce §i la 0 analiza asine1ui in perspectiva unor noi angajari pe par-cursuri existentiale de durata care sa a1unge §isa evite dezolarea, nemultumirea, furia §idepresia,Toii oamenii au nevoie de dragoste §i iubireiar lipsa acestora poate na§te insatisfactie; sepoate vorbi §i despre "dragoste §i stare depre-siva" (M. Lazarescu, 1989). Daca sunt "fo~at"sa traiesc la distanta rata de iubita aiung sa: "numa mai identific acum nici ell rasa mea, nki euzeii mei, nici cu tribul din care fac parte; potsa-mi uit parintii §i pot sa reslmt numele saucasta care ma desparte de eel pe care TI iubescdrept un blestem. Pe de alta parte, pentru ca.ceea ce nu-mi apaqine devine a1 meu, eu potsa preiau zeii, numele, limb a sau eastaeeluilait. Sunt gata sa renunt 18.ceea ee madefine§te §i sunt gata sa ma definesc prin ce nueste a1meu" (G. Liiceanu, 1994, pag. 117).Totu§i, criza sufleteasca ia na§tere dind in-dividu1 se dezke de propriu1 eu, de proprialimba §i de proprii parinti, de neamulln care afost a§ezat de catre zei. A.stfel, prin dedublarepsihica, ajunge sa se identifice cu iubita izvora-ta din marea tulburata a erizei existentia1e, unfel de imagine gen "sirena" care-I impinge ver-figinos spre prapastie psihopato1ogidL
  • 116. Psihoterapia existentiala sal! experienta cautarii sensului fiinteiDe Is pierderea de ~ine la regasirea de sine 119Aceasta perspectiva duplicitara a eyjstenteisale declan§eaza procesul de autocondamnare§i autoblamare, de neacceptare de sine. Inaceste momente il apuca unltul, plictisul, §igoana dupa distraclii care nu-1 pot satisface.Existenta sa devine inutiHi, un vis urat, sper-anla i se scurge printre degete, devine extremde influentabil, nu are 0 conceptie stabiladespre lume, este lipsit de originalitate §i spon-taneitate, nu-l impresioneaza nici macardramele, nu-l mai bucura muzica, femeia fru-moasa, florile sau 0 veste buna, poate chiar"muri de inima rea" (M. Lazare5cu, 1989).Impasul existential 5e poate prelungi Innevroza sau psihoza dar nu trebuie uitat faptulca de cele mai multe ori criza suf1eteasca poatefi §i un element des intiilnit pe ordinea de zi afiecfirei fiinte umane. "Omul poate deveni trist,depresiv, dad §i-a picrdut banE, daca i-a arscasa, dadi is-au inecat corabiile ... disperarea itizdrobe§te pieptul, te face sa-1i zmulgi parul dincap, sa pliingi in hohote, sa udi, sa te sinueizi"(ibidem, pag. 166). In general, impasul existen-1ial vazut ea dimensiune a suferinlei umaneconsubstantiala existen1ei orieui poate fi, desi-gur, un punet de pIecare pentru trairi patologi-ce. A§adar, situatia problematica bate insistent1aportile psihopatologiei dorind pardi 0 cedarea terenului in favoarea bolii psihice.~i, in final, putem avansa ideea ca, anxi-etatea, reprezinta "calu! troian" trimis deimpasul existential In struetura (templul) per-sonalitatii, pentm ca, mai Hirziu, psihopatolo-gia (0 armat!! de osta§i necrutatori) sa invadezeintreaga fiinta a subieetului uman aflat in crizaexistentiala.4. Analiza existen.tiaHiSe bazeaza pe filosofia existentialista euprivire la natura umana §i de aceea, inainte dea ln1elege metoda terapeutica in sine se faeenecesara clarifiearea catorva concepte filosofi-ce fundamenta1e.ConceptuI de eyJstenta (ex-sisiere) care 1n-seamna "a aparea, c. ie§i", acesta fiind scopulprimar al existentiali§tilor, descrierea omului caaparitie §i devenire in l:ntregime, ca un tot uni-tar. Rollo May afirma ca "dilema umana estedata de capacitatea omului de a se experimentaca subiect §i obiect m acehi§i timp. Ambeleexperimente sunt necesare - pentru psihologie,terapie §i pentru 0 viata indestulatoare" (1968,p. 8). Aeela§i psiholog vede libertatea umana cafUnd capacitate a individului de a experimentaambele modele, de a trai 1:ntr-o relatie dialec-tica, oamenii nefiind ma§ini eonstruite dupanecesitali sau reguli matematice.Se impune sa facem diferenta dintre "exis-tentii" §i "esenta".A inte1ege realitatea 1:nseamana efortul dis-cret de a 0 separa in partile eomponente. Con-ceptia dialectica asupra experientei individuluinu explica 1:nsace inseamna existenta auten-tidL Analiza existen1iala (Dasein Analyse) cametoda terapeutica a fost dezvoltata de catreLudwig Biswanger (1942), psihanalist, prieteneu Freud §iJung, care abandoneaza freudismulin favoarea fenomenologiei lili E.Husserl, iar1:nultima parte a vietii e interesat de opera luiM. Heidegeer, construindu-§i astfel 0 veri-tabila antropologie. Acesta ajunge la concluziaca numai traind 1:nlume se poate1:nvinge dile-ma umana, "despicarea" subiect-obiect.Conceptul Dasein ("a fi acolo") se traduceprin "existenta", ce permite intelegerea con§ti-entului §i ineon§tientului fiedlrui individ prin"existenta sa in lume". Conceptul de "exis-tentil in lume" arata ca existe moduri specifieede a trai §i de a te mi§ca intr-un spatiu, ideeextrem de importanta in analiza viselor. Atuneidind clientul are con§tiinta "dasein" -ului eeapabi! sa-§i schimbe via1a, sa ia decizii euprivire la proiectele sale existentiale, sa-§i con-struiasca propriul destin devenind astfelresponsabil de sistemul sau axiologic §i de ac-tualizarea energiilor latente.3 Scopurile acestei modalitati terapeuticesunt urmatoarele:a) con§tientizarea propriilor probleme §iactualizarea poten~ialului energetic latent;b) eliminarea discomfortului datorat impa-sului existential in care se ana individul §i ma-turizarea personalitatii;c) obtinerea unei imagini de sine autenticeceea ce duce la clarificarea identitatii personale~i armonizare relationala;d) acceptarea de sine §i eliminarea conflic-telor intrapsihice;
  • 117. 120e) modificarea ~i metamorfozarea compor-tamentului neautentie;f) rezolvarea crizei existentia1e ill care seaflil clientul §icon§tientizarea autodeterminariidestinului;g) autodesavar§ire personala, dezvoltareaautenticitatii, spontaneitatii §i creativitatii ceeace duce la reconstructia fiintei umane.L. Biswanger (cf. S.J. Morse §i R.J. Watson,jr., 1977, p. 165-166) consideracaexistentasu-biectului este formata din trei lumi diferite,lumi ce trebuie intelese de catre terapeut pentma-I putea asista pe client:a) Umwelt (lumea nonpersonalil, mediulbiologic);. b) Mitwelt (lumea fiintelor, a indivizilor,mediul social);c) Eigenwelt (lumea privata, a propriuluieu, relatia eu sinele §i propria identitate).Aceste trei concepte sunt aplicate aHitcom-portamentului uman normal cat §i comporta-mentului uman anormal: nevrotic sau psihotic.A fost apEcat schizofrenilor, maniaco-depre-sivilor, subiectilor aflati in criza existentiala(impas psihologic).Analiza existential a pune accentul pe sitll-atia de viata a§a cum este ea triHta de individ.Istoria vietH clientului este vazuta prin relatio-narea sa cu lumea exterioara deoarece fiecareindivid i§i construie§te lumea interioara (psi-hosfera) prin concentrare asupra 1umii exte-rioare (sociosfera). Se eonsidera ca trecutul nudetermina viata prezenta. Terapeutii exis~tentiali§ti lucreaza cu emotii concrete, clientulfiind provocat sa-§i interogheze sensul exi§~tentei sale. In cadrul acestei relatH, terapeutuleste un partener pentru dialog, i§iImparta§e§tepropriile emotii, sentimente, valori, experientede viata, teluri personate. Clientii sunt invalatisa f:lspunda autentic 1a .realitatea "hie etnunc". Pentru a intelege mai bine situatiaexperienliala §i starea psihica a clientului D.Polkinghome propune examinarea eului prinanaliza a patru dimensiuni de baza ale exis-tentei umane:1). lumea naturala: se refera la setul de ati-tudini ale clientului fala de hrana, sex §i pro-creere, 1a felu] cum l§i percepe propriul corp(senzalii fizice exteme §i interne), la modul deraportare fala de diferite boli, slabiciuni, etc.Capitolul <Deoarece existenta umana este lntotdeaunaancorata In mediul fizic (actual), intr-o lumemateria]a, dimensiunea naturaHl este cea maiimportanta. Una dintre cele mai importantesarcini ale terapeutului este aceea de a asistaclientii in reflectarea propriilor lor evaluariasupra corporalitatii.2). lumea publica: contine relaliile stabilitecu societatea, cu familia, ell rudele, cu castasociala din care face parte, pre cum §irelaliile cualte grupud sociale, De asemenea se refedi lalara §i regiunea din care face parte clientul, 1alimba pe care 0 vorbe§te, la cultura tadi sale, lamunca prestaHL Un rol important 11are ati-tudinea acestuia fala de autoritate §i lege.Dimensiunea publica a existentei este deseorisustinuta de evaluari polarizate, referitoare larelatiile cu ceilalti. Aceste polaritali includ con-structe dualiste: razvriHire versus supunere,acceptanta versus rejectie §i dragoste versus miLTerapeutul ajuta clientii sa extinda repelioriulde experimentare §i de intelegere a lumii pu-bIke. Ii incurajeaza sa-§i abandoneze limitele,eu/rara polaritatile pe care Ie au §isa se deschidaIn fata numeroaselor posibilitati existente illcontinuum pe axa supunere-dominatie.3). lumea privata: se refera la relatia clien-tului cu sine§i la tot ceea ce este considerat ca. parte a vietH private. Fad 0 experienta solida asinelui, clientul se simte la voia intamplarii,rara scop §irara directie in viata. Trebuie sa ga-seasca un raspuns adecvat la intrebarea: "cinesunt eu?". Se lucreaza cu cJientii in scopul des-chiderii accesului la prbpriul ED, Ace§tia aunevoie de propriile resume inteme pentro a-§idescoperi propriile directii in via¢ (drumuriexistentia1e). Oamenii care nu-i intedorizeazape ceilalti ell pe 0 parte a personaUtatii lor, sesimt izolati §i despaqiti (rupti) de existenla.Aiung sa se raporteze la lume prin prisma rolu-rilor §i a scenariilor sociale. Din momentulincare clientii vor incepe sa accepte 0 relatie intimp §isecurizanta cu ei In§i§i, inc1uzand para-doxurile lor, puterile §i slabiciunile, vor incepesa-§i clarifice modulin care ceilalti pot fi inte-grati in lumea lor interioara ca 0 parte a iden-titatii personale. Prin aceasta deschidere §idorinta de a-i inclu.de pe ceilalti, clienlii vortransforma aceste relatii, din obligatii persona-Ie in dragoste §i unitate.
  • 118. Psihoterapia existenjiala ssu experienla cauti!i,ii sensuiui flinteiDe la pierderea de sine la regasirea de sine1214). lumea ideaHi aeeasta ultima dimensiunese refera la normele, valorile §iidealurile clien- .tului, la credinte, reguli etice §i spirituale, laceea ce da inteles §i sens vietii umane. Aceastadimensiune este 0 parte a esentei fiintei §i sedistinge de codurile §i regulile lumii publice.De cele mai multe ori clientii nu au 0 sfera devalori personale, §i de aceea se simt la voiaintampHirii, neavand nki 0 directie in viat!LTerapeutul ajuta la distinctia intre valorilepublice §i valorile care sunt expresia proprieiinterioritati. Dupa ce clientii devin constientide propriile idealuri, vom luera eu ei lareflectarea §i reconfirmarea acestor credinte §ide a construi pe baza acestora directiile §ioportunitatile pentru viat!!. (G.Corey, 1991, p.92-94).In timpul procesului terapeutic, acestepatm dimensiuni ale existentei umane sunt in-terconectate, neputandu-se concentra exclusivpe una dintre ele.In analiza existential a visele nu sunt inter-pretate, ci sunt vazute ca 0 experimentare avietii individului in lume, clientul fiind chiarincurajat sa viseze (J.L. Moreno). Studiind celetrei dimensiuni ale existentei: "mitwelt", "illl-welt" §i "eigenwelt" c1ientul poate astfel sa vada§isa inteleaga propria existenta, sa 0 evalueze §iapoi sa paraseasca existenta nevrotica sau psi-hotka pentm 0 viata normala, autentica. Ceimai potriviti subiecti pentru acest tip de terapiesunt cei cu un IQ peste medie, inteligenti §i cucapacitate de verbalizare a emotiilor.Un alt reprezentant al analizei existentialeeste psihologul american Rollo May (1967).Acesta a accentuat responsabilitatea c1ientuluipentm propria viata incurajand independentaumana in fata factorilor pseudodetermini§ticare par a obliga omul sa se retraga §i sa eviteimplicarea in social. R. May considera ca anxi-eta tea poate avea atat un rol pozitiv dH §i unulnegativ. Anxietatea se considera a fj pozitivaatunci cand c1ientul infrunta situatiile de viatacare-l fac anxios, atunci cand se arunca inlupta pentm a deschideposibilitatile vieW. An-xietatea are un rol negativ atunci cand subiec-wI evita aceste posibilitati, multumindu-se satraiasca limitat §i resemnat. Menlionam faptulca subiectul uman este format dintr-o in-frastructura biologica, 0 structura psihica §i 0suprastructura socialil. in fiecare moment §iparte a vietii. De aceea psihologia, medicina §isociologia se unesc in studierea acestei entitatiindivizibile, studiu ce are ca rezultat 0 viziuneantropologica completa asupra naturii umane,viziune pe care analiza existential a ovalorizea-za la maximum.In viata, subiectul nu se poate conduce dupanevroza existentiala care impune reducerea sauchiar anularea autonomiei determinand insta-larea anxietatii, lipsa valorii §i a sensului exis-tenSial. Prin analiza existentiaHi se consolideazaterenul clientului (inteligenta, educatia, tipolo-gia caracteriaHi,statut social, potential psL~ologic)."Se urmare§te nu atat eliminarea anxietatii cattransformarea anxietatii nevrotice in anxietatenormaEi cat §i a capacitatii de a trai in conditi-ile acestei anxietati nonnale" (I. Holdevici §iI.P. Vasilescu, 1993,p. 67).Clientul va invata sa se confmnte cu propri-ile reaqii, emotE, sentimente, temeri §i anxi-etati intr-o maniera constructiva. Existentiali§-tii sus1in ca 0 persoana poate fi schimbatanumai printr-o viata schimbata. Iar pentruaceasta nu se face 0 analiza separata a compo-nentelor fiintei umane, deoarece analiza dis-truge fiinta, ci subieetul este vazut ca un totunitar, accentul punandu-se pe viziunea holis-fa asupra individului; analiza existen1iala se ba-zeaza pe faptul ca existen1a este iI1dividuala,reala, absoluta §i concreta.Un alt reprezentant notabil al analizei exis-tentiale este Medard Boss, psihiatru elve1ian,adept allui Freud §iJung Ua inceputul cariereide profesorat la Universitatea din Zurich), darcare, mai tarziu, a devenit un bun interpret aloperei lui Heidegeer §i a imbrati§at terapia luiL. Blswanger.Acesta accentueaza lips a interpretarilorteoretice asupra experiente10r c1ientului. Deasemenea considera ca visul nu trebuie inter-pretat sau analizat, deoarece este 0 expresie arelatiei individului eu lumea in care traie§te, iarun simptom nu trebuie interpretat prin pnsmaincoll§tientului, a ideilor irationale, ci trebliieinteles §i vazut In termenii realitatii specifice,in care a fost expus de ditre client. Relatia din-tre analist §i client este vazuta ca 0 relatie sim-pIa illire doi indivizi. M. Boss se deosebe§te deFreud III privinta transferului terapeutic.
  • 119. 122Sentimel1tele c1ientului sunt vazute simpluca sentimente despre analist §i nu ca emo~iiconectate la figuri parentale, importante dinlrecutul vietii. Nu se cauta cauze In trecut ci seurmarqte realizarea insight-ului In situae~iaprezenta, "hic et nunc". Astfel Indepartareasimptomului este rezultatul revenirii clientuluiIntr-o existenta reaUi, autentica, potrivitnaturii sale individuale. Scopul analizei nu esteacela de a alina simptomul sau de a ajuta clien-tul sa se "ajusteze" la societate, ci de a ajutaclientul sa-~i descopere fiinta. sa devina depUncon§tient de propria existe~tit In felul acestaschimbarea este vazuta ell posibila, ajuta clien-tul sa ia 0 atitudine de angajare In viata, Inproiecte existentiale. Problernele emotionalenu sunt rezultatul depresiei, al diminuariienergiei vitale, ci sunt rezultatul incapacitatiide "a vedea" viata frumoasa, plina de sens. Seconsidera ca individul intra 111non-existentaatunci cand accepta anxietatea, ostilitatea §iagresivitatea. M. Boss a aplicat analiza exis-tentiaHlla problema perversiunilor sexuale §i lasimptomele psihosomatice.Alti reprezentanti sunt Eugene Minkowski,Victor Frankl, Angel §i EUenbergIT. 0 variantaa anlizei existentiale este iogoterapia fondatade catre V. Frankl (psihanalist). Acesta orien-tare terapeutica pune accentul pe descoperirei<sensului existential, ocupandu-se de lafun! spi-rituaHi a existentei nmane. Obiectivul principaleste focaiizat pe eliminarea conflictelor intra-psihice §i a eonflictelor axiologice, pe ci:tutarea§i descoperirea sensului vieW, pe eliminareacrizelor existentiale §i a impasurilor psihologi-ce. Se implementeaza responsabilitatea decizi-11or, actiunilor personale §i reaqiilor proprii.Mesajul fundamental allogoterapiei este: "cre-dinta neconditionata Intr-un sens necondilio-nat" (Y. Frankl).Tehnici ~i proceduri terapeutice:Este imposibil de stabilit anurnite tehniciterapeutice, specifiee analizei existentialedeoareee, aeeasta este mal mult 0 orientareditre a1tii sau a§a cum a cOl1siderat-o R. May,o "atitudine" pe care 0 adopta terapeutul falade alte persoane.Terapeutul trebuie sa fie flexibilill utilizareatehnicilor, acestea fEnd alese de la caz la caz.Capito!ul 4Nu se utilizeaza 0 tehnlca. terapeuticaanume, dar majoritatea anali§tilor existentiali§tifolosesc ea §i tehnici acelea§i pe care Ie practiea§i terapiile de orientare dinamica. De altfel M.Boss considera ca procedurile dezvoltate deFreud §i psihanali§ti sunt cele mai importantetehnici pentru psihoterapie, inc1usiv pentruanaliza existentiala. In cawl acestei orientariterapeutice, a1egerea tehnici10r se face inconsens cu realitatea concreta, In funqie deproblema clientului §i de scopul urmarit. Aces-tea trebuie sa fie schimbiltoare §i flexihi1e, vari-ind de 1aun client la altul §ide 1aa faza 1aalta Intratamentul ace1uia§i client. Deoarecc analizaexistentiala este orientata mai mult spre "crize1etragice §idramatice" ale vietH, terapeutul trebu-ie sa fi avut astfel de experiente de viata, In cazcontrar acesta poate t1 irelevant §i chiar dau-natar. Se pot imp rum uta tot felul de tehnici dinmulte tipuri de terapii pentru a explora gandi-rea, sentimentele §i comportamentul c1ientiloLAccentul se pune pe feIul cum clientii l§idescriu experienta §i nu pe ceea ce au experi-mentat, reflecUind 1afelul cum ace§tia distorsi-oneaza htelesul §i semnificatia experientei.Terapeutu1ii ajuta sa-§i elimine confuziile, sa-§i ardaneze experienta §i sa gandeasca modali-talile creative de realizare a unei vieti noi §isemnificative. D. Polkinghorne (1n G. Corey,1991, p. 100-103) propune urmatoru1 phm deactiune In analiza existentiaEi:1. Explorarea eului: 0 examinare amanunli-ta a celor patm dirnensiuni ale vietii clientului:lumea natural a, lurnea publica, lumea privata§ilumea ideala. Este descrierea propriei lumi, amemoriei, sentimentelor §i reaqiilor proprii.Clientul este incurajat sa recunoasca §i sadefineasca propria experienta a§a cum este eaIn realitate, sa accepte 0 pozitie criticist-constructiva pentru 0 ln1e1egere clara a rnodu-lui sau de existenta. Terapia se focalizeaza peviata interioara a clientului §i pe felul cumacesta l§i interprete~za propriile experiente.Astfelll ajuUlm sa-§i recunoasdi §i sa-§i identi-fiee prineipiile pe care se fimdamenteaza acti-unile sale, De ce1e mai multe ori, clientii suntfascinati de descoperirea propriului interior.Toate dimensiunile existentei sunt dezvaluiteprin investigarea eului, §i de aceea terapeutulva stimula cHentulla explorarea interioara prin
  • 120. Psihoterapia ex!stentillliii sat! ,;)}q:;eriemta ~~utarii sem,;u!u!De is pierderea de sine Is regasirea diS sine123Intreb~hi pertinente de genul: "care este par-erea ta despre acest lueru?"; "cum vezl iuasta?"; "ce Inseamna asta pentm tine?"; "careeste experienta ta in acest domeniu?"; "de cete simti dezavantajat?"; "ce ai facut tu pentruasta?"; "cum raspunzi 1a acest 1uem?", "cumte afeeteaza asta pe tine?" etc.2. Schimbarea direc1iei vie1ii: prin care se iadecizia de schimbare a propriei vieti.Terapeutul 11ajuta pe client sa analizeze~i saevalueze to ate altemativele posibHe ~i saselecteze apoi vananta optimal. In felul acestaare lac 0 restructurare a sistemului axiologicprezent, chiar daca vechile valori §i cutumesunt adanc inradacinate §i peste care s-a puspecetea timpului. Noua viziune de viata care sestmctureaza acum, 11va determina pe client sai§i accepte tfUpul sau biologic, sa accepteprezen1a semenilor, sa-§i constmiasci:i gandurioptimiste §i sperante pentm vEtor. Se cOll§ti-entizeaza miul sau ill alegerea curentului exis~tentialin care se va angaja pentm a tnli 0 viat.!!libera §i responsabila.3. Manifestarea noii vieti demne: se imple-menteaza §imanifesta noul sistem axiologic. Inaceasta etapa se stabilesc modalitatile de va-lorizare §i punere In actiune a talentelor clien-tului, a abilitatilor §i deprinderilor personale.Aeeentul este pus pe descoperirea talente1o.§inu pe indicatii privind folosirea lor deoarececeea ce suntem noi este rezultatul interaetiuniidintre intentii1e, deprinderile §i actiuni1e natu-rale, precum §i al interactiunilor eu mediulexterior. Acum clientul se amndi in lupta pen-tru construirea propriului destin §i de aceeatrebuie Incurajat. Dadi In faza initiaL! subiec-tul este trist §i depresiv, aeum va fi pEn de spe-ranta §i eu 0 actualizare a energiei psihice care11va ajuta sa se elibereze de discomfort §i S8evadeze din impasul existential, sa regan-deasca criza sufleteasca ell frind de domeniuitrecutului ~i ell 2vand parte a sa de l.!illOr ~i deamuzament. eu ajutorul analistului c1ientuldescopera libertatea fiin!ei sale §i bucuda uneivieti libere lipsite de cOilstrangeri §i limite false.Existenta ingusta §i restrictiva se tranSfOf1Yl8.intr-o existenta pUna de sens §i libertate. G.Corey (1991, p. 105-109) propune focalizareadialogului existential pe cateva teme marl alecondi1iei umane in timpul analizei existentiale:a. Exarpjnarea vroblemelor maritale: se in-vestigheaza relatia eu partenerul de viata, eufamilie nucleara §i extinsa. C1ientul este J:ncu-rajat sa marturiseasca cateva din impulsurile §igandurile care II framantil §i-l infrico§eaza §ieste incurajat sa discute acasa en membrii fa-miliei problemele care il indispun §i-i provoacaalli(ietate.b. Stabilirea unlii nou sistem axiologie:vechile valori care I-au condus 1a impas exis-tential sunt Inlocuite eu altele noi care Ii eon-fera autenticitate §i libertate.c. Tratarea anxieta1ii: se analizeaza cauzeleanxietatii clientului. Daca arudetatea este re-sim~ita ca un fapt negativ, terapeutul, Inschimb, 0 vede ca pe 0 posibilitate de schimba-reoAcesta trebuie incurajat sa ia decizia pentruschimbare §i sa-§i asume responsabilitatea ale-gerii. De asemenea trebuie decodificate sem-nalele date de catre anxi"etate.d. Explorarea sensuIui moqii: datorita anxi-etakii multi clienti resimt 0 iminenHi apropierea mortii. Subiectul trebuie ajutat sa-~i evaluezesensul §i calitatea vietH ~i sa experimentezesentimentul mortH. Dupa 0 vreme va admite caanumite sfere ale vieW sale sunt moarte §i ca vatrebui sa dezvolte altele noi.A§adar, pentm analiza existen1iag ~ipentmterapia umanista -in general situa~ia de impasexistential este un fapt poziri care ya duce larena§terea §i reconstnqi2: fiin~ei umane, Per-soana este considerata ca fiind ..existenp" §ideci, mul1 mai ill..lltdeea: c det1ni1i-iIar §i pattemurJoc cOI:cepuale. Sensul holi§~tic al experientei C 0:11;r:emal multa infonnaliedecat po: percepe sim1urJe noastre §i din acestmotiv se aceenmeaza pe autenticitate care de-teJ.lniTi diferen18-dintre fiintele umane.Ter~.peutul flU analize2za trecutul§i nici mecanisrnele transferului sau contra-lramferului, flU stabile~te nici obiective §i nidscopurl, ci ofera clientului posibilitatea de a secontrola. In cazulin care apare contratransfe-ru] acesta se poate rezolva prin pozikia deneutralitate §i permisivitate a analistului.folosite in analiza existentiala. a~acum am mentionat deja difera de la 0 §coala.laaHa. Se preiau 0 serle de tehnici terapeutice fo-losite §i In aite abordari. Cele mai intaJnitesunt:
  • 121. 124$ intentia paradoxaHi;• dereflectia;• tehnici nonverbale;• tehnica fanteziei ghidate;• tehnici dramatice care presupun joe derol eu imaginatie dirijata;~fantezia §i reveria, preferabile exprimari-lor seci;e relaxare musculara pentru con§tientizareasenzatiilor musculare;• tehnici de educare a vointei;~ tehnici de concentrare a atentiei;8 tehnici de relaxare.Durata analizei existentiale este intre §aseluni §i un an §i se aplica in cazurile de crizaexistentiaEi (impas existential).Astfel, experienta suferinlei "pierderii desine" se recodifica in existenta insului ca 0 ex-perienla de re-intaJnire eu sine, de re-descope-rire de sine, de re-gasire a SENSULUI.Pamdigma terapeutica existentialista pre-supune a§adar un proces asistat §i provoeat deautodezvaluire, autointelegere §i autorestruc-turare axiologica, prin redobandirea sensuluifiintei §i bucuria asumarii responsabiUtatiI §ilibertatii de optiune.Luerand asupra metaforelor impasului exis-tential (anxietate, eulpabilitate, victimizare,etc), analiza existential a resimbolizeaza §itransgreseaza aceste "experiente" din planuldramaticului in planul umorului §i optimismu-lui intelept, bazat pe autoacceptare §i autore-valorizare.5. Un caz paradigmatic - aborda=re din perspectiva existentialista-Evaluarea initiala - de la supozitii la scopuriterapeutice:In timpul tempiei de natura existentialistase accentueaza pe calitatea relatiei dintre client§i terapeut, pe profunzimea dialogului dintrecei doi parteneri, existand posibilitatea schim-barii atat 1a client cat §i la terapeut. Se impar-ta§esc emotii, sentimente, amintiri, experientede viata. Succesul terapiei este dat de implicare§iparticipare activ3.la dialog.Capitolul4In timpu1 acestuia terapeutul va comunicaparerea so.proprie despre problemele §i stilul deviata a1clientu1ui.De 0 importanta fundamentala este respectulpentru client, ceea ce implica Incredere ill capa-citatea 1ui de a-§i con§tientiza §i responsabilizapropriul ro1in schimbare. Acesta este ajutat sa-§ieva1ueze aspectele fundamentale ale vietii:alegerea, decizia, responsabilitatea, va10area,asumarea riscului.In acest fel va fi pregatit sa-§i descopereresurse1e interioare pentru a putea face fatanoilor experientecare implica responsabilitate§i libertate. In cazul nostru diagnosticul a fostpus pornind de la biografia clientei (caz adap-tat §i prelucrat dupa G. Corey, 1991): varsta 39de ani, sex feminin, casatorita, statut socioeco-nomic mediu." Aparenta: imbracata meticulos, supra-pondera1a, stanjenita in hainele sale, evita con-taetul vizual, vorbe§te repede.* Situatia de viata: invatatoare intr-o §coa-la elementara, traie§te cu soWI (45 de ani) §icopiii sai (de 19, 18, 17 §i 16 ani).* Problema prezentata: afirma insatisfaqiegenera1a. Spune ca viata sa este intocmai previ-zibila §i Taraevenimente §i simte un fel de pani-ca depa§ind varsta de 39 de ani. De doi aniprezinta probleme psihosomatice, acuze inclu-zand tulburari de samn, anxietate, ameteli,palpitatii §idureri de cap.* Istoria psihosociaHi: R. este cea mai maredintre cei patru eapii. Tata1 sau a fost preot fun-damentalist, iar mama casnica. I§i descrie taUilca fiind distant, autoritar §i rigid. Relatia ell elera una de supunere, aderente tematoare fatade regulile §i standardele Iui. l§i aminte§te demama sa ca flind critica §i crede ca ea nu ar fiputut sa faca niciodata destul pentru a 0 mul-tumi. Familia i-a oferit putina afeqiune. R. ajucat rolul de inlocuitor a1 mamei in ingrijireafratilor §isurori1or in speranta de a d.§tiga apro-barea parintilor. Aceasta tendinta de a avea grijaaItora a fast extinsa de-a 1ungul intregii salevieti. Un incident critic a avut lac cand R. avea§ase ani: "Tatal m-a prins judindu-ma de-adoctoru1 cand aveam opt ani. A refuzat sa vor-beasca eu mine mai multe saptamani. M-amsimtit extrem de vinovata §i fU§inata".
  • 122. Fsihcterapia existenliala sa!.! experienta cauUirii sensu!l,l! fiinleiDe la pierderea de sine la regasirea de sine125§i-a purtat aceste sentimente de vinoya-tie toata adolescenta reprimadu-§i propria sasexualitate. Avea dificultilti in a-§i face §i a-§imentine prietenii. Se simtea izolata social decei din aceea§i generatie pentru ca ace~tia 0percepeau ca flind "stranie §i nefireasca". Lavarsta de nouasprezece ani s-a casatorit cuprima persoana pe care a Int<11nit-o§i care acerut-o de sotie. Clienta a fost casniea ~imamapan a cand eopiii au devenit adolescenti. Apoi aintrat la colegiu §i a obtinut diploma pentrnpatru ani de sudii. A inceput recent munca eucopii §colari. Prin intennediul eontactelor dela Universitate a devenit con§tienta de modulin care s-a limitat pe ea insa§i, de felulin carea intretinut dependenta fammei de ea §i cat demult i-a fost teamE! sa nu piarda rolurile demama §i so~ie. In ~cest moment R. prezinHiconfuzii asupra identitatii §i realizeaza ca nu§tie ce vrea pentru sine (pag. 24 - 25). R. pre-zinta urmatorul diagnostic (dupa DSM III):Tulburari amdoaseIn general R. prezinta evidenta unoI tul-burari anxioase. Pattemul ei de simptome seincadreaza specific criteriilor diagnostice deatacuri de panica. Citeva dihtre simptomesunt: scurtarea suflului, ameteli, accelerareasuflului, tremur, transpiratii (dilduri §itranspi-ratii reci), frid. de muribunzi §i frica de a nuinnebuni. Atacurile generale de panica Incepca 0 navala imprevizi~ila a unei aprehensiuniintense a terorii.Simptomele tipice asociate eu aeesteatacuri sunt: scurtarea respiratiei, ameteli, pal-pitatii, tremur, depersonalizare, valuri de cal-dura, frica de moarte §i frica de a nu innebuni.TuHnlrari distimiceR. manifesta 0 depresie cronica, sau depre-sia face parte din caracterul sau dar nu estelntr-atat de mare h1dit sa 0 putem considera 0depresie majora. Ea manifesta trasatmi aleunei personaliHiti lnfrante (autopedepsitoare)in sensul ca ea pune constant nevoile altorainaintea propriilor nevoi §i are o. sdidere aautostimei. R. manifesta· un numar de acuzefizice, dfr ele nu necesita 0 supraveghere sanun tratament medical serios.Tulburari de identitatePattemurile lui R. releva sindromul tulbu-rarii de identitate. Acelea§i aspecte ale acesteitulburari inc1ud incertitudinea in privinta iden-titatii, incapacitate de acceptare a sinelui,inabilitate de dezvoltare a seopurilor pe termenlung, conflicte In privinta alegerilor privindeariem, eonrJzie In privinta dezvoltarii prieteni-ilar, incertitudine fata de orientarea §i compar-tamentul sexual, lipsa de claritate in privintaidentifidlrii religioase §ia sistemului de valari.Multi pacienti raspund la aceste incertitu-difli prin anxietate §i depresie §i sunt preoeu-pati de "lipsa" sinelui. Aeestia sunt oameniicare se indoiesc de sine in orice situatie. Uniidintre ei i§i pun intrebarea "cine sunt eu?"(Corey, op. cil. pag. ~15 -316).R. a inceput deja sa-~i puna Intrebari inle-gatunl eu sensul existentei sale, cu semnificatiavietii personale, §i referitor la ealitatea relatieieu sotu1 etc.Incearea 0 nemultumire profunda fata destilul sau de viata confortabil §i plictisitor.Pareurge unele crize de evolutie, aHit perso-na1a, cat §i familiala. Relatiile cu sine insu§i §ieu sotul sunt total nesatisfacatoare, iar copiii seprega:tesc sa paraseasca "cuibul" familial. An-xietatea cre~te in intensitate eu cat con§tien-tizeaza mai mult aceste probleme. Raspunsurisau solutii la aeeste dileme nu are Inca. Doarproblematizeaza. A meeput sa 0 preocupe pro-pria viata mult mai mult dedit statutul de sotie§i mam~L Este evident rolul pozitiv pe care-Iare anxietatea In acest caz, deoarece a deter-mina la problematizare ~i cautarea posibilitati-lor de solutionare.Solutiile existentiale pe care Ie illcearcasunt continute in noile decizii §i orientari: re-nun tare a Ia valorile religioase ill spiritul caroma fast crescuta, reilltoarcerea Ia colegiu pentrucompletarea studiilor, motivatia puternicapentru schimbare, increderea aeordata psiho-terapiei ill deseoperirea noului sens existential.Abordarea existentialista nu urmare§te"vindecarea" tulburarilor sau rezolvarea pro-blemelor ei, scopul acestei modalitati terapeu-tice este acela de a-I con§tientiza clienteipattemurile rigide §i limitele acestora, precum§i de a 0 motiva sa paraseasca pozilia sa de
  • 123. 126victima, terapeutului revenindu-i sarcina de aprovoca clientei " insight " -urile asupra uneivieti limitate §i asupra descoperirii §i folosiriilibertatii de care dispune. Se stimuleaza cre-ativitatea clientei §i impreuna, se tin de catre 0existenta responsabiHi §i semnificativa.Telmicile utilizateIn explorarea gandurilor, sentimentelor §icomportamentelor prezente se imprumutadiferite tehnici ce apartin altor curente terape·-utice dar, nici 0 tehnica nu se aplica in modabsolut.Calitatea relatiei terapeutice este data decapacitatea de integrare sistemidi il experien-telor trecutului en cele prezente. Direqiile deexplorare manifeste in timpul procesului tera-peutic sunt date de urmatoarele intrebari:" Descrie madul cum ai trait 0 experien~a"limitata"?& In ce milsura ai trait conform deciziilortale personale §i in ce masuril ai trait sub influ-enta altor persoane?• Ce alegeri ai facut §i cum te-au influenlatacestea?• Care sunt alternative Ie eu care te con-frunti acum?• Cum influenteaza anxietatea alegc;rile pecare Ie faci §i cum experimentezi relatia dintreanxietate §i libertate?o Care sunt schimbarile pe care vrei sa Ierealizezi §i ce obstaeole lntampini in calea lor?Clienta este pe cale de a se implica i11pro-cesul de autodescoperire, iar aceasta expe-rienta cauzeaza 0 suma de sentimente §iemotii: teama, frica, bucurie, entuziasm.Vorbe§te despre volorile care i-au orientatvia1a in trecut, despre sentimentele sale deneputin~a, despre teama ce lnsote§te procesulde ]uare a deciziilor. Pe masura ce devinecon§tienta de ceea ce a fost §i ceea ce esteacum, va deveni mult mai capabila sa se deeidaasupra a ceea ce vrea sa fie in viiter.Dialogul existentialAcesta se foealizeaza asupra a patm aspectefundamentale ale existentei sale: problerflelemaritale, un nou sistem axiologic, am:ietatea §isemnificalia martii. In continuare vom redacateva seevenle ale dialogului eyjstential pentrua develop a valentele constructive ale acestuia.T""l 1" 1 .• " "ltxam1l1area prooleme,O[JJ12TIL3le:Clienta: De-abia acum, ]a 39 de ani, maintreb cine sunt. S-ar putea sa He prea tarzin.Terapeutul: Cred ca exist a eel putin un mo-ment in viata in care ne punem astfel de Intre-bari. Ma bucur dHi fad asemenea probleme.Clienta: Ceea ce §tiu eu, este faptul ca viatamea a fost limitata. Acum, aceasta nemultu-mire a crescut in intensitate §i 1113.face §i anxi-oasiC Ma intreb dadi intr-adevar doresc sarenunt la acest mod de viata rigid pentm a facefata necunoscutului.Terapeutul: Ma impresioneaza ceea ce-mispui §i-mi adue aminte de propriile meieframantari in fata necunoscutului. Ivl-ai ajutasa inte]eg mult mai bine anxie-tatea ta dacii mi-ai povesti despre unele momente san situatii incare ai simtit aceasta am(ietate.Clienta: Uneori resimt anxietalea dind magandese la relatia eu sotul meu. Am inceput sa-midau seama despre muIte lucmri care nu-miplae dar, imi este teama sa discut cu el desprenemultumirile mele.Terapeutul: Ai putea sa-mi marturise§ticateva din nemultumirile tale in legatura ell J.?Astfel, clienta a inceput sa vorbeasca qespreproblemele pe care Ie are en sotul sau, J. Intr-oatmosfera de siguran1a §i lipsita de critica,clienta este Incurajata sa disente despre situati-iie de care se teme. Este intrebata daca discutileu so~ul ciespre aceste lucmri §i care crecie c3~vafi reactia Iul daca va discuta ell e1 acesteprobleme. ~edil1ta se incheie incurajand-o 58.-}abord(;:ze pe J. §i s~l.-icornunice anumite h.1.r:::ru-ripe care Ie-a discutat inClienta: Am renuntat 121. religia mea eu dti-va ani in urma insa,nu am gasit nimic care sa 0inlocuiasca. Sper sa ma ajuti sa descopar a1tevalari. Ai mai multa experienta §i pari mu1tu-mit de ceea ce e§ti. Personal, 1mi estc teama sanu iau dedzii gre§ite.Terapeutul: Ar fi 0 gre§eala din partea meadaca ti-a§ raspunde 121. aceasta provocare.
  • 124. PSihoterlilpla existr:mliala sam experienl;; cautlirii sensu!!.!i fih1leiDe Is pierderea de sine ia regasirea de sine127Ar fi ca §i cum n-a§ avea incredere incapacitatea ia de a-ti gasi propria cale. Poateca un mod de a gasi solutii este punerea pro-blemelor. ~tiu, din experienta ca, un mod de agasi raspunsuri este acela de a pune intrebari.Clienta: Vezi, religia in care am fast cres-cuta imi spunea foarte c1ar ce e bine §i ce e niu.De exemp1u, am fost invatata di 0 data ce iecasatore§ti trebuie sflramfii casatorWi fiindca aiIaeut cea mai buna alegere, Ei bine, acum, numai pot gandi 3.§a.Terapeutul: Adica?Clienta: Ma tern di experimentarea acestor§edinte terapeutice ma va schimba atat de multincat, in cunlnd, nu voi mai avea prea multei:ncomun eu J., ceea ee sigur va duee la divort.T£oapeut!]l: Sunt con§tient de faptul ca.te-aigandit la acesie probleme dar, n-ar putea fivorba §i despre un efect pozitiv a1 terapieiasupra relatiei tale?CHenta: Aj dreptate, nu m-am gandit ca arputea fi §i a§a. Cred ca am plecat din start de 1aidee a calui J. nu-i va placea schimbarea mea.De cele mai mu1te ori m-am gandit ca terapiama va detennina sa-l padisesc sau il va deter-mina pe el sa ma paraseasdi. Uneori imi do-ream Sa fug de 1a John dar, eram speriata deceea ce a§ fi putut sa fiu rara el.Terapeutuf: Incearca sa-ti imaginezi ca.acest lucru s-a §i inUimplat Ii vorbe§te timp decateva minute despre cine ai putea fi daca J. nuar face parte din viala ia. Lasa-ti Iibere gan-durile §i imaginalia, nu te ingrijora de ceea ce-li vine in minte.Clienta: Toata vial a allH mi-au spus cinesunt §i cine trebuie sa fiu. J. a aparut in viatamea atunci cand parintii §i biserica m-au lasatsingura. Nu §tiu sa fiu decat solie §i mama.Oare ce ar gfmdi copiii dad eu §i J. ne-amdesparti? Cum i-ar afecta acest lucru? Mil loruri? Am abasH sa traiesc in acest feI insa, nusunt sigura de ceea ce doresc. Sunt foarte spe-riata de moarte §i de schimbari. Sotul meu §icopii ma plac a§a cum eram inainte §i cred cas-ar supilra daca ar auzi ce-am spus.Terapeutul: In tot ce al spus adineauri nu li-ai permis nici macar 0 vorba despre cum ie-aisimti tu in urma acestor schimbari. Ti-a fostmult mai u§or sa spui cum ar afecta acesteschimbari persoane1e din viata ta, dedit sa-tiimaginezi cum ar fi viata ta rara ei. De ce nuincerci sa experimentezi aceasta situatie?Concentreaza-te asupra a ceea ce ai vrea sa fiitu insull §i nu asupra reactiilor pe care le-aravea familia ta ..Abordarea anxietatiiAnxietatea apare atunci dind R. l§i imagi-neaza posibilitiltile de schimbare. Incepe saInte1eaga faptul ca nu trebuie sa ceara soluluisau altor persoane permisiunea schimbarii.Totu§i, 0 sperie libertatea §i asumarea respons-abilitatii. Mult timp a fast imobilizata in timpulprocesului terapeutic.Clienta: Ma trezesc, adesea, in toiul noptH ensenzatia ca peretii cad peste mine. Am palpitatii.Uneon ma tern ca a sa mor. Mil simt groaznic.Nu pot sa donn, ma ridic §ifac cativa pa§i.Terapeutul: Orieat de neplacute sunt acestestan, sper ca sa con§tientizezi mesajullor. Ele teavertizeaza ca ceva nu este in regula cu viata ta§i ca trebuie sa te pregate§ti pentru schimbare.Ea resimte anxietatea intr-un mod nerativ,ca fiind ceva de care trebuie sa fuga §i nu ca peo posibilitate de schimbare. Trebuie sa inceapasa inteleaga semnificatia profunda a acestuisentiment §i sa-§i asume responsabilitateaschimbarii.Explorand sensu.!mortii:Clienta: Mil gandeam la ceea ce am diseu-tat mai inainte despre ce a§ dori de la viats. ina-inte de-a muri. Multi ani am trait teronzaUi degandul ca 0 sa mor ca 0 pacatoasa §i 0 sa ajungin iad. Cred ca aceasta teams. m-a impiedicatsa privesc moartea ca pe 0 realitate. Totdeaunami s-a parut ca fiind 0 tema bolnavicioasa.TerapeutuJ: ~u trebuie sa 1i se pari:t mor-bida. A§a cum am discutat, daca nn te poticonfrunta cu propria fa moarte, nu ered ca leiputea sa te bucuri de viata din plin. Poti sa fii"moarta" chiar dad. biologic traie§ti.Clienta: Cum adica?Terapeutul: Incearca sa vorbe§ti despre mo-mentele din viata ta in care simti ca nu traie§ti.CHenta: Imi este mult mai u~or sa-tivorbesc despre momente1e in care ma simt pejumatate moarta. De exemplu, sunt "moarta"din punet de vedere sexual §i in ceea ce prive§tedistractiile.
  • 125. 128Terapeutul: Te poti gandi ~ila alte situatii incare te simti moarta?A~a cum se observa, clienta este determi-nata, pe parcursul dialogului existential, la 0evaluare a stilului de viata §i la experimentareasentimentului mortii. In cele din urma clientaadmite faptul di este "moarta" din punct devedere spiritual. Con§tientizarea sentimentuluimortii este conditia rena~terii.Terapeutul: Crezi ca ti-ai putea imaginafaptul ca ai murit §i ea participi la propriainmormantare? Ce-ar spune oare persoanelecare participa la inmormantare despre tine?In stare de relaxare, eu oehii inehisi, varelata eu voee tare absolut tot ce ar spunedespre ea sotul, parintii, fratii, surorile §i copiisai. Dupa aeeasta va sustine elogiul propriu.Pentru a 0 provoea sa ref1ecteze asupramodului de viata i se pot pune urmatoareleintrebari:• Ce ai faeut eu viata ta?• Cine te-a inf1uentat eel mai mult?• Ce ai lasat in urma ta?• Care sunt a§teptarile de la viata care nu tis-au indeplinit nieiodata?• Ce regreti eel mai mult de la via~a?• Ce proiecte existentiale ai Uisatneterminate?• Ce altceva ai fi dorit de la viata?• Dadi ai avea posibilitatea sa-ti refaeiviata, ce anume ai schimba in felul tau de trai?Experimentarea imaginativa a "ceremonialu-lui mortii" proprii, este 0 tehnica larg utilizata interapiile experientiale. Ea prijeluie~te 0 meditatiefertila asupra rosturilor, semnificatiilor, intam-plarilor §i neimplinirilor propriei fiinte,provocand insight-uri benefice pentru schimbaride atitudine §ieomportament fata de sine.Evaluarea §i. interpretarea efectelor terapeutice:In eadrul §edintelor terapeutice, Intr-oatmosfera de siguranta, c1ienta a fost ineurajatasa experimenteze noi eomportamente §i noidimensiuni ale existentei sale. S-a manifestatin mod direct, uneori exprimandu-§i deschissentimentele §i parerile fata de terapeut.Aeeasta comunieare s-a datorat relatiei te-rapeutiee caracterizata de respect §i increderereeiproca.Capitolul4In timpul vietii de zi eu zi a ineereat sa seauto observe in diferite ipostaze, sa evaluezeposibilitatile pe care Ie are §isa selecteze solutiaoptima. Cu timpul, con§tientizand faptul ca decele mai multe ori I§i neglijeaza propriile nevoipentru a Ie satisface pe ale altora, a mtelesmodul in care alegerile pe care Ie face con-tribuie la cre~terea anxietatii. In cele din urmaa inte1es rolul pozitiv pe care 11poate capMaanxietatea in dec1an§area anumitor schimbiiri.Noua identitate §i noul stil de viata pe care-lmanifesta nu se mai centreaza in jurul familiei.Astfel ajunge sa accepte faptul ca in viata nuexista garantii §i ca trebuie sa-§i asume eon-seeinlele propriilor alegeri.6. Alte studii de caz exemplificativeSeopul aeestei seurte eazuistiei este de acompleta viziunea cititorului asupra praetieiiterapeutice existentiale,• Cazul· unui pervers sadie (adaptare dupaMorse, St. §iWatsonjr., l.R., 1977, pag. 188-197)Clientul nostru are 25 de ani, comerciant §ieste internat In clinic a de psihiatrie. Relateazamedicului ca a fost la un pas de a comite 0crima. Cu diteva zile in urma a invitat 0 fata laplimbare pentru a discuta impreuna catevaprobleme de afaceri. Seara tarziu se plimbau pemarginea unui rau, eand a simtit un impulsputernic sa sugrume fata eu ambele maini,neavand insa puterea sa fadi acest 1ucru. Dupaacest moment a fugit, lasand-o singura.Investigand familia elientului s-a evidentiatexistenta mai multor cazuri de pato10gieindividuala:• matu§a materna sufera de sehizofrenie;• a a1ta matu§a este depresiva §ieu tentativede suieid;e bunica materna a murit lntr-un azil psihi-atTic.Tatal, un librar, da impresia unui om rece §istapan pe sine. Mama era mai afeetuoasa §imaieomunieativa. Este a1 doilea dintre eei §aseeopii. La varsta de doisprezeee ani a mers dinpropria-i vointa la un Seminar Catolic. A reu-§it sa tern1ine §coala in doi ani §i jumatate, cunote [oarte bune.
  • 126. Psihoterapia existenliaia sau experien18 cautarii sensului fii!1}eiDe Is pierderea de sine Is regilisirea de sine129In copilarie, marturise§te c1ientul, relatiilesale cu parintii nu au fast afectuoase. TaUn erarigid §i cu tendinte impulsive, brutale uneori.Relatiile dintre parinti erau lipsite de armonie.Carenta afectiva s-a evidentiat §i in dinamicasexualitatii sale. Nu a fast capabil sa aiba senti-mente profunde pentru nici 0 fatiL Biologic,parea perfect normal, dar emotional ramanearece §i distant. La douazeci de ani s-a casatoritCll 0 femeie cu §aisprezece ani mal mare decMel, mariaj care mai Uirziu a capiltat trasaturisadomasochiste. Dupa distrugerea acesteirelatii, impulsul de a omori orice femeie carese afla in prezenla lUl s-a acutizat.Este coreet orientat tempora-spatial, poatereflecta, gandi §i raspunde corect la illtrebari.Testele de inteligenta aplicate indica un nivelinte1ectual mediu. In schimb, starea sa emotio-nala este anormala (discomfort, agitatie, impul-suI de a ucide diverse femei proiectate in planimaginativ). La inceput a fost suspectat de he-befrenie dar, diagnosticul pus este de psihopatieschizoida, perversiune sexuala compulsiva.A venit singur (din propia vointa) la psi-hoterapie. Allaliza existentiaUi s-a desIasurattimp de opt luni de zile (doua sedinte pe sap-tamana), chiar daca dupa §ase luni de zile tul-burarile emotionale in contextul personalitatiisale au fost depa§ite. La inceput s-a folosit ca §itehnica asociatia libera, dar cand a inteles roIulacestei tehnici a ramas indiferent, iar multu-mirea sa politicoasa de la sfaf§itul §edinlelorterapeutice era evident simulatiLCauza viselor repetate era una singura: sep-ararea de amanta. Atitudinea obedienta fata deterapeut era simulata toomai pentru a putea fieliberat din spital. Aceasta atitudine obedientaera aceea§i de ani de zile fata de toata lumea, 0masca in spatele cEireiai§i ascunde atitudinilemeschine §i compulsiunile de a ucide oricefemeie. Pe parcu.rsul evolutiei procesului te-rapeutic a con§tientizat blocajulin care se afla,radiicini1e sadismului fiind descoperite intotalitate iar compulsiile s-au diminuat mult inintensitate.La SIaf§itulterapiei prin analiza existentialii,clientul era complet compensat. S-a casatorit euo fata mult mai tanara decat el, avand 0 relatie dedragoste ill limitele largi ale nomlalului, relatiecare a dat na§tere unui baietel.*Cazul Walt san "peniru ce sa traie§ti?"(adaptare dupa Corey, G. 1991, pag. 111-11 7).Clientul nostru este de §aptezeci §i patm deani §i in urma mortii sotiei sale §i-a schimbatcomunitatea emigrand intr-o alta tara. Depatm ani de zile de cand a murit sotia sa §i-apetrecut foarte mult timp intr-un laborator deigiena mentala din cauza perioadelor de depre-sie, dezorientare temporo-spatiala §itendintelorsuicidare. Sedintele terapeutlce s-au desIa§uratbisaptiimanal timp de cateva luni dezile.Dore§te sa moara pentm a nu se mai simt]singur §i nefericif A fast extrem de dependentemotional de sotie. Pierderea suferita este multprea mare pentm el. A..renevoie sa fie ascultat,sa vorbeasci1liber despre problemele luL Ii faceplacere sa experimenteze sentimentele de vina,regret, suferinta §i separare.Procesul terapeutic s-a axat pe experimen-tarea modalitatii prin care §coala a contribuit 1aconstruirea sentimentelor sale fata de oameni.A fost un profesor de liceu foarte bun, agreat §isimpatizat de catre elevii saLTerapeutul a abordat cazul pomind de laintrebilrile:Ce §tiu despre client?Unde dore§te el sa ajunga?Ce dore§te el de la mine?Cum pot sa-i fiu de folos?El a dezvoltat 0 atmosfera suportiva pentma i se comunica ce inseamna pentru clientulsau existenta in aceasw lume. Treptat clientul afast incurajat sa-§i schimbe optica fala de pro-blemele sale."Tu nu e§ti 0 victim a nefencita. Vreau sa tegande§ti la 0 lista eu aspectele di:l "iala ta pecare dore§ti sa Ie schimbi."Este preocupat <a1tde un suicid adevaratsau doar de unul imaginativ? A.re un plan sta-bilit in detaliu sau asemenea ganduri sumbreizvorasc din an:uetate? - iata ciiteva dintre in-terogatii1e terapeutice carom Ii se cauta ras-puns pe parcursul terapiei. Clientului i se oferaun suport emotional ~i social chiar daca nu se§tie cand, cum §i unde se lor sfar§i §edintele deterapie.
  • 127. 130Ilinca san "rataciri ~i dilemeexistentiale"(D. Buzducea - cazul a fast inclus intr-un pro-gram terapeutic de §ase luni, desfa§urat de autor subcoordonarea Dr. 1. Mitrofan. Vezi" Valentele terapieide natura umanist-existenfialista in asistarea tineriloraflati in impas existential"; lucrare de licenta, 1995,Universitatea din Bucure§ti).• Biografia clientei este urmatoarea: varsta21 de ani, sex feminin, casatorita, statussocioeconomic foarte ridicat.• Aparenta: uneori imbracata provocator(sexi), alteori decent. Limbaj elevat, se expri-ma clar §i coerent, vorbe§te rapid §i folose§tecuvantul potrivit la situatia potrivita. Atraga-toare dar, mai mult deeat atat, seduca.toare.Afi§eaza 0 autoIncredere ca §i cum "ar aveatoti bilrbatii la degetul mic". "Afirma ca poateoricand cuceri orice bi:irbat ~i chiar poate ani-hila pe ori§icine, deoarece loviturile ei iscusitelovesc unde trebuie, iar piciorul ei tinte~tedirect in bi:irbie" (Dobson). Vorbe~te impeca-bil, cu exagerata grija pentru exprimare §ioare-care ostentatie in limbaj (pretentioasa).Afi~eaza un apetit sexual inepuizabil. "Nu facegrqeli §i nu se face de ras in public". Mandra,nu accepta compromisuri, atotcunoscatoare §iomnipotenta. Aceasta este prima impresie pecare 0 poate face cu mare u§urinta - "mascademonstrativa" .• Situatia de viatii: studenta la litere,locuie§te cu soWI, este insarcinata.• Problema prezentata: acuza crize de an-xietate §i insatisfactie existentiala. Momentedepresive pasagere.• Scenariul existential: se crede un "medi-urn" §i chiar marturise§te anumite experienteparanormale carora le-a fost martor sau pro-tagonist. Preia anumite povestiri, evenimente,experiente de la prieteni, Ie asimileaza §i Iepovesteste altora ca §i cand ea ar fi fost prota-gonistul acestor situatii, fapte, intamplari. Decele mai multe ori se face placuta datorita ta-lentului actoricesc nativ care 0 ajuta sa mintaffUmos §i sa se faca placuta §i acceptata.Totdeauna, intr-un grup de indivizi aretendinla irezistibila de a-i domina ~i impre-siona. De§i este con§tienta de faptul ca minte ~ica 0 parte a grupului nu agreaza stilul ei,Capitolul4persevereaza m a mistifica realitatea (ca unexercitiu imaginativ-demonstrativ). Se consi-dera tipul de "persoana care vede §i simtetotul". Devine agresiva §iviolenta verbal atuncirand i se sugereaza sau i se developeazaexagerarile, ~i acest lucru se intampla mai alesrand este deja intr-o criza de anxietate.Rareoreori se poate comunica cu adevaratcu ea, de cele mai multe ori abordeaza parte-nerul de discutie ca pe un "obiect temporar" .manipulat §i In§elat. Nu are "frane emoliona-Ie" ~i nici verbale. Vorbe~te placut, coerent,dar de cele mai multe ori distorsioneaza reali-tatea §i aceasta 0 transform a intr-un actor pescena vietii, teatralizand de fapt cotidianul.A inceput sa studieze actaria, pe care 0abandoneaza in favoarea studiilor literare.Dore§te sa se into area la Academia de Teatrudar, incearca "furie §i groaza" dnd vorbqtedespre timpul petre cut acoio.Afirma ca este In atenlia multor personal-itati din lumea teatrului ~i "ca multe" persoanedin lumea artistic a sunt interesate de ea.Relateaza ca "tali barbatii care 0 curteaza pemama sa" 0 curteaza ~i pe ea sau au curtat-omai intai pe ea (complex de rivalitate). Bea ~ifumeaza cand vorbe§te despre asemenea situ-atii, reproducand probabil comportamentulpropriei marne fata de care este ambivalenHi(mama este act:rita).Uneori Ii place sa treaca drept un "copilsimpatic" alteori unul noncomformist, turbu-lent, neadaptat §i imposibil. Se teme de sin-guratate "ca de moarte", 0 deprima §i 0 speriegandul ca ar ramane singura in casa sau pestrada §i de aceea, ar face orice compromisposibil ca sa fie insotita §i "ocrotita". Nusuporta neputinta din partea sexului opus.eu prietenii care 0 accepta §i 0 sprijina,care ointeleg §i au afiniHiti comune, oscileazaintre permisivitate §irationalizare pe de 0 parte~i agresivitate pe de aWl parte. Inconstanta saemotionala traduce dificultati de acceptare aEului."Agitatia" manifestarilor este insolita deagresivitate ~iaroganla; se pare di acestea suntintretinute §i culbate de mediul familial.Mereu "posedata" de"dorinla §i necesitatea dea fi In centrulatentiei, este 0 "sugativa afec-tiva", totdeauna manipuland pe ceilalti pentru
  • 128. Psihoterapia existenliala sau experlenta cauti:lrii sensului fiinteiDe la pierderea de sine !a regasirea de sine131satisfacerea propriilor interese. Pe de aWipartese pHlnge de incapacitatea de a iubi cu adevaratoamenii. In realitate structura histrioniea 0impiedica sa poata iubi, ea fiind impresionabilildatorita sugestibilitatii crescute, cautlndmereu proteetie §i sprijin. Devine dependentade IndaHl ce gase§te 0 persoana mai putemicadecat ea langa care sa se "cuibareasc::i"; in pre-zenta persoanelor slabe se simte in nesiguranta§i intra in "anxietate existentiala de circa trei-zeci de minute sau a ora", temandu-se ingro-zitor de moarte, uneori "pana la lacrimi". Dincand in cand are momente depresive de co-loratura isterica.A renuntat pentru moment la carierateatrala pe motivtll ca nu se poate afirma"datorita invidiei celorlalti §i mai ales a profe-sorilor " . De notat este faptul ca mama sa este 0aetrita renumitii, eeea ee explica mai curande§eeul real in a-§i gasi propriul drum §i propriaconfirmare. 0 aWl observatie demna de luat inseam a este aeeea ea poarta asupra-i fotografiatatalui sau deeedat, pe care nu-l cunoa§te de-cat din spusele altora; saruta poza in situatiiposibile §i declara de nenumarate ori ca esteindragostita de acesta, ba chiar afirma exis-tenta unei eomunicari "magiee" eu tatal ei,vise in care aeesta apare in diferite ipostaze.Relatia neclarifieata §i frustranta cu tatalabsent, rabufne§te in alegerea maritala actualil.(s-a recasatorit eu un Mrbat eu mult mai invarsta decat ea §i care seamana ca fizionomie §iprofesie cu tatal ei).Istoria ei este destul de zbuciumata: unavort in adolescenta in urma raporturilor sexu-ale eu primul ei "iubit" (§isingurul declarat) decare se desparte mai apoi din cauza unui debutpsihotic al acestuia (schizofrenie). Din acestmoment intra intr-un "complex mesianic"(ideea ca te poti salva schimband la nesfar§itbarbatii).Erotizeaza relatiile sociale, este energidi §iimpulsiv~L Are a singura prietena adevarata pecare a "verificat-o in zed de situatii". 0 carac-terizeaza 0 emotionalitate excesiva, centrataegocentric, drept pentru care, cere mereuaprobare, lauda, sprijin §i acceptare. Incopilarie manifesta tentative de pseudosuicidpentru a obtine satisfacerea propriilor interese,stapanita fiind de pulsiuni §i de dorinta de aobtine satisfacerea imediata a acestora. Pareatragatoare §i chiar seducatoare, exagereazarelatii1e interpersonale unde imaginatia bogata§i creativitatea i§i spun cuvantul. Capricioasa,egocemrica, impresionabila §i u§or de influ-entat. Extrem de increzatoare in anumite per-soane. Accese de furie §i violenta verba1a,deranjata de situatiile in care nu este in centrulatentiei.Relatiile pe care Ie stabile§te sunt egocen-trice §i lipsite de consideratie, furtunoase §ilabile. Viata sa ar putea fi caracterizata prindoua cuvinte: vifor §i disperare, iar personali-tatea ca fiind structurata pe model isteric."Strategia terapeuticaAm incercat 0 aplicare a principiilor exis-tentialiste, 0 intarire a pattemurilor comporta-menta1e civilizate, a dezvoltare a comunicariiconstructive §i a unei viziuni pozitive a edu-caliei in scopul obtinerii, cat de cat, a contro-lului emotional §i social. S-a accentuat peimplementarea responsabilitatii §i a corectitu-dinii in alegeri §i re1atiile interpersonale. Amincercat §i discu(ii asupra unor atitudini §i ideiirationa1e §i distructive, pentru 0 posibila Iara-mitare a lor.Ascultarea atenta a clientei, a sensului §i alogisticii vietH acesteia a fost una dintre tehni-cile folosite, tinand cont de structura sa extremde vulnerabila (imaturitate afectiva).Relatia terapeutica a fost comprehensiva §isuportiva in limita posibilului iar forma decomunicare s-a axat pe dialogul deschis, clar §iadecvat situatiei. Dneori am apelat la 1aturaumoristica, la capacitatea de a rade de proprii-Ie grc§cli §i erori. De asemenea am fo10sit joculde rol Cll accent pe retriHrea nevoii ei de a fiactritil, de a-§i resocializa egocentrismul.Analiza existen1ialii a relevat ca solutie opti-ma reintoarcerea Ia teatru pentru a secompensa prin arta, pentm a-§i resocializaegoismul §i nevoia de recunoa§tere, deoarecestructura psihica §i talentul, insotite de efort 0pot ajuta sa devina 0 foarte buna actrita.Aceasta i-ar permite §i depa§irea complexuluide rivalitate materna, conferindu-i 0 mai claraidentitate. A fost incurajata sa se puna in va-loare pe linie afirmativa, "sa dea a replica ma-mei sale" Intrucat problemele ei l§i au geneza
  • 129. 132in rivalitatea cu "instanta" materna. Casatoriasau schimbarea la nesfar§it a bihbatilor nu-i vorrezolva problemele.In rest, va ramane instabila toata viata dar,solutia, singura solutie care i-ar conferi sellSeste reintoarcerea la teatru, la carient artisti-ca. In ceea ce prive§te viata sexuala, este dea§teptat, in conformitate cu structura sa, sa os-cileze intre frigiditate §i excese sexuale.In cazul1n care nu se va realiza 1n arta, estepo sibil sa alunece pe panta nevrozei, a alco-olismului sau suferintei existentiale, iar viata sai se deruleze "ca un lant ale carui verigi suntnoi §i noi impasuri existentiale".Toate aceste alternative existentiale au con-stituit miezul dialogului terapeutic, ceea ce acondus treptat, la 0 mai buna clarificare desine, la 0 diminuare a anxieHttii, la redimensi-onarea §i reevaluarea propriilor resurse.Impasul emotional a fost depa§it, iar eveni-mentele uslterioare (maternitatea, finalizareastudiilor universitare) au gasit-o mai pregatitiisa Ie fadl fata.7. Sugestii pentru antrenamentulformativ al terapeutului existen-tialist - auto analiza ~i clarificareavalorilor (I. Mitrofan)Terapeutul existentialist, prin scopurile §istrategii1e sale de analiza §i suport psihoterape-utic este implicat 1ntr-un proces de ref1ectieasupra vietii §isemnificatiilor acesteia din pers-pectiva suferintei fizice sau morale.Cum poate depa§i clientul impasul exis-tential, ce motivatii 11anima sau 11blocheaza, cesemnificatii au evenimentele pentru modul incare l§i concepe, 1ntelege §i accepta viata,pentru optiunile §i atitudinile sale? Cum expe-rimenteaza el1n prezent alternative comporta-mentale care sa-i deschida 0 poarta spre viitor?lata cateva dintre interogatiile care ghideazaprocesul analitic existential. Dar, 1n egalamasura, accesulla "filosofia de viata" a c1ientu-lui §i posibilele restructurari benefice, presupuno con§tientizare, confruntare §iclarificare a pro-priei "filosofii de viata" de catre terapeut.Intalnirea eu-tu care se petrece in timpulanalizei existentiaJe angreneaza un proces deCapitolul4dublil ref1ectie §i autorevelare. Terapeutul, pede 0 parte, se confrunta cu 1ntrebari de tipul:• cum 11percep §i evaluez pe X in acestmoment al vietii lui?• unde dore§te X sa ajunga §i 111cotro se1ndreapta, de fapt?• ce dore§te X de la mine §i cum a§ putea safiu un suport pentru el?• in ce mod li pot fi util §i de ce?• cum a§ putea sa-l ajut sa-§i schimbe vizi-unea asupra situatiei lui de viata, acceptandevenimentele eu care se eonfrunta?• cum a§ putea sa-l devictimizez?• cum traie§te §i ee semnificatie au pentruel problemele esentiale: moartea §i viata, ura §iiubirea, mania §iiertarea, afirmarea §irenunta-rea, §ansa de a decide pentru sine sau de a seH[sain voia evenimentelor, a anxietatii existen-tia1e, autoabandonului?• ce semnificatii au pentru mine acelea§iprobleme, 1n situatia 1n care m-a§ fi confruntatcu ele sau daca m-am eonfruntat, la randu-miCll ele? Dar in situatii asemanatoare, eu cum a§fi simtit, inteles, evaluat §i suportat evenimen-tul sau situatiile respective?Pe de alta parte, clientul, pe langa J:ntre-biirile legate de propriile sale probleme, l§ipoate formula §i altele, rezultate din relatia sacu terapeutul, de tipul:• ce crede el despre mine ca persoana? Dardespre problemele mele?• ma poate e11ntelege §i ajuta?• gande§te el asemanator mie in aceastaproblema?• nu cumva povestindu-i despre suferintamea 1i fac §i lui rau? Nu cumva ma expunjudecatii lui?• nu cumva ma evalueaza gre§it §ii§i imagi-neaza despre mine eu totuI a1tceva decat sunt §isimt eu 1n rea1itate?• nu cumva va renunta la mine, dad ii voimarturisi tot adevarul, sau cutare aspect?• oare el in ce crede §i de ce?• pentru el ee semnificatie au aeeste lueruri?Marturisit sau nemarturisit, cOI1§tientsau par-tial eon§tient, e1ientul se confrunta 1n actulterapeutic, nu doar eu propriile lui prob1eme exis-tentiale, ci §i cu posibilele efecte imaginate saua§teptate ale acestora ill cadrul relatiei terapeutice.
  • 130. PSiihoterapia existentiaH!i SIU! experienta cautarii sensul!.!! fiinteiDe la pierderea de sinE! Is regasirea de sine 133SITUATIA~I RELATIA TERAPEUTICAilangreneaza intr-un proces dinamic de auto-confruntare pm dialogul existential. Se deblo-cheaza astfel autointelegerea, 0 mai corectaautoevaluare §i se activeaza preluarea raspun-derii propriilor sale resurse, optiuni, interesevitale, nevoi §i dorinte. Clientul descoperatreptat un mod natural de a se responsabilizapentru destinul sau, de a fi prezent §i con§tientde propria sa viata, de sensu] §i resursele sale.Din perspectiva analizei existentiale, clien-tul este "activat" sa devina dintr-o persoanapasiva, ancorata in rolul de "victima", 0 per-soana con§tienta de participarea ei in cons-truqia acestui "rol", ca §ide libertatea sa de a-I restructura, J:ntelegand §i operand schim-barea semnificatiilor evenimentelor §i reacti-nor la acestea, precum §i propria imagine §iconceptie despre sine.De§i analistul existential l1u-§i propune ex-plicit restructurarea personalitatii clientului, el11poate oferi suportul de dialog necesar uneialltoreflectii §i reorientari interioare.Intalnirea terapeutica prilejuie§te imparta-§irea unor experiente, sentimente, amintiri §iasociatii semnificative, readuse in prezent §ireexperimentate de client din perspectiva sen-surilor Imbogatite, a intelegerii universului in-terior, dar §i a reactiilor unei alte persoane,care uneori se dezvaluie in dialog.Astfel, partenerii dialogului existentialimparta§esc §i 111telegimpreuna 0 experienlade relatie din perspectiva semnificatiilor ei,integrand-o cu realism §i responsabilitate inJumea interioara a clientului, imbogatita §iextinsa in planul cunoa§terii.Ei nu l§i propun sa "vindece" 0 anumitastare de suferinta, ci sa acceada impreuna laresorturile intime, ascunse, ale con§tiintei desine, indepartand pas eu pas, starea de victima,demoland argumente subiective; reexperimen-tand alternative de viat~i.Dar a desIa§ura un astfel de dialog terapeu-tic, presupune din partea terapeutului un efortcontinuu de autocon§tientizare a propriilorreactii, optiuni, conceptii, atitudini. Acesta iicreeaza 0 disponibilitate de autoevaluarecorecta, dar totodata 0 conditie psihologicareceptiya la practica reflectiei existentiale tera-peutice. Sugeram in continuare, sub fonnaunor interogatii, cateva dintre punctele dereflectie (adaptate dupa G. Corey), asupra caro-ra terapeutul existential e bine sa-§i indrepteatentia §i exercitiul personal, pentru a capatacapacitatea de a sustine acest tip de dialog.Suport de antrenament formativ ill analizaexistentialaSeminarul se centreaza pe doua nivele:A. Lucrul. en formatorii - auto analiza §iinteranaliza pentru pregatirea disponibilitati1orpsihologice de a aborda un caz prin analizaexistentiala.B. Alte cazuri exemplificative - suport deanaliza §i interpretare.A. lntrebari suport ell caracter problemati-zant pentru trainingnl formativ al analistuluiexistential (cu centrare pe cazul R)Se lucreaza ell fiecare membru al grupei destudenti §i fiecare lucreaza cu sine insu§i inafara seminariilor.1. Ce alegeri importante ai facut? Gande§-te-te 1aun punct de rascruce din viata ta. Cumau afectat unele dintre alegerile tale viata pre-zenta?2. Ce inseamna libertatea pentru tine?Crezi ca e§ti autorul vietii tale? Crezi ca e§tirezuHatul optiunilor §i alegerilor tale? Cumcrezi ca propria ta viziune asupra vietii vaint1uenta modulin care lucrezi cu cazul R?3. In cazul R, terapeutul formaror s-aorientat asupra anxietatii §i amenticitalii. Ra-porteaza lucrul cu RIa aceste elemente in con-textul vietH tale. Poti sa-Ii reaminte~ti perioadedin viata ta cand ai resimlit arL.ietate in faFnecesitatii de a face alegeri?4. Privind asupra vierii tale. 11 ce grad liber-tatea ta s-a exprimat in asurnarea responsabilitatiiprivind alegerile tale? in ce moduri ai expe-rimentat an.xietatea in fa~a necesitatii de a facealegeri? Ce ai simrit atunci? Ce simti acum,cand readuci in prezent acele experiente?5. In ce moduri ai resimtit anxietatea cand~i-ai manifestat libertatea §i responsabilitatea?In ce masura raspunsurile tale la aceste J:ntre-bari sunt re1evante pentru modul in care aiabordat cazul R?6. Ce experiente din viata ta iti permit sa teidentit1ci cu R? Ai Incercat unele din framan-tarile ei? Te-ai confmntat cu probleme similare?
  • 131. 134Cum te-ai descurcat cu aceste framantari §iprobleme similare? Cum se relationeaza aces-te experiente ale tale cu modul in caredialoghezi cu R? Ce experienta potentiala caterapeut te a§tepti sa ai?7. Raporteaza-te la modul in care a lucratterapeutul formator cu R. Ce aspecte·aleaces-tui stil te-ar face sa tratezi cazul cam in aceea§imanienl? Pe ce alte elemente te-ai putea con-centra? Ce tehnici diferite ai putea folosi?8. Compara aceasta maniera de abordare cualta maniere terapeutice (nondirectiva, ges-taltterapeutica §i psihoanalitica). Ce diferentesesizezi?Capitolul49. Ce simti tu §i ce crezi in legatura cumoartea, referitor la tine §i la cei pe care iiiube§ti? In ce masura crezi ca ai explorat pro-pria-ti anxietate in legatura cu pierderea §i cumoartea? Cum ai putea raspunde la aceastaintrebare astfel incat colnsilierea lui R sa fieeficientil?10. Care sunt problemele existentiale pecare se centreaza analiza existentiala §i care aurelevanta personaHi pentru propria ta viata?Cum ai raspunde la intrebarea: "Pot terapeutiisa-§i orienteze §i asiste c1ientii in abordareaproblemelor lor existentiale dad nu au abor-dat aceste probleme in propria lor viata?"
  • 132. i~ ~Q)Rli@nf nn .f7 Yci II 0 i i i 0 II i lJ ! I !~/~J! w...., ,-,...:::...JULJr;=©TRRNSPARENTA, UMOR ~IPONSABILITATE -IMUL PAS SPRE SCHIMBAREDoru BuzduceaCUPRINS1. Scurta prezentare (istoric, fundamente, viziune §i domeniu aplicativ) 1362. Modelu1 terapelltic 1372.1. Principiile terapiei realitate 1372.2. Strategii ale relatiei terapeutice 1382.3. Metode §i tehnici terapeutice 1393. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva terapiei realitate 140
  • 133. 1361. Scurta prezentare (istoric, fun-darnente filosofice ~ipsihologice)Bazele acestui sistem terapeutic modemsunt puse de catre psihiatrul W,Glasser. Cupreocupari in domeniu s-au remarcat §i ],H.Pratt, p, DuBois, L. Welberg, H, Kaiser, L.Zuin §i altii, Incepand cu anii 60 §i-a extinsvertiginos popularitatea in randul comu-nitatilor terapeutice, Aceasta popularitate sebazeaza pe faptul ca este 0 terapie mai putintehnica, este u§or de inteles, se bazeaza pe bunsimt, este orientata spre succeS §i rezolvarearapida a problemelor §i nu in ultimul rand esteeficienta in cadrul coordonatelor timp-resurse-efort,Se bazeaza pe dezvoltarea unei filosofii po-zitive a educatiei, pe implementarea unui stilde viata constructiv, transparent §i responsabil.Pentru obtinerea controlului social accentuleste pus pe autoanalizarea comportamentuluiprezent. Se implementeaza responsabilitateapersonalil asupra pattemului comportamental,in acest sens responsabilitatea fiind sinonimacu sanatatea mentalil, Ajuta clientul sa actione-ze pozitiv pentru realizarea unui comporta-ment de succes "aici §i acum", Reprezinta maidegrabii un praces de predare dedit unul devindecare, fiind mai curand 0 metoda preven-tiva decat una de restaurare. Terapia realitateofera 0 altemativa clientilor, terapeutilor §istudentilor intrucat pretinde implicare perso-nala, dinamism, responsabilitate, gandire pozi-tiva §i actiune,Acest gen de terapie considera ca nevoiapsihologica transcendenta tuturor comu-niHltilor §ituturor religiilor este nevoia de iden-titate, de individualitate care se dobande§teprin intEmelationare socio-umana §i se reflectain sistemul axiologic §i religios, in statusulsocio-economic §i in filosofia de viata, Oricefiinta umana are nevoie de libertate, respect,aprecieri pozitive sau negative, de a i se rostinumele §i de a fi cunoscut ca om. Cristalizarea§i consolidarea identitatii personale precedeperformanta,Primul pas in schimbare este depistareaunui comportament autentic, cinstil, corect.Capitolul5Acceptam realitatea a§a cum este ea pentruca nu putem sa 0 schimbilm ill sensul rescrieriiistoriei personale. Principiul f1losoficfundamen-tal al terapiei realitate este acela ca indivizii suntauto-determinati. Intra-devar, presiunea psi-hosociala are efecte asupra ;,functionarii"emotionale dar, ill general, clientii sunt auto-nomi §iresponsabili.Se considera ca persoanele care-§i dezvolta 0identitate gre§ita tind sa fie singuratice, criticiste§i irationale, Se comporta rigid §i ineficient,deseori aratand sHlbiciune, iresponsabilitate §iJipsa confidentei. Uneori se simt bine ill practi-carea unor gre§eli deja cOllijtientizate, Nu seaccepta scuze pentru comportamentul irespon-sabli, iar daca un subiect i§i asuma responsabili-tatea propriului comportament atunci nu arenevoie de psihoterapie, Individul responsabileste autonom §i eu suficient suport psihologicpentru a obtine de la viata tot ceea ce dore~te Clladevarat. "Responsabilitatea individualii estescopul tratamentului iar nefericirea este rezulta-tul §i nu cauza iresponsabilitatii," CW, Glaser &L. Zunin, 1978, pag. 303),Se urmare§te astfel eliminarea distorsiunilor§i a incongruentelor.Procesul terapeutic se focalizeaza peprezent neacceptandu-se scuze pentru inau-tenticitate §i distorsiuni. Terapeutul trebuie safie autentic pentru dezvaluirea §i "developa-rea" distorsiunilor, incearca sa Ie sfarame,niciodata nu Ie intare§te, eventual1e discutadezvoltand puterea cIientului in realizarea uneicongruente intre sentimentele §i pattemurilecomportamentale proprii, Suferinta noastram"cea de toate zilele" se datoreaza unei incon-gruente intre ceea ce simtim §i ceea ce facemiar peste Golgota no astra proprie se a§terneizolarea, intunericul, anxietatea de relatie soci-ala, plictiseala, insatisfactia, uraiul §i neputin-ta, Regula de baza a vietH nu este alta dedittransparenta. Terapia realitate este eea maisimpla forma de terapie, cea mai sensibilit §icea mai completa §i rationala dintre toatefonnele de terapie centrala pe realitate.Se opune tuturor rationalizarilor, scuzelor:;au eplicatiilor distorsiunilor, urmarind sensul§i logistica vietii.
  • 134. 137 Transparenla, urn"r i?i ,es[:loii1$8bmtate - !]rimul pas spre schimbareSorgintea acestei orientari se afla in traditie,in faptul ca omul a diutat totdeauna adev3.lJlI,intelepciunea §i formarea, devenirea §icrqterea spre desavar§ire. Putem gasi §i punctetangibile cu teoria individuala a lui Adler(subiectul cauta ratiunea §i nu misticismultranspersonal), cu mitologia lui C.G. Jung, ellterapia rational-emotionala a lui A. Ellis.Se considera ea omul lara identitate, "raranume" este alLxios, depresiv, nesatisfacut §ineimplinit. Subiectii cu identitate se simtiubiti, acceptati, sunt satisracuti, de tin speran-ta §i bucurie.2. Principille terapiei realitate inliziunea lui W. GlasserVa fi descris prin prisma pnncipiilor, astrategiilor §i a tehnicilor utilizate.2.1. Principiile terapiei realitateGlasser si Zunin (1978, pag. 302-323) audezvoltat opt principii de baza ale acestei vi-ziuni terapeutice:• Principiul personal sau "implicare persona-1a in relatia cu clientul": atmosfera terapeuticaeste dilduroasa, comprehensiva, incurajatoare,supoliiva; se folose§te in mod frecvent pro-numele personal singular. Terapeutul estebinevoitor, prietenos, apropiat, admite imper-feqiunea, dar este dinamic, urmare§te dez-voltarea §i maturizarea c1ientului. Nu se vorbe§tecontinuu despre incongruente §i incompetentaci, se discuta orice altceva, orice subiect dorit decatre "sistemul client". Aceasta implicare tre-buie facuta astfel incat clientului sa-i fie cat maiclara cu putinta. Terapeutul devine un "supervi-lOr" in procesul de testare a identitatii clientului:valoare, competenta, umor, transparentil §i res-ponsabilitate. Implicare personala nu inseamnadependenta patologid ci libertate §i autonomie.Acest prim principiu "deschide" noi parcursuriprincipiale de facilitare a implicarii, motivarii §isuccesului.• Focalizarea pe comportamentuI prezent,,1 clientului, mai putin pe sentimente §i maidegrabii pe prezent decat pe trecut:Con§tientizarea comportamentului are carezu!tat dobandirea identitatii.Sentimentele §i comp01tamentul sunt in-terrelationate §i reimprospatate mutual. Deo-sebH de dlficilil este schimbarea sentimentelorrara a schimba mai intai comportamentul.Terapia realitate se focalizeaza mai mult pecomportament pentm ca este mult mai u§or deschimbat, iar 0 sehimbare in aceasta sfera pre-cede totdeauna 0 schimbare in sfera senti-mentelor. Cand clientii se simt mai bine atuncifae lucmrile mal constructiv. Cand faclucrurile bine, atunci se simt eel mai bine. Esteun fenomen psihologie circular. Nu putemhotari sa ne simtim eel mai bine dar putem tot-deauna sa hotaram sa facem lucrurile eel maibine; §i filcand lucruri1e eel mai bine ne yomsimti eel mai bine. Sentimentele bune §i pozi-tive sunt un adagiu al unui comportamentresponsabil, competent §i autentic. Spre exem-plu, daca clientul va spune: "ma simt mizerabil§i depresiv" atunci terapeutul in loc sa intrebe"de ce crezi ca te simti depresiv?" ii varaspunde: "ce fad tu de te simti a§a depresiv?", "cum te porti ? ". Terapeutul nu va spuneclientului: "spunem mai multe despre cum estesa te sim!i depresiv" §i nici "spunem, dnd tevei simti din nou depresiv?", ci se va concentrape ceea ce clientul face §i pe ceea ce poate el safaca eel mai IIva Intreba: "ce poti sa faeipentm a te mult mai competent;".Simpla disculie asupra problemeloL e~eeurilor§i sentimentelof negative nu a putea sebi,"11bacomportamentul §i nici sentimenteie .. -deseaclienlii fallan vimi;i §i mir3.Ii :a~1::i Ii se punastfel de lntrebari. Trebuie cO-.f:-:.lntqi eu real-itatea~ ell ceea ce ei ~~:.cif.•:-;~~Jjc:JI1cret. cum seCOITlpor;j.. ~~u acc~n::..la:-;i errpatia ci spunem:5acum inteleg (e s:i:;rt~. .Jar h2.ide sa yedem cevrei sa faei aC.T.1· ;-e CDL:emram pe prezent,treCUL}l est:.:5;::"" rl:·:at §i nu poate firegaEdi-: saC modif::?t. Tet ceea ce poate fischir;;bat e5te ;)rezecul imediat. Con§tienti-zarea COlytp0It",mentului prezent iresponsabil~ilrrv3.12Tea T:Jdurilor de a deveni responsabilisunt f:Otctorii:heie in dobandirea unei identitalide sucees. Se discuta trecutul cloar in masura incare acesta influenleaza experienta aici §iacum. Ne focaliz3.m pe ceea ce poate clientulsa fadl mal mult, sa experimenteze inintregime sa incerce diferite alternative com-portamentale.
  • 135. 138e Evaluarea ~i realizarea unei Judedltiaxiologice asupra propriului comportament:fiecare subiect este responsabil de comporta-mentul sau ~i de aceea trebuie sa se impliceintr-un proces de evaluare ~i "judecare" a pro-priului comportament. Este capabil de decizie,de exploatare §i de modificare a stilului com-portamental. In procesul de evaluare terapeu-tul trebuie sa fie activ ~i obiectiv, nu este unjudecator ~i nici un "ghid moral".• Asistarea clientului in planificarea ufiliicomportament responsabil: inseamna stabilireaunei strategii de trecere de la comportamentulautoprogramat pe e§ec la un comportamentautodeterminat pentru succes. 0 data stabilit,planul va fi sustinut in implementarea practicil.Acesta trebuie sa fie realist, inscrls in determi-natii1e psihogenetice ale subiectului, In interi-orullimitelor motivationale. Se prefera planurimlci dar sigure, cu un risc scazut de e~ec."Daca anticipezi e~ecul, 11 vei avea"(Hemingwey). Se discuta detaliile planului, seiau in calcul §i alternative!e posibile, se ceref1exibilitate, f1uiditate §i obiectivitate.lndividualitatea celor planifieate este vitala ~ide aceea este bine ea sa nu I se impuna clien-tului absolut nimic. Nici unui plan nu I serecunoa~te exclusivitatea §i niei sacralitatea.•• Decizia angajarii in acthmi responsabiIe:reprezinta piatra unghiulara a terapiei realitate.Este imperios necesara decizia aplicarii planu-lui stabi1it. 0 angajare de moment poate sa-§ipiarda valabilitatea peste diteva zile, de aceeaeste necesar sa testam continuu realitateasociala in care traie§te §i se mi§ea clientul.Motivatia intru angajare asigura suceesul pla-nului. Uneori un angajament scris este extremde important. Poate exista ~i 0 agenda in carese noteaza contractul, planui §i performanlelezilnice. Stabilirea comcrets. a actiunilor, a tim-pului, a locului §i a activitatilor ajuta foartemult la limpezirea lucrurilor.•• Nu se accepta scuze pentru gre§eli si nidpentru !ipsa de performanta: noua paradigma,noul plan are inserat in el succesul. Cei doiprotagoni§ti (terapeutul §i clientul) sunt con-vin§i de succesul planului stabilit. Seuzele unuieventual e~ec sau non-implicarea nu suntacceptate. Dificultatile circumstantiale nu scadcu nimie din responsabilitatea clientului.Capitolul5Terapeutul nu va deprecia sau blama clientulpentru un e§ec. "De ce merge rau? " este 0intrebare care nu se pune niciodata. In schimbyom intreba: "De ce ai c§uat?"; "Nu te-amll1trebat de ee lucrurile merg rau. Te-am intrebatdind ai de gand sa fad ceea ce ai spus ca faci?".Este 0 disciplina terapeutica ce consta in abili-tatea de a nu accepta scuze, argumente §imotivepentru e§ecuri ~i cilderi, in scopul de a nu fi undetectiv programat pe lOdece-uri?". Terapeutulnu empatizeaza gre§elile c1ientului. Cea maibuna strategie este de a menline 0 implicare gri-julie §i spontana. Daca planul nu merge in niciun fel, deci se dovede§te a fi nerealistic, atunei sereevalueaza judeditile axiologiee anterioare §i seregandesc anumite componente ale planului.e EUminarea pedepsei pentru e~ecurneclientului dar, tinandu-se totu§i seama de con-secinte1e ce pot sa apara: atunci cand clientulgre§e§te se elimina pedeapsa, deoarece aceastaea modalitate de schimbare duee la stabilizareavalorica a e§ecului, acesta c3.patand identitate.Se elimina exprimari de genul: "Vad ca n-aifacut asta"; "Vei Incerca din nou" nieiodaHinu se renunVL Pedeapsa este un obstaeol inplus in calea succesului orice aluzie critic a Iaadresa clientului il poate face pe acesta sa se"simta" singur §i neputincios. Mustrarea nuechivaleaza eu responsabilitatea ci cu intarireaprofilului de victimizare. In schimb, concen-trarea pe consecintele unui comportamentiresponsabil este 0 solutie mult mai buna decatpedeapsa. Aceasta conduce la siguranta §i nu lapeirderea respeetului.Pedeapsa reclama obedienla iar con§tienti-zare~ooConsecintelorconduce la perceperea scrum-baritca pe 0 necesitate. In analizarea consecintelorterapeutul trebuie sa fie extrem de atent.@ Nu Sf remmta niciodati:!: chiar dadlclientul nu va obtine succes in toate etapele sauin toate componentele planului, niciodata nuse renunla la stabilirea unui nou mod de viatamai transparent §i mai responsabil.2.2 Strategii ale relatiei terapeutice:Pe baza principiilor terapeutice se pot sabilianumite strategii ale relaliei terapeutice careasigura "fluiditate" §i continuitate procesuluiterapeutic (Gilliland, James, Bowman, 1989,pag. 225-228):
  • 136. 139 Transparenla, umor Iii responsabilitate - primul pas spre schimbare• Po;litivitate: terapeutul se concentreazape discutarea §i intarirea planurilor ce potdetermina comportamentele pozitive. De celemai multe ori, clientii care solicita psihoterapieered ca terapeutul vrea sa audil.in primul randnecazurile, problemele, e§ecurile, dezamagirile§i neimplinirile lor. Nimic mai fals. Asemeneadiscutii asupra aspectelor negative ale exis-tentei adancesc depresia §i nu contribuie laimbunaUitirea felului de a gandi sau de aactiona. Pozitivitate inseamna responsabilitate§i angajament.• Controlul perceptiilor: se face prin proce-suI de meditatie. Planifidind cu regularitate 0activitate meditativa, clientul iti mare§te sub-stantial §ansele unei schimbari potentiale saupoate stabili la modul reflexiv anumite alterna-tive posibile de schimbare a modului de viata.} .Confruntarea: este 0 strategie absolut nece-sara, bazata pe faptul ca terapia realitate pretinderesponsabilitatea c1ientului §inu accepta "scuze"pentru iresponsabilitate §iirationalitate. Clientulva fi confruntat in maniera in care se poate simtiacceptat §i puternic. Totdeauna confruntareapozitiva valorizeaza clientul. Mutatia spre uncomportament responsabil nu poate fi Tacutadecat prin confruntarea directa §i intentionata ascuzelor, explicatiilor §i rationalizarilor clientu-lui. Confruntarea nu vizeaza autonomia, nidintegritatea §inici valorile personale.• Planuri §i contracte: numarul sesiunilorterapeutice, costurile, responsabilitatile te-. rapeutului §i clientului, scopurile intermediare§i pe termen lung §i ac